culegere de teste ªi probleme de situaÞie la … · culegerea e destinată studenților pentru...

177
CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA ANATOMIA OMULUI I. APARATUL LOCOMOTOR

Upload: others

Post on 06-Sep-2019

14 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

CULEGERE

DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE

LA ANATOMIA OMULUI

I. APARATUL LOCOMOTOR

Page 2: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ şI FARMACIE

Nicolae TesTemiţaNu

CATEDRA ANATOMIA OMULUI

CULEGERE DE TESTE ȘI PROBLEME DE SITUAȚIE

LA ANATOMIA OMULUI

I. ApArAtul locomotor

Chişinău, 2014

Page 3: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

CZU: [611+611.7] (075)C 94

Culegere de teste și probleme de situație la anatomia omului. I. Aparatul locomotor. Catereniuc I., Lupaşcu T., Ştefaneţ M., Batâr D., Covaliu V., Babuci A., Hacina T., Globa L.,

Zorin Z., Bendelic A., Botnari T. Chişinău, 2014.

Aprobat la Consiliul Metodic Central USMF “Nicolae Testemiţanu” Procesul verbal nr. 5 din 15.05.2014

Recenzenţi: Viorel Nacu, dr. habilitat, profesor universitar, catedra Anatomie topografică și chirurgie operatorieSergiu Suman, dr., conferenţiar universitar, catedra Anatomie topografică și chirurgie operatorie

sub redacția:Ilia Catereniuc, dr. habilitat, profesor universitarTeodor Lupaşcu, dr., conferenţiar universitar

colectivul de autori:Ilia Catereniuc, dr. habilitat, profesor universitarTeodor Lupaşcu, dr., conferenţiar universitarMihail ştefaneţ, dr. habilitat, profesor universitarDumitru Batâr, dr., conferenţiar universitarValeriu Covaliu, dr., conferențiar universitarAngela Babuci, asistent universitarTamara Hacina, dr., conferențiar universitarLilian Globa, asistent universitarZinovia Zorin, asistent universitarAnastasia Bendelic, asistent universitarTatiana Botnari, asistent universitar

© Catereniuc Ilia, 2014ISBN 978-9975-57-148-7.

Page 4: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

3

CUPRINS

INTRODUCERE ..............................................................................................................4

I. OSTEOLOGIA1. Teste ............................................................................................................................5

Răspunsuri ..............................................................................................................702. Probleme de situație ..............................................................................................72

II. ARTROSINDESMOLOGIE1. Teste ..........................................................................................................................81

Răspunsuri ............................................................................................................1182. Probleme de situație .............................................................................................120

III. MIOLOGIE1. Teste ........................................................................................................................124

Răspunsuri ............................................................................................................1682. Probleme de situație .............................................................................................170

Page 5: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

4

INTRODUCERE

Prezenta culegere de teste și probleme de situație urmărește scopul de a con-tribui la implementarea metodologiilor contemporane de instruire și optimi-zarea procesului didactic la catedra Anatomia omului a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu“.

La elaborarea ei s-a ținut cont de conținutul curriculum – ului la Anatomia omului. Subiectele au fost sistematizate conform programei analitice la discipli-nă pentru studenții anului I, semestrul I și grupate conform compartimentelor respective.

Lucrarea include două tipuri de teste:CS – complement simplu – teste cu un singur răspuns corect;CM – complement multiplu – teste cu mai multe răspunsuri corecte.Problemele de situație, incluse în culegere, sunt dintre cele mai simple,

soluționarea lor nu necesită careva cunoștințe speciale din domeniul discipline-lor clinice și se bazează doar pe informațiile, referitoare la anatomia sistemică a omului.

La elaborarea testelor și problemelor de situație au fost utilizate surse biblio-grafice accesibile pentru studenți, precum urmează:

1. Ştefaneţ M. Anatomia omului. V. I. Chișinău: CE-P Medicina, 2007, 2014. 2. Sapin M. R. Anatomia omului. Vol. I. Chișinău, 1990.3. Papilian V. Anatomia omului. Vol. I. București, 1998.4. Sinelnicov R.D., Sinelnicov Ia. R. Атлас анатомии человека. Том I (ori-

care ed.).5. Lupaşcu T. Noţiuni de anatomie pe viu pentru lucrările de laborator la

anatomia aparatului locomotor (manuscris).6. Materialele prelegerilor (conspect).7. Drake R.L., Vogl W. et al. Gray,s Anatomy for Students. Philadelphia. To-

ronto, 2005.8. Gray,s Anatomy, 39-th ed. Edinburgh... Toronto, 2005.

Testele și problemele de situație asigură evaluarea rapidă a cunoștințelor, a nivelului de însușire și conștientizare a materialului, iar răspunsurile prezente la sfârșitul capitolului fac posibilă autoevaluarea.

Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice și medicii practicieni în vederea verifi-cării și aprofundării cunoștințelor în domeniul anatomiei.

Autorii

Page 6: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

5

OSTEOLOGIA

1. TesTe

1. CS. Osteonul reprezintă:A. Lamelele osoase din jurul diafizeiB. Lamelele osoase din jurul canalului nutritivC. Lamelele osoase din jurul canalului medularD. Lamelele osoase din jurul canalului HaversE. Lamelele osoase din jurul metafizei

2. CS. Creşterea osului în grosime are loc pe contul:A. Cartilajului hialinB. Cartilajului fibrosC. PeriostuluiD. MetafizeiE. Fasciei

3. CS. Creşterea osului în lungime are loc pe contul:A. EndostuluiB. PeriostuluiC. Cartilajului articularD. Cartilajului metaepifizarE. Pericondrului

4. CS. Punctele de osificare primare apar:A. În prima jumătare a perioadei intrauterineB. Imediat după naștereC. În a doua jumătare a perioadei intrauterineD. Până la vârsta de 8 aniE. După vârsta de 10 ani

5. CS. Punctele de osificare secundare apar:A. În prima jumătare a perioadei intrauterineB. Imediat după naștereC. În a doua jumătare a perioadei intrauterineD.Până la vârsta de 8 aniE. După vârsta de 10 ani

Page 7: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

6

6. CS. Punctele de osificare auxiliare/adăugătoare apar:A. În prima jumătare a perioadei intrauterineB. Imediwat după naștereC. În a doua jumătare a perioadei intrauterineD.Până la vârsta de 8 aniE. După vârsta de 10 ani

7. CS. Au rol de protecţie a viscerelor:A. Oasele tubulareB. Oasele spongioaseC. Oasele plateD. Oasele mixteE. Oasele aerofore

8. CS. Oasele carpiene şi tarsiene sunt:A. TubulareB. SpongioaseC. PlateD. MixteE. Aerofore

9. CS. Participă la formarea cavităţilor trunchiului:A. Oasele tubulareB. Oasele spongioaseC. Oasele plateD. Oasele mixteE. Oasele aerofore

10. CS. Realizează funcţii de pârghii:A. Oasele tubulareB. Oasele spongioaseC. Oasele plateD. Oasele mixteE. Oasele aerofore

11. CS. Diplöe reprezintă:A. Substanţa spongioasă a epifizelorB. Substanţa spongioasă a oaselor carpieneC. Substanţa spongioasă a oaselor craniuluiD. Substanţa spongioasă a sternuluiE. Substanţa spongioasă a vertebrelor

Page 8: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

7

12. CS. Sunt localizate în vecinătatea articulaţiilor sau în tendoanele unor muşchi:A. Oasele fonticulareB. Oasele plateC. Oasele suturareD. Oasele spongioase scurteE. Oasele sesamoide

13. CS. Sunt localizate în masa tendoanelor:A. Oasele tubulare lungiB. Oasele plateC. Oasele suturareD. Oasele spongioase scurteE. Oasele sesamoide

14. CS. Îndeplinesc rolul de pârghii de viteză:A. Oasele tubulare lungiB. Oasele plateC. Oasele suturareD. Oasele spongioase scurteE. Oasele sesamoide

15. CS. Posedă diafiză:A. Oasele tubulare lungiB. Oasele plateC. Oasele suturareD. Oasele spongioase scurteE. Oasele sesamoide

16. CS. Sunt modelate în raport cu oasele cu care contactează:A. Feţele articulareB. Proeminenţele osoaseC. Fosele și șanţurileD. Orificiile și canaleleE. Diafiza

17. CS. La care din vertebrele cervicale lipseşte apofiza spinoasă?A. C 3B. C 2C. C 6D. C 1E. C 7

Page 9: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

8

18. CS. Sunt rudimentare:A. Vertebrele toraciceB. Vertebrele cervicaleC. Vertebrele lombareD. Vertebrele sacraleE. Vertebrele coccigiene

19. CS. Au corpul masiv în formă de bob:A. Vertebrele toraciceB. Vertebrele cervicaleC. Vertebrele lombareD. Vertebrele sacraleE. Vertebrele coccigiene

20. CS. Sunt mici, au formă rotunjită:A. Vertebrele cervicaleB. Vertebrele toraciceC. Vertebrele lombareD. Vertebrele sacraleE. Vertebrele coccigiene

21. CS. În adolescenţă formează un singur os:A. Vertebrele cervicaleB. Vertebrele toraciceC. Vertebrele lombareD. Vertebrele sacraleE. Vertebrele coccigiene

22. CS. Au apofizele spinoase bifurcate:A. Vertebrele cervicaleB. Vertebrele toraciceC. Vertebrele lombareD. Vertebrele sacraleE. Vertebrele coccigiene

23. CS. Au apofizele transversale lungi, situate în plan cvazifrontal:A. Vertebrele cervicaleB. Vertebrele toraciceC. Vertebrele lombareD. Vertebrele sacraleE. Vertebrele coccigiene

Page 10: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

9

24. CS. Au feţe articulare situate în plan sagital:A. Atlasul B. AxisulC. Vertebra cervicală VID. Vertebra toracică IE. Vertebra lombară I

25. CS. Are tubercul carotidian:A. Atlasul B. AxisulC. Vertebra cervicală VID. Vertebra toracică IE. Vertebrele lombare

26. CS. Are fosetă costală superioară şi semifosetă costală inferioară:A. Atlasul B. AxisulC. Vertebra cervicală VID. Vertebra toracică IE. Vertebra lombară II

27. CS. Are feţele articulare superioare localizate pe corp:A. Atlasul B. AxisulC. Vertebra cervicală VID. Vertebra toracică IE. Vertebra lombară I

28. CS. Nu are corp:A. Atlasul B. AxisulC. Vertebra cervicală VID. Vertebra toracică IE. Vertebra lombară V

29. CS. Pe corpul cărei vertebre toracice se află numai o jumătate de fosetă costală?A. Th 1B. Th 12C. T 11D. Th 10E. Th 8

Page 11: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

10

30. CS. Promontoriul este format de către:A. Ultima vertebră cervicală și Th1B. Ultima vertebră toracică și L1C. Ultima vertebră lombară și S1D. Ultima vertebră sacrală și Co1E. Vertebrele Th6 si Th7

31. CS. Un rol funcţional al curburilor coloanei vertebrale este:A. De amortizareB. De consolidare a vertebrelorC. De sprijinD. De fixare a membrelorE. De protecţie

32. CS. Care dintre curburile coloanei vertebrale apare la vârsta de 2-3 luni a dezvoltării postnatale?A. Lordoza cervicalăB. Scolioza toracalăC. Lordoza lombarăD. Cifoza sacralăE. Cifoza toracală

33. CS. Cartilajul are două feţe articulare:A. Coasta IB. Coasta VC. Coasta XID. Coasta IIE. Coasta XII

34. CS. Nu poate fi palpată pe viu coasta:A. XIB. IXC. IID. IE. XII

35. CS. Toracele este plat:A. La sportiviB. La brahimorfiC. La persoanele senileD. La mezomorfiE. La dolicomorfi

Page 12: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

11

36. CS. Are aperturile superioară şi inferioară:A. Coloana vertebralăB. SternulC. Cutia toracicăD. SacrulE. Coastele

37. CS. Are o bază şi un vârf:A. Coloana vertebralăB. SternulC. Cutia toracicăD. SacrulE. Coasta XII

38. CS. Constă din manubriu, corp, apofiză xifoidă:A. Coloana vertebralăB. SternulC. Cutia toracicăD. SacrulE. Coasta XII

39. CS. Șanţul intertubercular se află pe:A. Scapulă B. Claviculă C. HumerusD. RadiusE. Ulnă

40. CS. Apofiza coracoidă se află pe:A. ScapulăB. ClaviculăC. HumerusD. RadiusE. Ulnă

41. CS. Tuberculul conoid se află pe:A. ScapulăB. ClaviculăC. HumerusD. RadiusE. Ulnă

Page 13: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

12

42. CS. Linia trapezoidă trece pe:A. ScapulăB. ClaviculăC. HumerusD. RadiusE. Ulnă

43. CS. Incizura trohleară e situată pe:A. ScapulăB. ClaviculăC. HumerusD. RadiusE. Ulnă

44. CS. Acromionul e parte componentă a:A. ScapuleiB. ClaviculeiC. HumerusuluiD. RadiusuluiE. Ulnei

45. CS. Șanţul nervului ulnar se află pe:A. ScapulăB. ClaviculăC. HumerusD. RadiusE. Ulnă

46. CS. Incizura ulnară ține de:A. ScapulăB. ClaviculăC. HumerusD. RadiusE. Ulnă

47. CS. Care dintre oasele membrului inferior sunt sesamoide?A. AstragalulB. RotulaC. CuboidulD. Cuneiformul medialE. Navicularul

Page 14: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

13

48. CS. Care formaţiune anatomică separă incizurile ischionului?A. Tuber ischiadicumB. Tuberculum pubicumC. Spina iliaca posterior inferiorD. Spina ischiadicaE. Tuberositas glutea

49. CS. Elemente descriptive ale femurului: A. Tuberositas gluteaB. Labium medialeC. Linea pectineaD. Labium lateraleE. Toate corecte

50. CS. La formarea cărui orificiu ia parte osul sfenoid:A. JugularB. OccipitalC. LaceratD. InfraorbitarE. Mastoidian

51. CS. Formaţiuni anatomice situate pe părţile laterale ale occipitalului. A. Incisura jugularisB. Sulcus sinus sigmoideiC. Condylus occipitalisD. Canalis hypoglossalisE. Toate corecte

52. CS. Toate afirmaţiile, referitoare la piramida temporalului sunt co-recte, cu excepţia:A. Pe muchia superioară trece șanţul sinusului pietros superiorB. Pe faţa posterioară se află fosa jugularăC. Impresiunea trigeminală se află în apropierea vârfului piramideiD. Lângă fosa jugulară se află orificiul extern al canalului carotidianE. Lateral de fosa jugulară proemină apofiza stiloidă

53. CS. În piramida temporalului se află canalele, cu excepţia:A. Canalului carotidB. Canalului nervului facialC. Canaliculului timpanicD. Canalului nervului hipoglosE. Canalului nervului pietros mare

Page 15: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

14

54. CS. Toate afirmaţiile privind osul temporal sunt corecte, cu excepţia:A. Pe fundul meatului acustic intern există orificii pentru nervul facial, nervul vestibulocohlear, vasele sangvineB. Pe faţa posterioară a piramidei se află apertura externă a canaliculului cohlearC. Medial de incizura mastoidiană se află șanţul arterei occipitaleD. Peștera mastoidiană comunică cu cavitatea timpanicăE. Fisura timpanoscvamoasă se împarte în 2 fisuri: petroscvamoasă și petrotimpanică

55. CS. Cu care canal se continuă inferior fosa pterigopalatină?A. InfraorbitarB. Palatin mareC. Palatin micD. CondilarE. Carotidian

56. CS. Orbita comunică cu fosa pterigopalatină prin:A. Orificiul rotund.B. Orificiul palatin mare.C. Fisura orbitară inferioarăD. Fisura orbitară superioarăE. Canalul pterigoid

57. CS. Fosa infratemporală comunică cu orbita prin:A. Fisura orbitară superioarăB. Fisura orbitară inferioarăC. Canalul opticD. Fisura pterigomaxilarăE. Fisura pietroscvamoasă

58. CS. Ce reprezintă fontanelele?A. Porţiuni cartilaginoase ale calvarieiB. Porţiuni membranoase ale calvarieiC. Suturile calvarieiD. Dereglări ale osteogenezeiE. Fisuri ale calvariei

59. CS. Prin osteogeneză desmală şi condrală se dezvoltă:A. MaxilaB. Osul nazal

Page 16: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

15

D. EtmoidulE. Cornetul nazal inferiorC. Temporalul

60. CS. Fosete granulare are:A. Osul temporalB. Osul occipitalC. Osul sfenoidD. Osul frontalE. Osul parietal

61. CS. Orificiul oval se află pe:A. Osul temporal.B. Osul occipitalC. Osul sfenoidD. Osul frontalE. Osul parietal

62. CS. Incizura etmoidală aparține:A. Osului temporalB. Osului occipitalC. Osului sfenoidD. Osului frontalE. Osului parietal

63. CS. Canalul pterigoid ține de:A. Osul parietalB. Osul temporalC. Osul frontalD. Osul sfenoidE. Osul occipital

64. CS. Canalul optic trece prin:A. Osul parietalB. Osul temporalC. Osul frontalD. Osul sfenoidE. Osul occipital

Page 17: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

16

65. CS. Șanţul sinusului pietros inferior se asociază cu:A. Osul parietalB. Osul temporalC. Osul frontalD. Osul sfenoidE. Osul etmoid

66. CS. La nivelul vârfului piramidei temporalului se află: A. Foramen caroticum externumB. Porus acusticus internusC. Foramen caroticum internumD. Canalis pterygoideusE. Canalis hypoglossalis

67. CS. Unghi frontal are:A. Osul parietalB. Osul temporalC. Osul frontalD. Osul sfenoidE. Osul occipital

68. CS. Canalul facial se deschide în exterior prin: A. Hiatus canalis nervi petrosi majorisB. Porus acusticus internusC. Foramen stylomastoideumD. Fissura petrosquamosaE. Foramen spinosum

69. CS. Canalul hipoglos trece prin:A. Osul parietalB. Osul temporalC. Osul frontalD. Osul sfenoidE. Osul occipital

70. CS. În foseta pietroasă se află:A. Nervul facialB. Orificiul inferior al canaliculului timpanicC. Nervii cranieni VII și VIIID. Coarda timpanicăE. Ramura auriculară a nervului vag

Page 18: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

17

71. CS. Partea timpanică se asociază cu:A. Osul temporal B. Osul occipitalC. Osul sfenoidD. Osul frontalE. Osul parietal

72. CS. La vârful orbitei se află:A. Osul zigomaticB. Fosa sacului lacrimalC. Şanţul infraorbitarD. Canalul optic E. Fosa trohleară

73. CS. Spațiul îngust dintre peretele lateral şi cel inferior al orbitei con-stituie:A. Canalul incizivB. Apertura piriformă C. Peștera mastoidianăD. Fisura orbitară inferioară E. Toate false

74. CS. La baza apofizei pterigoidiene se află:A. Canalul incizivB. Apertura piriformăC. Peștera mastoidianăD. Fisura orbitară inferioarăE. Toate false

75. CS. Orificiul delimitat de incizurile nazale ale maxilei e denumit:A. Canal incizivB. Apertură piriformăC. Peșteră mastoidianăD. Fisură orbitară inferioară E. Toate false

76. CS. Formaţiunea de la capătul anterior al suturii palatine mediane reprezintă:A. Canalul incizivB. Apertura piriformă C. Peștera mastoidianăD. Fisura orbitară inferioarăE. Toate false

Page 19: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

18

77. CS. Din fosa jugulară începe:A. Canaliculul mastoidianB. Canalul musculotubarC. Canaliculul coardei timpaniceD. Canaliculul timpanicE. Toate false

78. CS. Din foseta pietroasă începe:A. Canaliculul mastoidianB. Canalul musculotubarC. Canaliculul coardei timpaniceD. Canaliculul timpanicE. Canalul craniofaringian

79. CS. Posterior cavitatea nazală se deschide prin:A. Canaliculul mastoidianB. Canalul musculotubarC. Canaliculul coardei timpaniceD. Canaliculul timpanicE. Coane

80. CS. Din canalul nervului facial porneşte:A. Canaliculul mastoidianB. Canalul musculotubarC. Canaliculul coardei timpaniceD. Canaliculul timpanicE. Semicanalul tubei auditive

81. CS. Pe muchia anterioară a piramidei temporale se deschide:A. Canaliculul mastoidianB. Canalul musculotubarC. Canaliculul coardei timpaniceD. Canaliculul timpanicE. Canalul condilar

82. CS. De 3 oase: sfenoid, maxilar şi palatin este format:A. Orificiul laceratB. Canalul nervului hipoglosC. Orificiul rotundD. Orificiul jugularE. Toate false

Page 20: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

19

83. CS. Anterior vârful piramidei temporale delimitează:A. Orificiul laceratB. Canalul nervului hipoglosC. Orificiul rotundD. Orificiul jugularE. Canalul pterigopalatin

84. CS. La baza condilului occipital se distinge:A. Orificiul laceratB. Canalul nervului hipoglosC. Orificiul rotundD. Orificiul jugularE. Canalul pterigopalatin

85. CS. Pe faţa maxilară a aripii mari a sfenoidului se deschide:A. Orificiul laceratB. Canalul nervului hipoglosC. Orificiul rotundD. Orificiul jugularE. Canalul pterigopalatin

86. CS. Oasele temporal şi occipital delimitează:A. Orificiul laceratB. Canalul nervului hipoglosC. Orificiul rotundD. Orificiul jugularE. Canalul pterigopalatin

87. CS. Bula etmoidală proemină:A. În meatul nazal inferiorB. Pe peretele medial al orbiteiC. La baza apofizei zigomaticeD. Pe piramida osului temporalE. În meatul nazal mediu

88. CS. Canalul nazolacrimal se deschide:A. În meatul nazal inferiorB. Pe peretele medial al orbiteiC. La baza apofizei zigomaticeD. Pe piramida osului temporalE. În meatul nazal mediu

Page 21: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

20

89. CS. Orificiile etmoidiene se asociază cu:A. Meatul nazal inferiorB. Peretele medial al orbiteiC. Baza apofizei zigomaticeD. Piramida osului temporalE. Meatul nazal mediu

90. CS. Apertura sinusului sphenoidal se deschide în:A. Meatus nasi mediusB. Recesul sfenoetmoidalC. Fossa pterygopalatinaD. Fossa cranii mediaE. Toate corecte

91. CS. Fosa mandibulară se asociază cu:A. MaxilaB. Stânca temporaluluiC. Baza apofizei zigomaticeD. Solzul și partea timpanică a temporaluluiE. Arcada zigomatică

92. CS. Șanţul sinusului pietros superior ține de:A. Meatul nazal inferiorB. Peretele medial al orbiteiC. Baza apofizei zigomaticeD. Piramida osului temporalE. Meatul nazal mediu

93. CS. Conţine lamelă separatoare:A. Canaliculul mastoidianB. Canalul incisivC. Canalul musculotubarD. Canaliculul timpanicE. Canalul carotid

94. CS. Lateral de corpul sfenoidului se deschide:A. Canaliculul mastoidianB. Canalul incisivC. Canalul musculotubarD. Canaliculul timpanicE. Canalul carotid

Page 22: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

21

95. CS. În fisura timpano-mastoidiană se deschide:A. Canaliculul mastoidianB. Canalul incisivC. Canalul musculotubarD. Canaliculul timpanicE. Canalul carotid

96. CS. Cavitatea nazală comunică cu cea bucală prin:A. Canaliculul mastoidianB. Canalul incisivC. Canalul musculotubarD. Canaliculul timpanicE. Canalul carotid

97. CS. Fosa pterigopalatină comunică cu cavitatea nazală prin: A. Foramen rotundumB. Foramen sphenopalatinumC. Foramen ovaleD. Fissura pterygomaxillarisE. Canalis pterygoideus

98. CS. Fosa pterigopalatină comunică cu cavitatea bucală prin: A. Foramen sphenopalatinumB. Canalis pterygoideusC. Foramen rotundumD. Canalis palatinus majorE. Canalis condylaris

99. CS. Cavitatea nazală comunică cu fosa pterigopalatină prin: A. Foramen sphenopalatinumB. Canalis palatinus majorC. Canalis pterygoideusD. Foramen rotundumE. Canalis ethmoidalis posterior

100. CS. Care oase formează paries inferior orbitae? A. MaxillaB. Os palatinumC. Os sphenoidaleD. Os lacrimaleE. Os incisivum

Page 23: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

22

101. CS. Prin cavitatea timpanică trece:A. Canaliculul mastoidianB. Canalul incisivC. Canalul musculotubarD. Canaliculul timpanicE. Canalul carotid

102. CS. Orizontala Frankfurt se referă la:A. Cutia toracicăB. Craniu C. Bazin D. Coloana vertebralăE. Membrul superior

103. CS. Unghiul Camper se referă la:A. Cutia toracicăB. Craniu C. Bazin D. Coloana vertebralăE. Membrul superior

104. CS. Linia lui Schoemacker se referă la:A. Cutia toracicăB. Craniu C. Bazin D. Coloana vertebralăE. Membrul inferior

105. CS. Tuberculul Chassaignac se asociază cu:A. CoasteleB. Craniul C. Bazinul D. Coloana vertebralăE. Membrul superior

106. CS. Tuberculul Lisfranc se referă la:A. Cutia toracicăB. Craniu C. Bazin D. Coloana vertebralăE. Membrul inferior

Page 24: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

23

107. CS. Linia Lange se referă la:A. Cutia toracicăB. Craniu C. Bazin D. Coloana vertebralăE. Membrul inferior

108. CS. În recesul sfenoetmoidal se deschide:A. Orificiul incisivB. Apertura sinusului sfenoidC. Infundibulul etmoidalD. Celulele posterioare ale osului etmoidE. Canalul nazolacrimal

109. CS. Unghiul Louis se află la:A. Cutia toracicăB. Craniu C. Bazin D. Coloana vertebralăE. Membrul superior

110. CM. Osul realizează:A. Funcția hematopoeticăB. Funcția de sprijinC. Funcția de protecțieD. Funcția de locomoțieE. Funcția de limfopoeză

111. CM. Care termeni anatomici țin de unitatea morfofuncțională a țesutului osos. A. OseinaB. OsteonulC. Măduva osoasă roșieD. OsteocitulE. Sistemul haversian

112. CM. La sistemul osos se referă noţiunile:A. MiotomB. OsteonC. PeriostD. Măduvă roșieE. Ectoderm

Page 25: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

24

113. CM. Funcţiile biologice ale osului ca organ:A. De creștereB. HematopoeticăC. De locomoţieD. RegenerareE. De protecţie

114. CM. Porţiunile unui os tubular lung la adult:A. MetafizaB. ApofizaC. DiafizaD. CorticalaE. Epifiza

115. CM. Există următoarele tipuri de centre de osificare:A. TuberculareB. SecundareC. EpicondilareD. PrimareE. Auxiliare

116. CM. Ţesutul osos spongios este prezent în:A. Oasele craniuluiB. Oasele tarsieneC. SternD. Diafizele oaselor tubulareE. Epifizele oaselor tubulare

117. CM. In structura osului la maturi pot fi evidențiaţi osteoni:A. În dezvoltareB. FragmentaţiC. MaturizaţiD. DeformaţiE. În stare de resorbţie

118. CM. Formaţiunile structurale ale osului sunt:A. Stratul cambialB. Stratul de osteoniC. Pericondrul D. EndostulE. Periostul

Page 26: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

25

119. CM. In periost la copil deosebim următoarele straturi:A. CambialB. EndostalC. AdventicealD. EndocondralE. Fibroelastic

120. CM. Dispoziţia trabeculelor osoase corespunde cu:A. Axa osuluiB. Direcţia fibrelor musculareC. Direcţia liniilor de presiuneD. Axele de mișcare în articulaţiiE. Direcţia liniilor de tracţiune

121. CM. Distingem tipurile de osteogeneză:A. EncondralăB. PericondralăC. PeriostalăD. MedularăE. Desmală

122. CM. În componenţa scheletului axial intră:A. CraniulB. Oasele centurii scapulareC. CoasteleD. PelvisulE. Coloana vertebrală

123. CM. Oasele tubulare lungi:A. Sunt constituite din corp și 2 epifizeB. Participă la formarea cavităţilor corpuluiC. Conţin cavităţi tapetate cu mucoasăD. Au feţe articulare tapetate cu cartilajE. Funcţional reprezintă pârghii

124. CM. Oase primare sunt:A. VertebreleB. ParietalulC. MandibulaD. Frontalul (solzul)E. Sternul

Page 27: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

26

125. CM. Sunt unele din oasele craniului:A. Oase tubulareB. Oase spongioaseC. Oase plateD. Oase mixteE. Oase aerofore

126. CM. Prezintă părţi ce diferă după formă şi structură:A. Oasele tubulareB. Oasele spongioaseC. Oasele plateD. Oasele mixteE. Oasele aerofore

127. CM. Sunt mici, plate şi inconstante:A. Oasele fonticulareB. Oasele plateC. Oasele suturareD. Oasele spongioase scurteE. Oasele sesamoide

128. CM. Sunt determinate de tracţiunea exercitată de muşchi:A. Feţele articulareB. Proeminenţele osoaseC. Fosele și șanţurileD. Orificiile și canaleleE. Extremitățile

129. CM. Servesc pentru inserţii tendinoase sau ligamente, pentru trece-rea tendoanelor, vaselor şi nervilor:A. Feţele articulareB. Proeminenţele osoaseC. Fosele și șanţurileD. Orificiile și canaleleE. Extremitățile

130. CM. Servesc pentru trecerea vaselor sangvine:A. Feţele articulareB. Proeminenţele osoaseC. ŞanţurileD. Orificiile și canaleleE. Extremitățile proximale și distale

Page 28: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

27

131. CM. Evidențiați elementele morfologice ale vertebrelor. A. Processus articulares vertebraeB. Arcus vertebraeC. Processus coronoideusD. Corpus vertebraeE. Processus styloideus

132. CM. Elemente principale ale unei vertebre sunt:A. ArculB. Apofiza stiloidăC. CorpulD. Orificiul intervertebralE. Pedunculii

133. CM. Evidențiați termenii pentru apofizele vertebrelor.A. Processus styloideusB. Processus spinosusC. Processus articulares superioresD. Processus transversusE. Processus pyramidalis

134. CM. Vertebrele cervicale tipice se disting prin:A. Corpul ovalB. Orificiul vertebral rotundC. Prezenţa orificiilor transversaleD. Apofizele costotransversaleE. Apofizele spinoase lungi

135. CM. Evidențiați caracterele distinctive ale vertebrelor cervicale.A. Foramen processus transversusB. Massae lateralеsC. Processus spinosus bifurcatD. Processus mamillaresE. Sulcus nervi spinalis

