culoare si lumina

8/7/2019 Culoare si Lumina

http://slidepdf.com/reader/full/culoare-si-lumina 1/17

1

Facultatea de Arhitectură și Urbanism

AMBIENT

Lucrare de cercetare

Lumină si CuloareBerecki Tekla anIII gr3



2

„Arhitectura este jocul savant, corect şi magnific al volumelor reunite sub lumină ; lumina şi

umbra revelează aceste forme ...”

Le Corbusier - „Vers une architecture”

Definiţia dată de Le Corbusier arhitecturii include, nu întîmplător,lumina ca factor determinant alorganizării spaţiului. Întreaga plastică

a spaţiului, structura sa, depindesenţialmente de prezenţa luminii,de intensitatea strălucirii sale.

Descifrarea discursului arhitectural înseamnă şi a urmări decupajeleluminilor şi umbrelor careprogresează, formează şi

deformează, înlănţuind aparenţele. În absenţa luminii, materia,culoarea, forma chiar, nu ar puteaprinde viaţă. Orice geneză implicăşi gestul primordial al iluminării.

Lumina şi culoarea sunt principalele

elemente prin intermediul cărora aparatul senzorial percepe semnalele emise

din mediul înconjurător. Lumina este în acelaşi timp şi condiţie fundamentală aexistenţei culorii. Totuși multe investigații nu iau în seamă acest adevăr fundamental inclusiv cele în domeniul arhitecturii care preferă să înfă țișezefiecare dintre aceste aspecte separat. Chiar şi din punct de vedere psihologiclumina şi culoarea reprezintă elemente fundamentale ale experienţei umane.



3

Pentru om, lumina este condiţiacelor mai multe din activităţi. Ea estecorespondentul vizual al căldurii şiajută ochiul să perceapă "ciclul deviaţă" al orelor şi anotimpurilor.Lumina este în acelaşi timp unelement dinamic care sedescompune în şapte culori. Eacreează senzaţia de spaţiu,evidenţiind volumele, iar părţileluminoase şi umbrele dezvăluieformele.

Fărălumină ochii nu pot percepe niciforma, nici spaţiul, nici culorile, nicimişcarea. Fără ea nu există percepţievizuală. Numai prin lumină şi prin celeşapte culori ale sale, formele spaţialesunt puse în valoare. Pentru simturile

umane, percepţia în cel mai înalt gradare loc când nu este nici prea multălumină, nici prea întuneric. În acelaşitimp obiectele sunt percepute diferit

în funcţie de natura sursei artificiale.Luminatul incandescent exaltă roşurileşi portocaliurile, dar slăbeştealbastrurile. Luminatul fluorescent seapropie, teoretic, de lumina albă, dar

în comparaţie cu lumina de zi, el estemult prea slab. Luminatul ambientuluidepinde de felul cum cad, se reflectăsau se transmit razele luminoase.



4

Capacitatea de exprimare a arhitecturiimizează pe efectul, pe prezența luminii.Lumina puternică accentuează contrastele,

întuneca umbrele și face să străluceascăzonele luminate. Contrastul induce o stare detensiune între masă (material) și umbră(imaterial), lasă volumele să se pună în valoarepe sine și în raport cu volumele adiacente.Casa nu trebuie sa devina un adapost

împotriva luminii puternice, dar nici receptor alacestei surse de viată. Locuința traiește înlumină. Ea se orientează după soare și profităde toate facilitățile pe care i le poate oferiaceasta. Creează spații care să profite atat delumină, cât și de umbră, în funcție de nivelul

de însorire și de temperatură, specifice fiecăruianotimp.

Lumina este material de construcție în arhitecturanordului și catalizatorul expresiei în țările

mediteraneene. Daca ne gândim la profilul casei tradiționale românești, putem spuneca acesta este ca o reverență în fata soarelui. Dacă în zonele calde (mediteraneene,Orientul Mijlociu) zona de umbră este o zona de adăpost, un spatiu protejat, înarhitectura noastră populară, umbra dă mai degrabă efectul de ordonator de spații, eapoate să aibă un rol principal, un rol estetic și apoi unul funcțional.

