culegere teste amg 2014 (1) (1)

TESTE PENTRU EVALUAREA COMPETENELOR PROFESIONALE

CALIFICAREA ASISTENT MEDICAL GENERALISTVALABILE PENTRU

COLILE POSTLICEALE SANITARE DIN JUDEUL PRAHOVA

ANUL 2014COALA POSTLICEAL SANITAR DR. DINU CMPINACOALA POSTLICEAL SANITAR FEG PLOIETI

COALA POSTLICEAL SANITAR LOUIS PASTEUR CMPINA

COALA POSTLICEAL SANITAR REGINA MARIA DE ROMANIA PLOIETI

COALA POSTLICEAL SANITAR SF. APOSTOL ANDREI PLOIETICOALA POSTLICEAL SANITAR SF. VASILE CEL MARE PLOIETI

COALA POSTLICEAL SANITAR THOMA IONESCU PLOIETI

MODULUL 13- BAZELE TIINEI NURSING-ULUI

TESTUL I

Stabilii valoarea de adevr pentru urmatoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau cu F fals .

1. Datele necesare cunoaterii pacientului se obin numai prin interviu.

2. Interviul este un instrument care permite personalizarea ngrijirilor.

3. Obsrevaia, ca metod de culegere a datelor, determin antrenarea tuturor simurilor.

4. Analiza i interpretarea datelor, a doua etap a procesului de ngrijire, presupune formularea diagnosticului de ngrijire.

5. Planificarea ngrijirilor cuprinde formularea obiectivelor i a interveniilor ce vor fi aplicate n ngrijirea pacientului.

6. Pentru aplicarea interveniilor de ngrijire, asistenta poate antrena: pacientul, familia, ali membri ai echipei de ngrijire.

7. n timpul aplicrii interveniilor de ngrijire asistenta medical se concentreaz numai asupra tehnicii pe care o execut.

8. Stresul, anxietatea, frica, sunt reacii ale pacientului ce pot aprea n cursul ngrijirii.

9. Evaluarea ngrijirilor este o judecat a progresului pacientului n raport cu interveniile aplicate.

10. Evaluarea ngrijirilor se face numai la finalul perioadei stabilite prin planul de ngrijire. TESTUL II

A. Asociai noiunile din cele dou coloane1Manifestare de independenAorienteaz asistenta spre intervenii autonome

2Problem de dependenBflexie/extensie

3Surs de dificultateCorienteaz practicianul spre tratament medical

4Diagnostic de ngrijireDalimentaie inadecvat prin deficit

5Diagnostic medicalEalterarea parenchimului renal

B. Asociati notiunile din cele doua coloane1Culegerea datelorAanaliza rezultatului obinut

2Analiza i interpretarea datelorBobservaia, interviul

3Planificarea ngrijirilorCutilizarea planului de intervenii elaborate

4Executarea ngrijirilorDelaborarea diagnosticului de ngrijire

5EvaluareaEstabilirea obiectivelor i a mijloacelor de realizare a obiectivelor

TESTUL IIIIndicai rspunsurile corecte

1. Asistenta medical este profesionista care:

a. respect fiina uman ca entitate bio-psiho-social n interrelaii cu mediul nconjurtor, cu valorile i principiile sale de via;

b. acord ngrijiri ntr-un mediu terapeutic securizant;

c. realizeaz cu familia i aparintorii o relaie funcional de colaborare.2. Responsabilitile care definesc direciile importante, descrise de,, Codul pentru asistentele medicale" sunt:

a. promovarea sntii;

b. prevenirea mbolnvirilor;

c. restabilirea sntii;

d. nlturarea suferinei.

3. Nursa generalist presupune:

a. o pregtire pluridisciplinar;

b. nsuirea competenelor de baz i nu numai cunotinele;

c. s aib cunotine de psihologie;

d. s aib atitudine pozitiv fa de pacient i familia sa;

e. s aib capacitate de empatie.

4. Fenomenele urmrite de asistenta medical sunt reaciile:

a. individuale;

b. familiale;

c. de grup.

5. Funciile asistentei medicale sunt de natur:

a. independent;

b. dependent;

c. interdependent.

6. Funcia asistentei medicale, de natur independenta, presupune:

a. stabilirea relaiilor de ncredere cu persoana ngrijit i cu aparintorii;

b. aplicarea metodelor de observaie, de tratament sau de readaptare;

c. promovarea unor condiii mai bune de via i sntate.

7. Funcia asistentei medicale, de natur dependenta, presupune:

a. observarea, la pacient a modificrilor produse de boal sau tratament;

b. asigurarea ingrijirilor de confort;

c. actiuni de rezolvare a problemelor psihosociale.

8. Funcia asistentei medicale, de natur interdependenta, presupune:

a. actiuni de depistare a tulburrilor de ordin fizic, psihic sau social;

b. aciuni de educaie pentru sntate;

c. actiuni de rezolvare a problemelor psihosociale.9.Elementele de competen pentru practicarea unor ngrijiri de calitate constau n:

a. cunoaterea unui model de ngrijire (nursing);

b. cunotine acumulate i cunoaterea demersului tiinific;

c. cunoaterea pacientului.

10. Cadrul conceptual al ngrijirilor cuprinde urmtoarele elemente:

a. scopul profesiei i beneficiarul ei;

b. rolul asistentei medicale;

c. natura interveniilor aplicate beneficiarului i consecinele acestor intervenii.

11. Cunotinele nsuite de asistent n procesul educativ sunt de natur:

a. tiinific, tehnic, relaional;

b. etice, legislative;

c. ambele.

12. Demersul tiinific al ngrijirilor constituie pentru asistent:

a. un instrument de investigaii, analiz;

b. un instrument de planificare i evaluare a ngrijirilor;

c. un scop n sine.

13. Relaia asistent-pacient reprezint un proces bazat pe:

a. ncredere, demnitate, respect;

b. comunicare afectiv, colaborare;

c. aplicarea sarcinilor care nu-i depaesc limitele de competen.14. Funciile autonome ale asistentei medicale constau n:

a. asigurarea confortului fizic i psihic al pacientului;

b. administrarea medicaiei;

c. stabilirea relaiilor de ncredere cu pacientul i aparintorii;

d. transmiterea de informaii i nvminte pacientului pentru pstrarea sntii.

15. Rolul asistentei medicale este:

a. s asigure ngrijirea pacientului numai n raport cu indicaiile medicului;

b. s ajute persoana bolnav s-i recapete sntatea;

c. s suplineasc persoana bolnav pentru satisfacerea nevoilor sale.16. n elaborarea unui cadru conceptual privind ngrijirile, orientarea nou este ctre:

a. ngrijiri centrate pe sarcini;

b. ngrijiri centrate pe persoana ngrijit;

c. ambele.

17. Scopul ngrijirilor dup modelul conceptual al Virginiei Henderson este:

a. pstrarea independenei individului n satisfacerea nevoilor sale;

b. suplinirea individului n ceea ce nu poate face singur;

c. ambele.

18. Nursingul, ca parte integrant a sistemelor de sntate cuprinde:

a. promovarea sntii i prevenirea mbolnvirilor;

b. ngrijirea persoanelor bolnave;

c. promovarea sntii, prevenirea mbolnvirilor, ngrijirea persoanelor bolnave fizic i psihic, precum si a persoanelor handicapate, in orice tip de unitate sanitar.

19. Modelul conceptual al ngrijirilor dup Virginia Henderson precizeaz:

a. individul este un tot;

b. individul este un tot prezentnd 14 nevoi fundamentale;

c. individul este un tot prezentnd 14 nevoi fundamentale pe care trebuie s i le satisfac.

20. Clasificarea nivelurilor de dependen (I-IV) se face n funcie de:

a. punctajul obinut actualiznd satisfacerea fiecrei nevoi;

b. durata problemelor actuale;

c. apariia problemelor poteniale.

21. Procesul de ngrijire reprezint:

a. metod care permite acordarea ngrijirilor;

b. un mod tiinific de rezolvare a problemelor pacientului pentru a rspunde nevoilor sale fizice, psihice sau sociale;

c. un mod de asigurare n serie a ngrijirilor acordate pacientului.

22. Interviul reprezint:

a. forma special de interaciune verbal;

b. metod de culegere a datelor variabile i stabile;

c. instrument de personalizare a ngrijirilor.23. Abilitile asistentei medicale pentru a facilita un interviu sunt:

a. capacitatea de a formula ntrebri inchise sau deschise;

b. capacitatea de a evalua obiectiv observaiile i de a le sintetiza;

c. disponibilitatea de ascultare activ a pacientului i de a-l readuce la subiect;

d. disponibilitatea de a comenta cu pacientul datele obinute.

24. Aezai n ordine etapele procesului de ngrijire:

a. culegerea datelor assesmentul;

b. planificarea ngrijirilor;

c. analiza i interpretarea datelor;

d. evaluarea rezultatelor;

e. implementarea planului.25. Independena n satisfacerea nevoilor fundamentale e reprezentat de:

a. satisfacerea unei nevoi fundamentale prin aciuni proprii;

b. satisfacerea unei nevoi fundamentale cu ajutorul altei persoane;

c. satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale prin aciuni proprii n funcie de gradul de cretere i dezvoltare al persoanei.

26. Manifestarea de dependen este:

a. semn observabil care permite identificare strii de dependen;

b. incapacitatea persoanei de a-si satisface una din nevoile sale fundamentale;

c. lipsa de cunotine a persoanei asupra modului n care s-i satisfac nevoile fundamentale.27. Pacientul poate sa prezinte urmtoarele forme de depenten:

a. actual, potenial;

b. descrescnd, permanent;

c. ambele.28. Sursele de dificultate pot fi cauzate de:

a. factori de ordin fizic, psihologic, social, spiritual;

b. factori legai de insuficiente cunotine;

c. ambele.

29. Sursele de dificultate de ordin fizic cuprind :

a. toate obstacolele fizice de natura intrinsec;

b. toate obstacolele fizice de natura extrinsec;

c. toate obstacolele fizice de natura intrinsec sau extrinsec ce influeneaz negativ satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale.

30. Sursele de dificultate de ordin social cuprind problemele generate persoanei n raport cu:

a. anturajul su;

b. partenerul de via;

c. familia sa;

d. prientenii;

e. colegii de munc.

31.Mijloacele principale cele mai eficace de a obine informaiile dorite despre pacient sunt:

a. observarea pacientului;

b. interviul pacientului;

c. consultarea surselor secundare.

32.Elementele de evitat n utilizarea observaiei sunt:

a. subiectivismul;

b. judeci preconcepute;

c. rutina i superficialitatea:

d. lipsa de concentraie i continuitate.

