cu presa/revista presei 25... · web viewdoru sinaci-director adjunct la centrul judeţean cultural...

25.08.2011

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI25 august 2011

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

“APELE ROMÂNEhttp://www.rowater.ro

http://www.rowater.ro/

25.08.2011

CUPRINS PRESA CENTRALĂ.......................................................................................................... 4

Premierul Boc le-a cerut miniştrilor să publice listele investiţiilor în derulare şi finalizate în ultimii doi ani............................................................................................4Cu cărţile pe masă: Boc cere ministerelor şi companiilor de stat să publice online investiţiile finalizate şi programate..............................................................................6Teme similare...............................................................................................................6Gospodării inundate în Vălenii de Munte, copac doborât de vânt la Ploieşti, după o ploaie puternică...........................................................................................................6Asigurarea obligatorie a locuinţei, surpată în confuzie................................................7Podul de 120 mil. euro de la Brăila are studiu de fezabilitate, dar finanţare încă zero................................................................................................................................... 10Teme de mediu...........................................................................................................12Roşia Montană naşte nervi în UDMR: Kelemen Hunor îi arată uşa lui Eckstein-Kovacs................................................................................................................................... 12Sfidarea justiției, istoriei şi opiniei publice de la Roşia Montană...............................14Mai multe ONG-uri de mediu îi cer lui Băsescu să îşi retragă declaraţiile despre Roşia Montană.................................................................................................................... 14Vedetele susţin campania “Let’s Do It Romania!”......................................................16Peste 300 de milioane de euro pentru reabilitarea retelelor de apa din Moldova....17Laszlo Borbely: Dorim să extindem suprafaţa pădurilor la 30% din teritoriul României................................................................................................................................... 17Alte știri......................................................................................................................18Cutremur de 3,8 grade pe scara Richter produs în Marea Neagră.............................18

PRESA LOCALĂ........................................................................................................19

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA.....................................................19Scaldatul interzis in lacurile de acumulare.................................................................19Scaldatul interzis in lacurile de acumulare.................................................................19Scăldatul interzis în locuri neamenajate şi lacuri de acumulare.................................20

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

25.08.2011

Scăldatul interzis în locuri neamenajate şi lacuri de acumulare.................................21Teme similare.............................................................................................................21Se decolmateaza Iazul Morilor...................................................................................21Teme de mediu..........................................................................................................22Energia verde - pe placul dambovitenilor..................................................................22

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU......................................................................23ABA Jiu se implică din nou în proiectul Let's do it, Romania......................................23Acţiune de colectare a gunoaielor de pe marginea pâraielor Terpeziţa şi Desnăţui. .23Alte știri......................................................................................................................24La un pas să intre în comă din cauza căldurii.............................................................24

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ................................................................25Teme similare.............................................................................................................25Locul şi rolul apei în istoria oraşului Arad...................................................................25Teme de mediu...........................................................................................................26Borbely propune avizarea “Roşia Montana”..............................................................26Impactul industriei distractive asupra mediului înconjurător....................................26Primăriile din judeţ au luat în serios alerta cod galben de caniculă...........................28Exploatarea pietrei din cariera de la Bata se va extinde............................................29Staţia de tratare a apei Sânpetru devine funcţională în septembrie..........................30Noi depăşiri ale concentraţiei maxime admise de amoniac.......................................33Azomureş continuă să polueze aerul din oraş............................................................34Oraşul florilor duhneşte a amoniac............................................................................35

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA........................................................35Investitii publice pe internet......................................................................................35Teme similare.............................................................................................................35Legendele Lacului Colibita-simple mituri?..................................................................35Dezastru ecologic pe malul Somesului?.....................................................................37Teme de mediu...........................................................................................................38Voluntarii maramureseni ai proiectului "Let's Do It, Romania!"................................38Echipa Let’s do it Maramures in actiune....................................................................38

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

25.08.2011

Chereches vrea sa mute Romaltynul langa haldele de steril......................................39ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT................................................................39

Teme de mediu...........................................................................................................40Te deranjează mormanele de gunoi din Timiş? Ia şi tu măsuri!.................................40Poluare cu substanţe periculoase în Calea Şagului din Timişoara..............................40Apă nepotabilă...........................................................................................................41Cartarea gunoaielor se face în 27 august. Let’s Do It, România!................................42

PRESA CENTRALĂ

Premierul Boc le-a cerut miniştrilor să publice listele investiţiilor în derulare şi finalizate în ultimii doi aniPremierul Emil Boc le-a solicitat miercuri (24 august 2011) miniştrilor, la începutul şedinței de Guvern, să publice până săptămâna viitoare pe site-urile ministerelor, dar şi ale companiilor de stat din subordinea lor lista investițiilor publice aflate în derulare şi finalizate în ultimii doi ani, aceeaşi solicitare fiind adresată cu titlu de recomandare şi autorităților locale. “Vă solicit ca până la şedința de guvern de săptămâna viitoare, din 31 august, fiecare minister şi companie de stat aflată în subordinea ministerelor să afişeze pe site lista cu obiectivele de investiții pe care le finalizează sau le dă în exploatare în anul 2011. Vrem să avem o transparență a modului în care se realizează investițiile şi a faptului că dacă România a reuşit să aloce, practic, unul dintre cele mai ridicate procente din PIB pentru investiții (din țările membre UE – n.red), trebuie ca aceste lucruri să poată fi şi urmărite de opinia publică şi monitorizate şi observate”, a spus primul-ministru. El a adăugat că le-a solicitat miniştrilor să publice şi lista lucrărilor de investiții finalizate în perioada 2009-2011, pentru a se avea “o poză exactă” a ceea ce s-a şi făcut în România pe această componentă. Şeful Guvernului le-a solicitat miniştrilor şi să pregătească fiecare pentru şedința de săptămâna viitoare, de pe 31 august, o prezentare pe scurt a acestor liste de investiții. “Acest lucru trebuie să se regăsească acum şi concret în lucruri care să poată fi explicate în orice moment de orice minister sau şef de companie de stat care derulează investiții pe bani publici”, a spus premierul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

25.08.2011

Boc. De asemenea, el a menționat că până la 1 octombrie miniştrii vor trebui să prezinte în Guvern şi o listă a investițiilor care trebuie prioritizate pentru exercițiile bugetare din 2012 şi 2013. “În octombrie aştept prioritizarea investițiilor pentru 2012 şi 2013. Chiar dacă procentul de resurse financiare din PIB va creşte în 2012 de la 36 mld lei, cât avem anul acesta, la 43 mld lei, vrem să ne asigurăm că acei bani se duc acolo unde trebuie, pentru finalizarea în primul rând a unor lucrări începute, pentru cofinanțarea proiectelor europene care reprezintă o prioritate pentru noi”, a arătat şeful Guvernului. Totodată, premierul Boc i-a cerut ministrului Administrației şi Internelor, Traian Igaş, să adreseze această solicitare, cu titlu de recomandare, şi autorităților locale. “Fiecare autoritate locală să îşi pună pe site lucrările de investiții pe care le finalizează în acest an, precum şi ceea ce au făcut în ultimii doi sau trei ani de mandat de când au început, pentru a exista o transparență a lucrărilor de investiții efectuate. Şi acolo să se vadă dacă unii au investit în panseluțe, sau sensuri giratorii, locuințe sociale sau modernizarea străzilor. Nu suntem într-o relație de subordonare cu autoritățile locale, e adevărat, dar putem să le facem această recomandare şi vom vedea dacă această recomandare de bună credință este sau nu avută în vedere de autoritățile locale pe acest exercițiu de transparență cu opinia publică”, a argumentat premierul. El a mai subliniat că trimestrul III este unul cheie pentru creşterea economică din acest an iar “în contextul în care pe piețele europene apele încă sunt tulburi şi s-a observat o uşoară încetinire a producției industriale şi a exporturilor în luna iunie”, va trebui să se compenseze în plan intern cu măsuri suplimentare de susținere a investițiilor./Financiarul, http://www.financiarul.ro/2011/08/25/premierul-boc-le-a-cerut-ministrilor-sa-publice-listele-investitiilor-in-derulare-si-finalizate-in-ultimii-doi-ani/

Cu cărţile pe masă: Boc cere ministerelor şi companiilor de stat să publice online investiţiile finalizate şi programateMinisterele şi companiile din subordine trebui să publice pe site-urile proprii, până la 31 august, investițiile care vor fi finalizate în acest an şi proiectele din ultimii doi ani, iar până la 1 octombrie vor stabili prioritățile de investiții pentru 2012 şi 2013, potrivit

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

http://www.financiarul.ro/2011/08/25/premierul-boc-le-a-cerut-ministrilor-sa-publice-listele-investitiilor-in-derulare-si-finalizate-in-ultimii-doi-ani/

http://www.financiarul.ro/2011/08/25/premierul-boc-le-a-cerut-ministrilor-sa-publice-listele-investitiilor-in-derulare-si-finalizate-in-ultimii-doi-ani/

25.08.2011

premierului Emil Boc. Boc a solicitat miniştrilor, miercuri, la începutul şediței de Guvern, să prezinte în viitoarea şedință lista investițiilor care vor fi finalizate sau date în exploatare în anul în curs, iar până la 1 octombrie toate ministerele să aibă stabilită lista priorităților pe următorii doi ani în ceea ce priveşte proiectele de investiții finanțate de la buget. Premierul i-a cerut totodată ministrului de Interne, Traian Igaş, să recomande autorităților locale să facă publice pe paginile proprii de internet proiectele de investiții finalizate şi pe cele prioritare, precum şi ce au realizat în ultimii doi ani./Ziarul financiar, http://www.zf.ro/eveniment/cu-cartile-pe-masa-boc-cere-ministerelor-si-companiilor-de-stat-sa-publice-online-investitiile-finalizate-si-programate-8649678

Teme similare

Gospodării inundate în Vălenii de Munte, copac doborât de vânt la Ploieşti, după o ploaie puternicăDouă gospodării din oraşul Vălenii de Munte (Prahova) au fost inundate, miercuri seară, în urma unei ploi torențiale, iar la Ploieşti o stradă a fost blocată după ce vântul puternic a doborât un copac pe carosabil, transmite corespondentul MEDIAFAX. O furtună puternică a provocat pagube materiale în Ploieşti şi în oraşul Vălenii de Munte.Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Prahova, Marina Dinu, ploaia torențială a provocat inundații în oraşul Vălenii de Munte. Astfel, drumul care face legătura între Vălenii de Munte şi localitatea Predealul Sărari a fost inundat, pompierii intervenind pentru evacuarea apei de pe carosabil. De asemenea, două gospodării au fost inundate din cauza ploii torențiale. La Ploieşti, vântul puternic a doborât un copac pe carosabil, pe strada Neajlov, fiind nevoie de intervenția pompierilor. /Gândul, http://www.gandul.info/news/gospodarii-inundate-in-valenii-de-munte-copac-doborat-de-vant-la-ploiesti-dupa-o-ploaie-puternica-8651089

Asigurarea obligatorie a locuinţei, surpată în confuzieInternele au inițiat Legea asigurărilor obligatorii şi apoi au abandonat-o. Au uitat de victimele societăților de exploatare minieră. Prin actuala legislație, locuitorii din zonele

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

http://www.gandul.info/news/gospodarii-inundate-in-valenii-de-munte-copac-doborat-de-vant-la-ploiesti-dupa-o-ploaie-puternica-8651089

http://www.gandul.info/news/gospodarii-inundate-in-valenii-de-munte-copac-doborat-de-vant-la-ploiesti-dupa-o-ploaie-puternica-8651089

http://www.zf.ro/eveniment/cu-cartile-pe-masa-boc-cere-ministerelor-si-companiilor-de-stat-sa-publice-online-investitiile-finalizate-si-programate-8649678

http://www.zf.ro/eveniment/cu-cartile-pe-masa-boc-cere-ministerelor-si-companiilor-de-stat-sa-publice-online-investitiile-finalizate-si-programate-8649678