Atunci când vorbim de lumină nuvom ignora nici una dintrecomponentele sale, căci alegerealuminii artificiale este la fel deimportantă ca și orientarea caseidupă soare (după punctelecardinale). Căci oricâtă lumină amavea în încapere pe parcursul zilei(orientarea spre sud ofera o însorireuniformă pe parcursul întregii zile,

orientarea spre est profită de luminade dimineață iar cea spre vest, delumina de după-amiază), aceasta nueste suficientă pentru a satisfacenevoile funcționale și estetice.



5

Adaptarea iluminării

Ca o completare și ca o prelungire a luminii naturale, lumina artificială are

scopul de a defini fiecare loc important din încăpere. Daca proiectareainstalației electrice este făcută simultan cu proiectul casei sau al amenajăriiinterioare, atunci vom obtine un efect vizual armonios fară un efort fizic și materialdeosebit.

Independent de faptul că un corp situat în spaţiu nu este perceptibil decîtscăldat în lumină, în legătură cu iluminarea, care poate fi şi difuză, trebuiescfăcute , mai întîi, cîteva observaţii :

Orice lumină, prin natura ei, posedă o orientare, o intensitate, se poate spune chiar o culoare, astfel că orice iluminare, prin acţiunea sinergică a acestor calităţi diferite, are un caracter particular.

Calitatea iluminării depinde de poziţia sursei faţă de suprafaţa iluminată şide constituţia formală a acesteia.



6

O suprafaţă plană prezintă o zonă , cu grade diferite de intensitate,uniform iluminată sau uniform umbrită, în funcţie de poziţia sursei luminoase.

O suprafaţă curbă regulată prezintă degradeuri continue de o parte şi dealta a unei linii de maximă strălucire perpendiculară pe generatoarea curbei.

O suprafaţă oblică regulată prezintă un degradeu progresiv şi continuu,pornind concentric dintr-un punct al suprafeţei, punctul de întîlnire al razeiluminoase cu suprafaţa, care este punctul celei mai mari străluciri.

Există trei tipuri importante de lumină artificială pe care le vom căuta pentruobținerea combinației celei mai adecvate:

- lumina generală

Lumina directă provine de la o sursă naturală sau artificială, şi cade pe un obiect,realizând iluminarea directă a acestuia. Iluminarea artificială cea mai simplă este

conferită de o lustră centrală. Confortul vizual va fi însă mediocru în raport cuintensitatea luminoasă, deseori orbitoare, care accentuează contrastele dintrelumina proiectată și umbre. Chiar dacă este vorba de un corp de iluminatestetic, lumina va fi mai putin blandă, iar lustra va sublinia zonele umbrite alecamerei și chiar tavanul va parea mai jos decat în realitate.Lumina indirectă este primită de un obiect,prin reflexie sau prin difuziunea luminiidirecte. La lumina artificială indirectă, becurile sunt ascunse privirii directe șiluminează o suprafață care reflectă lumina în cameră. Randamentul este maimic, dar lumina va fi mai blandă și umbrele atenuate. Într-o cameră inaltă, putetidirija lumina către tavan cu ajutorul unor aplice murale, spoturi sau scafe. Cu cât

suprafața luminată este mai reflectorizantă, de exemplu un plafon acoperit cu unlac deschis, cu atât cantitatea de lumină returnată va fi mai mare. - lumina locală

Lumina puternică și contrastantă esteadecvată pentru luminarea unui birou, aunui colt destinat lucrului manual; folosităpentru activități specifice precum cititul.

- lumina decorativ ă

În acest caz, corpurile de iluminat vor dirijafluxul de lumină asupra unui punct pe care

doriți să-l puneti in valoare în așa fel încâtsă scoate în evidență anumite detalii sauzone ale camerei sau pentru a pune invaloare un tablou sau lucru deosebit.



7

Lumina în interiorul locuinței

Atmosfera interioarelor seaflă în strîns raport nu numaicu senzaţiile psihologice, ci şicu impresiile psihologice ;declanşarea acestora dinurmă este , finalmente,scopul principal al oricăreicăutări legate de atmosferă.

