cu presa/revista presei 1... · web viewori sunt taiati chiar de cei care pescuiesc ilegal....

23.05.-01.06.2011

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI23 mai-1 iunie 2011

- Sinteza-

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

“APELE ROMÂNEhttp://www.rowater.ro

http://www.rowater.ro/

23.05.-01.06.2011

CUPRINS

PRESA CENTRALĂ.....................................................................................................8

Teme similare...............................................................................................................8Dunarea, in pericol. Imbunatatirea navigatiei ar putea insemna disparitia sturionilor din fluviu...................................................................................................................... 8Zeci de animale suferă de pe urma deversărilor de borhot în râul Prahova................8Delfini morţi pe plajele româneşti................................................................................9România a alocat 136 milioane euro pentru stabilizarea zonei costiere de la Marea Neagră........................................................................................................................10Creşterea acidităţii oceanelor pune în pericol recifele de corali................................11Marea Neagra ramane fara delfini. Ii omoara plasele pescarilor si exercitiile militare ucrainene...................................................................................................................12Pescuitul ilegal din Marea Neagră distruge ecosistemul............................................12

PRESA LOCALĂ........................................................................................................13

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA........................................................13Deseuri plutitoare pe Tarnita.....................................................................................13Directorii pedelisti se titularizeaza pe posturi............................................................13Cod galben – Vijelii si grindina in Maramuresul istoric..............................................15Avertizare fenomene meteorologice periculoase imediate in Maramuresul istoric. .15Avertizare fenomene meteorologice periculoase imediate in Maramuresul istoric. .17Avertizare fenomene meteorologice periculoase imediate in Maramures................18Avertizare: vijelii in Maramuresul istoric....................................................................20Teme similare.............................................................................................................21Raul Sasar. Provocarea!.............................................................................................21La Cavnic s-a rupt podul sub raba..............................................................................23

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

23.05.-01.06.2011

Riscurile de calamitati in Salaj au fost inventariate de pompieri...............................23Despre Dunare, la Cluj-Napoca..................................................................................25Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunarii, dezbatuta la Cluj....................26In loc de gondole si restaurante, apare Aleea oraselor infratite pe malul Somesului 27Microhidrocentrale in cascada, pe raurile din Maramures........................................28Pescarii „bastinasi” au eliberat malul lacului Varsolt.................................................29Incredibil: Clujul sub ape, la fiecare ploaie torentiala!...............................................30Salajenii din aproape 40 de comune beau apa pe propriul risc.................................30Pescarii ce si-au instalat rulotele pe malul Varsoltului, evacuati pana maine............32Prefectul Vegh – hotarat sa faca lege si ordine la barajul Varsolt..............................33Pescarii „bastinasi” sunt avertizati sa-si darame colibele de la Varsolt......................34Lacul Varsolt, „proprietatea” pescarilor.....................................................................35ACTUALIZARE - ALERTA - Cod galben de vijelie in Maramures - vezi zonele care ar putea fi afectate.........................................................................................................36Codul galben de vijelii prelungit pâna la ora 18.10....................................................38Eolienele incep sa aiba impact asupra hidroelectrica. Fara Tarnita, proiectul de un miliard de euro, situatia devine ingrijoratoare...........................................................39BULEVARD IN AER – Bulevardul Independentei din Baia Mare trebuie refacut din temelii pentru ca este praf si pulbere........................................................................42După doi ani de pauză, reîncep lucrările la barajul de pe Seinel................................43Teme de mediu..........................................................................................................43Mai multa poluare in Baia Mare? O noua aroganta marca Romplumb......................43

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ................................................................44Flora şi fauna, în inventar...........................................................................................44Începe inventarierea faunei piscicole în judeţ...........................................................45Au fost omorâţi peşti la acumularea Zetea...............................................................46An de an mai puţine deşeuri......................................................................................47Fauna piscicolă monitorizată de specialiştii Administraţia Bazinală de Apă Mureş. . .48Se monitorizează calitatea apelor..............................................................................50Bănci devastate pe malul Mureşului, la 24 de ore de la repararea lor.......................50

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

23.05.-01.06.2011

Un dig de 1,5 km îi va apăra pe locuitorii din Lunca Merilor de apele Arieşului.........51Hărţile de hazard, barometrele din cosmos ale inundaţiilor......................................52Peste 200 de tineri au curăţat şi salubrizat o porţiune din malul Mureşului.............53Teme similare.............................................................................................................543.000.000 lei pentru îndiguirea Arieşului în zona Câmpeni-Bistra.............................54Guvernul investeşte aproape 650 de milioane de lei în prevenirea inundaţiilor.......55Calităţile apei de la robinet........................................................................................56Apa de izvor, nesănătoasă.........................................................................................56Fundaţia Pro West vine la Turda să ecologizeze Arieşul............................................57Consiliul Local Civic cere Primăriei să acceseze fondurile Ministerului Mediului pentru pistele de biciclete..........................................................................................57Aproximativ 400 de milioane de lei vor fi investiţi în bazinul hidrografic al râului Mureş pentru prevenirea inundaţiilor.......................................................................58Halda de gunoi a Devei va fi ecologizată cu fonduri europene..................................59Terenul gropii de gunoi a Devei a trecut în administrarea CJ Hunedoara..................60Valea Petriş va fi regularizată printr-un program derulat de Ministerul Mediului şi Pădurilor.................................................................................................................... 61Bani pentru apele din judeţ........................................................................................61Poluatorii sub lupă.....................................................................................................62Pas înainte pentru exportul de apă............................................................................62Exportul de Apă de la Arad la Békés duce la concesionarea a 20 de foraje...............63În primele 5 luni ale anului, Garda de Mediu Mureş a aplicat 56 de amenzi a căror valoare depăşeşte suma de 700 de mii de lei............................................................64Amenzi de 708.000 lei date de Garda de Mediu în 2010...........................................64În premieră naţională se vor realiza filmările la primul serial documentar despre siturile Natura 2000 din România..............................................................................65Roşia Montană are ghid turistic.................................................................................65Proiectul Roşia Montană, gura de oxigen pentru economia ţării...............................66Reacţie rapidă a autorităţilor, în caz de catastrofă....................................................67Lacuri de agrement la marginea Aradului..................................................................68

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

23.05.-01.06.2011

15 arii protejate, fără custozi.....................................................................................68Malul Mureşului, curat pe moment...........................................................................71Şase luni pentru pistele de biciclete din municipiu....................................................71Acţiune de ecologizare la Pădurea Bejan...................................................................72

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA.....................................................73Teme de mediu...........................................................................................................73Balastierele lui Bulf şi George Hoţu, închise de Garda de Mediu...............................73Tunelurile de sub Dâmboviţa, curaţate pentru prima dată în 25 de ani....................74Parc ecologic în raiul gunoaielor................................................................................75

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET...................................................................76Balastieră, trimisă în insolvenţă de SGA Suceava.......................................................76Lacul Bacău va fi golit de apă. Speciile de peşti şi păsări din zona protejată riscă să dispară....................................................................................................................... 77Hărţi de hazard contra inundaţiilor............................................................................78Teme similare.............................................................................................................79Barajul Poiana Uzului, loc de repetitie pentru dezastre.............................................79Razboi la cutite pe un lac de 65 de hectare................................................................80Pagube de miliarde, în urma ploii de duminică, la Iacobeni.......................................84Asociatia Kolping a ecologizat la Oituz.......................................................................85„Ultima plută cu plutaşi adevăraţi”, pe Bistriţa, de la Gura Barnarului la Poiana Teiului........................................................................................................................ 86Pompierii îşi testează capacităţile pe lacul Izvorul Muntelui......................................86Cuejdiul, baia boschetarilor.......................................................................................87Pagube şi circulaţie îngreunată, după o furtună cu grindină......................................88Inundaţii la Ciocăneşti şi lacobeni, după o ploaie torenţială cu grindină, de 20 de minute........................................................................................................................89Grindina şi aluviuni au blocat temporar circulaţia rutieră pe DN 17..........................89Pompierii fac pregatiri pentru inundatii.....................................................................90Furtuna a măturat, ieri, Ruginoasa.............................................................................90Rupere de nori la Ruginoasa......................................................................................91

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

23.05.-01.06.2011

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BUZĂU-IALOMIŢA...............................................92Investiţii de peste 2,4 milioane de euro pentru consolidări de mal pe Bâsca Chiojdului...................................................................................................................92200 de locuitori ai comunei Lopătari, izolaţi de lume................................................93Teme similare.............................................................................................................94Ploile abundente din ultimele zile au provocat inundatii si surpari de teren in mai multe localitati prahovene.........................................................................................94

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURI...............................................................96European Food, amendată cu 35.000 lei pentru poluarea din Valea Sighiştel...........96Fabrica fraților Micula amendată pentru poluarea Văii Sighiştelului.........................97Nu (mai) vor să intubeze Peța....................................................................................98Bolojan a discutat cu orădenii din Aleea Salca despre întubarea pârâului Adona. . .100Sute de peşti morţi: O nouă poluare în Ştei, pe Valea Sighiştelului.........................100Teme de mediu.........................................................................................................101Beius-Bekescsaba cu canoia, pe jos..........................................................................101Au oprit ,,poluarea” pe Crisul Repede......................................................................102Au alarmat contra dezastrelor şi au depoluat Crişul Repede...................................103Nu vă alarmaţi! Primăria îşi încearcă sirenele..........................................................103Simulare de poluare pe Crişul Repede.....................................................................104

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT..............................................................105Teme de mediu.........................................................................................................105Ministrul Mediului a vorbit astăzi despre noile proiecte propuse pentru Timişoara................................................................................................................................. 105

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT-BÂRLAD...................................................106Probleme cu apa potabilă........................................................................................106Teme similare...........................................................................................................107Botoşănenii riscă să rămână fără apă din cauza secetei..........................................107Apa folosită la irigaţii crează probleme în reţeaua Botoşanilor...............................108Nova Apaserv avertizează: Presiunea la apă scade din cauza secetei şi consumului crescut în zonele rurale............................................................................................108

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

23.05.-01.06.2011

Seceta a scăzut presiunea apei de la robinet...........................................................109Ca la români/ Cel mai mare program de reabilitare a sistemului de canalizare din Galaţi s-a blocat aproape de final............................................................................109

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...................................................................111Păstrăvii de la Prejmer au murit din cauza pesticidelor. Rezultatele probelor recoltate exclud Parcul Industrial Prejmer ca fiind cauza poluării...........................111

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.....................................................................111Hărţi de hazard la inundaţii întocmite pe bani europeni de Apele Române............112ANAR are bani pentru realizarea hărţilor de hazard................................................113Peste 40 milioane de euro accesați pentru elaborarea hărților de hazard la inundații în zece bazine hidrografice.......................................................................................114Hărţi de hazard la inundaţii, pentru bazinul hidrografic Jiu.....................................116Teme similare...........................................................................................................117Construcţia hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, proiect prioritar..............................117Teme de mediu.........................................................................................................118Milioanele de euro pentru colectarea selectivă, la groapa de gunoi.......................118

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

23.05.-01.06.2011

Teme similare

Dunarea, in pericol. Imbunatatirea navigatiei ar putea insemna disparitia sturionilor din fluviuSemnal de alarma pe Dunare. Organizatiile ecologiste sunt ingrijorate de planurile Uniunii Europene pentru imbunatatirea navigatiei pe fluviu. Eco-sistemul ar fi amenintat, iar pestii, mai ales sturionii, ar disparea din apa. Problema a atras atentia unei echipe APTN, care a filmat un reportaj la Tulcea. Activistii pentru protectia mediului avertizeaza ca planurile adoptate in cadrul Strategiei pentru Dunare ameninta speciile de sturioni care traiesc in apele fluviului. Se tem ca lucrarile de imbunatatire a navigatiei le-ar distruge locurile de depunere a icrelor. Un program de populare a Dunarii cu sturioni a fost demarat in 2006, dupa ce in 2005 a fost interzis pescuitul pentru o perioada de 10 ani. Motivul era scaderea severa a populatiei de sturioni din apele noastre, de la 685 tone in anii '70 la 11 tone in 2004, din pricina braconajului. Planurile pentru imbunatatirea traficului pe Dunare presupun blocarea partiala a citorva canale si devierea apei catre principalul senal navigabil. Dar lucrarile ar trebui executate cu atentie. Oficialii de la Transporturi se grabesc sa inlature orice temeri si sustin ca au gasit o solutie pentru protejarea pestilor. Mai mult, Guvernul promite ca va monitoriza numarul pestilor, pe toata durata lucrarilor. Speram sa se tina de cuvant./PROTV, http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/dunarea-in-pericol-imbunatatirea-navigatiei-ar-putea-insemna-disparitia-sturionilor-din-fluviu.html

Zeci de animale suferă de pe urma deversărilor de borhot în râul PrahovaZeci de animale au murit ori s-au îmbolnăvit după ce au băut borhot deversat în râul Prahova. Se întâmplă chiar într-o comună de lângă Bucureşti. Administratorii unei fabrici de alcool au transformat apa şi islazul local într-o uriaşă groapă de gunoi pentru resturile toxice şi urât mirositoare. Până acum aproximativ un an, spun localnicii, pe islazul din comuna Potigrafu se vedeau iarbă şi flori, înlocuite acum de lacuri artificiale... de borhot. Şi asta pentru că reprezentanţii unei firme de alcool confundă mediul înconjurător cu o ghenă, iar acest lucru se întâmplă de câteva ori pe săptămână. Ca şi cum mirosul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/dunarea-in-pericol-imbunatatirea-navigatiei-ar-putea-insemna-disparitia-sturionilor-din-fluviu.html

http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/dunarea-in-pericol-imbunatatirea-navigatiei-ar-putea-insemna-disparitia-sturionilor-din-fluviu.html

23.05.-01.06.2011

insuportabil şi vegetaţia distrusă n-ar fi fost de ajuns, oamenii suţin că şi animalele mor pe capete, pentru că mânâncă borhot. În ciuda plângerilor repetate pe care oamenii le-au adresat instituţiilor abilitate, situaţia a rămas neschimbată. Reprezentanţii firmei care deversează deşeurile n-au putut fi contactaţi pentru a oferi un punct de vedere. /Realitatea.net,http://www.realitatea.net/zeci-de-animale-sufera-de-pe-urma-deversarilor-de-borhot-in-raul-prahova_839719.html

Delfini morţi pe plajele româneştiCinci delfini morți au fost descoperiți, vineri, pe plajele litoralului românesc, aduşi la țărm de valuri după ce şi-au găsit sfârşitul în plasele pescăreşti, sâmbătă dimineață fiind raportate alte şapte cazuri. Potrivit Societății de Explorări Oceanografice şi Protecția Mediului Marin "Oceanic Club", patru delfini morți au fost descoperiți, vineri dimineață, eşuați pe plajele din Mamaia şi Eforie. De asemenea, în urma unui apel telefonic anonim a mai fost găsit un pui de marsuin mort în zona de plajă din dreptul Liceului Energetic din municipiul Constanța.”În toate cazurile a fost vorba de aceeaşi specie: Phocoena phocoena relicta. Trei femele şi doi masculi, morți în perioade diferite de timp, într-un interval cuprins între două luni înainte şi o zi înainte de descoperirea acestora. În două cazuri, cauza morții a fost înecul în urma prinderii în plase de pescuit. În cazul puiului, acesta a murit ca urmare a pierderii mamei, probabil din cauza epuizării şi a lipsei de hrană. Alte două exemplare se pare că au fost victime ale unor explozii, posibil în urma unor exerciții militare", a declarat directorul coordonator al Oceanic Club, biologul Răzvan Popescu Mirceni. El a mai precizat că, sâmbătă dimineață, dispeceratul Administrației Bazinale "Dobrogea Litoral" a anunțat prezența altor şapte cazuri de cetacee moarte, aduse pe țărm de vântul care suflă din est, echipa "Oceanic Club" fiind pe teren pentru ridicarea acestora. Tot în această săptămână, voluntarii de la organizația Mare Nostrum au mai identificat două cazuri, o femelă gestantă eşuată, moartă la Eforie, şi un pui de marsuin, la Venus. De la începutul anului şi până în prezent peste 30 de delfini şi-au găsit sfârşitul în plasele de pescuit, fiind scoşi apoi pe plaje de apele mării

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

http://www.realitatea.net/zeci-de-animale-sufera-de-pe-urma-deversarilor-de-borhot-in-raul-prahova_839719.html

http://www.realitatea.net/zeci-de-animale-sufera-de-pe-urma-deversarilor-de-borhot-in-raul-prahova_839719.html

23.05.-01.06.2011

./Jurnalul național, http://www.jurnalul.ro/stiri/observator/delfini-morti-pe-plajele-romanesti-579609.html

România a alocat 136 milioane euro pentru stabilizarea zonei costiere de la Marea NeagrăRomânia a alocat, pentru următorii trei ani, 136 milioane de euro în vederea consolidării zonei costiere de la Marea Neagră, a declarat, marți, la finalul reuniunii OCEMN de la Bucureşti, Laszlo Borbely, ministrul Mediului şi Pădurilor. 'Suma alocată de către fiecare țară pentru Marea Neagră este relativă. Fiecare țară încearcă să pregătească unele măsuri de intervenție pe mediu. România alocă 136 milioane de euro în următorii trei ani pentru a stabiliza zona costieră. Avem şi unele intervenții locale şi pentru Delta Dunării. Bani alocăm şi din Fondul de Mediu, dar suntem legați de alte state, unele mai sărace, cum sunt cele din fosta Uniune Sovietică', a afirmat Borbely. În ceea ce priveşte reuniunea miniştrilor Mediului din statele membre ale Organizației de Cooperare Economică a Mării Negre (OCEMN) şi Întâlnirea grupului de lucru pentru protecția mediului, organizate în perioada 30-31 mai la Palatul Parlamentului, oficialul MMP a precizat că evenimentul s-a încheiat cu semnarea Declarației de la Bucureşti, document care reprezintă un apel către organizațiile regionale şi către Uniunea Europeană de a lua măsuri de protecție a mediului. 'Declarația este un apel către organizațiile regionale, către Uniunea Europeană, pentru a face ceva şi pentru mediu. Declarația de la Bucureşti este o responsabilitate a țărilor care au semnat-o. Este un document pregătit de luni bune înainte de a ajunge la Bucureşti', a spus ministrul Mediului. Reuniunea miniştrilor Mediului din statele membre ale OCEMN şi Întâlnirea grupului de lucru pentru protecția mediului s-a încheiat, marți, la Bucureşti, după două zile de dezbateri. Evenimentul de la Bucureşti a beneficiat de participarea a miniştrilor şi reprezentanților din cele 12 state din cadrul OCEMN, precum şi ai organizațiilor afiliate. OCEMN a fost înființată în anul 1992 şi este constituită din 12 state membre (Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Federația Rusă, Serbia-Muntenegru, Turcia şi Ucraina), 13 state cu statut de observatori, precum şi organizații internaționale

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

http://www.jurnalul.ro/stiri/observator/delfini-morti-pe-plajele-romanesti-579609.html

http://www.jurnalul.ro/stiri/observator/delfini-morti-pe-plajele-romanesti-579609.html

23.05.-01.06.2011

(Organizația pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, CEE/ONU, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială, Organizația pentru Agricultură şi Alimentație, Organizația Mondială a Comerțului, Organizația Internațională a Muncii, Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții şi Banca Mondială), care sprijină activitățile forului internațional. /Realitatea Tv, http://www.realitatea.net/romania-a-alocat-136-milioane-euro-pentru-stabilizarea-zonei-costiere-de-la-marea-neagra_840219.html