25.08.2011

miniere, cu risc de surpare, sunt la cheremul societăților de exploatare. În cazul companiilor miniere închise, statul e bun de plată. Potrivit datelor furnizate de Agenția Română pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale (ARDDZI), fosta Agenție Națională pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere, în România există în prezent nu mai puțin de 386 de localități aflate în zona unor foste sau actuale exploatări miniere. Aceste localități sunt răspândite în 22 de județe ale României. Şefa asigurărilor, plan diabolic împotriva sinistraților. Asigurații din Ploieşti, somați abuzivConform Legii minelor, oamenii cărora li se surpă casele din cauza lucrărilor subterane vor fi despăgubiți de companiile de exploatare. Ceea ce nu au fost în stare să reglementeze inițiatorii Legii asigurărilor obligatorii pentru locuințe este situația celor care îşi au casele deasupra unor lucrări miniere executate de companii de mult închise. Acei oameni nu pot fi despăgubiți, în caz de surpare, decât de stat. Ei şi-au construit casele legal, cu autorizații de construire, dar, din cauza altora, nu vor fi despăgubiți de nimeni. La Ministerul Administrației şi Internelor, responsabilii ridică din umeri dacă îi întrebi despre situația creată şi te trimit la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA). La rândul ei, CSA aplică legea pe care o are, adică legea în care inițiatorul a "uitat" să reglementeze situația oamenilor care au case în zone miniere abandonate. Oamenii nimănui: În prezent, o bună parte dintre fostele exploatări miniere din România au fost închise sau se află într-o situație economică extrem de confuză. La Ocna Mureş,în județul Alba, nu se mai exploatează intens sub pământ de zeci de ani, însă efectele se văd şi astăzi. La sfârşitul anului trecut, localitatea a fost grav afectată de surparea unei galerii de sare în apropierea centrului oraşului. Dezastrul a dus la formarea unui crater de 10.500 de metri pătrați, care a înghițit şi un supermarket. Având în vedere timpul scurs de la încheierea exploatărilor în zonă este foarte dificil de identificat cauza exactă care a dus la producerea dezastrului. Un alt tip de situație poate fi regăsită în Valea Jiului, unde există un număr impresionant de locuințe construite pe locul fostelor exploatări miniere. Firma ce ar urma să acorde despăgubirile în acest caz este Compania Națională a Huilei (CNH), aflată însă într-o situație economică dezastruoasă. Anul trecut, reprezentanții FMI acceptau ipoteza aplicării unor soluții legale pentru eliminarea datoriilor CNH, respectiv, aplicarea procedurii de insolvență şi valorificarea activelor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

25.08.2011

existente. Directorul PAID: „Legea nu e perfectă": Imperfecțiunile legislative sunt recunoscute chiar şi de directorul general al Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), Marius Bulugea. "În forma actuală, legea nu este perfectă. Sigur că, în câțiva ani, cadrul legislativ se va modifica în aşa fel încât aplicarea legii să ajute mult mai punctual oamenii. Deocamdată însă, adevăratele probleme se leagă de numărul persoanelor care au încheiat astfel de polițe, unul extrem de mic. Practic, în cazul în care inundațiile devastatoare din 2005 ar avea loc astăzi, PAID ar putea plăti despăgubiri doar pentru cei care s-au asigurat, iar numărul acestora este, aşa cum am spus, extrem de redus". Statul plăteşte. Adică noi, contribuabilii: Potrivit Legii asigurării obligatorii a locuințelor sunt despăgubiți proprietarii, care dețin astfel de polițe, pentru trei riscuri de dezastre naturale: cutremur, inundații şi alunecări de teren. Statul ar putea fi însă obligat în instanță să le plătească despăgubiri proprietarilor cărora li se prăbuşesc casele construite în foste zone miniere. Acest lucru este posibil atât timp cât companiile de exploatare, deținute de stat, nu îşi pot onora obligațiile cu privire la recompensarea financiară a celor pe care i-au prejudiciat prin lucrările realizate. ,,În cazul în care exploatările au fost închise, răspunderea civilă obiectivă îi revine statului. În instanță, statul poate fi obligat să plătească despăgubiri, deoarece, atunci când a decis închiderea minelor, trebuia să se asigure că nu le creează prejudicii celor care au primit autorizații de construire în zonele respective", a explicat conferențiar universitar dr. Ionel Olteanu, avocat specializat în Dreptul European al drepturilor omului."În instanță, doar statul poate fi obligat să plătească despăgubiri." Ionel Olteanu, avocat specializat în Dreptul European al drepturilor omului. "În forma actuală, legea nu este perfectă. Sigur că, în câțiva ani, cadrul legislativ se va modifica în aşa fel încât aplicarea legii să ajute mult mai punctual oamenii." Marius Bulugea, director general PAID. Cum e la alții: În unele țări europene, cum ar fi Olanda, Spania, Elveția, gradul de conformare este de peste 80-90%, chiar dacă aceste asigurări nu sunt neapărat obligatorii. În schimb, în Turcia, deşi a fost lansat în urmă cu 11 ani un pool de asigurare obligatorie similar cu cel din România, abia 23% din locuințe sunt asigurate. Exploatările miniere active plătesc despăgubiri: În urmă cu doi ani, mica aşezare vâlceană Ocnele Mari, situată la numai câțiva kilometri de capitala județului, deschidea calupurile de ştiri ale televiziunilor şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

25.08.2011

ținea prima pagină a ziarelor. Imaginile cu bucăți mari de teren surpându-se la vale erau însoțite de declarații pesimiste ale autorităților, toate convergând către aceeaşi concluzie: oamenii din zonele afectate vor fi strămutați. La Ocnele Mari, saramura a condus la strămutări: Astfel de evenimente nu erau o premieră în Ocnele Mari. În 2005, autoritățile locale anunțau că aproape jumătate din populația localității va fi strămutată în următorii zece ani, pentru că locuințele oamenilor erau în pericol din cauza deversărilor de saramură cauzate de exploatarea salinei din localitate. „1.500 de oameni vor trebui strămutați în următorii zece ani, chiar şi în varianta în care se renunță la exploatarea saramurii. Răul a fost deja facut", declara, la acel moment, prefectul județului Vâlcea, Anuța Handolescu. Strămutarea: Autoritățile locale din Ocnele Mari s-au mişcat rapid. Există în plină desfăşurare un plan de strămutare a familiilor ale căror locuințe se află pe un teren în pericol de surpare. „Aceste familii au şi motive să ceară mutarea. Casele le-au crăpat, iar pe locul respectiv au apărut bălți de motorină de la exploatarea de sub pământ. Oricum, dacă terenul se surpă până la momentul strămutării, oamenii vor fi despăgubiți de către firma de exploatare", explică primarul localității, Petre Iordache. Firma la care face referire edilul este o sucursală a Exploatării Miniere Râmnicu Vâlcea, o companie care, din fericire, după cum explică acelaşi primar, "mai are încă de lucru, deci îşi şi poate permite să despăgubească". Potrivit Legii asigurării obligatorii a locuințelor, prima de asigurare de 10 sau 20 de euro acoperă doar riscul reprezentat de o alunecare de teren cauzată de fenomene naturale. Orice altă formă de surpare, tasare sau prăbuşire cauzată de lucrările de exploatare din zonă trebuie despăgubită de către cei responsabili de lucrările respective, aşa cum prevede legislația actuală. Practic, proprietarii caselor construite în zona unei foste sau actuale exploatări miniere au şansa să fie despăgubiți doar prin acorduri încheiate cu firmele de exploatare sau, în cazul celor cu dare de mână, prin polițe de asigurare facultativă. Iar prima ipoteză prezintă numeroase probleme. "Oricum, dacă terenul se surpă până la momentul strămutării, oamenii vor fi despăgubiți de către firma de exploatare." Petre Iordache, primarul comunei Ocnele Mari. Carpatica Asig face precizări: Şi reprezentanții Carpatica Asig, firmă patronată de omul de afaceri Ilie Carabulea, acționară a PAID, au precizat într-un drept la replică transmis ,,Adevărul" că singura soluție pentru

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

25.08.2011

proprietarii din fostele zone miniere sunt asigurările facultative, pentru a putea fi despăgubiți în cazul în care casele li se prăbuşesc. Şi asta pentru că astfel de fenomene nu se încadrează în categoria dezastrelor naturale, ci, dimpotrivă, sunt provocate de intervențiile umane şi conduc la pierderi previzionate. De altfel, patronul Carpatica Asig, Ilie Carabulea, a explicat sec pentru ,,Adevărul": ,,Păi cine dracului asigură un eveniment care există?". Asta, în condițiile în care principalul risc la care sunt expuşi românii care au primit autorizații de construcție în zonele în care au existat exploatări miniere sunt acelea de surpare sau alunecare de teren, favorizate de exploatări. Reprezentanții Carpatica Asig au mai ținut să precizeze că Ilie Carabulea nu este personal asociat în PAID, ci îndeplineşte doar funcția de preşedinte al Consiliului de Administrație al Carpatica Asig. Societate care deține 5,5% din acțiunile PAID./Adevărul, http://www.adevarul.ro/actualitate/Asigurarea_obligatorie_a_locuintei-surpata_in_confuzie_0_541746517.html

Podul de 120 mil. euro de la Brăila are studiu de fezabilitate, dar finanţare încă zeroAr mai putea trece ceva ani până ce la Brăila va începe construcția „podului strategic“ Podul peste Dunăre de la Brăila, inclus în primăvară printr-o hotărâre de guvern în categoria obiectivelor de interes național, dar şi în lista proiectelor care ar urma să fie realizate în parteneriat public-privat, are aproape finalizat studiul de fezabilitate, însă perspectivele privind construcția sa nu sunt încă prea clare."Podul acesta este de interes național de peste 30 de ani. Cum au loc alegeri, cum se transformă în obiectiv de interes național. Noi am primit un grant de 200.000 de euro anul trecut de la Banca Europeană de Reconstrucție şi Dezvoltare (BERD) pentru consultanță şi studiu de fezabilitate, iar în prezent aceste documente sunt finalizate şi se află la tradus. Avem o şansă să-l facem pe componentă privată, eventual cu BERD, însă vom şti peste câteva zile", a declarat Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele Consiliului Județean Brăila, care ar urma să sprijine realizarea podului, alături de Consiliul Județean Tulcea. Construcția podului este aprobată de 15 ani, dar niciodată nu a fost începută deşi este un proiect de anvergură pentru județele Brăila, Galați şi Tulcea. "Proiectul este unul de o complexitate deosebită

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

http://www.adevarul.ro/actualitate/Asigurarea_obligatorie_a_locuintei-surpata_in_confuzie_0_541746517.html

http://www.adevarul.ro/actualitate/Asigurarea_obligatorie_a_locuintei-surpata_in_confuzie_0_541746517.html

25.08.2011

având ca şi obiectiv construcția unui pod principal de 1.520 m şi 2 viaducte la Brăila şi Tulcea de 600 m şi respectiv 420 m. În prezent studiul de fezabilitate al proiectului se află în analiză şi revizuire la reprezentanții BERD", au declarat reprezentanți ai Ministerului Transporturilor. Potrivit lui Bunea Stancu, acest pod ar costa 120 de milioane de euro, cu tot cu proiectare. "Ar fi de mare folos în special pentru cei care merg către Polonia, Ucraina sau Federația Rusă, având în vedere că nu ar mai fi nevoiți să meargă cu bacul sau să ocolească pe la Giurgeni-Vadu Oii", a afirmat preşedintele Consiliului Județean Brăila, care a adăugat că o astfel de construcție s-ar putea încheia în trei ani de la data începerii lucrărilor. Până la finalizarea podului cei care vor să ajungă de pe malul drept pe malul stâng al Dunării în zona Brăila sunt nevoiți fie să folosească bacul, fie să ocolească peste 100 km pentru a traversa pe podul de la Giurgeni-Vadu Oii.În cazul oricărei variante alese, şoferii sunt nevoiți să plătească sume destul de importante, fie pentru bac, fie pentru combustibil în cazul ocolului până la Giurgeni. Una dintre companiile care asigură traversarea fluviului cu bacul în zona Brăila este Romnav, cu afaceri de 19,2 mil. lei (4,6 mil. euro) şi un profit net de un milion de lei (238.000 de euro) anul trecut. Tarifele de trecere cu bacul în zona Brăila-Smârdan variază de la 17,8 lei pentru un autoturism la 52,5 lei pentru vehiculele mari (combine sau tiruri), potrivit informațiilor de pe site-ul companiei. Reprezentanții Romnav nu au putut fi contactați până la închiderea ediției pentru a comenta asupra numărului de vehicule care circulă cu bacul zilnic şi asupra modului în care construcția unui pod peste Dunăre la Brăila ar putea influența business-ul companiei. Pe de altă parte, taxa de pod la Giurgeni-Vadu Oii este mai mică, în condițiile în care Compania Națională de Autostrăzi şi Drumuri Naționale din România a redus în luna iulie taxa de pod de la Giurgeni-Vadu Oii de la 9 lei pentru autoturisme şi vehicule cu masa totală maximă autorizată de până la 3,5 tone la 5 lei. Tarifele vor fi menținute la acest nivel până pe 30 septembrie. Podul Tulcea-Brăila-Galați nu este singura astfel de construcție peste Dunăre a cărei realizare este tărăgănată. Este şi cazul podului Calafat-Vidin, care deşi în primă fază trebuie terminat în luna octombrie 2010, a suferit mai multe întârzieri, iar la începutul lunii iulie Comisia Europeană a oferit o amânare cu încă doi ani a termenului de finalizare./Ziarul financiar,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