Iluminarea artificialăpresupune o concepţieadecvată a formelor şi amaterialităţii lor.

Lumina artificială provoacăun nou tip de atmosferă şitransformă ordinea valorilor clasice. Nu întîmplător dematerializarea este unuldintre principiile de alcătuire intens vehiculate astăzi. Lumina din living reprezintă unul dintre cele mai importante detalii ale unei case.Intensitatea acesteia trebuie sa se adapteze funcției acestei camere (spatiu de

reprezentare și de oaspeți). În bucătărie, amplasarea luminii se va supune înspecial criteriului functionalității, punându-se în evidență zonele specializate aleacesteia atât printr-o lumină generală, cât și printr-o lumină locală. Baia cuprindezone care au nevoie de lumină direcționată (exemplu: zona oglinzii), dar și zonecare au nevoie de lumină uniform distribuită. De o lumină combinată este nevoieși în dormitor (lumină de atmosferă, culoare, dar și de citit). Holul este bine să fieluminat indirect, prin raze proiectate în plafon (dacă acesta este alb).



8

Percepţia luminii

Deoarece o mare parte dinactivitate se desfaşoară şinoaptea, însemnătatea luminiiartificiale este mare. Fărăaceastă lumină, care poate ficontrolată, întreaga activitatemodernă nu este de conceput.

Perceptia vizuală poate fiperturbată nu numai de luminaslabă sau prea putemică, ci şide marile deosebiri de luminădintre spatiile de lucru şi cele decirculaţie. Pentru a se evitaaceste fenomene, numitestrălucire disconfortantă, trebuiesă se ţină seama de anumiţifactori: adaptarea ochiuluidepinde de media strălucirii

zonei sarcinii vizuale; efectulstrălucirii este cu atât mai marecu cât creşte suprafaţa deproiecţie a sursei luminoase încâmpul privirii; disconfortuldescreşte pe măsură ce semăreşte unghiul vizual dintresursa luminoasă şi obiectul careeste privit. Fenomenul cel mainociv este totuşi strălucirea

orbitoare, datorat unei prea maricantităţi de lumină carepătrunde în ochi, direct sau prin

reflexie.



9

Arhitectura, ca artă spatială, se prevalează de lumină pentru a realizadinamismul operelor sale. Profilurile arhitecturale, prin umbre şi lumini, dau viaţăelementelor operei, beneficiind de variaţiile luminii. Cu ajutorul gradaţiilor deumbră şi lumină, artistul imprimă operei sale o nouă armonie.

Daca în spaţiul exterior lumina vine direct şi se difuzează, în spaţiul interior eaemană din deschideri, din ferestre încadrate de umbră, apărînd, astfel,spectatorului în mod indirect şi concentrată. Iată de ce, iluminarea elementelor interioare ale operei trebuie să fie sugestivă şi să evite să arate obiectele ca şicum s-ar afla în aer liber. Această eroare poate fi întîlnită frecvent în muzee,unde, din strădania de a crea o lumină difuză, pentru a imita lumina exterioară,nu se creează, de obicei, decît o lumină fără suflet. Lumina exterioară lumineazăobiectele direct, iar reflexele ei se difuzează în aşa fel încît umbrele obiectelor rămîn accentuate pînă în cele mai mici gradaţii. Dimpotrivă, lumina interioarăluminează obiectele, care-i răspund luminînd, pentru că reflexele se încrucişează

într-un spaţiu închis unde predomină penumbra, astfel încît umbrele obiectelor seatenueaza.



10

Arta iluminatului sugestiv priveşte cu deosebire iluminatul artificial, care,străduindu-se să imite lumina zilei, derutează. Iluminatul aşa-zis invizibil arată pînâla ce grad această concepţie poate atinge urîţenia. În alte situaţii, lumina se

împrăştie orbind, şi elimină umbrele obiectelor.