33.Interviul:

a. este o form de interaciune verbal ntre asistent i pacient;

b. permite depistarea nevoilor nesatisfcute ale persoanei;

c. este un instrument de personalizare a ngrijirilor.34.Dificultatea n analiza i interpretarea datelor provine din:

a. numarul mare de date culese, varietatea surselor de informaii;

b. caracterul schimbtor al unui numr mare de date;

c. subiectivitatea persoanei care culege datele.

35.Diagnosticul de ngrijire cuprinde:

a. descrierea procesului patologic;

b. enunul problemei de dependen, a sursei de dificultate i a manifestrii de dependen;

c. enunul manifestrii de dependen.

36.Diagnosticul de ngrijire:

a. orienteaz asistenta spre intervenii autonome; ine cont de problema de sntate n sine a pacientului;

b. orienteaz practicianul spre tratament.

37.Planificarea ingrijirilor, a treia etap a procesului de ingrijire, presupune:

a. stabilirea unui plan de intervenie;

b. prevederea etapelor i a mijloacelor de desfurare;

c. prevederea precauiilor care trebuie luate.38.Pentru fiecare problem de dependen se pot formula:

a. un obiectiv;

b. mai multe obiective;

c. unul sau mai multe obiective.39.Asistenta care ntocmete planul de ngrijire trebuie s se gndeasc la intervenii care:

a. rspund nevoilor specifice ale pacientului;

b. conduc la realizarea obiectivelor;

c. ambele.

40.Interveniile trebuie s fie:

a. novatoare, personalizate;

b. observabile, msurabile (evaluabile);

c. ambele.

41.Realizarea interveniei reiese din evaluarea strii pacientului:

a. nainte de intervenie;

b. nainte, n timpul i dup intervenie;

c. dup intervenie.42.Fiecare plan de ngrijire va fi completat cu:

a. intervenii constante;

b. elemente de supravegheat;

c. intervenii cu rol delegat.

43.n munca sa pentru pacient, asistenta trebuie s comunice cu el n multiple circumstane:

a. cnd acesta ajunge la spital;

b. cnd se face interviul pentru culegerea datelor;

c. cnd se execut ngrijirile zilnice.44.Evaluarea ngrijirilor:

a. este o condiie absolut a calitii ngrijirilor;

b. trebuie s se fac cu regularitate, la diverse intervale;c. aduce o apreciere asupra progresului pacientului n raport cu interveniile asistentei medicale.

BAREM CORECTARE - BAZELE TIINEI NURSING-ULUITESTUL I - ADEVRAT / FALS

NR. NTREBARERASPUNSBIBLIOGRAFIENR. PAGIN

1F1150 teste nursing L. Titirc, 200823

2A1150 teste nursing L. Titirc, 200823









TESTUL II- ASOCIERE

A

1bGhid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare nevoilor fundamentale, L. Titirc, 200233-34

2didem33-34

3eidem33-34

4aidem33-34

5cidem59

1bidem38

2didem38

3eidem38

4cidem38

5aidem38

TESTUL III- INTREBRI TIP GRIL

1a,b,c1150 teste nursing L. Titirc, 20087

2a,b,c,didem14

3a,b,c,d,eidem14

4a,b,cidem14

5a,b,cidem16

6a,cidem16

7aidem16

8a,b,cidem17

9a,b1150 teste nursing L. Titirc, 20088


11c1150 teste nursing L. Titirc, 20088



14a,c,d1150 teste nursing L. Titirc, 200821

15b,c1150 teste nursing L. Titirc, 200821

16b1150 teste nursing L. Titirc, 200821




20a1150 teste nursing L. Titirc, 200823




24a,c,b,e,d1150 teste nursing L. Titirc, 200823



27cGhid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare nevoilor fundamentale, L. Titirc, 200235

28cidem36

29cidem30

30a,b,c,d,eidem36

31a,b,cidem41

32a,b,c,didem41

33a,b,cidem42

34a,b,cidem48

35bidem52

36aidem59

37a,b,cidem60

38cidem64

39cidem65

40cidem65

41bidem66

42a,b,cidem68

43a,b,cidem70

44a,b,cidem72

MODULUL 14 : FIINA UMANA I NURSING-ULTESTUL I

Stabilii valoarea de adevr pentru urmtoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau cu F fals .

1. Respiraia este influenat de postur, somn,exerciiul fizic;

2. Respiraia la copii este tip costal superior.

3. Apneea reprezint accelerarea respiraiei.

4. Cianoza este un semn grav,care arat lipsa oxigenului la nivelul tesuturilor.

5. Calitatea aerului inspirat,umiditatea lui, nu influenteaza respiratia.

6. Diureza este procesului de formare si eliminare a urinei din organism timp de 24 ore.

7. Ileusul inseamna suprimarea completa a eliminarii gazelor din intestin.

8. Incontinenta urinara este incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul.

9. Polakiuria reprezinta mictiuni frecvente cu cantitati mici.

10. Poliuria este eliminarea unei cantitati de urina mai mare de 2500ml/24h.

11. Oliguria este absenta urinei in vezica urinara.

12. Disuria reprezinta eliminarea urinei cu dificultate si dureri.

13. Pacientul imobilizat la pat e predispus la escare,deformari osoase.

14. Pacientul cu hiperactivitate este capabil sa-si asigure securitatea fizica in mod independent.

15. Schimbarea pozitiei pacientului imobilizat la pat, la 2 ore previne complicatiile.

16. Pozitiile patognomonice sunt caracteristice unei boli.

17. In toate cavitatile in care se masoara temperatura corpului, se inregistreaza aceleasi valori.

18. Echilibrul dintre termogeneza si termoliza este denumit homeotermie.

19. Climatul influenteaza temepratura corpului.

20. Febra intermitenta se caracterizeaza prin mentinerea constanta a temperaturii corpului intre 370- 380C.

21. Copilul febril poate prezenta convulsii.

22. In cazul degeraturilor,segmentul afectat va fi introdus in apa fierbinte.

23. Vezicula este o ridicatura a epidermului (basicuta) plina cu puroi.

24. Escarele sunt distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala.

25. Deprinderile igienice ale indivizilor sunt diferite in functie de educatie si cultura..

TESTUL II

A. Asociai noiunile din cele dou coloane

1SubfebrilitateA36-370C

2AfebrilitateB38-390 C

3Febra ridicataC37-380 C

4HiperpirexieDPeste 400 C

5Febra moderataE39-400C

B. Asociai noiunile din cele dou coloane1Tulburari calitative ale urineiAPoliurie

2Tulburari de emisie urinaraBHematurie

3Tulburari cantitative ale urineiCPolakiurie

4Independenta in a se miscaDAtrofie musculara

5Dependenta in a se miscaEMiscari de flexie si extensie

C. Asociati notiunile din cele doua coloane1Alterarea vociiAEscare

2Alterarea tegumentelorBVomica

3Eliminare inadecvataCDisfonie

4Limitarea miscarilorDAnorexie

5Alimentatie inadecvata EAnchiloza

TESTUL III

Indicai rspunsurile corecte

1. Frecventa respiratiei la persoana adulta este:

a) 14-16 respiratii/min;

b) 16-18 respiratii/min;

c) 18-22 respiratii /min.2. Concentratia O2 in aerul inspirat este:

a) 21%;

b) 15-16%;

c) 24%.3. Hipoxia reprezinta :

a) scaderea cantitatii de O2 in sange;

b) scaderea cantitatii de O2 in tesuturI;

c) scaderea cantitatii de O2 in sange.4. Respiratia este influentata de postura persoanei si este favorizata de:

a) pozitia ortostatica si sezand;

b) pozitia sezand si clinostatica;

c) pozitia decubit lateral.

5. Declansarea hemoptiziei este precedata de :

a) senzatie de caldura retrosternala,jena respiratorie;

b) senzatie de voma;

c) varsatura.

6. Eliminarea sangelui provenind din arborele bronsic se defineste ca:a) hematemeza;b) hemoptizie;c) hematurie.7. Factorii biologici care influenteaza pulsul sunt:

a) varsta, alimentatia,inaltimea corporala;

b) emotiile si plansul;

c) varsta.

8. Pulsul dicrot se manifesta astfel:

a) pauzele dintre pulsatii sunt inegale;

b) se percep doua pulsatii,una puternica, alta slaba, urmata de pauza;

c) pulsatii abia perceptibile

9. In starile de hipertermie nevoile energetice ale organismului cresc cu:

a) 20-30%;

b) 13% pentru fiecare grad de temperatura peste 370 C;

c) 10%.10.Tulburarile de mictiune sunt:

a) poliuria,oliguria,disuria;

b) anuria,polachiuria,nicturia;

c)nicturia,disuria,ischiuria,polachiuria,incontinenta urinara.

11. Incontinenta urinara reprezinta:

a) incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul;

b) eliminarea inconstienta,involuntara a urinei;

c) mictiuni incoluntare nocturne.12. Hipostenuria reprezinta:

a) urina in sange;

b) urina cu densitate scazuta sub 1010;

c) urina in cantitate redusa/24h.13. Varsaturile alimentare cu continut vechi sunt manifestari de dependenta intalnite in:

a) stenoza pilorica;

b) la gravide;

c) in colecistite.

14. Vomica reprezinta:

a) varsatura cu continut alimentar;

b) eliminarea unor colectii de puroi sau exsudat din caile respiratorii;

c) varsatura fecaloida.15. Hemoragiile menstruale prelungite se numesc:

a) menoragii;

b) oligomenoree;

c) hipermenoree.16. Nevoia de somn la persoana adulta sanatoasa este de:

a) 7-9h/24h;

b) 12-14h/24h;

c) 6-8h/24h.

17. Prin masurarea temperaturii in cavitatile inchise valorile ei pot creste cu:

a) 0,8- 10C;

b) 0,5- 0,80C;

c) 0,3- 0,50C.

18. Subfebrilitatea reprezinta:

a) scaderea temperaturii corporale sub 360C;

b) mentinerea temperaturii intre 37 si 380C;

c) mentinerea temperaturii intre 38 si 390 C.