25.08.2011

http://www.zf.ro/eveniment/podul-de-120-mil-euro-de-la-braila-are-studiu-de-fezabilitate-dar-finantare-inca-zero-8650497

Teme de mediu

Roşia Montană naşte nervi în UDMR: Kelemen Hunor îi arată uşa lui Eckstein-KovacsMinistrul Culturii, Kelemen Hunor, declară că nu va semna ordinul de declasare a Muntelui Cârnic ca monument protejat până când nu se va lămuri participarea statului în firma care va face exploatarea la Roşia Montană, el adăugând că Peter Eckstein-Kovacs trebuie să-şi lămurească poziția. Kelemen Hunor a declarat, miercuri, la Sic, județul Cluj, că nu a semnat scoaterea Muntelui Cârnic de pe lista monumentelor istorice protejate. "Eu nu mă ocup de hârtiile pe care le semnează domnul Eckstein. Domnul Eckstein ar trebui să decidă dacă este membru UDMR sau se delimitează de preşedinte. Dacă se delimitează, are cale liberă şi drum liber să meargă unde doreşte. Domnul Eckstein este în cunoştință de cauză: nu eu am semnat avizul de descărcare de sarcină arheologică, este primul pas într-adevăr în ceea ce priveşte responsabilitatea Ministerului Culturii. Comisia Națională de Arheologie a aprobat în unanimitate şi eu, în aceste condiții, am asigurat cadrul juridic, legal, financiar, pentru a salva 80 la sută, sau cât se poate de mult din patrimoniul cultural construit şi arheologic, pentru că asta este responsabilitatea mea. Dar următorul pas nu l-am făcut, nu am semnat, şi asta trebuie să semnez eu, nu directorul de la Alba, scoaterea Muntelui Cârnic de pe lista monumentelor istorice este pe lista A. Asta înseamnă o protecție sporită, foarte puternică şi în acest moment Muntele Cârnic este pe lista A, nu a fost semnat ordinul privind declasarea acestui monument arheologic", a spus Kelemen Hunor. Conform sursei citate, semnarea ordinului privind declasarea Muntelui Cârnic va fi luată la nivel de Guvern. "Nu am semnat încă ordinul pentru că sunt multe aspecte care trebuie discutate. În primul rând, participarea statului român în ceea ce priveşte procentele din firma respectivă şi până când acest lucru nu se clarifică, eu nu am cum să merg mai departe şi nici ministrul Mediului nu are cum să meargă mai departe, acest lucru trebuie decis la nivel guvernamental. Nu ministrul Mediului şi cel al Culturii dau drumul la acest

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12



25.08.2011

proiect", a declarat Kelemen. Acesta a adăugat că, dacă exploatarea va începe, patrimoniul cultural va fi protejat. "Eu am fost acolo de multe ori, am stat acolo fără presă ca să nu fiu acuzat că fac imagine pe Roşia Montană şi în mare parte cunosc situația de acolo, e un dezastru în ceea ce priveşte patrimoniul cultural şi în ceea ce priveşte mediul. În acest moment, la Ministerul Culturii lucrurile sunt sub control, vreau să vă liniştesc că Muntele Cârnic este pe lista A, este protejat, este sub protecția legii. Vom discuta dacă vom susține sau nu investiția de acolo, am discutat în UDMR aceste lucruri şi mulți suțin, unii nu susțin acest proiect. Eu pot doar să spun că dacă se va face în continuare exploatarea, patrimoniul cultural va fi salvat într-o proporție foarte foarte mare", a susținut ministrul Culturii. Consilierul prezidențial Peter Eckstein-Kovacs a semnat, duminică seară, la Cluj-Napoca, o petiție prin care asociația Transilvania Verde îi cere ministrului Culturii să retragă certificatul de descărcare arheologică, pentru masivul Cârnic, de la Roşia Montană, transmite corespondentul MEDIAFAX. După ce a semnat protestul, în Piața Unirii din Cluj-Napoca, Peter Eckstein-Kovacs a declarat presei că s-a raliat demersului pentru că, în opinia sa, investiția de la Roşia Montană este una păguboasă pentru România. "Îmi face mare, mare plăcere să semnez apelul celor de la Transilvania Verde, prin care protestează împotriva, investiției, să îi zicem aşa, de la Roşia Montană. Este o poziție de a mea arhicunoscută, pe care o repet de câte ori trebuie să o repet, pentru că este o afacere păguboasă pentru România. Eu sper ca nici toamna asta, nici în toamna viitoare şi nici la Zilele Maghiare din 2023 nu vom avea parte de cianuri, nici la Cluj, nici la Roşia Montană." a spus Eckstein-Kovacs. Organizația Transilvania Verde adună semnături, în Piața Unirii din Cluj-Napoca pentru a-i cere ministrului Kelemen Hunor să retragă certificatul de descărcare arheologică necesar începerii investiției de la Roşia-Montană, reprezentanții organizației susținând că au adunat deja sute de semnături./Realitatea.net, http://www.realitatea.net/rosia-montana-naste-nervi-in-udmr-kelemen-hunor-ii-arata-usa-lui-eckstein-kovacs_864523.htmlȘi în Cotidianul:

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

http://www.realitatea.net/rosia-montana-naste-nervi-in-udmr-kelemen-hunor-ii-arata-usa-lui-eckstein-kovacs_864523.html



25.08.2011

Sfidarea justiției, istoriei și opiniei publice de la Roșia Montanăhttp://www.cotidianul.ro/romanii-din-canada-protesteaza-fata-de-afacerea-de-la-rosia-montana-155814/

Mai multe ONG-uri de mediu îi cer lui Băsescu să îşi retragă declaraţiile despre Roşia MontanăCirca 30 de organizații non-guvernamentale de mediu îi cer preşedintelui Traian Băsescu să îşi retragă recentele declarații referitoare la proiectul de la Roşia Montană, considerate "presiuni inadmisibile asupra autorităților abilitate" să ia o decizie privind aprobarea sau respingerea acestuia. Mai multe ONG-uri de mediu îi cer lui Băsescu să îşi retragă declarațiile despre Roşia Montană 10:40 Una dintre femeile rănite după ce balustrada balconului unui apartament s-a rupt a murit 09:42 Cutremur de 3,7 grade în Dobrogea-Marea Neagră. Seismul a fost resimțit pe litoralul românesc 06:11 Unul dintre bărbații răniți în scandalul din Deta, reținut în urma percheziției de la locuința sa 23:36 Locuințele din blocuri consolidate împotriva seismelor nu vor mai fi ipotecate în favoarea statului. Mai multe ONG-uri de mediu îi cer lui Băsescu să îşi retragă declarațiile despre Roşia Montană. Reprezentanții a aproape 30 de ONG-uri afirmă, într-o declarație comună transmisă joi, că declarațiile şefului statului "de susținere deschisă a controversatului proiect minier de la Roşia Montană sunt inacceptabile". "Considerăm aceste noi declarații ale preşedintelui României, de susținere deschisă a controversatului şi, deocamdată, ipoteticului, proiect minier de la Roşia Montană, ca fiind inacceptabile, în condițiile în care proiectul este foarte controversat şi contestat din multiple puncte de vedere, iar analiza din punctul de vedere al protecției mediului, conform legii, nu s-a realizat încă, ci este în curs. Apreciem că asemenea declarații sunt presiuni inadmisibile asupra autorităților abilitate să ia o decizie privind aprobarea/ respingerea proiectului, având în vedere statutul politic şi administrativ-constituțional al autorului lor. Solicităm preşedintelui României să îşi retragă respectivele declarații şi apelăm la domnia sa să se abțină pe viitor de la orice noi declarații publice favorabile proiectului, cât timp ocupă această funcție de demnitate publică şi autoritățile abilitate nu au adoptat decizii cu caracter definitiv şi forță juridică în privința acceptabilității legale a acestui proiect", se

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

http://www.cotidianul.ro/romanii-din-canada-protesteaza-fata-de-afacerea-de-la-rosia-montana-155814/

http://www.cotidianul.ro/romanii-din-canada-protesteaza-fata-de-afacerea-de-la-rosia-montana-155814/

25.08.2011

arată în documentul citat. Organizațiile semnatare ale declarației comune - majoritatea membre în Coaliția pentru Mediu (CMR) - au susținut că au luat act "cu mare îngrijorare de recentele declarații ale preşedintelui României, de susținere a proiectului minier Roşia Montană, şi de declarare a acestuia ca fiind necesar şi oportun pentru România" şi că sunt preocupate de "efectele negative certe sau potențiale pe care proiectul minier Roşia Montană le va avea asupra mediului natural în caz că ar fi pus în practică". "Nici acordul de mediu, nici multe alte aprobări necesare pentru demararea acelui uriaş proiect minier nu au fost la ora actuală emise de autoritățile competente, în ciuda imenselor presiuni politico-economice nelegitime exercitate până acum de cei interesați în acel proiect minier. Emiterea acelor aprobări nu e doar o formalitate sau o chestiune de timp, deoarece procedura de evaluare a impactului asupra mediului cu privire la proiectul minier Roşia Montana nici nu este finalizată la ora actuală şi deci nici nu se pune problema ca acceptabilitatea realizării proiectului, din punctul de vedere al protecției mediului, să fie certă sau foarte probabilă", se arată în declarație. Reprezentanții ONG-urilor de mediu l-au acuzat pe preşedintele Traian Băsescu că "se contrazice şi îşi încalcă propriile promisiuni din campania electorală, când a promis expres că va lăsa specialiştii să decidă şi că nu va face presiuni politice pe tema proiectului minier Roşia Montană". "Declarându-şi sprijinul pentru acest controversat proiect minier, preşedintele României ignoră concluziile şi încalcă recomandările nu doar ale Academiei Române, Parlamentului European şi altor numeroase instituții şi organizații interne şi internaționale, ci chiar concluziile oficiale ale comisiei prezidențiale numite chiar de domnia sa", se subliniază în declarația comună. Documentul este semnat de reprezentanții a 27 de ONG-uri de mediu din Cluj-Napoca, Brăila, Făgăraş, Braşov, Miercurea Ciuc, Bucureşti, Oradea, Reşița, Iaşi, Sighişoara şi Roşia Montană, dar lista de semnături este deschisă. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, la TVR, că proiectul Roşia Montană trebuie să înceapă, menționând că statul are nevoie de aur pentru a-l duce în rezervele BNR, care trebuie să ajungă la 200 de tone./Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/mai-multe-ong-uri-de-mediu-ii-cer-lui-basescu-sa-isi-retraga-declaratiile-despre-rosia-montana-8652793/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

http://www.mediafax.ro/social/mai-multe-ong-uri-de-mediu-ii-cer-lui-basescu-sa-isi-retraga-declaratiile-despre-rosia-montana-8652793/

http://www.mediafax.ro/social/mai-multe-ong-uri-de-mediu-ii-cer-lui-basescu-sa-isi-retraga-declaratiile-despre-rosia-montana-8652793/

25.08.2011

Vedetele susţin campania “Let’s Do It Romania!”A doua ediție a campaniei de curățenie națională “Let’s Do It Romania!” se pregăteşte să înceapă. În acest an, campania se desfăşoarfă sub conceptul „Echipa Națională de Acțiune”, care reuneşte toți voluntarii care vor să ia parte la inițiativa națională de curățenie a deşeurilor. Peste câteva zile, pe televiziuni vor fi difuzate spoturile TV, în care ambasadori sunt mai multe vedete româneşti: Adrian Despot (Vița de Vie), Zoli Toth (Sistem), Cornel Ilie (Vunk), Bitză, dar şi două vedete care s-au alăturat anul acesta, Dana Rogoz şi Diana Dumitrescu. Regizor pentru spoturile TV este Andrei Amărfoaie. „Am crezut în acest proiect încă de la început, aşa că mă bucur să fiu alături de echipa “Let’s Do It Romania!” şi în 2011, de data asta din ipostaza de “actor” în spotul TV. Cred cu tărie că este unul dintre proiectele care demonstrează că binele este posibil şi în România, una dintre inițiativele care ne uneşte pe noi, ca români, pentru o cauză comună. Vă aştept la curățenie pe 24 septembrie!” a declarat Zoli Toth (Sistem), antrenorul Echipei Naționale de Acțiune. „Let’s Do It, Romania!” este cel mai mare proiect de implicare socială din România, care îşi propune curățarea deşeurilor din arealele naturale într-o singură zi. În 2010, peste 200 000 de voluntari au participat la Ziua de Curățenie Națională de pe 25 septembrie. În 2011, voluntarii sunt chemați pe data de 24 septembrie să facă parte din Echipa Națională care va curăța România./Adevărul, http://www.adevarul.ro/actualitate/verde/campanie-vedete-curatenie_0_541746223.html