Creşterea acidităţii oceanelor pune în pericol recifele de coraliRecifele de corali din întreaga lume sunt amenințate cu dispariția din cauza creşterii acidității oceanelor, avertizează oamenii de ştiință. Noi dovezi din fisurile vulcanice oceanice, prin care ies la suprafață gaze şi minerale, sugerează un viitor sumbru pentru recifele care găzduiesc cele mai bogate ecosisteme marine ale lumii. Trei fisuri prin care țâşneşte dioxid de carbon natural, aflate în Papua Noua Guinee, le demonstreză cercetătorilor cum vor arăta recifele de corali peste 100 de ani. Precum dioxidul de carbon creat de oameni, fisurile oceanice fac apa din jur mai acidă. Studiul a arătat reduceri în diversitatea şi complexitate recifelor din zonă, în timp ce valoarea PH-ului a scăzut de la 8.1 la 7.8, indicând o aciditate mai mare. La valori sub 7.7, recifele nu se mai dezvoltă. Experții în schimbări climatice estimează că până la sfârşitul secolului, aciditatea oceanelor din întreaga lume se va schimba în mod similar, din cauza emisiilor de CO2. Ultimele prognoze ale Panoului Interguvernamental asupra Schimbărilor Climatice arată că creşterea concentrației de CO2 va reduce PH-ul oceanelor de la nivelul actual de 8.1 la 7.8. Autorii noului studiu, publicat în revista Nature, spun că efectele scăderii PH-ului sub 7.8 vor fi catastrofale pentru corali."Informațiile noastre se adaugă mulțimii de dovezi că arată că este absolut necesară reducerea emisiilor de CO2 pentru a proteja ecosistemele recifelor de corali, nu doar din cauza schimbărilor climatice, ci şi a acidității oceanelor", spune Chris Langdon, autor al studiului şi profesor la Universitatea Miami din SUA./Jurnalul național

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

http://www.realitatea.net/romania-a-alocat-136-milioane-euro-pentru-stabilizarea-zonei-costiere-de-la-marea-neagra_840219.html

http://www.realitatea.net/romania-a-alocat-136-milioane-euro-pentru-stabilizarea-zonei-costiere-de-la-marea-neagra_840219.html

23.05.-01.06.2011

Marea Neagra ramane fara delfini. Ii omoara plasele pescarilor si exercitiile militare ucraineneSpecialistii cred c-au murit din cauza plaselor intinse de braconieri sau a manevrelor facute de militari pe tarmul din Ucraina. Daca responsabilii nu iau masuri urgente, marea noastra ar putea ramane fara cele mai prietenoase vietuitoare ale sale. Alarma a fost data vineri seara, cand pe plaja dintre Mamaia si Navodari au aparut cinci delfini morti. Dimineata, biologii au mai descoperit inca 8. S-au gandit prima data la braconieri. Odata prinsi in plasele lor taioase, delfinii sunt pur si simplu sectionati in timp ce se zbat cu disperare sa se elibereze. Ori sunt taiati chiar de cei care pescuiesc ilegal. Biologii iau in calcul si varianta ca delfinii sa fi fost atinsi de proiectilele lansate in timpul unor aplicatii miilitare in nordul Marii Negre. In 2009, peste 100 de delfini si-au gasit sfarsitul in urma exercitiilor desfasurate in apele ucrainiene. In urmatoarele zile, biologii vor face autopsia, ca sa afle de ce au murit delfinii./PROTV

Pescuitul ilegal din Marea Neagră distruge ecosistemulPescuitul intensiv amenință flora şi fauna Mării Negre. Numeroase specii de peşti sunt amenințate cu dispariția.Avertismentul a fost lansat de ecologiştii din Ucraina. Pescuitul intensiv cu aparatură intrezisă şi distrugerea habitatului marin sunt cele mai mari probleme./TVR1

PRESA LOCALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

23.05.-01.06.2011

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA

Deseuri plutitoare pe TarnitaPe final de weekend, Lacul Tarnita, principala sursa de apa potabila a judetului Cluj, a adunat deseuri plutitoare si gunoaie ajunse de pe versanti la capetele barajelor de pe lac. La adunarea deseurilor contribuie turistii, dar si localnicii. In urma lor sticle, pungi, PET-uri, doze goale de bere sau cutii de conserve ajung la capetele barajelor de pe lac. Curatarea deseurile plutitoare intra in responsabilitatea Companiei Hidroelectrica impreuna cu Sistemul de Gospodarire a Apelor. Oficialii primariilor Gilau si Marisel sustin ca gunoaiele adunate la marginea lacului nu intra in responsabilitatile lor. "In mod curent se igienizeaza la gratarele barajelor. PET-uri si ale deseuri se strang zilnic, dar impreuna cu Hidroelectrica avem echipe care curata zilnic in schimburi de dupa-masa si de noapte. Asta e situatia gunoaielor, se strang in permanenta la baza lacului, dar noi le curatam periodic" sustine Ovidiu Jean Oprea, directorul Sistemului de Gospodarire a Apelor Cluj. "Iar e perioada in care vin turistii si se vad rezultatele in urma lor. O sa facem o verificare la fata locului si o sa obligam firmele sa curete", a declarat Imre Lenke, comisar-sef Garda de Mediu Cluj-Napoca. Lacul Tarnita este una din cele mai apreciate zone turistice din judetul Cluj si principala sursa de apa potabila a judetului Cluj, pentru localitatile Cluj-Napoca si Gilau. Iar gunoaiele de pe marginile lacului au efecte drastice asupra calitatii apei. /Citynews.ro

Directorii pedelisti se titularizeaza pe posturiŞefii mai multor instituții deconcentrate trebuie să dea concurs pentru definitivarea pe post pentru că au fost numiți interimar sau temporar. Şase directori de deconcentrate sălăjene se pregătesc de concurs după ce au fost numiți interimar sau temporar pe posturile respective. Este vorba de şefii de la Inspectoratul Teritorial de Muncă, Direcția de Sănătate Publică, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă, Direcția Județeană pentru Accize şi Operațiuni Vamale, Agenția de Plăți şi Intervenție in Agricultură şi Sistemul de Gospodărire a Apelor, potrivit Instituției Prefectului Sălaj. „Sunt directori numiți interimar sau temporar, prin urmare se va organiza concurs

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

23.05.-01.06.2011

pentru posturile respective”, a precizat Sebastian Olaru, purtătorul de cuvant al Prefecturii Sălaj. In afară de cei şase directori, restul sunt definitivi, din 21 de instituții publice deconcentrate. In momentul de față, directori interimari sunt Daniela Biriş - ITM, Ligia Marincaş - DSP, Romeo Sarca - AJOFM, Dorin Ghiuruțan - Vamă, Virgil Ţurcaş - APIA, Dumitru Gorgan - SGA. Majoritatea au fost instalați ca directori incepand cu luna mai a anului 2009, dar Agenția Națională a Funcționarilor Publici şi ministerele din care fac parte au tot amanat concursul, motiv pentru care la mai bine de doi ani de la numirea lor in funcție au rămas tot interimari sau numiți pe o perioadă determinată. Cu toate că aceste concursuri sunt in mare parte doar o formalitate, toți dintre ei fiind susținuți de către partidele din coaliția guvernamentală.PDL susține că nu are legătură cu concursurilePreşedintele PDL Zalău, Cladiu Barsan, spune că „depinde de fiecare instituție cand işi va organiza concursurile”, insă „partidul nu are legatură cu aceste concursuri”. „Sper că in cel mai scurt timp să aibă loc aceste concursuri, astfel incat să existe mai multă stabilitate şi la nivelul managementului acestor instituții publice deconcentrate”, a declarat pentru Graiul Sălajului purtătorul de cuvant al PDL Sălaj.Directorii sunt duşi de nasRomeo Sarca, directorul AJOFM, aşteaptă să i se comunice data concursului pentru că, oficial, este numit pe postul de director interimar pană la data de 1 iulie 2011, insă termenul se poate prelungi. „Zvonuri despre organizarea concursurilor au fost de vreo trei ori, la un moment dat chiar s-a publicat oficial anunțul, dar s-a amanat din diferite motive care țin de Ministerul Muncii”, spune Sarca. Insă, in aceeaşi situație sunt „majoritatea directorilor de Agenții Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, care nu sunt definitivați pe funcții”, a precizat directorul de la Şomaj. Romeo Sarca a fost numit director in data de 26 mai 2009 şi de atunci ocupă această funcție in baza mai multor ordonanțe de urgență, unele declarate chiar neconstituționale. /Graiul Salajului

Cod galben – Vijelii si grindina in Maramuresul istoricO avertizare de cod galben a emis Centrul Meteorologic Regional Transilvania Nord pentru Maramuresul istoric. Atentionearea vizeaza producerea de fenomene

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

23.05.-01.06.2011

meteorologice periculoase imediate in zona localitatilor Petrova, Barsana, Rona de Sus si Sighetu Marmatiei. La nivelul acestor unitati administrativ-teritoriale, se vor semnala averse care pot depasi 20-25 l/mp l/mp si care vor fi asociate cu descarcari electrice, intensificari de scurta durata ale vantului care pot lua aspect de vijelie si grindina de dimesiuni mici si medii. Avertizarea este valabila astazi, 24 mai, pana la ora 16.30. Prefectul Sandu Pocol, in calitate de presedinte al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta, a solicitat informarea comitetelor locale pentru situatii de urgenta din localitatile vizate de codul galben si pregatirea echipelor de interventie. De asemenea, au fost informati si membri grupurilor de suport tehnic din cadrul CJSU Maramures. Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta le recomanda cetatenilor sa isi inchida ferestrele de la locuinte si alte categorii de constructii. La deplasarea in afara locuintelor, este necesar sa se evite trecerea prin apropierea imobilelor aflate in constructie, a copacilor, stalpilor, panourilor publicitare, constructiilor cu elemente de arhitectura care pot fi dislocate de rafalele de vant si care le pot pune viata in pericol. Proprietarii de autovehicule sunt sfatuiti sa nu-si parcheze masinile sub copacii izolati sau in vecinatatea unor arbori care pot fi doborati de rafalele de vant si pot produce daune acestora. Maramuresenilor care lucreaza pe camp sau in livezi ori se afla cu animalele la pasunat li se recomanda sa nu se adaposteasca sub copaci izolati, pentru a nu isi pune viata in pericol. Situatia hidrometeorologica va fi monitorizata permanent de pompierii militari din cadrul Centrului Operational al ISU Maramures si de angajatii din dispeceratul Sistemului de Gospodarire a Apelor Maramures. /emaramures

Avertizare fenomene meteorologice periculoase imediate in Maramuresul istoricATENŢIONARE METEO. Instituția Prefectului a primit de la Centrul Meteorologic Regional Transilvania Nord o informare meteorologică care vizează producerea de fenomene meteorologice periculoase imediate în zona delimitată a localităților Petrova, Bârsana, Rona de Sus şi Sighetu Marmației. Se menționează în avertizarea de cod galben că la nivelul acestor unități administrativ-teritoriale, se vor semnala averse care pot depăşi 20-25 l/mp l/mp, şi care vor fi asociate cu descărcări electrice, intensificări de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

23.05.-01.06.2011

scurtă durată ale vântului care pot lua aspect de vijelie şi grindină de dimesiuni mici şi medii. Avertizarea este valabilă până la ora 16.30. Prefectul Sandu Pocol, în calitate de preşedinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, a solicitat informarea comitetelor locale pentru situații de urgență din localitățile menționate şi pregătirea echipelor de intervenție. De asemenea, au fost informați şi membri grupurilor de suport tehnic din cadrul CJSU Maramureş. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență recomandă cetățenilor să îşi închidă ferestrele de la locuințe şi alte categorii de construcții. La deplasarea în afara locuințelor, populația este necesar să evite trecerea prin apropierea imobilelor aflate în construcție, copacilor, stâlpilor, panourilor publicitare, construcțiilor cu elemente de arhitectură care pot fi dislocate de rafalele de vânt şi care le pot pune viața în pericol. Proprietarii de autovehicule sunt sfătuiți să nu-şi parcheze maşinile sub copacii izolați sau în apropierea unor arbori care se pot fi prăbuşiți de rafalele de vânt şi produce daune acestora. Populației care lucrează pe câmp sau în livezi, ori se află cu animalele la păşunat li se cere să nu se adăpstească sub copaci izolați, pentru a nu îşi pune viața în pericol. Se sugerează conducătorilor de autovehicule să nu le lase nesupravegheate în apropierea stâlpilor, panourilor publicitare, construcțiilor cu elemente de arhitectură ce pot fi dislocate, precum şi a imobilelor aflate în construcție sau care sunt dezafectate şi care se pot prăbuşi pe autovehicule. În cazul afectării de vântul puternic al unor stâlpi de la rețele de iluminat public sau ruperii unor cabluri electrice, cetățenii sunt îndemnați să nu atingă aceşti stâlpi sau firele căzute la pământ. Cetățenii sunt rugați să anunțe, prin sistemul unic de apeluri de urgență 112, apariția unor probleme generate de intensificările de vânt sau de precipitațiile sub formă de aversă. Turiştilor aflați pe traseele montane din județ li se indică să îşi anunțe prezența jandarmilor montani şi salvamontiştilor şi să renunțe la parcurgerea unor trasee dificile sau necunoscute pentru a nu fi puşi în situația de a fi expuşi unor pericole care aibă urmări nedorite de nimeni. Nu se recomandă camparea corturilor în apropierea podurilor, podețelor sau a unor văi din zonele de deal şi de munte. Precipitațiile de ploaie, cu caracter torențial pot conduce la formarea de torenți pe versanți şi creşterea debitelor unor văi, antrenând material lemnos, deşeuri sau aluviuni care pot contribui la colmatarea podurilor sau podețelor. În acest context, este

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

23.05.-01.06.2011

de evitat lăsarea autovehiculelor pe podețele aferente, din fața gospodăriilor şi anexelor proprii. Situația hidrometeorologică va fi monitorizată permanent de pompierii militari din cadrul Centrului Operațional al ISU Maramureş şi de angajații din dispeceratul Sistemului de Gospodărire a Apelor Maramureş/.Infomm

Avertizare fenomene meteorologice periculoase imediate in Maramuresul istoricInstituția Prefectului a primit de la Centrul Meteorologic Regional Transilvania Nord o informare meteorologică care vizează producerea de fenomene meteorologice periculoase imediate în zona delimitată a localităților Bistra, Petrova, Vişeu de Jos şi Repedea. Se menționează în avertizarea de cod galben că la nivelul acestor unități administrativ-teritoriale, se vor semnala averse care pot depăşi 20-25 l/mp l/mp, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului şi grindină de dimesiuni mici şi medii. Avertizarea este valabilă până la ora 15.15. Prefectul Sandu Pocol, în calitate de preşedinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, a solicitat informarea comitetelor locale pentru situații de urgență din localitățile menționate şi pregătirea echipelor de intervenție. De asemenea, au fost informați şi membri grupurilor de suport tehnic din cadrul CJSU Maramureş. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență recomandă cetățenilor să îşi închidă ferestrele de la locuințe şi alte categorii de construcții. La deplasarea în afara locuințelor, populația este necesar să evite trecerea prin apropierea imobilelor aflate în construcție, copacilor, stâlpilor, panourilor publicitare, construcțiilor cu elemente de arhitectură care pot fi dislocate de rafalele de vânt şi care le pot pune viața în pericol. Proprietarii de autovehicule sunt sfătuiți să nu-şi parcheze maşinile sub copacii izolați sau în apropierea unor arbori care se pot fi prăbuşiți de rafalele de vânt şi produce daune acestora. Populației care lucrează pe câmp sau în livezi, ori se află cu animalele la păşunat li se cere să nu se adăpstească sub copaci izolați, pentru a nu îşi pune viața în pericol. Se sugerează conducătorilor de autovehicule să nu le lase nesupravegheate în apropierea stâlpilor, panourilor publicitare, construcțiilor cu elemente de arhitectură ce pot fi dislocate, precum şi a imobilelor aflate în construcție sau care sunt dezafectate şi care se pot

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

23.05.-01.06.2011

prăbuşi pe autovehicule. În cazul afectării de vântul puternic al unor stâlpi de la rețele de iluminat public sau ruperii unor cabluri electrice, cetățenii sunt îndemnați să nu atingă aceşti stâlpi sau firele căzute la pământ. Cetățenii sunt rugați să anunțe, prin sistemul unic de apeluri de urgență 112, apariția unor probleme generate de intensificările de vânt sau de precipitațiile sub formă de aversă. Turiştilor aflați pe traseele montane din județ li se indică să îşi anunțe prezența jandarmilor montani şi salvamontiştilor şi să renunțe la parcurgerea unor trasee dificile sau necunoscute pentru a nu fi puşi în situația de a fi expuşi unor pericole care aibă urmări nedorite de nimeni. Nu se recomandă camparea corturilor în apropierea podurilor, podețelor sau a unor văi din zonele de deal şi de munte. Precipitațiile de ploaie, cu caracter torențial pot conduce la formarea de torenți pe versanți şi creşterea debitelor unor văi, antrenând material lemnos, deşeuri sau aluviuni care pot contribui la colmatarea podurilor sau podețelor. În acest context, este de evitat lăsarea autovehiculelor pe podețele aferente, din fața gospodăriilor şi anexelor proprii. Situația hidrometeorologică va fi monitorizată permanent de pompierii militari din cadrul Centrului Operațional al ISU Maramureş şi de angajații din dispeceratul Sistemului de Gospodărire a Apelor Maramureş. Dan Buca/ne-cenzurat

Avertizare fenomene meteorologice periculoase imediate in MaramuresVINE FURTUNA. Instituția Prefectului a primit de la Centrul Meteorologic Regional Transilvania Nord o informare meteorologică care vizează producerea de fenomene meteorologice periculoase imediate în zona delimitată a localităților Bistra, Petrova, Vişeu de Jos şi Repedea. Se menționează în avertizarea de cod galben că la nivelul acestor unități administrativ-teritoriale, se vor semnala averse care pot depăşi 20-25 l/mp l/mp, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului şi grindină de dimesiuni mici şi medii. Avertizarea este valabilă până la ora 15.15. Prefectul Sandu Pocol, în calitate de preşedinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, a solicitat informarea comitetelor locale pentru situații de urgență din localitățile menționate şi pregătirea echipelor de intervenție. De asemenea, au fost informați şi membri grupurilor de suport tehnic din cadrul CJSU Maramureş. Comitetul Județean