136. CM. Ţin de structura primei vertebre cervicale? A. Massae lateralеsB. Processus accessoriusC. Fovea dentisD. Arcus posteriorE. Sulcus caroticus

Page 29: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

28

137. CM. Caracterele distinctive ale axisului. A. Arcus anteriorB. Apex dentisC. DensD. Facies articularis anteriorE. Facies articulares superiors

138. CM. Apofizele spinoase sunt bifurcate la vertebrele:A. C 1B. C 2C. C 3D. C 5E. C 7

139. CM. Caracterele distinctive ale vertebrelor toracice tipice. A. Foveae costales superiores et inferioresB. Processus costotransversariusC. Foveae costales processus transversusD. Processus accessoriusE. Foramen nutritium

140. CM. Nu au un orificiu în apofizele transversale:A. Vertebrele toraciceB. Vertebrele cervicaleC. Vertebrele lombareD. Vertebrele sacraleE. Vertebrele coccigiene

141. CM. Sunt concrescute, formând un singur os:A. Vertebrele toraciceB. Vertebrele cervicaleC. Vertebrele lombareD. Vertebrele sacraleE. Vertebrele coccigiene

142. CM. Vertebrele toracice, care prezintă pe corp fosete costale complete? A. Vertebra thoracica IB. Vertebra thoracica XC. Vertebra thoracica XID. Vertebra thoracica XIIE. Vertebra thoracica IX

Page 30: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

29

143. CM. Evidențiați termeni specifici doar pentru vertebrele lombare. A. Processus transversusB. Processus accessoriusC. Processus articulares superioresD. Processus articulares inferioresE. Processus mamillaris

144. CM. Evidențiați structurile anatomice situate pe fața dorsală a sacru-lui.A. Crista sacralis medianaB. Lineae transversaeC. Canalis sacralisD. Hiatus sacralisE. Processus articulares inferiores

145. CM. Prin ce se manifestă anomalia „spina bifida aperta”?A. Scizura corpului vertebreiB. Scizura arcului vertebreiC. Scizura arcului vertebrei, însoțită de afectarea integrității țesuturilor moiD. Neconcreșterea arcului cu corpul vertebrei E. Hernie spinală (meningomielocel)

146. CM. Evidențiați anomaliile vertebrelor de tranziție ale coloanei vert-brale. A. Asimilarea atlantuluiB. SpondilolizaC. SacralizareaD. Lumbalizarea E. Toate corecte

147. CM. Nu au pe corp fosete/semifosete costale:A. Vertebrele toraciceB. Vertebrele cervicaleC. Vertebrele lombareD. Vertebrele sacraleE. Vertebrele coccigiene

148. CM. Au proces mamilar:A. Vertebrele cervicaleB. Vertebra toracică XIIC. Vertebrele lombareD. Vertebrele sacraleE. Vertebrele coccigiene

Page 31: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

30

149. CM. Atlasului i se descriu:A. Masele lateraleB. Arcurile anterior și posteriorC. Şanţul arterei vertebraleD. Feţele articulare superioare și inferioareE. Apofiza spinoasă

150. CM. Epistrofeului i se disting:A. Apofiza odontoidăB. Şanţurile arterei vertebraleC. Feţele articulare anterioară și posterioarăD. Apofiza spinoasă bifurcatăE. Tuberculul anterior

151. CM. Fosetele costale lipsesc pe apofizele transversale ale vertebrelor:A. Th 1B. Th 5C. Th 11D. Th 10E. Th 12

152. CM. Formaţiuni caracteristice numai pentru vertebrele toracice:A. Apofizele spinoaseB. Apofizele articulareC. Fosete costale pe corpD. Orificii pe apofizele transversaleE. Fosete costale pe apofizele transversale

153. CM. Orificiile intervertebrale sunt delimitate de:A. Apofizele articulareB. Incizura vertebrală inferioarăC. Apofizele transversaleD. Incizura vertebrală superioarăE. Arcul vertebrei

154. CM. Pe corpul căror vertebre deosebim fosete articulare:A. C 3B. Th 1C. L 3D. C 7E. Th 11

Page 32: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

31

155. CM. Care dintre vertebre au o denumire specială?A. Th 5B. C 1C. L 4D. C 7E. C 2

156. CM. La formarea canalului vertebral iau parte:A. Apofizele articulareB. Apofizele transversaleC. Arcul vertebralD. Corpul vertebralE. Pedunculii vertebrali

157. CM. Anomaliile regiunilor de frontieră a segmentelor coloanei ver-tebrale:A. SacralizareaB. Blocarea vertebrelorC. AsomiaD. PlatispondiliaE. Lombalizarea

158. CM. Curburile coloanei vertebrale situate în plan sagital sunt:A. Lordoza cervicalăB. Scolioza toracalăC. Cifoza toracalăD. Lordoza lombarăE. Scolioza cervicală

159. CM. Anomalii ale vertebrelor sunt:A. Spina bifidaB. SpondylolysisC. Concrescenţa.D. OsteopoichilozaE. Sirenomelia

160. CM. Evidențiați părţile coastei. A. Caput costaeB. Collum costaeC. Corpus costaeD. Cartilago costalisE. Sulcus nervi spinalis

Page 33: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

32

161. CM. Localizarea sulcus arteriae subclaviae pe prima coastă.A. Posterior de tuberculum costaeB. Posterior de tuberculum musculi scaleni anteriorisC. Anterior de tuberculum musculi scaleni anteriorisD. Pe tuberculum costaeE. Pe faţa superioară a coastei

162. CM. Coastele adevărate:A. Coasta a 7-aB. Coasta a 8-aC. Coasta a 5-aD. Coasta a 6-aE. Coasta a 9-a

163. CM. Coastele false:A. Coasta a 10-aB. Coasta a 6-aC. Coasta a 8-aD. Coasta a 11-aE. Coasta a 9-a

164. CM. Pe capul căror coaste lipseşte creasta?A. Coastei VIIB. Coastei XC. Coastei ID. Coastei XIE. Coastei XII

165. CM. Are o singură faţetă articulară pe cap:A. Coasta IB. Coasta VC. Coasta XD. Coasta IIE. Coasta XII

166. CM. Nu are tubercul costal:A. Coasta IB. Coasta VC. Coasta XID. Coasta IIE. Coasta XII

Page 34: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

33

167. CM. Pe cap are 2 feţe articulare:A. Coasta IB. Coasta VC. Coasta XD. Coasta IIE. Coasta XII

168. CM. Coasta I:A. Este atipicăB. E cea mai scurtă, mai lată și mai curbatăC. E aplatizată în sens superoinferiorD. Pe faţa inferioară are un tubercul și 2 șanţuriE. Extremitatea ei anterioară e mai lată și mai groasă decât cea posterioară

169. CM. Faţa articulară pentru apofiza transversală lipseşte la:A. Coasta IB. Coasta XIC. Coasta XD. Coasta XIIE. Coasta II

170. CM. Manubriul sternal:A. Se află la nivelul vertebrelor toracice II și IIIB. Pe marginea lui superioară se află o faţă articularăC. În unghiurile superolaterale ale sale se localizează incizuri claviculareD. Pe marginile lui laterale se află câte 2 feţe articulare costaleE. Marginea inferioară se unește cu corpul sternal formând unghiul sternal Louis

171. CM. Formaţiunile anatomice localizate pe manubriul sternal. A. Facies costalesB. Incisura jugularisC. Incisura clavicularisD. Incisura costalisE. Facies clavicularis

172. CM. Evideţiaţi părţile sternului.A. Corpus sterniB. Processus styloideusC. Manubrium sterniD. Incisura clavicularisE. Incisura jugularis

Page 35: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

34

173. CM. Corpul sternal:A. Este porţiunea cea mai lungă a sternuluiB. Se localizează la nivelul vertebrelor Th5 - Th8, ½ Th9C. Este format prin fuziunea celor 4 sternebreD. Pe marginea lui laterală se află feţele articulare pentru coastele II –VIIE. Formează cu apofiza xifoidă unghiul subcostal

174. CM. Localizarea angulus sterni:A. La unirea manubriului cu corpul sternuluiB. La unirea corpul sternului cu apofiza xifoidăC. La mijlocul corpului sternuluiD. La nivelul incizurii jugulareE. La nivelul incizurilor coastelor II

175. CM. Oasele ce delimitează apertura toracică superioară sunt:A. ClaviculaB. Coasta IC. Corpul sternuluiD. Manubriul sternuluiE. I vertebră toracică

176. CM. Formaţiunile ce delimitează apertura toracică inferioară sunt:A. Coasta VIB. Apendicele xifoid al sternuluiC. Arcul costalD. Coastele VIII și XE. Corpul vertebrei Th X

177. CM. Forma si dimensiunile toracelui depind de:A. Forma sternuluiB. VârstăC. Articulaţiile costovertebraleD. GenE. Tipul constituţional

178. CM. Nu posedă lordoze şi cifoze:A. Coloana vertebralăB. SternulC. Cutia toracicăD. SacrulE. Coastele

Page 36: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

35

179. CM. Oasele centurii scapulare:A. HumerusulB. ClaviculaC. SternulD. OmoplatulE. I coastă

180. CM. Cu privire la claviculă:A. Este unicul os lung din organism situat orizontalB. Pe toată lungimea sa este situat subcutanatC. Este primul os în care începe osificareaD. Extremitatea acromială se osifică endesmalE. Este unicul os lung care parțial se osifică endesmal

181. CM. Unghiul lateral al omoplatului posedă:A. Spina scapuleiB. Tuberculul subarticular (infraglenoidal)C. Apofiza coracoidăD. Fosa supraspinoasăE. Colul scapulei

182. CM. Formaţiunile anatomice situate la nivelul unghiului lateral al scapulei.A. Facies articularis acromialisB. Fossa infraspinataC. Cavitas glenoidalisD. Tuberculum supraglenoidaleE. Facies articularis clavicularis

183. CM. Evidenţiaţi componentele principale ale skeleton membri supe-rioris.A. Cingulum membri superiorisB. BrachiumC. ManusD. Skeleton membri superioris liberiE. Antebrachium

184. CM. Evidenţiaţi segmentele skeleton membri superioris liberi. A. AntebrachiumB. HumerusC. Ossa manus

Page 37: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

36

D. BrachiumE. Phalanges digitorum manus

185. CM. Care sunt oasele cinguli membri superioris?A. SternumB. ClaviculaC. HumerusD. ScapulaE. Costa I

186. CM. Formaţiunile oaselor centurii scapulare palpabile pe viu:A. Extremitatea sternală a claviculeiB. Tuberculul supraglenoidalC. Extremitatea acromială a claviculeiD. AcromionulE. Corpul claviculei

187. CM. Formaţiunile anatomice situate pe faţa dorsală a scapulei. A. Processus acromialisB. Fossa supraspinataC. Processus coracoideusD. Spina scapulaeE. Cavitas glenoidalis

188. CM. Formaţiunile anatomice situate la nivelul extremităţii acromiale a claviculei. A. Facies articularis acromialisB. Tuberculum conoideumC. Linea trapezoideaD. Facies articularis sternalisE. Facies articularis clavicularis

189. CM. Referitor la scheletul membrului superior liber:A. Epicondilul lateral al humerusului este mai proeminent decât cel medialB. Capul radiusului are forma unui discC. Ulna este mai scurtă decât radiusulD. Sub incizura radială a ulnei se localizează fosa supinatorie, delimitată posterior de creasta omonimăE. Faţa anterioară a apofizei coronoide este netedă

Page 38: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

37

190. CM. Humerusul:A. Colul anatomic separă capul humerusului de tuberculele mare și micB. Colul chirurgical se află în porţiunea medie a corpului humerusuluiC. Proximal de trohlea humerusului se află 2 fose: coronoidă și olecra-nianăD. Epicondilul medial se extinde de la capitul, iar cel lateral de la trohleeE. În fracturile de humerus există pericolul traumatizării nervilor radial și ulnar

191. CM. Formaţiunile anatomice situate la nivelul extremităţii superioare a humerusului. A. Collum anatomicumB. Epicondylus lateralisC. Sulcus intertubercularisD. Caput humeriE. Sulcus nervi ulnaris

192. CM. Localizarea sulcus nervi radialis?A. Facies medialisB. Facies lateralisC. Facies anteriorD. Facies posteriorE. Epicondylus lateralis

193. CM. Formaţiunile anatomice situate la nivelul epifizei distale a hu-merusului. A. Trochlea humeriB. Tuberculum majusC. Sulcus nervi ulnarisD. Fossa olecraniE. Sulcus nervi radialis

194. CM. Formaţiunile epifizei proximale a humerusului:A. Tuberculul mareB. Creasta tuberculului micC. Şanţul nervului radialD. Colul anatomicE. Capitulul condilului humeral

Page 39: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

38

195. CM. Formaţiunile epifizei distale a humerusului:A. Colul anatomicB. Fosa coronoidăC. Şanţul intertubercularD. Şanţul nervului ulnarE. Şanţul nervului radial

196. CM. Elementele humerusului ce pot fi palpate pe viu:A. Colul anatomicB. Epicondilul medialC. Fosa coronoidăD. Epicondilul lateralE. Colul chirurgical

197. CM. Care oase formează scheletul antebraţului?A. RadiusulB. HumerusulC. FibulaD. UlnaE. Olecranonul

198. CM. Formaţiunile anatomice situate la nivelul extremităţii proximale a ulnei.A. OlecranonulB. Caput ulnaeC. Incisura ulnarisD. Incisura trochlearisE. Crista supinatoria

199. CM. Formaţiunile anatomice situate la nivelul extremităţii distale a radiusului. A. Collum radiiB. Caput radiiC. Incisura ulnarisD. Processus styloideusE. Tuberositas radii

200. CM. Care dintre oasele membrului superior comportă circumferinţă articulară?A. HumerusulB. Ulna

Page 40: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

39

C. ClaviculaD. RadiusulE. Toate corecte

201. CM. Care dintre oasele membrului superior comportă apofiză sti- loidă?A. Os hamatumB. HumerusulC. UlnaD. RadiusulE. Scapula

202. CM. Cu privire la oasele antebraţului:A. Faţa laterală a radiusului este continuată distal de apofiza stiloidăB. Marginea posterioară a radiusului se evidenţiază mai bine în partea distală a acestuiaC. Extremitatea proximală a ulnei are 2 apofize și 2 incizuri D. Marginea posterioară a ulnei e situată subcutanE. Orificiul nutritiv al ulnei se află pe partea proximală a feţei ei anterioare

203. CM. Elementele oaselor antebraţului ce pot fi palpate pe viu:A. Apofiza coronoidă a ulneiB. OlecranonulC. Apofiza stiloidă a ulneiD. Apofiza stiloidă a radiusuluiE. Marginea interosoasă a radiusului

204. CM. Oasele mâinii:A. Osul scafoid este cel mai mare os din rândul proximal al carpuluiB. Osul piziform se află în masa tendonului mușchiului flexor radial al carpuluiC. Primul os metacarpian este cel mai scurt din toate oasele metacarpieneD. Fiecărei falange i se disting 3 porţiuni: baza, corpul și capulE. Falangele policelui sunt mai groase și mai lungi decât cele ale altor degete

205. CM. Care sunt segmentele scheletului mâinii?A. MetacarpusB. TarsusC. CarpusD. Phalanges digitorum manusE. Brachium

Page 41: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

40

206. CM. Anomalii de dezvoltare a scheletului mâinii.A. AcheriaB. ApodiaC. PolidactiliaD. SindactiliaE. Sirenomelia

207. CM. Oasele carpiene:A. Cele din rândul proximal (în sens latero-medial) se situează în ordi-nea: scafoidul, lunatul, piramidalul, piziformulB. Toate oasele carpiene au câte 6 feţe articulareC. Rândul proximal formează o structură convexă proximal și concavă distalD. Rândul distal are o faţă convexă proximal și una rectilinie distalE. Pe oasele carpiene există 4 puncte proeminente de inserţie și de origi-ne: pe scafoid, pe osul piziform, pe trapez și pe osul cu cârlig

208. CM. La oasele metacarpiene distingem:A. EpicondiliiB. BazaC. CorpulD. ColulE. Capul

209. CM. Apofiză stiloidă posedă:A. Scapula B. Clavicula C. HumerusulD. RadiusulE. Ulna

210. CM. Care oase formează rândul distal al carpului?A. Os trapezoideumB. Os lunatumC. Os capitatumD. Os hamatumE. Os naviculare

211. CM. Indicaţi părţile oaselor metacarpiene.A. BasisB. Collum

Page 42: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

41

C. CorpusD. CaputE. Epiphysis

212. CM. Cap şi col posedă:A. ScapulăB. ClaviculaC. HumerusulD. RadiusulE. Ulna

213. CM. Evidenţiaţi anomaliile membrului superior. A. FocomeliaB. AcheriaC. RahischizisD. SyndactiliaE. Spondylolisis

214. CM. Care sunt componentele scheletului membrului inferior?A. FemurulB. BrachiumC. CingulumD. Skeleton membri inferioris liberiE. Humerus

215. CM. Osul coxal:A. Ilionul se află superior, pubisul anteroinferior, ischionul - posteroin-feriorB. Tuberculul pubian și spina iliacă anterioară superioară se află în plan frontalC. Orificiul obturator este delimitat anterosuperior de osul pubian, post-eroinferior – de ischionD. Dintre cele 3 linii gluteale cea posterioară este cea mai lungăE. Punctul cel mai superior de pe creasta ilionului se află la nivelul discu-lui intervertebral dintre vertebrele lombare 4 și 5

216. CM. Coxalul este alcătuit din:A. PubisB. Orificiul obturatC. IlionD. Creasta ilionuluiE. Ischion

Page 43: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

42

217. CM. Care oase intră în componenţa os coxae?A. Os pubisB. Os sacrumC. Os ischiiD. Os iliumE. Os coccigis

218. CM. Formaţiuni anatomice ale os ilium. A. Sulcus obturatoriusB. Facies auricularisC. Facies symphysialisD. Ala majorE. Linia glutea anterior

219. CM. Formaţiuni anatomice situate pe creasta iliacă.A. Tuberositas iliacaB. Spina iliaca anterior superiorC. Spina iliaca posterior inferiorD. Linea arcuataE. Linia intermedia

220. CM. Formaţiuni anatomice ale acetabulului. A. Facies lunataB. Fossa acetabuliC. Incisura acetabuliD. Fovea capitis femorisE. Tuberculum pubicum

221. CM. Formaţiuni anatomice ale os pubis.A. Tuberculum pubicumB. Sulcus obturatoriusC. Eminentia iliopubicaD. Crista pubicaE. Facies auricularis

222. CM. Formaţiunile coxalului palpabile pe viu sunt:A. Creasta iliacăB. AcetabululC. Spinul iliac superior anteriorD. Tuberul ischionuluiE. Spinul ischionului

Page 44: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

43

223. CM. Bazinul în ansamblu:A. Apertura superioară a bazinului mic este înclinată anteroinferiorB. Unghiul înclinării faţă de planul orizontal la femeie este mai mic, decât la bărbatC. În poziţie anatomică spinele iliace anterioare și tuberele sciatice se află în același plan frontalD. Apertura pelviană inferioară la femeie este mai largă ca la bărbatE. Conjugata adevărată reprezintă distanţa dintre promontoriu și punc-tul cel mai proeminent în sens posterior al simfizei pubiene

224. CM. Scheletul membrului inferior liber:A. Trohanterul mic este localizat în unghiul format de colul și corpul femuruluiB. Corpul femurului este incurbat în sens anteriorC. Femurul poate fi palpat numai în porţiunea sa distalăD. Apexul patelar este îndreptat superiorE. Rotula are funcţie de suport

225. CM. Formaţiunile epifizei distale a femurului:A. Colul femuruluiB. Faţa popliteeC. Tuberozitatea gluteeD. Condilul medialE. Epicondilul lateral

226. CM. Formaţiunile anatomice situate la nivelul extremităţii proximale a femurului.A. Trochanter majorB. Condylus medialisC. Linea asperaD. Linea intertrochantericaE. Acetabulum

227. CM. Formaţiunile anatomice situate la nivelul extremităţii distale a femurului.A. Epicondylus lateralisB. Condylus medialisC. Facies popliteaD. Facies patellarisE. Facies lunata

Page 45: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

44

228. CM. Formaţiunile femurului ce pot fi palpate pe viu:A. Capul femuruluiB. Epicondilul medialC. Trohanterul micD. Trohanterul mareE. Epicondilul lateral

229. CM. Formaţiunile epifizei proximale a tibiei:A. Eminenţa intercondilarăB. Faţa articulară fibularăC. Tuberculul intercondilar medialD. Maleola medialăE. Tuberculul intercondilar lateral

230. CM. Care dintre oasele membrului inferior comportă maleole?A. TibiaB. TalusC. FibulaD. CalcaneusE.Patella

231. CM. Formaţiuni anatomice situate la nivelul extremităţii proximale a tibiei?A. Area intercondylaris anteriorB. Facies articularis fibularisC. Incisura fibularisD. Eminentia intercondylarisE. Epicondylus medialis

232. CM. Formaţiunile epifizei distale a tibiei:A. Linia mușchiului solearB. Şanţul maleolarC. Maleola medialăD. Maleola lateralăE. Incizura fibulară

233. CM. Formaţiunile oaselor gambei ce pot fi palpate pe viu:A. Eminenţa intercondilarăB. Maleola lateralăC. Maleola medialăD. Tuberozitatea tibieiE. Capul fibulei

Page 46: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

45

234. CM. Scheletul piciorului este subdivizat în:A. Oasele carpuluiB. Oasele tarsuluiC. Oasele metacarpuluiD. Oasele metatarsuluiE. Oasele degetelor piciorului

235. CM. Care oase formează rândul proximal al tarsului? A. Os cuneiforme medialeB. Os naviculareC. CalcaneusD. TalusE. Os lunatum

236. CM. Formaţiuni anatomice situate la nivelul astragalului. A. Trochlea taliB. Facies malleolaris medialisC. Caput taliD. Facies articularis calcanea posteriorE. Toate corecte

237. CM. Formaţiuni anatomice situate la nivelul calcaneului. A. Facies malleolaris lateralisB. Sustentaculum taliC. Facies articularis talaris mediaD. Facies articularis navicularisE. Facies articularis cuboidea

238. CM. Oasele rândului distal al tarsului:A. AstragalulB. CuboidulC. Cuneiformul medialD. NavicularulE. Cuneiformul lateral

239. CM. Oasele ce constituie complexul solidar al piciorului:A. CalcaneulB. NavicularulC. AstragalulD. Oasele cuneiformeE. Osul cuboid

Page 47: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

46

240. CM. Bolta plantară:A. Există la om și unele vertebrate superioareB. Convexitatea arcului transversal la marginea medială a plantei este mai pronunţatăC. Degetele nu au rol de sprijinD. Arcurile bolţii piciorului sunt susţinute de forma oaselor, ligamente, mușchi, aponeurozeE. Cel mai lung și mai înalt arc longitudinal este al treilea

241. CM. Structurile de amortizare ale membrului inferior:A. MeniscurileB. Lichidul sinovialC. Oasele gambeiD. RotulaE. Bolta piciorului

242. CM. Oase ale craniului cerebral sunt:A. SfenoidulB. OccipitalulC. VomerulD. PalatinulE. Etmoidul

243. CM. Sunt oase ale craniului cerebral:A. Os sphenoidaleB. Os occipitaleC. Os frontaleD. Os parietaleE. Toate corecte

244. CM. Care oase ale craniului conţin cavităţi aerofore?A. MandibulaB. Os sphenoidaleC. Os frontaleD. MaxillaE. Concha nasalis inferior

245. CM. Evidenţiaţi părţile principale ale os frontale.A. SquamaB. Sinus frontalisC. Pars orbitalis

Page 48: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

47

D. Pars nasalisE. Ala major

246. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa cerebrală a squama fron-talis.A. Sulcus sinus sagittalis superiorisB. Sulcus sinus sigmoideiC. Crista galliD. Foramen ovaleE. Crista frontalis

247. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa internă a squama occipita-lis.A. Sulcus sinus petrosi inferiorisB. Sulcus sinus transversiC. Linea nuchae superiorD. Sulcus sinus sagittalis superiorisE. Sulcus sinus sigmoidei

248. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa externă a squama frontalis.A. Arcus superciliarisB. Incisura ethmoidalisC. GlabellaD. Linea temporalisE. Foramen infraorbitale

249. CM. Evidenţiaţi părţile principale ale os occipitale.A. Pars basilarisB. ClivusC. Squama occipitalisD. Foramen magnumE.Toate corecte

250. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa internă a os parietale.A. Linea temporalisB. Tuber parietaleC. Sulci arteriosiD. Sulcus sinus sagittalis superiorisE. Foveolae granulares

Page 49: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

48

251. CM. Evidenţiaţi părţile principale ale os sphenoidale.A. Ala majorB. Processus pterygoideusC. Sinus sphenoidalisD. Ala minorE. Toate cotrecte

252. CM. Baza craniului se împarte în:A. Baza anterioarăB. Baza posterioarăC. Baza externăD. Baza lateralăE. Baza internă

253. CM. Oase ale craniului facial sunt:A. MandibulaB. EtmoidulC. Osul zigomaticD. FrontalulE. Osul nazal

254. CM. Oase impare ale craniului sunt:A. MaxilaB. MandibulaC. SfenoidulD. VomerulE. Palatinul

255. CM. Din oasele pneumatice fac parte:A. CoxalulB. FrontalulC. HumerusulD. SfenoidulE. Maxila

256. CM. Orificiile bazei externe a craniului, formate la unirea a două sau mai multe oase:A. StiloidB. LaceratC. RotundD. Orificiul extern al canalului carotidE. Jugular

Page 50: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

49

257. CM. Bolta craniului este formată de:A. Solzul osului frontalB. Partea bazilară a occipitaluluiC. Solzul temporaluluiD. Oasele parietaleE. Corpul sfenoidului

258. CM. Elementele structurale ale osului frontal:A. Apofiza zigomaticăB. Incizura supraorbitarăC. Linia temporalăD. Creasta de cocoșE. Arcurile superciliare.

259. CM. Porţiunile osului occipital:A. Partea bazilarăB. Partea temporalăC. Partea lateralăD. Partea sfenoidalăE. Solzul occipital

260. CM. Osul occipital ia parte la formarea orificiilor:A. RotundB. Occipital mareC. JugularD. OvalE. Lacerat

261. CM. Indicaţi deschiderea sinusului frontal?A. Prin infundibulul etmoidalB. În meatul nazal mediuC. În meatul nazal inferiorD. În meatul nazal superiorE. În fosa temporală

262. CM. Porţiunile osului sfenoid:A. BazaB. CorpulC. Aripa mareD. Aripa micăE. Apofizele pterigoide

Page 51: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

50

263. CM. Canalele osului sfenoid:A. MusculotubarB. OpticC. CarotidD. PterigoidE. Infraorbitar

264. CM. Feţele aripilor mari ale osului sfenoid:A. CerebralăB. TemporalăC. ZigomaticăD. OrbitarăE. Infratemporală

265. CM. Se referă la corpul sfenoidului:A. Fosa hipofizarăB. Sinusul sfenoidC. Şanţul pterigopalatinD. Apofizele clinoide anterioareE. Şanţul carotid

266. CM. Apofiza pterigoidă conţine:A. Şanţul pterigopalatinB. Fosa pterigoidăC. Rostrul sfenoidalD. Incizura pterigoidăE. Cârligul pterigoid

267. CM. Părţile osului etmoid:A. Lama orbitalăB. Labirintul etmoidC. Lama medialăD. Lama cribroasăE. Lama perpendiculară

268. CM. Evidenţiaţi părţile principale ale os ethmoidale.A. Lamina cribrosaB. Labyrinthus ethmoidalisC. Lamina perpendicularisD. Cellulae ethmoidalesE. Concha nasalis inferior

Page 52: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

51

269. CM. Care cornete nasale aparţin os ethmoidale?A. Concha nasalis superiorB. Concha nasalis inferiorC. Concha nasalis mediaD. Concha nasalis supremaE. Toate corecte

270. CM. cellulae ethmoidales se deschid în:A. OrbităB. Meatus nasi superiorC. Fossa cranii anteriorD. Meatus nasi mediusE. Meatus nasi inferius

271. CM. Porţiunile osului temporal:A. PiramidaB. CorpulC. Partea mastoidianăD. Partea scuamoasăE. Partea timpanică

272. CM. Evidenţiaţi părţile principale ale osului temporal. A. Pars petrosaB. Processus mastoideusC. Pars tympanicaD. Pars squamosaE. Toate corecte

273. CM. Formaţiunile anatomice în care se deschid cellulae ethmoidales?A. Meatus nasi mediusB. Meatus nasi communisC. Meatus nasi superiorD. Fossa cranii anteriorE. Fosa pterigopalatină

274. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa anterioară a piramidei temporalului.A. Eminentia arcuataB. Impressio trigeminalisC. Fossula petrosaD. Sulcus sinus petrosi inferiorisE. Sulcus nervi petrosi majoris

Page 53: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

52

275. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa posterioară a piramidei temporalului.A. Tegmen tympaniB. Porus acusticus externusC. Apertura externa agueductus vestibuliD. Porus acusticus internusE. Fosa subarcuata

276. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa inferioară a piramidei tem-poralului.A. Fossa subarcuataB. Apertura inferior canaliculi tympaniciC. Foramen jugulareD. Foramen caroticum externumE. Fossulla petrosa

277. CM. Apofizele temporalului. A. Processus frontalisB. Processus zygomaticusC. Processus pterygoideusD. Processus mastoideusE. Processus intrajugularis

278. CM. Canalele şi canaliculele osului temporal. A. Canalis caroticusB. Canalis opticusC. Canalis facialisD. Canaliculus mastoideusE. Canalis condylaris

279. CM. Cu privire la craniul facial:A. Osul hioid este situat la nivelul vertebrei cervicale IIIB. Pe vârful coarnelor osului hioid se află tuberculiC. Porţiunea anterioară a peretelui nazal superior e formată de lamela

cribroasă a osului etmoidD. La formarea septului nazal contribuie: spina nazală a frontalului,

rostrul sfenoidal, crestele nazale ale oaselor nazale, palatine și maxi-lare

E. Porţiunea posteroinferioară a septului nazal este dată de vomer

Page 54: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

53

280. CM. Cu privire la cavităţile craniului facial:A. Pereţii mediali ai orbitelor sunt paraleli, iar cei laterali se află sub un

unghi drept unul faţă de altulB. Canalul optic se află la nivelul unirii peretelui superior al orbitei cu

cel medialC. Sinusul frontal în unele cazuri se extinde în partea anteromedială a

peretelui superior al orbiteiD. Peretele orbitar inferior separă orbita de sinusul maxilarE. Peretele orbitar medial este cel mai gros și mai rezistent dintre toţi

pereţii orbitari

281. CM. Cu privire la corpul maxilei:A. Are 4 feţeB. Faţa infratemporală participă la formarea foselor infratemporală și

pterigopalatinăC. Pe faţa nazală e situat șanţul palatin mareD. Anterior de hiatul maxilar trece șanţul lacrimalE. Participă la formarea orbitei, cavităţii nazale și cavităţii bucale