Peste 300 de milioane de euro pentru reabilitarea retelelor de apa din MoldovaMinistrul Mediului si Padurilor, Laszlo Borbely, a semnat contractele de finanțare pentru proiectele de extindere si reabilitare a infrastructurii de apa in judetele Bacau, Botosani si Galati. Cele trei programe au o valoare totală de 333.636.456 Euro, din care 285.730.513 Euro vor proveni din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene. Proiectul destinat judetului Bacau va fi implementat in perioada 2011 – 2013 si va totaliza 107.519.491 Euro, din care 91.391.567 Euro reprezintă contribuția Uniunii Europene, din

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

http://www.adevarul.ro/actualitate/verde/campanie-vedete-curatenie_0_541746223.html

http://www.adevarul.ro/actualitate/verde/campanie-vedete-curatenie_0_541746223.html

25.08.2011

Fondul de Coeziune. In judetul Botosani vor fi alocati, intre anii 2011-2014, 109.353.489 Euro, din care 95.089.991 Euro reprezintă contribuția Uniunii Europene. In judetul Galati se vor derula investitii in valoare de 116.763.476 Euro, din care 99.248.955 Euro proveniti de la Uniunea Europeana, iar perioada de implementare este 2011 - 2014. Ministrul Borbely a precizat ca, din acest moment, institutia pe care o conduce "s-a achitat de responsabilitati", urmand ca autoritatile locale din cele trei judete sa organizeze, cat mai repede, licitatii pentru selectionarea firmelor de constructii care vor executa lucrarile necesare./Green Report

Laszlo Borbely: Dorim să extindem suprafaţa pădurilor la 30% din teritoriul RomânieiMinistrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, a declarat joi (25 august 2011), în deschiderea Festivalului internațional al silvicultorilor, care se desfăşoară la Sibiu, că îşi propune mărirea suprafeței de păduri din România la 30%. “În prezent, în România avem 27,7% zonă de pădure. În 2010 am reuşit de şase ori mai multe împăduriri decât în 2009. În 2011 ne-am propus de două ori mai multe decât în 2010. Am reuşit astfel să putem mări, pentru prima dată, cu 0,3% suprafața pădurilor din România. Ne propunem să ajungem la o suprafață de 30% în viitorul apropiat, pentru că pădurea este prioritatea nu numai a noastră, ci o prioritate din punct de vedere al gestionării de mediu înconjurător”, a afirmat Laszlo Borbely. Ministrul a semnalat că probleme delicate sunt în ceea ce priveşte fondul privat la pădurilor. “În prezent, Romsilva are 18.000 de angajați. Nu pot spune dacă sunt mulți sau puțini, dar cu aceşti oameni ne facem treaba în ceea ce priveşte administrarea fondului Romsilva. Trebuie însă precizat că jumătate din pădurile din România au fost retrocedate, iar multe probleme delicate se petrec în fondul privat al pădurilor. Romsilva are contracte de colaborare cu instituții ale statului, cum ar fi Poliția, pentru a stopa tăierile ilegale şi vandalismele din pădure, care trebuie să recunoaştem se mai întâmplă în România”, a spus ministrul. Laszlo Borbely a fost prezent la deschiderea primei ediții a Festivalului internațional al silvicultorilor, care a reunit la Sibiu toate conducerile teritoriale Romsilva şi delegați din Polonia, Croația, Bulgaria, Republica Moldova şi Ungaria.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

25.08.2011

/Financiarul, http://www.financiarul.ro/2011/08/25/laszlo-borbely-dorim-sa-extindem-suprafata-padurilor-la-30-din-teritoriul-romaniei/

Alte știri

Cutremur de 3,8 grade pe scara Richter produs în Marea NeagrăUn cutremur cu magnitudinea de 3,8 grade pe scara Richter s-a produs miercuri (24 august 2011) seară, la ora 22,59, în zona Marea Neagră. Seismul s-a produs la adâncimea de 15 km şi a avut o intensitate în zona epicentrală III pe scara Mercalli, informează un comunicat transmis de Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Cutremurul nu s-a simțit la Bucureşti./toată presa

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA

Scaldatul interzis in lacurile de acumulare Având în vedere că traversăm din nou o perioadă cu temperaturi foarte ridicate, reprezentanții Apelor Române, prin Administrația Bazinală Argeş-Vedea, fac apel către populație să evite scăldatul în zonele neamenajate. Conform Raportului național privind calitatea apelor de îmbăiere, elaborat de Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, în spațiul hidrografic Argeş-Vedea nu există zone de îmbăiere, de aceea este interzis acest lucru. Pe lângă pericolul contactării bolilor de piele, lacurile de acumulare şi râurile

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

http://www.financiarul.ro/2011/08/25/laszlo-borbely-dorim-sa-extindem-suprafata-padurilor-la-30-din-teritoriul-romaniei/

http://www.financiarul.ro/2011/08/25/laszlo-borbely-dorim-sa-extindem-suprafata-padurilor-la-30-din-teritoriul-romaniei/

25.08.2011

reprezintă un pericol din cauza decolmatărilor şi a vegetației. În apropierea barajelor curenții care se formeză în timpul deversărilor şi al funcționării hidrocentralelor le pot fi fatali chiar şi celor mai experimentați înotători. Apă Argeş a inscripționat pe digurile lacurilor de acumulare avertizarea „Scăldatul interzis". „Cei care ignoră avertismentele se expun la îmbolnăvire şi înec. Dovadă sunt şi cazurile de înec în apa lacurilor de acumulare Goleşti, Râuşor şi Budeasa ce s-au petrecut în această vară", a transmis Adrian Moisescu, directorul Administrației Bazinale Apă Argeş-Vedea./epitesti http://www.epitesti.ro/stiri/stiri/scaldatul-interzis-in-lacurile-de-acumulare.html

Scaldatul interzis in lacurile de acumularePentru că traversăm din nou o perioadă cu temperaturi foarte ridicate reprezentanții Apelor Române, prin ABA Argeş Vedea, fac apel către populație să evite scăldatul în zonele neamenajate. Conform Raportului național privind calitatea apelor de îmbăiere, elaborat de Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, în spațiul hidrografic Arges-Vedea nu există zone de îmbăiere, de aceea este interzis acest lucru. Pe lângă pericolul contactării bolilor de piele, lacurile de acumulare şi râurile reprezintă un pericol din cauza decolmatărilor şi a vegetației. În apropierea barajelor curenții care se formeză în timpul deversărilor şi al funcționării hidrocentralelor le pot fi fatali chiar şi celor mai experimentați înotători. ABA Argeş Vedea a inscripționat pe digurile lacurilor de acumulare avertizarea "Scăldatul interzis"."Cu fiecare ocazie şi prin toate mijloacele de care am dispus, am transmis cetățenilor că nu au voie să se scalde în lacurile de acumulare şi în apele curgătoare acestea neîndeplinind condițiile pentru a fi folosite în acest scop. Cei care ignoră avertismentele se expun la îmbolnăvire şi înec. Dovadă sunt şi cazurile de înec în apa lacurilor de acumulare Goleşti, Râuşor şi Budeasa ce s-au petrecut în această vară." - Adrian Moisescu, director ABA Argeş Vedea. Ghidul locatarului, http://www.ghidulocatarului.ro/press_details/Scaldatul-interzis-in-locuri-neamenajate-si-lacuri-de-acumulare-34.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

25.08.2011

Scăldatul interzis în locuri neamenajate şi lacuri de acumularePentru că traversăm din nou o perioadă cu temperaturi foarte ridicate, reprezentanții Apelor Române, prin ABA Argeş Vedea, fac apel către populație să evite scăldatul în zonele neamenajate. Conform Raportului național privind calitatea apelor de îmbăiere, elaborat de Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, în spațiul hidrografic Argeş-Vedea nu există zone de îmbăiere, de aceea este interzis acest lucru. Pe lângă pericolul contactării bolilor de piele, lacurile de acumulare şi râurile reprezintă un pericol din cauza decolmatărilor şi a vegetației. În apropierea barajelor, curenții care se formeză în timpul deversărilor şi al funcționării hidrocentralelor le pot fi fatali chiar şi celor mai experimentați înotători. ABA Argeş Vedea a inscripționat pe digurile lacurilor de acumulare avertizarea „Scăldatul interzis”. „Cu fiecare ocazie şi prin toate mijloacele de care am dispus, am transmis cetățenilor că nu au voie să se scalde în lacurile de acumulare şi în apele curgătoare, acestea neîndeplinind condițiile pentru a fi folosite în acest scop. Cei care ignoră avertismentele se expun la îmbolnăvire şi înec. Dovadă sunt şi cazurile de înec în apa lacurilor de acumulare Goleşti, Râuşor şi Budeasa ce s-au petrecut în această vară” - Adrian Moisescu, director ABA Argeş Vedea./Argeseanul, http://argeseanul.com/scaldatul-interzis-in-locuri-neamenajate-si-lacuri-de-acumulare.html

Scăldatul interzis în locuri neamenajate şi lacuri de acumularePentru că traversăm din nou o perioadă cu temperaturi foarte ridicate reprezentanții Apelor Române, prin ABA Argeş Vedea, fac apel către populație să evite scăldatul în zonele neamenajate. Conform Raportului național privind calitatea apelor de îmbăiere, elaborat de Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, în spațiul hidrografic Arges-Vedea nu există zone de îmbaiere, de aceea este interzis acest lucru. Pe langă pericolul contactării bolilor de piele, lacurile de acumulare şi râurile reprezintă un pericol din cauza decolmatărilor şi a vegetației. În apropierea barajelor curenții care se formeză în timpul deversărilor şi al funcționării hidrocentralelor le pot fi fatali chiar şi celor mai experimentați înotători. ABA Argeş Vedea a inscripționat pe digurile lacurilor de acumulare avertizarea “Scăldatul interzis”. “Cu fiecare ocazie şi prin toate mijloacele de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

25.08.2011

care am dispus, am transmis cetățenilor că nu au voie să se scalde în lacurile de acumulare şi în apele curgătoare acestea neîndeplinind condițiile pentru a fi folosite în acest scop. Cei care ignoră avertismentele se expun la îmbolnăvire şi înec. Dovadă sunt şi cazurile de înec în apa lacurilor de acumulare Goleşti, Râuşor şi Budeasa ce s-au petrecut în această vară.” - Adrian Moisescu, director ABA Argeş Vedea./Info Curtea de Arges, http://www.infocurteadearges.ro/2011/08/24/scaldatul-interzis-in-locuri-neamenajate-si-lacuri-de-acumulare/

Teme similare

Se decolmateaza Iazul Morilor Principala sursa de apa pentru irigatii a cartierului Matei Voievod, Iazul Morilor, este in plin proces de decolmatare. Aproximativ 50 de persoane, angajati ai primariei dar si locuitori ai cartierului, muncesc in zona parcului Mihai Bravu pentru a curata iazul. Iazul Morilor este principala sursa de apa pentru irigatii in cartierul sarbilor, dar alimenteaza, totodata, si lacul din parcul Chindia. Iazul morilor a fost decolmatat in urma cu trei ani, dar, de atunci depunerile de mal aproape au oprit firul de apa. In zona lucreza angajatii primariei, dar si voluntari sarbi din cartierul targovistean. “Nu este posibil, sub nici o forma, sa actionam cu mijloace tehnice automatizate, motiv pentru care am apelat atat la salariatii directiei de salubritate, cei al Societatii Ecosal 2005, ai Gradinii Zoologice, dar si reprezentanti ai comunitatii bulgare din cartierul Matei Voievod, aproximativ 50 de persoane care sunt in cinci locuri si incearca sa decolmateze principalele dopuri care s-au facut, sa elibereze apa pentru a putea trece si a incerca sa mai rezolve, atat problema apei din lacul Chindia, cat si necesitatile pe care le au bulgarii in a-si iriga proprietatile pe care le au si a-si cultiva legumele in conditii normal", a declarat primarul Boriga. Administratia locala lucreaza la un proiect pentru o captare de apa separata care sa deserveasca numai iazul morilor, pentru a nu mai exista probleme cu debitul paraului. “Problema va fi rezolvata cu o investitie care se cifreaza la aproximativ 500.000 de euro si, in acel moment, o sa avem o captare separata, care va intra direct pe Iazul Morilor,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

25.08.2011

astfle incat Iazul Morilor va avea independenta totala de oricine si de orice”, a adaugat edilul Boriga. /Universul Dambovitean, http://www.universuldambovitean.ro/actualitate/Se-decolmateaza-Iazul-Morilor-2328.html