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

23.05.-01.06.2011

pentru Situații de Urgență recomandă cetățenilor să îşi închidă ferestrele de la locuințe şi alte categorii de construcții. La deplasarea în afara locuințelor, populația este necesar să evite trecerea prin apropierea imobilelor aflate în construcție, copacilor, stâlpilor, panourilor publicitare, construcțiilor cu elemente de arhitectură care pot fi dislocate de rafalele de vânt şi care le pot pune viața în pericol. Proprietarii de autovehicule sunt sfătuiți să nu-şi parcheze maşinile sub copacii izolați sau în apropierea unor arbori care se pot fi prăbuşiți de rafalele de vânt şi produce daune acestora. Populației care lucrează pe câmp sau în livezi, ori se află cu animalele la păşunat li se cere să nu se adăpstească sub copaci izolați, pentru a nu îşi pune viața în pericol. Se sugerează conducătorilor de autovehicule să nu le lase nesupravegheate în apropierea stâlpilor, panourilor publicitare, construcțiilor cu elemente de arhitectură ce pot fi dislocate, precum şi a imobilelor aflate în construcție sau care sunt dezafectate şi care se pot prăbuşi pe autovehicule. În cazul afectării de vântul puternic al unor stâlpi de la rețele de iluminat public sau ruperii unor cabluri electrice, cetățenii sunt îndemnați să nu atingă aceşti stâlpi sau firele căzute la pământ. Cetățenii sunt rugați să anunțe, prin sistemul unic de apeluri de urgență 112, apariția unor probleme generate de intensificările de vânt sau de precipitațiile sub formă de aversă. Turiştilor aflați pe traseele montane din județ li se indică să îşi anunțe prezența jandarmilor montani şi salvamontiştilor şi să renunțe la parcurgerea unor trasee dificile sau necunoscute pentru a nu fi puşi în situația de a fi expuşi unor pericole care aibă urmări nedorite de nimeni. Nu se recomandă camparea corturilor în apropierea podurilor, podețelor sau a unor văi din zonele de deal şi de munte. Precipitațiile de ploaie, cu caracter torențial pot conduce la formarea de torenți pe versanți şi creşterea debitelor unor văi, antrenând material lemnos, deşeuri sau aluviuni care pot contribui la colmatarea podurilor sau podețelor. În acest context, este de evitat lăsarea autovehiculelor pe podețele aferente, din fața gospodăriilor şi anexelor proprii. Situația hidrometeorologică va fi monitorizată permanent de pompierii militari din cadrul Centrului Operațional al ISU Maramureş şi de angajații din dispeceratul Sistemului de Gospodărire a Apelor Maramureş. (UPDATE) Avertizarea de fenomene meteorologice periculoase imediate a fost extinsă la nivelul unor localități din zona munților Gutâi Avertizarea meteorologică cod galben, de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

23.05.-01.06.2011

producere a unor vijelii a fost extinsă până la ora 15.35 şi sunt vizate zonele delimitate ale localităților Ocna Şugatag, Budeşti, Baia Sprie şi Cavnic Prefectul Sandu Pocol, în calitate de preşedinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, a solicitat informarea comitetelor locale pentru situații de urgență din localitățile menționate şi pregătirea echipelor de intervenție./Infomm

Avertizare: vijelii in Maramuresul istoricInstitutia Prefectului a primit de la Centrul Meteorologic Regional Transilvania Nord o informare meteorologica care vizeaza producerea de fenomene meteorologice periculoase imediate in zona delimitata a localitatilor Bistra, Petrova, Viseu de Jos si Repedea. In avertizarea meteo sunt mentionate averse care pot depasi 20-25 l/mp l/mp, descarcari electrice, intensificari de scurta durata ale vantului si grindina de dimesiuni mici si medii. Avertizarea Cod Galben este valabila pana la ora 15:15. Prefectul Sandu Pocol, in calitate de presedinte al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta, a solicitat informarea comitetelor locale si pregatirea echipelor de interventie. Cetatenii sunt sfatuiti sa isi inchida ferestrele de la locuinte si alte categorii de constructii. La deplasarea in afara locuintelor, oamenii trebuie sa evite trecerea prin apropierea imobilelor aflate in constructie, copacilor, stalpilor, panourilor publicitare, constructiilor cu elemente de arhitectura care pot fi dislocate de rafalele de vant si care le pot pune viata in pericol. Turistilor aflati pe traseele montane din judet li se indica sa isi anunte prezenta jandarmilor montani si salvamontistilor si sa renunte la parcurgerea unor trasee dificile sau necunoscute pentru a nu fi pusi in situatia de a fi expusi unor pericole care aiba urmari nedorite. Nu se recomanda camparea corturilor in apropierea podurilor, podetelor sau a unor vai din zonele de deal si de munte. Situatia hidrometeorologica va fi monitorizata permanent de pompierii militari din cadrul Centrului Operational al ISU Maramures si de angajatii din cadrul Sistemului de Gospodarire a Apelor Maramures. UPDATE: Avertizarea meteorologica a fost extinsa pana la ora 15:35 si sunt vizate zonele delimitate ale localitatilor Ocna Sugatag, Budesti, Baia Sprie si Cavnic. /Citynews

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

23.05.-01.06.2011

Teme similare

Raul Sasar. Provocarea!Baia Mare este unul din putinele orase mari din Romania care are un rau ce traverseaza targul taman pe mijloc. Mai are 14 poduri si o punte. Are istorie si povesti cu doamne si domnite ce lucrau pe rau. Culegeau aur. Baia Mare are ce arata lumii, ce „vinde”, trebuie sa stim doar cand, cum si cu cine. GAZETA de Maramures revine cu o provocare adresata noii administratii, dar si societatii civile: „Salvati raul Sasar de la o existenta stearsa, inodora, incolora”. In urma cu ceva ani, un proiect (apropos de proiectele ce zac pe cine stie unde) „misto” a facut valuri. Raul Sasar ar fi urmat sa fie reabilitat, iar malurile ar fi trebuit sa fie amenajate ca zone verzi cu o alee pietonala si o pista de biciclete. Mai mult, cele 14 poduri ar fi urmat sa fie reabilitate, amenajate, personalizate. Sa fie colorate, sa aiba drapele, iluminate artistic, sa aiba denumiri de doamne pe care elevii baimareni le-ar fi gasit in urma unui concurs de idei. Din punct de vedere turistic, raul Sasar, intr-o astfel de amenajare, ar fi devenit o atractie. In partea veche a orasului sunt povesti de Ev Mediu ce se leaga de podurile ce au ramas pe raul Doamnelor. Sunt locuri in care sunt bucati din zidul de aparare al orasului, in preajma raului. Nu ar trebui decat scoase la iveala si puse in lumina reflectoarelor. Sa stie cine vine in oras ca aici domnitele au cules aur, dar au si luptat pentru oras. Proiectul a fost discutat si rasdiscutat dupa care a urmat cursul firesc in natura. Nu s-a mai auzit nimic de el. Exista pe la careva din directori, dar cine sa puna in realitatea cenusie a orasului o idee ce ar fi descretit ridurile unui rau care a vazut multe? Dupa ce Phoenix nu a mai renascut din propria-i cenusa si s-a stins, raul a inceput, incet, incet sa isi revina. Ar fi fost momentul cel mai bun pentru a incepe o lucrare deosebita si foarte utila pentru oras si baimareni. Dincolo de poduri si punerea lor in valoare (ce oras din Romania mai are un rau cu 14 poduri?), ar fi urmat amenajarea unei piste de biciclete de la intrarea in oras dinspre Baia Sprie pana la Universitatea de Nord, in zona Unic. O pista de biciclete realizata pe firul raului, cu treceri spectaculoase in zona podurilor, treceri subterane, cu alee pietonala langa, cu spatii verzi de-a lungul raului. Din pacate tot mai mult se intra in zona de protectie a raului, cei trei-cinci metri pe care nu ar trebui sa se construiasca

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

23.05.-01.06.2011

nimic. Cine merge acum de-a lungul raului va vedea cat de urat este el „amenajat”. Constructii pana in rau, realizate probabil ilegal. In urma cu vreo doi ani, Primaria a comandat pe bani grei un PUZ al malurilor raului Sasar. La dezbaterile care au avut loc, cel putin in forma initiala, raul avea maluri constituite ca zone verzi. Acum, cu o graba suspecta s-a dat drumul la fel si fel de constructii care vor face imposibila o astfel de „constructie”: un rau cu maluri amenajate, curate, cu verdeata, cu pista de biciclete pe care tinerii ar merge intr-o veselie, cu batranei care s-ar plimba seara si dimineata, cu sportivi amatori ce ar face alergari din placere si pentru sanatatea lor. Proiectul din anii trecuti a fost a lui Petre Mitru, unul din visatorii acestui oras. Atunci a primit o palma, acum vrea sa mai incerce inca o data, poate reuseste sa faca un lucru deosebit. Satul de promisiuni si de amanari, explicatii, Mitru doreste sa vorbeasca cu Scolile din oras pentru a adopta cate o bucata din malurile raului. Intre doua poduri se ocupa de maluri Scoala sau Scolile…Elevii ar amenaja zona verde, ar ingriji-o, ar boteza copacii, in fiecare toamna ar planta copacii din pepiniera municipiului, ar fi o mandrie pentru ei, ar fi un lucru foarte bun pentru oras. Evident ca pledam pentru realizarea pistei de biciclete pe malul raului, nu in alta parte. Din pacate chiar Primaria construieste parcari pana in rau, chiar daca explicatiile sunt pe lege, din punct de vedere moral, estetic, si oricum am lua-o, nu este corect. Invitam societatea civila sa se alature demersurilor noastre pentru a salva raul Sasar cat se mai poate. Ce a fost stricat se poate repara, dar cand acest rau al doamnelor si domnitelor nu va mai avea maluri…La altii se poateCum nu avem pretentia ca noi am descoperit roata, in Europa cei care au rauri le amenajeaza asa cum am povestit mai sus. Avem sute, mii de fotografi cu astfel de amenajari. Mitru a vizitat mai multe orase si a adus material informativ, fotografii, numai pentru a arata ca se poate face. In Franta, un oras care a iesit din anonimat datorita raului. Vichy are un rau care a fost amenajat in urma cu doi ani. Are pista de biciclete, alee pietonala, zona verde. Nu sunt constructii. Totul e curat, amenajat si plin de turisti. Podurile sunt cu drapele, au iluminat…Acum raul frantuzesc este un canal pentru canotaj, de renume mondial. Un alt exemplu, in Anglia, orasul Birmingham are un rau care a fost amenajat in mod artificial. Ei nu aveau un rau asa ca si l-au creat. Cu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

23.05.-01.06.2011

pista, cu verdeata asa cum este probabil in mai toate orasele europene./Gazeta de Maramures

La Cavnic s-a rupt podul sub rabaINCIDENT LA CAVNIC. În după-amiaza zilei de 30 mai, pe strada Independenței din Cavnic, a avut loc un incident rutier. O rabă încărcată cu nisip a intrat pe un podeț din beton, care însă a cedat sub greutatea maşinii. Deşi raba s-a răsturnat, şoferul nu a suferit leziuni, podul nefiind foarte înalt. Nici în acest caz, precum nici în cazul camionului care s-a prăbuşit în albia râului Săsar în oraşul Baia-Sprie după ce podul s-a rupt zilele trecute sub greutatea lui, în zonă nu erau amplasate indicatoare care să restricîioneze traficul pentru maşinile de mare tonaj. Cu toate acestea, şoferul ar putea fi pus la plată pentru stricăciunile cauzate. Între timp, locuitorii din zonă au găsit o alt cale de acces spre locuințele lor aflate pe cealaltă parte a poodului care tocmai s-a rupt./Infomm

Riscurile de calamitati in Salaj au fost inventariate de pompieriInundațiile, alunecările de teren şi poluarea cu metale grele sunt principalele pericole la care suntem expuşi. La Consiliul județean Sălaj a ajuns o nouă actualizare a riscurilor in județul nostru, realizată de Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență „Porolissum” Sălaj. Sunt prezentate cu detalii toate elementele naturale teritoriale, de la formele de relief, tipuri de teren, cantități de precipitații pe zone, rețeaua hidrografică, munți, pană la monumente naturale şi arii naturale protejate, drumuri de acces etc. precum şi riscurile naturale la care sunt expuşi locuitorii fiecărei localități. De asemenea, sunt prezentate zonele urbane, construcțiile, agenții economici şi riscurile potențiale ale activității sălăjenilor. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență poate astfel să estimeze cine, cum, cu ce şi in cat timp poate interveni in cazuri de urgență maximă.In Zalău alunecă terenuriRaportul arată că inundațiile amenință județul nostru cu precădere pe raurile Someş, Crasna şi Barcău, precum şi la lacul de acumulare Varşolț. Comitetul pentru Situații de Urgență a delimitat zonele din fiecare localitate cu risc de alunecări de teren, unele chiar

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

23.05.-01.06.2011

active, inclusiv căderi de stanci. Comuna Zimbor are cele mai multe zone cu alunecări de teren, respectiv 48 de zone, din care opt in intravilan şi 40 de zone in extravilan. Şi in municipiul Zalău sunt cunoscute 15 zone cu alunecări de teren in intravilanul localității, dintre care două in zona Brădet, una in pe versantul străzii Gheorghe Doja - Valea Meseş, trei zone in cartierul Stadion, o zonă in cartierul Traian (şcoala nr. 13), o zonă versant drept pe paraul Pietriş, o zonă pe versantul din Valea Miții (zona Electrocentrale), o zonă langă Tribunal Zalău, o zonă in cartierul Porolissum, o zonă pe versantul Gheorghe Lazăr, strada Florilor-cimitir, două zone in Ortelec - carieră de argilă Zalău, şi o zonă la rezervoarele de apă industrială a Zalăului.Poluarea cu metale grele - in creştereDacă natura ne protejează de riscuri, nu la fel facem şi noi. Poluarea industrială este, se pare, din ce in ce mai mare in județul nostru. „Rezultatele obținute in anul 2010 au relevat concentrații semnificativ mai ridicate ale unor metale grele in sol, in zonele aflate sub impactul direct al surselor de poluare. Zonele critice sub aspectul degradării solurilor, ca urmare a contaminării cu diverse tipuri de poluanți, sunt reprezentate adeseori de depozitele de deşeuri menajere şi industriale şi activitățile de exploatare, prin ocuparea de suprafețe de teren cu halde de steril, cariere şi alte amenajări aferente acestor activități”, spune raportul. Agenția pentru protecția mediului a identificat 21 de situri posibil contaminate in județul Sălaj: Depozitul de deşeuri menajere din localitatea Crişeni, aparținand de Primăria Municipiului Zalău, Depozitul de deşeuri nepericuloase Jibou, aparținand de Primăria Jibou, Depozitul de deşeuri industriale - S.C. Silvania S.A. Zalău, Depozitul de deşeuri industriale nepericuloase - S.C. Silcotub S.A. Zalău, Depozitul de deşeuri industriale periculoase - S.C. Silcotub S.A. Zalău, Platforma industrială S.C. Silcotub S.A. Zalău, Platforma industrială S.C. Silvania S.A. Zalău, Platforma industrială S.C. Michelin Romsteel Cord S.A. Zalău, S.C. Petrom S.A. Grup de Zăcăminte Suplac - Sector nr. 4, cu Parcurile: 3, 4, 5, 6, 7, 8, 34; S.C. Sălajul S.A. - cu următoarele halde: Halda carieră Zăuan Băi - Carastelec, Halda steril mina Ip, Halda steril Sărmăşag, Halda steril Zăghid I, Halda steril Zăghid II, Halda steril Zăuan. Orice dereglare a procesului, prin avarierea sau deteriorarea unei instalații, a unui utilaj sau mijloc de transport, poate duce la eliberarea in mediul inconjurător a unor substanțe toxice utilizate in procesul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

23.05.-01.06.2011

industrial. De menționat este că unitățile meționate au făcut investiții masive in domeniul protecției mediului, care presupun scăderea riscului unor astfel de accidente.Nu ne temem de cutremureDin punct de vedere al expunerii la riscul de cutremur, raportul ISU arată că județul Sălaj este o unitate administrativ-teritoriala dispusă in zona seismică de intensitate mai mica de VII pe scara MSK. Avand in vedere distanța față de zona Vrancei, județul Sălaj se pot resimți exclusiv cutremure superficiale, de mică adancime, cu magnitudini mai mici decat ale seismelor vrancene, dar şi la intervale mai indelungate, cu efecte strict locale, care se pot manifesta pe arii mai reduse, limitate ca intindere. Totodată, in județul nostru nu există nici o clădire cu risc de prăbuşire, incadrată in clasele unu, doi sau trei de risc.Muniția din război - un pericol actual: Un alt pericol pentru sălăjeni este muniția neexplodată. Se observă o uşoară creştere a misiunilor de asanare a teritoriului de muniția rămasă neexplodată. Pe parcursul anului 2010, ISU Sălaj a executat 22 de intervenții la muniția rămasă neexplodată, față de 19 in anul 2009./Graiul Salajului

Despre Dunare, la Cluj-NapocaÎn organizarea Institutului pentru Studii Istorice al Universității Babeş-Bolyai, condus de profesorul Vasile Puşcaş, s-a desfăşurat la Cluj o dezbatere intitulată “Spațiul Danubian - Istorie şi Devenire”, consacrată strategiei Uniunii Europene (UE) pentru regiunea dunăreană. Dezbaterea l-a avut drept invitat de onoare pe ambasadorul Republicii Ungaria - țară care deține preşedinția UE - la Bucureşti, Fuzes Oskar. Despre posibilitățile de cooperare între statele traversate de Dunăre au conferențiat consilierul pentru securitate națională al preşedintelui României, Iulian Fota, secretarul de stat în Ministerul de Externe, Bogdan Aurescu, fostul consilier prezidențial pentru securitate națională Sergiu Medar şi directorul general al SIF Banat-Crişana, Ioan Cuzman. / Ziua de Cluj

Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunarii, dezbatuta la ClujConsilierul prezidențial pentru securitate națională Iulian Fota a susținut, luni, că România trebuie să îşi stabilească o listă de priorități cu proiecte de anvergură în cadrul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

23.05.-01.06.2011

strategiei Dunării, să insiste la UE pentru obținerea finanțării acestora şi să nu se lase atrasă în proiecte marginale. Fota a declarat la conferința “Spațiul Dunărean - istorie şi devenire”, organizată de Institutul de Studii Internaționale (ISI) din cadrul Facultății de Istorie-Filosofie a Universității Babeş-Bolyai Cluj, că "Dunărea reprezintă o problemă fundamentală pentru România”. "Pentru România, tot ce ține de Dunăre şi Marea Neagră reprezintă politici importante, iar Dunărea e o problemă fundamentală pentru România. Strategia Dunării oferă o enormă şansă de a conecta oamenii, ideile şi nevoile lor. Sunt oportunități de cooperare, numai prin cooperare ne asigurăm o competitivitate crescută, Strategia este o mare şansă pentru România, de reducere a decalajelor față de celelalte țări, cum sunt Austria sau Germania. În perioada următoare, întrebarea este ce proiecte concrete vom putea dezvolta, să facem o listă de priorități, să nu ne lăsăm atraşi în proiecte marginale, să ne concentrăm pe cele mari pentru a evita diluarea, să insistăm la UE ca alocările financiare şi resursele să fie suficiente”, a spus Fota, citat de Mediafax. Potrivit acestuia, Dunărea ar putea reprezenta şi o oportunitate pentru investitori din Asia Centrală de a intra, prin România, pe piețe vest-europene. Alături de Iulian Fota, la conferință au participat directorul ISI, fostul negociator al României cu UE, Vasile Puşcaş, ambasadorul Ungariei în România, Fuzes Oskar, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, fostul consilier prezidențial pentru securitate națională, Sergiu Medar, studenți de la UBB. Strategia Dunării urmează să fie adoptată de Consiliul European în 24 iunie. /Adevarul de seara

In loc de gondole si restaurante, apare Aleea oraselor infratite pe malul SomesuluiMalul Someşului va fi redat clujenilor sub o altă înfățişare, promite municipalitatea clujeană. Şi pentru că mai avem mult pînă cînd ne vom plimba cu gondola sau vom cina pe malul apei, primăria a venit cu altă idee de amenajare a zonei, mai exact realizarea unei alei de promenadă, dedicată oraşelor înfrățite cu municipiul Cluj-Napoca. Aşa că, autoritățile locale au rezervat un spațiu special pentru monumentele trimise de la frații de peste hotare. Este vorba de partea stîngă a malului Someşului, imediat ce treci de Sala Sporturilor, în apropiere de podul albastru, unde vor apărea, în timp, diferite