282. CM. Cu privire la mandibulă:A. Marginea anterioară a ramurii mandibulare este mai subţire decât

marginea posterioarăB. Fosa submandibulară este situată sub linia milohioidiană, iar fosa sub-

lingvală – deasupra eiC. Este cel mai masiv și mai trainic os al craniului facialD. Pe faţa internă a ramurii mandibulei trece linia oblicăE. Este al doilea os din organismul uman, în care începe procesul de

osificare

283. CM. Cu privire la modificările de vârstă ale mandibulei:A. Ambele jumătăţi ale mandibulei fuzionează către al 2-lea an de viaţăB. La nou-născut orificiul mental se localizează în apropierea marginii

inferioare a mandibuleiC. La nou-născut unghiul dintre corp și ramură este obtuz – cca 1400 și

mai multD. La bătrân înălţimea corpului mandibulei creșteE. La adult orificiul mental se localizează la mijlocul distanţei dintre mar-

ginea superioară și cea inferioară a mandibulei

Page 55: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

54

284. CM. Formaţiunile osului palatin:A. Lamela orbitarăB. Lamela orizontalăC. Lamela etmoidalăD. Lamela perpendicularăE. Lamela sfenoidală

285. CM. Peretele medial al orbitei este format de:A. Faţa orbitară a aripilor mariB. Osul lacrimalC. Aripele miciD. Lamela orbitară a osului etmoidE. Apofiza frontală a maxilei

286. CM. Peretele inferior al orbitei este format de:A. Faţa orbitară a osului zigomaticB. Apofiza frontală a osului zigomaticC. Fata orbitară a maxileiD. Apofiza zigomatică a osului frontalE. Apofiza orbitară a osului palatin

287. CM. Peretele lateral al orbitei este format de:A. Lamela laterală a apofizei pterigoideB. Apofiza zigomatică a osului frontalC. Feţele orbitare ale aripilor mari ale osului sfenoidD. Apofiza frontală a maxileiE. Apofiza frontală a osului zigomatic

288. CM. Orbita comunică cu endobaza craniului prin:A. Canalul opticB. Orificiul rotundC. Fisura orbitară superioarăD. Fisura orbitară inferioarăE. Orificiile etmoidale

289. CM. Fisura orbitară inferioară este delimitată de:A. Apofiza orbitară a osului palatinB. Osul frontalC. Faţa orbitară a maxileiD. Lamela orbitară a osului etmoidE. Faţa orbitară a aripilor mari ale osului sfenoid

Page 56: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

55

290. CM. Orbita comunică cu cavitatea nazală prin:A. Orificiul etmoid anteriorB. Canalul palatin mareC. Canalul nazolacrimalD. Orificiul etmoid posteriorE. Canalul optic

291. CM. La formarea peretelui nazal lateral participă:A. Osul lacrimalB. MaxilaC. Labirintul etmoidD. Oasele nazaleE. Osul palatin

292. CM. Septul osos al nasului este constituit de:A. Spina nasalis a osului frontalB. Apofiza frontală a maxileiC. Lamela perpendiculară a osului etmoidD. Lamela perpendiculară a osului palatinE. Vomer

293. CM. Cu privire la craniul în ansamblu:A. Baza craniului este mai fragilă decât calvariaB. Lamela internă a oaselor calvariei este mai rezistentă decât cea externăC. Fosa craniană medie conţine lobii temporali ai emisferelor cerebraleD. Orificiul jugular se localizează în partea posterioară a fisurii petrooc-cipitaleE. Orificiul spinos leagă fosa craniană medie cu fosa infratemporală

294. CM. Cu privire la fosa craniană anterioară:A. Lamela ciuruită a osului etmoid separă fosa craniană anterioară de cavitatea nazalăB. Adăpostește orificiul orb și orificiile canalelor etmoidale anterior și posteriorC. Marginile mediale ale porţiunilor orbitare ale osului frontal acoperă labirintele etmoidaleD. La formarea fosei craniene anterioare participă 3 oaseE. Canalele etmoidale se formează la joncţiunea marginii laterale a la-mei cribroase cu osul frontal

Page 57: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

56

295. CM. Cu privire la fosa craniană medie:A. În partea centrală a ei se află canalul optic, șanţul chiasmatic și șaua

turceascăB. În partea anterioară a șeii turcești se află tuberculul, în cea posterioară

– speteaua, iar în mijloc – fosa hipofizialăC. Anterior se află în raport cu orbitele, lateral cu fosa temporală, inferior

cu fosa pterigopalatinăD. Posteromedial de orificiul oval se află orificiul laceratE. Comunică cu orbita, fosa pterigopalatină și exobaza craniană

296. CM. Cu privire la fosa craniană posterioarăA. Este cea mai largă și profundă din cele 3 fose cranieneB. Lateral este delimitată de partea mastoidiană a temporalului și unghiul

mastoidian al parietalului C. Clivusul este separat de piramida temporală prin fisura petrooccipi-

talăD. Orificiul mastoidian se deschide în porţiunea superioară a șanţului

sinusului transversE. Porţiunea anterioară a marei găuri occipitale este mai îngustă decât

cea posterioară

297. CM. In fosa craniană posterioară se deschid orificiile:A. JugularB. OvalC. Acustic internD. HipoglosE. Sfenopalatin

298. CM. Fosa infratemporală este delimitată de:A. Apofiza pterigoidă a sfenoiduluiB. Osul palatinC. Osul temporalD. Osul zigomaticE. Ramurile mandibulei

299. CM. Indicaţi cei 3 pereţi ai fosei pterigopalatine:A. Anterior – tuberculul maxileiB. Lateral – apofiza pterigoidăC. Posterior– baza apofizei pterigoideD. Medial – lamela perpendiculară a osului palatinE. Superior – arcul zigomatic

Page 58: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

57

300. CM. Cu privire la particularităţile de gen ale craniului. La craniul feminin:A. Protuberanţa mentală e bine evidenţiatăB. Unghiul mandibulei e înclinat spre interiorC. Orbitele mai mari, distanța între ele mai micăD. Arcurile superciliare mai slab pronunţateE. Apofiza mastoidiană e slab pronunţată

301. CM. Cu privire la particularităţile de gen ale craniului. La craniul masculin:A. Protuberanţa mentală e bine evidenţiatăB. Unghiul mandibulei e înclinat spre interiorC. raportul dintre craniul facial și cel cerebral este de 1:4,04D. Arcurile superciliare și glabela sunt bine pronunţateE. Apofiza mastoidiană e slab pronunţată

302. CM. Cu privire la meaturile acustice. Meatul extern:A. E delimitat de partea timpanică a osului temporalB. Se deschide pe faţa posterioară a piramidei temporaleC. Conţine vase sangvine și nerviD. Servește pentru transmiterea undelor sonoreE. Se află lateral de cavitatea timpanică

303. CM. Cu privire la meaturile acustice. Meatul intern:A. Se localizează în partea timpanică a osului temporalB. Se deschide pe faţa posterioară a piramidei temporaleC. Conţine vase sangvine și nerviD. Servește pentru transmiterea undelor sonoreE. Se află lateral de cavitatea timpanică

304. CM. Prin osificare desmală se dezvoltă:A. FrontalulB. ParietalulC. EtmoidulD. Cornetul nazal inferiorE. Solzul occipitalului

305. CM. Prin osificare condrală se dezvoltă:A. Osul lacrimalB. SfenoidulC. Maxila

Page 59: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

58

D. MandibulaE. Parietalul

306. CM. Șanţul sinusului sagital superior:A. Trece pe solzul osului frontal, marginea sagitală a parietalului și sol-zul occipitaluluiB. Se termină la nivelul orificiului jugularC. Trece orizontal pe faţa internă a solzului osului occipitalD. Este rectiliniuE. Se termină în confluiența sinusurilor

307. CM. Șanţul sinusului sigmoidian:A. Trece orizontal pe faţa internă a solzului osului occipitalB. Este rectiliniuC. Se termină nivelul orificiului jugularD. Se localizează pe 3 oase: parietal, temporal și occipitalE. Se află pe marginea superioară a piramidei osului temporal

308. CM. Șanţul sinusului pietros superior:A. Se localizează pe 3 oase: parietal, temporal și occipitalB. Se află pe marginea superioară a piramidei osului temporalC. Trece pe solzul osului frontal, marginea sagitală a parietalului și sol-zul occipitaluluiD. Se termină la nivelul sinusului sigmoidE. Trece orizontal pe faţa internă a solzului osului occipital

309. CM. Șanţul sinusului transvers:A. Se termină la nivelul orificiului jugularB. Trece orizontal pe faţa internă a solzului osului occipitalC. Este rectiliniuD. Se termină în sectorul superior al șanţului sigmoidianE. Se localizează pe 3 oase: parietal, temporal și occipital

310. CM. Osul frontal:A. Aripi miciB. Fosetă trohlearăC. Lamă perpendicularăD. Linii nucaleE. Constă din 4 părți

Page 60: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

59

311. CM. Osul temporal:A. Are atribuție la aparatul auditivB. Fosetă trohlearăC. Lamă perpendicularăD. Linii nucaleE. Canal carotidian

312. CM. Osul occipital:A. ClivusB. Fosetă trohlearăC. Lamă perpendicularăD. Linii nucaleE. Constă din 4 părți

313. CM. Osul sfenoid:A. Aripi miciB. Fisura orbitală superioarăC. Lamă perpendicularăD. Şanțul chiasmaticE. Canal carotidian

314. CM. Osul etmoid:A. Aripi miciB. Fosetă trohlearăC. Lamă perpendicularăD. Creasta cocoșuluiE. Canal carotidian

315. CM. Osul etmoid:A. Tubercul faringianB. Lama cribroasăC. Unghi sfenoidD. Lamelă orbitarăE. Canal optic

316. CM. Osul sfenoid:A. Creasta infratemporalăB. Orificiul spinosC. Unghi sfenoidD. Lamelă orbitarăE. Canal optic

Page 61: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

60

317. CM. Osul temporal:A. Tuberculul articularB. PiramidaC. Fosa jugularăD. Eminența arcuatăE. Canal optic

318. CM. Osul occipital:A. Tubercul faringianB. Incizura jugularăC. Unghi sfenoidD. Lamelă orbitară E. Şanțul sinusului sigmoid

319. CM. Osul parietal:A. Tubercul faringianB. Foveole granulareC. Unghi sfenoidD. Şanțul sinusului sigmoidE. Canal optic

320. CM. Corpul osului sfenoid:A. Lamă cribroasăB. Şanțul carotidianC. Şanţ al sinusului sagital superiorD. Apofiză clinoidă posterioarăE. Orificiul spinos

321. CM. Solzul occipitalului:A. Lamă cribroasăB. InionC. Şanţ al sinusului sagital superiorD. Apofiză clinoidă posterioarăE. Linie nucală inferioară

322. CM. Osul temporal:A. Lamă cribroasăB. Canal carotidianC. Şanţ al sinusului sigmoidianD. Apofiză clinoidă posterioarăE. Apertura externă a apeductului vestibular

Page 62: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

61

323. CM. Osul parietal:A. Lamă cribroasăB. Unghiul mastoidianC. Şanţ al sinusului sagital superiorD. Apofiză clinoidă posterioarăE. Margine sagitală

324. CM. Osul etmoid:A. Lamă cribroasăB. Cornet nazal supremC. Şanţ al sinusului sagital superiorD. Apofiză clinoidă posterioarăE. Linie nucală inferioară

325. CM. Osul palatin:A. Creasta etmoidalăB. Tubercul marginalC. Apofiza orbitalăD. Lamă perpendicularăE. Creasta cornetului

326. CM. Apofizele os palatinum:A. Processus pyramidalisB. Processus orbitalisC. Processus sphenoidalisD. Processus palatinusE. Processus jugularis

327. CM. Vomerul:A. Aripi.B. Tubercul marginalC. Os al viscerocraniuluiD. Lamă perpendicularăE. Formează septul nasal

328. CM. Maxila:A. Are corp și 4 apofizeB. Tubercul marginalC. Orificiul infraorbitalD. Fața infratemporalăE. Şanţ lacrimal

Page 63: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

62

329. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa anterioară a corpus maxil-lae.A. Fossa caninaB. Sulcus infraorbitalisC. Foramen infraorbitaleD. Tuber maxillaeE. Juga alveolaria

330. CM. Apofizele maxilei. A. Processus palatinusB. Processus рyramidalisC. Processus frontalisD. Processus orbitalisE. Processus sphenoidalis

331. CM. Mandibula:A. AripiB. Tuberozitatea masetericăC. LingulăD. Lamă perpendicularăE. Fosa digastrică

332. CM. Formaţiuni anatomice situate pe corpul mandibulei. A. Foramen mandibulaeB. Spina mentalisC. Fossa digastricaD. Linea mylohyoideaE. Foramen mentale

333. CM. Formaţiuni anatomice situate pe ramura mandibulei. A. Tuberositas pterygoideaB. Foramen mentaleC. Processus coronoideusD. Sulcus mylohyoideusE. Foramen mandibulae

334. CM. Formaţiuni anatomice situate pe processus alveolaris mandibulae?A. Alveolae dentalesB. Septa interalveolariaC. Septa interradiculariaD. Juga alveolariaE. Toate corecte

Page 64: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

63

335. CM. Osul zigomatic:A. Apofiza frontalăB. Tubercul marginalC. Apofiza temporalăD. Lamă perpendicularăE. Față orbitară

336. CM. Feţele os zygomaticum?A. Facies medialisB. Facies orbitalisC. Facies temporalisD. Facies lateralisE. Facies nasalis

337. CM. Șanţul sinusului sigmoid traversează:A. Osul temporalB. Osul occipitalC. Osul sfenoidD. Osul frontalE. Osul parietal

338. CM. Cu privire la structura maxilei:A. Şanțul lacrimal B. Are 2 apofize: temporală și frontalăC. Are 3 apofize: lacrimală, maxilară, etmoidăD. Creasta cornetului E. Apofizele: frontală, alveolară, zigomatică, palatină

339. CM. Cu privire la structura mandibulei:A. Corp, 2 ramuriB. Tuberozitatea pterigoidăC. Are 3 apofize: lacrimală, maxilară, etmoidăD. 2 aripiE. Foseta sublingvală

340. CM. Cu privire la vomer:A. Corp, 2 ramuriB. Are 2 apofize: temporală și frontalăC. Anterosuperior formează septul nazalD. 2 aripiE. Posteroinferior formează septul nazal

Page 65: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

64

341. CM. Cu privire la fosa craniană anterioară:A. Orificiul laceratB. Orificiul orbC. Fisura pterigomaxilarăD. Creasta cocoșuluiE. Orificiul acustic intern

342. CM. Care oase participă la formarea fossa cranii anterior?A. Os frontaleB. Os ethmoidaleC. Os parietaleD. Os sphenoidaleE. Os incisivum

343. CM. Cu privire la fosa craniană medie:A. Orificiul laceratB. Orificiul spinosC. Fisura pterigomaxilarăD. Orificiul rotundE. Orificiul acustic intern

344. CM. Orificii localizate în fossa cranii media?A. Foramen spinosumB. Foramen magnumC. Foramen lacerumD. Foramen jugulareE. Foramen coecum

345. Comunicărle fossa cranii media cu orbita:A. Canalis opticusB. Fissura orbitalis inferiorC. Fissura orbitalis superiorD. Foramen ovaleE. Foramen sphenopalatinum

346. CM. Cu privire la fosa craniană posterioară:A. Orificiul laceratB. Orificiul mare occipitalC. Fisura pterigomaxilarăD. Orificiul sfenopalatinE. Orificiul acustic intern

Page 66: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

65

347. CM. Comunicărle fossa cranii posterior cu exobaza craniului. A. Foramen ovaleB. Foramen jugulareC. Apertura externa aquaeductus vestibuliD. Foramen magnumE. Foramen spinosum

348. CM. Cu privire la fosa infratemporală:A. Orificiul laceratB. Fisura orbitală inferioarăC. Fisura pterigomaxilarăD. Orificiul sfenopalatinE. Orificiul oval și spinos

349. CM. Pereţi ai fossa infratemporalis.A. Lamina lateralis processus pterygoideusB. Lamina medialis processus pterygoideusC. Tuber maxillaeD. Lamina perpendicularis ossis palatiniE. Osul zigomatic

350. CM. Comunicările fossa infratemporalis cu alte cavităţi ale craniului?A. Fissura pterygomaxillarisB. Fissura orbitalis inferiorC. Foramen sphenopalatinumD. Fissura orbitalis superiorE. Canalis condylaris

351. CM. Cu privire la fosa prerigopalatină:A. Orificiul laceratB. Orificiul rotundC. Fisura pterigomaxilarăD. Orificiul sfenopalatinE. Canalul pterigoid

352. CM. Evidenţiaţi formaţiunile anatomice care formează pereţii fosei pterigopalatine?A. Lamina perpendicularis ossis palatiniB. Tuber maxillaeC. Processus pterygoideusD. Ramus mandibulaeE. Processus pyramidalis

Page 67: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

66

353. CM. Cu privire la meatul nazal superior:A. Orificiul incisivB. Apertura sinusului sfenoidC. Infundibulul etmoidalD. Celulele posterioare ale osului etmoidE. Canalul nazolacrimal

354. CM. Cu privire la meatul nazal mediu:A. Orificiul incisivB. Apertura sinusului etmoidC. Infundibulul etmoidalD. Celulele anterioare ale osului etmoidE. Apertura sinusului maxilar

355. CM. Cu privire la meatul nazal inferior:A. Orificiul incisivB. Apertura sinusului etmoidC. Infundibulul etmoidalD. Celulele anterioare ale osului etmoidE. Canalul nazolacrimal

356. CM. Cu privire la topografia craniului. Peretele superior al orbitei:A. Format de 3 oase: sfenoid, zigomatic și frontalB. Fosa glandei lacrimaleC. Şanţul infraorbitarD. Canalul optic E. Fosa trohleară

357. CM. Cu privire la peretele inferior al orbitei:A. Format de 3 oase: sfenoid, zigomatic și frontalB. Fosa sacului lacrimalC. Şanţul infraorbitarD. Apofiza orbitală a palatinuluiE. Fosa trohleară

358. CM. Cu privire la peretele lateral al orbitei:A. Format de 2 oase: sfenoid și zigomatic B. Fosa sacului lacrimalC. Şanţul infraorbitarD. Canalul opticE. Orificiul zigomaticoorbitar

Page 68: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

67

359. CM. Care oase formează paries lateralis orbitae?A. Os zygomaticumB. Os sphenoidaleC. MaxillaD. Os frontaleE. Os palatinum

360. CM. Care oase formează paries medialis orbitae?A. Os ethmoidaleB. Os sphenoidaleC. MaxillaD. Os lacrimaleE. Os frontale

361. CM. Cu privire la peretele medial al orbitei:A. Format de 3 oase: sfenoid, zigomatic și frontalB. Fosa sacului lacrimalC. Şanţul infraorbitarD. Orificiul etmoidal posterior E. Osul lacrimal

362. CM. Orificii localizate în pereţii orbitei: A. Foramen ethmoidale anteriusB. Foramen ovaleC. Foramen ethmoidale posteriusD. Foramen zygomaticoorbitaleE. Foramen spinosum

363. CM. Cu privire la cavitățile osului temporal:A. Canalul incizivB. Apertura piriformăC. Peștera mastoidianăD. Fisura orbitară inferioarăE. Cavitatea timpanică

364. CM. Cu privire la fisura petrotimpanică:A. Cavitatea timpanicăB. Orificiul inferior al canaliculului timpanicC. Nervii cranieni VII și VIIID. Coarda timpanicăE. Ramura auriculară a nervului vag

Page 69: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

68

365. CM. Cu privire la orificiul stilomastoidian:A. Nervul facialB. Orificiul inferior al canalului nervului facialC. Nervii cranieni VII și VIIID. Coarda timpanicăE. Osul temporal

366. CM. Cu privire la canaliculul mastoidian:A. Osul temporalB. Orificiul inferior al canaliculului timpanic.C. Nervii cranieni VII și VIIID. Fosa jugulară E. Ramura auriculară a nervului vag

367. CM. Cu privire la meatul acustic intern:A. Piramida osului temporalB. Orificiul inferior al canaliculului timpanic.C. Nervii cranieni VII și VIIID. Fosa craniană posterioară E. Ramura auriculară a nervului vag

368. CM. Care oase formează septul nazal osos?A. Os nasaleB. VomerC. Os lacrimaleD. Os ethmoidaleE. Os incisivum

369. CM. Care oase formează peretele lateral al cavităţii nazale?A. Os lacrimaleB. Os zygomaticumC. Os ethmoidaleD. Os palatinumE. Vomerul

370. CM. Care din sinusurile paranazale se deschid în meatul nasal mediu?A. Sinus sphenoidalisB. Sinus frontalisC. Cellulae ethmoidales anteriores et mediaeD. Cellulae ethmoidalis posteriorE. Sinus sagittalis superior

Page 70: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

69

371. CM. Care oase formează palatul osos?A. VomerB. Os palatinumC. Os hyoideumD. MaxillaE. Os incisivum

372. CM. Tipuri de suturi ale bolţii craniului:A. Sutura dentataB. Sutura serrataC. Sutura planaD. Sutura squamosaE. Sutura armonia

373. CM. Particularităţile craniului nou-născutului:A. Prezenţa fontanelelorB. Tuberii frontali și parietali bine pronunţaţiC. Volum redus al cavităţilor sinusurilor paranasaleD. Lipsa apofizelor mastoidieneE. Prezenţa sinostozei sfeno-occipitale

Page 71: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

70

TESTE OSTEOLOGIERăspunsuri

1. D 64. D 127. A,C 190. A,C,E 253. A,C,E 316. A,B,E2. C 65. B 128. B,C 191. A,C,D 254. B,C,D 317. A,B,C,D3. D 66. C 129. B,C,D 192. B,D 255. B,D,E 318. A,B,E4. A 67. A 130. C,D 193. A,C,D 256. B,E 319. B,C,D5. C 68. C 131. A,B,D 194. A,B,D 257. A,C,D 320. B,D6. D 69. E 132. A,C,E 195. B,D 258. A,B,C,E 321. B,C,E7. C 70. B 133. B,C,D 196. B,D 259. A,C,E 322. B,C,E8. B 71. A 134. A,C,D 197. A,D 260. B,C 323. B,C,E9. C 72. D 135. A,C,E 198. A,D,E 261. A,B 324. A,B

10. A 73. D 136. A,C,D 199. C,D 262. B,C,D,E 325. A,C,D,E11. C 74. E 137. B,C,D,E 200. B,D 263. B,D 326. A,B,C12. E 75. B 138. B,C,D 201. C,D 264. A,B,D,E 327. A,C,E13. E 76. A 139. A,C,E 202. A,C,D,E 265. A,B,E 328. A,C,D,E14. A 77. A 140. A,C,D,E 203. B,C,D 266. A,B,D,E 329. A,C15. A 78. D 141. D,E 204. A,C,D 267. B,D,E 330. A,C16. A 79. E 142. A,C,D 205. A,C,D 268. A,B,C 331. B,C,E17. D 80. C 143. B,E 206. A,C,E 269. A,C,D 332. B,C,D,E18. E 81. B 144. A,D 207. A,C,E 270. B,D 333. A,C,E19. C 82. E 145. C,E 208. B,C,E 271. A,D,E 334. E20. E 83. A 146. A,C,D 209. D,E 272. A,C,D 335. A,C,E21. D 84. B 147. B,C,D,E 210. A,C,D 273. A,C 336. B,C22. A 85. C 148. B,C 211. A,C,D,E 274. A,B,E 337. A,B,E23. C 86. D 149. A,B,C,D 212. C,D 275. C,D,E 338. A,D,E24. E 87. E 150. A,C,D 213. A,B,D 276. B,D,E 339. A,B,E25. C 88. A 151. C,E 214. C,D 277. B,D,E 340. D,E26. D 89. B 152. C,E 215. A,C,E 278. A,C,D 341. B,D27. B 90. B 153. B,D 216. A,C,E 279. A,C,E 342. A,B,D28. A 91. D 154. B,E 217. A,C,D 280. A,C,D 343. A,B,D29. D 92. D 155. B,E 218. B,E 281. A,C,D,E 344. A,C30. C 93. C 156. C,D,E 219. B,E 282. A,B,C 345. A,C31. A 94. E 157. A,E 220. A,B,C 283. A,C 346. B,E32. A 95. A 158. A,C,D 221. A,B 284. B,D 347. B,D33. D 96. B 159. A,B,C 222. A,C,D 285. B,D,E 348. B,C,E

Page 72: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

71

34. C 97. B 160. A,B,C,D 223. A,D,E 286. A,C,E 349. A,C,E35. E 98. D 161. B,E 224. B,D 287. C,E 350. A,B36. C 99. A 162. A,C,D 225. D,E 288. A,C 351. B,C,D,E37. D 100. A 163. A,C,E 226. A,D 289. C,E 352. A,B,C38. B 101. D 164. C,D,E 227. A,B,C,D 290. C,D 353. B,D39. C 102. B 165. A,E 228. B,D,E 291. A,B,C,E 354. C,D,E40. A 103. B 166. C,E 229. A,B,C,E 292. A,C,E 355. A,E41. B 104. E 167. B,C,D 230. A,C 293. C,E 356. B,E42. B 105. D 168. B,C,E 231. A,B,D 294. A,D 357. C,D43. E 106. A 169. B,D 232. B,C,E 295. A,B,D,E 358. A,E44. A 107. E 170. C,D,E 233. B,C,D,E 296. A,C,E 359. A,B45. C 108. B 171. B,C,D,E 234. B,D,E 297. A,C 360. A,B,D46. D 109. A 172. A,C 235. C,D 298. A,D,E 361. B,D,E47. B 110. B,C,D 173. A,C,D 236. E 299. A,C,D 362. A,C,D48. D 111. B,E 174. A,E 237. B,C,E 300. C,D,E 363. C,E49. E 112. B,C 175. B,D,E 238. B,C,E 301. A,C,D 364. A,D50. C 113. A,B,D 176. B,C 239. B,D,E 302. A,D,E 365. A,E51. E 114. A,C,E 177. D,E 240. A,B,D 303. B,C 366. A,D,E52. B 115. B,D,E 178. B,C,D,E 241. A,B,E 304. B,E 367. A,C,D53. D 116. A,B,C,E 179. B,D 242. A,B,E 305. A,B,C,D 368. B,D54. B 117. A,E 180. B,D,E 243. E 306. A,E 369. A,C,D55. B 118. D,E 181. B,C,E 244. B,C,D 307. C,D 370. B,C56. C 119. A,C,E 182. C,D 245. A,C,D 308. B,D 371. B,D,E57. B 120. C,E 183. A,D 246. A,E 309. B,C,D 372. A,B,D58. B 121. A,B,C,E 184. B,C,E 247. B,D 310. B,E 373. A,B,C,D59. C 122. A,E 185. B,D 248. A,C,D 311. A,E60. E 123. A,D,E 186. A,C,D,E 249. A,C 312. A,D,E61. C 124. B,D 187. B,D 250. C,D,E 313. A,B,D62. D 125. C,D,E 188. A,B,C 251. A,B,D 314. C,D63. D 126. A,B,D 189. B,C 252. C,E 315. B,D

Page 73: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

72

OSTEOLOGIE2. PROBLEME DE SITUAȚIE

1. În rezultatul unui traumatism un adolescent a suferit o fractură de hume-rus la nivelul treimii medii. Radiograma, realizată după aplicarea pansa-mentului ghipsat demonstrează repoziţia perfectă a fragmentelor osoase și integritatea metafizelor.1. Care ar putea fi pronosticul acestei afecţiuni ?2. Care elemente constitutive ale osului participă la formarea calusului osos?3. Nu va fi afectată creșterea ulterioară a humerusului în lungime?

2. În muzeul de osteologie al catedrei pot fi observate coaste, legate nod. O astfel de maleabilitate a oaselor poate fi obţinută prin tratarea lor cu soluţie de acid.1. Ce fel de substanţe au fost eliminate din os și care au rămas ?.2. Ce proprietăţi mecanice asigură osului cele două feluri de substanţe ?.

3. Colegul D-voastră întâmpină dificultăţi la rezolvarea testelor. Printre alte-le nu cunoaște răspunsul corect la subiecte:1. Numiţi unicul os din cadrul centurilor, care se dezvoltă parţial pe baza machetului membranos.2. Care dintre oasele tubulare se numesc monoepifizare și de ce? Puteţi să-l ajutaţi ?

4. Prin examen radiologic la un pacient s-a constatat prezenţa coastelor su-plimentare, unite cu prima vertebră lombară.1. Cum se numesc astfel de coaste supranumerare ?2. Este posibilă existenţa coastelor supranumerare și în alte segmente ale coloanei vertebrale? Explicaţi unde și cum se numesc.

5. La un schelet confecţionat recent se observă consolidarea atlasului cu cra-niul, sacrul constituit doar din patru vertebre, și existenţa în plus a unei vertebre lombare.1. Cum se numește concreșterea atlasului cu craniul?2. Numiţi anomalia prezentă la sacru.

6. În muzeul anatomic sunt expuse mai multe variante de formă ale sternului.1. Cum se explică polimorfismul osului respectiv ţinând cont de dezvol-tarea lui ?2. Ce prezintă sternoschizia ? Care este geneza acestei anomalii ?

Page 74: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

73

7. În puncţia pleurală acul seringii se introduce exclusiv pe marginea supe-rioară a coastei.1. Explicaţi de ce?2. Care dintre cele 12 perechi de coaste nu posedă formaţiunea ce argu-mentează explicaţia D-stră.

8. Prin examen radiologic la un băiat de 10 ani s-a depistat prezenţa unor zone transparente între corpurile vertebrelor sacrale.1. Cum explicaţi această imagine ? 2. Cum și când se unesc între ele vertebrele sacrale?.

9. Examinarea unui nou-născut a demonstrat lipsa curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale.1. Prezintă aceasta o patologie?2. Care sunt și când apar curburile fiziologice ale coloanei vertebrale.

10. În tratarea fracturilor de claviculă poate fi utilizată osteosinteza cu broșă. Ce particularităţi structurale ale claviculei permit acest procedeu ?

11. La un tânăr se observă scurtarea membrului superior pe dreapta. La vâr-sta de zece ani acesta a suferit o fractură de col chirurgical cu deplasarea fragmentelor pe linia metaepifizară. Explicaţi:1. Unde se află colul chirurgical al humerusului?2. De ce membrul superior a rămas mai scurt?