Teme de mediu

Energia verde - pe placul dambovitenilor In cadrul sesiunii de proiecte din 2011, APM Dambovita a primit 490 de dosare, a caror valoare cumulata depaseste suma alocata prin program judetului nostru cu aproximativ o jumatate de million de lei. Anul trecut, doar 204 damboviteni au solicitat finantare prin program. Subventia a fost in 2011, aceeasi ca si in 2010: pana la 6.000 lei, pentru instalarea panourilor solare si pentru instalatie de producere a energiei termice pe baza de peleti, brichete, tocatura lemnoasa, precum si orice fel de resturi si deseuri vegetale, agricole, forestiere si silvice si pana la 8.000 lei, pentru instalarea pompelor de caldura. Cei care doresc si ei o "casa verde", cu ajutor de la guvern, trebuie sa astepte urmatoarea sesiune, ce va avea loc, cel mai probabil, anul viitor./Universul Dambovitean, http://www.universuldambovitean.ro/actualitate/Energia-verde-pe-placul-dambovitenilor-2331.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

ABA Jiu se implică din nou în proiectul Let's do it, Romania Reprezentanții Administrației Bazinale de Apă Jiu au început miercuri, împreună cu voluntarii proiectului “Let’s do It, România!” înregistrarea depozitelor de deşeuri depistate în bazinul hidrografic Jiu. Această acțiune se va desfăşura până la jumătatea lunii septembrie 2011. Inspectorii Apelor Române au mers în prima zi de acțiune în zona comunii Vârvoru de Jos, pe cursul pâraielor Terpezița şi Desnățui. Administrația Bazinală de Apă Jiu este partener în proiectul Let’s do it România!, contribuind la organizarea şi implementarea acestuia. Astfel, A.B.A Jiu va contribui la desfăşurarea proiectului atât cu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

25.08.2011

materiale necesare, (saci, manuşi), cât şi cu implicarea angajaților proprii în acțiunea de cartare şi curățenie. De asemenea, A.BA. Jiu va folosi şi utilajele necesare în data de 24 septembrie 2011 pentru transportul deşeurilor din zonele de colectare către zonele de depozitare.„Administrația Bazinală de Apă Jiu s-a implicat în proiectul Let’s do It România la nivelul celor 3 S.G.A-uri şi S.H Petroşani încă de când organizatorii proiectului au solicitat sprijin conducerii instituției. Amintim că anul trecut, în 2010 voluntarii Administrației Bazinală de Apă Jiu au fost peste 200 şi au colectat de pe marginea râurilor din bazinul hidrografic Jiu 129 mc de gunoi”, a declarat Cosmin Călin, director A.B.A Jiu. Cel mai mare proiect de implicare socială din țară “Let’s do it, România!” va fi organizat în acest an pe 24 septembrie. Aşa cum susțin şi inițiatorii proiectul îşi propune să depăşească recordul stabilit în 2010 şi să mobilizeze 500 000 de voluntari în această zi. (Lupa- Actual)

Acţiune de colectare a gunoaielor de pe marginea pâraielor Terpeziţa şi DesnăţuiReprezentanții Administrației Bazinale de Apă Jiu au început astăzi, împreună cu voluntarii proiectului “Let’s do It, România!” înregistrarea depozitelor de deşeuri depistate în bazinul hidrografic Jiu. Această acțiune se va desfăşura până la jumătatea lunii septembrie 2011. Inspectorii Apelor Române au mers în prima zi de acțiune în zona comunii Vârvoru de Jos, pe cursul pâraielor Terpezița şi Desnățui.“Administrația Bazinală de Apă Jiu s-a implicat în proiectul Let’s do It România la nivelul celor 3 S.G.A-uri şi S.H Petroşani încă de când organizatorii proiectului au solicitat sprijin conducerii instituției. Amintim că anul trecut, în 2010 voluntarii Administrației Bazinală de Apă Jiu au fost peste 200 şi au colectat de pe marginea râurilor din bazinul hidrografic Jiu 129 metri cubi de gunoi“- Cosmin Călin, director A.B.A Jiu. Cel mai mare proiect de implicare socială din țară “Let’s do it, România!” va fi organizat în acest an pe 24 septembrie. Aşa cum susțin şi inițiatorii proiectul îşi propune să depăşească recordul stabilit în 2010 şi să mobilizeze 500 000 de voluntari în această zi.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

25.08.2011

Alte știri

La un pas să intre în comă din cauza călduriiUn copil de 12 ani din Drobeta Turnu Severin a fost la un pas să intre în comă din cauza căldurii. Copilul a rămas singur acasă marți, iar în jurul orei 18.30, cele 38 de grade Celsius din apartament i-au provocat acestuia o stare de somnolență, şi de aici şi până la inconştiență nu a mai fost decât un pas. Mama copilului a fost cea care a sesizat că este ceva în neregulă. Femeia nu a putut să mai intre în locuință, iar fiul ei nu răspundea la telefon. „M-am speriat foarte tare pentru că niciodată nu s-a mai întâmplat aşa ceva. Cred că din cauza căldurii nu s-a mai putut trezi. Nu este prima dată când rămâne singur acasă“, a spus mama copilului. Pompierii au fost solicitați să intervină. Unul dintre aceştia a intrat pe geam în casă şi l-a trezit pe copil. Medicii de la SMURD l-au consultat şi, din fericire, nu a fost nevoie să-l transporte la spital. „Detaşamentul de Pompieri Drobeta a intervenit cu o autospecială de lucru cu apă şi spumă, o autospecială SMURD şi nouă subofițeri pe str. Brâncoveanu nr. 12, pentru deblocarea unei uşi de apartament, în interiorul căruia se afla un copil de 12 ani. Minorul nu a avut nevoie de îngrijiri medicale“, a declarat Nicuşor Burtea, şef de intervenție la ISU „Drobeta“. Temperaturile au fost foarte ridicate marți în Drobeta Turnu Severin, iar meteorologii avertizează că urmează alte trei zile de caniculă. (Gazeta de Sud)

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

Teme similare

Locul şi rolul apei în istoria oraşului AradCu ocazia evenimentului dedicat "Zilelor Aradului", astăzi s-au sărbătorit 115 ani de la inaugurarea turnului de apă din Arad. Anul 1896, a fost unul important în istoria oraşului, deoarece de atunci şi până astăzi Aradul are apă curentă şi canalizare. În cadrul unei conferințe de presă s-au ținut dezbateri asupra temei legate de apă: rolul şi importanța ei, în trecut, prezent şi viitor. La eveniment au participat personalități importante din Arad, care au prezentat diverse momente din istoria apei. Doru Sinaci-

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

25.08.2011

director adjunct la Centrul Județean Cultural Arad a precizat că: "Civilizațiile s-au format de-a lungul râurilor, iar pe malul Mureşului s-a format o comunitate şi astfel după cum a spus: "Herodot-Egiptul este un dar al Nilului", aşa şi Aradul este un dar al Mureşului". Apa este o sursă foarte importantă pentru oameni, iar săptămânile trecute apa a fost oprită în tot oraşul, iar arădenii erau revoltați, de aici reiese clar faptul că, spune Sinaci "Civilizația fără apă se paralizează". S-au prezentat date exacte din istoria oraşului, cum ar fi: în locul în care azi se află Palatul Administrativ se afla Depozitul de sare. Dan Demşa, istoric, a arătat cum: "Mureşul a fost navigabil, dar o dată ce s-a dat spre circulație trenul cu ruta Arad-Alba Iulia, s-a oprit navigarea". Pe lângă faptul că apa are un rol important, ea a avut şi un rol distructiv pentru oraş, Mureşul a inundat Aradul de 32 de ori, cele mai mari inundații fiind în anul 1932 şi 1970. Buda Bujor-PRO URBE, a precizat faptul că deşi au trecut 115 ani de la racordarea cu apă curentă şi canalizarea oraşului totul a funcționat fără probleme. La sfârşitul conferinței au avut loc lansări de carte şi anume: "Studii de istorie a filosofiei Româneşti, volumul VII" şi "Monografia localității Căprioara". Observator AR - Lăcrămioara Starciuc -

Teme de mediu

Borbely propune avizarea “Roşia Montana”Ministerul Mediului şi Pădurilor va propune Guvernului spre avizare proiectul Roşia Montană doar în cazul în care investitorul va respecta cele mai bune practici în ceea ce priveşte mineritul. Ministrul Borbély Laszlo susține că "încă de la începutul mandatului am declarat că voi propune Guvernului o hotărâre prin care să se dea acordul de mediu doar în cazul în care voi avea siguranța că investitorul va respecta cele mai bune practici în ceea ce priveşte mineritul, pentru a nu fi afectat mediul. Am cerut SC Roşia Montana Gold Corporation să respecte două condiții importante: să reducă procentul de cianură până la un nivel care să nu mai fie poluant pentru natură, aşa cum se întâmplă şi în Suedia, şi să dea banii pentru renaturare, în primii ani de exploatare. Celelalte aspecte referitoare la partea economică a contractului nu se află în responsabilitatea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

25.08.2011

Ministerului Mediului şi Pădurilor, ci a Ministerului Economiei, Comerțului şi Mediului de Afaceri", precizează ministrul Borbély Laszlo. /Zi de Zi MS – S.V. –

Impactul industriei distractive asupra mediului înconjurătorVorbim de industrie distractivă, din momentul în care interpretarea artistică se îmbină cu tehnica audio, video, piro etc., şi devine producție, se poate reproduce, se poate multiplica şi devine marfă. Scopul rămâne acelaşi în esență, şi anume, schimbarea infrastructurii mentale şi prin aceasta a întregului organism, în sensul ruperii temporare de cotidian şi motivării către superlativ a dorințelor, scopurilor sau a aprecierii. Are în schimb şi o latură materială, ce se concretizează prin profit (sau căpătuială), dar şi un risc ce poate avea drept consecință pierderi materiale, pecuniare şi chiar de vieți omeneşti. Ca orice industrie, are elementele caracteristice producției şi desfacerii şi este supusă regulilor dure ale economiei de piață. Din această cauză tinde către superlativ şi este în luptă permanentă cu concurența, depăşind uneori limitele normalului şi explorând permanent resursele care duc la senzațional. Întrucât şi această parte a existenței umane este reglată de puterea "măriei sale” banul, realizarea producțiilor scapă din vedere ceilalți "convietuițori” ai locurilor unde se realizează, iar impactul asupra mediului înconjurător este neglijat, ignorat, dar uneori chiar folosit pentru obținerea succesului. Se creează momente în care "natura nu mai are loc de om” şi ne zbatem în extaz într-o natură moartă. Viața de sub pământ, cea din aer şi cea din apele apropiate este perturbată, echilibrul ecosistemului este bulversat şi nu o dată rămâne cu sechele durabile. Principalii factori de risc pe care ni-i aduc megaspectacolele sau megaconcertele regizate în natură sunt: prezența umană masivă şi intensificarea activității umane, apăsarea fonică excesivă, poluarea cu substanțe chimice şi resturi de consumație, efectele jocurilor de lumină şi modificarea timpului biologic. Fie ca reacțiile plantelor şi animalelor se văd sau nu, acestea au loc, iar consecințele sunt imprevizibile.Mă simt obligat să exemplific prin câteva observații din cele trăite. În 1969, se turna filmul "Călugăreni,¨ în Cheile Postăvarului şi în lunca pârâului Cheia. După prima zi de difuzare, răpitorii mari (urs, vulpe, lup) cărau puii în gură spre adâncul pădurilor, spre surducuri sau crăpături, scuturau nervoşi din cap, marcau locurile cu urină şi sugerau

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

25.08.2011

omului un "du-te!”, cu privire ostilă. Păsările răpitoare se vedeau doar la depărtare de câțiva kilometri, capra neagră, căprioarele şi iepurii au dispărut din peisaj, iar terenul înierbat se făcuse şvaițer de găurile şi căile săpate de către rozători. În anul următor s-a constatat creşterea numărului de ciori, înmulțirea țânțarilor, înmulțirea excesivă a şoarecilor şi şobolanilor atât în teren, cât şi în zonele de agrement. În luna iulie 2003, una din orchestrele participante la primul festival Peninsula îşi etala başii spre amiază. La fiecare bătaie peştii săreau din apă în zona din amonte de baraj, apoi s-a făcut linişte, dar în anul acela (şi câțiva după) nu s-a mai prins scobar, morunaş, roşioară şi nici ştiucă, în zonă, chiar dacă s-au folosit momelile cele mai apetisante. Zona verde dintre pârâul Sărat şi bac era râmat de şobolani (acolo au fost corturile), gazonul a fost "mâncat de dedesubt” şi de atunci nu s-a refăcut niciodată, lăsând loc unor ierburi sălbatice. A dispărut şi miceliul champignons, nu se mai vede barza, nici bâtlanul, iar vidrele şi fazanii s-au refugiat pe ramura dinspre Sântana şi a "brațului mort”. Despre defrişări în scop comercial, despre spălatul dulapurilor frigorifice şi a dozatoarelor de bere, despre aruncarea în trestie sau direct în Mureş a alimentelor neconsumate am scris în momentul oportun, dar nici Ecofestivalul 2007, trâmbițat de către Attila Korodi nu a reuşit să elimine efectele distructive din zonă. Căzuse deja bruma, dar dinspre locul taberei de corturi încă mirosea a excremente umane. Nu vreau să stric pofta nimănui dintre cei care organizează festivalul Greenfest, în acest an, şi nici tinerilor care văd în acesta un "corolar” al vacanței mari. Datorită reparațiilor de la baraj, nivelul Mureşului este scăzut. Malul de lângă maluri este plin de cele lăsate în anii precedenți, aria de desfăşurare a spectacolelor este redusă şi vom avea probabil zile aride şi nopți neobişnuit de calde. Îi rog pe tinerii mei prieteni să se pregătească lucid şi cu cele necesare dacă s-au hotărât să stea în tabără sau să vină zile de-a rândul la spectacole, dar este important ca prin tot ce fac să se gândească şi la natură, şi la igienă, şi la liniştea cetățeanului, şi la consumuri, ca festivalul să le rămână o amintire şi nu un coşmar. Cuvântul Liber MS – Nicolea Iosif Neagoi –