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

23.05.-01.06.2011

simboluri ale oraşelor cu care Primăria Cluj-Napoca are relații de ani şi ani. Deschizătorii de drumuri au fost oficialii din Suwon, un oraş din Coreea de Sud, care este înfrățit cu municipalitatea clujeană de peste zece ani. Monument, dedicat oraşului Suwon pe malul SomeşuluiMonumentul, format din opt bucăți de piatră combinată cu marmură, a fost inaugurat astăzi în prezența primarului Sorin Apostu, a viceprimarului Laszlo Attila şi a unei delegații a Suwonului. Monumentul este amplasat în locul unui fost bar şi simbolizează prin cele opt bucăți de piatră cele mai importante şi frumoase locuri din regiunea Suwon, cum ar fi munți înzăpeziți sau „învăluiți într-o ceață misterioasă”. Peisajele au fost desenate pe bucăți de gresie şi au fost trimise din Coreea de Sud, anunță oficialii primăriei. „Nu este prima dată cînd ni se cere să facem o astfel de alee, avînd în vedere că în alte oraşe înfrățite sînt străzi care poartă numele de Cluj-Napoca. Am decis să denumim aceast spațiu aleea oraşelor înfrățite. Un prim monument ne-a fost donat şi am înțeles că altele sînt pe drum, deci coreeni sînt deschizători de drumuri”, a precizat primarul Sorin Apostu. Belgienii trimit o bancă la ClujŞeful Biroului de relații externe şi investitori din cadrul primăriei, Elena Botezan, următorii pe listă sînt belgienii, care şi-au manifestat deja interesul de a trimite la Cluj o bancă neagră din marmură. La rîndul lor, autoritățile clujene vor trimite un simbol celor din Suwon. Monumentul a fost realizat, în urma unui concurs organizat în 2009, la care au participat studenți de la arhitectură. Monumentul conține atît bucăți din piatră, sticlă şi marmură, mărturisesc oficialii primăriei clujene. /Foaia Transilvana

Microhidrocentrale in cascada, pe raurile din MaramuresDe 2-3 ani încoace, Maramureşul a fost asaltat de cereri de amplasare de microhidrocentrale pe apele de munte, practic n-a mai rămas râu pentru care să nu fi fost dosare, cereri sau intenții. Acum, se lucrează la asemenea instalații de producere a energiei verzi pe drumul spre Izvoare, dar şi dincolo de munte, la Săpânța. Principiul e simplu şi pare a fi una din afacerile secolului: natura îți oferă materia primă - APA, tu amplasezi instalația şi transferi curentul electric în rețeaua națională, iar statul român se

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

23.05.-01.06.2011

obligă să cumpere energia... Adică materia primă şi desfacerea ți-s asigurate. Aşa afacere, mai rar. Şi la Dragomireşti e aşteptat un investitor care să ridice zona Baicu. "Sunt parcurşi toți paşii, aşteptăm firma din Baia-Sprie să vină şi să înceapă lucrările la hidrocentrala de pe Baicu, urmând ca, în timp să se dezvolte întreaga zonă, inclusiv turistic", spune primarul oraşului Dragomireşti, Vasile Iusco. Pe de altă parte, din cauza crizei, interesul investitorilor a mai scăzut. Dacă înainte se luptau mai multe firme pentru un amplasament din Repedea sau Săpânța, numărul de cereri a scăzut drastic. "La nivelul APM Maramureş, anul trecut am avut peste 20 de cereri, iar anul acesta abia dacă sunt două-trei", spune Viorel Iancu, director al Agenției pentru Protecția Mediului.• Hidrocentrală în defileul Lăpuş? În continuare însă, există intenții de amplasare de hidrocentrale în Maramureş, la Cisla, în Borşa, pe râul Vişeu, în Moisei, pe râul Repedea, pe Baicu la Dragomireşti, pe Lăpuş, în mai multe locuri, pe Săpânța. Practic, funcționează şirul de hidrocentrale de la Blidari, cea din corpul barajului Firiza şi... cam atât, deocamdată. O situație complexă se înregistrează la viitoarea hidrocentrală de la Buteasa Râu, din defileul Lăpuşului, unde inițiativa unei firme spaniole are deja duşmani puternici în fundații eco, întrucât acestea nu vor să accepte amplasarea unui baraj şi deschiderea de drumuri în acea zonă considerată rezervație naturală şi protejată de Legea 5/2000.• Rambursările de TVA afectează încasările la buget Cei de la finanțe, deşi consideră un lucru pozitiv pentru economia județului construirea de microhidrocentrale, au o problemă cu rambursările de TVA la aceste firme constructoare. Asta din cauza sumelor enorme pe care trebuie să le restituie agenților economici respectivi. "Avem rambursări de TVA din anumite lucrări care se desfăşoară în județ, mai ales la construcțiile de microhidrocentrale începute, dar care ne afectează veniturile efectiv încasate de către bugetul de stat. Dar asta nu este un lucru rău. Problema, însă, este doar că pentru încasări de 85 milioane lei, să ai aproape 10 milioane lei rambursări de TVA este extrem de mult", a declarat Teodor Lupuți, directorul executiv al Direcției Generale a Finanțelor Publice Maramureş./Glasul Maramuresului

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

23.05.-01.06.2011

Pescarii „bastinasi” au eliberat malul lacului VarsoltRămane ca AJVPS Sălaj să curețe zona şi să asigure condiții normale pentru un pescuit sportiv fairplay. Acțiunea prefectului județului Sălaj, Alexandru Vegh, de inlăturare a pescarilor sportivi care işi construiau ilegal colibe pe zona de protecție a lacului Varşolț, a dat rezultate. Pescarii care făceau legea pe malul lacului, impărțindu-şi teritoriul intre ei şi nelăsand loc altor pescari amatori, au părăsit zonele ocupate şi s-au aşezat pe terenurile private din spatele digului. Reamintim că la finele săptămanii trecute, prefectul, impreună cu primarii comunelor Crasna, Varşolț şi Pericei, cu reprezentanți ai Gărzii de Mediu, Asociației Județene a Vanătorilor şi Pescarilor Sportivi şi ai Apelor Romane, insoțiți de jandarmi au descins printre zecile de rulote şi colibe construite din deşeuri lemnoase de către pescarii sportivi intr-o zonă interzisă, intre digul de protecție al lacului de acumulare şi luciul apei. Unii dintre ei chiar şi-au făcut straturi de legume pentru a-şi asigura traiul pe perioada verii, pe malul lacului, alături de un peşte fript la grătar. Autoritățile le-au dat termen, pescarilor care işi marcau astfel teritoriul, pană luni, 23 mai, pentru a părăsi locul. Deşi perioada de pescuit incepe in data de 2 iunie, pescarii prezenți deja pe malul lacului spuneau că ei doar işi pregăteau teritoriul. Au lăsat gunoaiele să le curețe alții: Stelian Mureşan, secretarul AJVPS Sălaj, ne-a declarat că pescarii au părăsit zona imediat după vizita prefectului şi s-au instalat pe proprietățile private. "Au plecat toți după vizita autorităților. S-au mutat după digul de protecție. S-au ințeles cu proprietarii terenurilor să-i lase acolo", a precizat Mureşan. Doar că pescarii nu şi-au ridicat şi gunoaiele pe care le-au adus pe marginea lacului. Potrivit secretarului AJVPS, ecologizarea zonei revine asociației care a incheiat contracte in acest sens cu firma de salubrizare AVE şi primăria comunei Crasna. In preintampinarea perioadei de pescuit, AJVPS, care are drept de administrare a activității de pescuit pe lacul Varşolț, va amplasa tomberoane pentru deşeuri şi va monta indicatoare şi panouri cu reguli privind activitatea de pescuit. Reprezentanții prefecturii vor merge şi ei in control, in perioada următoare, pentru a vedea dacă "băştinaşii" s-au conformat regulilor de pescuit sportiv şi normelor de protecție a mediului. /Graiul Salajului

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

23.05.-01.06.2011

Incredibil: Clujul sub ape, la fiecare ploaie torentiala!Ploaia torențială din această seară a făcut iarăşi ravagii în Cluj. Străzi şi sensuri giratorii inundate, parkinguri pline cu apă pînă la genunchi, magazine inundate în plin centrul Clujului, circulația oprită ca după un accident, cam aşa arată Clujul cînd plouă. Vinerea trecută, FTR.ro vă prezenta imagini cu zone din oraş inundate în mai puțin de o oră. Pe strada Alexandru Ioan Cuza, te puteai plimba cu barca, iar toată apa de pe străzi se scurgea în parkingul Leul din Piața Mihai Viteazu. Astăzi, parcă a fost mai rău. O ploaie torențială, care a speriat clujenii, a reuşit să îngreuneze circulația şi să blocheze şoferii în trafic. În sensul giratoriu de la Cora, din cartierul Grigorescu, s-a format un adevărat lac în jurul orei 19:00, iar să ajungi în Floreşti nici nu putea fi vorba. Maşinile mergeau bară la bară, ca după un accident, cînd de fapt o bandă era inundată, în special pe partea stîngă a şoselei cum mergi spre Floreşti. Primarul din Floreşti, Ioachim Vancea şi alți invitați la dezbaterea din această seară privind noul Plan Urbanistic General al comunei au ajuns mai tîrziu, deoarece au fost prinşi în trafic în zona podului de la Polus./ FTR

Salajenii din aproape 40 de comune beau apa pe propriul riscRomânia se aliniază legislației europene în privința calității apei potabile, astfel că producătorii şi distribuitorii de apă potabilă trebuie să dețină autorizații sanitare. În Sălaj, doar cele patru oraşe şi aproximativ 20 de comune dețin aceste documente, restul trebuind să le obțină de la Direcția de Sănătate Publică. Fie că este vorba de societăți comerciale sau de administrații locale, producătorii şi distribuitorii de apă potabilă trebuie să dețină autorizații sanitare, iar în cazul celor care dețin sisteme centralizate de apă potabilă neconforme este nevoie de obținerea autorizației sanitare de funcționare cu derogare. În conformitate cu Directiva CE 98/93 privind calitatea apei potabile, monitorizarea de audit asigurată de Direcția de Sănătate Publică (DSP) a calității apei se raportează pentru zonele care asigură aprovizionarea cu apă a cel puțin 5.000 de persoane sau un volum de 50 de metri cubi de apă/zi. „În județul Sălaj au fost identificate şapte zone de distribuție de apă – patru în Zalău, una în Şimleu Silvaniei, una în Jibou şi una în Cehu Silvaniei, ele aprovizionând populația din cele patru oraşe şi localitățile situate pe traseul conductei de aducțiune Vârşolț - Zalău. Pentru aceste zone,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

23.05.-01.06.2011

în paralel cu monitorizarea de audit, conform Legii 458/2002 monitorizarea de control a calității apei potabile furnizate populației este asigurată de Compania de Apă Someş SA. Rezultatele determinărilor de laborator s-au încris în parametrii normali 99,85 la sută”, a declarat purtătorul de cuvânt al DSP Sălaj, Mihai Cheşeli. Situația este în regulă şi în ceea ce priveşte zece comune care au sisteme de distribuție locală şi care, potrivit purtătorului de cuvânt, sunt autorizate de către DSP, instituția sălăjeană efectuând monitorizarea de audit/control al calității apei potabile. Analize - în limita banilor disponibili Pentru restul județului, lucrurile nu sunt deloc roz. Cu toate că în opt comune sistemele de alimentare cu apă au fost preluate de către Compania de Apă Someş, care realizează şi monitorizarea de control al calității apei potabile, ele nu sunt autorizate din punct de vedere sanitar. În acest moment, sunt în diferite etape de lucru multiple proiecte care fie au surse de finanțare comune atât pentru partea de aprovizionare, cât şi pentru cea de canalizare, fie finanțare diferită pe cele două componente, a adăugat Mihai Cheşeli. În restul comunelor, care sunt mai mult de 35, autorizațiile sanitare privind apa potabilă lipsesc, iar singurele analize referitoare la apa pe care o consumă populația sunt efectuate de DSP, însă în limita fondurilor disponibile. „În aceste comune, Direcția de Sănătate Publică a încercat, în măsura posibilităților financiare, să determine periodic calitatea apei din fântânile publice sau cele situate în incinta unităților de învățământ. Majoritatea probelor s-au încadrat în parametri de potabilitate stipulați în legislație, iar acolo unde au fost probleme microbiologice, ele au fost cauzate de întreținerea şi igienizarea necorespunzătoare a respectivelor surse de apă. Pentru fiecare situație în parte s-a instruit personalul responsabil cu întreținerea acestora, cu privire la metodele de dezinfecție, distribuindu-se şi materiale dezinfectante în acest sens”, a spus Mihai Cheşeli. Potrivit acestuia, problemele care nu pot fi controlate țin de sursele individuale şi de minirețelele locale care aprovizionează un număr redus de persoane. Pentru punerea în conformitate cu normele europene în domeniu, toate primăriile care au sisteme de aprovizionare cu apă trebuie să întocmească documentațiile pentru obținerea autorizației sanitare de funcționare, monitorizarea apei potabile fiind o obligație a tuturor producătorilor şi distribuitorilor de apă. / Magazin Salajean

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

23.05.-01.06.2011

Pescarii ce si-au instalat rulotele pe malul Varsoltului, evacuati pana mainePrefectul a dat termen până mâine pescarilor să-şi strângă lucrurile (foto - Instituția Prefectului). Zecile de pescari care şi-au instalat abuziv rulotele sau colibele improvizate tocmai în zona de protecție a lacului de acumulare de la Vârşolț trebuie să-şi strângă până mâine catrafusele. Anunțul a fost făcut de prefectul Alexandru Vegh, care, în urma unor sesizări primite de la proprietarii terenurilor din zonă, folosite fără niciun drept de pescari, dar şi de la alți pescari, care nu mai aveau acces la un loc de pescuit din cauza acestora, a convocat joi toate instituțiile implicate. "Am constatat că aceşti pescari amatori, care se consideră băştinaşi acolo, nu respectă nicio lege", a declarat, într-o conferință de presă, prefectul, precizând că a dispus ca până luni toate rulotele şi construcțiile provizorii ridicate acolo să dispară. "Cei care nu se conformează vor fi evacuați cu forța de jandarmi".Lacul alimentează cu apă potabilă peste 100.000 de sălăjeniPrefectul Alexandru Vegh spune că, pe lângă încălcarea propietății, de care se fac vinovați pescarii în cauză, aceştia nu respectă nici Legea Apelor, care interzice camparea sau amplasarea unor construcții în zona de protecție a lacurilor de acumulare, cu atât mai mult cu cât în acest caz este vorba despre lacul care alimentează cu apă potabilă Zalăul, Şimleul şi mai multe comune din județ. "Nici nu mai vorbesc de faptul că aceşti pescari îşi fac necesitățile pe marginea lacului. Unul dintre ei chiar mi-a arătat şanțul pe care îl foloseşte în acest sens, convins că acesta nu se vărsa în lac. Dar, bineînțeles, nu era aşa", completează prefectul. /Adevarul de seara

Prefectul Vegh – hotarat sa faca lege si ordine la barajul VarsoltPrefectul Sălajului, Alexandru Vegh, este decis să înlăture toate construcțiile ilegale ridicate de pescari pe malul barajului Vârşolț şi pe care le-a decoperit într-o vizită în teren făcută săptămâna trecută. „Am fost la Vârşolț în urma multiplelor sesizări pe care le-am primit de la cetățeni, autorități locale şi chiar pescari, care s-au plâns că pe malul barajului au fost ridicate tot felul de construcții care nu au ce să caute acolo. De asemenea, au fost pescari care ne-au sesizat că nu pot pescui la Vârşolț din cauza unor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

23.05.-01.06.2011

pescari sportivi care se consideră << băştinaşi >> şi care au ocupat suprafețe întregi în jurul lacului”, a declarat prefectul, adăugând că în timpul vizitei în teren a înțeles că acolo nu se respectă nicio lege. „Am găsit zeci de rulote amplasate între luciul de apă şi digul de protecție, deşi acest lucru este strict interzis de legislația în vigoare. Fără toalete, fără apă şi rețea de curent electric, ei şi-au improvizat un fel de locuințe. Iar unii şi-au pus chiar şi straturi de zarzavat. Este inadmisibil aşa ceva. Le-am dat termen până luni (astăzi, n.r.) să îndepărteze toate aceste construcții ilegale, altfel vom trece la măsuri drastice”, a spus prefectul. Acesta s-a arătat indignat şi de faptul că aceşti pescari care şi-au încropit gospodării lângă luciul apei şi care locuiesc la Vârşolț întreaga vară, pescuiesc fără a ține seama că ne aflăm în plină perioadă de prohibiție. „Ca să nu mai vorbim că, potrivit legii, un pescar nu poate avea un stand mai mare de zece metri, iar ei au ocupat mult mai mult. Şi tot potrivit legislației în vigoare, un pescar poate pleca acasă cu cel mult cinci kilograme de peşte, dar credeți că respectă asta? Eu mă îndoiesc!”, a declarat Alexandru Vegh. Ca urmare, rulotele şi gospodăriile improvizate trebuie să dispară, dacă nu, autoritățile sunt hotărâte să îi ridice cu forța. Totuşi, ca o soluție pentru întreaga situație, autoritățile locale din Crasna, Pericei şi Vârşolț iau în considerare amenajarea unei parcări lângă baraj, unde să existe rețele de utilități şi grupuri sanitare, astfel încât pescarii să rămână în vecinătatea lacului şi să coboare la luciul de apă cu undițele. /Magazin Salajean

Pescarii „bastinasi” sunt avertizati sa-si darame colibele de la VarsoltZeci de corturi şi construcții ilegale sunt amplasate, an de an, pe malul lacului Varşolț. „Proprietarii” colibelor reinventează legea pescuitului şi a protecției mediului.La adresa Instituției Prefectului Județului Sălaj au ajuns mai multe sesizări din partea pescarilor sportivi şi a cetățenilor legat de aşa numiții pescari „băştinaşi”, care işi construiesc colibe şi işi marchează teritoriul după bunul plac pe marginea lacului Varşolț şi nu le permit celorlalți pescari să-şi instaleze şi ei undițele pe malul lacului. Prefectul județului, Alexandru Vegh, s-a deplasat joi la fața locului, impreună cu primarii comunelor Crasna, Varşolț şi Pericei, cu reprezentanți ai Gărzii de Mediu, ai Asociației Județene a Vanătorilor şi Pescarilor Sportivi şi ai Apelor Romane, insoțiți de jandarmi, şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

23.05.-01.06.2011

au găsit zeci de construcții ilegale pe marginea lacului. „Am constatat că pescarii aşa-zişi băştinaşi nu respectă nici legislația in domeniul protecției mediului şi nici a pescuitului sportiv. Există documente care interzic pescuitul in anumite locuri, precum este acesta – intre dig şi luciul apei, precum şi planşe care ii avertizează in acest sens, dar ei le ignoră. Mai mult, şi-au realizat construcții ilegale, mijloace de transport amplasate intre luciul apei şi dig, unde este interzis prin lege amplasarea lor. Oamenii nu au grup sanitar, nu au apă unde să se spele. In zona lacului e o mi-zerie şi o imagine de neinchipuit pentru cei care nu cunosc zona. Au fost puse bariere in zonele respective, insă a doua zi sunt tăiate cu flexul. Luni au termen pentru eliberarea zonei, iar in caz contrar vor fi ridicați cu forța de jandarmi. Pescarii au posibilitatea instalării de rulote şi corturi inafara ariei de siguranță, dar şi acolo sunt proprietăți private”, a explicat prefectul cum unii pescari amatori trăiesc după „legile junglei” in zona lacului de acumulare de unde zălăuanii şi şimleuanii beau apă. La asta se adaugă faptul că acei pescari „băştinaşi” s-au aşezat la marginea lacului deşi se dă startul la pescuit doar in data de 2 iunie.Va fi amenajat un campingPrefectul a menționat că există o lege care spune că un pescar nu poate pleca de la pescuit cu mai mult de cinci kilograme de peşte pe persoană, pescuitul se face pe un stand de 10 metri, iar peştii mai mari de 10 kilograme se eliberează, sugerand că aceasta nu este respectată. Vegh a amenționat că deocamdată nu-i poate sancționa pe acei pescari, ci doar să elibereze zona, ca apoi să fie ecologizată. Pentru a evita astfel de abuzuri, autoritățile locale au anunțat că intenționează să amenajeze un camping langă drumul județean, unde pescarii să-şi poată amplasa corturile. „Nu am nimic cu pescarii sportivi care pescuiesc in condițiile legii, dar aşa nu se poate. Ieri (joi, n.r.) am primit un telefon de la un domn care imi spunea că aşa se intamplă de 15 ani”, a incheiat Vegh./Graiul Salajului