12. Prezenţa punctelor de osificare a oaselor carpiene la copii permite în practica medico-legală stabilirea vârstei.1. Numiţi oasele carpiene și explicaţi apariţia în ele a punctelor de osifi-care.2. Ce etape parcurg aceste oase în dezvoltarea lor ?

13. Pe clișeul radiologic al coxalului la un copil de 8 ani se observă zone trans-parente în jurul acetabulului.1. Este aceasta o patologie?2. Cum explicaţi tabloul respectiv?

14. La examenul unei gravide ginecologul a depistat următoarele dimensiuni ale aperturii superioare a micului bazin: conjugata adevărata (ginecologi-că – 10 cm, diametrul transvers – 13 cm, diametrul oblic – 12 cm.1. Dimensiunea mică a conjugatei adevărate putea fi cauzată de purtarea încălţămintei pe tocuri înalte până la vârsta de 16 ani?2. Până la ce vârstă are loc formarea definitivă a oaselor pubiene?

Page 75: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

74

15. Jucând fotbal un tânăr a suferit o traumă, soldată cu fracturarea porţiunii distale a fibulei.1. Cum se numește această formaţiune a fibulei?2. Cum se numește articulaţia la formarea căreia participă epifiza distală a acestui os?

16. La examinarea unui copil de 2,5 ani medicul - pediatru a observat ma-jorarea excesivă a eminenţelor frontale și parietale, deformarea arcurilor costale, picior plat și deformarea membrelor inferioare.1. De ce maladie poate suferi acest copil și care este cauza apariţiei aces-teia?

17. La alăptarea unui nou-născut are loc scurgerea laptelui prin nas.1. Despre care defect al oaselor craniului poate fi vorba?2. Cu ce anomalie de dezvoltare se asociază mai des acest defect?

18. La o leziune traumatică a capului printre alte modificări a fost afectată integritatea substanţei compacte a osului parietal, fragmentele lamelei in-terne a căruia pot strivi vasele pahimeningelui cerebral.1. Cum se numește această lamelă ?2. Care este denumirea substanţei spongioase, amplasate între lamelele de substanţă compactă a oaselor bolţii craniene.

19. În caz de hemoragie din regiunea capului și gâtului suspendarea acesteia poate fi obţinută prin comprimarea arterei carotide pe tuberculul omo-nim.1. Unde se află acest tubercul și care e eponimul lui?2. Numiţi particularităţile structurale ale apofizelor transversale ale ver-tebre cervicale.

20. Pe faţa internă a osului parietal pot fi observate șanţuri arboriforme și gropiţe, localizate de-a lungul marginii sagitale a osului.1. Cum se numesc șanţurile și gropitele respective ?2. Numiţi formaţiunile care formează aceste amprente.

21. O traumă în regiunea capului a provocat leziunea aripii mari a sfenoidului și a vaselor și nervilor care penetrează orificiile acesteia.1. Numiţi orificiile situate la baza aripii mari a sfenoidului și formaţiunile anatomice care trec prin ele.2. Explicaţi amplasarea acestor orificii.

Page 76: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

75

22. Prin disecţia unui cadavru s-a constatat că moartea a survenit în rezulta-tul meningitei, cauzate de răspândirea infecţiei la meningele cerebral din regiunea occipitală printr-o venă emisară.1. Cum se numește canalul prin care trece vena emisară occipitală ?2. Unde se deschide la exterior acest canal?

23. Inflamarea mucoasei celulelor mastoidiene (mastoidita) prezintă o com-plicaţie frecventă în practica medicilor ORL.1. Care este denumirea celei mai mari celule mastoidiene?2. Unde e localizată această celulă în raport cu cavitatea timpanică ?

24. În faringite procesul inflamator se poate răspândi în cavitatea timpanică prin tuba auditivă.1. Pe care din pereţii cavităţii timpanice se deschide semicanalul tubei auditive?2. Parte componentă a cărui canal este acesta ?

25. Este cunoscut relieful complicat al piramidei temporalului, determinat de particularităţile funcţionale ale acesteia, precum și de complexitatea for-maţiunilor anatomice din această regiune. Referitor la aceasta explicaţi:1. Cum se numește gropiţa situată pe septul osos ce separă fosa jugulară de orificiul extern al canalului carotid?2. Numiţi formaţiunea anatomică situată în aceasta gropiţa.3. Care dintre formaţiunile temporalului participă la formarea articulaţiei temporomandibulare?

26. Complexitatea structurii interne a stâncii temporalului este determinată de multitudinea de canale și canalicule prin care trec vase și nervi.Amintindu-va structura osului temporal numiţi ce formaţiuni anatomice unesc între ele:1. Canaliculele caroticotimpanice.2. Canalul nervului facial.

27. Examenul medico-legal a constatat o leziune în regiunea orificiului lace-rat (foramen lacerum) soldată cu lezarea unor formaţiuni anatomice de importanţă vitală aflate aici.Explicaţi:1. Ce oase delimitează acest orificiu?2. De ce orificiul a primit această denumire?

Page 77: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

76

28. La boxeri (pugiliști) adesea se constată fractura arcadei zigomatice.1. Cum se formează arcada zigomatică?2. Numiţi depresiunea (fosa) delimitată din partea laterală de această ar-cadă?

29. Fractura oaselor endobazei în regiunea fosei craniene posterioare are consecinţe grave.1. Numiţi oasele (sau părţile lor componente) care participă la formarea fosei craniene posterioare, precum și orificiile situate aici.2. Ce formaţiuni anatomice delimitează (din interior)calota de endobază în regiunea fosei craniene posterioare?

30. Examenul medico-legal al unui cadavru a constatat fractura solzului occi-pitalului pe linia nucală supremă1. Cum credeţi, a fost lezată calota sau baza craniului?2. Numiţi formaţiunile anatomice prin care trece linia limitrofă dintre cal-varie și baza craniului din exterior.

31. Un proces purulent al osului etmoid tratat cu întârziere, a distrus o parte din acest os și s-a răspândit asupra formaţiunilor anatomice din orbită.1. Care perete al orbitei a fost distrus?2. Care oase mai participă la formarea peretelui respectiv al orbitei ?

32. În practica medicală sunt frecvente cazurile când procesele inflamatorii ale mucoasei nasale se răspândesc asupra mucoasei din sinusul maxilar (haimorite), deoarece aceste cavităţi comunică între ele.1. Indicaţi denumirea orificiului de comunicare și a meatului nasal în care se deschide sinusul maxilar?2. Care dintre sinusurile paranasale se deschid în meatul nasal superior?

33. Lezarea porţiunii superioare a feţei anterioare a maxilei poate afecta un nerv, care trece prin canalul și orificiul omonim și inervează buza superi-oară și aripa nasului.1. Despre care orificiu este vorba?2. Numiţi canalul care se deschide prin orificiul respectiv.3. Numiţi șanţul în care continuă posterior acest canal.

34. Devierea septului nasal creează incomodităţi evidente (afectează respira-ţia nasală), din care motiv necesită tratament chirurgical.1. Numiţi oasele care participă la formarea septului nasal.2. Cum se numesc orificiile separate de septul nasal prin care cavitatea nasală comunica cu nasofaringele.

Page 78: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

77

35. Traumatizarea rădăcinii nasului poate provoca fracturi ale oaselor nazale și respectiv a dorsului nazal.1. Numiţi oasele vecine cu care se unesc oasele nazale?2. Cum se numește șanţul situat pe faţa posterioară a osului nazal.

36. În clinică a fost internat un pacient cu haimorită, care a fost trimis la exa-menul radiologic, înainte de a i se efectua puncţia sinusului.1. Care ar fi argumentarea anatomică a succesiunii acestor acţiuni ale me-dicului?2. Indicaţi termenii apariţiei și evoluţia sinusului maxilar.

37. În urma unei traume severe, la pacientul în stare de inconștienţă se atestă o hemoragie din conductul auditiv extern.1. Care din oasele craniului ar putea fi lezat?2. Cum poate fi explicată această hemoragie?

38. La un pacient procesul inflamator din orbită s-a răspândit asupra forma-ţiunilor din fosa pterigopalatină.Cum explicaţi generalizarea procesului inflamator. Argumentaţi această situaţie din punct de vedere anatomic?Care formaţiuni topografice ar mai putea fi antrenate în acest proces in-flamator?

39. Lezarea porţiunii anterioare a peretelui medial al orbitei, în rezultatul unei traume sau afecţiuni pot avea de suferit unele formaţiuni osoase.Care oase pot fi antrenate în proces.?Numiţi canalul, pereţii căruia ar putea fi lezaţi în acest caz.

40. Prin examen radiologic s-a constatat prezenţa unui canal, care se deschide în centrul șeii turcești.Cum se numește acest canal?Dereglarea consolidării căror formaţiuni anatomice provoacă formarea acestui canal?

41. Este cunoscut faptul, că lacrimaţia abundentă datorită comunicării orbitei cu cavitatea nazală e însoţită de rinoree..Care este argumentarea anatomică a acestei situaţii?Cum se numește fosa cu care începe canalul respectiv ?

42. Un indice important utilizat în criminalistică și arheologie pentru a stabili vârsta aproximativă a omului după structura oaselor este unghiul mandi-bulei.Ce valori are acest unghi la copii, maturi și senili?

Page 79: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

78

Ce modificări survin la nivelul alveolelor dentare după căderea dinţilor permanenţi sau edentare ?

43. Examenul somatoscopic al unui craniu a pus în evidenţă prezenţa unui os suplimentar de formă triunghiulară în porţiunea superioară a solzului occipitalului și a unei fisuri longitudinale la nivelul palatului dur.Cum se numesc oasele suplimentare, amplasate în regiunea indicată?Care formaţiuni nu s-au concrescut și s-a format pallatum fissum?

44. Peretele anterior al acestei formaţiuni topografice este dat de tuberul și faţa posterioară a corpului maxilei, cel posterior – de apofiza pterigoidă a sfenoidului, iar cel medial – de lamela perpendiculară a palatinului.Despre ce formaţiune este vorba?Care sunt cavităţile vecine cu care comunică această formaţiune și prin ce?

45. Tratamentul întîrziat sau incorect a etmoiditei purulente poate provoca răspândirea în orbită a proceselor purulente.Cum se explică această situaţie?Cum se numește porţiunea etmoidului orientată spre orbită?

46. La un punct de traumatologie a fost transportat un copil cu dereglări de vorbire, gura interdeschisă, dereglări de ocluzie și deplasarea arcadei den-tare inferioare.Care os al craniului a fost lezat?Cum se numește porţiunea osului respectiv pe care sunt amplasaţi dinţii?

47. Examenul unui copil cu traumă craniocerebrală constată pareza periferi-că a nervului facial, surditate, dereglări de echilibru.Care os al craniului poate fi traumat?

48. La un copil, care a suferit un accident rutier se atestă „semnul ochelarilor” (echimoze în jurul ochilor).Care compartiment al craniului poate fi afectat?Numiţi oasele care pot fi traumatizate în această situaţie.

49. După suportarea unei afecţiuni respirator-virotice pacientul acuză dureri în regiunea glabelei.Partea componentă a cărui os poate fi afectată?Cum explicaţi această situaţie?

Page 80: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

79

50. La un pacient cu fractură a oaselor endobazei craniului, a cărei linie trece prin planșeul fosei craniene anterioare se atestă anosmie (lipsa mirosului) și scurgerea unui lichid transparent din nas.Care oase pot fi traumatizate în acest caz?Prezentaţi argumentarea anatomică a acestui fenomen.

51. Pacientul a suferit o traumă a maxilei. Traumatologul suspectă o fractură.Care dintre structurile anatomice pot suferi în acest caz?Care sunt stâlpii de rezistenţă (contraforturile) ai maxilei?

52. Prin craniometrie au fost constatate următoarele valori e ale dimensiuni-lor craniului cerebral – diametrul longitudinal - 20,1 cm, iar cel transver-sal – 15,3 cm.Ce puncte craniometrice au fost utilizate pentru stabilirea acestor dimen-siuni?Cum se calculează indicele cranian după aceste date craniometrice?Determinaţi forma craniului la acest individ.

53. Prin craniometria unor probe paleoantropologice au fost constatate ur-mătoarele dimensiuni ale craniului: diametrul longitudinal – 18,9 cm, înălţimea craniului 22,4 cm.Care puncte craniometrice au fost utilizate pentru stabilirea acestor di-mensiuni ?Cum se calculează indicele înălţimii după aceste date craniometrice?Determinaţi forma craniului după indicii obţinuţi.

54. Prin craniometrie au fost constatate următoarele dimensiuni ale craniului facial: diametrul zigomatic – 12,7 cm, înălţimea totală a feţei – 14,6 cm.Numiţi punctele craniometrice utilizate la aceste măsurări.Cum se calculează indicele facial după aceste date craniometrice?Despre ce fel de formă a feţei este vorba ?

55. Cefalometria a stabilit următoarele dimensiuni ale craniului facial: dia-metrul zigomatic – 16,1 cm, înălţimea superioară a feţei – 11,9 cm.Ce puncte craniometrice au fost utilizate pentru stabilirea acestor dimen-siuni.Cum se calculează indicele facial superior după aceste date?Care e forma feţei acestui individ.

Page 81: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

80

56. Părinţii unui copil de 2,5 ani s-au adresat medicului - pediatru acuzând pulsaţii în partea superioară a regiunii frontale.Din care motiv se simt aceste pulsaţii?Utilizând cunoștinţele anatomice argumentaţi acuzele părinţilor.Unde ar mai putea exista asemenea formaţiuni?

57. Copilul a suportat o infecţie virotică a căilor respiratorii. Puţin mai târziu el a început să simtă dureri în ureche, iar mai apoi - dureri retroauriculare. Medicul insistă să se recurgă la un tratament urgent.Explicaţi ce s-a întâmplat în acest caz?Prezentaţi o argumentare anatomică a simptomelor depistate.

Page 82: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

81

ARTROSINDESMOLOGIE

1. TESTE

1. CS. Unirile oaselor prin membrane se numesc:A. SincondrozeB. SinelastozeC. SinsarcozeD. SinfibrozeE. Sinostoze

2. CS. Cum se numesc mişcările realizate în jurul axei frontale?A. Flexio et extensioB. Adductio et abductioC. RotatioD. CircumductioE. Pronatio et supinatio

3. CS. Cum se numesc mişcările realizate în jurul axei sagitale? А. Flexio et extensioB. Adductio et abductioC. RotatioD. CircumductioE. Pronatio et supinatio

4. CS. Suturile fac parte din:A. SinsarcozeB. SinelastozeC. SincondrozeD. SinfibrozeC. Sinostoze

5. CS. Gomfozele ţin de:A. LigamenteB. SincondrozeC. SinfibrozeD. SinelastozeE. Membrane

Page 83: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

82

6. CS. Indicați termenele unirii jumătăților mandibulei într-un singur os.А. La sfârșitul primului an de viațăB. La trei aniC. La cinci aniD. La treizeci de aniE. La bătrânețe

7. CS. Indicați termenii de concreştere/osificare a suturii palatine.А. La sfârșitul primului an de viață.B. La trei aniC. La cinci aniD. La treizeci de aniE. La bătrânețe

8. CS. Caracteristica sinartrozelor:A. După durata existenţei sinostozele se împart în temporare și perma-nenteB. Membranele se deosebesc de ligamente prin mărimea spaţiului ocupatC. Articulaţiile oaselor în dezvoltarea lor trec prin aceleași trei stadii ca și scheletulD. Simfiza este o formă de tranziţie de la sindesmoze la sincondrozeE. Sindesmozele se pot transforma în sincondroze și sinostoze

9. CS. Mişcarea prin care două segmente ale unui membru se apropie unul de altul:A. CircumducţiaB. AdducţiaC. AbducţiaD. ExtensiaF. Flexia

10. CS. Mişcarea datorită căreia un membru sau un segment de membru se apropie de planul sagital al corpului:A. CircumducţiaB. AdducţiaC. AbducţiaD. ExtensiaF. Flexia

Page 84: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

83

11. CS. Mişcarea ce rezultă din realizarea succesivă a abducţiei, extensiei, adducţiei şi flexiei:A. CircumducţiaB. AdducţiaC. AbducţiaD. ExtensiaF. Flexia

12. CS. Permite doar mişcări de rotaţie:A. Articulaţia planăB. Articulaţia trohleanăC. Articulaţia trohoidăD. Articulaţia condilarăE. Articulaţia în șa

13. CS. Posedă feţe articulare identice:A. Articulaţia elipsoidăB. Articulaţia planăC. Articulaţia trohoidăD. Articulaţia condilarăE. Articulaţia sferoidă

14. CS. Șanţul trohleei este situat sub un unghi faţă de axa ei în:A. Articulaţia planăB. Articulaţia elicoidalăC. Articulaţia trohoidăD. Articulaţia condilarăE. Enartroză

15. CS. Se formează prin unirea mai multor oase:A. Diartroza simplăB. Diartroza compusăC. Diartroza combinatăD. Diartroza complexăE. Enartroza

16. CS. Prezintă o combinare funcţională a câtorva articulaţii anatomic separate:A. Diartroza simplăB. Diartroza compusăC. Diartroza combinatăD. Diartroza complexăE. Amfiartroza

Page 85: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

84

17. CS. Conţine cartilaj intraarticular:A. Diartroza simplăB. Diartroza compusăC. Diartroza combinatăD. Diartroza complexăE. Amfiartroza

18. CS. Este compusă prin unirea a două oase:A. Diartroza simplăB. Diartroza compusăC. Diartroza combinatăD. Diartroza complexăE. Enartroza

19. CS. La care indivizi toracele e de forma conică?A. La femeiB. La cei de tip brahimorfC. La cei de tip dolicomorfD. La cei de tip mezomorfE. La persoanele senile

20. CS. Ligamentele articulaţiei umărului:A. ScapulohumeralB. AcromiohumeralC. ClavihumeralD. DeltoideohumeralE. Coracohumeral

21. CS. Care ligamente unesc arcurile vertebrelor?А. Ligamentum longitudinale anteriusB. Ligamentum nuchaeC. Ligamentum longitudinale posteriusD. Ligamenta flavaE. Ligamentum supraspinale

22. CS. Element al articulatio atlanto – occipitalis:A. Ligamentele alareB. Membrana atlantooccipitală anterioarăC. Ligamentul apical al apofizei odontoideD. Ligamentul transvers al atlasuluiE. Membrana tectorie

Page 86: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

85

23. CS. Ce mişcări sunt posibile în articulatio atlantoaxialis mediana?А. Flexio et extensioB. Adductio et abductioC. RotatioD. CircumductioE. Pronatio et supinatio

24. CS. Ce formă are articulatio atlantoaxialis mediana?А. Articulatio planaB. Articulatio sellarisC. GinglymusD. Articulatio trochoideaE. Articulatio spheroidea

25. CS. Ce formă are articulatio atlantooccipitalis?А. Articulatio sellarisB. Articulatio ellipsoideaC. Articulatio bicondylarisD. Articulatio planaE. Articulatio trochoidea

26. CS. Din ce grupă fac parte articulationes zygapophysiales?А. Articulatio simplexB. Articulatio compositaC. Articulatio sellarisD. Articulatio complexaE. Articulatio cotylica

27. CS. Element al articulationes zygapophysiales:A. Ligamentele alare.B. Membrana atlantooccipitală anterioarăC. Ligamentul apical al apofizei odontoideD. Ligamentul transvers al atlasuluiE. Fețe articulare ale apofizelor articulare

28. CS. Ce formă are articulatio temporomandibularis?А. Articulatio spheroideaB. Articulatio ellipsoideaC. GinglymusD. Articulatio planaE. Articulatio sellaris

Page 87: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

86

29. CS. sutura plana se află între:A. Parietal și occipitalB. Frontal și nazalC. Maxila dreaptă și stângăD. Temporal și sfenoidE. Frontal și parietal

30. CS. Unirea arcurilor vertebrale are loc prin intermediul:A. Lig. zigapofizaleB. Lig. supraarcuateC. Lig. intervertebraleD. Lig. galbeneE. Lig. interarcuate

31. CS. Ce forma are articulatio capitis costae?А. Articulatio planaB. Articulatio spheroideaC. Articulatio trochoideaD. Articulatio ellipsoideaE. Articulatio cotylica

32. CS. Ce tip de articulație/joncțiune există între coasta I şi stern?А. SyndesmosisB. SynchondrosisC. SynostosisD. SymphysisE. Synsarcosis

33. CS. Ce tip de articulație/joncțiune se formează între coasta II şi stern?А. SyndesmosisB. SynchondrosisC. SynostosisD. DiarthrosisE. Symphysis

34. CS. articulationes costovertebrales fac parte din:А. Articulatio complexaB. Articulatio compositaC. Articulatio combinataD. Articulatio simplexE. Articulatio ellipsoidea

Page 88: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

87

35. CS. Ligamentul supraspinos în regiunea cervicală e numit:A. Lig. occipital inferiorB. Lig. supraspinos posteriorC. Lig. supraspinos cervicalD. Lig. nucalE. Lig. occipital posterior

36. CS. Unirile arcurilor vertebrale sunt:A. DiartrozeB. SinelastozeC. SincondrozeD. SinostozeE. Simfize

37. CS. Joncţiunile apofizelor articulare ale vertebrelor sunt:A. DiartrozeB. SinelastozeC. SincondrozeD. SinostozeE. Sinfibroze

38. CS. Unirile apofizelor transversale sunt:A. DiartrozeB. SindesmozeC. SincondrozeD. SinostozeE. Simfize

39. CS. Unirile apofizelor spinoase sunt:A. DiartrozeB. SinelastozeC. SincondrozeD. SindesmozeE. Sinsarcoze

40. CS. Unirile vertebrelor sacrale sunt:A. DiartrozeB. SinelastozeC. SincondrozeD. SinostozeE. Simfize

Page 89: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

88

41. CS. Ce formă are articulatio acromioclavicularis?А. Articulatio planaB. Articulatio spheroideaC. Articulatio sellarisD. Articulatio ellipsoideaE. Articulatio trochoidea

42. CS. Articulaţiile selare ale membrului superior:A. Carpometacarpiană a policeluiB. Radioulnară proximalăC. HumeroulnarăD. Art. cotuluiE. Carpometacarpiene

43. CS. Ce formă are articulatio humeri?А. Articulatio planaB. Articulatio sellarisC. Articulatio trochoideaD. Articulatio spheroideaE. Articulatio cotylica

44. CS. Ce formă are articulatio humeroulnaris?А. Articulatio ellipsoideaB. Articulatio trochoideaC. Articulatio cochlearisD. Articulatio spheroideaE. Articulatio bicondylaris

45. CS. Ce formă are articulatio humeroradialis?А. Articulatio ellipsoideaB. Articulatio trochoideaC. GinglymusD. Articulatio spheroideaE. Articulatio cotylica

46. CS. În jurul căror axe se pot efectua mişcări în articulatio humeroul-naris? А. Axis frontalisB. Axis sagittalisC. Axis verticalisD. Axis obliquusE. Axis horizontalis

Page 90: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

89

47. CS. Ce formă are articulatio radiocarpea?А. Articulatio trochoideaB. Articulatio sellarisC. GinglymusD. Articulatio ellipsoideaE. Articulatio spheroidea

48. CS. Ce ligament limitează abducția mâinii?А. Ligamentum collaterale carpi radialeB. Ligamentum collaterale carpi ulnareC. Ligamentum radiocarpeum dorsaleD. Ligamentum radiocarpeum palmareE. Ligamentum anulare radii

49. CS. Ce ligament limitează adducția mâinii?А. Ligamentum collaterale carpi radialeB. Ligamentum collaterale carpi ulnareC. Ligamentum radiocarpeum dorsaleD. Ligamentum radiocarpeum palmareE. Ligamentum anulare radii

50. CS. Ce tip de joncţiuni se formează între diafizele oaselor antebrațului?А. SynchondrosisB. DiarthrosisC. SyndesmosisD. SymphysisE. Synsarcosis

51. CS. Ce formă are articulatio radioulnaris distalis?А. Articulatio bicondylarisB. Articulatio trochoideaC. Articulatio spheroideaD. Articulatio ellipsoideaE. Ginglymus

52. CS. Ce formă are articulatio carpometacarpea pollicis?А. Articulatio planaB. Articulatio spheroideaC. Articulatio sellarisD. Articulatio ellipsoideaE. Articulatio cotylica

Page 91: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

90

53. CS. Ce formă au articulationes carpometacarpeae ii-V?А. Articulatio planaB. Articulatio sellarisC. Articulatio ellipsoideaD. Articulatio trochoideaE. Articulatio bicondylaris

54. CS. În jurul căror axe sunt posibile mişcări în articulationes interpha-langeae?А. Axis frontalisB. Axis sagittalisC. Axis verticalisD. Axis obliquusE. Axis horizontalis

55. CS. Componentele complexului solidar al mâinii:A. Articulaţiile carpo-metacarpiene II-V cu ligamentele lorB. Articulaţiile intercarpiene cu aparatul lor ligamentarC. Articulaţia radiocarpiană cu aparatul ei de consolidareD. Articulaţiile intermetacarpiene cu ligamentele lorE. Articulaţiile metacarpofalangiene cu aparatul lor ligamentar

56. CS. Articulații biaxiale:A. Art. talocruralăB. Art. sacroiliacăC. Art. genunchiuluiD. Art. șolduluiE. Art. tibiofibulară proximală

57. CS. Element al art. sacroiliace:A. Ligg. colateraleB. Lig. lateralC. Lig. bifurcatD. Lig. SacrospinalE. Lig.interosos

58. CS. Ce formă are articulatio sacroiliaca?А. Articulatio cotylicaB. Articulatio sellarisC. Articulatio spheroideaD. Articulatio planaE. Articulatio ellipsoidea

Page 92: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

91

59. CS. Ce formă are articulatio coxae?А. Articulatio spheroideaB. Articulatio cotylicaC. Articulatio ellipsoideaD. Articulatio sellarisE. Articulatio trochoidea

60. CS. Care ligament frânează extensia în articulatio coxae?А. Ligamentum iliofemoraleB. Ligamentum pubofemoraleC. Ligamentum ischiofemoraleD. Zona orbicularisE. Ligamentum capitis femoris

61. CS. Element al art. tibiofibulare:A. Ligg. colateraleB. Lig. lateralC. Lig. cuneometatarsian interosos medialD. Lig. bifurcatE. Ligg. tibiofibulare anterior și posterior

62. CS. Ce formă are articulatio genus?А. GinglymusB. Articulatio sellarisC. Articulatio bicondylarisD. Articulatio ellipsoideaE. Articulatio cotylica

63. CS. În jurul căror axe sunt posibile mişcări în articulatio genus?А. Axis transversalis et sagittalisB. Axis sagittalis et verticalisC. Axis verticalis et transversalisD. Axis transversalis et obliquusE. Axis sagittalis et obliquus

64. CS. Ce formă are articulatio tibiofibularis?А. Articulatio planaB. Articulatio spheroideaC. Articulatio sellarisD. Articulatio trochoideaE. Articulatio bicondylaris

Page 93: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

92

65. CS. Element al sindesmozei gambiere inferioare:A. Ligg. colateraleB. Lig. lateralC. Lig. bifurcatD. Lig. sacrospinalE. Ligg.tibiofibulare anterior și posterior

66. CS. La care tip de articulații se referă articulatio talocruralis?A. Articulatio simplexB. Articulatio compositaC. Articulatio combinataD. Articulatio complexaE. Articulatio sellaris

67. CS. Ce formă are articulatio talocruralis?А. Articulatio sellarisB. Articulatio trochoideaC. Articulatio cotylicaD. GinglymusE. Articulatio ellipsoidea

68. CS. În jurul căror axe sunt posibile mişcări în articulatio talocruralis?А. Axis transversalisB. Axis sagittalisC. Axis verticalisD. Axis obliquusE. Axis horizontalis

69. CS. Element al art. Lisfranc:A. Ligg. colaterale B. Lig.deltoidC. Lig. lateralD. Lig. bifurcatE. Lig. cuneometatarsian interosos medial

70. CS. Ce formă are articulatio calcaneocuboidea?А. Articulatio planaB. Articulatio spheroideaC. Articulatio sellarisD. GinglymusE. Articulatio ellipsoidea

Page 94: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

93

71. CS. Ce formă are articulatio cuneonavicularis?А. Articulatio planaB. Articulatio sellarisC. Articulatio ellipsoideaD. GinglymusE. Articulatio spheroidea

72. CS. Ce formă au articulationes tarsometatarseae?А. Articulatio spheroideaB. Articulatio sellarisC. GinglymusD. Articulatio planaE. Articulatio ellipsoidea

73. CS. Ce formă au articulationes metatarsophalangeae?А. Articulatio spheroideaB. GinglymusC. Articulatio ellipsoideaD. Articulatio planaE. Articulatio bicondylaris

74. CS. Element al art. Chopart:A. Lig.deltoidB. Ligg. colateraleC. Lig. lateralD. Lig. cuneometatarsian interosos medialE. Lig. bifurcat

75. CS. Ce formă au articulationes interphalangeae pedis?А. Articulatio spheroideaB. GinglymusC. Articulatio ellipsoideaD. Articulatio planaE. Articulatio bicondylaris

76. CS. Ce mişcări sunt posibile în articulationes interphalangeae pedis?А. Flexio et extensioB. Adductio et abductioC. RotatioD. CircumductioE. Oppositio et reppositio

Page 95: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

94

77. CM. Care din tipurile enumerate de uniri ale oaselor se referă la si-nartrose?A. SynchondrosisB. SynostosisC. SymphysisD. SyndesmosisE. Sutura

78. CM. Care tipuri de uniri osoase se referă la articulații fibroase/sinfi-broze?A. SuturaB. GomphosisC. Membrana interosseaD. SynostosisE. Symphysis

79. CM. Indicați elementele principale ale unei diartroze (articulații si-noviale).A. Discus articularisB. Capsula articularisC. Cavitas articularisD. Labrum articulareE. Facies articulares

80. CM. Indicați elementele auxiliare ale unei diartroze (articulații sino-viale).А. LigamentumB. Cartilago articularis (disci et menisci articulares)C. Capsula articularisD. Bursae sinovialesE. Labrum articulare

81. CM. Indicați elementele auxiliare ale unei diartroze, derivate ale țesutului cartilaginos.А. Cartilago articularisB. Labrum articulareC. Meniscus articularisD. Discus articularisE. Synchondrosis

Page 96: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

95

82. CM. În ce tipuri se împart articulațiile după complexitate? А. CombinateB. Condilare/bicondilieneC. CompuseD. ComplexeE. Simple

83. CM. În ce grupe se impart articulațiile după forma fețelor de articu-lare?А. CompuseB. SferoideC. CombinateD. Articulații în șa/seliforme/selareE. Elipsoidale

84. CM. În ce grupe se împart articulațiile după numărul axelor în jurul cărora se execută mişcări?А. SimpleB. PluriaxialeC. CompuseD. UniaxialeE. Biaxiale

85. CM. Cum se numesc mişcările executate în jurul axei verticale? А. Flexio et extensioB. Adductio et abductioC. RotatioD. CircumductioE. Pronatio et supinatio

86. CM. Care din articulațiile enumerate sunt uniaxiale?А. Articulatio sellarisB. Articulatio cotylicaC. Articulatio planaD. GinglymusE. Articulatio trochoidea

87. CM. Care din articulațiile enumerate sunt biaxiale?А. Articulatio ellipsoideaB. Articulatio trochoideaC. Articulatio sellaris

Page 97: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

96

D. Articulatio planaE. Articulatio bicondylaris

88. CM. Care din articulațiile enumerate sunt pluriaxiale?А. Articulatio bicondylaris.B. Articulatio sellaris.C. Articulatio cotylica.D. Articulatio trochoidea.E. Articulatio plana.