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

25.08.2011

Primăriile din judeţ au luat în serios alerta cod galben de caniculăAvertizarea de caniculă s-a adeverit, temperaturile urcând vertiginos, iar indicele de confort termic a depăşit în foarte multe localități pragul critic 80. În aceste condiții, probabilitatea ca cetățeni aflați pe stradă să aibă probleme grave este cu mult mai mare decât în mod obişnuit, motiv pentru care autoritățile locale au obligația de a lua măsuri pentru ca oamenii să beneficieze de ajutor, în cazuri de urgență, chiar pe stradă. În această direcție, Nicolae Mehelean, primarul oraşului Ineu, ne-a declarat că instituția a făcut toate demersurile pentru a preveni situații neplăcute provocate de căldura excesivă. „Având în vedere că Ineul este un oraş mic şi că aglomerația mare este în centru, nu am instalat cort. Am avertizat însă pe toți comercianții să-şi facă stocuri suplimentare de apă minerală, ceea ce au şi făcut, şi s-o ofere celor care o vor solicita. Am discutat cu serviciile de ambulanță şi SMURD, şi sunt pregătiți să intervină imediat, la orice solicitare. Am discutat cu conducerea spitalului din oraş şi mi-au confirmat că sunt deja în alertă, pregătiți să intervină oricând pe teren”, a spus Nicolae Mehelean. La Chişineu-Criş s-a instalat, ieri, cortul de protecție şi ajutor. Primarul Gheorghe Burdan ne-a spus că toate măsurile de intervenție în cazuri deosebite provocate de caniculă s-au luat, sunt constituite rezervele de apă şi personalul necesar este gata să acorde ajutor oricărei persoane care ar avea probleme pe stradă. Primarul Sântanei, Viorel Enache, ne-a spus că există rezervele de apă necesare şi s-au constituit echipele de intervenție în situații deosebite. „Nu am instalat cort deoarece suntem o localitate mică, fără o afluență deosebită de persoane. Deşi suntem mai expuşi, fiind în zonă de câmpie, nu cortul este important aici, ci rezervele de apă şi rapiditatea intervenției în caz de necesitate. Am avizat toți factorii responsabili şi am confirmarea că toți sunt în alertă, pregătiți să intervină”, a spus Viorel Enache. Sebişul este un oraş de munte care, teoretic măcar, nu are expunerea la riscul de caniculă pe care o are o localitate de câmpie. Cu toate acestea, autoritatea locală şi-a luat rolul în serios şi a procedat în conformitate cu avertizarea meteorologică. „Am luat toate măsurile de asistare a persoanelor care ar pu-tea avea probleme. Avem rezerve de apă, comercianții s-au aprovizionat corespunzător şi vor pune la dispoziția oamenilor lichidele necesare, cadrele medicale sunt avertizate şi la fel serviciile de urgență, Ambulanța şi SMURD. Sunt în alertă formațiunile de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

25.08.2011

intervenții pentru situații de urgență. Toți agenții economici au constituite rezervele de apă”, a spus Gheorghe Feieş, primarul oraşului Sebiș. Glasul Aradului AR – Eugen Puiu -

Exploatarea pietrei din cariera de la Bata se va extindeBalastierele fac parte activă din viața comunelor în arealul cărora au inițiat firme de diferite specialități, mulți investitori au dorit să se extindă, beneficiind de forța de muncă din zonă, creând fireşte şi noi slujbe pentru localnici. De asemenea, ei sunt prezență activă şi în evenimentele sociale ale comunității, prin sponsorizări şi prin produsele respective. Este şi cazul firmei care exploatează material de construcție în cadrul carierei din Bata. Solicitare de extindere. După cum ne spunea deunăzi primarul comunei, Ion Micurescu, firma are producție bună şi, având punct fiscal la Bata, contribuie substanțial la veniturile bugetului local. „Criblurile asfaltice care pleacă din această carieră sunt de o calitate deosebită, drept pentru care au o bună trecere la firmele de construcții care şi-au mărit solicitările. Deşi se exploatează circa 2.000 tone/zi, se pare că sunt cereri şi mai mari şi firma intenționează să mărească producția. Aşa se face că dânşii au solicitat o extindere a celor 4 ha pe care le au în prezent“ – a precizat edilul. Dezbatere publică. Pentru că situația e complexă şi o hotărâre nu e uşor de luat, s-a convocat o dezbatere publică. „Noi, administrația, am convocat o dezbatere publică pentru a vedea dacă situația din teren, fundamentarea ştiințifică şi stipulările legale permit acest lucru, având în vedere faptul că zona este «arie protejată», aici fiind habitatul unui număr mare de păsări care trăiesc doar aici şi noi trebuie să scoatem această suprafață din această arie. Pe de altă parte nu putem ignora nici avantajele pe care comunitatea le va avea în cazul extinderii“ - a precizat primarul. Prin urmare, recent a avut loc la Bata o dezbatere publică în care s-au prezentat toate aceste informații, plus o fundamentare ştiințifică pentru a se stabili dacă firma va primi acordul pentru a obține avizul de mediu în scopul dublării suprafeței de pe care se va extrage piatra. S-a ajuns la concluzia că extinderea cerută nu va avea „impact major asupra habitatului şi faunei“ , propunându-se aprobarea extinderii. Locuri de muncă şi… piatră. Trebuie spus de asemenea că o extindere a exploatării ar aduce, pe lângă bani mai mulți la buget şi în jur de 14-15 noi locuri de muncă, pentru bărbați – în special, un câştig

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

25.08.2011

important pentru comunitate, ştiut fiind faptul că un salariu în casă susține şi alți trei-patru membri ai familiei. Pe de altă parte, conform contractului, administrația comunei primeşte piatră cât să pietruiască toate străzile din toate satele comunei, ne spunea primul edil. Glasul Aradului AR – Florica Bunaciu –

Staţia de tratare a apei Sânpetru devine funcţională în septembrie Proiectul care vrea să asigure îmbunătățirea calității serviciilor de furnizare a apei şi rezolvarea problemelor de mediu care apar ca urmare a evacuării apei uzate a intrat pe ultima sută de metri. Reprezentanții ApaProd au anunțat că, în primele zile ale lunii septembrie, stația de tratare a apei Sânpetru, din Hunedoara, care a fost modernizată în baza proiectului ISPA, va fi pusă în funcțiune. Hunedorenii sunt asigurați că, după finalizarea lucrărilor din proiect, nu vor mai rămâne atât de des fără apă la robinete. Proiectul de reabilitare a stației de tratare a apei Sânpetru, din Hunedoara, a inclus, printre altele, lucrări la stația de filtre, la căminele de vane şi debitmetre şi la rețelele pentru conductele exterioare. Au fost montate aparate de măsurare a pH-ului şi a turbidității, o rețea de conducte pentru preclorinare şi postclorinare şi conducte care fac legătura între clădirea chimică şi rețeaua de canalizare. “Şi înainte de aceste lucrări, ApaProd le furniza hunedorenilor o apă conform legislației, însă în urma acestui proiect va fi asigurată conformitatea legislației româneşti cu aquis-ul comunitar al Uniunii Europene. În ceea ce priveşte apa potabilă, securitatea sistemului de alimentare va fi mult îmbunătățită, prin înlocuirea elementelor deficitare, iar referitor la apa uzată, va fi redusă poluarea râurilor, dar şi volumul de infiltrații în sistemul de canalizare”, susține purtătorul de cuvânt al SC ApaProd SA, Cristina Ranghețean. În acest moment, stația de tratare a apei Sânpetru este în testări. “Am început deja testele, fără a da apă populației. Se iau analize, se verifică funcționarea fluxului tehnologic şi am vrea ca în aproximativ o săptămână să-i putem da drumul”, declara inginerul Simona Petruțiu. Nemultumiți de opririle prea dese. Hunedorenii spun că, în ultimii ani, opririle de apă au fost la ordinea zilei şi adaugă că aşteaptă cu nerăbdare finalizarea lucrărilor: “La noi mereu se ia apa. Stau pe Chizid şi am copii mici, aşa ca am nevoie de apă. Tot timpul trebuie să fiu atentă, să văd ce se mai anunță, dacă se ia sau nu apa, ca să opresc în vană

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

25.08.2011

şi in bidoane. În ultimii ani, parcă opririle au fost mai dese ca oricând. Se mai lua apa şi înainte, dar nu în ritmul ăsta. Acum, vă spun sincer, au fost şi perioade în care s-a luat apa zile în şir, una dupa alta. Se ia dimineață, la ora 8, şi avem din nou apă la robinete la ora 16, 17 sau chiar la 20. Nu am ştiut că e proiectul ăsta şi din cauza lui se ia apa mereu. Sper să finalizeze de înlocuit țevile şi ce lucrări mai au de făcut şi să se mai termine odată cu sistările astea”, declara Alina Boldor. Purtătorul de cuvânt al ApaProd, Cristina Ranghețean, spune că opririle de apă nu vor mai fi atât de frecvente, odată cu finalizarea proiectului: “Pe rețelele unde s-a reabilitat prin proiectul ISPA, acolo unde au fost înlocuite vechile şevi sparte, vor fi mai puține intervenții. Totuşi, nu toată rețeaua din cele două oraşe a fost înlocuită, aşa că acolo unde încă au rămas instalații vechi, ar putea să mai fie nevoie de reparații, pe parcurs, şi vor mai fi sistări pe anumite străzi, până la remedierea defecțiunilor curente. Numai în Hunedoara, din cei 17,6 kilometri de rețea veche care trebuia modernizată, la data de 1 iulie fuseseră înlocuiți aproape 17 kilometri de conducte, de pe mai bine de 40 de străzi”. Ce înseamnă proiectul ISPA. Proiectul ISPA “Reabilitarea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în oraşele Deva şi Hunedoara” cuprinde trei contracte de lucrări şi un contract de servicii. Primul dintre acestea vizează reabilitarea rețelelor de alimentare cu apă şi a sistemului de canalizare în Deva şi Hunedoara, al doilea contract presupune reabilitarea stațiilor de tratare a apei, a rezervoarelor şi a stațiilor de pompare în cele două oraşe, al treilea include măsuri temporare pentru tratarea apei uzate, iar contractul al patrulea priveşte asistența tehnică şi supervizarea lucrărilor. Inițial, proiectul a fost aprobat la Bruxelles în noiembrie 2005, iar apoi la Bucureşti, în martie 2006. Valoarea totală a proiectului este de peste 65 de milioane de euro, dintre care 34,4 milioane sunt bani asigurați de grantul ISPA, alte 5,7 milioane de euro vin dintr-un împrumut oferit de banca germană KfW, o suma egala este constituita dintr-o cofinantare a fondului national, mai bine de 14 milioane de euro sunt pusi la bataie de bugetul de stat, in timp ce beneficiarul si Asociatia municipalitatilor contribuie si ele cu 4,8 milioane de euro. Reabilitarea retelei de alimentare cu apa si a sistemului de canalizare presupune reabilitarea conductelor de aductiune a apei de la surse: Orlea, pentru Deva si Rau Barbat, pentru Hunedoara. De asemenea, primul contract include inlocuirea a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