Lacul Varsolt, „proprietatea” pescarilorZona de siguranță a acumulării de la Virşolț a fost transformată de unii aşa zişi pescari in propria proprietate. Ba mai mult, unii dintre ei şi-au pus chiar şi straturi, că de, e la modă să consumi produse eco! Zeci de rulote şi construcții ilegale apărute in zona de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

23.05.-01.06.2011

siguranță a Lacului Virşolț vor fi evacuate, după ce Instituția Prefectului a decis că a sosit momentul unei ecologizări serioase a perimetrului din jurul barajului de acumulare. Ca la noi, la nimeni. Nici nu a venit bine vara, că zeci de aşa zişi pescari au luat cu asalt Lacul Virşolț, transformand zona de siguranță a barajului in propria posesiune. Şi, cu toate că legea nu le permite, iar ei ştiu asta, oamenii au venit cu rulote, hotărați să stea luni bune pe acumularea care alimentează cu apă două oraşe din Sălaj, chiar dacă nu există nici grupuri sanitare şi nici apă potabilă. Ba mai mult, unii dintre ei şi-au ridicat diverse construcții improvizate, transformate in adevărate case de vacanță. Au fost ridicate pană şi garduri care să le delimiteze „proprietățile”. In urma numeroaselor sesizări venite de la adevărații pescari, dar şi de la locuitorii din acele zone, Instituția Prefectului a decis să facă o vizită la fața locului, pentru a vedea cum stau lucrurile. Şi nu mică i-a fost surpriza prefectului Vegh Alexandru in momentul in care a văzut in ce a fost transformată zona de siguranță a barajului... Extrem de dezamăgit de comportamentul oamenilor, reprezentantul Guvernului in teritoriu a decis ca toate rulotele să fie ridicate, iar construcțiile să fie demo-late. In plus, intreaga zonă, impanzită de pet-uri şi alte gunoaie, va fi ecologizată de către elevii din Crasna. La acțiune au mai participat reprezentanți ai Inspectoratului de Jandarmi, Gărzii de Mediu, ai Apelor Romane, Asociației Vanătorilor şi Pescarilor, precum şi ai primăriilor Virşolț, Crasna şi Pericei. Oameni fără lege: „Nu este respectată nicio lege. Este inadmisibil ce se intamplă pe această acumulare, care alimentează cu apă potabilă două oraşe”, a declarat prefectul Vegh Alexandru in cadrul unei conferințe de presă. „Nu doar că amplasarea oricăror rulote sau construcții in zona de siguranță a barajului este interzisă cu desăvarşire, dar să locuieşti in astfel de condiții timp de cateva luni reprezintă un atentat la viața noastră, a tuturor celor care folosesc apa de la robinete. Nu există grupuri sanitare, oamenii făcandu-şi necesitățile intr-un şant ce ajunge tot in lac, nu există apă potabilă, nu există pubele! E o mizerie de nedescris. Şi, in plus, suntem incă in plină perioadă de prohibiție. Sunt curios cine ii verifică pe aceşti pescari...”, a adăugat Vegh. Potrivit prefectului, orice incercare de a incercui zona de siguranță a barajului s-a soldat cu eşecuri. „Azi sunt puse bariere, maine acestea dispar. Anul trecut, reprezentanții Asociației Vanătorilor şi Pescarilor au instalat zece toalete. Toate au dispărut. Campanarea este permisă doar cu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

23.05.-01.06.2011

corturi, şi asta numai in anumite zone... nicidecum cu rulote, darămite cu acele construcții improvizate care au apărut peste tot. E inadmisibil ce se intamplă! Insă toate aceste incălcări flagrante ale legii nu mai pot continua. Cu riscul de a-i supăra pe unii şi pe alții, Virşolțul va fi curățat, iat atat construcțiile, cat şi rulotele vor dispărea”, a promis reprezentantul Guvernului in teritoriu. /Salajeanul

ACTUALIZARE - ALERTA - Cod galben de vijelie in Maramures - vezi zonele care ar putea fi afectate Autoritatile maramuresene au fost alertate de meteorologi. In urma cu scurt timp, la Institutia Prefectului a fost primita o avertizare care atrage atentia ca in orele urmatoare e foarte posibil sa se inregistreze fenomene meteorologice periculoase. Zonele in care s-a anuntat intr-o prima faza pericol de vijelie au fost Borsa, Moisei, Viseu de Jos, Ruscova si Bistra, insa ulterior s-au rectificat datele precizandu-se ca furtuna se indreapta spre Salistea de Sus, Rozavlea, Poienile Izei, Cupseni si Suciu de Sus, avertizarea fiind valabila pana in jurul orei 17.25.“In avertizarea cod galben se mentioneaza ca la nivelul acestor unitati administrativ-teritoriale, se vor semnala averse care pot depasi 25 l/mp, descarcari electrice, intensificari de scurta durata ale vantului si grindina de dimesiuni mici si medii”, au aratat oficialii Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta Maramures. In aceasta dupa-amiaza, prefectul Sandu Pocol a solicitat informarea comitetelor locale pentru situatii de urgenta din localitatile mentionate si pregatirea echipelor de interventie. “Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta recomanda cetatenilor sa isi inchida ferestrele de la locuinte si alte categorii de constructii. La deplasarea in afara locuintelor, populatia este necesar sa evite trecerea prin apropierea imobilelor aflate in constructie, copacilor, stalpilor, panourilor publicitare, constructiilor cu elemente de arhitectura care pot fi dislocate de rafalele de vant si care le pot pune viata in pericol”, au subliniat autoritatile. De asemenea, proprietarii de autovehicule sunt sfatuiti sa nu-si parcheze masinile sub copacii izolati sau in apropierea unor arbori care se pot fi prabusiti de rafalele de vant si produce daune acestora. Se sugereaza conducatorilor de autovehicule sa nu le lase nesupravegheate in apropierea stalpilor, panourilor publicitare, constructiilor cu elemente de arhitectura ce pot fi dislocate,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

23.05.-01.06.2011

precum si a imobilelor aflate in constructie sau care sunt dezafectate si care se pot prabusi pe autovehicule. In cazul afectarii de vantul puternic al unor stalpi de la retele de iluminat public sau ruperii unor cabluri electrice, cetatenii sunt indemnati sa nu atinga acesti stalpi sau firele cazute la pamant. “Cetatenii sunt rugati sa anunte, prin sistemul unic de apeluri de urgenta 112, aparitia unor probleme generate de intensificarile de vant sau de precipitatiile sub forma de aversa.Turistilor aflati pe traseele montane din judet li se indica sa isi anunte prezenta jandarmilor montani si salvamontistilor si sa renunte, in aceasta perioada, la parcurgerea unor trasee dificile sau necunoscute pentru a nu fi pusi in situatia de a fi expusi unor pericole care sa le puna in primejdie viata. Nu se recomanda camparea corturilor in apropierea podurilor, podetelor sau a unor vai din zonele de deal si de munte. Precipitatiile de ploaie, cu caracter torential pot conduce la formarea de torenti pe versanti si cresterea debitelor unor vai, antrenand material lemnos, deseuri sau aluviuni care pot contribui la colmatarea podurilor sau podetelor. in acest context, este de evitat lasarea autovehiculelor pe podetele aferente, din fata gospodariilor si anexelor proprii”. Situatia hidrometeorologica va fi monitorizata permanent de pompierii militari din cadrul Centrului Operational al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Maramures si de catre angajatii din dispeceratul Sistemului de Gospodarire a Apelor Maramures.emaramures

Codul galben de vijelii prelungit pâna la ora 18.10Avertizarea meteorologica cod galben, de producere a unor vijelii a fost extinsa pâna la ora 18.10 si sunt vizate zonele delimitate ale localitatilor Rona de Jos, Budesti, Cavnic, Cernesti, Grosi, Blidari si Remeti. Prefectul Sandu Pocol, în calitate de presedinte al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta, a solicitat informarea comitetelor locale pentru situatii de urgenta din localitatile mentionate si pregatirea echipelor de interventie. De asemenea, au fost informati si membri grupurilor de suport tehnic din cadrul CJSU Maramures. Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta recomanda cetatenilor sa îsi închida ferestrele de la locuinte si alte categorii de constructii. Atentie la sarpantele blocurilor de locuinte, care pot fi smulse de vijelie! Cetatenii trebuie sa

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

23.05.-01.06.2011

evite, pe cât posibil, deplasarea în exterior. Totusio, daca aceasta se efectueaza persoanele trebuie sa evite trecerea prin apropierea imobilelor aflate în constructie, copacilor, stâlpilor, panourilor publicitare, constructiilor cu elemente de arhitectura care pot fi dislocate de rafalele de vânt si care le pot pune viata în pericol. Nu se recomanda iesirea la câmp cu animale si adapostirea de ploaie sub arborii de pe pasuni sau pajisti. Proprietarii de autovehicule sunt sfatuiti sa nu-si parcheze masinile sub copacii izolati sau în apropierea unor arbori care se pot fi prabusiti de rafalele de vânt si produce daune acestora. Se sugereaza conducatorilor de autovehicule sa nu le lase nesupravegheate în apropierea stâlpilor, panourilor publicitare, constructiilor cu elemente de arhitectura ce pot fi dislocate, precum si a imobilelor aflate în constructie sau care sunt dezafectate si care se pot prabusi pe autovehicule. În cazul afectarii de vântul puternic al unor stâlpi de la retele de iluminat public sau ruperii unor cabluri electrice, cetatenii sunt îndemnati sa nu atinga acesti stâlpi sau firele cazute la pamânt. Cetatenii sunt rugati sa anunte, prin sistemul unic de apeluri de urgenta 112, aparitia unor probleme generate de intensificarile de vânt sau de precipitatiile sub forma de aversa. Turistilor aflati pe traseele montane din judet li se indica sa îsi anunte prezenta jandarmilor montani si salvamontistilor si sa renunte, în aceasta perioada, la parcurgerea unor trasee dificile sau necunoscute pentru a nu fi pusi în situatia de a fi expusi unor pericole care sa le puna în primejdie viata. Nu se recomanda camparea corturilor în apropierea podurilor, podetelor sau a unor vai din zonele de deal si de munte. Precipitatiile de ploaie, cu caracter torential pot conduce la formarea de torenti pe versanti si cresterea debitelor unor vai, antrenând material lemnos, deseuri sau aluviuni care pot contribui la colmatarea podurilor sau podetelor. În acest context, este de evitat lasarea autovehiculelor pe podetele aferente, din fata gospodariilor si anexelor proprii. Specialistii afirma ca nu precipitatiile vor fi cele care vor putea genera producerea unor situatii de urgenta, ci rafalele puternice de vânt care vor avea aspect de vijelie si care pot prabusi copaci sau smulge sarpantele de pe blocuri. Situatia hidrometeorologica va fi monitorizata permanent de pompierii militari din cadrul Centrului Operational al ISU Maramures si de angajatii din dispeceratul Sistemului de Gospodarire a Apelor Maramures.Dan Buca/ne-cenzurat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

23.05.-01.06.2011

Eolienele incep sa aiba impact asupra hidroelectrica. Fara Tarnita, proiectul de un miliard de euro, situatia devine ingrijoratoareHidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, începe să simtă primele efecte generate de intrarea în funcțiune a turbinelor eoliene. Cum energia eoliană se produce după cum bate vântul, pentru ca sistemul de electricitate să nu fie afectat de intrarea sau ieşirea unor capacități de producție sunt necesare unități de reglaj care să intre şi să iasă rapid în funcțiune, în acest caz Hidroelectrica. Situația nu este gravă acum, dar este pe cale de acutizare, în contextul în care la nivelul anului 2020 puterea instalată în parcuri eoliene ar putea creşte de 10 ori comparativ cu cea din prezent. Astfel, proiectul Tarnița-Lăpuşteşti, hidrocentrala de peste un miliard de euro, care va juca un rol major în echilibrarea sistemului energetic, devine obligatoriu, spun specialiştii din piață. “Acum am început să consumăm foarte multă apă pentru reglaj, am folosit mult din rezervele noastre şi pentru a putea balansa variațiile produse de energia eoliană. Acest lucru înseamnă costuri pentru noi”, a spus Constantin Trihenea, directorul general al Hidroelectrica. În afara centralelor eoliene, compania a trebuit să acopere şi ieşirea din funcțiune a unor grupuri termo, precum şi a Unității 2 de la Cernavodă, lucru care a golit bazinele de acumulare ale firmei. Mai mult, în contextul în care prognozele meteo nu arată ploi atât de generoase ca anul trecut, şi profiturile companiei vor fi afectate, Hidroelectrica mizând pe un câştig de 85 mil. lei, de peste 4 ori mai mic față de cel raportat în 2010.Fără Tarnița, avem problemeSituația de acum însă este sub control, în contextul în care sunt montați numai circa 500 MW în parcuri eoliene. În zece ani însă, lucrurile se schimbă radical, pentru că se poate ajunge la 5.000 MW variabili, fără capacități suficiente de reglaj. “Putem spune că la nivelul anului 2015 încă nu vom avea probleme majore pentru că vor intra în funcțiune şi alte capacități, aşa cum este cazul centralei pe gaz de 860 MW pe care o face Petrom. În plus, şi noi avem planuri pentru punerea în funcțiune a încă 150 MW. Dar după acest moment, situația devine îngrijorătoare fără Tarnița. Va fi o mare problemă”, a mai precizat Trihenea.Tot în acest context, s-ar putea lua în calcul instituirea unor reguli de funcționare pentru sectorul eolian, astfel încât să nu fie pusă în pericol funcționarea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

23.05.-01.06.2011

întregului sistem energetic.“Ideea este că nu mergi cu toate eolienele deodată. Practic, am putea ajunge la formarea unor centre de producție în funcție de regiuni, Dobrogea, Moldova şi celelalte. Dacă merge Dobrogea, atunci Moldova să stea şi aşa mai departe”, explică Valeriu Binig, director servicii financiare energie şi resurse din cadrul Deloitte România, liderul consorțiului în vederea pregătirii procesului de atragere a investitorilor în proiectul Tarnița – Lăpuşteşti. Acest proiect este văzut de specialiştii din domeniu ca fiind cheia pentru rezolvarea acestei probleme şi ca o maşină de făcut bani în cazul în care este folosită aşa cum trebuie. “Un astfel de proiect poate stoca energie, poate face foarte mulți bani prin vânzarea energiei produse pe vârfurile de consum şi poate asigura stabilitatea la nivel european, şi a sistemulul român, şi a celui austriac şi a celui ungar”, spune Tudor Şerban, consilierul personal al ministrului economiei Ion Ariton.Un pic mai mult norocÎn linii mari, această hidrocentrală unică în România va putea prelua energia în exces din orele când consumul scade pentru a o elibera în sistem în orele de vârf, la prețuri mult mai mari. În iunie va fi lansat procesul pentru atragerea investitorilor, 10 companii fiind deja interesate de acest proiect. Semnarea acordului şi înregistrarea companiei de proiect ar urma să aibă loc la începutul anului viitor. În a doua parte a anului 2012 este estimată semnarea contractului de execuție de lucrări, proiectul urmând să fie finalizat în 2019. “Nu este simplu să faci proiecte energetice în România. Sunt multe interese politice. Sperăm totuşi ca alegerea investitorilor să fie făcută cu mai multă acuratețe şi poate cu mai mult noroc pentru că plecarea investitorilor din proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă este o pată pentru minister. Pretențiile legate de acest proiect au fost foarte mari, dar sperăm să nu mai avem surprize”, a precizat Şerban. La Cernavodă, patru dintre cei 6 investitori au abandonat proiectul de 4 miliarde de euro, acum statul fiind obligat să reia procesul de atragere a investitorilor. La investiția de la Tarnița-Lăpuşteşti statul va controla 51% din proiect, restul de 49% urmând să fie împărțit între investitori. Totodată, una dintre clauzele contractului ar putea fi plata unor despăgubiri în cazul în care un investitor decide să se retragă din proiect, fără a prezenta motive întemeiate. “Cel mai probabil, 40% vor fi capitaluri proprii, iar restul va fi atras de la bănci”, a explicat Binig.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

23.05.-01.06.2011

Una dintre posibilitățile de finanțare ale acestui proiect ar putea fi chiar listarea la Bursă a Hidroelectrica. “Este recomandabil ca prima dată să fie listat un pachet de 10% din acțiunile companiei pentru a afla astfel valoarea de piață şi apoi încă 10%. Cel mai probabil însă se va merge pe listarea unui pachet de 15%. Acest lucru ar putea avea loc în prima parte a anului viitor”, a declarat Şerban. Primele discuții despre proiectul Tarnița – Lăpuşteşti au fost inițiate de mai bine de 25 de ani. În prezent, propunerea de hotărâre de guvern privind modalitatea de implementare a proiectului este finalizată, în perioada imediat următoare aceasta urmând să fie înaintată pentru consultări şi aprobare. Unitatea va avea 4 grupuri, fiecare de câte 250 MW şi va necesita investiții de peste un miliard de euro.Roxana Petrescu, Sursa: www.zf.ro/napoca news

BULEVARD IN AER – Bulevardul Independentei din Baia Mare trebuie refacut din temelii pentru ca este praf si pulbereDrumarii “Epocii de Aur” nu erau cu nimic mai diferiti fata de cei de acum. Surparea malului raului Sasar in dreptul mall-ului si distrugerea bulevardului Independentei au scos la iveala faptul ca una dintre cele mai intens circulate artere de circulatie din Baia Mare a fost construita fara fundatie. In urma alunecarii de teren, s-a decopertat asfaltul pe o lungime de circa 100 de metri din bulevard, iar sub el a fost gasit doar un strat de balast de rau. Autoritatile baimarene au facut descoperirea azi, 20 mai, cand s-au dus intr-o noua verificare in zona cu probleme. Acum, se planuieste realizarea unei fundatii pe portiunea de drum afectata, insa lucrurile pot incepe doar dupa ce se incheie indiguirea malului raului Sasar. Bulevardul Independentei, una dintre cele mai importante strazi din municipiu, a fost construit fara o fundatie solida care sa asigure stabilitatea soselei, iar reprezentantii primariei s-au declarat surprinsi ca soseaua a rezistat traficului intens pentru atat de mult timp. “Surpinzator cat de bine a putut sa stea bulevardul Independentei in conditiile in care practic nu are o fundatie, cum se cere unui drum de categoria a doua, asa cum este acest bulevard. Nu stiu exact anul in care s-a realizat, probabil anii 50-60, atunci cand s-a dezvoltat orasul, iar fundatia este doar din balast de rau, provenind cel mai probabil din raul Sasar”, a explicat Vasile Barbul, city managerul Baii Mari. Tinand cont de traficul rutier greu din zona, bulevardul ar trebui