89. CM. Feţele articulare ale diartrozelor:A. Cartilajul articular după structura sa este de obicei hialinic, și doar rareori fibros.B. Grosimea cartilajului articular variază de la 0,2 până la 0,5 mm.C. În unele cazuri feţele articulare nu sunt congruente.D. În caz de incongruenţă a feţelor articulare, diferenţa este nivelată prin oase sesamoide.E. Discurile intraarticulare cu circumferinţa lor aderă la capsula articu-lară.

90. CM. Straturile capsulei articulare:A. AdventicealB. EpitelialC. FibrosD. SerosE. Sinovial

91. CM. Lichidul sinovial are rol de:A. Dirijare a mișcărilorB. MetabolismC. AmortizareD. Lubrifiere a feţelor articulareE. Creștere a oaselor

92. CM. Funcţiile capsulei articulare sunt de:A. ProtecţieB. SprijinC. Consolidare a oaselorD. Reglementare a mișcărilorE. Secreţie

Page 98: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

97

93. CM. Funcţiile ligamentelor sunt cele de:A. Consolidare a oaselorB. Fortificare a capsulei articulareC. Frânare a mișcărilorD. Dirijare a mișcărilorE. Protecţie

94. CM. Cartilajul articular:A. Nu conţine terminaţii nervoaseB. Are proprietăţi de compresibilitate și elasticitateC. Joacă rol de amortizatorD. Devine mai gros pe măsura înaintării în vârstăE. În caz de imobilizare îndelungată poate fi invadat de vase sangvine

95. CM. Mişcarea prin care două segmente ale unui membru se îndepăr-tează unul de altul:A. CircumducţiaB. AdducţiaC. AbducţiaD. ExtensiaE. Flexia

96. CM. Sunt posibile numai mişcări de alunecare:A. Articulaţia planăB. Articulaţia elicoidalăC. Articulaţia trohoidăD. AmfiartrozăE. Articulaţia în șa

97. CM. Permite mişcări de flexie – extensie:A. Articulaţia planăB. Articulaţia elipsoidăC. Articulaţia trohoidăD. Articulaţia condilarăE. Articulaţia în șa

98. CM. Realizează mişcări de flexie - extensie, abducţie - adducţie şi cir-cumducţie:A. Articulaţia planăB. Articulaţia trohleanăC. Articulaţia sferoidă

Page 99: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

98

D. Articulaţia condilarăE. Articulaţia cotilică

99. CM. Realizează mişcări de flexie - extensie, abducţie - adducţie, rota-ţie şi circumducţie:A. Articulaţia planăB. AmfiartrozăC. Articulaţia trohoidăD. Articulaţia elipsoidăE. Articulaţia sferoidă

100. CM. Permite mişcări opuse într-un singur plan:A. Articulaţia planăB. Articulaţia trohlearăC. Articulaţia trohoidăD. Articulaţia condilarăE. Articulaţia în șa

101. CM. Permite mişcări în jurul a două axe reciproc perpendiculare:A. Articulaţia planăB. Articulaţia elicoidalăC. Articulaţia trohoidăD. Articulaţia condilarăE. Articulaţia în șa

102. CM. Permite mişcări în toate direcţiile:A. Articulaţia planăB. AmfiartrozăC. Articulaţia sferoidăD. Articulaţia condilarăE. Articulaţia cotilică

103. CM. Joncţiunile oaselor craniene:A. Oasele faciale se unesc numai prin intermediul suturilor planeB. Suturile dinţate lipsesc în regiunea craniului facialC. Între corpul sfenoidului și baza occipitalului se află o sincondroză per-manentăD. Gomfozele reprezintă o varietate a sindesmozelorE. Articulaţia temporomandibulară este o diartroză condilară, complexă, combinată

Page 100: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

99

104. CM. Articulaţia temporomandibulară:A. Cavitatea articulară este separată în două etajeB. Discul articular are o formă de lentilă biconvexăC. Mișcările de alunecare au loc în etajul inferiorD. Mișcările de rotaţie în jurul axei verticale se efectuează în etajul superior.E. În caz de lateropulsie, are loc mișcarea de alunecare unilaterală a capu-lui mandibulei cu discul articular în etajul superior al ATM, iar în partea contralaterală - rotaţia în etajul inferior

105. CM. Aparatul ligamentar al articulaţiei temporomandibulare:A. Ligamentul lateral este concrescut cu capsula articularăB. Ligamentele extracapsulare unesc mandibula cu craniulC. Ligamentul stilomandibular reprezintă o îngroșare a capsulei fibroase a glandei parotideD. Ligamentul sfenomandibular se extinde de la spina osului sfenoid până la unghiul mandubuleiE. Ligamentul sfenomandibular joacă rolul de suport pasiv al mandibulei

106. CM. Mişcările în articulaţia temporomandibulară:A. În propulsie are loc alunecarea bilaterală a capului mandibulei împre-ună cu discul articular pe faţa articulară a temporaluluiB. În retropulsie au loc mișcări de rotaţie în etajul inferiorC. La mișcarea de coborâre a mandibulei se disting trei fazeD. În deplasarea mandibulei anterior mișcarea se realizează doar în etajul inferiorE. În lateropulsie mișcările, care au loc în ambele articulaţii nu sunt iden-tice

107. CM. sutura serrata între:A. Parietal și occipitalB. Frontal și nazalC. Maxila dreaptă și stângăD. Temporal și sfenoidE. Frontal și parietal

108. CM. Ce ligamente fortifică articulationes atlantoaxiales mediana et laterales?А. Ligamentum apicis dentisB. Ligamentum transversum atlantisC. Ligamenta alariaD. Ligamentum cruciforme atlantisE. Ligamentum supraspinale

Page 101: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

100

109. CM. La care tip de articulații se referă articulatio temporomandibula-ris?A. Articulatio simplexB. Articulatio compositaC. Articulatio combinataD. Articulatio complexaE. Articulatio synovialis

110. CM. Ce mişcări se efectuiază în etajul inferior al articulatio temporo-mandibularis?A. Propulsia mandibuleiB. Retropulsia mandibuleiC. Coborîrea mandibuleiD. Ridicarea mandibuleiE. Mișcări laterale

111. CM. Ce mişcări se efectuiază în etajul superior al articulatio temporo-mandibularis?A. Propulsia mandibuleiB. Retropulsia mandibuleiC. Coborîrea mandibuleiD. Ridicarea mandibuleiE. Mișcări laterale

112. CM. Indicați ligamentele extraarticulare ale articulatio temporoman-dibularis.А. Ligamentum lateraleB. Ligamentum sphenomandibulareC. Ligamentum stylomandibulareD. Ligamentum mediale. / neomologat de NAE. Ligamentum bifurcatum

113. CM. La ce tip de articulații se referă articulatio atlantooccipitalis?А. Articulatio simplexB. Articulatio compositaC. Articulatio combinataD. Articulatio complexaE. Articulatio synovialis

Page 102: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

101

114. CM. sutura squamoza între:A. Parietal și occipitalB. Frontal și nazalC. Maxila dreaptă și stângăD. Temporal și parietalE. Temporal și sfenoid

115. CM. Căror porțiuni (segmente) ale coloanei vertebrale le este caracte-ristică lordoza fiziologică? А. Porțiunii toracaleB. Porțiunii cervicaleC. Porțiunii lombareD. Porțiunii sacraleE. Porțiunii coccigiene

116. CM. Căror porțiuni (segmente) ale coloanei vertebrale le este caracte-ristică cifoza fiziologică? А. Porțiunii toracaleC. Porțiunii lombareB. Porțiunii cervicaleD. Porțiunii sacraleE. Porțiunii coccigiene

117. CM. Articulaţiile corpurilor vertebrelor:A. Între corpurile vertebrelor adiacente unirea are loc prin sincondroze, sindesmoze sau sinostozeB. Grosimea discurilor intervertebrale este mai mică în segmentul thora-cic al coloanei vertebraleC. Discurile intervertebrale sunt bine vascularizateD. Ligamentul longitudinal anterior este concrescut cu corpurile verte-brelor și nu se unește cu discurile intervertebraleE. Ligamentul longitudinal posterior începe de la corpul epistrofeului

118. CM. Discurile intervertebrale:A. Au aspectul unei lentile biconvexeB. Dimensiunile lor sunt mai mari ca cele ale corpurilor vertebrelorC. Unirea vertebrelor limitrofe are loc prin nucleul pulposD. Rolul inelului fibros este cel de amortizareE. Primul se localizează între vertebrele cervicale I și II

Page 103: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

102

119. CM. Ligamentele longitudinale ale coloanei vertebrale:A. Se localizează bilateral de corpurile vertebraleB. Ligamentul anterior se întinde de la tuberculul faringian până la linia transversală sacrală a II a sau a IIIC. Ligamentul longitudinal posterior se lăţește la nivelul discurilor inter-vertebraleD. Ligamentele longitudinale concresc tenace cu discurile intervertebraleE. Ligamentul longitudinal posterior se termină pe faţa posterioară a cor-purilor vertebrelor sacrale sau cel al vertebrei coccigiene I

120. CM. Articulaţiile vertebrelor:A. Arcurile vertebrale se unesc prin sinfibrozeB. Articulaţiile intervertebrale sunt diartroze plane, pluriaxiale, puţin mobileC. Ligamentele intertransversale sunt bine evidenţiate în porţiunea cer-vicalăD. Ligamentul nucal este inserat superior pe creasta externă a osului occi-pital, inferior – pe apofiza spinoasă a vertebrei proeminenteE. Ligamentele interspinale sunt foarte fine în regiunea cervicală

121. CM. Ce forme pot avea articulationes zygapophysiales?А. Articulatio sellarisB. Articulatio planaC. Articulatio ellipsoideaD. Articulatio trochoideaE. Articulatio cotylica

122. CM. Articulaţiile zigapofizale reprezintă:A. AmfiartrozeB. Diartroze uniaxialeC. Diartroze planeD. SinartrozeE. Diartroze pluriaxiale

123. CM. Coloana vertebrala prezintă mobilitate sporită la nivelul:A. LordozelorB. Segmentului toracicC. CifozelorD. Segmentului cervicalE. Segmentului lombar

Page 104: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

103

124. CM. Articulaţiile coloanei vertebrale cu craniul:A. La articulaţia coloanei vertebrale cu craniul participă 3 oaseB. Articulaţiile atlantooccipitale sunt fortificate de membranele atlanto-occipitale anterioară și posterioarăC. Membrana atlantooccipitală anterioară este mai lată decât cea poste-rioarăD. Articulaţiile atlantoaxiale sunt acoperite anterior de membrana tec-torieE. Apofiza odontoidă este menţinută în poziţie stabilă prin ligamentele alar, cruciform și apical

125. CM. Mişcările coloanei vertebrale:A. În coloana vertebrală sunt posibile mișcări de flexie și extensie, adduc-ţie și abducţie, rotaţieB. Forma discurilor intervertebrale se modifică în timpul mișcăriiC. Cea mai mobilă porţiune a coloanei vertebrale este cea lombarăD. În coloana vertebrală sunt posibile mișcări de circumducţieE. Amplitudinea mișcărilor de abducţie și adducţie în porţiunea toracică a coloanei vertebrale este mai mare decât a celor de rotaţie

126. CM. Joncţiunile extremităţilor posterioare ale coastelor:A. Capetele coastelor II-X formează cu vertebrele diartroze compuseB. Toate articulaţiile capului costal sunt consolidate printr-un ligament intraarticular și unul extraarticular radiatC. Extremităţile posterioare ale coastelor se unesc între ele prin membra-na intercostală externăD. Rotaţia în articulaţiile costovertebrale și costotransversale permite miș-cări de ascensiune și descensiune a extremităţilor anterioare ale coastelorE. Articulaţiile costotransversale sunt lipsite de ligamente de consolidare

127. CM. Joncţiunile extremităţilor anterioare ale coastelor :A. Capsula articulaţiilor sternocostale prezintă o continuare a periostului sternalB. Prima coastă se unește cu sternul prin sincondrozăC. Articulaţiile costosternale II -VII sunt consolidate prin ligamentul in-traarticular și ligamentele sternocostale radiateD. Cartilajele coastelor false concresc între ele sau formează articulaţii intercondraleE. Cavitatea articulaţiei sterno-costale II este separată în două compar-timente

Page 105: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

104

128. CM. Articulaţia sternoclaviculară:A. Feţele articulare sunt congruenteB. Articulaţia este complexă, combinatăC. Sunt posibile mișcări în jurul a 2 axeD. Cavitatea articulară este divizată în două camereE. Este consolidată de ligamentele sternoclaviculare, interclavicular și costoclavicular

129. CM. La care tip de articulații se referă articulatio sternoclavicularis?A. Articulatio simplexB. Articulatio synovialisC. Articulatio combinataD. Articulatio complexaE. Synarthrosis

130. CM. Ce mişcări pot fi exercitate în articulatio sternoclavicularis?А. Ridicarea și coborîrea claviculeiB. Mișcarea claviculei înainte și înapoiC. Rotirea claviculeiD. CircumducțieE. Adducție și abducție

131. CM. Indicați ligamentele ce fortifică/întăresc articulatio sternoclavi-cularis.А. Ligamentum trapezoideumB. Ligamentum sternoclaviculare anteriusC. Ligamentum costoclaviculareD. Ligamentum interclaviculareE. Ligamentum sternoclaviculare posterius

132. CM. Articulaţia acromioclaviculară:A. Este o diartroză multiaxială, combinatăB. În 1/3 din cazuri are un disc articularC. Discul uneori are un orificiu D. Capsula este consolidată de ligamentul coracoacromialE. Ligamentul coracoclavicular include 2 porţiuni: lig.conoid și lig.tra-pezoid

133. CM. Ce ligamente fortifică/întăresc articulatio acromioclavicularis?А. Ligamentum acromioclaviculareB. Ligamentum trapezoideum

Page 106: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

105

C. Ligamentum conoideumD. Ligamentum coracohumeraleE. Ligamentul coracoclaviculare

134. CM. Indicați formele anomalice/anormale ale cutiei toracice.А. InfundibuliformăB. PlatăC. În formă de clopotD. Torace în carenăE. Cilindrică

135. CM. Articulaţia umărului:A. Cavitatea glenoidă a scapulei este mai mică decât suprafaţa capului humerusuluiB. Capsula articulară se inseră la distanţă de capul humeralC. Capsula articulară este fină și liberăD. Bursa subscapulară se localizează la baza apofizei coracoideE. Teaca sinovială intertuberculară cuprinde tendonul capului lung al mușchiului biceps al humerusului

136. CM. Ce mişcări sunt posibile în articulația umărului?А. Flexio et extensioB. Adductio et abductioC. RotatioD. CircumductioE. Oppositio et reppositio

137. La ce tip se referă articulatio humeri?A. Articulatio compositaB. Articulatio combinataC. Articulatio simplexD. Articulatio complexaE. Articulatio synovialis

138. CM. Articulaţia cotului:A. La formarea ei participă 6 feţe articulareB. Articulaţia radioulnară proximală este fortificată de ligamentele cola-teraleC. În regiunea articulaţiei lipsesc bursele sinovialeD. In componenţa articulaţiei cubitale intră 3 articulaţii de forme diferi-te: sferoidă, trohoidă și cohlearăE. În ea sunt posibile mișcări în jurul a 2 axe

Page 107: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

106

139. CM. La ce tip se referă articulatio cubiti?A. Articulatio simplexB. Articulatio compositaC. Articulatio combinataD. Articulatio complexaE. Articulatio synovialis

140. CM. Joncţiunile oaselor antebraţului:A. Oasele antebraţului se unesc prin sindesmoză și diartrozeB. Articulaţia radioulnară proximală este consolidată de ligamentele ine-lar și patratC. Capsula articulaţiei radioulnare distale formează o prolabare între oa-sele carpieneD. Amplitudinea supinaţiei și pronaţiei în articulaţiile radioulnare atinge 2000

E. Articulaţia radioulnară distală este complexă

141. CM. Articulaţia radio-carpiană:A. Este formată din 5 oase: radius și 4 oase ale rândului proximal al car-puluiB. Capsula articulară este fixată la distanţă de feţele articulareC. Ligamentul radiocarpian palmar se extinde de la radius până la osul scafoidD. Este o articulaţie elipsoidă, biaxialăE. Posedă 4 ligamente de consolidare: 2 colaterale și 2 radiocarpiene

142. CM. Ce oase participă la formarea articulatio radiocarpea? А. TriquetrumB. PisiformeC. LunatumD. RadiusE. Ulna

143. CM. Ce mişcări sunt posibile în articulatio radiocarpea?А. Flexio et extensioB. RotatioC. Adductio et abductioD. CircumductioE. Pronatio et supinatio

Page 108: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

107

144. CM. În jurul căror axe sunt posibile mişcările în articulatio radio-carpеa?А. Axis transversalisB. Axis sagittalisC. Axis verticalisD. Axis obliquusE. Axis horizontalis

145. CM. La ce tip de articulații se referă articulatio mediocarpea?A. Articulatio simplexB. Articulatio compositaC. Articulatio combinataD. Articulatio complexaE. Articulatio synovialis

146. CM. În jurul căror axe sunt posibile mişcări în articulatio carpometa-carpea pollicis?А. Axis transversalisB. Axis sagittalisC. Axis verticalisD. Axis obliquusE. Axis horizontalis

147. CM. Articulaţiile mâinii:A. Capsula articulaţiei mediocarpiene este foarte fină în partea palmarăB. Cavitatea articulaţiei mediocarpiene comunică cu cea a articulaţiei ra-diocarpieneC. Articulaţiile intercarpiene sunt consolidate de ligamentele intercar-piene dorsale, palmare, interosoase și ligamentul radiat, pizohamat, pi-zometacarpianD. Articulaţiile carpometacarpiene II-V au fisură articulară comunăE. Cavitatea articulaţiei carpometacarpiene a policelului este izolată de alte articulaţii carpometacarpiene

148. CM. Articulaţiile intermetacarpiene, metacarpofalangiene şi interfa-langiene:A. Articulaţiile intermetacarpiene au capsulă comună cu articulaţiile carpometacarpiene II-VB. Articulaţiile metacarpofalangiene sunt multiaxialeC. Articulaţiile intermetacarpiene sunt consolidate de ligamentele dor-sale, palmare și interosoase ce au direcţie transversală

Page 109: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

108

D. Capsulele articulaţiilor metacarpofalangiene sunt întinseE. Articulaţiile interfalangiene sunt trohleare, uniaxiale

149. CM. Articulaţii biaxiale ale membrului superior:A. Art. umaruluiB. MediocarpianăC. RadiocarpianăD. InterfalangieneE. Carpometacarpiană a policelui

150. CM. Elemente auxiliare în articulaţia umărului:A. Lig. coracohumeralB. Teaca sinovială intertubercularăC. Lig. acromiohumeralD. Bursa subtendinoasă a m. subclavicularE. Bureletul articular

151. CM. Ligamentele articulaţiei cotului:A. Colateral humeralB. Colateral ulnarC. Colateral radialD. Colateral radioulnarE. Inelar al radiusului

152. CM. Articulaţiile compuse ale membrului superior:A. InterfalangieneB. RadiocarpianăC. Carpometacarpiană a policeluiD. A. cotuluiE. Radioulnară proximală

153. CM. Articulaţia sacroiliacă:A. Este formată de feţele articulare auriculare ale sacrului și coxaluluiB. Capsula articulară este liberă și rezistentăC. Cartilajul articular pe osul coxal este mai gros decât de pe sacruD. Dintre ligamentele sacroiliace cel interosos este cel mai puternicE. Prezintă o amfiartroză

154. CM. Ce ligamente fortifică/întăresc articulatio sacroiliaca?А. Ligamentum sacrospinaleB. Ligamenta sacroiliaca interossea

Page 110: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

109

C. Ligamentum sacrotuberaleD. Ligamenta sacroiliaca ventraliaE. Ligamenta sacroiliaca dorsalia

155. CM. Simfiza pubiană:A. Este o hemiartroză formată între oasele pubieneB. Discul fibrocartilaginos interpubian este mai masiv la bărbaţiC. Înălţimea simfizei este mai mare la femeiD. Mișcările sunt posibile la femei în timpul nașteriiE. Este fixată de ligamentul pubian superior și ligamentul arcuat al pubi-sului

156. CM. Bazinul în ansamblu:A. Constituie un inel ososB. Bazinul mare alcătuiește partea inferioară a cavităţii abdominaleC. Orificiul sciatic mare este delimitat de incizura schiatică mare și liga-mentul sacrotuberalD. Orificiul sciatic mic este format de incizura schiatică mică și ligamen-tul sacrospinalE. În poziţie anatomică apertura superioară a bazinului la femei formea-ză cu planul orizontal un unghi (50-550)

157. CM. Linia terminală traversează:A. PromontoriulB. Creasta iliacăC. Linia arcuatăD. Creasta pubicăE. Marginea superioară a simfizei pubiene

158. CM. Limitele aperturii inferioare a bazinului includ:A. CoccisulB. Ligamentele sacrospinaleC. Tuberozităţile sciaticeD. Ramurile sciatice și pubiene inferioareE. Simfiza pubiană

159. CM. Articulaţia coxofemurală:A. Este formată de capul femurului și acetabulB. Bureletul acetabular constă din cartilaj hialinicC. Capsula articulară se fixează de bureletul acetabular

Page 111: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

110

D. Colul femural se află în interiorul cavităţii articulare (parţial)E. Aparatul de fixare include ligamente extraarticulare, intracapsulare, intraarticulare

160. CM. Indicați ligamentele intraarticulare ale articulatio coxae.А. Zona orbicularisB. Ligamentum iliofemoraleC. Ligamentum transversum acetabuliD. Ligamentum capitis femorisE. Ligamentum pubofemorale

161. CM. Ce mişcări sunt posibile în articulatio coxae?А. Flexio et extensioB. Adductio et abductioC. RotatioD. CircumductioE. Oppositio et reppositio

162. CM. Mişcările în articulaţia coxofemurală:A. Amplitudinea mișcărilor depinde de poziţia articulaţiei genunchiuluiB. Rotaţia laterală este mai evidentă decât cea medialăC. Ligamentul ischiofemural frânează extensiaD. Mișcările sunt limitate de aparatul ligamentarE. Amplitudinea rotaţiei constituie 70-80 grade

163. CM. Articulaţia genunchiului:A. Feţele articulare sunt extinse, incongruenteB. Este constituită din articulaţia femurotibială și patelofemuralăC. Capsula fibroasă se inseră distanţat de marginile cartilajelor articulare ale tibieiD. Stabilitatea ei depinde de ligamentele, mușchii și tendoanele din jurul articulaţieiE. Este o diartroză uniaxială

164. CM. Elementele intraarticulare ale articulaţiei genunchiului:A. Ligamentele cruciate sunt localizate în afara cavităţii sinovialeB. Ligamentul cruciat anterior este mai slab decât cel posteriorC. Ligamentul cruciat posterior previne deplasarea posterioară a femuru-lui pe tibie și hiperextensia genunchiuluiD. Ligamentul cruciat posterior previne hiperflexia genunchiuluiE. Ligamentul cruciat anterior este factorul principal de stabilizare a fe-murului în poziţia de flexie sub influenţa masei corpului

Page 112: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

111

165. CM. Bursele sinoviale ale articulatiei genunchiului:A. Infrarotuliană profundăB. Laterorotuliană C. Subcutanată prerotulianăD. RetrorotulianăE. Suprarotuliană

166. CM. Indicați oasele care participă la formarea articulației genunchiului.А. FibulaB. TibiaC. PatellaD. FemurE. Oasele gambei

167. CM. Care ligamente frînează extensia în articulatio genus?А. Ligamentum collaterale tibiale et fubulareB. Ligamentum cruciatum anterius et posteriusC. Ligamentum popliteum obliquumD. Ligamentum popliteum arcuatumE. Ligamentum cruciatum anterius

168. CM. Care ligamente frînează rotația în articulatio genus?А. Ligamentum collaterale tibiale et fubulareB. Ligamentum cruciatum anterius et posteriusC. Ligamentum popliteum obliquumD. Ligamentum popliteum arcuatumE. Ligamentul patellae

169. CM. Indicați elementele intraarticulare în articulatio genus.А. Ligamentum popliteum obliquumB. Ligamentum transversum genusC. Plicae alaresD. Menisci medialis et lateralisE. Ligamentum cruciatum anterius et posterius

170. CM. Ce porțiuni comportă ligamentul medial (deltoid) al articulatio talocruralis?А. Pars tibionavicularisB. Pars tibiocalcaneaC. Pars tibiotalaris anteriorD. Pars tibiotalaris posteriorE. Pars tibiofibularis

Page 113: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

112

171. CM. Meniscurile:A. Contribuie la congruenţa feţelor articulare și amortizareB. Marginile externe ale lor se unesc cu capsula articularăC. Marginile interne ale lor sunt libereD. Cel medial are formă semilunarăE. Cel lateral este aproape circular, mai mic și mai mobil decât cel medial

172. CM. Componentele articulaţiei genunchiului:A. Ligamentul transvers al genunchiului unește porţiunile anterioare ale meniscurilorB. Meniscul lateral este fixat la ligamentul cruciat posterior și la condilul medial al femurului prin ligamenteC. Numărul și dimensiunile burselor sinoviale variază individualD. Capsula fibroasă e laxăE. Bursele sinoviale: suprapatelară, poplitee, anserină și gastrocnemiană comunică cu cavitatea sinovială a genunchiului

173. CM. Articulaţia tibiofibulară:A. Faţa articulară a capului fibular este mai mare ca cea posterolaterală a condilului lateral al tibieiB. Capsula ei se inseră pe marginea feţelor articulareC. Este consolidată de ligamentele intracapsulare ale capului fubular (an-terior și posterior)D. Este o amfiartrozăE. Cavitatea ei articulară comunică cu cea a genunchiului

174. CM. Joncţiunea tibiofibulară distală:A. Integritatea sindesmozei tibiofibulare distale este esenţială pentru stabilitatea articulaţiei talocruraleB. Area rugoasă triunghiulară a maleolei laterale se unește cu incizura fibulară de pe extremitatea distală a tibieiC. E consolidată de ligamentul interosos și 2 ligamente tibiofibulare (an-terior și posterior)D. Reprezintă o diartroză combinatăE. Membrana interosoasă participă la consolidarea ei

175. CM. Articulaţia talocrurală:A. Este formată de 3 feţe articulareB. Capsula articulară a ei este fină, întărită de ligamente puterniceC. Capsula se inseră pe marginea feţelor articulareD. Membrana sinovială este laxă

Page 114: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

113

E. Cavitatea sinovială se extinde deseori superior între ligamentele tibi-ofibulare

176. CM. Elementele de consolidare a articulaţiei talocrurale:A. Ligamentul colateral lateral compus din 3 porţiuniB. Ligamentul talofibular anterior, extins între maleola laterală și colul talarC. Ligamentul talofibular posterior, extins de la maleola laterală până la tuberculul lateral talarD. Ligamentul calcaneofibular localizat între vârful maleolei laterale și faţa laterală a calcaneuluiE. Ligamentul colateral medial care pornește de la maleola medială și se inseră pe talus, calcaneu și osul navicular

177. CM. Ce oase participă la formarea articulatio subtalaris?А. TalusB. Os naviculareC. CalcaneusD. Os cuboideumE. Tibia

178. CM. articulatio subtalaris face parte din:А. Articulationes planaeB. Articulationes spheroideaeC. Articulationes trochoideaeD. Articulationes simplexE. Articulationes synoviales

179. CM. Ce articulații participă la formarea articulatio tarsi transversa?А. Articulatio calcaneocuboideaB. Articulatio subtalarisC. Articulatio cuneonavicularisD. Articulatio talocalcaneonavicularisE. Articulatio talonavicularis

180. CM. Ce ligamente fortifică articulatio tarsi transversa?А. Ligamentum talonaviculareB. Ligamentum calcaneonaviculareC. Ligamentum calcaneocuboideumD. Ligamentum calcaneocuboideum plantareE. Ligmentum plantare longum

Page 115: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

114

181. CM. Articulaţiile piciorului:A. Articulaţia Chopart este cea mai mobilă articulaţie a picioruluiB. Articulaţia transversală a tarsului include articulaţiile talonaviculară și calcaneo-cuboidăC. Mișcările principale în articulaţia transversală a tarsului și cea subtala-ră sunt: inversia și eversiaD. În articulaţia subtalară se realizează mișcări de adducţie și abducţie a picioruluiE. Prin sinusul tarsului trece tendonul unui mușchi

182. CM. Articulaţia calcaneocuboidă:A. Feţele articulare sunt congruenteB. Este o articulaţie seliformăC. Capsula este mai groasă și mai tensionată din partea medialăD. Cavitatea articulară doar uneori comunică cu cea a articulaţiei talocal-caneonaviculareE. Pe faţa dorsală este consolidată mai bine decât pe cea plantară

183. CM. Ligamentele articulaţiilor piciorului:A. Ligamentul plantar lung - cel mai puternic dintre ligamentele picio-ruluiB. Ligamentul plantar lung începe pe faţa laterală a calcaneului și se inseră pe bazele oaselor metatarsiene II-VC. Ligamentul-cheie al articulaţiei Chopart este ligamentul bifurcatD. Ligamentul bifurcat este alcătuit din 2 porţiuni: calcaneonaviculară și calcaneocuneiformăE. Cele mai puternice ligamente sunt pe faţa plantară

184. CM. Articulaţia cuneonaviculară:A. Este o articulaţie elipsoidă formată din 4 oaseB. Capsula ei este fixată de marginea feţelor articulareC. Este fortificată de ligamentele: cuneonaviculare (plantare, dorsale), in-tercuneiforme interosoase, intercuneiforme dorsale și plantareD. Fisura articulară se prelungește între oasele cuneiformeE. În unele cazuri cavitatea articulară comunică cu cavitatea articulaţiilor tarsometatarsiene