25.08.2011

aproximativ 47 de kilometri de conducte, dintre care peste 28 de kilometri in Deva si aproape 18 in Hunedoara, construirea a cate doua bazine pentru stocarea apei pluviale in fiecare oras, reabilitarea unei statii de pompare a apei in resedinta de judet si constructia a cinci statii de pompare pentru apele uzate si pluviale: trei in Deva, doua in Hunedoara. Lucrarile sunt realizate de Hidroconstructia SA Bucuresti, valoarea totala a investitiei fiind de peste 26 milioane de euro, iar termenul de finalizare este ultima zi a acestui an. Stații de tratare şi rezervoare reabilitate. Cel de-al doilea contract de lucrari include, tot pana la 31 decembrie 2011, reabilitarea statiei de tratare a apei Orlea, dar si a captarii de la Rau Barbat, construcția unei noi stații de tratare a apei in Hunedoara, cu două linii, a căror capacitate va fi de 330 de litri pe secundă pentru fiecare dintre acestea, pe terenul vechii stații, reabilitarea a cinci rezervoare de apă din Deva (prin instalarea de debitmetre pentru controlul pierderilor, dispozitive de clorinare, echipamente electrice şi sisteme de control), dar şi construirea unui rezervor de înmagazinare a apei la Sântuhalm. Tot cel de-al doilea contract prevede reconstrucția şi reabilitarea de stații de pompare din Deva, reabilitarea a patru rezervoare şi construirea unuia nou, dar şi reconstruirea sau reabilitarea a trei stații de pompare din Hunedoara. În cazul contractului de lucrări numărul III, “Măsuri temporare pentru tratarea apei uzate”, care include aerarea artificială a apei, licitatța este în desfăşurare chiar în această perioadă, potrivit oficialului ApaProd: “N-am reuşit să finalizăm stația de epurare, deoarece constructorul a fost falimentat. Şi atunci, ca o măsură de curățare a apei care iese din canalizare, până la finalizarea stațiilor de epurare, folosim aceste aeratoare, care curăță cât de cât apa, ca să nu fie deversate toate mizeriile în râuri. Apometrele sunt obligatorii. În ce priveşte lucrările de montare a apometrelor pentru înregistrarea consumului de apă rece în cele două oraşe, reprezentanții ApaProd spun că aceasta este o componentă a Măsurii ISPA şi este obligatoriu pentru toți consumatorii necontorizați sau ale căror apometre sunt defecte. Deşi unii hunedoreni au refuzat să fie contorizați, Bogdan Leucuța, asistent relații publice şi comunicare la ApaProd, precizează că prin montarea apometrelor, societatea le oferă consumatorilor posibilitatea de a plăti exact atât cât consumă: “La nivelul celor două municipii, pe lângă lucrările de reabilitare a rețelelor de apă şi canalizare, este prevăzută şi montarea a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

25.08.2011

1.000 de apometre în Deva şi 2.092 în Hunedoara, din care până în prezent au fost montate 930 în Deva şi 1.400 în Hunedoara. La imobilele necontorizate până în prezent, la care consumul de apă s-a facturat în sistem pauşal, în cazul în care proprietarul refuză executarea căminului de apometru în incinta proprietății sale, vom proceda la montarea acestuia pe domeniul public, la limita de proprietate, unde vom realiza noua conexiune a consumatorului la rețeaua de alimentare cu apă, urmând ca proprietarul să-şi rebranseze instalația interioară, pe cheltuiala lui”. Replica HD - Ada Ionescu -

Noi depăşiri ale concentraţiei maxime admise de amoniac Reprezentanții Combinatului Chimic Azomureş par să nu fie impresionați de numeroasele amenzi primite în acest an. Duminică şi luni a fost din nou depăşită concentrația maximă admisă de amoniac, şi asta după ce săptămâna trecută Combinatul a fost amendat cu 50.000 de lei, iar numărul de depăşiri din acest an a trecut de 70. Combinatul Chimic Azomureş depăşeşte nivelul maxim de amoniac, Agenția de Protecția Mediului Mureş constată problema, iar Garda de Mediu Mureş sancționează. Şi tot aşa se întâmplă de câțiva ani. Ultima amendă primită de companie a fost chiar săptămână trecută, după ce s-au constatat depăşiri numeroase ale valorii minime în decurs de numai două zile. Acelaşi lucru s-a repetat şi duminică, când au fost 3 depăşiri şi ieri de 7 ori. „Au fost înregistrate 7 depăşiri ale concentrației maxime admise pe probe de 30 de minute şi de asemenea a fost depăşită şi concentrația maximă admisă pentru media zilnică”, a declarat inginerul Gabriela Boca, şef Serviciu Monitorizări APM Mureş. Măsurătorile au fost făcute la stația locală amplasată în imediata apropiere a Combinatului Chimic. Constatările făcute de Agenție au fost trasmise către Comisariatul Județean Mureş al Gărzii Naționale de Mediu şi către Agenția Regională pentru Protecția Mediului Sibiu. Ca urmare a sesizării responsabilii de la agenția regională fac măsurători astăzi şi mâine pentru a vedea emisiile pe coş şi pentru a determina care instalație a generat aceste depăşiri. TV Mureș MS - Fekete Zsuzsánna -

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

25.08.2011

Azomureş continuă să polueze aerul din oraşNicio sancțiune nu pare a fi destul de mare pentru Combinatul Chimic Azomureş, care, deşi a fost amendat săptămâna trecută de inspectorii Gărzii de Mediu Mureş cu suma de 50.000 de lei, continuă să polueze. Astfel, analizorul automat al Agenției pentru Protecția Mediului a înregistrat depăşiri chiar şi de şase ori a concentrației maxim admisă de amoniac în aer. Cele mai mari valori s-au înregistrat luni, 22 august, între orele 11.00 şi 11.30, când concentrația de amoniac din aer era de 1,854 mg/mc, față de 0,300 mg/mc , cât e limita legală admisă. „La circa 0,5 km de platforma Azomureş SA, a fost depăşită şi concentrația zilnică maxim admisă, valoarea măsurată fiind de 0,182 mg/mc, față de 0,100, cât este concentrația maxim admisă”, a precizat Dănuț Ştefănescu, directorul executiv al APM Mureş. Din nou în control: După ce Agenția pentru Protecția Mediului a prezentat rezultatul măsurătorilor efectuate, inspectorii Gărzii de Mediu s-au deplasat din nou la Azomureş pentru a afectua un nou control. Acesta va dura câteva zile, iar apoi comisarii vor decide dacă vor amenda sau nu societatea. Conform legii, combinatul are termen 30 de zile pentru a contesta în Instanță amenda primită. Adevărul de Seară MS – Claudia Sas -

Oraşul florilor duhneşte a amoniacDepăşirile de amoniac de la Combinatul Chimic Azomureş țin în alertă autoritățile. Măsurătorile continuă, asta după ce zile la rând au fost depăşiri ale nivelului de amoniac în aer. În ultimele zile, măsurătorile efectuate de către angajații Agenției pentru Protecția Mediului au indicat din nou depăşiri ale nivelului de amoniac în aer. Depăşirile vin după ce, doar săptămâna trecută, compania Azomureş a fost amendată pentru aceeaşi abatere cu 50.000 de lei. „În acest moment pot sa va spun că comisarii Gărzii de Mediu Mureş derulează un control la Combinatul Azomureş în urma datelor furnizate de către Agenția de Mediu respectiv acele depăşiri la amoniac şi voi putea reveni cu date concrete ale controlului in cursul zilei de vineri”, a precizat comisarul Gyékény Gertrude – Garda de Mediu Mureş. Azi, la ora 14.00, şi-a anunțat prezența la Combinatul Azomureş ministrul Mediului şi al Pădurilor, Borbely Laszlo. TV Mureș MS

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

25.08.2011

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA

Investitii publice pe internetMinisterele şi companiile din subordine trebuie să publice pe portalurile proprii, până la 31 august, investițiile care vor fi finalizate în acest an şi proiectele din ultimii doi ani, potrivit premierului Emil Boc. Acesta le-a solicitat miniştrilor miercuri, la începutul şedinței de guvern, să prezinte în viitoarea şedință lista investițiilor care vor fi finalizate sau date în exploatare în anul în curs, iar până la 1 octombrie toate ministerele să aibă stabilită lista priorităților pe următorii doi ani în ceea ce priveşte proiectele de investiții finanțate de la buget./Ziua de Cluj

Teme similare

Legendele Lacului Colibita-simple mituri?Localitatea Colibița din Bistrița Bârgăului se confundă, mai tot timpul, cu Lacul Colibița, unul dintre obiectivele turistice cele mai de seamă din județul nostru. Turiştii vin în fiecare weekend de peste tot, iar mulți oameni înstăriți şi-au ridicat de-a lungul timpului case de vacanțe şi numeroase cabane în această zonă. Dar bătrânii locului, cei care au fost martorii la crearea lacului de către comunişti, încă se gândesc la profețiile lui Nostradamus din Bîrgău. Barajul Colibița a luat naştere prin crearea lacului de acumulare Colibița. Amenajat în perioada 1977-1991 cu scop hidroenergetic pe cursul râului Bistrița, lacul are o suprafață de 270 ha, 13 km lungime şi un volum de apă de 65 de milioane metri cubii de apă. Ceea ce turiştii admiră astăzi a luat naştere prin inundarea vechiului sat Colibița, scafandrii care au astăzi curajul să intre în lac relatând că sub ape încă se mai văd casele şi copacii care cu 30 de ani în urmă existau în sat. De altfel, un fapt oarecum inedit este că atunci când nivelul apei scade, vârful turnului Bisericii din fosta localitate iese afară, devenind vizibil. Un lucru este sigur, locația uimeşte ochiul uman prin frumusețe. Însă, de-a lungul timpului imaginația şi frica oamenilor au fost şi ele alimentate de acest lac, care a creat numeroase controverse, mai ales prin vocea lui moş Gabriş, profetul locului. Pe numele lui Grigore Pop, acesta a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

25.08.2011

trăit în perioada 1861-1944, fiind nepotul primului învățător din Tiha Bîrgăului. Grigore Pop era printre puținii cunoscători de carte ai locului şi era un om foarte credincios. Chiar înainte de a exista măcar intenția de construire a barajului, acesta a profețit că locul satului va fi luat de o baltă mare. Seria de profeții a lui moş Gabriş a început chiar cu fratele său, caruia i-a prezis că îi va arde casa din temelii şi nici măcar țărâna în care va fi înmormantat nu-l va mai suporta. Coincidență sau nu, câțiva ani mai târziu casa fratelui a ars din temelii, iar după puțin timp de la moartea acestuia, o viitură puternică a scos din mormânt sicriul cu trupul neînsuflețit. O altă prezicere este legată de drumul care face legătura între Colibița şi Mureşenii Bîrgăului, de pe Valea Blajului, despre care moş Gabriş spunea că nu va fi terminat niciodată din cauza oamenilor a căror răutate va aduce tot mai multe alunecări de teren. Cert este că, până astăzi, drumul este încă în lucru cu şanse slabe de a fi finalizat. Acestea nu sunt singurele legende ale lacului care au reuşit, de-a lungul timpului, să facă lumea să se întrebe dacă nu cumva moş Gabriş a fost într-adevăr un profet autentic ale cărui profeții sunt paluzibile. În articolul următor, vă vom prezenta alte două legende, una dintre ele fiind legată de „setea” continuă de vieți omeneşti pe care lacul o manifestă. Citynews

Dezastru ecologic pe malul Somesului?Mirosul insuportabil de gunoi de la o ferma de porci din orasul Seini a aprins spiritele in zona. Localnicii spun ca angajatii fermei deverseaza gunoiul noaptea (dupa orele 22) cu tractoare de mari dimensiuni pe terenurile nelucrate de pe raza orasului. In replica, unul din proprietarii de animale de pe platforma din Seini, Ioan Cosma, spune ca: “Oamenii sunt manipulati de niste indivizi cu interese obscure. E drept ca este un pic de miros. Dar stiau ce e acolo, stiau ca se cresc porci din anii ’50 – ’60… nu trebuia sa construiasca acolo!”. Un proprietar de teren din zona ne conduce catre malul Somesului. “Aici, la patru – cinci metri de malul raului Somes s-au deversat azi-noapte doua remorci. Era un tractor albastru, de mari dimensiuni. Mai incolo e terenul unei familii ce a fost plecata la munca in Italia, nu a lucrat pamantul si ei au deversat acolo. Acum s-au intors si ar fi vrut sa muceasca in agricultura. Pamantul insa e ars si e de 30-40 de centimetri gunoi pe el!”, povesteste omul, cerand in repetate randuri ca identitatea sa ii fie protejata. Inaintam

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

25.08.2011

pe drumul ce duce catre satul Pomi. Pe stanga si pe dreapta mormane de gunoi depozitat aiurea. Pe malul Somesului, exact cum povestea localnicul, mirosul este insuportabil. “Sunt seri cand nu putem iesi din casa, in propria curte. De mirosul asta groaznic nici copiii nu mai vor sa manance! Li se face rau. Noaptea, dupa ora zece, atunci duc cantitatile mari. Nu-i nici dracu la ora aia pe malul Somesului!”, spune reclamantul. Si la acele acuzatii unul din crescatorii de porci de pe platforma de la Seini are o justificare. “Gunoiul pe care l-ati vazut acolo e dus de localnici. Ei au cerut sa le fie gunoiat terenul! Noi avem rezervoare si nu depozitam pe terenul nimanui. Daca cel ce face astfel de reclamatii are dovezi sa le aduca, daca nu il vom actiona in judecata”, a mai precizat Ioan Cosma. Oficialii Garzi de Mediu Maramures fac insa apel catre cei ce intampina astfel de probleme, sa se adreseze in scris insitutiei. “Ii rog pe cetatenii in cauza sa se adreseze in scris, cu o sesizare, Garzii de Mediu Maramures pentru a putea astfel demara o ancheta”, a precizat comisarul sef Calin Crisan./Informatia Zilei MM