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

23.05.-01.06.2011

refacut din temelii, dar este imposibil. Astfel, va fi realizata o fundatie adanca de 1,5 metri doar pe portiunea afectata de alunecarea de teren. Bulevardul va fi redeschis circulatiei pe ambele sensuri doar dupa ce se va pune inclusiv stratul de piatra sparta. “In mod normal, pentru traficul de pe bulevardul Independentei si tonajul care este pe aceasta strada ar trebui realizat un alt sistem rutier. Daca va aduceti aminte, in anii 2000 am facut o lucrare de genul acesta pe bulevardul Bucuresti cand s-a excavat tot si s-a refacut integral strada. Probabil ca acest lucru ar trebui facut si pe Independentei, insa este putin probabil ca in urmatoarea perioada sa se realizeze acest lucru”, a explicat Vasile Barbul. Constructorul a dat asigurari ca in cel mult o saptamana va termina de ridicat digul de protectie a raului Sasar pe toata portiunea afectata de alunecarea de teren. Odata aceasta etapa finalizata, se va putea incepe si reabilitarea soselei, acest lucru urmand sa se incheie in luna iunie, dupa estimarile reperzentantilor primariei. In acest moment, circulatia in acea zona este restrictionata, vehiculele circuland pe un singur sens./emaramures

După doi ani de pauză, reîncep lucrările la barajul de pe SeinelSE CONSTRUIEŞTE BARAJUL. În urmă cu doi ani şi jumătate, mult promisul baraj de la Seini, de pe pârâul Seinel, a devenit istorie: deşi lucrarea a fost finanțată de Apele Române şi licitată, s-a descoperit că la fața locului nu există piatră şi nu există material din care să se ridice corpul barajului. Sunt aproape 8 ani de când, în urma inundațiilor de pe Seinel, s-a ridicat problema necesității unei lucrări hidrografice. |ntre două dealuri prins, barajul trebuia să protejeze oraşul de necazuri, dar şi să ofere condițiile dezvoltării turistice, dat fiind că parte din teren e al Primăriei Seini şi se gândea o parcelare. Numai că, între timp, s-a constatat că nu mai există materialul necesar construcției barajului. Au trecut mai mult de doi ani şi în urma sondărilor, s-a găsit şi piatra.„Am fost anunțați că s-a descoperit piatra necesară pentru corpul barajului şi că vor reîncepe lucrările. Fie şi numai pentru lucrările de regularizare a râului pe drumul de acces spre baraj, noi am ieşit în câştig, nu ne permiteam să facem aşa ceva din bugetul local. E adevărat, am sacrificat câteva hectare din pădurea orăşenească dar dacă se va face investiția până la capăt, vom fi clar în câştig”, spune primarul oraşului Seini, Zamfir Adoreanu Kreiger.Pe

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

23.05.-01.06.2011

de altă parte, localnicii din cartierul ce se află sub acea viitoare acumulare nu sunt foarte optimişti... Ei spun că nu firma ce a câştigat licitația s-a prezentat la treabă, ci o alta, din Oaş. Mai mult, dat fiindcă la apărările de maluri nu s-au pus parapeți, deja trei copii s-au urcat pe malul de beton al Seinelului şi au căzut acolo.Infomm

Teme de mediu

Mai multa poluare in Baia Mare? O noua aroganta marca RomplumbSurse din cadrul Garzii de Mediu Maramures s-au aratat revoltate, in cursul zilei de luni, vizavi de o initiativa a conducerii SC Romplumb SA de a modifica limita admisa la dioxid de sulf (SO2). Uzina producatoare de plumb de la Ferneziu si-ar dori ca limita “noua” sa fie de 500 mg/metru cub, in loc de 200 mg/metru cub, atat cat prevede legislatia romaneasca in prezent. “Daca au un departament juridic beton si daca mai si anexeaza un studiu conform caruia cresterea limitei la 500 mg/metru cub nu ar afecta populatia, se poate obtine aceasta derogare…”, au precizat aceleasi surse. Se pare ca testele efectuate de Romplumb pentru a intra in legalitate, la noile instalatii de desulfare montate, au inregistrat depasiri ale limitei de 200 mg/metru cub, dar niciodata peste 500 mg. In prezent situatia de la uzina din Ferneziu atarna de un fir de ata, insa cei care detin foarfecele, Agentia Regionala de Protectie a Mediului Cluj, nu dau vreun semn ca i-ar pasa de baimareni. Garda de Mediu a trimis notificarea prin care sunt semnalate noi depasiri ale limitei admise de 200 mg/ mc la dioxid de sulf, insa vreun raspuns de la ARPM Cluj intarzie sa apara./Informatia zilei

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

Flora şi fauna, în inventarAdministrația Națională „Apele Române” are ca activitate curentă monitorizarea calității apelor şi stării ecologice a sistemelor acvatice, activitate realizată prin inventarierea florei şi faunei acvatice concomitent cu analiza fizico-chimică a apei. Administrația Bazinală de Apă Mureş efectuează anual inventarierea faunei piscicole din corpurile de apă monitorizate. Materialele utilizate în prelevarea de probe biologice din fauna

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

23.05.-01.06.2011

piscicolă sunt special concepute, astfel încât să nu se producă poluarea mediului, metodele utilizate fiind cele mai puțin distructive asupra populațiilor floristice şi faunistice. „Precizăm că activitatea de monitorizare a faunei piscicole are loc pe baza autorizației de pescuit ştiințific, eliberată de Agenția Națională de Pescuit şi Acvacultură cu nr. 003/08.03.2011, care precizează nominal personalul implicat în munca de teren, precum şi uneltele utilizabile (plase pescăreşti de diferite tipuri, aparate de electronarcoză, undițe), cu precizarea că pescuitul electric se practică în tot timpul anului, inclusiv în perioadele de prohibiție. Echipa de pescuit se deplasează pe teren conform planificării, se legitimează cu legitimația de serviciu, îşi justifică prezența prin ordine de deplasare, poartă echipament personalizat şi în locația activității amplasează un banner de informare”, a declarat Călin Fokt, purtător de cuvânt al Administrației Bazinale de Apă Mureş, Tîrgu Mureş. Jurnalul Arădean AR - V.G. –

Începe inventarierea faunei piscicole în judeţAdministrația Bazinală de Apă (ABA) Mureş a anunțat că se va ocupa şi în acest an de inventarierea faunei piscicole din râuri şi lacuri, dar şi de efectuarea analizelor fizico–chimice ale apei, pe raza județului Hunedoara. Chiar dacă acțiunea va fi începută abia în luna iulie, reprezentanții ABA Mureş vor ca hunedorenii să înțeleagă pe larg fenomenul, pentru a nu mai fi puşi în situația să fie confundați cu braconierii.Echipament personalizat şi banner informativ. „Pentru că în județul Hunedoara, anul trecut, am fost confundați cu braconierii, dorim ca de data aceasta să evităm astfel de neplăceri, mai ales că în acest județ sunt aproape 8.000 de pescari”, spune reprezentantul ABA Mureş, Călin Fokt. De altfel, acesta a mai adăugat şi că nu va fi luată nici măcar o probă din ape, până nu vor fi înştiinţate toate autorităţile centrale şi locale. Echipa de pescuit se va deplasa pe teren conform unei planificării, se va legitima cu legitimaţia de serviciu, îşi va justifica prezenţa prin ordine de deplasare, şi va purta echipament personalizat în timp ce în locaţia activităţii va fi amplasat un banner de informare. „Astfel, sper ca divergenţele şi neînţelegerile de orice natură să fie evitate de această dată”, mai spune Fokt. Cum se desfăşoară acţiunea. Potrivit reprezentantului ABA Mureş, acţiunea este desfăşurată cu echipamente şi aparatură care nu poluează

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

23.05.-01.06.2011

mediul şi nici nu distruge populaţiile floristice şi faunistice, totul fiind în conformitate cu normele europene. „Prelevarea de probe biologice din fauna piscicolă are loc conform unor metode standardizate, aparatura şi materialele utilizate fiind special concepute şi autorizate pentru acest scop”, a declarat Fokt. Astfel, acesta explică cum că în apele curgătoare, prelevarea se face prin metoda electronarcozei, cu ajutorul unui aparat de electrofishing, special conceput în scopul pescuitului ştiinţific cu ajutorul curentului electric. Exemplarele capturate sunt supuse unor analize, care au ca finalitate calculul unui index de calitate a apei, iar după finalizarea analizei, peştii sunt eliberaţi vii în mediul din care au fost capturaţi. În lacurile naturale şi în lacurile de acumulare, se utilizează pescuitul cu plase pescăreşti de diferite tipuri, iar după caz se poate utiliza complementar şi electronarcoza. Directorul AJVPS Hunedoara este sceptic. Directorul Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Hunedoara, Jan-Dorin Calciu, este circumspect că lucrurile se vor desfăşura exact aşa cum reiese din comunicatul celor de la ABA Mureş. Acesta este convins că şi în acest an, la fel ca şi anul trecut, cei care vor desfăşura acţiunea vor fi prinşi fără legitimaţii şi fără ordinele de deplasare adecvate. Şi, mai ales, acesta nu este deloc sigur că peştii recoltaţi vor fi eliberaţi în locul de unde au fost capturaţi. Mesagerul Hunedorean HD - Cristina Ghenea –

Au fost omorâţi peşti la acumularea Zetea (traducere)Specialiştii de la Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Mureş au efectuat analize biologice în acumularea Zetea. Au capturat mai multe sute de kilograme de peşte - din care majoritatea au murit- cu ajutorul unor plase de pescuit. În cercurile AVPS Târnava Mare din Odorheiu Secuiesc a creat indignare faptul că, ABA Mureş a trimis biologi la acumularea Zetea, care prin activitatea de inventariere a stocului de peşte au creat mari distrugeri. Membrii asociaţiei ajunşi în faţa locului au constatat cu uimire modalitatea păguboasă de pescuit utilizat pentru investigare. Peştii au fost capturaţi cu şase plase, fiecare de o lungime de 30m şi o lăţime de 1,5m dar odată cu ridicarea plaselor multe din exemplarele capturate au murit. Biologii au relatat că deţin toate aprobările (avizele) necesare efectuării pescuitului dar au uitat informarea asociaţiei despre

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

23.05.-01.06.2011

această acţiune, deşi asociaţia are contract de custodie pentru utilizarea acumulării valabil până în anul 2018. Analizele biologice nu se limitează doar la acumulare. Conducătorul pescuitului biologul Falka Istvan a prezentat că activitatea desfăşurată la acumularea Zetea face parte dintr-un monitoring amplu desfăşurat la nivel european. Este vorba de un studiu ştinţific complex care pe lăngă ihtiofaună vizează şi alte organisme acvatice şi deasemenea calitatea apei. În acelaşi timp a precizat că exemplarele capturate nu afectează semnificativ populaţia din lac, dar totuşi este nevoie de o cantitate suficientă în vederea extrapolării rezultatelor pe întregul stoc existent în acumulare. Membrii asociaţiei AVPS Târnava Mare ajunşi în faţa locului au încercat să mai salveze câteva dintre exemplarele capturate. Biologii scoteau din plase peştii iar membrii asociaţiei întindeau o mână de ajutor prin stropirea cu apă a exemplarelor adunate în vase plastice în încercarea disperată să mai ţine în viaţă. Preşedintelui asociaţiei lui Benzar Laszlo nu-i venea să creadă că o cercetare ştiinţifică soldează cu atâta distrugere – cum a afirmat- i se părea curios şi faptul că de ce o asemenea activitatea se desfăşoară tocmai în perioada de reproducere a peştilor. Şalău, păstrăv curcubeu, caras, sânger (crap chinezesc), clean şi alte specii au căzut captivi în plase. Multe din aceste exemplare au murit provocând daune mari pentru pescari. Cum a declarat, de acum înainte pe lângă cormoranii cu aripi şi „cormoranii cu braţe”o să pericliteze apele. Mathe Jozsef pensionar, pescar a declarat că obişnuia să vină la pescuit de două ori pe sătămână dar dacă se practică pescuitul cu plase omul îşi pierde dorinţa să se mai obosească. După tot ce s-a întâmplat aici vineri este necesar două săptămâni până se liniştesc din nou peştii din acumulare. Este greşită legislaţia? După legile româneşti biologii pot pescui cu scop de cercetare în orice perioadă a anului cu oricare dintre metode. Aceasta înseamnă că în acest caz au fost pescuite mai multe sute de kilograme de peşte aşa zis legal din care mare parte a murit. Asociaţia pescarilor nu poate accepta acest lucru şi potrivit preşedintelui Benzar Laszlo vor discuta cele întâmplate la şedinţa consiliului de conducere şi intenţionează să ceară acoperirea daunelor pe cale juridică./Szekelyhon.ro HR

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

23.05.-01.06.2011

An de an mai puţine deşeuri (traducere)Au adunat şi transportat 50-60 saci cu deşeuri de pe malul Mureşului de pe sectorul Bac-Şapte plopi, dar se mai găsea din abundenţă mizerie şi ceva mai jos, între baraj şi podul nou. După părerea organizatorilor acţiunii de igienizare an de an scade cantitatea de deşeuri aruncate, dar de scăderea trendului fenomenului nici vorbă. Cu venirea verii tot mai mulţi fac promenadă, băi de soare, pescuiesc pe malul Mureşului, ocazii cu care vin în contact cu mizeriile aruncate. Pe sectorul dintre bac şi Şapte plopi nu de puţine ori prietenii naturii adună şi deşeuri din construcţii.Cel mai popular proiect a Rotatact Teka din Tg Mureş este curăţarea malului Mureşului, la care anul acesta au participat aproape 150 de personae, adunând cca 50-60 de saci cu deşeuri. Cu ocazia organizării celei de al şaselea eveniment au fost vopsiţi trunchiurile copacilor, au schimbat scândurile băncilor.“Observăm că an de an scade cantitatea de deşeuri, dar am dori să ne adunăm doar la un gulaş, la o petrecere, fără să trebuiască să facem curăţenie” a declarat la Syekelyhon.ro, organizatorul principal Abraham Maria Izabella. Acţiunea de igienizare a fost sprijinită de Administraţia Bazinală de Apă Mureş, cu mănuşi de cauciuc, cu greble, saci menajeri şi mijloace de transport (autocamioane), cu care deşeurile adunate au fost transportate. “Nu este datoria noastră adunarea deşeurilor, dar sprijinim asemenea acţiuni, mediul înconjurător este pentru noi toţi deosebit de important. Deşeurile pot colmata şi bloca foarte uşor stăvilarele barajului , care poate crea probleme deosebite, şi acest lucru trebuie evitat - a spus purtătorul de cuvând de la Administraţia Bazinală de Apă Mureş, Călin Fokt. Anul acesta pentru prima dată s-a curăţat şi sectorul dintre Baraj şi podul nou, igienizarea fiind efectuată de filialele din Tg Mureş a două organizaţii nonguvernamentale. Scopul a fost adunarea deşeurilor aruncate de cei ce frecventează piaţa de vechituri. Au avut de lucru suficient şi aici au încărcat mai mulţi saci cu deşeuri pe mijloacele de transport ale Salubriservului.Vasarhely Hirlap MS – Gaspar Botond –

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

23.05.-01.06.2011

Fauna piscicolă monitorizată de specialiştii Administraţia Bazinală de Apă MureşAdministraţia Bazinală de Apă (ABA) Mureş demarează inventarierea anuală a faunei piscicole din corpurile de apă monitorizate, a anunţat, ieri, Călin Fokt, purtător de cuvânt al ABA Mureş. “Administraţia Naţională “Apele Române” are ca activitate curentă monitorizarea calităţii apelor şi stării ecologice a sistemelor acvatice, activitate realizată prin inventarierea florei şi faunei acvatice concomitent cu analiza fizico-chimică a apei, activităţi realizate conform angajamentelor luate pentru implementarea Directivei Cadru Apa 60/2000, elaborată de Consiliul Comunităţilor Europene. În conformitate cu activitatea de monitorizare a calităţii apei, Administraţia Bazinală de Apă Mureş efectuează anual inventarierea faunei piscicole din corpurile de apă monitorizate”, a declarat Călin Fokt. Metode standard de prelevare a probelor. Potrivit acestuia, prelevarea de probe biologice din fauna piscicolă are loc conform unor metode standardizate, aparatura şi materialele utilizate fiind special concepute şi autorizate pentru acest scop, astfel încât să nu se producă poluarea mediului, metodele utilizate fiind cele mai puţin distructive asupra populaţiilor floristice şi faunistice. “În apele curgătoare prelevarea se face prin metoda electronarcozei, cu ajutorul unui aparat de electrofisching, special conceput în scopul pescuitului ştiinţific cu ajutorul curentului electric. Dat fiind faptul că se utilizează un echipament special conceput în acest scop, mortalitatea în rândul peştilor capturaţi este minoră. Exemplarele capturate sunt supuse unor analize, care au ca finalitate calculul unui index de calitate a apei, iar după finalizarea analizei peştii sunt eliberaţi vii în mediul din care au fost capturaţi”, a precizat Călin Fokt. Peştii vii, eliberaţi. De asemenea, în cazul apelor stagnante, lacuri naturale şi lacuri de acumulare, se utilizează pescuitul cu plase pescăreşti de diferite tipuri, conform standardelor în vigoare, iar după caz se poate utiliza complementar şi electronarcoza. “Scopul este identic ca şi în cazul pescuitului pe ape curgătoare. După colectarea datelor peştii vii sunt eliberaţi. Mortalitatea în cazul utilizării plaselor de pescuit diferă în funcţie de speciile capturate. Precizăm că activitatea de monitorizare a faunei piscicole are loc pe baza autorizaţiei de pescuit ştiinţific, eliberată de Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură cu nr. 003/8 martie 2011, care precizează nominal personalul implicat în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

23.05.-01.06.2011

munca de teren, precum şi uneltele utilizabile: plase pescăreşti de diferite tipuri, aparate de electronarcoză, undiţe, cu precizarea că pescuitul electric se practică în tot timpul anului, inclusiv perioadele de prohibiţie. Înaintea perioadei de începere a acestei activităţi sunt anunţate autorităţile centrale şi locale precum: Inspecţia piscicolă, Inspectoratul Judeţean de Poliţie , Direcţia Silvică, Asociaţiile de pescari, cu scopul informării despre desfăşurarea acestor activităţi şi a unei bune colaborări pentru evitarea incidentelor neplăcute cu pescarii, care adeseori confundă specialiştii ABA Mureş cu braconierii. Echipa de pescuit se deplasează pe teren conform planificării, se legitimează cu legitimaţia de serviciu, îşi justifică prezenţa prin ordine de deplasare, poartă echipament personalizat şi în locaţia activităţii amplasează un banner de informare”, a conchis Călin Fokt. Zi de Zi MS – Alex Toth –

Se monitorizează calitatea apelorAdministraţia Naţională "Apele Române" desfăşoară în această perioadă acţiuni de monitorizare a calităţii apelor şi a stării ecologice a sistemelor acvatice. Aceste acţiuni sunt realizate prin diferite activităţi de inventariere a florei şi faunei acvatice, dar şi analizarea fizico-chimică a apei. Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Mureş desfăşoară astfel de activităţi de monitorizare a calităţii apei în fiecare an, prin inventarierea faunei şi a florei piscicole din corpurile de apă monitorizate. "Prelevarea unor probe biologige din fauna piscicolă are loc conform unor metode standardizate, aparatura şi materialele utilizate fiind special concepute şi autorizate pentru acest scop, astfel încât să nu se producă poluarea mediului. Aceste metode sunt cel mai puţin distructive asupra populaţiei floristice şi faunistice", a declarat directorul SGA Hunedoara, Grigorie Burjan. Astfel, în apele curgătoare prelevarea probelor se va realiza prin metoda electronarcozei, cu ajutorul unui aparat special conceput în scopul pescuitului ştiinţific cu ajutorul curentului electric. Specialiştii afirmă că, prin acest procedeu, mortalitatea în rândul peştilor este foarte scăzută. Exemplarele pe care le vor captura vor fi analizate, iar după finalizarea analizelor peştii vor fi eliberaţi în mediul din care au fost prinşi. În lacurile naturale şi de acumulare se va utiliza pescuitul cu plase pescăreşti de diferite tipuri, scopul fiind acelaşi. Această activitate de monitorizare are loc pe baza autorizaţiei