19. Starea de hipotermie este determinata de:

a) pierderea excesiva de caldura;

b) cresterea arderilor din organism;

c) intensificarea metabolismului.20. Pacientul cu hipertermie prezinta:

a) tegumente palide;

b) frisoane,piele calda,rosie;

c) ambele.21.Echilibrul intre termogeneza si termoliza - homeotermia se realizeaza prinmecanisme fizice:

a) evaporarea,radiatia,conductia,convectia;

b) vasodilatatia,vasoconstrictia;

c) reducerea proceselor metabolice din organism.22. Factorii biologici care influenteaza satisfacerea nevoii de a se imbraca si dezbraca sunt:

a) clima, emotiile,cultura,credinta;

b) varsta, activitatea,cultura;

c) varsta,activitatea,talia,statura.\23. Functiile pielii sunt:

a) de protectie si termoreglare,de depozit,de excretie;

b) de absorbtie,de respiratie;

c) toate.24. Alterarea integritatii pielii si mucoaselor se manifesta prin:

a)escoriatii,fisuri,vezicule,ulceratii,escare;

b) alopecie;

c) vitiligo.25.Urmatoarele manifestari de dependenta sunt la nivel senzorial,in afara de:

a) hipoacuzie,anosmie;

b) paralizie;

c) cecitate,hipoestezie.26.Afazia este manifestarea comunicarii ineficiente care priveste:

a) scaderea masei musculare;

b) tulburarea sensibilitatii pielii;

c) incapacitatea de a pronunta cuvintele.27. Amnezia reprezinta:

a) tulburarea memoriei;

b) tulburare de gandire;

c) tulburare de perceptie.28. Hemiplegia se defineste ca pierderea totala a functiei motorii a:

a) membrelor inferioare;

b) unei jumatati laterale a corpului;

c) unui membru.29. Coma este o pierdere totala sau partiala a:

a) constientei;

b) constientei cu alterarea functiilor vegetative;

c) a constientei, mobilitatii

sensibilitatii cu conservarea celor mai importante functii vegetative.30. Pacientul cu comunicare ineficienta la nivel afectiv se poate manifesta prin:

a) agresivitate, euforia,egocentrism;

b)fobie,apatie;

c) disartrie,dislalie.31. Pacientul care-si satisface autonom nevoia de recreere prezinta urmatoarele manifestari de independenta:a) satisfactie,placere;

b) destindere, amuzament;

c) ambele.32.Frecventa respiratiei variaza in functie de:

a) varsta, sex;

b) pozitie,temperatura mediului ambiant;

c) starea de veghe sau somn.33. Dispneea Kussmaul este:

a) o respiratie in patru timpi, o inspiratie profunda urmata de o scurta pauza si o expiratie scurta, zgomotoasa, dupa care urmeaza o alta pauza scurta;

b) o respiratie accelerata;

c) o perturbare ritmica si periodica a respiratiei.34. Dispneea Cheyne- Stockes este:

a) o respiratie accelerata;

b) o perturbare ritmica si periodica a respiratiei;

c) o respiratie cu amplitudini crescande pana la maximum si apoi scazand pana la apnee, ce dureaza 10-20 secunde.35. In obstructia cailor respiratorii pacientul prezinta urmatoarele manifestari de dependenta, cu exceptia:

a) respiratie dificila pe nas;

b) secretii nazale abundente;

c) respiratie ritmica.36. Pulsul este influentat de urmatorii factori biologici, cu exceptia:

a) varsta;

b) emotiile;

c) inaltimea corporala.37. Factorii care determina tensiunea arteriala sunt;

a) debitul cardiac;

b) forta de contractie a inimii;

c) elasticitatea si calibrul vaselor.38. Factorii biologici care influenteaza TA sunt urmatorii, cu exceptia:

a) varsta;

b) activitatea;

c) climatul.39. Valoarea normala a TA la adult este:

a) 100-200 max;60-75 mm Hg min;

b) peste 150max;peste 90mm Hg min;

c) 115- 140 max; 75-90 mm Hg min.40. Urmatoarele manifestari de dependenta reprezinta tulburari de emisie urinara, cu exceptia:

a) polakiuria;

b) disuria;

c) hematuria.41. Izostenuria reprezinta:

a) densitatea crescuta a urinei (urina concentrata);

b) densitate mica a urinei (urina diluata);

c) urina cu densitate mica ce se mentine in permanenta la aceleasi valori, indiferent de regimul alimentar.42. Ischiuria reprezinta:

a) incapacitatea vezicii urinare de a-si elimina continutul;

b) eliminarea urinei cu durere si cu mare greutate;

c) senzatie de mictiune frecventa.43. Deformarile coloanei vertebrale se pot manifesta astfel:

a) cifoza,lordoza,scolioza;

b) lordoza,genu varum;

c) cifoza,lordoza.44. Obiectivele asistentei medicale in ingrijirea pacientului care expectoreaza urmaresc:

a) pacientul sa nu devina sursa de infectie nosocomiala:

b) pacientul sa aiba caile respiratorii permeabile;

c) pacientul sa beneficieze de microclimat optim.45. Pacientul care satisface nevoia de recreere prezinta ca manifestari de independenta:

a) destindere,satisfactie;

b) plictiseala;

c) placere,amuzament.46.La adult temperatura normala a corpului masurata in axila este:

a) 36,1- 37,80 C;

b) 36- 370 C;

c) 36,3- 36,50 C47.Temperatura cea mai crescuta a corpului se inregistreaza:

a) dimineata intre orele 3.00-5.00;

b) la pranz intre orele 12.00-14.00;

c) seara intre orele 20.00-23.00.48.Pentru cresterea temperaturii la nou-nascut , se pot folosi:

a) termoforul;

b) paturile calde;

c) impachetari cu parafina.49. In planul de nursing al bolnavului cu hipertermie,se va evalua zilnic;

a) temperatura corporala;

b) scaunul;

c) aspectul tegumentelor.50. Anxietatea reprezinta:

a) stare de neliniste, disconfort;

b) stare de incetinire a gandirii;

c) pierderea memoriei.

51.Bolnavul care comunica ineficient la nivel afectiv prezinta:a) agresivitate;

b) atitudine receptiva si de incredere in alte persoane;

c) fobie.52.Paraplegia se defineste ca pierderea totala a fortei musculare motorii:

a) a jumatatii drepte a corpului;

b) a membrelor inferioare;

c) a unui singur membru.53. Manifestarile de independenta privind comunicarea pacientului sunt:

a) expresia nonverbala;

b) functionarea normala a organelor de simt;

c) reactiile afective in exces.54. Frustrarea reprezinta:

a) de sensibilitate a pielii;

b) conditia de individ refuzat sau a-si refuza satisfacerea unei nevoi;

c) incapacitatea de a pronunta cuvintele.55. Enurezisul este:

a) pierdere de urina in timpul noptii;

b) pierderea involuntara de urina in timpul noptii la copii peste 3 ani;

c) inversarea raportului dintre numarul mictiunilor emise ziua fata de cele emise noaptea.56. Hipostenuria reprezinta densitatea urinei:

a) normala;

b) crescuta;

c) scazuta.57. Anuria reprezinta:

a) absenta urinei in vezica;

b) scaderea cantitatii de urina;

c) eliminarea urinei cu dificultate.58. Poliuria reprezinta:

a) mictiuni frecvente in cantitati mici;

b) eliminarea unei cantitati mai mari de 2500ml;

c) sete exagerata.59. Vomica este:

a) varsatura alimentara;

b) senzatie de varsatura;

c) eliminarea unei colectii masive de puroi,sau exsudat din caile respiratorii.

BAREM DE CORECTARE MODULUL FIINA UMAN I NURSINGTESTUL I- ADEVRAT/FALS

NR. INTREBARIIRSPUNSBIBLIOGRAFIENR. PAGINA

1AL Titirca Ghid de nursing 1998 Ed. Viata Medicala Romaneasca109

2FGhid de nursing109


4.AGhid de nursing109


6AGhid de nursing145




















TESTUL II- ASOCIERI

A

1CGhid de nursing183


3EGhid de nursing183

4DGhid de nursing183

5BGhid de nursing183

BGhid de nursing159

1B1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala Romaneasca, 12

2Cidem12

3Aidem12

4Eidem12

5Didem12

Cidem

1CL titirca Ghid de nursing 1996

2AGhid de nursing

3BGhid de nursing

4EGhid de nursing

5DGhid de nursing

TESTUL III GRILA

1b1150 teste nursing-cap.1.28-20

2a1150 teste nursing-cap.1.28-20








10c1150 teste nursing-cap.1.28-20











21a,b1150 teste nursing-cap.1.28-20









30a,b1150 teste nursing-cap.1.28-20


32a,b,c1150 teste nursing-cap.1.28-20

33a,c1150 teste nursing-cap.1.28-20

34b,c1150 teste nursing-cap.1.28-20











45a,c1150 teste nursing-cap.1.28-20

46b L Titirca Ghid de nursing187

47cGhid de nursing187

48a,bGhid de nursing187

49a,cGhid de nursing187

50aGhid de nursing215

51a,cGhid de nursing215

52bGhid de nursing215

53a,bGhid de nursing216




57aGhid de nursing146



MODULUL 16: TEHNICI DE NURSING I INVESTIGAII

TESTUL I

Stabilii valoarea de adevr pentru urmtoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau cu F fals .

1. EKG, exploreaz activitatea bioelectronic produs de inim i vase.

2. Oxigenoterapia se utilizeaz n toate formele de insuficien respiratorie dup permeabilizarea cilor respiratorii.

3. Masurarea pulsului se face cu tensiometrul.

4.Ritmul rapid de administrare a soluiilor poate determina accidente

grave,stop cardiac.

5. Cistoscopia este examenul radiologic al vezicii urinare.

6.Splarea minilor este cea mai important procedur pentru prevenirea infeciilor.

7. Acele i instrumentele ascuite trebuie depozitate n containere dure

dup utilizare

8. Dup execuia unei proceduri mnuile vor fi aruncate nainte de

contactul cu un nou pacient, iar minile splate.

9. Riscul contactrii unei infecii nosocomiale este acelai pentru toi pacienii internai.

10.Fr o curire adecvat instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.

11.Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregtete: canula traheal i aspiratorul mecanic pentru secreii.

12. n ngrijirea pacientului cu traheostomie, o ngrijire important o constituie meninerea permeabilitii cilor respiratorii.

13. Dup interveniile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menine timp ndelungat.

14. Presiunea venoas msurat periferic are valoare de 110-140 mm Hg.

15. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesit o pregtire sumar n dimineaa examenului.

16. Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea diagnosticului de infecie urinar.

17. Pentru cercetarea proteinuriei se va recolta urina din 24 de ore.

18 . Msurarea temperaturii bazele (msurate bucal sau rectal) poate decela momentul ovulaiei.