Teme de mediu

Voluntarii maramureseni ai proiectului "Let's Do It, Romania!"Voluntariat. Proiectul "Let's Do It, Romania!" depăşeşte granițele obiectivului general de curățare a României într-o singura zi, în 24 septembrie, la nivelul județului Maramureş. Echipa de coordonare județeană îi pregăteşte pe tinerii voluntari nu doar pentru acțiunea efectivă din 24 septembrie, ci si pentru a deveni cu adevărat utili comunităților locale din care fac parte. La începutul acestei luni, special pentru voluntarii "Let's Do It, Romania!" din Maramureş s-a organizat primul curs de prim ajutor, în parteneriat cu Rotaract TEAM şi filiala Crucea Roşie Maramureş. Peste 20 de voluntari din Baia Mare, Fărcaşa, Tăuții Măgherăuş şi Băița au asimilat tehnicile de prim-ajutor. Marți dimineața, un grup de voluntari a participat la o altă acțiune socio-sanitară: donarea de sânge. Voluntarii "Let's Do It, Romania!" din Maramureş au trecut peste principii şi frică, făcând un gest umanitar pentru cei a căror viață atârnă de un flacon de sânge. / Info MM

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

25.08.2011

Echipa Let’s do it Maramures in actiuneVoluntari la curățenie. Weekend-ul trecut a fost unul plin de acțiune pentru echipa Let’s do it Maramureş, deoarece vineri, 19 august a avut loc cea de-a doua întâlnire, în Bistrița, la Prefectura județului, unde a participat prefectul Florian Daniel, subprefectul Paun Cătălin şi reprezentanți ai Agenției pentru Protecța Mediului. În cadrul intalnirii a fost stabilită procedura de cartare şi identificare a deşeurilor precum şi modalitățile de promovare şi implicare activă a cetățenilor în acțiunea din 24 septembrie. De asemenea, s-a făcut o radiografie a situației din județ şi au fost contactate organizațiile de profil pentru identificarea unui potențial coordinator județean. Sâmbătă, la zilele oraşului Cavnic, Let’s do it, România! a avut o echipă formată din cinci voluntari care au fost prezenți la eveniment şi au purtat discuții cu cetățenii. În acelaşi timp, o altă echipă din Cadrul Let’s do it, Maramureş! s-a implicat în organizarea primulul festival moto din Maramureş, de altfel primul club moto din țară implicat la nivel de coordonare în proiectul Let’s do it Romania./ Infomm

Chereches vrea sa mute Romaltynul langa haldele de sterilTraian Basescu a declarat ca deschiderea Rosiei Montana este vitala pentru Romania, in conditiile in care pretul aurului continua sa creasca, iar rezervele statului trebuie crescute. Maramuresenii au inceput sa speculeze, unii dintre ei mizand pentru reactivarea Romaltynului si reinceperea productiei. Primarul Catalin Chereches este insa de alta parere si considera ca, desi aproape similare, cele doua probleme difera putin.“Din punctul meu de vedere, lucrurile sunt putin diferite. Aici vorbim despre o baza de productie in mijlocul unui oras, de un potential pericol. Acolo la Rosia Montana vorbim totusi de o zona care nu afecteaza din punct de vedere uman prea multa lume. Aici la un moment dat cei de la Romaltyn trebuie sa devina constienti ca cea mai buna varianta si pentru ei, dar si pentru comunitate este mutarea acestei instalatii intr-o zona de langa aceste halde de steril. Aceasta va reduce, probabil, costurile de transport si va pune si in siguranta cetatenii. Mai mult decat atat, ei si-au asumat o perioada pana la care trebuie sa exploateze toate haldele de steril. Perioada aceasta era de 3 sau 4 ani, daca nu ma insel. Singura varianta pe care noi o acceptam este aceea de a se muta. In acest sens noi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

25.08.2011

avem un plan urbanistic zonal pentru malurile Sasarului care cuprinde si aceasta zona”, a precizat, pentru citynews.ro, Chereches. El a adaugat ca in cursul zilei de astazi reprezentantii primariei au trimis celor de la Mediu un punct de vedere al autoritatilor locale vizavi de aceasta problema. “Noi dorim acolo sa se dezvolte o zona comerciala, de locuit si nu o activitate care sa puna in pericol viata cetatenilor. Sansele ca Romaltyn sa porneasca dupa Rosia Montana sunt mici. Din punctul meu de vedere ei nu au respectat planul de conformare pe care cei de la Mediu l-au impus, asadar cred ca acum nu putem vorbi de o intrare in legalitate in forma actuala. Doresc sa am o discutie cu cei de la Romaltyn si sa incercam sa ii convingem sa se mute intr-o alta zona”, a adaugat primarul USL./Citynews MM

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Teme de mediu

Te deranjează mormanele de gunoi din Timiş? Ia şi tu măsuri!Echipa Let’s Do It Romania cauta voluntari care sa identifice gunoiul din judetul Timis Te deranjează mormanele de gunoi din afara localităților din județul Timiş? Echipa Let’s Do It România caută voluntari care să identifice aceste zone, pentru ca în data de 24 septembrie județul să devină mai curat printr-o acțiune la nivel național prin care vor fi adunate toate deşeurile într-o singura zi. Dacă vrei să devii voluntar pentru identificarea acestor zone cu deşeuri poți merge vineri, 26 august, la Universitatea de Vest din Timişoara ca să vezi ce ai de făcut sau te poți înscrie pe site-ul www.letsdoitromania.ro ca să fii voluntar. Toți cei care dispun de GPS sau SmartPhone, bicicletă, maşină, motocicletă sau alt mijloc de transport, timp liber, energie şi, mai ales, doresc să nu mai vădă gunoaie pe marginea drumurilor, pe spațiile verzi şi în apropierea râurilor, pot merge vineri, de la ora 11.30, la Universitatea de Vest din Timişoara. Identificarea mormanelor de gunoi din județul Timiş se se va desfăşura pe bază de voluntariat, sâmbătă, 27 august. „Necesarul de voluntari pentru cartarea mormanelor de gunoaie din județul Timiş este în mare parte acoperit, dar mai este nevoie de voluntari în zonele

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

25.08.2011

Lugoj, Făget, Buziaş, Sânnicolau Mare, Lovrin, Jimbolia, Deta, Gătaia, Recaş şi Orțişoara. Invităm pe această cale locuitorii județului Timiş la o nouă acțiune de inventariere a mormanelor de gunoi”, anunță managerul de proiect din județul Timiş, Radu Rusu. Organizatorii îşi propun ca, după ce se indentifică zonele, în data de 24 septembrie să curețe deşeurile din arealele naturale. Anul trecut în județul Timiş au fost identificate aproape 500 de mormane ilegale de gunoi, iar în ziua curățeniei au fost strânşi mai bine de 19.000 de saci de gunoi. (www.tion.ro)

Poluare cu substanţe periculoase în Calea Şagului din Timişoara De mai multe luni, în Calea Şagului din Timişoara, chiar în fața Liceului Logos, între blocurile de locuințe, are loc o poluare gravă a mediului cu substanțe periculoase din cauza unui cimitir de maşini uzate, ignorat de către autoritățile din Timişoara. Pe lângă faptul că substanțele extrem de periculoase de la motoarele maşinilor se scurg şi otrăvesc terenul şi plantele, îndeosebi când plouă, acestea amenință şi sănătatea sutelor de elevi care învață la liceu şi fac sport în curtea şcolii. Conform Poliției Locale Timişoara, amenzile în cazul maşinilor abandonate pe domeniul public pot ajunge până la 2.000 de lei. Din păcate, maşinile continuă să reprezinte o sursă de poluare extrem de gravă pentru apa freatică şi pentru mediul înconjurător. Când plouă, substanțele periculoase pătrund în pământ şi pot foarte uşor să ajungă în apa din fântâni. Legea 421 din iunie 2007 arată că maşina abandonată este vehiculul de orice categorie, aflat pe domeniul public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale, de cel puțin un an, al cărui proprietar sau deținător legal este cunoscut, însă există indicii că renunță la exercitarea drepturilor sale asupra vehiculului. Vehiculul fără stăpân înseamnă vehiculul de orice categorie, fără plăcuță de înmatriculare sau alte marcaje oficiale, staționat pe domeniul public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale, al cărui proprietar sau deținător legal este necunoscut. Legea 421 mai prevede că după expirarea unui termen de 10 zile de la data somației adresate proprietarului sau deținătorului legal, vehiculul trece de drept în proprietatea unității administrativ-

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

25.08.2011

teritoriale pe a cărei raza teritorială se află şi va fi predat unei unități de colectare şi valorificare a deşeurilor.(www.ziuadevest.ro/24.08.2011/19:51/ Gheorghe Miron)

Apă nepotabilă Apa din 180 de fântâni publice din județul Mehedinți nu este indicată să se utilizeze în consumul uman. Inspectorii Direcției de Sănătate Publică au stabilit că analizele prelevate indică depăşiri ale valorii concentrației de nitrați, motiv pentru care autoritățile sanitare au solicitat primăriilor să ia măsuri astfel încât sănătatea publică să nu fie pusă în pericol. Autoritățile locale au acum obligația de a remedia situația, în caz contrar riscă sancțiuni administrative. Printre comunele cu fântânile publice a căror apă nu este recomandată consumului uman se numără Şimian, Rogova, Burila Mare, Bîlvăneşti, Corcova, Punghina şi Corlățel.(www.radio-resita.ro/apa-nepotabila)

Cartarea gunoaielor se face în 27 august. Let’s Do It, România! Anul trecut proiectul Let’s Do It, România! A fost un adevărat succes în Timiş şi în întreaga țară. Let’s Do It, România! este cel mai mare proiect de implicare socială din România, acțiunile din 2010 implicând peste 200.000 de voluntari. Prin acest proiect organizatorii îşi propun să curețe deşeurile din toată țara, din arealele naturale (zonele din afara oraşelor), într-o singură zi: 24 septembrie. O etapă importantă în realizarea proiectului în 2011 o constituie inventarierea (cartarea) mormanelor de gunoi din județul Timiş. Această acțiune se va desfăşura pe baza voluntariatului, sâmbătă, 27 august. În județul Timiş cartarea este organizată de “Let’s Do It, România!” în colaborare cu Frigoglass, Continental Corporation, Timişoara Bikers, Plai.ro şi Geotim, numărul organizațiilor implicate urmând să crească. Informarea şi pregătirea voluntarilor înscrişi până acum în Timiş va avea loc vineri, 26 august, de la ora 11.30 în amfiteatrul mare al Universității de Vest Timişoara. Toți cei care dispun de GPS sau SmartPhone, bicicletă, maşină, motocicletă sau alt mijloc de transport, timp liber, energie şi mai ales... doresc să vadă România curată, sunt încurajați să vină la informarea de la Universitatea de Vest sau să se înscrie pe site-ul proiectului, www.letsdoitromania.ro. Necesarul de voluntari pentru cartarea mormanelor de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

25.08.2011

gunoaie din județul Timiş este în mare parte acoperit, dar mai este nevoie de voluntari în zonele Lugoj, Făget, Buziaş, Sânnicolau Mare, Lovrin, Jimbolia, Deta, Gătaia, Recaş si Orțişoara. Cartarea presupune inventarierea mormanelor de gunoi din afara localităților, pe coordonate GPS, pentru a eficientiza activitatea din ziua curățeniei. Mormanele de gunoi sunt deşeurile aruncate de cetațeni (fie ei localnici sau turişti) în natură, în zonele din afara localităților. Gropile de gunoi ilegale vor fi cartate şi semnalate autoritățiilor, fără a fi însă curățate în această etapă. Acțiunea de curățare va avea loc în 24 septembrie la nivelul întregii țări, iar atunci numărul voluntarilor implicați este aşteptat să depăşească 500.000. Anul trecut, în județul Timiş au fost identificate aproape 500 de mormane ilegale de gunoi, iar în ziua curățeniei au fost strânşi mai bine de 19.000 de saci de gunoi (aproximativ 1.500 de metri cubi). (www.ziuadevest.ro)

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

cu presa/revista presei 25... · web viewdoru sinaci-director adjunct la centrul judeţean cultural...

Documents