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

23.05.-01.06.2011

de pescuit ştiinţific, eliberată de Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură, care precizează în mod nominal personalul implicat în munca de teren, dar şi uneltele utilizabile, cu precizarea că pescuitul electric se practică pe tot parcursul anului, inclusiv în perioada de prohibiţie. Specialiştii care se vor deplasa pe teren vor monta bannere de informare în locul unde îşi vor desfăşura activitatea, pentru evitarea unor incidente neplăcute cu pescarii. Reprezentanţii ABA Mureş au mai precizat şi faptul că, deseori sunt confundaţi, de către pescari, cu braconierii. Glasul Hunedoarei HD - Irina Năstase

Bănci devastate pe malul Mureşului, la 24 de ore de la repararea lorVoluntarii de la Rotaract Teka, în parteneriat cu Administraţia Bazinală de Apă Mureş au ecologizat în acest sfârşit de săptămână malul Mureşului. La o zi după acţiunea lor două dintre băncile reparate au fost devastate. Mureşeni certaţi cu bunul simţ le-au rupt şi le-au incendiat. Acţiunea voluntarilor Rotaract Teka a presupus refacerea băncilor stricate, văruirea copacilor sau colectarea peturilor. A fost al şaselea an când membrii Rotaract Teka au organizat o acţiune de ecologizare pe malul Mureşului. În acest an li s-au alăturat elevii Gimnaziului „Alexandru Ioan Cuza” din Tîrgu Mureş pregătiţi să adune tot ce au lăsat târgumureşenii iesiţi la iarbă verde şi să repare băncile care trebuie refăcute de la an la an. "La nici 24 de ore, de la repararea, refacerea si vopsirea băncilor, în zona amonte Barajul vechi, malul râului Mureş, cetăţeni certaţi cu bunul simţ, au dat foc şi au distrus două bănci. Efortul acestor voluntari a fost zadarnic. Civilizaţie...cultură...respect..", menţionează, într-o scrisoare, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Bazinale de Apă Mureş, Călin Fokt. TvMureş MS – Fekete Zsuzsanna –

Un dig de 1,5 km îi va apăra pe locuitorii din Lunca Merilor de apele ArieşuluiUn dig în lungime de 1,5 kilometri va fi construit la Lunca Merilor în comuna Bistra, pentru apărarea gospodăriilor de aici de apele Arieşului, care o dată la câțiva ani fac ravagii în zonă. Investiția se ridică la circa 3 milioane lei, 70 la sută din finanțare fiind asigurată de la Banca Mondială iar restul de 30 la sută de la bugetul național. “Cei de la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

23.05.-01.06.2011

Apele Române, de la Ministerul Mediului şi de la Administrația Bazinală de Ape Mureş au fost şi au vizualizat locul unde trebuie să fie amplasat acest dig pentru a apăra gospodăriile cetățenilor din satul Lunca Merilor şi proprietățile celor din Lunca Largă, mai în jos pe Arieş. Acest râu odată la câțiva ani de zile face prăpăd. Se încearcă astfel eliminarea, pe cât posibil, daunelor care se pot produce în urma inundațiilor. E prima investiție puternică ce se va face în zonă”, a precizat senatorul PDL Alexandru Pereş, cel care a adus vestea.Cetățenii din satul vecin Lunca Largă se opun. Deşi benefică pentru zonă această investiție se confruntă deja cu o serie de dificultăți. “Facem apel către cetățenii din Lunca Largă, a doua localitate cea mai lovită întotdeauna de inundațiile râului Arieş să aibă puțină înțelegere. E adevărat că Lunca Largă nu are în obiectiv apărarea caselor, a locuințelor, ci a unor terenuri din zonă. Unii proprietari ar trebui să cedeze o anumită porțiune pe unde va fi poziționat digul şi o gardă a digului. A avut loc o primă discuție cu toți cetățenii din zonă, pare-se că mai există nişte probleme dar eu cred că luciditatea şi puterea de convingere a responsabililor acestui proiect şi inclusiv a primarului din Bistra să primeze”, a mai spus senatorul Alexandru Pereş. Asemenea investiții se vor face şi în alte localități predispuse inundațiilor. Unirea AB - I.P. –

Hărţile de hazard, barometrele din cosmos ale inundaţiilorFondurile europene sunt folositoare şi pentru a stabili cât de mari sunt riscurile naturale la care ne expun inundațiile. Angajații Apelor Române caută şi soluții pentru diminuarea efectelor acestor sinistre. Inundațiile nu sunt un fenomen necunoscut județului Hunedoara. Rareori răpesc câte o viață însă pagubele materiale se ridică la cifre imense. Reprezentanții Apelor Române încearcă să găsească o soluție pentru a diminua efectul devastator al torentelor, iar fondurile europene vin în ajutor. Reprezentanții instituției au anunțat că au accesat peste 40 de milioane de euro pentru a întocmi o serie de hărți de hazard pentru mai multe bazine hidrografice, o parte aflându-se şi pe teritoriul județului. Va mai dura ceva până se vor găsi şi soluții complete, însă un pas în plus a fost deja făcut. Trei scopuri. Lupta vizează prevenirea, protecția şi diminuarea efectelor inundațiilor. Dintre bazinele hidrografice luate în vedere, județul Hunedoara este vizat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51

23.05.-01.06.2011

de Crişuri, Mureş, Someş-Tisa şi Jiu, cunoscute pentru pagubele materiale însemnate provocate în anii precedenți. Hărțile de hazard au ca termen de finalizare mijlocul anului 2012. În cadrul proiectului se vor monitoriza principalele cursuri de apă precum şi principalii afluenți. Observarea nu se va face oricum, ci cu ajutorul unor navete aerospațiale, în urma cărora se vor obține modele digitale ale cursurilor şi zonelor din apropiere. Mai mult, echipele care se ocupă de proiect vor merge şi pe teren, pentru a face măsurători topografice, ce vor fi adăugate hărților finale. Odată întocmite, hărțile de hazard vor ajunge la Consiliul Județean Hunedoara şi vor folosi pentru întocmirea hărților de risc. Acestea din urmă reprezintă nivelul pagubelor precum şi zonele care trebuie evacuate în cazul riscului de producere a unor inundații semnificative.”Spre deosebire de planurile de apărare pe care le avem în prezent, hărțile de hazard la inundații vor arăta cu precizie ridicată extinderea zonei inundate şi, în anumite situații, vor putea să ofere informații referitoare la viteza apei, adâncimea apei la viituri, corespunzătoatoare unor debite cu diferite probabilități de depăşire, adică date referitoare la inundații care se petrec o dată la 1.000, 100, 20, respectiv o dată la 10 ani”, a declarat directorul general al Apelor Române, David Csaba./Ziarul Hunedoreanului HD - Mihai Radic -

Peste 200 de tineri au curăţat şi salubrizat o porţiune din malul MureşuluiPentru al şaselea an consecutiv, clubul Rotaract a organizat astăzi o acțiune de curățare a malul stâng al râului Mureş, în zona în care are loc tradiționalul festival Peninsula. Purtătorul de cuvânt al Administrației Bazinale de Apă Mureş, Călin Fokt, a declarat că instituția pe care o reprezintă se află de la început alături de Rotaract în această acțiune, cu care contribuie prin ajutor logistic. În altă ordine de idei, Călin Fokt a declarat că Administrația Bazinală de Apă Mureş în acest an va efectua lucrări de înălțare şi reabilitare a digului de pe malul drept al râului Mureş, pe porțiunea dintre barajele din Aleea Carpați şi zona Libertății. Radio Mureş MS – Vali Russu –

Malul râului Mureş ecologizat de tineri

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

52

23.05.-01.06.2011

Pentru că le pasă de natură şi vor un mediu mai curat, peste o sută de copii au participat la acțiunea de ecologizare a malului râului Mureş, organizată pentru al şaselea an consecutiv de Clubul Rotaract Teka, la sfârşitul săptămânii trecute. Acțiunea a avut loc pe malul râului Mureş, în zona unde anual are loc tradiționalul festival Peninsula, porțiunea cuprinsă între baraj şi cei şapte plopi. Grupați câtre trei sau patru, copiii s-au înarmat cu lemne şi au început să scormonească prin iarbă după gunoaiele pe care mulți dintre cei care s-au perindat prin zonă nu au avut milă să le arunce pe jos. Gunoaiele au fost strânse în saci şi depozitați în locuri special amenajate. Totodată, cei peste o sută de copii şi tineri, mulți dintre ei membrii ai altor organizații non guvernamentale, au început să văruiască copacii de pe malul apei. „Principiul nostru de bază este educarea locuitorilor oraşului, în sensul protejării mediului înconjurător şi ocrotirea naturii”, a declarat Maria Abraham, organizatoarea acțiunii de ecologizare a malului Mureşului. Alături de copii s-au alăturat şi zece angajați ai Administrației Bazinale de Ape Mureş, care au executat lucrările tehnice, precum reparatul şi vopsitul băncilor amenajate în această zonă, au refăcut containerele pentru deşeuri. „Administrația Bazinală de Apă Mureş, a asigurat şi în acest an ceea ce era nevoie, adică mănuşi, saci, transportul deşeurilor, vopsele, var, tot ceea ce era necesar pentru desfăşurarea în bune condiții a acestei acțiuni”, a precizat Călin Fokt, purtătorul de cuvânt al Administrației Bazinale de Apă Mureş. La finalul acțiunii de ecologizare, cei prezenți au fost invitați la un gulyas. /Zi de Zi MS – Arina Moldovan -

Teme similare

3.000.000 lei pentru îndiguirea Arieşului în zona Câmpeni-BistraÎn conferinţa săptămânală de presă a PDL, senatorul Alexandru Pereş a anunţat realizarea „celui mai mare proiect din zonă”: este vorba de îndiguirea râului Arieşului în zona limită între Câmpeni şi Bistra pe o distanţă de aproape 2 km. „Acest râu important al judeţului, în foarte multe situaţii, la 2, 3, 5 ani de zile o dată face prăpăd. Sigur, aşa a fost până acum, noi sperăm ca să reuşim să eliminăm pe cât posibil daunele pe care le pot produce inundaţiile râului Arieş, încetişor, coborând de la Câmpeni: e prima

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

53

23.05.-01.06.2011

investiţie puternică care se va face în zonă”, a declarat senatorul Alexandru Pereş. Au fost oferite presei şi datele finanţării: suma totală a investiţiei este 3.000.000 lei, din care 70% de la Banca Mondială, 30% de la Bugetul României. Proiectul merge însă româneşte, cu poticniri, mai spune senatorul: „au apărut deja câteva probleme şi chiar facem apel spre luciditate, cel puţin a cetăţenilor din Lunca Largă (n.a. – comuna Bistra), a doua localitate lovită puternic de inundaţiile râului Arieş. Lunca Largă nu are neapărat ca obiectiv apărarea caselor, a locuinţelor, ci a unor proprietăţi pe care oamenii le au în zonă. Ei ar trebui să cedeze o porţiune pe unde va fi poziţionat digul. Va fi o gardă a digului şi bineînţeles nu poţi veni cu lucrările agricole în buza digului, e interzis prin lege. S-a avut o primă discuţie cu toţi cetăţenii din acestă zonă, pare-se că mai sunt ceva probleme, dar până la urmă luciditatea şi puterea de convingere a responsabililor acestui proiect (şi inclusiv a primarului comunei Bistra) să primeze faţă de ceea ce înseamnă a lua din proprietatea oamenilor pentru a pune un dig ca să apere şi în continuare, şi Lunca Merilor şi Lunca Largă, de intemperiile sau de necazurile pe care poate să le aducă râul Arieş”. Senatorul a mai precizat că vor mai apare şi alte corecturi în sistemul hidrigrafic în alte localităţi, pentru a consolida albiile, malurile unor râuri. Informaţia de Alba AB - Iulian Brok -

Guvernul investeşte aproape 650 de milioane de lei în prevenirea inundaţiilorGuvernul a aprobat în şedința de miercuri 12 obiective de investiții prioritare din infrastructura de mediu şi gospodărirea apelor, finanțate prin Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii. Valoarea investițiilor se ridică la 647.967.000 de lei."Anul acesta, prin aceste lansări de investiții vom putea să dăm de două ori mai mulți bani pentru investiții de prevenire a inundațiilor, decât anul trecut. Iar 2010 a fost anul în care am dat cei mai mulți bani din 1990 încoace. Deci 2011 va fi un an bun pentru aceste lucrări de investiții" a declarat ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, potrivit unui comunicat remis Ziare.com. Scopul proiectelor este de a preveni efectele distructive ale apelor, punerea în siguranță a obiectivelor economice deja existente,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

54

23.05.-01.06.2011

precum şi eliminarea pericolului de pierdere a vieților omeneşti. Guvernul a mai anunțat că obiective sunt:

regularizare râu Aiudel la Aiud, județul Alba; regularizare Valea Petriş în comuna Petriş, județul Arad; amenajarea râului Mureş în zona barajului de priza Azomureş- Târgu Mureş,

județul Mureş; regularizare râu Arieşul Mare şi afluenți amonte acumularea Mihoieşti, județul

Alba; punerea în siguranță a barajului de priză Albeşti, județul Mureş; amenajarea râului Niraj amonte de acumularea Valea, județul Mureş; amenajare râu Milcov pe sectorul aval Goleşti - confluența cu râul Putna, județul

Vrancea; punerea în siguranță a acumulării Poiana Uzului, județul Buzău; supraînălțarea digurilor pe râul Râmnicu Sărat pe sectorul Slobozia-Boteşti -

Măicăneşti, județul Vrancea; regularizare şi apărări de maluri pe râul Galbena pe sectorul Densuş-Hațeg-

județul Hunedoara; amenajarea brațului stâng şi pragului de fund pe pârâul Sucevița în zona

localității Marginea, județul Suceava amenajare râu Tazlău şi afluenți, județul Bacău.

Ziare.com - A.G. –

Calităţile apei de la robinetPeste 200 de copii au aflat pe parcursul săptămânii 23 – 27 mai, modul în care se transformă apa din râul Mureş în apă potabilă, precum şi care sunt calităţile apei de la robinet. Cu ocazia Zilelor târgumureşene Compania Aquaserv a lansat campania "Apa de la robinet, apă ieftină şi bună!" în cadrul căreia peste 200 de copii de la Gimnaziul Serafim Duicu, Grădiniţa Piţigoi şi Grădiniţa Manpel au aflat prin intermediul unor jocuri, că apa de la robinet este sigură pentru consum, ieftină, confortabilă şi prietenă cu mediul, a anunţat compania Aquaserv. Potrivit reprezentanţilor Aquaserv, peste

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

55

23.05.-01.06.2011

150.000 de analize sunt realizate anual pentru controlul calităţii apei de la robinet. Pe lângă faptul că este sigură pentru consum, un litru de la robinet costă doar 0,3 bani. Pe parcursul acestor vizite la Bazinul de apă potabilă de pe strada Verii, vechi de un secol, copiii au avut posibilitatea să înţeleagă, jucându-se în acelaşi timp, care sunt calităţile apei de la robinet şi care sunt avantajele oferite de un sistem modern de alimentare cu apă, iar la final au fost recompensaţi cu premii şi diplome de "Prieteni ai apei". Citynews.ro MS – ştiri –

Apa de izvor, nesănătoasăDacă preferaţi apa de izvor în detrimentul celei de la robinet, trebuie să aveţi grijă pentru că puteţi să vă îmbolnăviţi. Conform unor măsurători făcute de către reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică Mureş, din cele 6 izvoare situate în municipiul Tîrgu-Mureş, niciunul nu se încadrează în normele legale. Unele depăşesc valoarea maximă admisă de nitraţi, iar altele nu se încadrează în parametrii bacteriologici. Asta înseamnă că apa poate fi utilizată numai după o fierbere prealabilă timp de 30 de minute, dar şi aşa consumul de apă de izvor este interzis pentru femeile gravide şi copiii sub 3 ani. TV Mureş MS – ştiri –

Fundaţia Pro West vine la Turda să ecologizeze Arieşul În luna august fundaţia amintită va fi prezentă la Turda pentru o acţiune de ecologizare a râului Arieş. La finele acestei săptămâni 70 de persoane au ecologizat sâmbătă Grădina Botanică Alexandru Borza, în cadrul proiectului I Love Summer în Cluj al Fundaţiei Pro West. Fundaţia Pro West este activă în proiecte de protecţie, întreţinere şi curăţarea mediului natural din Ardeal. Fundaţia Pro West a iniţiat şi finalizat cu succes proiecte cu Grădina Botanică din Cluj-Napoca, între cele două părţi fiind semnat un contract de colaborare până în anul 2015, cu un total de 3 proiecte pe an. Dintre proiectele de viitor ale Fundaţiei Pro West se pot enumera: crearea unui spital particular de renume internaţional, crearea unui centru de afaceri şi consultanţă managerială, crearea unui departament de management turistic şi agro-turism, crearea unui centru de sondaje a opiniei publice, crearea unei universităţi particulare independente în Transilvania.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

56

23.05.-01.06.2011

TurdaNews CJ – Daciana Derda -

Consiliul Local Civic cere Primăriei să acceseze fondurile Ministerului Mediului pentru pistele de bicicleteMinistrul Mediului, Laszlo Borbely, a declarat că ministerul va începe, în cursul lunii iulie, un program național de construcție de piste de biciclete, prin care va aloca până la un milion de lei comunelor şi până la 2,5 milioane de lei oraşelor care au programe pentru acest obiectiv.„Vom porni în luna iulie un program de construcție de piste pentru biciclişti. Este unul din cele mai importante programe când vorbim de sănătate şi aer curat, iar oamenii s-au obişnuit să meargă până la uşă cu maşina. (...) Se vor finanța atât comunele, cât şi oraşele. În cazul comunelor, finanțarea e de până la un milion de lei, la oraşe de până la 2,5 milioane de lei. În cazul că e un proiect, nu că trage o linie şi zice că e pistă de biciclişti. Deci dacă lărgeşte trotuarul sau poate face în zonele de agrement, pe diguri, de exemplu”, a afirmat Borbely. Programul va fi finanțat în proporție de 90 la sută din fondul de mediu şi 10 la sută de autoritățile locale. La Arad, Consiliul Local Civic a organizat un marş al bicicliştilor, la care au participat aproximativ o mie de persoane solicitând autorităților urgentarea demersurilor pentru realizarea pistelor de biciclete. Ca răspuns, primăria a precizat faptul că anul acesta începe amenajarea primelor piste, după ce s-au realizat mai multe seturi de proiecte. Ţinând cont de solicitarea masivă venită din partea arădenilor, considerăm că este nevoie urgentă de realizarea pistelor utilitare, un de agrement, care să lege centrul oraşului de principalele cartiere, zone comerciale şi zone industriale.„Solicităm Primăriei Municipiului Arad să acceseze proiectul Ministerului Mediului şi să facă publice datele de depunere a proiectelor, pentru că este o oportunitate deosebită de care comunitatea locală trebuie să profite. În acest moment, în județul Arad există o singură pistă utilitară, la Chişineu Criş, pista «Regele Mihai». Salutăm demersul autorităților locale din oraşul respectiv, care intenționează să lege şi zona industrială Nădab de oraşul Chişineu”, au precizat reprezentanții Consiliul Local Civic. NEWS AR – D.T.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