19. Colposcopia = explorare prin care se msoar cavitatea uterin.

20. n vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregtit cu o spltur vaginal.TESTUL IIA. Asociai noiunile din cele dou coloane1Injectia i.m

Acrearea unei cai false

2Sondaj vezicalBhiperhidratare

3PerfuziaCneformarea papulei caracteristice

4Injectia s.cDflegmon

5Injectia i.dElipodistrofie

B. Asociai noiunile din cele dou coloane

1Spalatura gastricaAsonda Einhorn

2Sondaj duodenalBsonda Faucher

3Injectia intravenoasaCgarou

4GastroscopieDseringa Guyon

5Spalatura auricularaEendoscop

C. Asociai noiunile din cele dou coloane

1Sondajul traheo-bronic Adurere vie, paralizia nervului sciatic

2Sondajul vezical la brbai Btuse,intoxicaii

3Sondajul duodenal Ccrearea unei ci false

4Sondajul gastric Dnfundarea sondei cu alimente

5Injectii i.m. Egreuri,vrsturi

D. Asociai noiunile din cele dou coloane

1Administrarea medicamentelor pe cale i.v. este aleasa pentru A Dezinfectia si descongestionarea mucoasele inflamate, fluidificarea sputei

2Avantajele administrarii medicamentelor pe cale parenterala suntBDozarea precisa a medicamentelor si obtinerea unui efect rapid

3Scopul administrarii medicamentelor pe cale parenteralaCDurere vie, paralizia nervului sciatic

4Complicatiile unei injectii i.m. sunt DEste explorator si terapeutic

5Scopul inhalarii medicamentelor cu ajutorul vaporilor de apa esteEEfectul rapid al medicamentelor

TESTUL III

Indicai rspunsurile corecte

1. Infecia se definete astfel:a) reacia local sau general rezultat din ptrunderea i multiplicarea agentului microbian n organism;b) reacia local determinat de ptrunderea microbului n organism;c) boala rezultat ca urmare a ptrunderii microbului n organism2. Sterilizarea ca metod de prevenire a infeciilor reprezint:

a) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existen a microorganismelor;

b) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existen a microorganismelor, de la suprafaa sau profunzimea unui obiect;

c) totalitatea procedeelor de distrugere a microbilor din mediul nconjurtor.3. Care din urmtorii termeni poate fi definit ca absena tuturor microbilor?

a) steril; b) curat; c) dezinfectat.4. Mnuile din cauciuc se sterilizeaz n vederea folosirii pentru o intervenie chirurgical astfel:

a) autoclav 30 min-2,5 atm.;

b) poupinel, 60 min-180C;

c) autoclav 30 min-1,5 atm.5. Materialul moale pentru efectuarea pansamentului se sterilizeaz astfel:

a) autoclav 30 min-2,5 atm.;

b) poupinel 60 min-180C;

c) autoclav 30 min-1,5 atm.6.Pentru manevrarea materialelor i instrumentelor sterile se poate utiliza:

a) mna acoperit cu mnua steril;

b) mna splat cu ap i spun;

c) pensa de servit.7.n urma controlului umiditii materialelor sterilizate la autoclav s-a nregistrat:

a) 5% umiditate;

b) 10% umiditate;

c) 50% umiditate;

care este umiditatea admis?8. Sterilizarea prin metode fizice utilizeaz:

a) cldura,radiaiilegamma;

b) radiaiile ultrascurte;

c) ultrasunetele.9.ncrctura casoletelor introduse n autoclav este important pentru a obine o sterilizare eficient:

a) nu depete 120 g/dm3;

b) este de 150 g/dm3;

c) este de 175 g/dm3.10.Dezinfecia este operaia:

a) de distrugere a agenilor infecioi de pe tegumente, mucoase, obiecte i din ncperi;

b) de distrugere a paraziilor de pe obiecte;

c) de distrugere a insectelor transmitoare de microbi.11. Ortopneea se definete ca o:

a) expectoraie seroas;

b) respiraie in poziie vertical a corpului;

c) respiraie in poziie orizontal a corpului12.Splarea de decontaminare a minilor se face astfel:

a) splare cu ap i spun;

b) splare cu ap, spun, fiecare cu periu, uscare i aplicare de alcool 2x5 ml;

c) splare cu ap, spun, frecare cu periua, uscare.13. Drenajul postural inseamn:

a) eliminarea secreiilor bronice prin tuse;

b) utilizarea gravitaiei pentru drenarea secreiilor de la nivel pulmonar;

c) o incizie la care se aplic un tub de dren.14. Dezinfecia termometrelor se face prin submerjarea lor n soluie de:

a) cloramin 5-10 g

b) alcool 70

c) bromocet 1 g 15. Poziia bolnavului pentru tracocentez este:

a) ezand cu trunchiul semiflectat, braele pe coapse;

b) ezand cu braul ridicat deasupra cefei pan la urechea opus de partea unde se practic puncia;

c) ezand cu braele pe lang corp.16.Pentru manevrarea unor soluii dezinfectante, personalul medical respect msurile de protecia muncii:

a) utilizarea mnuilor de cauciuc;

b) utilizarea mtilor de protecie;

c) utilizarea ochelarilor de protecie.17.Pentru eficiena utilizrii soluiei de var cloros se are n vedere:

a) preparare zilnic;

b) depozitare n recipiente din metal;

c) depozitare n recipiente nchise la culoare din material plastic.18.Dezinsecia reprezint:

a) distrugerea insectelor;

b) distrugerea insectelor care pot transmite boli infecioase;

c) distrugerea pduchilor.19.Circuitele funcionale n unitile sanitare respect urmtoarele elemente:

a) circuitul aseptic indic sensul de circulaie pentru protecia mpotriva infeciilor;

b) circuitul septic asigur condiii de protecie mpotriva infeciilor;

c) ntre circuitul septic i cel aseptic funcioneaz principiul neseparrii circuitelor.20.Infeciile intraspitaliceti se definesc astfel:

a) mbolnviri de natur infecioas contractate n spital;

b) mbolnviri de natur infecioas care se manifest dup externarea pacientului

c) mbolnviri de natur infecioas contractate n spital i care se manifest n timpul internrii sau dup externare.21. Sunt expui mai frecvent infeciilor nosocomiale:

a) pacienii vrstnici, tarai;

b) pacienii supui manevrelor invazive;

c) pacienii internai de urgen n spital.22. Oxigenoterapia este un act terapeutic:

a) etiologic;

b) simptomatic;

c) de urgen23. Cand calea natural eficient in administrarea alimentelor nu poate fi folosit pentru bolnavul chirurgical, cel puin in primele zile postoperator, putem folosi urmtoarele ci:

a) gastrostomia;

b) calea intravenoas;

c) sonda nazogastric sau nazojejunal.24. Recoltarea sngelui capilar pentru examenul hematologic se face prin:

a) nepare n pulpa degetului:

b) nepare pe faa plantar a halucelui;

c) puncie venoas.25. Odat cu varsta, eficacitatea mecanismelor de termoreglare diminueaza.

In jurul crei valori se situeaz temperatura normal la o persoan varstnic:

a) 36C; b) 37,4C; c) 35,1C.26.Recoltarea sngelui pentru examenele biochimice se face prin:

a) puncie venoas - dimineaa, bolnavul fiind ,. jeune1';

b) nepare n pulpa degetului;

c) ambele.27.Recoltarea sngelui pentru examene bacteriologice se face:

a) cnd se suspecteaz o bacteriemie;

b) cnd se suspecteaz o septicemie;

c) ori de cte ori pacientul are febr.28.Recoltarea exsudatului faringian se face pentru:

a) depistarea purttorilor sntoi de germeni;

b) depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui;

c) depistarea unor afeciuni digestive.29.Pentru recoltarea exsudatului faringian avem nevoie de urmtoarele materiale cu excepia:

a) eprubet cu tampon faringian sau ans de platin:

b) spatul lingual;

c) sering i ace de unic folosin.30.Recoltarea urinei pentru urocultur se face:

a) la jumtatea miciunii;

b) prin sondaj vezical;

c) din urina colectat timp de 24 h.31.Recoltarea urinei pentru urocultur se face:

a) nainte de administrarea antibioticelor;

b) concomitent cu administrarea antibioticelor;

c) ambele.32.Pentru efectuarea tubajuiui gastric avem nevoie de:

a) sonda gastric Faucher;

b) sonda duodenal Einhorn;

c) sonda Metras.33. Trebuie s efectuezi un exudat faringian pacientului D., de 3 ani; cu portamponul steril tergi:

a) amigdalele;

b) orofaringele;

c) valul palatin.34.Sondajul duodenal efectuat n scop terapeutic se face pentru:

a) drenarea cilor biliare;

b) alimentaie artificial;

c) evidenierea unor boli parazitare ale duodenului sau cilor biliare.35.Pentru drenarea cilor biliare prin tubaj duodenal pacientul este aezat n poziie:

a) decubit dorsal;

b) decubit lateral stg;

c) decubit lateral dr.36.Sondajul vezical efectuat n scop explorator se face pentru:

a) recoltarea unei cantiti de urin pentru examenul de laborator;

b) depistarea unor modificri patologice ale uretrei i vezicii urinare;

c) evacuarea coninutului

(cnd aceasta nu se face spontan).37.Complicaiile imediate ale sondajului vezical sunt:

a) lezarea traumatic a mucoasei uretrale:

b) crearea unei ci false prin forarea sondei;

c) boli infecioase, prin introducerea germenilor patogeni prin manevre i instrumente nesterile.38.Spltura gastric este indicat n:

a) intoxicaii alimentare sau cu substane toxice;

b) pregtirea preoperatorie n interveniile de urgen;

c) ulcer gastric n perioada dureroas.39.Spltura gastric este contraindicat n:

a) intoxicaii cu substane caustice;

b) hepatite cronice, varice esofagiene;

c) staza gastric nsoit de procese fermentative.40.Efectuarea clismelor n scop evacuator se face pentru:

a) evacuarea coninutului intestinului gros;

b) pregtirea pentru intervenii chirurgicale asupra rectului;

c) pregtirea pacientului pentru alimentare sau hidratare.41.Antibiograma este metoda de laborator care:

a) determin prezena microbilor;

b) arat sensibilitatea microbilor fa de antibioticul respectiv;

c) nu arat decat creterea germenilor.42.Pentru pregtirea copiilor in vederea explorrii radiologice a colonului se efectueaz:

a) clism evacuatoare;

b) pauz alimentar de 12 ore;

c) administrare de purgative.43. Pentru ca msurarea pulsului s duc la valori corecte, pacientul se va afla:

a) in decubit dorsal;

b) in repaus fizic i psihic timp de 5-10 minute;