185. CM. Articulaţiile tarsometatarsiene şi intermetatarsiene :A. Sunt 3 articulaţii tarsometatarsiene compuse, izolate una de altaB. Sunt consolidate prin ligamentele tarsometatarsiene dorsale, plantare și interosoase

Page 116: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

115

C. Ligamentul tarsometatarsian interosos lateral reprezintă cheia articu-laţiei LisfrancD. Articulaţiile intermetatarsiene sunt planeE. Orientarea tuturor ligamentelor dorsale, plantare și interosoase este transversală

186. CM. Indicați formațiunile anatomice care susțin bolta piciorului.А. Ligamenta tarsi interosseaB. Ligamentum plantare longumC. Ligamentum calcaneonaviculare plantareD. Ligamentum bifurcatumE.Ligamenta plantaria

187. CM. Care ligamente întăresc bolta transversală a piciorului?А. Aponeurosis plantarisB. Ligamenta metatarsea interosseaC. Ligamentum plantare longumD. Ligamentum metatarseum transversum profundumE. Ligamenta collateralia

188. CM. Articulaţiile metatarsofalangiene:A. Feţele capetelor oaselor metatarsiene sunt sferoide, ușor aplatizate transversalB. Capsula articulară este fină și flascăC. Sunt fortificate de ligamentele colaterale (mediale și laterale), plantare și ligamentul transversal profund al metatarsuluiD. Ligamentele colaterale mediale sunt mai massive și mai puterniceE. Mișcările de extensie sunt mai reduse decât în articulaţiile similare ale mâinii

189. CM. Articulaţiile metatarsofalangiene şi interfalangiene:A. Ligamentul transversal profund al metatarsului unește capetele tutu-ror oaselor metatarsieneB. Articulaţiile metatarsofalangiene sunt pluriaxialeC. Mișcările de flexie și extensie în articulaţiile metatarsofalangiene sunt mai reduse decât cele de abducţie și adducţieD. Articulaţiile interfalangiene sunt trohleare, uniaxialeE. Articulaţiile interfalangiene sunt consolidate de ligamentele colaterale și dorsale

Page 117: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

116

190. CM. articulatio atlantoaxialis mediana:A. Ligamentele alareB. Membrana atlantooccipitală anterioarăC. Ligamentul apical al apofizei odontoideD..Ligamentul transvers al atlasuluiE. Membrana tectorie

191. CM. Element al articulationes atlantoaxiales laterales:A. Ligamentele alareB. Membrana atlantooccipitală anterioarăC. Ligamentul apical al apofizei odontoideD. Capsula articularăE. Membrana tectorie

192. CM. Unirile corpurilor vertebrale sunt:A. DiartrozeB. SinelastozeC. SincondrozeD. SinostozeE. Simfize

193. CM. Articulaţii uniaxiale:A. Art. șolduluiB. Art. interfalangieneC. Art. genunchiuluiD. Art. subtalarăE. Art. calcaneocuboidă

194. CM. Articulaţii multiaxiale:A. Art. sacroiliacăB. Art. șolduluiC. Art. genunchiuluiD. Art. tibiofibulară proximalăE. Art. talocrurală

195. CM. Amfiartroze:A. Art. sacroiliacăB. Art. șolduluiC. Art. talocruralăD. Art. subtalarăE. Art. calcaneocuboidă

Page 118: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

117

196. CM. Articulaţii simple:A. Art. tibiofibulară proximalăB. Art. talocruralăC. Art. subtalară D. Art. sacroiliacăE. Art. interfalangiene

197. CM. Articulaţii compuse:A. Art. interfalangieneB. Art. genunchiuluiC. Art. talocruralăD. Art. subtalarăE. Art. cuneonaviculare

198. CM. Articulaţii complexe:A. Art. sternoclavicularăB. Art. calcaneocuboidăC. Art. genunchiuluiD. Art. tibiofibulară proximalăE. Art. talocrurală

199. CM. Articulaţii combinate:A. Art. sacroiliacăB. Art. radioulnară proximală și distalăC. Art. genunchiuluiD. Art. tibiofibulară proximalăE. Art. temporomandibulară

200. CM. Element al art. coxofemurale:A. Lig.deltoidB. Lig.transversal al acetabululuiC. Ligg. colateraleD. Lig. sacrospinalE. Burelet fibrocartilaginos

201. CM. Element al art. genunchiului:A. Ligg. colateraleB. Lig. lateralC. Lig. cruciatD. Lig. bifurcatE. Lig. popliteu arcuat

Page 119: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

118

202. CM. Element al art. talocrurale:A. Lig.deltoidB. Ligg. colateraleC. Lig. calcaneofibularD. Lig. cruciatE. Ligg. tibiofibulare anterior și posterior

TESTE ARTROSINDESMOLOGIERăspunsuri

1. D 28. B 55. A 82. C,D,E2. A 29. C 56. C 83. B,D,E3. B 30. D 57. E 84. B,D,E4. D 31. A 58. D 85. C,E5. C 32. B 59. B 86. D,E6. A 33. D 60. A 87. A,C,E7. D 34. C 61. E 88. C,E8. E 35. D 62. C 89. A,B,C,E9. E 36. B 63. C 90. C,E

10. B 37. A 64. A 91. B,C,D11. A 38. B 65. E 92. A,C,D,E12. C 39. D 66. B 93. A,B,C,D13. B 40. D 67. D 94. B,C14. B 41. A 68. A 95. C,D15. B 42. A 69. E 96. A,D16. C 43. D 70. C 97. B,D,E17. D 44. C 71. A 98. A,C,E18. A 45. D 72. D 99. A,B,E19. B 46. A 73. C 100. A,B,D,E20. E 47. D 74. E 101. A,D,E21. D 48. B 75. B 102. A,B,C,E22. B 49. A 76. A 103. A,B,D,E23. C 50. C 77. A,B,D,E 104. A,D,E24. D 51. B 78. A,B,C 105. A,B25. C 52. C 79. B,C,E 106. A,E26. A 53. A 80. A,B,D,E 107. A,B,E27. E 54. A 81. A,B,C,D 108. A,B,C,D

Page 120: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

119

109. C,D,E 136. A,B,C,D 152. B,D 179. A,E110. C,D 137. C,E 153. A,D,E 180. B,C,D,E111. A,B 138. A,D,E 154. B,D,E 181. B,C112. A,B,C,D 139. B,E 155. A,D,E 182. A,B,D113. A,C,E 140. A,B,C 156. A,B,E 183. A,C,E114. D,E 141. D,E 157. A,C,D,E 184. B,C,D115. B,C 142. A,C,D 158. A,C,D,E 185. A,B,D116. A,D 143. A,C,D 159. A,C,D,E 186. B,C,E117. A,D,E 144. A,B 160. C,D 187. B,D118. B,D 134. A,D 161. A,B,C,D 188. A,B,C,E119. D,E 135. A,C,D,E 162. A,D 189. A,D120. A,B,D,E 136. A,B,C,D 163. A,C,D 190. A,C,D,E121. B,D 137. C,E 164. A,B 191. D,E122. A,C,E 138. A,D,E 165. A,C,E 192. C,D,E123. A,D,E 139. B,E 166. B,C,D 193. B,D124. A,B,E 140. A,B,C 167. C,D,E 194. A,B125. A,B,C,D 141. D,E 168. A,B 195. A,E126. A,D,E 142. A,C,D 169. B,C,D,E 196. A,C,D,E127. B,D,E 143. A,C,D 170. A,B,C,D 197. B,C,E128. D,E 144. A,B 171. A,B,C 198. A,C129. B,D 145. B,E 172. A,C 199. B,E130. A,B,D 146. A,B 173. B,D 200. B,E131. B,C,D,E 147. B,C,D,E 174. A,B,E 201. A,C,E132. B,E 148. A,B,C,E 175. A,B 202. A,B,C133. A,B,C,E 149. C,E 176. A,B,C,D,E134. A,D 150. A,B,E 177. A,C135. A,C,D,E 151. B,C,E 178. C,E

Page 121: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

120

ARTROSINDESMOLOGIE2. PROBLEME DE SITUAȚIE

1. Rezultatele stidiului antropometric al populaţiei au demonstrat că talia (înălţimea) corpului la persoanele în etate este în descreștere.Care sunt modificările de vârstă ale coloanei vertebrale ce duc la scurta-rea ei?Ce alte modificări ale aparatului locomotor reduc statura omului?

2. Disecţia unui fragment neconservat de coloană vertebrală a pus în evi-denţă prezenţa între arcurile vertebrelor a unor formaţiuni de culoare gălbuie.1. Ce prezintă aceste formaţiuni ?2. Care ar fi rolul lor funcţional ?

3. Examinând un nou-născut, medicul a constatat absenţa curburilor fizi-ologice ale coloanei vertebrale cu excepţia doar a unei singure, în plan sagital, în formă de arc cu convexitatea orientată dorsal.Cum credeţi, acest fapt poate fi considerat patologie?Numiţi curburile fiziologice ale coloanei vertebrale.Există scolioză fiziologică?

4. E cunoscut faptul că în coloana vertebrală au loc mai multe mișcări.Care ligament limitează extensia excesivă a coloanei vertebrale?Ce modificări suferă forma discurilor intervertebrale în mișcarea de ex-tensie a coloanei vertebrale?

5. Amplitudinea mișcărilor în diverse regiuni ale coloanei vertebrale diferă.Indicaţi:Cauzele mobilităţii sporite și amplitudinea mișcărilor posibile din regiu-nea cervicală a coloanei vertebrale.Cauzele mobilităţii reduse și amplitudinea mișcărilor posibile din regiu-nea toracică a coloanei vertebrale.

6. În clinică în urma examinării unui bărbat s-a stabilit că acesta prezintă tipul constituţional brahimorf.Cum se numește forma toracelui, caracteristică acestui tip constituţional?Enumeraţi semnele caracteristice acestei forme de torace.

Page 122: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

121

7. Studiile antropometrice ne oferă date privind modificările toracelui lega-te de vârsta senilă.Indicaţi cum se schimbă forma și dimensiunile cutiei toracice în această perioadă de vârstă?Numiţi două cauze posibile a acestor modificări?

8. Pentru determinarea topografiei organelor din micul bazin (rectului, vezicii urinare, uterului etc.) este necesară cunoașterea clară a limitelor dintre pelvisul mare și mic (linia terminală).Prin care formaţiuni anatomice se trasează această linie?Cum se numește ieșirea din micul bazin și ce formaţiuni o delimitează?

9. În scopul pronosticării desfășurării nașterii la o femeie s-au determinat dimensiunile și forma bazinului. Conform datelor estimate, conjugata “vera” (diametrul promontoretropubian) este de 10 cm., diametrul ante-ro-posterior al strâmtorii inferioare a micului bazin – 9,5 cm.Numiţi valorile normale ale acestor dimensiuni?Indicaţi reperele anatomice între care se efectuează aceste măsurări?

10. În urma unui traumatism s-a produs o ruptură de disc la nivelul articu-laţiei radioulnare distale.Între care formaţiuni anatomice se află acest disc?Ce numim protruzie proximală a capsulei articulare?

11. Un copil la ora de educaţie fizică a simţit o durere acută în articulaţia genunchiului.Ce poate cauza durerea?Enumeraţi elementele auxiliare ale articulaţiei.

12. Un băiat de 10 ani s-a adresat în secţia de traumatologie, unde a fost dia-gnosticat cu luxaţie în articulaţia radioulnară distală stângă”.1. Ce mișcări sunt dereglate la acest copil și în care articulaţii?

13. În luxaţia congenitală de șold, la o extindere bruscă a capsulei articulare capul femurului intră și iese liber din acetabul, deplasându-se în sus și în jos.1. Ce poziţie a membrului copilului trebuie aleasă pentru ca femurul să se afle perpendicular faţă de acetabul.

Page 123: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

122

14. Chirurgii – traumatologi cunosc că la secţionarea unuia dintre ligamen-tele articulaţiei transversale a tarsului, are loc dezarticularea cu dezinte-grarea piciorului.Cum se numește acest ligament?Numiţi originea și inserţiea lui.

15. În lezarea căror ligamente ale articulaţiei genunchiului „testul sertarului” (deplasarea pasivă a gambei înainte / înapoi cu genunchiul aflat în flexie) este pozitiv?1. Argumentaţi din punct de vedere anatomic acest caz.

16. Examinarea unui bărbat, care acuză dureri în regiunea genunchiului drept a pus în evidenţă inflamaţia bursei infrapatelare (bursită).Între care formaţiuni anatomice este localizată această bursă?Ce burse sinoviale din regiunea articulaţiei genunchiului mai cunoașteţi?

17. În disecţia articulaţiei talocrurale e lezată frecvent capsula articulară.Numiţi cele mai subţiri și vulnerabile zone ale capsulei.În ce poziţie a piciorului sunt posibile mișcări de lateralitate ale acestuia?

18. S-a efectuat un examen radiologic al articulaţiei umărului în proiecţie posterioară cu membrul orientat de-a lungul trunchiului.Pe clișeul radiologic fisura radiologică are formă arcuită, umbra porţiunii inferomediale a capului humerusului se află sub marginea inferioară a cavităţii glenoidale.Corespund normei semnele menţionate? Dacă nu, care anume?Daţi caracteristica articulaţiei umărului.Care ligament limitează abducţia membrului toracic mai sus de nivelul orizontal?

19. Printr-un examen radiologic unui bărbat de 37 ani, care acuză dureri la mână, în regiunea articulaţiei radiocarpiene i s-a depistat o fisură articu-lară radiologic largă, localizată la marginea medială a carpului.Prezintă oare o stare normală fisura articulară menţionată? Dacă da, cum poate fi explicată prezenţa ei?Care oase carpiene în proiecţie antero-posterioară pe clișeul radiologic în normă se suprapun complet.

20. O traumă a mâinii s-a soldat cu separarea de la ulnă a discului articular.Între care formaţiuni anatomice este localizat acest disc?Cum se numește evaginarea proximală a capsulei articulaţiei dintre oa-sele antebraţului.

Page 124: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

123

21. Este cunoscut faptul că în flexia antebraţului în articulaţia cotului are loc o deviere ușoară a antebraţului spre partea medială, deaceea mâna se așează nu pe articulaţia umărului, ci pe piept.Indicaţi cauzele acestui fapt.Care e amplitudinea mișcărilor de flexie – extensie în articulaţia cotului?

22. Un process purulent în regiunea cotului poate afecta și capsula articulară. Indicaţi:Cea mai slabă zonă a capsulei.Cea mai rezistentă zonă a capsulei.

23. Un băiat de 10 ani s-a adresat în secţia traumatologie unde a fost dia-gnosticat cu luxaţie în articulaţia radioulnară distală stângă.Ce mișcări sunt dereglate la copil și în care articulaţii.Prezentaţi caracteristica anatomică a articulaţiei radioulnare distale.

24. La examen studentul nu a putut numi corect particularităţile structurale ale simfizei pubiene.Numiţi:Particularităţile de gen a simfizei pubiene.Ce prezintă unghiul subpubian? Indicaţi deosebirile de gen a valorilor unghiului subpubian.

25. La examinarea cu raze X a articulaţiei temporo-mandibulare (proiecţie laterală) cu gura închisă, pe clișeul radiologic s-a determinat următoare-le: fosa mandibulară are forma adâncită, cu contururi neclare, tuberculul articular proemină, fisura radiologică este bine conturată, la extremităţi fiind mai largă decât în centru.Corespund semnele menţionate unei imagini normale? Dacă nu, de ce?În ce constă deosebirile dintre discul articular al acestei articulaţii și ma-joritatea discurilor altor articulaţii.

Page 125: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

124

MIOLOGIE

1. TESTE

1. CS. Dispozitive auxiliare ale muşchilor sunt:A. AponevrozeleB. TendoaneleC. Plicele sinovialeD. Venterele musculareE. Tecile sinoviale

2. CS. Care este termenul anatomic ce denumeşte tendonul lat?А. FasciaB. AponeurosisC. TendoD. Intersectio tendineaE. Caput

3. CS. Indicați elementele principale ale tecii sinoviale a tendonului muscular.А. PerimysiumB. EpimysiumC. MesotendineumD. PerineuriumE. Endoneurium

4. CS. Centrul tendinos al diafragmului prezintă :A. Hiatul aorticB. Spaţiul sternocostalC. Orificiul venei cave inferioareD. Hiatul esofagianE. Trigonul lombocostal

5. CS. Muşchii romboizi mare si mic işi iau originea de pe:A. Apofizele transversale ale vertebrelor C VI-VII, Th I-VB. Ligamentele nucal si supraspinosC. Apofizele spinoase ale vertebrelor C VII - Th I-VD. Ligamentul interspinosE. Protuberanţa occipitală externă

Page 126: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

125

6. CS. Originea musculus rectus capitis posterior majorА. Processus spinosus axisisB. Processus spinosus atlantisC. Processus transversus axisisD. Processus transversus atlantisE. Processus transversus C3

7. CS. Locul de inserție a musculus infraspinatus.А. Tuberculum majus humeriB. Tuberculum minus humeriC. Tuberositas deltoidea humeriD. Collum chirurgicum humeriE. Tuberositas radii

8. CS. musculus splenius cervicis în contracție bilaterală:А. Retroflectează porţiunea cervicală a coloanei vertebraleB. Exstensează porţiunea cervicală a coloanei vertebraleC. Ridică coasteleD. Înclină capul anteriorE. Rotește capul

9. CS. Muşchiul dorsal mare realizează:A. Adducţia braţuluiB. Flexia braţuluiC. Supinaţia braţuluiD. Rotirea braţului spre inferiorE. Extensia in articulaţia umărului

10. CS. Muşchiul levator al scapulei:A. Are formă triunghiularăB. Pornește de la apofizele transversale ale ultimelor 4-5 vertebre cervi-caleC. Este antagonistul porţiunii superioare a m.trapezD. Se inseră pe marginea medială a scapuleiE. Când punctul fix e pe scapulă înclină coloana vertebrală spre partea sa

11. CS. Funcţiile muşchilor spatelui:A. Mm. romboizi coboară și rotesc scapula în exteriorB. M.dinţat posterior superior este expiratorC. În contracţie simultană mușchii dinţaţi posteriori devin inspiratori

Page 127: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

126

D. M. splenius al capului în contracţie unilaterală provoacă rotaţia hete-rolaterală a capuluiE. M. erector spinae realizează extensia coloanei vertebrale și înclinarea ei laterală

12. CS. Fasciile spatelui:A. Sunt 3: nucală, toracolombară și intermediară a dinţaţilorB. Fascia toracolombară este situată în regiunea lombară și toracică in-ferioarăC. Aponeuroza intermediară a dinţaţilor se înseră medial pe apofizele transversale ale vertebrelor, lateral – pe coasteD. Fascia nucală este fascia m.spleniuE. Fascia nucală se continuă lateral cu fascia superficială a gâtului

13. CS. Muşchiul oblic intern al abdomenului:A. Prin situaţie, dimensiuni și direcţia fasciculelor nu diferă de cel externB. Își ia originea de la coastele inferioare, fascia toracolombară, creasta ilionului, spina iliacă anterosuperioară și porţiunea laterală a ligamentu-lui inghinalC. Fasciculele posterosuperioare trec de jos în sus și se inseră pe cartila-jele coastelor inferioareD. Aponeuroza lui se împarte în două foiţe ce cuprind m.drept abdomi-nal pe toată întinderea luiE. Fasciculele inferioare împreună cu cele deviate de la m. oblic extern formează m. cremaster

14. CS. Fosele inghinale:A. Sunt 6 depresiuni determinate de prezenţa unor pliuri peritonealeB. Plica ombilicală mediană se întinde de la ombilic la vârful vezicii urinareC. Fosa supravezicală corespunde inelului inghinal superficialD. Fosa inghinală laterală este delimitată de plicele ombilicale mediale și lateraleE. Fosa inghinală medială nu răspunde peretelui posterior al canalului inghinal

15. CS. Peretele medial al cavităţii axilare este format de:A. M. dinţat medialB. M. dinţat posterior inferiorC. M. dinţat anteriorD. M. romboid mareE. M.dinţat posterior superior

Page 128: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

127

16. CS. Indicați locul de inserție a musculus rhomboideus major.А. Processus spinosi vertebrae thoracicaeB. Costae II - VIIIC. Margo medialis scapulaeD. Margo lateralis scapulaeE. Angulus superior scapulae

17. CS. Indicați locul de inserție a musculus pectoralis major.А. AcromionB. Processus coracoideus scapulaeC. Crista tuberculi majoris humeriD. Crista tuberculi minoris humeriE. Spina scapulae

18. CS. Indicați locul de inserție a musculus latissimus dorsi.А. Crista tuberculi majoris humeriB. Crista tuberculi minoris humeriC. Costae VII - XD. Processus spinosi vertebrae thoracicaeE. Margo medialis scapulae

19. CS. Indicați acțiunea musculus serratus posterior superior.А. Ridică coasteleB. Ridică scapulaC. Rotește scapulaD. Realizează flexiunea coloanei vertebraleE. Coboară coastele

20. CS. Sub retinaculul extensorilor in regiunea carpiană se află:A. Canale pentru nerviB. Spaţii pentru artereC. Teci sinoviale pentru tendoanele mușchilor extensori ai mâiniiD. Burse sinovialeE. Teci fibroase pentru vase limfatice și vene

21. CS. Fasciile membrului superior:A. În regiunea umărului se disting fasciile: suprascapulară și subscapu-larăB. Fascia infraspinoasă se împarte în 2 foiţe care învelesc deltoidulC. De la fascia brahială pornesc 2 septe intermusculare: anterior și pos-terior

Page 129: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

128

D. Porţiunea distală a fasciei antebraţului formează 2 retinaculeE. În regiunea antebraţului există două loje musculare: anterioară și pos-terioară

22. CS. Peretele medial al cavitas axillaris este format de:А. Мusculus teres majorB. Мusculus triceps brachiiC. Мusculus pectoralis minorD. Мusculus serratus anteriorE. Мusculi teretis minor et major

23. CS. Limita laterală a foramen quadrilaterum e dată de:А. Collum chirurgicum humeriB. Caput longum musculi bicipitis brachiiC. Caput longum musculi tricipitis brachiiD. Мusculus coracobrachialisE. Мusculi teres minor et major

24. CS. Limita medială a foramen quadrilaterum:А. Collum chirurgicum humeriB. Caput longum musculi bicipitis brachiiC. Caput longum musculi tricipitis brachiiD. Мusculus coracobrachialisE. Мusculus brachialis

25. CS. Limita inferioară a foramen trilaterum:А. Мusculus biceps brachiiB. Мusculus teres minorC. Мusculus teres majorD. Мusculus subscapularisE. Мusculi teretis minor et major

26. CS. Indicați care muşchi participă la coborârea scapuleiА. Мusculus infraspinatusB. Мusculus subscapularisC. Мusculus serratus posterior inferiorD. Мusculus serratus anteriorE. Мusculus teres major

Page 130: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

129

27. CS. Determină configurația umărului:A. M. deltoidB. M. subscapularC. M. supaspinosD. M. rotund mareE. M. rotund mic

28. CS. Indicați care muşchi participă la extensia brațuluiА. Мusculus suprascapularisB. Мusculus teres majorC. Мusculus deltoideusD. Мusculus pectoralis minorE. Мusculus subscapularis

29. CS. Acţiunea muşchiului brachial:А. Extinde braţulB. Flexează mânaC. Extinde antebraţulD. Flexează antebraţulE. Pronează braţul

30. CS. Locul de inserție a musculus triceps brachii:А. Tuberositas ulnaeB. Tuberositas radiiC. Collum radiiD. Olecranon.E. Corpus radii

31. CS. Care muşchi participă la flexia antebrațuluiА. Мusculus anconeusB. Мusculus supinatorC. Мusculus flexor digitorum profundusD. Мusculus brachialisE. Мusculus subscapularis

32. CS. Indicați locul de inserție a musculus extensor carpi ulnaris.А. Os pisiformeB. Os hamatumC. Os metacarpale VD. Os triquetrumE. Epicondylus medialis humeri

Page 131: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

130

33. CS. Abduce braţul:A. M. subscapularB. M. supaspinosC. M. rotund mareD. M. rotund micE. M. infraspinos

34. CS. Indicați care muşchi participă la adducerea mâiniiА. Мusculi flexor et extensor carpi ulnarisB. Мusculi flexor et extensor carpi radialisC. Мusculus pronator teresD. Мusculus palmaris longusE. Мusculi lumbricales

35. CS. Indicați care muşchi participă la adducerea degetelor mâinii spre degetul mijlociuА. Мusculi lumbricalesB. Мusculi flexores digitorum profundus et superficialisC. Мusculi interossei palmaresD. Мusculi interossei dorsalesE. Мusculi flexores digitorum profundus et superficialis

36. CS. Indicați care muşchi participă la abducerea degetelor mâinii de la degetul mijlociuА. Мusculi lumbricalesB. Мusculi flexores digitorum profundus et superficialisC. Мusculi interossei palmaresD. Мusculi interossei dorsalesE. Мusculi flexores digitorum profundus et superficialis

37. CS. Prin orificiul sciatic mare trece:A.M. obturator internB.M. obturator externC.M. gluteu micD.M. piriformE.M. iliopsoas

38. CS. Prin orificiul sciatic mic trece:A.M. piriformB.M. obturator internC.M. obturator externD.Mm. gemeniE. M. psoas mic

Page 132: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

131

39. CS. Lacuna vasculară se separă de cea musculară prin:A. Lig. lacunarB. Lig. inghinalC. Lig. reflexD. Arcul iliopectineuE. Fascia transversă

40. CS. Peretele anterior al canalului inghinal se formează din:А. Мusculus transversus abdominisB. Fascia transversalisC. Мusculus obliquus externus abdominis (aponeuroza)D. Мusculus obliquus internus abdominisE. Lig. inguinale

41. CS. Peretele posterior al canalului inghinal e dat de:А. Мusculus transversus abdominisB. Fascia transversalisC. Мusculus obliquus externus abdominisD. Мusculus obliquus internus abdominisE. Lig. inguinale

42. CS. Limita superioară a trigonum femorale e formată de:А. Мusculus iliopsoasB. Мusculus sartoriusC. Мusculus vastus medialisD. Ligamentum inguinaleE. Мusculus obliquus externus abdominis

43. CS. Limita medială a trigonum femorale o constituie:А. Мusculus adductor longusB. Мusculus vastus medialisC. Мusculus rectus femorisD. Ligamentum inguinaleE. Мusculus obliquus externus abdominis

44. CS. Limita laterală a trigonum femorale e dată de:А. Мusculus rectus femorisB. Мusculus sartoriusC. Мusculus vastus medialisD. Мusculus vastus lateralisE. Мusculus obliquus externus abdominis

Page 133: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

132

45. CS. În triunghiul femural se deschid:A. Canalul inghinalB. Canalul femuralC. Canalul obturatorD. Canalul adductorE. Canalul cruropopliteu

46. CS. Indicați locul de inserție a musculus iliopsoas.А. Trochanter major femorisB. Trochanter minor femorisC. Collum femorisD. Linea aspera femorisE. Spina iliaca anterior superior

47. CS. musculus gluteus minimus se inseră pe:А. Trochanter major femorisB. Trochanter minor femorisC. Collum femorisD. Linea aspera femorisE. Fosa trohanterica

48. CS. Indicați care muşchi participă la extensia coapseiА. Мusculus gluteus minimusB. Мusculus gluteus maximusC. Мusculus gluteus mediusD. Мusculus pectineusE. Мusculus vastus intermedius

49. CS. Indicați care muşchi participă la abducerea coapseiА. Мusculus pectineusB. Мusculus gracilisC. Мusculus gluteus maximusD. Мusculus gluteus mediusE. Мusculus vastus intermedius

50. CS. Indicați care muşchi participă la rotația internă a coapsei А. Мusculus gluteus maximusB. Мusculus gluteus minimusC. Мusculus iliopsoasD. Мusculus sartoriusE. Мusculus vastus intermedius

Page 134: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

133

51. CS. Indicați care muşchi participă la rotația externă a coapsei А. Мusculus tensor fasciae lataeB. Мusculus biceps femorisC. Мusculus sartoriusD. Мusculus pectineusE. Мusculus vastus intermedius

52. CS. Originea musculus sartorius:А. Trochanter major femorisB. Trochanter minor femorisC. Spina iliaca anterior inferiorD. Spina iliaca anterior superiorE. Spina iliaca posterior superior

53. CS. Funcția musculus vastus lateralis:А. Flectează gambaB. Extensia gambeiC. Flectează coapsaD. Rotește coapsa externE. Supinează coapsa

54. CS. Locul de inserție a musculus adductor longus:А. Epicondylus lateralis femorisB. Epicondylus medialis femorisC. Linea aspera femorisD. Condylus medialis tibiaeE. Condylus lateralis tibiae

55. CS. Locul de inserție a musculus triceps surae:А. Maleolus medialisB. Maleolus lateralisC. Processus posterior taliD. Tuber calcaneiE. Talus

56. CS. Peronierul al treilea reprezintă o porţiune a muşchiului:A. Tibial anteriorB. Peronier lungC. Tibial posteriorD. Peronier scurtE. Extensor lung al degetelor

Page 135: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

134

57. CS. Retinaculele, formate de fascia crurală:A. Retinaculul extensorilor și cel al flexorilor au câte două porţiuni: su-perioară și inferioarăB. Sub retinaculul flexorilor se formează două canale osteofibroaseC. Vasele tibiale posterioare și nervul tibial trec printr-o teacă separatăD. Posterior de maleola laterală se formează două retinacule peroniereE. Sub retinaculul inferior al extensorilor se află 3 canale osteofibroase

58. CS. Muşchii coapsei. Grup muscular medial:A. SemimembranosB. Biceps femuralC. SemitendinosD. GraţiosE. Croitor

59. CS. Flexia coapsei:A. Gluteu mareB. PiriformC. Obturator internD. Gluteu mediuE. Iliopsoas

60. CS. Adducţia coapsei:A. PectineuB. PiriformC. Obturator internD. Gluteu mediuE. Patrat al femurului

61. CS. Rotaţia coapsei înăuntru:A. Gluteu mareB. Gluteu mediuC. Patrat al femuruluiD. Obturator externE. Iliopsoas

62. CS. Indicați care muşchi participă la rotația laterală a gambeiА. Мusculus rectus femorisB. Мusculus biceps femorisC. Мusculus sartoriusD. Мusculus adductor longusE. Мusculus gracilis

Page 136: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

135

63. CS. Peretele lateral al canalis adductorius.А. Мusculus adductor magnusB. Мusculus adductor longusC. Мusculus adductor brevisD. Мusculus vastus medialisE. Мusculus sartorius