Iluminatul indirect îşi are originea în necesitatea de a disimula sursele de luminâcare jenau ochii, pentru că, de obicei, acestea erau rău plasate; dar acum, cînds-a atins cealaltă extremă, iluminatul, deşi indir ect, atunci cînd e neinspirat, în locsă lumineze, orbeşte. Fiind difuz, el face să dispară sufletul obiectelor, întrucîtignoră faptul că, în natură deopotrivă, lumina, deşi difuză, are totuşi o sursă:soarele. Şi este de preferat să se combine anumite surse de iluminat vizibil cuiluminatul indirect. Instinctiv, omul caută întotdeauna sursa de lumină, aşa cum înlumina difuză a zilei caută soarele, pentru că sursa face undele luminoase săvibreze, iar omul se orientează spontan după ea, chiar în spaţiile închise.

Umbrele

Umbrele apar înzonele unde luminaeste mai slabă. Elemăresc efectul derelief şi împreună cuelementele de

perspectivă aeriană,sugerează mai bine

tridimensionalitatea.Umbrele se potclasifica în: proprii saupurtate. Umbreleproprii sunt situate peobiectele expuse la

lumină artficială saunaturală. Ele depindde forma obiectului,orientarea sa spatialăşi distanţa până lasursa luminoasă.Umbrele purtate suntproiectate de un corpasupra altuia sau de oparte a unui corpasupra altei părţi ale

acestuia. Umbrapurtată este un

element impus de unobiect asupra altuia.Umbrele afecteazăvalorile de strălucireale obiectelor,claritatea culorilor

acestora, cât şi relaţiiledintre ele.



11

Culoarea

Culoarea reprezintă unul din elementele fundamentale ale existenţei umane. Eaeste prezentă în viaţa şi activitatea noastră, punându-şi amprenta pe tot ce ne

înconjoară: de la culorile din interiorul locuinţei, la cele din exteriorul ei (clădiri,străzi, magazine etc.).

De modul cum aceasta

ne influenţeazăsufleteşte, aducându-nerăceală sau căldură,bucurie sau tristeţe, liniştesau agitaţie, depinde

într-o foarte maremăsură liniştea noastrăinterioară şi gama trăirilor afective. Pentru toateacestea culoarea a fost

întotdeauna utilizată şistudiată. Culoarea este în acelaşi timp unul dinfactorii fundamentali aidezvoltării capacităţiicreatoare a omului.



12

Utilizarea într-un mod“programmatic” a vocabularuluicromatic nu este strainăarhitecturii încă din cele mai vechitimpuri, întrucât edificiilearhitecturale erau colorate, deșide cele mai multe ori culorile nu s-au păstrat. Ziguratelemesopotamiene, templelegrecești, piramidele și templeleegiptene, portalurile marilor catedrale vestice, fațadelepalatelor foloseau un vocabular cromatic care era mai mult sau

mai puțin precizat.Culoarea era utilizată dupaanumite reguli, cu anumite scopurimai mult sau mai puțin exprimate. Decorul fațadelor construcțiilor carolingiene erainfluiențat de decorul manuscriselor. Interioarele și chiar exterioarele construcțiilor

secolului al 17-lea erau diversificateprin utilizarea unor materiale diverscolorate pentru a creea varietate.Cu toatea teoriile neoclasiciste falsconstruite pe modelul grecesc

deformat la care aveau acces înepocă, cladirile secolului al 18-lea șial 19-lea erau variate prin utilizarea adiferiti pigmenti. Secolul 20 aduce onoua percepție asupra culorii înarhitectură. Studiile din psihologiapercepției cromatice, sau studiilesociologice au mai multe de spusdespre efectele pe care le auculorile asupra noastra ca indivizi șiasupra organismului nostru și de aici

modalități de a ne imbunătățiiambianța arhitecturală în care nesituăm.



13

Utilizarea culorii în arhitectura ne ajuta sa ne orientam nu numai in oras, dar si ininterioarele prin care circulam zilnic. De exemplu: utilizarea diverselor culori ii ajutape oameni sa isi aminteasca ruta data viitoare cand ajung acolo; colorareadiferita a unor coridoare similare ii ajuta pe pe oameni sa se ghideze; culoareaanume a pardoselii unei cladiri poate arata ruta principala de circulatie saulegatura dintre anumite departamente.