c) in cadrul intim, alturi de familie.44. Indicai tehnica corect a recoltrii sputei pentru examinri bacteriologice i antibiogram:

a) pacientul va respira adanc, va tui i expectora intr-un recipient steril, oferit;

b) pacientul va tui i expectora intr-o tvi renal;

c) in cursul zilei va bea lichide multe i sputa va fi recoltat inainte de culcare.45. Efectuarea punciei pleurale exploratorie poate determina urmtoarele accidente vitale:

a) tromboflebit profund a membrelor superioare;

b) stop cardio-respirator reflex;

c) riz de astm bronic;

d) anurie.46. Dup ce ai obiectivat hemoptizia, ce explorri considerai utile i imediate:

a) radiografie baritat gastro-duodenal pentru excluderea unei cauze digestive;

b) radiografie toraco-pulmonar;

c) determinarea grupei sanguine, TC, TS, pentru o eventual intervenie chirurgical;

d) citologia sputei.47. Pacientului i se prescrie drenaj postural. Scopul este s:

a) creasc aportul sanghin la plmani;

b) intreasc musculatura respiratorie;

c) indeprteze lichidele din activitatea pleural;

d) indeprteze secreiile acumulate in arborele respirator48. Valorile normale ale pulsului la copilul de 5 ani pot fi intre:

a) 120-140/min.; b) 80-100/min.;

c) 90-100/min.49. Dup efectuarea punciei, venoase supravegherea bolnavului presupune cu excepia:

a) urmrirea locului punciei, mai ales dac bolnavul este sub tratament anticoagulant;

b) compresie eficient de minim 5 minute, la locul punciei;

c)hrnirea imediat a bolnavului.50.Prin injecia subcutanat se pot introduce n organism:

a) substane medicamentoase izotonice lichide nedureroase;

b) substane medicamentoase hipertonice;

c) substane medicamentoase uleioase.51.Locurile de elecie ale injeciei subcutanate sunt:

a) faa extern a braului;

b) faa supero-extern a coapsei;

c) regiunea deltoidian.52.Prin injecia intramuscular se pot introduce n organism:

a) soluii izotonice;

b) soluii hipertonice;

c) soluii uleioase. 53.Locurile de elecie ale injeciei intramusculare sunt:

a) regiunea supero-extern fesier;

b) faa extern a coapsei, treimea mijlocie;

c) regiunea subclavicular.54.Pe cale intravenoas se pot introduce n organism:

a) substane izotonice;

b) substane hipertonice;

c) substane uleioase.55.Accidentele injeciei subcutanate

sunt urmtoarele, cu excepia:

a) durere violent prin lezarea unei terminaii nervoase;

b) hematom prin perforarea unui vas;

c) flebalgia.56.Accidentele injeciei intramusculare sunt:

a) durere vie prin atingerea nervului sciatic;

b) paralizie prin neparea unui vas;

c) embolie prin introducerea accidental ntr-un vas de snge a unei substane uleioase.57. Pentru evitarea uscrii i formrii crustelor de mucus in tubul de traheostomie este important s se:

a) umecteze aerul respirat de bolnav;

b) pun cateva picturi de ap distilat periodic in tub;

c) acopere deschiderea traheostomiei cu o compres umezit cu ser fiziologic.58.Incidentele oxigenoterapiei sunt urmtoarele, cu excepia:

a) distensiei abdominal prin ptrunderea gazului prin esofag;

b) emfizemului subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gtului datorit fisurrii mucoasei;

c) emboliei gazoas.59. Cortizonul se administreaz la nceput:

a) n doze mari, scznd apoi cantitatea pn la doza minim de intreinere;

b) n doze mici, care cresc treptat, pn la doza maxim;

c) aceeai doz, pn la sfritul tratamentului.60.n timpul tratamentului cu cortizon, regimul alimentar va fi:

a) desodat; b) hipersodat;

c) normosodat.61. Prin care din urmtoarele investigaii de laborator se poate pune in eviden trichomonas vaginalis:

a) frotiu;

b) leucograma;

c) R.B.W.62.Paracenteza abdominal reprezint:

a) ptrunderea cu ajutorul unui trocar n cavitatea peritoneal;

b) ptrunderea cu un ac n cavitatea pleural;

c) ptrunderea cu un ac ntr-un organ parenchimatos.63.Paracenteza abdominal seefectueaz:

a) n fosa iliac stng, linia Monroe - Richter;

b) n fosa iliac dreapt;

c) la mijlocul liniei dintre ombilic i simfiza pubian.64.Toracocenteza reprezint puncia:

a) cavitii peritoneale;

b) cavitii pericardice;

c) cavitii pleurale.65. Examenul endoscopic al mucoasei vaginale se face prin:

a) salpingografie;

b) colposcopie;

c) gastroscopie;66.Toracocenteza efectuat n scop terapeutic se face pentru:

a) evacuarea unei colecii de lichid pleural;

b) introducerea unor medicamente n cavitatea pleural;

c) stabilirea prezenei unei colecii de lichid pleural.67.Natura lichidului pleural (exsudat sau transsudat) se determin prin reaciile:

a) Pandy; b) Rivalta;

c) Nonne-Apelt.68.Accidentele toracocentezei sunt urmtoarele, cu excepia:

a) lipotimiei i colapsului;

b) hematemezei;

c) pneumotoraxului.69.Puncia pericardica se efectueaz n scop terapeutic pentru:

a) stabilirea naturii lichidului;

b) evacuarea lichidului acumulat;

c) introducerea substanelor medicamentoase.70.Accidentele punciei pericardice sunt urmtoarele, cu excepia:

a) ptrunderii acului n miocard;

b) ocului pericardic;

c) edemului pulmonar acut.71.Puncia articular este indicat n:

a) artrite acute i cronice, serofibrinoase i purulente;

b) hemartroza;

c) coxartroza.

72.Dup puncia articular se recomand:

a) mobilizarea ct mai precoce a articulaiei puncionate;

b) imobilizarea articulaiei n poziie fiziologic timp de dou-trei zile;

c) nu necesit ngrijire special.

73.Pentru efectuarea reaciei Rivalta, sunt necesare urmtoarele materiale, cu excepia:

a) pahar conic, ap distilat;

b) lichid pleural extras prin puncie;

c) hrtie de turnesol.

74.Apariia papulei cu aspect de coaj de portocal " este caracteristic pentru injecia:

a) intravenoas;

b) subcutanat;

c) intradermic.75. Pe care din urmtoarele ci de administrare a medicamentelor, absorbia se face cel mai puin:

a) calea intravenoas;

b) calea intramuscular;

c) calea oral.

76.Locul punciei osoase este:

a) sternul;

b) creasta iliac;

c) tibia, calcaneul.

77.Accidentele punciei osoase sunt urmtoarele, cu excepia:

a) hemoragie i hematom;

b) perforarea lamei posterioare a sternului;

c) edem pulmonar acut.

78. Studiul funciei renale de meninere a echilibrului acido-bazic se face prin:

a) determinarea pH-ului sanguin;

b) determinarea punctului crioscopic al plasmei;

c) determinarea rezervei alcaline.

79.Pentru efectuarea punciei renale, pacientul se aeaz n poziie:

a) decubit lateral stng;

b) decubit ventral cu o pern tare aezat sub abdomen;

c) decubit lateral drept.80.Dup punctia hepatic, pacientul se aeaz n poziia:

a) decubit lateral dr;


c) decubit dorsal.

81.Punctia rahidian se execut n scop terapeutic pentru:

a) decomprimarea n cursul sindromului de HIC;

b) introducerea de substane medicamentoase, anestezice;

c) recoltarea LCR i executarea mielografiilor.

82.Pentru efectuarea punciei rahidiene, n funcie de starea general, pacientul se aeaz n poziie:

a) spate de pisic;

b) coco de puc;

c) pleurostotonus.

83.Accidentele punciei rahidiene sunt:

a) ameeli, tulburri vizuale, cefalee, grea, vrsturi;

b) contractarea feei, gtului sau a unuia din membre;

c) paralizie prin atingerea nervului sciatic.

84.Pentru puncia vezicii urinare, pacientul este aezat n poziie:

a) decubit lateral drept;

b) decubit lateral stng;

c) decubit dorsal, cu o pern tare sub bazin.

85.Accidentele punciei vezicii urinare sunt:

a) puncie negativ;

b) hemoragie intravezical;

c) hematemeza.

86.Antibioticele sunt:

a) substane organice provenite din metabolismul celulelor vii (mucegaiuri, bacterii);

b) substane obinute prin sintez, avnd proprieti bacteriostatice, bactericide sau antimicotice;

c) ambele.

87. Pacientului i se prescrie drenaj pleurall. Scopul este s:

a) creasc aportul sanghin la plmani;

b) intreasc musculatura respiratorie;

c) indeprteze lichidele din cavitatea pleural;

d) indeprteze secreiile acumulate in arborele respirator.

88. Examinri pentru evidenierea calculilor renali sunt:

a) urografia i echografia;

b) laparoscopia i sumarul de urin;

c) colecistocolangiografia i endoscopia.89. Pentru examinare EEG:

a) pacientul va fi sedat;

b) pacientul trebuie s fie cu scalpul curat;

c) poziia pacientului va fi in ortostatism90.Hidratarea i mineralizarea organismului are drept scop:

a) administrarea medicamentelor la care se urmrete un efect prelungit;

b) depurativ - dilund i favoriznd excreia din organism a produilor toxici;

c) completarea proteinelor sau altor componente sanguine.

91. Poziia pacientului pentru puncia lombar este:

a) decubit lateral; b) ezand;

c) copii sunt inui pe genunchii asistentei medicale.92. Dup puncia lombar pacientul are voie:

a) s se mobilizeze dup 15 minute de repaus;

b) nu are voie s se mobilizeze aproximativ 24 h;

c) s fumeze i s consume buturi alcoolice93. Asistenta medical ofera medicului pentru efectuarea punctieia) manusi de unica folosinta nesterileb) manusi sterilec) manusile nu sunt necesare94.Stabilirea necesitilor hidrice i minerale ale organismului se face prin:

a) stabilirea felului deshidratrii;

b) simptomatologia deshidratrii;

c) investigaii de laborator.