64. CS. Peretele anterior al canalis cruropоpliteus.А. Мusculus soleusB. Мusculus gastrocnemiusC. Мusculus flexor digitorum longusD. Мusculus tibialis posteriorE. Мusculus semimembranosus

65. CS. Formaţiuni topografice localizate pe picior:A. Canalul PirogovB. Canalul femuralC. Canalul cruropopliteuD. Hiatul safenE. Canalul adductorF. Nimic din cele menționate

66. CS. Inserţia muşchilor mimici:A. În fascia superficialăB. În aponeurozeC. În pieleD. Pe ligamenteE. Pe tendoanele mușchilor masticatori

67. CS. Inserţia muşchilor masticatori:A. Pe maxilăB. Pe osul occipitalC. Pe mandibulăD. Pe osul hioidE. Pe osul temporal

68. CS. musculus temporalis se inseră pe:А. Angulus mandibulaeB. Tuberositas pterygoideaC. Processus coronoideusD. Processus condylarisE. Ramus mandibulae

Page 137: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

136

69. CS. Indicați, muşchii ce realizează retropulsia mandibulei.А. Fasciculele anterioare ale musculus temporalisB. Musculus pterygoideus lateralisC. Musculus pterygoideus medialisD. Fasciculele posterioare ale musculus temporalisE. Musculus masseter

70. CS. Spații delimitate de mm. pterygoideus lateralis et temporalis:А. InterpterigoidianB. SuprapterigoidianC. PterigomaxilarD. Temporo-pterigoidianE. Infrapterigoidian

71. CS. Spaţiul interscalen este delimitat de:A. M. sternocleidomastoidian și scalen anteriorB. M.scalen mediu și m.lung al gâtuluiC. Mm.scaleni anterior și mediuD. Mm.scaleni mediu și posteriorE. M. scalen posterior și m.lung al gâtului

72. CS. Muşchii pieloşi ai gâtului.А. Musculus digastricusB. Musculus scalenus anteriorC. Musculus omohyoideusD. Musculus sternothyroideusE. Musculus platysma

73. CS. Acțiunea musculus sternocleidomastoideus la contracție unilate-rală:А. Înclină capul în partea ipsilaterală/în partea saB. Realizează retroflexia capuluiC. Întoarce capul în partea opusăD. Realizează flexia capuluiE. Cînd capul este fixat, coboară toracele

74. CM. Indicați părțile principale ale unui muşchi scheletal:А. CaputB. VenterC. TendoD. AponeurosisE. Fascia

Page 138: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

137

75. CM. Derivatele fasciilor:А. Septum intermusculareB. Retinaculum flexorumC. Retinaculum extensorumD. Ligamentum metacarpeum transversum superficialeE. Bursae synoviales

76. CM. Indicați factorii care determină forța musculară. А. Lungimea mușchiuluiB. Secțiunea transversală anatomicăC. Unghiul de fixare pe osD. Secțiunea transversală fiziologicăE. Starea de antrenament

77. CM. Indicați elementele aparatului auxiliar al muşchilor.А. Tecile sinoviale ale tendoanelorB. Tecile fibroase ale tendoanelorC. FasciileD. Oasele sesamoideE. Ligamentele

78. CM. Indicați, care este rolul fasciilor.А. Servesc drept punct de origine pentru unii mușchiB. Servesc pentru inserția unor mușchiC. Determină direcția tracțiunii musculareD. Determină gradul de contracție a venterului (corpului) muscularE. Reprezintă surse de inervaţie și vascularizare ale mușchilor

79. CM. Muşchii scheletici:A. Reprezintă componentul activ al aparatului locomotorB. Au funcţie contractilăC. Constituie sursa principală de căldură în organismD. Constituie 55 - 60% din masa corpuluiE. Au rol în circulaţia sangvină și limfatică

80. CM. Fasciile:A. Unesc pielea cu mușchiiB. Asigură integritatea morfofuncţională a mușchilorC. Măresc randamentul muscularD. Formează teci pentru fasciculele vasculonervoaseE. Separă periostul de mușchi

Page 139: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

138

81. CM. Importanţa funcţională a încrucişărilor musculare constă în:A. Mărirea randamentului muscularB. Asigurarea integritatii morfofunctionale a mușchilor din diferitesegmenteC. Consolidarea flexorilor si extensorilorD. Efectuarea mișcărilor fine și armonioaseE. Asigurarea mișcărilor de rotaţie

82. CM. Retinaculele şi tecile sinoviale ale tendoanelor:A. Retinaculele sunt îngroșări fibroase ale fasciilor sub formă de panglicăB. Retinaculele menţin tendoanele aproape de oaseC. Tecile sinoviale favorizează alunecarea tendoanelor în interiorul cana-lelor osteofibroaseD. Teaca sinovială prezintă un tub cilindric format din două foiţeE. Teci sinoviale au tendoanele tuturor mușchilor

83. CM. Bursele sinoviale:A. Se formează la nivelul tendoanelor și mușchilor în locurile undeaceștea sunt expuși presiuniiB. Sunt subcutanate, subfasciale, subtendinoase și submusculareC. În unele cazuri comunică cu cavitatea articularăD. La copii și bătrâni lipsescE. Întotdeauna comunică cu cavitatea articulaţiei apropiate

84. CM. Proprietăţile fizice ale muşchilor scheletici:A. ElasticitateaB. ExtensibilitateaC. ConductibilitateaD. ContractilitateaE. Tonicitatea

85. CM. Indicați grupele de muşchi ai capului.А. Mușchii mimiciB. Mușchii masticatoriC. Mușchii submandibulariD. Mușchii organelor de simțE. Mușchii orbiculari

Page 140: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

139

86. CM. Indicați porțiunile muşchiului epicranian.А. Venter frontalisB. Venter parietalisC. Venter occipitalisD. Galea aponeuroticaE. Venter temporoparietalis

87. CM. Indicați muşchii din jurul orbitei.А. Мusculus orbicularis oculiB. Мusculus corrugator superciliiC. Мusculus levator superciliiD. Мusculus procerusE. Musculus depressor supercilii

88. CM. Indicați muşchii din jurul orificiului nasal.А. Musculus nasalisB. Musculus levator alae nasiC. Musculus depressor septi nasiD. Musculus levator septi nasiE. Musculus levator labii superiorioris

89. CM. Indicați muşchii din jurul orificiului bucal.А. Musculus levator anguli orisB. Musculus depressor labii inferiorisC. Musculus orbicularis orisD. Musculus masseterE. Musculus levator labii superioris

90. CM. Indicați porțiunile musculus orbicularis oris.А. MarginalăB. MedialăC. LabialăD. LateralăE. Centrală

91. CM. Indicați musculi masticatores.А. Musculus buccinatorB. Musculus masseterC. Musculus orbicularis orisD. Musculus pterygoideus lateralisE. Musculus temporalis

Page 141: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

140

92. CM. Indicați locul de inserție a musculus pterygoideus medialis.А. Fovea pterygoideaB. Angulus mandibulaeC. Tuberositas pterygoideaD. Incisura mandibulaeE. Processus coronoideus

93. CM. Indicați locul de inserție a musculus masseter.А. Protuberantia mentalisB. Tuberositas massetericaC. Processus condylarisD. Corpus mandibulaeE. Processus coronoideus

94. CM. Indicați locul de inserție a musculus pterygoideus lateralis.А. Collum mandibulaeB. Fovea pterygoideaC. Capsula articularis (articulatio temporomandibularis)D. Angulus mandibulaeE. Discus articularis (articulatio temporomandibularis)

95. CM. Indicați, muşchii ce realizează propulsia mandibulei.А. Musculus pterygoideus medialisB. Musculus temporalisC. Musculus pterygoideus lateralisD. Musculus digastricusE. Musculus masseter

96. CM.Indicați muşchii ce realizează coborârea mandibulei.А. Мusculus mylohyoideusB. Мusculus geniohyoideusC. Мusculus digastricusD. Мusculus buccinatorE. Musculus masseter

97. CM. Indicați, particularitățile caracteristice muşchilor mimici.А. Sunt localizați nemijlocit sub pieleB. Nu au inserție cutatnatăC. Sunt concentrați în jurul orificiilor naturale ale capuluiD. La contracție determină mimicaE. Cu excepția buccinatorului sunt lipsiți de facie

Page 142: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

141

98. CM. Indicați din ce primordii se dezvoltă muşchii masticatori şi cei mimici.А. Miotomii somitelor cervicaleB. Mezenchimul primului arc visceralC. Mezenchimul arcului II visceralD. Mezenchimul arcului III visceralE. Mezenchimul arcurilor branhiale

99. CM. Indicați, porțiunile musculus orbicularis oculi.А. Pars orbitalisB. Pars nasalisC. Pars lacrimalisD. Pars medialisE. Pars palpebralis

100. CM. Indicați muşchii care exprimă veselie/bucurie.А. Мusculus zygomaticus majorB. Мusculus levator anguli orisC. Мusculus risoriusD. Мusculus mentalisE. Мusculus depressor anguli oris

101. CM. Indicați muşchii care exprimă tristețe.А. Мusculus zygomaticus minorB. Мusculus orbicularis orisC. Мusculus depressor anguli orisD. PlatysmaE. Depressor septi nasi

102. CM. Indicați, fasciile capului.А. Fascia temporalisB. Fascia massetericaC. Fascia parotideaD. Fascia superficialis facieiE. Fascia bucopharyngea

103. CM. În regiunea piloasă a capului se disting spațiile:А. Subcutan/subcutanatB. SubaponeuroticC. SubperiostalD. AxilarE. Interaponeurotic

Page 143: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

142

104. CM. Spațiile fasciale ale regiunii temporale:А. Temporal superficialB. InteraponeuroticC. SubaponeuroticD. Temporal profundE. Temporomandibular

105. CM. Spațiile regiunii laterale a feței:А. Masetero-mandibularB. InterpterigoidianC. InfrapterigoidianD. SuprapterigoidianE.Temporo-pterigoidian

106. CM. Grupele principale de muşchi ai gâtului:А. SuperficialiB. ExterniC.ProfunziD. InterniE. Inserați pe osul hioid

107. CM. Muşchii profunzi ai gâtului:А. Musculus thyrohyoideusB. Musculus scalenus mediusC. Musculus longus capitisD. Musculus scalenus posteriorE. Musculus platysma

108. CM. Muşchii suprahioidieni:А. Мusculus digastricusB. Мusculus mylohyoideusC. Мusculus sternocleidomastoideusD. Мusculus geniohyoideusE. Musculus omohyoideus

109. CM. Muşchii infrahioidieni:А. Мusculus stylohyoideusB. Мusculus omohyoideusC. Мusculus sternohyoideusD. Мusculus thyrohyoideusE. Мusculus geniohyoideus

Page 144: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

143

110. CM. Muşchii care se inseră pe osul hioid:А. Musculus digastricusB. Musculus stylohyoideusC. Musculus omohyoideusD. Musculus mylohyoideusE.M.sternocleidomastoidian

111. CM. Muşchii profunzi ai gâtului care se inseră pe I-a coastă:А. Мusculus longus colliB. Мusculus scalenus anteriorC. Мusculus scalenus posteriorD. Мusculus rectus capitis lateralisE. Мusculus scalenus medius

112. CM. Acțiunea musculus sternocleidomastoideus la contracție bilaterală:А. Înclină capul de partea saB. Realizează retroflexia capuluiC. Întoarce capul în partea opusăD. Realizează flexia capuluiE. Cînd capul este fixat, ridică toracele

113. CM. musculus platysma:А. Ridică coasteleB. Deplasează colțul gurii în jos și lateralC. Coboară mandibulaD. Protejază venele subcutane de compresieE. Ridică pielea gâtului

114. CM. Regiunile gâtului:А. Regio cervicalis anteriorB. Regio cervicalis medialisC. Regio cervicalis lateralisD. Regio nuchaeE. Regio sternocleidomastoidea

115. CM. Triunghiurile regiunii anterioare a gâtului:А. Trigonum submandibulareB. Trigonum omotrachealeC. Trigonum omohyoideumD. Trigonum lingualeE. Trigonum omoclaviculare

Page 145: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

144

116. CM. Triunghiurile regiunii laterale a gâtului:А. Trigonum submandibulareB. Trigonum omotrapezoideumC. Trigonum omoclaviculareD. Trigonum lingualeE. Trigonum caroticum

117. CM. Indicați fasciile gâtului.А. Lamina superficialisB. Lamina retrovisceralisC. Lamina pretrachealisD. Lamina prevertebralisE. Lamina retrovisceralis

118. CM. Limitele triunghiului carotid al gâtului:А. Мusculus sternocleidomastoideusB. Мusculus mylohyoideusC. Мusculus digastricusD. Мusculus omohyoideusE. Мusculus mylohyoideus

119. CM. Limitele spațiului interaponevrotic suprasternal:А. Incisura jugularis sterniB. ClaviculaC. Lamina superficialis fasciae colliD. Lamina pretrachealis fasciae colliE. Lamina prevertebralis

120. CM. Limitele spatium antescalenum:А. Мusculus scalenus mediusB. Мusculus scalenus anteriorC. Мusculus sternohyoideusD. Мusculus sternothyroideusE. Musculus omohyoideus

121. CM. Indicați limitele spatium interscalenum.А. Мusculus scalenus anteriorB. ClaviculaC. Мusculus scalenus mediusD. Costa IE. Musculus scalenus posterior

Page 146: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

145

122. CM. spatium retroviscerale se află între:А. Lamina pretrachealis fasciae colliB. Lamina prevertebralis fasciae colliC. PharynxD. LarynxE. Vertebrae cervicales

123. CM. Indicați între care formațiuni se află spatium previscerale.А. Lamina superficialis fasciae colliB. Lamina pretrachealis fasciae colliC. TracheaD. OesophagusE. Larynx

124. CM. Limitele trigonum submandibulare:А. Musculus stylohyoideusB. Musculus mylohyoideusC. Musculus digastricusD. Musculus omohyoideusE. Baza mandibulei

125. CM. Indicați formațiunile care delimitează trigonum submentale.А. Venter anterior musculi digastriciB. Raphe musculi mylohyoideiC. Corpus ossis hyoideiD. Basis mandibulaeE. Musculus stylohyoideus

126. CM. Muşchii toracelui:A. Se disting mușchi derivaţi din primordiul membrului superior și muș-chi autohtoniB. Diafragma derivă din porţiunile ventrale ale miotomilor cervicaliC. Mușchii proprii ai toracelui și ai membrelor superioare cu inserţie pe torace sunt respiratoriD. Mușchii autohtoni realizează mișcarea de inspiraţieE. Contribuie la menţinerea poziţiei verticale a corpului

127. CM. Indicați muşchii care se inseră pe marginea medială a scapulei.A. Musculus levator scapulaeB. Musculus seratus posterior superior

Page 147: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

146

С. Musculi rhomboidei minor et majorD. Musculus serratus anteriorE. Musculus lattissimus dorsi

128. CM. Muşchiul pectoral mare:A. Constă din 3 porţiuni: claviculară, sternală și costalăB. Porţiunile lui converg spre un tendon comunC. Se inseră pe creasta tuberculului mare al humerusuluiD. Marginea lui superolaterală împreună cu deltoidul delimitează fosa MohrenheimE. Având punct fix pe torace, adduce și rotește braţul în afară

129. CM. Muşchiul pectoral mic:A. Pornește de la cartilajele coastelor III-VB. Se inseră pe apofiza coracoidă a scapuleiC. Marginea lui superomedială se continuă cu m.subclavicularD. Când punctul fix este pe torace, trage umărul în sus și înainteE. Între tendonul lui și apofiza coracoidă se află o bursă sinovială

130. CM. Locul de inserție a musculus biceps brachii:А. Tuberositas ulnaeB. Tuberositas radiiC. Collum radiiD. OlecranonE. Fascia antebrachii

131. CM. Originea musculus flexor carpi radialis:А. Epicondylus lateralis humeriB. Epicondylus medialis humeriC. OlecranonD. Tuberositas radiiE. Septul intermuscular medial al braţului

132. CM. Originea musculus extensor digitorum:А. Epicondylus lateralis humeriB. Epicondylus medialis humeriC. OlecranonD. Tuberositas radiiE. Fascia antebrachii

Page 148: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

147

133. CM. Muşchiul dinţat anterior:A. Este tetragonal.B. Se întinde de la primele 10 coaste până la marginea medială a scapuleiC. Faţa superficială a porţiunii inferioare formează peretele medial al axileiD. În funcţie de punctul fix trage scapula lateral și înainte sau participă la respiraţieE. Este un mușchi inspirator

134. CM. Muşchii proprii ai toracelui:A. Majoritatea participă în actul de expiraţieB. Mușchii intercostali externi ocupă spaţiile intercostale de la tuberculul coastelor până la sternC. Mușchii intercostali interni se află în spaţiile intercostale de la stern și porţiunile osoase ale coastelor false până la unghiurile coastelorD. Mușchii subcostali pornesc din apropierea unghiurilor costale și se inseră pe faţa internă a coastelor supraiacenteE. Mușchiul transversal al toracelui se află pe faţa internă a peretelui pos-terior al cutiei toracice

135. CM. Diafragmul:A. Faţa superioară convexă formează planșeul cavităţii toracice, iar cea inferioară, concavă, formează plafonul cavităţii abdominaleB. Cupola diafragmei prezintă o depresiune centrală corespunzătoare inimiiC. În dreapta se ridică până la coasta V, iar în stânga – până la a IV-aD. Porţiunea musculară ocupă poziţie perifericăE. Poziţia sa variază în funcţie de gen, vârstă, poziţia corpului și mișcările respiratorii

136. CM. Diafragmul este constituit din porţiunile:A. AbdominalăB. CostalăC. ToracicăD. SternalăE. Lombară

137. CM. Funcţiile diafragmului:A. De respiraţieB. Contribuie la circulaţia sangvină și limfaticăC. Participă la actul de deglutiţieD. Contribuie la motorica căilor biliareE. Contribuie la fonație

Page 149: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

148

138. CM. Muşchi autohtoni ai toracelui sunt:A. M. dinţat posterior inferiorB. Mm. intercostali interni și externiC. M. supraspinosD. M. subcostaliE. M. transvers al toracelui

139. CM. Fasciile toracelui:A. Fascia toracică superficială este bine dezvoltată și trimite septuri în interiorul glandei mamareB. Foiţele fasciei pectorale cuprind m.pectoral mareC. Porţiunea superioară mai groasă a foiţei profunde a fasciei pectorale constituie fascia clavipectoralăD. Fascia pectorală formează ligamentele suspensoare ale glandei mamareE. Coastele și mușchii intercostali sunt tapetaţi din exterior cu fascia to-racică proprie, din interior – cu fascia endotoracică

140. CM. Muşchii spatelui:A. Ocupă toată suprafaţa dorsală a trunchiului de la regiunea sacrală și crestele iliace până la baza craniuluiB. Mușchii superficiali au inserţia pe scheletul membrului superior și pe coasteC. Mușchii superficiali sunt autohtoniD. Mușchii profunzi formează două straturiE. Mușchii profunzi se împart în autohtoni și de origine ventrală

141. CM. Indicați, muşchii superficiali ai spatelui.А. Musculus rhomboideus majorB. Musculus serratus posterior inferiorC. Musculus spinalisD. Musculus serratus posterior superiorE. Musculus erector spinae

142. CM. Indicați, punctele de inserție ale musculus trapezius.А. Processus coracoideus scapulaeB. Extremitas acromialis claviculaeC. AcromionD. Spina scapulaeE. Margo medialis scapulae

Page 150: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

149

143. CM. Indicați acțiunile musculus latissimus dorsi.А. Abducția braţuluiB. Adducția braţuluiC. Supinația braţuluiD. Pronația braţuluiE. Externsia braţului

144. CM. Indicați muşchii profunzi ai spatelui.А. Мusculus erector spinaeB. Мusculus longissimusC. Мusculi transversospinalesD. Мusculi multifidiE. M.romboizi

145. CM. Indicați locul de inserție a musculus serratus anterior.А. Margo medialis scapulaeB. Margo lateralis scapulaeC. Costae II -VIIID. Processus spinosi vertebrae thoracicaeE. Angulus inferior scapulae

146. CM. Originea muşchiului trapez:A. Linia nucală inferioarăB. Creasta occipitală externăC. Ligamentul nucalD. Apofizele spinoase ale vertebrelor C7-T12E. Ligamentul supraspinos din segmentul toracic al coloanei vertebrale

147. CM. Acţiunea muşchiului trapez:A. Adducţia braţuluiB. Apropierea scapulei de coloana vertebralăC. Ridicarea scapuleiD. Coborârea scapuleiE. Extensia porţiunii cervicale a coloanei vertebrale

148. CM. Originea muşchiului mare dorsal:A. Faţa externă a celor 3-4 coaste inferioareB. Apofizele spinoase ale ultimelor 2 vertebre toraciceC. Apofizele spinoase ale vertebrelor lombareD. Creasta sacrală lateralăE. Buza internă a crestei iliace

Page 151: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

150

149. CM. Muşchiul erector spinae :A. Reprezintă un complex muscular localizat în șanţul costovertebralB. Leagă bazinul de torace și coloana vertebrală, porţiunile coloanei ver-tebrale între ele și craniul de coloana vertebralăC. Mușchii lui componenţi se contopesc în partea superioară într-o masă comunăD. Reprezintă musculatura autohtonă a coloanei vertebraleE. Asigură menţinerea poziţiei verticale a corpului

150. CM. Fascia toracolombară:A. Acoperă mușchii superficiali ai spateluiB. La diferite niveluri este dezvoltată uniformC. Este reprezentată de două foiţe, care formează teacă pentru m.erector spinaeD. Pe marginea laterală ambele foiţe devin coalescenteE. Foiţa profundă separă m.erector spinae de m.patrat lombar

151. CM. Muşchii abdomenului:A. Peretele anterolateral este format din mușchi autohtoniB. Fiecare mușchi lat are porţiune musculară și aponeurozăC. Participă la inspiraţieD. Contribuie la fixarea organelor interneE. Au acţiune asupra coloanei vertebrale

152. CM. Muşchiul oblic extern al abdomenului:A. Pornește de pe faţa externă a ultimelor 7-8 coasteB. Fasciculele lui posterioare au poziţie aproape verticală și se inseră pe buza internă a crestei iliaceC. Dinţii lui se intercalează cu dinţii m. dinţat anterior și ai m. dorsal mareD. Ligamentul inghinal se racordează între spina iliacă inferioară și tu-berculul pubianE. La nivelul inserţiei pe osul pubian aponeuroza lui formează doi pe-dunculi: superior și inferior

153. CM. Muşchiul transvers al abdomenului:A. Este compus dintr-o parte musculară și două aponeurotice: anterioară și posterioarăB. Pornește de la coastele inferioare, fascia toracolombară, creasta ilionu-lui și porţiunea laterală a ligamentului inghinalC. La marginea laterală a m.drept abdominal aponeuroza lui se împarte în două foiţe

Page 152: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

151

D. 2/3 superioare ale aponeurozei împreună cu foiţa posterioară a apo-neurozei oblicului intern formează lama posterioară a tecii m.drept ab-dominalE. Linia convexă de trecere a fibrelor musculare în cele aponeurotice se numește linie arcuată

154. CM. Muşchiul drept abdominal:A. Își ia originea de pe creasta pubiană și de pe simfiza pubianăB. Se inseră pe faţa internă a xifoidului și feţele interne ale cartilajelor costale V-VIIC. Cei doi drepţi abdominali sunt separaţi printr-un rafeu tendinos nu-mit linia semilunarăD. Este cuprins în teaca m.drept abdominalE. Faţa lui posterioară aderă intim la teacă

155. CM. Teaca muşchiului rect abdominal este formată din:A. M. oblic abdominal internB. Linia albăC. Lamelele aponeurozei mușchiului oblic abdominal internD. Aponeuroza m. oblic abdominal externE. Aponeuroza mușchiului transvers abdominal

156. CM. Canalul inghinal:A. Peretele inferior reprezintă marginea inferioară a aponeurozei m.oblic internB. Peretele posterior, format de fascia transversă este întărit de lig. inter-foveolar Hesselbach, lig. reflex, lig.Henle și tendonul conjunctC. Tendonul conjunct se localizează în partea laterală a peretelui superior al canalului inghinalD. Inelul inghinal superficial este delimitat de stâlpii aponeurozei oblicu-lui extern, fibrele intercrurale și lig. reflexE. Canalul inghinal la femeie este mai scurt și mai larg

157. CM. Inelele inghinale:A. Localizarea inelului profund corespunde fosei inghinale medialeB. La femei sunt mai largiC. La nivelul inelului profund are loc trecerea fasciei transversale în fas-cia spermatică internăD. La bărbaţi la nivelul inelului superficial deseori se află fascicule mus-culareE. Posterior inelul superficial este format din fibrele ligamentului reflex, provenite din aponeuroza oblicului extern din partea opusă

Page 153: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

152

158. CM. Fasciile abdomenului:A. Fascia superficială este dezvoltată mai bine în porţiunile ei superioareB. Fascia proprie formează 3 foiţe, cea mai dezvoltată din ele tapetează m.oblic internC. Foiţa superficială a fasciei proprii se prelungește în fascia m. cremasterD. Fascia transversală este o porţiune a fasciei endoabdominaleE. Fascia transversală este fortificată în porţiunea inferioară a liniei albe de fibre longitudinale

159. CM. Locuri slabe ale diafragmului:A. Triunghiul lombocostalB. Spaţiul dintre fasciculele sternale ale diafragmuluiC. Triunghiul sternocostalD. Triunghiul PetitE. Fascia transversală dintre lig. Henle și lig. interfoveolar

160. CM. Locuri slabe ale peretelui abdominal anterior:A. Tetragonul GrynfeltB. Triunghiul sternocostalC. Linia semilunarăD. Triunghiul VolânskiE. Linia albă

161. CM. Locuri slabe ale peretelui abdominal posterior:A. Triunghiul lombocostalB. Tetragonul GrynfeltC. Linia semilunarăD. Triunghiul PetitE. Triunghiul Volânski

162. CM. Grupul muşchilor centurii scapulare include:A. M. levator al scapuleiB. M. supraspinosC. M. deltoidD. M. pectoral micE. M. infraspinos

163. CM. Originea m. deltoid:A. Treimea laterală a claviculeiB. Colul chirurgical al humerusuluiC. Acromionul

Page 154: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

153

D. Spina scapuleiE. Unghiul superior al scapulei

164. CM. Muşchiul subscapular:A. Ocupă fosa subscapularăB. Trece posterior de capsula articulaţiei scapulohumeraleC. Tendonul lui este separat de capsula articulaţiei umărului printr-o bursăD. Este antagonistul m.supraspinosE. Tendonul lui aderă totalmente la capsula articulaţiei umărului

165. CM. Peretele posterior al cavitaţii axilare este constituit din:A. M. trapezB. M. marele dorsalC.M. infraspinosD.M. subscapularE.M. rotund mare

166. CM.Peretele anterior al cavitaţii axilare este constituit din :A.M. deltoidB.M. pectoral mareC.M. pectoral anteriorD.M. pectoral micE.M. biceps brahial

167. CM. Indicați muşchii, care formează peretele anterior al cavitas axil-laris.А. Мusculus deltoideusB. Мusculus pectoralis minorC. Мusculus biceps brachiiD. Мusculi teretis minor et majorE. Мusculus pectoralis major

168. CM. Numiți structurile anatomice, care constituie pereții canalis nervi radialisА. HumerusB. Musculus biceps brachiiC. Musculus triceps brachiiD. Musculus brachialisE. Мusculus coracobrachialis

Page 155: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

154

169. CM. Peretele lateral al cavitaţii axilare este constituit din:A.M. triceps brahialB.M. pectoral micC.M. biceps brahial (capul scurt)D.M. dinţat anteriorE.M. coracobrahial

170. CM. Orificiul trilater (privit din față) este delimitat de :A. Tendonul capului lung al mușchiului biceps brahialB. Tendonul capului lung al mușchiului triceps brahialC. M. rotund mareD. M. infraspinosE. M. subscapular

171. CM. Orificiul patrulater (văzut din față) este delimitat de :A.Tendonul capului lung al m. biceps brahialB. HumerusC.M. infraspinosD.M. subscapularE.M. rotund mare

172. CM. Pe peretele anterior al cavitaţii axilare se disting:A. Trigonul omoclavicularB. Trigonul clavipectoralC. Trigonul deltoideopectoralD. Trigonul suprapectoralE. Trigonul subpectoral

173. CM. Indicați formațiunile, care delimitează fossa cubitalis.А. HumerusB. Musculus brachialisC. Musculus pronator teresD. Musculus brachioradialisE. Musculus biceps brachii

174. CM. Numiți şanțurile antebrațuluiА. MedianB. RadioulnarC. CubitalD. RadialE.Ulnar

Page 156: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

155

175. CM. Funcţiile muşchilor anteriori ai braţului se rezumă la :A. Extensia în articulaţia umăruluiB. Flexia în articulaţia cotuluiC. Abducţia în articulaţia umăruluiD. Flexia anterioară a braţuluiE. Rotirea braţului

176. CM. Muşchii grupului posterior al braţului efectuează:A.Adducţia braţuluiB.Extensia în articulaţia umăruluiC.Anteflexia braţuluiD.Extensia în articulaţia cotuluiE. Flexia în articulaţia cotului

177. CM. Fosa cubitală este delimitată de:A. M. coracobrahialB. M. brahialC. M. brahioradialD. M. supinatorE. M. pronator patrat

178. CM. Șanţul cubital anterior lateral este delimitat de:A. M. biceps brahialB. M. brahialC. M. triceps brahialD. M. brahioradialE. M. pronator rotund

179. CM. Șanţul cubital anterior medial este delimitat de :A. M. coracobrahialB. M. brahialC. M. supinatorD. M. brahioradialE. M. pronator rotund

180. CM. Șanţul radial este delimitat de:A. M. flexor superficial al degetelorB. M. flexor ulnar al carpuluiC. M. flexor radial al carpuluiD. M. palmar lungE. M. brahioradial

Page 157: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

156

181. CM. Șanţul median este delimitat de:A. M. flexor profund al degetelorB. M. palmar lungC. M. flexor radial al carpuluiD. M. flexor ulnar al carpuluiE. M. flexor superficial al degetelor

182. CM. Șanţul ulnar este delimitat de:A. M. flexor lung al policeluiB M. flexor profund al policeluiC. M. flexor ulnar al carpuluiD. M. pronator patratE. M. flexor superficial al degetelor

183. CM. Muşchii mâinii, eminenţa tenară:A. Se disting mușchii palmari, dorsali și interosoșiB. Sunt situaţi în trei planuriC. Cel mai profund mușchi din grup este m.opozant al policeluluiD. Toţi, cu excepţia adductorului policelului, au originea pe rândul pro-ximal al oaselor carpieneE. M.opozant al policelului se inseră pe primul os metacarpian