Pe de alta parte culoare folosita intr-o ambianta ajuta modul in care oamenii sesimt in acel areal. Anumite destinatii ale cladirilor cer din acest punct de vedereanumite ambiante cromatice menite sa creeze stari de spirit diverse celor aflatiacolo.

Efectele fiziologice şi psihologice ale culorilor.

Conform unor cercetări ştiinţifice, culorile influenţează starea fiziologică aorganismului, procesele psihice şi stările noastre afective.

În societatea modernăculorile au o putemicăinfluenţă fizio-psihologică înmajoritatea domeniilor de activitate; de laindustrie şi medicină,

până la educaţiaartistică şi estetică.Culorile pot fi optimfolosite numai dacă suntcercetate şi analizateprin metode ştiinţificemoderne, inclusiv prinmetode artistice.Principalele legi careinfluenţează efectele

culorilor sunt:

• Legea acomodării. Ochiul se acomodează variaţiei cantitative a luminii, prin irisşi variaţiei lungimilor de undă, prin cristalin; • Legea contrastelor simultane. Această lege acţionează la combinaţiile dintreculorile care se învecinează. De exemplu: roşu apare lângă portocaliu, mai activ



14

ridică tonusul muscular, energie ridicată,pasiune, vitalitate, impulsivitate, însuflețire

energie caldă, impresie de sănătate șioptimism, veselie, senzație de apropiereputernică

caldura, satisfacție, placere, aspirație, culoareveselă, înviorare, stimulează vederea

echilibru, moderanță, împlinire materială,proaspăt

rece, pace, calm, spiritualitate, armonie

puritate, curățenie, pace, inocență, virtute,liniște, împăcare, obositor prin strălucire

adâncime, liniște eternă, sobrietate, tristețe,singurătate, desparțire, apăsător, doliu, repaos,sfârșit

Semnificația psihologică și rezonanța afectivă a culorilor

şi mai cald şi lângă purpură, mai portocaliu; galbenulapare lângă verde, mai cald şi mai roşcat şi lângăportocaliu, mai rece şi mai verzui; • Legea contrastelor succesive. Ochiul tinde săaducă fiecărei culori, principalul ei contrast valoricsau complementar.• Legea raporturilor dintre viteza percepţieî şilungîmea de unda a culorilor. Nu toate cele treitipuri de celule vizuale reacţionează cu aceeaşiviteză. Din această cauză roşu este perceput mairepede ca albastrul. De asemenea culorile dincentrul bandei spectrale se văd mai bine decâtcele din extremităţi; • Legea iradierii. Un obiect de culoare deschisăpare mai mare decât altul (identic ca formă,

dimensiune şi material) de culoare închisă; De toate aceste fenomene cromatice trebuie săse tină seama în proiectarea modernă dinarhitectură, urbanism şi design.

Culoarea în interiorul locuinţei

Cromatica interioarelor locuinţelor poate fi foarte

variată, funcţie de diferiţi factoriprecum: vârsta, structuratemperamentală a oamenilor,gusturi sau deprinderi, felulmobilierului sau obiectelor etc. Înafară de acestea, mai esteimportantă şi destinaţia

încăperii: sufragerie, birou,dormitor, hol, etc. Cromaticaunei încăperi trebuie să fie în

concordanţă cu tipul deiluminat. (vezi mai sus)

Prin cromatica lor interioară,camerele de locuit se cer a fiospitaliere, să invite la intimitate