95.Volumul deficitar de fluid - deshidratarea - se datoreaz:

a) pierderilor excesive (vrsturi, aspiraie, diaforez, diuretice);

b) micrii fluidului (acumulare anormal de fluid n diferite zone ale organismului (ascit, edem periferic);

c) ambele.96. Cand un medicament prezint o modificare de aspect, culoare, miros, asistenta medical trebuie s tie c:

a) acest lucru se va intampla frecvent cu unele medicamente i este un fapt lipsit de importan;

b) medicamentele se administreaz dar se consemneaz in foaia de observaie c era modificat;

c) medicamentul nu trebuie administrat ci returnat farmaciei in schimbul unuia corespunztor calitativ

97. In care din urmtoarele situaii injecia intradermic se efectueaz in scop de diagnostic:

a) infiltraia intradermic cu novocain;

b) I.D.R. ;

c) desensibilizare in reacii 98. Printre metodele de evaluare morfo-funcional a sangelui i a organelor hemato-formatoare se afl:

a) numrarea leucocitelor i stabilirea formulei leucocitare;

b) numrarea hematiilor;

c) stabilirea valorilor hemoglobinei.

99. La atingerea nervului sciatic, tradus prin durere violent:

a) se retrage acul;

b) se alege alt loc de injectat;

c) se continu injectarea100.Prin introducerea accidental de aer intr-un vas de sange se produce:

a) embolie gazoas;

b) hematom;

c) paralizie.101.Explorarea organelor hemato-formatoare se poate realiza prin :

a)punctie osoasa

b) punctie splenica

c) scintigrama hepatica si splenica102. Audiograma se efectueaz cu:

a) vocea optit la diferite distane;

b) diapazonul;

c) audiometrul.

103. Pentru determinarea grupelor sanguine n sistemul OAB i Rh este necesar ca:

a) determinarea s se fac prin ambele metode (Beth - Vincent i Simonin);

b) determinarea s se fac de doi tehnicieni;

c) s se foloseasc dou serii de seruri test.

104.Efectuarea probelor de compatibilitate trasfuzional are drept scop:

a) reducerea la minimum a riscurilor accidentelor imunologice;

b) evitarea hemolizei intravasculare acute;

c) asigurarea c pacientul beneficiaz de transfuzia pe care o primete.

105.Incompatibilitatea transfuzional se previne prin urmtoarele msuri:

a) determinarea grupei n sistemul OAB i Rh la primitor;

b) alegerea unui snge de donator izogrup OAB i Rh;

c) executarea probelor de compatibilitate direct (Jeanbereau) i biologic Oelecker.

106.Prin transfuzie nelegem:

a) administrarea sngelui direct de la donator la primitor;

b) administrarea de la donator la primitor dup o faz intermediar de conservare a sngelui;

c) ambele.

107.Transfuzia de snge are drept scop:

a) restabilirea masei sanguine i asigurarea numrului de globule roii necesare transportului oxigenului n caz de hemoragii, anemii, stri de oc;

b) stimularea hematopoezei;

c) corectarea imunodeficienelor.

108.Accidentele transfuziei sunt:

a) incompatibilitatea de grup n sistemul OAB, manifestat sub forma ocului hemolitic;

b) transfuzarea unui snge alterat, infectat cu germeni viruleni care provoac frisoane puternice

c) hemoliz intravascular prin transfuzarea sngelui nenclzit.

109.Incidentele transfuziei sunt urmtoarele cu excepia:

a) ieirea acului din ven;

b) perforarea venei;

c) embolia pulmonar cu cheaguri.

110.Alimentaia pacientului trebuie s respecte urmtoarele principii, cu excepia:

a) nlocuirea cheltuielilor energetice de baz ale organismului;

b) favorizarea procesului de vindecare prin cruarea organelor bolnave;

c) satisfacerea n exclusivitate a preferinelor alimentare ale pacientului.

111.Regimurile dietetice urmresc:

a) punerea n repaus i cruarea unor organe, aparate i sisteme;

b) echilibrul unor funcii deficitare sau exagerate ale organismului;

c) ndeprtarea unor produse patologice de pe pereii intestinali.

112. Debitul O2 ce se administreaz prin sond endonazal la un pacient cu hipoxie moderat este de:

a) 6- 8 l/min.;

b) 3- 6 l/min.;

c) 6-10 l/min.

113. Dup efectuarea punciei venoase supravegherea bolnavului presupune in ordine:

a) urmrirea locului punciei, mai ales dac bolnavul este sub tratament anticoagulant;

b) compresie eficient de minim 5 minute, la locul punciei;

c) hrnirea imediat a bolnavului.114.Alimentarea activ la pat se face aeznd pacientul n poziie:

a) decubit lateral dr;


c) decubit dorsal.

115.Reuita unei investigaii radiologice a tubului digestiv cu administrarea unei substane de contrast impune in prealabil:

a) nimic deosebit;

b) o evacuare complet a tubului digestiv;

c) un regim alimentar lacto-fainos116. n testul Addler se determin prezena:

a) unor hematii si leucocite de tip special;

b) unei hemoragii microscopice in diagnosticul hemoragiei digestive;

c) leucocitelor la nivelul tractului digestive.

117. Ritmul circadian reprezint:

a) ritmul zilnic al proceselor biologice din organism;

b) ritmul aproximativ al funciilor vitale;

c) modificrile ritmice ale circulaiei sanguine.118.Un bolnav n repaus absolut la pat necesit:

a) 25 cal./kg corp/24 h;

b) 30 cal./kg corp/24 h;

c) 35 cal./kg corp/24 h.

119.Alimentarea artificial prin sond gastric se face la bolnavii:

a) incontieni;

b) cu stricturi esofagiene;

c) intoxicai cu substane caustice.120.Corectarea deficitului de sodiu se va face cu :a) ser fiziologic

b) ser glucozat

c) solutie Ringer121.Temperatura se msoar n:

a) caviti seminchise (axil, plic inghinal, cavitatea bucal);

b) caviti nchise (rect, vagin);

c) ambele.

122.Hiperpirexia reprezint:

a) temperatura corpului peste 40-41 C;

b) temperatura corpului ntre 39-40C;

c) temperatura corpului ntre 37-38C.

123. Prin examenul macroscopic al materiilor fecale se pot aprecia:

a) cantitatea, forma, culoarea, mirosul;

b) prezena resturilor alimentare nedigerate;

c) prezena produselor patologice puroi, sange, parazii.

124. Pentru msurarea temperaturii n cavitatea bucal termometrul se menine:

a) 3 min;

b) 5 min;

c)10 min.

125. Spalatura auriculara pentru dopul de cerumen se efectueaza cu solutie de :a) rivanol 1%

b) alcool 70 grade

c) bicarbonat de sodiu in glicerina 1/20126.Pentru evaluarea corect a frecvenei respiraiei:

a) se anun pacientul i se linitete din punct de vedere psihic;

b) se prefer perioada de somn (pentru msurare - observare);

c) nu se anun pacientul.

127. Printre materialele necesare efecturii sondajelor gastro-duodenale se afl:

a) sonda vezicala;

b) sonda gastric i duodenal steril - de unic folosin;

c) pensa hemostatic128.Calitile pulsului depind de:

a) frecvena i ritmicitatea inimii;

b) debitul sistolic;

c) elasticitatea i presiunea arterial.

129.Pulsul de poate msura manual (digital) la:

a) artera radial, cubital;

b) artera carotid;

c) vena jugular.

130.Modificrile de frecven ale pulsului sunt urmtoarele, cu excepia:

a) tahicardie;

b) bradicardie;

c) puls filiform.

131. In spalatura gastrica la extremitatea libera a sondei se aseaza o :a) seringa de 2 ml

b) seringa de 20 ml

c) palnia132. Care din urmatoarele analize ale sangelui sunt examene biochimice :a) hemoleucograma

b) grupul sanguine

c) ureea sanguine

d) creatinina

e) bilirubina133. Poziia bolnavului pentru toracocentez este:

a) ezand cu trunchiul semiflectat, braele pe coapse;

b) ezand cu braul ridicat deasupra cefei pan la urechea opus de partea unde se practic puncia;

c) ezand cu braele pe lang corp.134. Pentru efectuarea testului Addis-Hamburger se recolteaz urin:

a) din 24-48 h;

b) dup 180 minute de la prima miciune de diminea;

c) dup ingestia a 1,5-2 1 de lichide.135. Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recolteaz:

a) in condiii sterile, in recipient special;

b) un eantion din cantitatea eliminat in 12 ore;

c) numai dup administrarea a 2 l de ceai

136. Asistenta medical il programeaz pe pacient la un examen prin care medicul va vizualiza interiorul bronhiilor i a traheei. Acest examen se numete:

a) bronhografie;

b) bronhoscopie;

c) cistoscopie.

137. Inainte de bronhoscopie, se efectueaz o anestezie local. Cand au revenit la salon dup examinare, cel mai important lucru pe care asistenta il are in vedere este:

a) s realizeze faptul c pacientul nu va fi capabil s vorbeasc cateva zile;

b) s-i efectueze splaturi in gat in scopul prevenirii hemoragiei;

c) s-i interzic alimentaia i hidratarea pan cand se va restabili reflexul de deglutiie.138. Cea mai bun metod de msurare a tensiunii arteriale este:

a) la ambele brae, dup ce bolnavul a stat in clinostatism 5 min i ortostatism cel puin 1 min;

b) la ambele brae stand in decubit dorsal;

c) la ambele brae imediat dup ce a luat poziia de decubit i imediat dup ce a luat poziia in ortostatism.

BAREM MODULUL 16- TEHNICI DE NURSING I INVESTIGAIITESTUL I- ADEVARAT/FALS

NR. INTREBARIIRASPUNSBIBLIOGRAFIENR.