184. CM. Muşchii eminenţei hipotenare:A. Sunt în număr de patruB. M.palmar scurt este inconstantC. Cel mai superficial este opozantul degetului micD. Cu excepţia palmarului scurt, își iau originea de pe retinaculul flexo-rilor, osul piziform și osul cu cârligE. Toţi mușchii hipotenarului se inseră pe falanga proximală a degetului mic

185. CM. Fasciile şi aponeurozele mâinii:A. Fascia dorsală este cu mult mai subţire decât cea palmarăB. Spaţiul dintre eminenţele tenară și hipotenară este ocupat de aponeu-roza palmarăC. Aponeuroza palmară este formată din fibre longitudinale și transver-saleD. La baza oaselor metacarpiene fibrele transversale ale aponeurozei pal-mare formează lig.metacarpian superficialE. De la porţiunile medială și laterală ale fasciei palmare pornesc fascicu-le care se inseră pe fascia mușchilor interosoși

Page 158: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

157

186. CM. Retinaculele membrului superior:A. Retinaculul flexorilor se extinde de la piziform și osul cu cârlig până la scafoid și trapezoidB. Retinaculul flexorilor transformă șanţul carpal în canalul carpalC. Prin canalul carpal trec 2 teci sinovialeD. Fasciculele retinaculului flexorilor se dedublează lateral și medial for-mând canalele radial și ulnar ale carpuluiE. Spaţiul sub retinaculul extensorilor este divizat în 4 canale

187. CM. Canalul carpal conţine teci sinoviale pentru:A. Tendonul m. flexor ulnar al carpuluiB. Tendoanele flexorilor superficial și profund ai degetelorC. Tendonul m. flexor radial al carpuluiD. Tendonul m. flexor lung al policeluiE. Tendonul abductorului lung al policelui

188. CM. Topografia braţului:A. Canalul nervului radial se află între humerus și bicepsul brahialB. Orificiul de intrare al canalului radial se localizează din partea medială a braţului între treimile superioară și medieC. Limitele orificiului de intrare în canalul radial sunt formate de hume-rus, capul medial și cel lateral ai tricepsului brahialD. Prin canalul nervului radial trec nervul radial, artera și vena omonime.E. Şanţurile bicipitale separă regiunea anterioară a braţului de cea pos-terioară

189. CM. Roteşte braţul înăuntru:A. M. deltoidB. M. subscapularC. M. supaspinosD. M. rotund mareE. M. rotund mic

190. CM. Roteşte braţul în afară:A. M. deltoidB. M. subscapularC. M. supaspinosD. M. rotund mareE. M. rotund mic

Page 159: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

158

191. CM. Aderă la capsula articulară a cotului:A. M. coracobrahialB. M. subscapularC. M. brahialD. M. biceps brahialE. M. triceps brahial

192. CM. Aderă la capsula articulară a umărului:A. M. deltoidB. M. subscapularC. M. brahialD. M. biceps brahialE. M. supaspinos

193. CM. Nu aderă la capsulele articulare:A. M. deltoidB. M. coracobrahialC. M. subscapularD. M. supaspinosE. M. triceps brahial

194. CM. Muşchii bazinului:A. Sunt flexori, extensori, rotatori, abductori și adductori ai coapseiB. Formează în jurul articulaţiei coxofemurale cea mai puternică aglo-merare muscularăC. Sunt biarticulariD. Se clasifică în mediali și lateraliE. Se inseră pe epifiza proximală a femurului

195. CM. Fasciile bazinului:A. M. psoas mare este acoperit de fascia lombarăB. Fascia iliacă reprezintă continuarea fasciei lombareC. Porţiunea laterală a fasciei late se îndepărtează de lig.inghinal formând arcul iliopectineuD. Fascia gluteală separă mm.glutei de alţi mușchi externi ai bazinuluiE. Distal fascia gluteală continuă cu fascia lată a coapsei

196. CM. Canalul obturator este delimitat de:M. obturator externB. M. pectineuC. Orificiul obturator

Page 160: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

159

D. Şantul obturatorE. M. obturator intern

197. CM. Muşchii anteriori ai coapsei:A. Sunt uniarticulariB. Flectează coapsa și gambaC. Sunt cei mai lungi din corpul omuluiD. Formează un tendon comunE. M.cvadriceps se inseră pe rotulă și tuberozitatea tibiei

198. CM. Muşchii posteriori ai coapsei:A. Sunt extensori ai coapseiB. Flectează gambaC. Au origine pe osul iliacD. M.biceps al femurului și m.semitendinos sunt rotatori (sinergiști) ai gambeiE. Toţi participă la formarea pes anserinus profundus

199. CM. Muşchii mediali ai coapsei:A. Toţi sunt adductori ai coapseiB. Toţi se inseră pe linia aspera femorisC. Își iau originea de pe osul pubisD. M.graţios participă la formarea pes anserinus superficialisE. M.pectineu participă la flexia și abducerea coapsei

200. CM. Locul de inserție a musculus semimembranosus. А. Condylus medialis tibiaeB. Condylus lateralis tibiaeC. Epicondylus lateralis femorisD. Epicondylus medialis femorisE. Fascia mușchiului popliteu

201. CM. Indicați originea musculus extensor digitorum brevis.А. CalcaneusB. Os naviculareC. TalusD. TibiaE. Nu începe de la retinaculum extensorum inferius

Page 161: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

160

202. CM. Numiți formațiunile care constituie pereții canalis adductorius.А. Мusculus adductor magnusB. Мusculus adductor longusC. Мusculus adductor brevisD. Мusculus vastus medialisE. Мusculus sartorius

203. CM. Indicați formaţiunile topografice localizate posteroinferior de ligamentum inguinale.А. Annulus inguinalis superficialisB. Lacuna vasorumC. Lacuna musculorumD. Canalis оbturatoriusE. Canalis adductorius

204. CM. Enumerați pereţii canalis femoralis.А. Vena femoralisB. Arteria femoralisC. Fascia pectineaD. Cornu superius margo falciformisE. Ligamentum inguinale

205. CM. Numiți limitele fossa poplitea.А. Мusculus biceps femorisB. Мusculus semimembranosusC. Мusculus gastrocnemiusD. Мusculus soleusE. Мusculus tibialis posterior

206. CM. Indicați canalele din regiunea gambeiА. Canalis cruropоpliteusB. Canalis musculoperoneus superiorC. Canalis adductoriusD. Canalis musculoperoneus inferiorE. Canalis femoralis

207. CM. Fascia lată:A. Porţiunea ei posterioară are un caracter tendinosB. În porţiunea anterosuperioară se împarte în două foiţeC. Lamela profundă este perforată de hiatul safenD. Formează teci pentru cvadriceps și adductorul mareE. Porţiunea ei laterală se numește tract iliotibial

Page 162: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

161

208. CM. Canalul adductor este delimitat de:A.M. adductor micB.M. adductor mareC.M. adductor lungD.M. vast medialE.M. vast lateral

209. CM. Canalului femuropopliteu i se disting:A. 2 pereţiB. 3 pereţiC. 2 orificiiD. 3 orificiiE. 2 fisuri

210. CM. Triunghiul femural este delimitat de:A. M.pectineuB. M.croitorC. M.adductor mareD. Lig. InghinalE. M. adductor lung

211. CM. Lacuna musculară este delimitată de:A. M. iliopsoasB. M. croitorC. Osul coxalD. Lig. lacunarE. Arcul iliopectineu

212. CM. Lacuna vasculară este delimitată de:A. Vena femuralăB. M. psoas mareC. Lig. inghinalD. Lig. pectinealE. Arcul iliopectineu

213. CM. Inelul femural este delimitat de:A. Arcul iliopectineuB. Lig. inghinalC. Artera femuralăD. Lig. lacunarE. Lig. pectineal

Page 163: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

162

214. CM. Canalul femural are:A. 2 pereţiB. 3 pereţiC. 4 pereţiD. 2 ineleE. 1 sept

215. CM. Fosa poplitee este delimitată de:A. M. plantarB. M. gastrocnemianC. M. biceps al coapseiD. M. soleuE. M. semimembranos

216. CM. Muşchii gambei:A. Sunt grupaţi simetric în jurul oaselorB. Sunt situaţi în 3 loje separateC. Majoritatea tendoanelor lor își schimbă direcţiaD. Mușchii grupului anterior sunt extensori ai gambeiE. În majoritatea lor sunt multiarticulari

217. CM. Componentele lanţului antigravitaţional:A. M. iliacB. M. gluteu mareC. M. popliteuD. M. triceps suralE. M. cvadriceps al coapsei

218. CM. Fascia gambei:A. Concrește cu creasta anterioară și faţa medială a tibieiB. Trimite 2 septe intermusculare: medial și lateralC. Formează 2 retinacule: al flexorilor și al extensorilorD. Lamela ei profundă separă m.gastrocnemian de cel solearE. Spaţiul dintre tendonul lui Ahile și lamela profundă a fasciei conţine ţesut celuloadipos

219. CM. Canalul musculoperonier superior este format de:A. TibieB. FibulăC. M. solearD. M. peronier lungE. M. flexor lung al halucelui

Page 164: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

163

220. CM. Canalul musculoperonier inferior este format de:A. M. tibial posteriorB. FibulăC. M. flexor lung al haluceluiD. M. peronier lungE. M. peroneus terţius

221. CM. Canalul cruropopliteu este format de:A.TibieB.M. tibial anteriorC.M. gastrocnemianD.M. solearE.M. tibial posterior

222. CM. Muşchii coapsei, grupul anterior:A. SemimembranosB. CvadricepsC. Biceps femuralD. PectinatE. Croitor

223. CM. Muşchii coapsei, grupul posterior:A. SemimembranosB. CvadricepsC. Biceps femuralD. SemitendinosE. Pectinat

224. CM. Extensia coapsei e realizată de muşchii:A. Gluteu mareB. Gluteu mediuC. Biceps al coapseiD. Obturator externE. Iliopsoas

225. CM. Abduc coapsa muşchii:A. Gluteu micB. PiriformC. Obturator internD. Gluteu mediuE. Obturator extern

Page 165: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

164

226. CM. Rotesc coapsa în afară muşchii:A. Gluteu mareB. PiriformC. Patrat al femuruluiD. GemeniE. Tensor al fasciei late

227. CM. Formaţiuni topografice localizate pe coapsă:A. Canalul PirogovB. Canalul femuralC. Hiatul safenD. Canalul adductorE. Triunghiul Scarpa

228. CM. Formaţiuni topografice localizate pe gambă:A. Canalul PirogovB. Canalul femuralC. Canalul cruropopliteuD. Hiatul safenE. Canalul adductor

229. CM. Clasificarea muşchilor capului:A. Mușchii penaţiB. Mușchii mimiciC. Mușchii biventeriD. Mușchii masticatoriE. Mușchii antagoniști

230. CM. Muşchii capului, acoperiţi de fascii:A. M.temporalB. M.mentalC. M.buccinatorD. M. pterigoid lateralE. M. maseter

231. CM. Clasificarea muşchilor gâtului:A. Mușchi anterioriB. Mușchii superficialiC. Mușchi scurţiD. Mușchi profunziE. Mușchi fusiformi

Page 166: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

165

232. CM. Muşchi superficiali ai gâtului sunt:A. SuprahioidieniiB. ScaleniiC. SternocleidomastoidianulD. M. lung al gâtuluiE. M. pielos al gâtului

233. CM. Triunghiul medial al gâtului include triunghiurile:A. ClavipectoralB. SubmandibularC. CarotidD. OmoclavicularE. Omotraheal

234. CM. Grupul muşchilor profunzi ai gâtului include:A. Muschii infrahioidieniB. Muschii lungi al capului și al gâtuluiC. Muschii scaleniD. Muschiul digastricE. Muschii drepţi ai capului anterior și lateral

235. CM. Triunghiul lateral al gâtului include:A. Trigonul omohioidianB. Trigonul omotrapezoidianC. Trigonul clavipectoralD. Trigonul omoclavicularE. Trigonul omotraheal

236. CM. Spatii interfasciale ale gâtului sunt:A. InterscalenB. Interaponeurotic suprasternalC. AntescalenD. PrevisceralE. Retrovisceral

237. CM. Numiți muşchiul care participă la flexia coloanei vertebraleА. Мusculus longissimusB. Мusculus latissimus dorsiC. Мusculus obliquus abdominis externusD. Мusculus pectoralis majorE. Мusculus obliquus abdominis internus

Page 167: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

166

238. CM. Indicați care muşchi participă la ridicarea scapulei şi a claviculeiА. Мusculus rhomboideus majorB. Мusculus supraspinatusC. Мusculus infraspinatusD. Мusculus teres majorE. Мusculus trapezius

239. CM. Indicați care muşchi participă la abducerea brațuluiА. Мusculus triceps brachiiB. Мusculus deltoideusC. Мusculus infraspinatusD. Мusculus latissimus dorsiE. Мusculus supraspinatus

240. CM. Indicați care muşchi participă la adducerea brațuluiА. Мusculus deltoideusB. Мusculus supraspinatusC. Мusculus infraspinatusD. Мusculus coracobrachialisE. Мusculus pectoralis major

241. CM. Indicați care muşchi participă la flexia brațuluiА Мusculus pectoralis majorB. Мusculus infraspinatusC. Мusculus subscapularisD. Мusculus teres majorE. Мusculus biceps brachii

242. CM. Indicați care muşchi participă la supinarea antebrațuluiА. Мusculus pronator teresB. Мusculus triceps brachiiC. Мusculus biceps brachiiD. Мusculus brachialisE. Мusculus supinator

243. CM. Indicați care muşchi participă la flexia coapseiА. Мusculus rectus femorisB. Мusculus vastus medialisC. Мusculus vastus lateralisD. Мusculus vastus intermediusE. Мusculus sartorius

Page 168: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

167

244. CM. Indicați care muşchi participă la adducerea coapseiА. Мusculus gluteus mediusB. Мusculus gluteus minimusC. Мusculus gracilisD. Мusculus pectineusE. Мusculus vastus intermedius

245. CM. Indicați care muşchi participă la flexia gambeiА. Мusculus biceps femorisB. Мusculus vastus medialisC. Мusculus vastus lateralisD. Мusculus popliteusE. Мusculus vastus intermedius

246. CM. Indicați care muşchi participă la rotația gambei internА. Мusculus rectus femorisB. Мusculus biceps femorisC. Мusculus sartoriusD. Мusculus adductor longusE. Мusculus gracilis

247. CM. Indicați care muşchi participă la flexia dorsală a picioruluiА. Мusculus fibularis longusB. Мusculus tibialis anteriorC. Мusculus tibialis posteriorD. Мusculus triceps suraeE. Мusculus extensor digitorum longus

248. CM. Indicați care muşchi participă la pronația picioruluiА. Мusculus peroneus longusB. Мusculus tibialis anteriorC. Мusculus tibialis posteriorD. Мusculus triceps suraeE. Мusculus peroneus brevis

249. CM. Indicați care muşchi participă la supinația picioruluiА. Мusculus fibularis longusB. Мusculus extensor digitorum longusC. Мusculus extensor hallucis longusD. Мusculus tibialis posteriorE. Мusculus fiexor hallucis longus

Page 169: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

168

TESTE MIOLOGIE Răspunsuri

1. E 64. D 127. A,C,D 190. A,E2. B 65. F 128. A,B,C,D 191. C,E3. C 66. C 129. A,B 192. B,E4. C 67. C 130. B,E 193. A,B5. C 68. C 131. B,E 194. A,B6. A 69. D 132. A,E 195. A,B,E7. A 70. D 133. B,D,E 196. D,E 8. A 71. C 134. A,B,C 197. C,E9. A 72. E 135. A,B,D,E 198. A,B

10. E 73. A 136. B,D,E 199. A,C,D11. E 74. A,B,C 137. A,B,D,E 200. A,E12. B 75. A,B,C,D 138. B,D,E 201. A,E13. C 76. C,D,E 139. A,B,C,E 202. A,D14. B 77. A,B,C,D 140. A,B 203. B,C15. C 78. A,B,C 141. A,B,D 204. A,C,D,E16. C 79. A,B,C,E 142. B,C,D 205. A,B,C17. C 80. B,C,D 143. B,D,E 206. A,B,D18. B 81. A,D,E 144. A,B,C,D 207. B,E19. A 82. A,B,C,D 145. A,E 208. B,D20. C 83. A,B,C 146. C,D 209. B,D21. D 84. A,D,E 147. B,C,D,E 210. B,D,E22. D 85. A,B,D 148. A,C 211. C,E23. A 86. A,C,D,E 149. A,B,D,E 212. C,D,E24. C 87. A,B,D 150. C,E 213. B,D,E25. C 88. A,C 151. A,B,D,E 214. B,D26. D 89. A,B,C,E 152. A,C 215. B,C,E27. A 90. A,C 153. B,D 216. B,C,E28. C 91. B,D,E 154. A,B,D 217. B,D,E29. D 92. B,C 155. C,D,E 218. A,E30. D 93. B,E 156. B,D 219. B,D31. D 94. A,C,E 157. C,E 220. B,C32. C 95. A,C,E 158. B,C,D 221. D,E

Page 170: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

169

33. B 96. A,B,C 159. A,C 222. B,E34. A 97. A,C,D,E 160. C,D,E 223. A,C,D35. C 98. B,C 161. B,D 224. A,C36. D 99. A,C,E 162. B,C,E 225. A,D37. D 100. A,B,C 163. A,C,D 226. A,C38. B 101. C,D 164. A,C,D 227. B,C,D,E39. D 102. A,B,C,E 165. B,D,E 228. A,C40. C 103. A,B 166. B,D 229. B,D41. B 104. B,C,D 167. B,E 230. A,C,D,E42. D 105. A,B,D,E 168. A,C 231. B,D43. A 106. A,C,E 169. C,E 232. C,E44. B 107. B,C,D 170. B,C,E 233. B,C,E45. B 108. A,B,D 171. B,D,E 234. B,C,E46. B 109. B,C,D 172. B,E 235. B,D47. A 110. A,B,C,D 173. B,C 236. B,D,E48. B 111. B,E 174. A,D,E 237. C,E49. D 112. B,D,E 175. B,D 238. A,E50. B 113. B,D,E 176. A,B,D 239. B,E51. C 114. A,C,D,E 177. B,C 240. C,E52. C 115. A,B,D 178. B,D 241. A,E53. B 116. B,C 179. B,E 242. C,E54. C 117. A,C,D 180. C,E 243. A,E55. D 118. A,C,D 181. C,E 244. C,D56. E 119. A,C,D 182. C,E 245. A,D57. D 120. B,C,D 183. B,E 246. C,E58. D 121. A,C,D 184. A,B,D 247. B,E59. E 122. B,C 185. A,B,C,E 248. A,E60. A 123. B,C 186. A,B,C,D 249. D,E61. B 124. C,E 187. B,D62. B 125. A,C 188. B,C,E63. D 126. A,B,C 189. A,B,D

Page 171: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

170

MIOLOGIE2. PROBLEME DE SITUAŢIE

1. La medic s-a adresat un bărbat care acuză dureri la spate.În urma examinării, medicul a stabilit că durerea este localizată în regiu-nea așa-numitului triunghi auscultativ.1. Indicaţi limitele triunghiului dat.2. Care poziţie a braţului și scapulei mărește dimensiunile acestuia.

2. Pacientului cu o ţinută incorectă i se recomandă o serie de exerciţii.1. Care mușchi trebuie antrenaţi în setul dat de exerciţii fizice?2. Care mușchi din cei menţionaţi este situat mai profund?

3. În clinică pacientul a fost diagnosticat cu hernie diafragmatică (evaginarea stomacului în cavitatea toracică prin unul dintre locurile vulnerabile ale diafragmei).1. Numiţi locurile slabe ale diafragmei?2. Numiţi porţiunile diafragmei și punctele lor de origine.

4. În fractura de coastă cu deplasare a fragmentelor, odată cu pleura a fost lezată fascia ce căptușește cavitatea toracică din interior.1. Cum se numește această fascie?2. Enumeraţi formaţiunile anatomice la care aderă din interior fascia dată.

5. Un copil necesită examinarea cavităţii abdominale.1. În care parte a peretelui abdominal anterior poate fi efectuată incizia pentru a evita hemoragia.

6. Fractura coastei I cu deplasarea fragmentelor osoase a provocat lezarea arterei subclaviculare și hemoragie.1. Ce spaţiu delimitează din inferior coasta I-a?2. Între care mușchi se extinde acest spaţiu. Indicaţi originea, inserţia și funcţia acestor mușchi.

7. Pacient diagosticat cu “Tendovaginită”.1. Care formaţiuni ale sistemului muscular sunt implicate în această pato-logie?2. La ce nivel se va recomanda imobilizarea?

Page 172: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

171

8. În clinica Chirurgie a survenit necesitatea iminentă de revizie a organelor cavității abdominale la un copil.1. În care parte a peretelui abdominal se va efectua incizia de acces cu risc minim de sângerare?2. Care sunt elementele constitutive ale peretelui abdomenului în această zonă?

9. Întru atingerea performanței antrenorul recomandă sportivului să spo-rească efortul asupra mușchiului rect abdominal.1. Enumerați funcțiile mușchiului rect abdominal.2. Enunțați punctele de origine și de inserție ale mușchiului.

10. Care dintre mușchii respiratori influențează în mod decisiv capacitatea vi-tală a plămânilor?1. Enumerați părțile mușchiului care se inseră la scheletul osos.2. În ce plan anatomic se află mușchiul?

11. La un nou-născut a fost depistată o hernie ombilicală.1. Enunțați termenul latin care corespunde locului prolabării herniei.2. Între care mușchi ai abdomenului se situează această formațiune ana-tomică?

12. La femeie unii mușchi ai trunchiului participă la travaliu, contribuind la expulzarea fătului.1. Enumerați acești mușchi.2. Care termen definește efortul conjugat al mușchilor abdomenului.

13. În efort fizic exagerat, când sporește considerabil presiunea endoabdomi-nală, la persoanele cu o dezvoltare fizică precară pot prolaba hernii la nive-lul peretelui abdominal anterior.1. Enumeraţi locurile slabe ale peretelui abdominal anterior.2. Explicaţi fenomenul frecvenţei mai sporite a herniilor la nivelul segmen-tului superior al liniei albe.

14. Pentru corecţia ţinutei pacienţilor li se recomandă un set de exerciţii spe-ciale.1. Care grupuri de mușchi urmează să fie antrenate în aceste programe complexe de kinetoterapie?2. Care dintre acești mușchi este situat în cel mai profund strat?

Page 173: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

172

15. În traumatism al umărului la pacientul-copil se constată limitarea severă a tuturor mișcărilor cu excepția adducției.1. Care dintre mușchii umărului a fost afectat cel mai mult în acest acci-dent? 2. Enunțați locul de inserție a mușchiului respectiv.

16. Pacientul-copil prezintă o contuzie a mușchilor grupului medial al coapsei.1. Care mișcări și în ce articulaţii vor fi afectate în asemenea caz?2. Enumerați mușchii grupului medial al coapsei.

17. Pacientul-copil acuză imposibilitatea de a redresa genunchiul din poziția de flexie.1. Care mușchi poate fi afectat?2. Enunțați locul de inserție a tendonului mușchiului respectiv.

18. La pacientul-copil s-a constatat picior plat longitudinal.1. Care mușchi ar urma să fie antrenați în scopul redresării situației?2. Ce fel de exerciții ar putea fi indicate?

19. Călcând strâmb pacientul a suferit o fractură de maleolă laterală.1. Tendoanele căror mușchi au fost afectate în acest traumatism?2. Care sunt funcțiile acestor mușchi.

20. În traumatism al brațului (plagă tăiată profundă) a fost afectat tendonul mușchiului inserat pe creasta tuberculului mare al humerusului.1. Enunțați denumirea acestui mușchi.2. Care este originea mușchiului?

21. În traumatism al brațului a fost afectată zona orificiului patrulater.1. Enunțați structurile care delimitează orificiul patrulater.2. Mai există un alt orificiu în proximitatea orificiului patrulater? Care sunt limitele acestuia?

22. În urma unui traumatism sportiv pacientul acuză imposibilitatea de a în-doi gâtul mâinii.1. Care mușchi ar putea fi traumatizați în cazul dat?2. Mobilitatea cărei articulații ar putea fi redusă?

23. Pacientul prezintă un traumatism la nivelul tendonului mușchiului triceps al gambei.1. Care este funcția acestui mușchi?2. Enunțați locul de inserție a mușchiului.

Page 174: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

173

24. Pacientul prezintă fractură de claviculă.1. Acțiunea cărui mușchi urmează să fie limitată prin aplicarea pansamen-tului de fixare?2. Care sunt funcțiile colaterale ale acestui mușchi?

25. Pacientul prezintă o zdrobire de rotulă.1. Tendoanele căror mușchi au avut de suferit în cazul dat?2. Care funcții ale acestor mușchi ar putea fi afectate în rupturile tendoa-nelor respective?

26. Vătămarea nervului axilar în traumatism de umăr a provocat dereglarea funcțiilor mușchiului deltoid.1. Enunțați punctele de origine și de inserție ale mușchiului.2. Enumerați funcțiile mușchiului deltoid și ale părților acestuia.

27. În consecința unui traumatism al policelui la nivelul falangei distale a sur-venit un proces supurativ manifestând tendință de difuzare.1. În care direcții este posibilă propagarea supurației în absența unei intervenții respective?2. Enunțați limitele (proximală și distală) tecii sinoviale a tendonului mușchiului flexor lung al policelui.

28. Medicul-chirurg a constatat inflamația tecii sinoviale a tendonului mușchiului flexor al indicelui la nivelul falangei distale.1. Este oare posibilă propagarea supurației către regiunea carpiană și pe antebraț?2. Explicați cum se formează canalul carpian.

29. În urma unui traumatism sportiv pacientul acuză imposibilitatea de a în-doi gâtul mâinii, mișcările degetelor nefiind afectate.1. Care mușchi ar putea fi afectați în cazul dat?2. Care dintre articulații vor manifesta limitarea mișcărilor în asemenea traumatism?

30. Pacientul acuză dureri la picioare, oboseală și senzații neplăcute în tim-pul mersului. Plantograma (amprenta piciorului) prezintă conturul feței plantare a piciorului de forma unui trigon alungit cu unghiurile rotunjite. Diagnostic: Picior plat.1. Enumerați bolțile piciorului.2. Care este cel mai înalt arc longitudinal?3. Enunțați elementele active și pasive de consolidare a bolții piciorului.

Page 175: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

174

31. Pacientul prezintă o plagă tăiată la nivelul șanțului plantar lateral, cauzată de cioburile de sticlă de pe plajă. 1. Enunțați limitele acestui șanț.2. Există oare un alt șanț pe fața plantară a piciorului? Care sunt limitele acestuia?

32. În traumatism al brațului (plagă tăiată profundă) au fost afectate tendoa-nele a doi mușchi inserați pe creasta tuberculului mic al humerusului.1. Enumerați acești mușchi.2. Enunțați punctele de origine a mușchilor.3. Care sunt funcțiile acestor mușchi?

33. În consecința unei injecții intramusculare a survenit un abces la nive-lul mușchiului fesier mare, care, la rândul său a provocat disfuncții ale articulației coxo-femurale.1. Enunțați funcțiile mușchiului gluteu mare.2. Care sunt punctele de origine și de inserție ale acestui mușchi?

34. Neurita (inflamația) nervului obturator a provocat dereglarea funcțiilor mușchilor mediali ai coapsei.1. Enumerați mușchii mediali ai coapsei.2. Enunțați funcția fiecăruia din mușchii mediali ai coapsei.

35. Pentru intervenții asupra vaselor sangvine ale coapsei medicul-chirurg va efectua o incizie la nivelul șanțului iliopectineu.1. Care formațiuni anatomice delimitează acest șanț?2. În limitele cărui trigon se află șanțul iliopectineu? Enunțați limitele tri-unghiului.

36. Propagarea proceselor supurative este limitată de septurile fasciale inter-musculare.1. Enumerați septurile intermusculare la nivelul gambei.2. Care sunt grupurile de mușchi, separate de septurile intermusculare fas-ciale în regiunea gambei?

37. Pacientul prezintă o plagă tăiată profundă pe fața dorsală a piciorului cu implicarea tendoanelor mușchilor.1. Tendoanele căror mușchi sunt situate pe partea dorsală a piciorului?2. Enumerați funcțiile acestor mușchi.

Page 176: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

175

38. Pacientul prezintă un traumatism la nivelul tendonului mușchiului triceps al gambei pe dreapta.1. Care este funcția acestui mușchi?2. Enumerați componentele mușchiului triceps al gambei.

39. În traumatism craniocerebral pacientul nu poate deplasa mandibula îna-inte.1. Care mușchi ar putea fi afectați în cazul dat?2. Care sunt punctele de inserție ale acestor mușchi?

40. În rezultatul unui traumatism craniocerebral pacientul nu poate deplasa mandibula înainte. 1. Care mușchi ar putea fi afectați în cazul dat?2. Care sunt punctele de inserție ale acestor mușchi?

41. Inspecția regiunii gâtului pacientului denotă o plagă la nivelul trigonului carotid și al celui omotraheal.1. Enunțați limitele acestor triunghiuri.2. Mai există oare alte formațiuni de acest gen în regiunile anterioară și cea laterală ale gâtului?

42. În inspecția pacientului s-a constatat prezența unei colecții de puroi între lamelele superficială și cea pretraheală ale fasciei gâtului deasupra incizurii jugulare a sternului.1. Enunțați termenul definitoriu al acestui spațiu.2. Enumerați și alte spații celulare interfasciale din regiunea gâtului.

43. În consecința ictusului cerebral a survenit paralizia unor mușchi mastica-tori, pacientul acuzând dereglări ale funcției articulației temporo-mandi-bulare.1. Contracțiile cărui mușchi determină deplasarea laterală a mandibulei?2. Care mușchi contribuie la deplasarea mandibulei înainte.

Page 177: CULEGERE DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE LA … · Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utilizată și de cadrele profesoral-didactice

"Tipografia-Sirius" SRLChişinău, str. Lăpuşneanu, 2; Tel./fax: 23 23 52

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a CărţiiCulegere de teste şi probleme de situaţie la anatomia omului: [în vol.] / colectiv de aut.:

Ilia Catereniuc, Teodor Lupaşcu, Mihail Ştefaneţ [et al.]; sub red.: Ilia Catereniuc, Teodor Lupaşcu; Univ. de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”, Catedra Anato-mia Omului. – Chişinău: S. n., 2014 (Tipografia-Sirius). – ISBN 978-9975-57-147-0.

Vol. 1 : Aparatul locomotor. – 2014. – 176 p. – 400 ex. – ISBN 978-9975-57-148-7.611.7(079)C 94

CZU 611.7(079)C 94