15

şi bună dispoziţie. Este imperios necesar să se evite efectele violente, şocante aleculorilor contrastante, agitate, ca să nu mai vorbim de încărcătura de modele,linii şi forme ce obosesc ochiul prin supraaglomerare şi suprasolicitare nejustificate.Alegerea culorilor este o chestiune de gust estetic, dar şi de psihologie. De aceease recomandă scheme monocromatice luminoase, pastelate sau chiar acromatice, evitîndu-se extremele : culorile închise şi reci ca şi cele deschise şicalde ce sunt, sau tind spre nuanţe astrale. Se pot încerca şi formule bi şitricromatice, utilizîndu-se culori armonice (consonante sau complementare) cedau o ambianţă plăcută, uşor înviorantă şi relaxantă. Deşi zugrăvirea sautapetarea unei locuinţe poate apărea ca o problemă gospodărească măruntă,curentă, relativ minoră, de realizarea ei depinde crearea unei ambianţe psihice şifiziologice corespunzătoare ce contribuie la igiena fizică şi spirituală a oamenilor,dar şi la educarea gustului pentru culoare.

Culoarea in spaţiile destinate lucrului

Dacă pentru aspectul arhitectural exterior culoarea este importantă, pentru celinterior este esenţială, deoarece pe acest fond cromatic se desfăşoară cea maimare parte a activităţii şi existenţei noastre. Din această perspectivă culoareaambientală la locul demuncă şi în locuinţafiecăruia are o

însemnătate majoră,dacă ţinem seama căaceastă reprezintă

unul din factorii cedispune sau indispune,odihneşte sauoboseşte, într -uncuvânt, inluenţeazăactiv sau pasivcomportamentuluman.Printre spaţiile cel maides analizate se

găsesc haleleindustriale,laboratoarele, institutele de învăţământ etc. O categorie aparte o reprezintăinstituţiile medicale. Pentru stabilirea cromaticii interioare, a acestor spaţii,trebuiesc avute în vedere trei aspecte, şi anume: funcţional - utilitar, fizio -psihologic şi estetic - artistic.



16

Nu este de neglijat utilizarea funcţională, decorativă şi psihologicăcorespunzătoare a culorilor in şcoli, spitale, săli de spectacole, hoteluri,restaurante, în alte încăperi publice, aşa cum nu este de ignorat efectul conştientşi subliminar al culorilor în cadrul mijloacelor terestre de transport, precum şi încele aeriene şi navale.

Aspectul cromatic adecvat oferă şcolii, respectiv procesului instructiv-educativ,un climat propice transmiterii şi asimilării cunoştinţelor, o atmosferă optimăconcentrării atenţiei în general. Culoarea dispune sau deranjează pe cei prezenţi

într-o sală de curs, le menţine interesul pentru studiu, stimulează atenţia în cazulunor planşe, oboseşte sau odihneşte privirea. De aceea se recomandă culoripale din familia galbenului, verdelui, albastrului, roşului, sau chiar griuri acolo undesînt expuse mai multe materiale didactice colorate.

În comerţ şi în marketing culoarea ocupă un loc important în amenajarea spaţiilor destinate desfacerii produselor, în prezentarea atrăgătoare a reclamei, înetalarea mărfurilor în vitrine, în conceperea ambalajelor etc.

Sunt relativ puţine studii în această privinţă, în speţă asupra felului în careefectele luminii şi culorii influenţează psihologia cnmpărătorului. Se mizează îngeneral pe talentul decoratorilor şi pe bunul simţ al producătorilor care au învăţatempiric că fără un serviciu de concepere şi organizare a reclamei, a prezentăriicît mai atrăgătoare a mărfurilor suferă însăşi desfacerea acestora. Să nu uităm că

în alegerea unui produs, oricare ar fi el, culoarea nu se află pe ultimul loc cînd

este vorba de făcut o opţiune. Preferinţele în materie de culoare şi formă sînt atîtde diverse cînd este în joc adoptarea unei decizii de cumpărare, încît ele ar trebui studiate. Cercetările ar fi necesar să prospecteze felul în care efectulcromatic devine criteriu şi contribuie la diferenţierea opţiunilor.



17

BibliografieESTETICA ARHITECTURII - P.A. MICHELISLIMBAJUL CULORILOR SI AL FORMEROR - DANMIHAILESCURevista ARHITEXT feb. 2004

http://www.misiuneacasa.ro/despre_lumina_artificiala.html





culoare si lumina

Documents