PAGINA

1FE. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing 65

2A"141

3F"141

4.A"147

5F"84

6A"34

7A"34

8A"34

9F"34

10A"34

11F"61

12A"61

13F"61

14F"65

15F"65

16F"84

17F"84

18A"103

19F"103

20F"103

TESTUL II- ASOCIERI

A

1DL. Titirca- Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali155

2A"116

3B"157

4E"155

5C"154

B

1B"125

2A"112

3C"157

4E"232

5D"124

C

1B"155

2C"120

3E"116

4D"108

5A"112

D

1e"155

2b"145

3d"112

4c"156

5a"141

TESTUL III -RASPUNS MULTIPLU

1aE. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing 30

2b"31

3a"31

4c"31

5a"31

6a,c"31

7a"31

8a,c"32

9a"32

10a"32

11bM. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing9

12bE. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing 32




16a,bE. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing 33

17a,c"33

18b"33

19a"33

20c"33

21a,b"33


23a,b,c


25a

26c35

27a,b35

28a,b35

29c"35

30a,b"35

31a"35

32a.b"35

33a,b"35

34a,b"36

35c"36

36a,b"36

37a,b"36

38a,b"36

39a,b"36

40a,b,c"36

41b

42a,bM. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing188


44a"61

45b"61

46b"64

47d"66

48c"187

49c"

50a"38

51a,b,c"38

52a,c"38

53a,b"38

54a,b"38

55c"38

56a,c"39

57c"69

58cE. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing 39

59aidem39

60aidem39

61aM. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing175


63a,cidem39

64cidem40



67b40

68b40

69b,c40

70c40

71a,b"40

72b"41

73c"41

74cM. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing51


76a,b,cE. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing 41

77c41

78a,cM. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing94

79bE. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing 41

80a42

81a,b42


83a,b42

84c42

85a,b42

86c42





91a,b,cM. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing105




95c43




99a,bM. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing53





104a,b,cidem45

105a,b,cidem45

106cidem45

107a,b,cidem45

108a,b,cidem45

109cidem45

110cidem46

111a,b,cidem46


113n ordine

b, aM. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing73





118a- 1150 de teste nursing 47

119a - 1150 de teste nursing 47

120a,cM. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing59

121c- 1150 de teste nursing 47

122a- 1150 de teste nursing 47


124b- 1150 de teste nursing 47


126b.c- 1150 de teste nursing 48

127b,cM. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing83

128a,b,c- 1150 de teste nursing 48

129a,b- 1150 de teste nursing 48

130c- 1150 de teste nursing 48


132cdeM. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing175







MODULUL 17- PROTECIA I SECURITATEA N MUNC

TESTUL I

Stabilii valoarea de adevr pentru urmatoarele enunuri. Notai adevrat cu Asau cu F fals1. Asepsia nseamn ndeprtarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plgi, de pe obiecte, etc.

2. Asepsia este o metod profilactic.

3. Splarea chirurgical (mini + antebrae) dureaz 15 minute.

4. Dup splare, minile se vor ine n jos pentru ca apa s se scurg spre degete.

5. Defectele n sterilizarea instrumentelor chirurgicale determin supuraii postoperatorii.

6. Instrumentele tioase se sterilizeaz la pupinel.

7. Rivanolul are rol cicatrizant i este un bun bactericid.

8. Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sticlriei este cel prin cldur uscat.

9. Splarea minilor este cea mai important metod pentru prevenirea infeciilor.10. Acele i instrumentele ascuite trebuie depozitate n containere dure dup utilizare.

11. Dup execuia unei proceduri mnuile vor fi aruncate nainte de contactul cu un nou pacient, iar minile splate.

12. Riscul contractrii unei infecii nosocomiale este acelai pentru toi pacienii internai.

13. Fr o curenie adecvat instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.

14. Circuitele septice sunt separate de cele aseptice.

15. Produsele eliminate de pacieni nu constituie surs de infecieTESTUL II

A. Asociai noiunile din cele dou coloane1Sterilizarea prin flambareAinstrumente optice

2Sterilizare la pupinelBmateriale moi (comprese, cmpuri, halate, mti)

3Sterilizare la autoclav (la cald)Cgura eprubetelor cu medii de cultur, anse de prelevare

4Sterilizare la autoclav (la rece cu vapori de oxid de etilen)Dmateriale din polietilen

5Sterilizare prin iradiere cu raze gammaEmateriale din sticl

B. Asociai noiunile din cele dou coloane1Alcoolul 70An contact cu plaga face bule de aer

2Tinctura de iodBare aciune bactericid puternic

3Apa oxigenatCse mai numete soluie Dakin

4RivanolulDnu se aplic pe plgi

5Cloramina soluieEse utilizeaz cu predilecie n pansamentele umede

TESTUL III

Indicai rspunsurile corecte1.Antisepsia este:a) o metoda profilactica de lupta impotriva infectiilorb) o metoda curativa de lupta impotriva infectiilorc) o metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe obiecte, din incaperi2.Sterilizarea urmareste:a) dezinfectarea instrumentelor chirurgicale, a bailor, plostilorb) profilaxia infectiilor plagilorc) distrugerea germenilor, inclusiv a formelor sporulate si a virusurilor.3. Autoclavarea este o metoda de sterilizare:a) prin caldura umedab) prin caldura uscatac) prin mijloace chimicea) 4.La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la temperatura de:b) 128 Cc) 180 Cd) 100 C5. Pentru a evita oxidarea instrumentelor metatice supuse fierberii:a) acestea se pun la fiert in apa rece b) acestea se mentin in apa pana ce se racestec) se adauga in apa bicarbonat sau borat de sodium6. Cloramina se foloseste ca antiseptic in concentratie de:a) 1-2%b) 5-6%c) 10%7. Dezavantajele tincturii de iod sunt urmatoarele, cu exceptia:a) poate produce arsuri chimiceb) este un foarte bun antiseptic al campului operator (al pielii)c) fiind foarte caustica nu se va aplica pe plagi8. Care din urmatoarele antiseptice este un bun hemostatic:a) alcoolulb) apa oxigenatac) tinctura de ioda) 9. Materialul moale se sterilizeaza la:b) 128 si 1,5 atm prin fierberec) 133 si 2 atm la autoclav, in mediu de vaporid) 180 si 2 atm la pupinel10.Termenul de valabilitate al sterilizarii la autoclav a instrumentelor chirurgicale, este:

a) 24 de ore de la efectuarea sterilizarii

b) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu instrumente

c) 48 de ore de la efectuarea sterilizarii11.Ce importan are splarea minilor n prevenirea infeciilor cu cale de transmitere sanguin:a) nu prezint importan n prevenirea infeciilor cu transmitere sanguin;b) uneori este singurul mod de prevenire a contaminrii i diseminrii agenilor microbieni;c) cel mai important mod de prevenire a contaminrii i diseminrii agenilor microbieni.12.n cazul expunerii profesionale cu produse patologice (inoculare percutan, neptur, tietur) ce atitudine luai?a) stimularea sngerrii locale;b) cltirea cu ap;c) aplicarea de antiseptice, dezinfectante, splarea cu ap i spun sau detergent.13.Incidena infeciilor nosocomiale este crescut n serviciile:a) nou-nscui;b) terapie intensiv;c) endocrinologie.14.Obiectivele permanente n prevenirea infeciilor nosocomiale sunt:a) alegerea procedurilor de investigaie i tratament cu risc minim de infecie;b) msuri de igien spitaliceasc;c) utilizarea antibioticelor cu spectru larg de aciune.15.Atribuiile asistentei medicale n prevenirea i controlul infeciilor nosocomiale sunt:a) pregtirea materialelor pentru sterilizare i respectarea condiiilor de pstrare i utilizare a lor;b) respect i rspunde de aplicarea regulilor de igien i regulilor de tehnic aseptic;c) refuz internarea bolnavilor contagioi.16.Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin tiere , nepare cu obiecte ascuite, constau n :a) colectarea imediat dup utilizare n containere rezistente la nepare i tiere, amplasate la ndemn i marcate corespunztor;b) reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;c) recapionarea acelor folosite.17.Splarea minilor i a altor pri ale tegumentelor , cel mai important mod de prevenire a contaminrii cu ageni microbieni, se efectueaz:a) nainte i dup aplicarea unui tratament pacienilor;b) numai la intrarea n serviciu.c) dup scoaterea mnuilor de protecie;18.Echipamentul de protecie este :a) bariera ntre lucrtor i sursa de infecie ;b) alctuit din halat i nclminte de spital;c) utilizat n timpul activitilor care presupun risc de infecie.19. Aplicarea Precauiunilor Universale se refer la:a) prevenirea accidentelor i a altor tipuri de expunere profesional;b) utilizarea echipamentului de protecie adecvat, complet , corect;c) personalul infectat cu Hbs.20.Regulile de baz n aplicarea Precauiunilor Universale consider:a) toi pacienii potenial infectai;b) toi pacienii sunt potenial sntoi;c) c acele i alte obiecte folosite n practica medical sunt contaminate dup utilizare.21.Atribuiile asistentei medicale n prevenirea infeciilor nosocomiale cuprind:a) respectarea regulilor de tehnic aseptic n efectuarea tratamentelor prescrise;b) supravegherea meninerii condiiilor de igien i a toaletei bolnavilor imobilizai;c) supravegherea aplicrii tratamentului cu antibiotice n funcie de antibiogram i evoluia clinic a bolnavului.22. Infecia nosocomial este:a) infecia contactat n spital sau alte uniti sanitare cu paturi;b) infecia care se refer la orice boal datorat microorganismelor;c) infecia dobndit n spital i uneori diagnosticat dup ieirea din spital.23. Care din agenii patogeni ( bacterii,virusuri,protozoare, fungi) pot produce infecii nosocomiale?a) nici unul;b) toi;c) numai bacteriile.24. Protecia asistentului medical pentru riscurile ce decurg din practica profesional se realizeaz de ctre :a) fiecare asistent medical prin societile de aisgurri;b) angajator, prin societile de asigurri;c) nu este necesar protecia asistentului medical.25. Scopul aplicrii Precauiunilor Universale este de a:a) preveni transmiterea infeciilor pe cale sanguin personalului , la locul de munc;b) preveni transmiterea infeciilor nosocomiale;c) preveni transmiterea infeciilor pe cale aerogen , n unitile sanitare cu paturi.26. Sterilizarea urmete:a) neutralizarea agenilor patogeni de pe toate suprafeele ce vin n contact cu bolnavul;b) distrugerea tuturor microorganismelor patogene i nepatogene inclusiv a sporilor de pe obiecte cu utilizare medical;c) inactivarea agenilor patogeni existeni pe suprafaa instrumentelor chirurgicale.27. Infecia de definete astfel:a) reacia local sau general rezultat din ptrunderea i multiplicarea agentului microbian n organism;b) reacia local determinat de ptrunderea microbului n organism;c) boala rezultat ca urmare a ptrunderii microbului n organism.28. Sterilizarea ca metod de prevenire a infeciilor reprezint:a) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existen a microorganismelor;b) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existen a microorganismelor, de la suprafaa sau profunzimea unui obiect;c) totalitatea procedeelor de distrugere a microbilor din mediul nconjurtor.29. Care din urmtorii termeni poate fi definit ca absena tuturor microbilor?a) steril;b) curat;c) dezinfectat.30. Pentru manevrarea materialelor i instrumentelor sterile se poate utiliza:a) mna acoperit cu mnua steril;b) mna splat cu ap i spun;c) pensa de servit.31. n urma controlului umiditii materialelor sterilizate la autoclav s-a nregistrat:a) 5% umiditate;b) 10% umiditate;c) 50% umiditate.32. Sterilizarea prin metode fizice utilizeaz:a) cldura, radiaiile gamma;b) radiaiile ultrascurte;c) ultrasunetele.33. Dezinfecia este operaia:a) de distrugere a agenilor infecioi de pe tegumente, mucoase, obiecte i din ncperi;b) de distrugere a paraziilor de pe obiecte;c) de distrugere a insectelor transmitoare de microbi.34. Ct timp trebuie frecate minile cu soluie antiseptic, nainte de aplicarea unei proceduri invazive (ex. cateterism)?a) 10 secunde;b) 1 minut;c) 2 minute.35. Splarea de decontaminare a minilor se face astfel:a) splare cu ap i spun;b) splare cu ap, spun, frecare cu periua, uscare i aplicare de alcool 2 x 5 ml;c) splare cu ap, spun, frecare cu periua, uscare.36. De la sala de pansamente septice ai primit instrumentele pentru a le pregti n vederea sterilizrii. Aezai n ordine operaiunile de execuie a acestei manopere:a) splare;b) sortare;c) limpezire;d) decontaminare;e) uscare;f) aezare n trus.37. Dup decesul unui pacient salonul se dezinfecteaz astfel:a) tergerea patului, pavimentului, cu soluie de var cloros 40 g ;b) prin pulverizarea soluiei de aldehid formic n salon 10-15g m3; c) tergerea obiectelor din salon cu soluie de cloramin 40 g .38. Dezinfecia termometrelor se face prin submerjarea lor n soluie de:a) cloramin 5-10 g ;b) alcool 70;c) bromocet 1 g .39. Soluia antiseptic are urmtoarele proprieti n comparaie cu soluia dezinfectant:a) distruge microorganismele de pe tegumente i mucoase, fr a le altera integritatea;b) nu este nici o deosebire;c) este mai concentrat dect soluia dezinfectant.40. Pentru manevrarea unor soluii dezinfectante, personalul medical respect msurile de protecia muncii:a) utilizarea mnuilor de cauciuc;b) utilizarea mtilor de protecie;c) utilizarea ochelarilor de protecie.41. Pentru eficiena utilizrii soluiei de var cloros se are n vedere:a) preparare zilnic;b) depozitare n recipiente de metal;c) depozitare n recipiente nchise la culoare din material plastic.42. Circuitele funcionale n unitile sanitare respect urmtoarele elemente:a) circuitul aseptic indic sensul de circulaie pentru protecia mpotriva infeciilor;b) circuitul septic asigur condiii de protecie mpotriva infeciilor;c) ntre circuitul aseptic i cel septic funcioneaz principiul neseparrii circuitelor.43. Infeciile intraspitaliceti se definesc astfel:a) mbolnviri de natur infecioas contractate n spital;b) mbolnviri de natur infecioas care se manifest dup externarea pacientului;c) mbolnviri de natur infecioas contractate n spital i care se manifest n timpul internrii sau dup externare.44. Sunt expui mai frecvent infeciilor nosocomiale:a) pacienii vrstnici, tarai;b) pacienii supui manevrelor invazive;c) pacienii internai de urgen n spital.45. Sursa de infecie poate fi:a) pacientul i produsele sale patologice;b) personalul medical i echipamentul su de lucru;c) apa i alimente

BAREM DE CORECTARE PROTECIA I SECURITATEA N MUNC

TESTUL I- ADEVRAT / FALS

NR. NTREBARERSPUNSBIBLIOGRAFIENR. PAGIN

1FChirurgie pentru cadre medii F. Daschievici, M Mihilescu, 200465

2A64

3A66

4F67

5A76

6A83

7A87

8A83








TESTUL II- ASOCIERE

A

1cF. Daschievici, M Mihilescu -Chirurgie pentru cadre medii , 200482-83

2e82-83

3b82-83

4a82-83

5d82-83

B

1b87

2d87

3a87

4e87

5c87

TESTUL III- GRIL

NR. NTREBARERSPUNSBIBLIOGRAFIENR. PAGIN

1b64

2c75

3a75

4b76

5c76

6a87

7b86

8b87

9b83

10a79

11b,c1030 teste pentru examene i concursuri pentru asistenii medicali OAMR, 2004154

12a,c154

13a,b154

14a,b153

15a,b153

16a,b110

17a,c110

18a,c110

19a,b111

20a,c111

21a,b108

22a,c108

23b70

24b70

25a68

26b53




30a,c1150 teste nursing L. Titirc, 200831






36d,b,a,c,e,f1150 teste nursing L. Titirc, 200832










MODULUL 18- ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

TESTUL I

Stabilii valoarea de adevr pentru urmatoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau cu F fals1.Administrarea medicamentelor pe cale oral este contraindicat dac pacientul refuz medicamentele;

2.Oxigenul se administreaz dup permeabilizarea cilor respiratorii superioare;

3.Supozitoarele au numai efect local;

4.Asistenta medical respect calea de administrare a medicamentului prescris;

5.Soluiile injectabile aspirate din fiole se administreaz imediat;

6.Injecia intradermic are numai scop terapeutic;

7.Injecia intramuscular se realizeaz n muchii fesieri;

8.Paralizia nervului sciatic poate avea drept cauz injecia intramuscular.

TESTUL II

A. Asociai noiunile din cele dou coloane

1soluie uleioas A.tegumente

2unguente B.dizolvare in ser fiziologic

3penicilin cristalin C.alimentaie desodat

4preparate cortizonice D.branul

5perfuzie intravenoas E.injecie intramuscular

B. Asociai noiunile din cele dou coloane

1colirA.efect purgativ

2conduct auditiv externB.papul

3supozitoareC.solutie hiperton

4injecie intradermicD.mucoas ocular

5 injecie intravenoasEsoluii la temperatura corpului

TESTUL III

Indicai rspunsurile corecte1.Administrarea medicamentelor pe cale oral se face pentru obinerea urmatoarelor efecte locale:

a)favorizarea cicatrizrii ulceraiilor mucoasei digestive;

b)protejarea mucoasei gastro-intestinale;

c)inlocuirea fermenilor digestivi(cand acetia lipsesc)

2.Este contraindicat administrarea medicamentelor pe cale oral atunci cand:

a)medicamentul este inactivat de secreiile digestive;

b)medicamentul prezinta proprietai iritante asupra mucoasei gastrice;

c)pacientul refuza medicamentul.

3.Administrarea medicamentelor pe cale rectal este indicat la:

a)pacienii cu tulburri de deglutiie;

b)pacienii operai pe tubul digestiv superior sau cu intoleran digestiv;

c)pacienii operai pe anus si rect.4.Pe cale respiratorie se administreaz medicamente sub forma de:

a)gaze sau substane gazeificate;

b)lichide fin pulverizate sau sub forma de vapori;

c) pulberi fine.5.Administrarea medicamentelor pe cale respiraorie se face pentru:

a)decongestionarea mucoasei cilor respiratorii;

b)imbogairea in oxigen a aerului inspirat;

c) fluidificarea sputei6. Pe suprafaa mucoaselor se pot administra medicamente sub form de:

a)soluii;

b)mixturi;

c) unguente.7. Pentru aplicarea unguentelor in fundul de sac conjunctival si pe marginea ploapelor folosim:

a)ans de platin;

b)baghet de sticl lit,acoperit cu un tampon de vat;

c)tampon montat pe o sond butonat,comprese sterile.8.Administrarea medicamentelor pe cale parenteral are urmatoarele avantaje:

a)dozarea exact a unui medicament ce ajunge in snge;

b)evitarea tractului digestiv;

c)posibilitatea administrarii medicamentelor bolnavilor incontieni.

9.Prin injectia subcutanat se poate introduce in organism:

a)substane medicamentoase izotonice lichide, nedureroase;

b)substane medicamentoase hipertonice;

c)subtane medicamentoase uleioase.10.Prin injecia intramuscular se pot introduce in organism:

a)soluii izotonice;

b)soluii hipertonice

c) soluii uleioase.11.Locurile de elecie ale injeciei intramusculare sunt:

a)regiunea supero-externa fesier;

b)faa extern a coapsei,treimea mijlocie;

c) regiunea subclavicular12.Pe cale intravenoas se pot introduce in organism:

a)substane izotonice;

b)substane hipertonice;

c) substane uleioase.13.Accidentele injeciei subcutanate sunt urmatoarele,cu excepia:

a)durere violent prin lezarea unei terminaii nervoase;

b)hematom prin perforarea unui vas;

c) flebalgie.14.Accidentele injeciei intramusculare sunt:

a)durere vie prin atingerea nervului sciatic;

b)paralizie prin ineparea unui vas;

c)embolie prin introducerea accidental intr-un vas de sange a unei substane uleioase15.Accidentele injeciei intravenoase sunt urmatoarele, cu excepia:

a)flebalgiei,datorit injectrii prea rapide a unor substane iritante;

b)hematomului prin strpungerea venei;

c)paraliziei, prin lezarea nervului sciatic

16.Incidentele oxigenoterapiei sunt urmatoarele,cu excepia:

a)distensiei abdominale prin patrunderea gazului prin esofag;

b)emfizemului subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gtului datorita fisurii mucoasei;

c) embolie gazoas17.In timpul tratamentului cu cortizon,regimul alimentar va fi:

a)desodat;

b)hiposodat;

c) normosodat18.Antibioticele sunt:

a)substane organice provenite din metabolismul celulelor vii(mucegaiuri,bacterii)

b) substane obinute prin sinteza avand proprieti bacteriostatice,bactericide sau antimicotice;

c) ambele19.Antibioticele se pot administra pe urmatoarele ci,cu excepia:

a)oralab)intramusculara si intravenoasa;c) subcutanat20.Inainte de inceperea tratamentului cu antibiotic este necesar:

a)s se identifice germenul patogen;

b)sa se determine sensibilitatea agentului patogen la antibiotic;

c)s se testeze sensibilitatea organismului la antibiotic21.Perfuzia are drept scop:

a)administrarea medicamentelor la care se urmreste un efect prelungit;

b)efect depurativ-dilund si favoriznd excreia din organism a produsilor toxici;

c)completarea proteinelor sau altor componente sanguine.22.Introducerea lichidelor in organism pe cale intravenoas se poate face prin:

a)ace metalice fixate direct in vena;

b)canule de material plastic introduse prin lumenul acelor(care apoi se retrag)

c)denudare venoasa 23.Prin perfuzie intravenoas se pot introduce soluii:

a)izotonice;

b)hipertonice;

c)uleioase24.Accidentele perfuziei sunt:

a

culegere teste amg 2014 (1) (1)

Documents