57

23.05.-01.06.2011

Aproximativ 400 de milioane de lei vor fi investiţi în bazinul hidrografic al râului Mureş pentru prevenirea inundaţiilorExecutivul a aprobat în şedința de miercuri investiții pentru 12 obiective prioritare din infrastructura de mediu şi gospodărirea apelor, finanțate prin Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii. Dintre aceste obiective pentru prevenirea efectelor inundațiilor, 3 sunt în județul Mureş: amenajarea râului Mureş în zona barajului de priză Azomureş din Târgu-Mureş, punerea în siguranță a barajului de priză din comuna Albeşti şi amenajarea râului Niraj în amonte de acumularea Valea. Aceste investiții se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, a declarat ministrul Mediului, Borbely Laszlo. Borbely Laszlo a precizat că sumele vor fi contractate de constructori prin credit furnizor, iar plățile din partea Guvernului vor începe din 2014. Licitațiile pentru investițiile din bazinul răului Mureş vor fi demarate în aproximativ două săptămâni. Radio Mures MS - Adela Moldovan –

Halda de gunoi a Devei va fi ecologizată cu fonduri europeneProiectul inițiat de consilierii locali ai Devei ai USL, care prevedea trecerea în administrarea Consiliului Județean a terenului pe care este amplasată halda de gunoi a municipiului a fost votat în unanimitate de legislativul local. Acest demers era necesar în vederea accesării unei finanțări nerambursabile pentru ecologizarea gropii de gunoi cu fonduri europene. Judeţul Hunedoara este beneficiarul unui proiect finanţat din fonduri europene a cărui valoare se ridică la suma de 52 de milioane de euro şi care prevede amenajarea unui deponeu ecologic în comuna Boşorod, construirea unor staţii de sortare, dar şi ecologizarea deponeurilor neconforme. Halda de gunoi a Devei va trebui închisă în 2015, iar în cazul în care CL Deva nu ar fi adoptat acest proiect de hotărâre, ecologizarea deponeului s-ar fi făcut din fondurile de la bugetul local, trecerea în administrarea CJ Hunedoara fiind una din condiţiile obligatorii pentru accesarea finanţării. Din cele 11 administraţii locale din judeţ, doar Primăria Deva nu predase Consiliului Judeţean terenul respectiv, termenul limită fiind sfârşitul acestei luni. Proiectul de hotărâre a fost votat în unanimitate de cei 17 consilieri, din totalul de 21, prezenţi la şedinţa de vineri. "Finanţarea de 2,1 milioane de euro ar fi fost pierdută din

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

58

http://glshd.ro/Halda_de_gunoi_a_Devei_va_fi_ecologizata_cu_fonduri_europene.html

23.05.-01.06.2011

cauza iresponsabi-lităţii primarului Mircia Muntean, care a pus interesele proprii mai presus decât cele ale comunităţii. Am fost puşi în si-tuaţia în care, pe ultima sută de metri, să iniţiem acest proiect tocmai pentru a nu pierde finanţarea şi a nu obliga cetăţenii municipiului c, din taxele locale, să achite aceşti bani pentru ecologizarea haldei de la Deva. Proiectul iniţiat de consilierii USL a fost susţinut şi de colegii noştri de la PDL care, de această dată, au dat dovadă de maturitate politică şi au acţionat alături de noi în interesul cetăţenilor", a precizat liderul grupului de consilieri liberali din CL Deva, Florin Oancea. Proiectul de hotărâre a fost votat cu două amendamente. Primul amendament, propus de liberali, prevedea ca operatorul de salubritate să fie informat în legătură cu aceast transfer, iar cel de-al doilea, iniţiat de consilierii PDL, impune ca atât timp cât terenul va fi administrat de CJ Hunedoara, tariful de depunere a gunoiului pe haldă să nu fie majorat. În cazul în care această taxă de depunere ar fi majorată, diferenţele ar fi resimţite de deveni, care ar putea plăti mai mult pentru colectarea gunoiului de către operatorul de salubritate.Şedinţa CL Deva, la un pas de a fi suspendată: Şedinţa de vineri a fost la un pas de a fi suspendată din cauza inconştienţei consilierului liberal Sandu Borbeanu, care a dorit să "decoreze" sala de şedinţe a CL Deva cu un tablou, care îl înfăţişa pe scriitorul I.L. Caragiale. Gestul lui Borbeanu nu a fost apreciat de plenul legislativului local, dat fiind faptul că circul din CL Deva a luat sfârşit odată cu înlocuirea celor patru consilieri locali excluşi din PNL. Preşedintele de şe-dinţă, Ana Mermezan, i-a atras atenţia lui Borbeanu că, dacă nu renunţă la ideea de a "schimba decorul" sălii, va suspenda şedinţa. /Glasul Hunedoarei HD - Irina Năstase -

Terenul gropii de gunoi a Devei a trecut în administrarea CJ HunedoaraUn proiect de hotărâre iniţiat de consilierii locali USL din reşedinţa judeţului a avut succes şi în faţa reprezentanţilor PDL din legislativul local. În lipsa primarului municipiului Deva, Mircia Muntean şi a celor doi viceprimari, Cosmin Costa şi Marcel Morar, şedinţa extraordinară de Consiliu Local (CL) de vineri, convocată de grupul de consilieri ai Uniunii Social Liberale (USL) a decurs fără incidente majore. Proiectul de hotărâre prin care terenul aferent gropii de gunoi a oraşului va trece în administrarea Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara a fost aprobat cu votul tuturor consilierilor locali

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

59

23.05.-01.06.2011

prezenţi la şedinţă. În acest fel, municipiul Deva poate beneficia de cele peste două milioane de euro, finanţare europeană, pentru ecologizarea gropii de gunoi aflată în administrarea CL Deva. La această şedinţă au fost prezenţi toţi consilierii locali PDL.Niciun vot împotrivă: Proiectul iniţiat de consilierii USL din Deva prin care s-a hotărât trecerea în administrarea CJ Hunedoara a terenului pe care se află groapa de gunoi a oraşului a trecut fără probleme în şedinţa de vineri a legislativului local. De la şedinţă au lipsit atât primarul municipiului Deva, Mircia Muntean, cât şi cei doi viceprimari. Cu toate acestea, consilierii PDL au votat în favoarea proiectului. „Este un proiect benefic comunităţi locale, iar grupul consilierilor PDL nu putea să lipsească de la o asemenea şedinţă. Am sprijinit şi vom sprijini orice proiect favorabil cetăţenilor acestui municipiu indiferent de culoarea politică a consilierilor care au astfel de iniţiative“, a precizat Tiberiu Borca, liderul consilierilor PDL în CL Deva. Pe de altă parte, consilierul local Florin Oancea (foto mic), liderul PNL Deva, a declarat după şedinţă că, de acum înainte, în legislativul local al reşedinţei de judeţ nu va mai fi „circ”. „Mă bucur să constat că lucrurile au intrat pe făgaşul lor normal în CL Deva. Acum, grupul USL nou constituit deţine majoritatea şi îi asigur pe cetăţenii municipiului Deva că privim acest lucru cu cea mai mare responsabilitate. „Circul“ din CL Deva a luat sfârşit“, a afirmat Oancea./Servus HD

Valea Petriş va fi regularizată printr-un program derulat de Ministerul Mediului şi PădurilorGuvernul a aprobat în şedinţa de miercuri indicatorii tehnico-economici pentru 12 obiective de investiţii prioritare din infrastructura de mediu şi gospodărirea apelor, finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, a anunţat ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely. Între cele 12 obiective se regăseşte şi regularizarea Văii Petriş, pe raza comunei Petriş, din judeţul Arad. Regularizarea Văii Petriş are ca scop prevenirea efectelor distructive ale apelor, punerea în siguranţă a obiectivelor economice deja existente, precum şi eliminarea pericolului de pierdere a vieţilor omeneşti.„Anul acesta, prin aceste lansări de investiţii vom putea să dăm de două ori mai mulţi bani pentru investiţii de prevenire a inundaţiilor, decât anul trecut. Iar 2010 a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

60

23.05.-01.06.2011

fost anul în care am dat cei mai mulţi bani din 1990 încoace. Deci 2011 va fi un an bun pentru aceste lucrări de investiţii”, a declarat ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely. NEWS AR – O.T. –

Bani pentru apele din judeţGuvernul a aprobat în ultima şedinţă alocarea a peste 647 de milioane de lei pentru finanţarea a 12 obiective de investiţii din infrastructura de mediu şi gospodărirea apelor. Printre acestea se numără şi amenajrea râului Mureş în zona barajului de priză Azomureş şi amenajarea râului Niraj în amonte de acumularea Valea. Investiţiile au ca scop prevenirea efectelor distructive ale apelor şi punerea în siguranţă a obiectivelor economice existente în zonă. Adevărul de Seară MS – Claudia Sas –

Poluatorii sub lupăPotrivit unui raport prezentat de conducerea Gărzii de Mediu Mureş în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural pe luna mai combinatul Azomureş este de departe campion la amenzi. Sancţiunile dictate au fost în fiecare din cele patru cazuri pentru depăşirea concentraţiei de amoniac în aer. „Din februarie de când a început să fie monitorizată activitatea am întâlnit 4 situaţii de acest gen şi ca urmare am aplicat câte o amendă contravenţională de câte 50.000 de lei. În total au fost 200.000 de lei amenzi contravenţionale aplicate combinatului Azomureş”, a precizat, Laurenţiu Cincea, comisar-şef Garda de Mediu Mureş. ca de fiecare dată Garda de Mediu se aşteaptă la contestarea amenzilor în instanţă. „Probabil că ne vom întâlni în instanţă şi ca urmare a celor patru amenzi contravenţionale pe care le-am dat în cursul acestui an”, a mai menţionat Laurenţiu Cincea. În acelaşi raport, Garda de Mediu Mureş a subliniat că monitorizează şi ecologizarea iazurilor batal de pe fosta platformă chimică Bicapa Tîrnăveni. Comisarii de la mediu arată cu degetul către autorităţile locale, despre care spun că nu s-au implicat până în prezent în problema combinatului falimentar. „Spre diferenţă de autorităţile locale din Tîrgu-Mureş, care sunt mai mult aplecate către mediu şi care în paranteă fie spus, încearcă ecologizrea iazului batl de la Azomureş, autorităţile locale din Tîrnăveni nu încearcă o implicare pe acest sector”, a declarat Laurenţiu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

61

23.05.-01.06.2011

Cincea. şeful Gărzii de Mediu a specificat încă că nu se pune problema de amenzi în cazul Primăriei Tîrnăveni. 24 de ore mureşene MS – Emil Sabău –

Pas înainte pentru exportul de apăAdministraţia judeţeană face încă un pas în cadrul proiectului de vânzare la export a apei extrase din foraje din Arad. A fost afişat la transparenţă proiectul privind diminuarea patrimoniul public judeţean concesionat la S.C. Compania de Apă Arad S.A. cu 20 de foraje împreună cu instalaţiile/echipamentele/dotările şi terenul aferent şi aprobarea întocmirii unui Studiu de Oportunitate în vederea concesionării acestora. Pe scurt, CJA va decide să plătească societăţii de apă arădene suma pe care aceasta a investit-o în gardurile din jurul forajelor situate în apropiere de Şimand şi Sântana. „În baza hotărârilor Consiliului Judeţean Arad cu nr. 55/2011 şi nr. 101/2011 s-a convenit realizarea demersurilor privind crearea condiţiilor de transfer al apei potabile din judeţul Arad (România) în judeţul Bekes (Ungaria), prin intermediul unei societăţi mixte româno – maghiare, având ca acţionari S.C. Compania de Apă Arad S.A. şi Bekes Megyei Vizmuvek Zrt. În proiectul care se va realiza, frontul propus pentru captarea şi livrarea de apă potabilă către Ungaria este constituit din 20 de foraje aflate în patrimoniul Judeţului Arad, care sunt concesionate la S.C. Compania de Apă Arad S.A. (…). La cele 20 de foraje, operatorul regional – Compania de Apă Arad a realizat lucrări de împrejmuire din surse proprii. Valoarea neamortizată a acestor lucrări de împrejmuire este 27.688,70 lei (inclusiv TVA)”, se subliniază în documentaţia care va fi supusă votului aleşilor judeţeni. Jurnalul Arădean AR - S.B. –

Exportul de Apă de la Arad la Békés duce la concesionarea a 20 de forajeProiectul prin care Aradul livrează apă pentru Ungaria prinde contur, la scurt timp după înfiinţarea companiei mixte româno-maghiare SC Aqua Trans Mureşul SA. Compania de Apă va concesiona de 20 de foraje, împreună cu instalaţiile,echipamentele, dotările şi terenul afe¬rent acestora, unui nou operator, în vederea realizării exportului de apă. În proiectul care se va realiza, frontul propus pentru captarea şi livrarea de apă potabilă către Ungaria este constituit din 20 de foraje aflate în patrimoniul judeţului, care sunt

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

62

23.05.-01.06.2011

concesionate la S.C. Compania de Apă Arad S.A. Acestea vor fi concesionate pentru transferul apei potabile din judeţul Arad în judeţul Bekes (Ungaria), prin intermediul societăţii mixte româno - maghiare, având ca acţionari S.C. Compania de Apă Arad S.A. şi Bekes Megyei Vizmuvek Zrt. Consiliul Judeţean trebuie însă să plătească pentru anumite lucrări dispuse de Compania de Apă. Mai exact, la cele 20 de foraje operatorul a realizat lucrări de împrejmuire din surse proprii. Valoarea neamortizată a acestor lucrări de împrejmuire este însă de 27.688.70 de lei, astfel că, acestea trebuie plătite de către Consiliul Judeţean Arad. Pasul următor în vederea concesionării forajelor, amplasate în localităţile Şimand şi Sântana este organizarea licitaţiei publice, nu înainte însă de realizarea unor studii. Glasul Aradului – AR – Sandra Stoler

În primele 5 luni ale anului, Garda de Mediu Mureş a aplicat 56 de amenzi a căror valoare depăşeşte suma de 700 de mii de leiÎn acest an, Comisariatul Judeţean Mureş al Gărzii Naţionale de Mediu a efectuat 500 de controale, cele mai multe fiind neprogramate şi demarate la sesizări. Opt dintre cele 56 de amenzi au fost contestate în instanţă, dintre care patru sunt cele aplicate combinatului chimic Azomureş pentru depăşirea concentraţiei de amoniac în aer. Valoarea amenzilor aplicate combinatului se ridică la 200.000 de lei. Juriştii societăţii au ales să atace în instanţă procesul verbal de contravenţie, dar de data aceasta măsurătorile au fost efectuate cu analizorul mobil de amoniac, aparat care are toate avizele necesare. O altă problemă majoră a judeţului Mureş este combinatul chimic Bicapa de la Târnăveni. Societatea se află în faliment, dar termenul pentru ecologizarea zonei expiră în acest an, motiv pentru care Garda nu a acordat încă amenzi. Batalurile de la Târnăveni se întind pe o suprafaţă de 20 de hectare şi constituie un risc ridicat pentru mediu, mai ales în eventualitatea producerii unor calamităţi naturale. Radio Mureş MS -

Amenzi de 708.000 lei date de Garda de Mediu în 2010Comisariatul Judeţean Mureş din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu, şi-a prezentat activitatea de inspecţie şi control derulată în perioada 1 ianuarie- 15 mai, în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural de miercuri, 25 mai. Astfel, în planul de activităţi aferent

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

63

23.05.-01.06.2011

anului în curs, Comisariatul Judeţean Mureş şi-a propus un număr de 403 controale planificate şi 844 controale neplanificate, din care au fost efectuate un număr total de 506 de controale. Din totalul acestora, 161 au fost controale planificate, 345 neplanificate, şi au fost aplicate un număr de 56 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 708 .000 lei, respectiv 21 de avertismente. “În acest an au fost aplicate 56 de amenzi contravenţionale, 8 dintre acestea fiind constatate în Instanţele de judecată, 4 amenzi au fost aplicate agentului economic SC Azomureş în cuantum de 50.000 lei fiecare pentru funcţionarea fără respectarea condiţiilor impuse prin actul de reglementare. Valoarea amenzilor aplicate de Garda de Mediu Mureş, până la data de 17 mai, 2011 fiind de 708.000 lei”, a precizat Cincea Laurenţiu Dumitru, prim comisar al Gărzii Naţionale de Mediu, Comisariatul Târgu-Mureş. Amenzi pentru nerespectarea biodiversităţii. Din prezentarea activităţii Gărzii de Mediu Mureş nu a lipsit şi controalele efectuate în domeniul Biodiversităţii, habitatelor naturale şi protecţiei speciilor din flora şi fauna spontană. “Au fost efectuate un număr de 705 controale, din care 15 controale planificate la obiective cu impact semnificativ asupra factorilor de mediu, 60 de controale neprogramate, constând în 2 inspecţii pentru verificarea respectării condiţiilor impuse de actele de reglementare, 5 autosesizări, 11 inspecţii pentru rezolvarea sesizărilor, 34 de controale tematice şi 7 controale cu alte autorităţi. În urma acestor controale s-a aplicat 1 avertisment şi 4 amenşi contravenţionale în valoare totală de 39.000 lei”, a adăugat Cincea Laurenţiu Dumitru. Zi de Zi MS – Alin Zaharie -

În premieră naţională se vor realiza filmările la primul serial documentar despre siturile Natura 2000 din RomâniaDouă firme bucureştene vor realiza în perioada 2011 – 2012 un documentar pentru prezentarea siturilor Natura 2000. Proiectul, în valoare de peste 14 milioane de lei, finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională, este implementat de Fundaţia Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă, în parteneriat cu Ministerului Mediului şi Pădurilor. Serialul va fi difuzat pe un canal TV generalist în cursul anului viitor. Radio Mureş MS - Valeriu Russu –

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

64

23.05.-01.06.2011

Roşia Montană are ghid turisticA apărut ghidul turistic al Roşia Montană „Călătorie în ţara Aurului - o destinaţie de legendă în Apuseni”, lansat de Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă susţinută la Târgu Mureş. purtătorul de cuvânt al RMGC, Cătălin Hosu. Cartea îşi propune să atragă publicul către bogăţiile culturale ale zonei, una dintre cele mai vechi aşezări miniere din România. Publicaţia este destinată tuturor celor interesaţi de valoarea turistică a Roşiei Montane şi este disponibilă, în mod gratuit, în Centrele de Informare ale companiei din localitate şi din zonele învecinate, în cadrul expoziţiei „Aurul Apusenilor” din Centrul Istoric Roşia Montană, precum şi în pensiunile din Valea Arieşului. Ca provocare finală, ghidul invită vizitatorii Roşiei Montane să descopere felul în care un proiect minier modern poate ajuta la dezvoltarea economică a localităţii./CityNews MS – Adelina Burcea –

Proiectul Roşia Montană, gura de oxigen pentru economia ţăriiRoşia Montană Gold Corporation (RMGC) va investi două miliarde de dolari în proiectul minier Roşia Montană, a anunţat, ieri, Cătălin Hosu, purtătorul de cuvânt al RMGC, în cadrul unei conferinţe de presă găzduită de Hotel Concordia din Târgu-Mureş. „Până acum s-au investit peste 400 de milioane de dolari, iar investiţia totală pe care noi vrem să o facem la Roşia Montană se apropie de două miliarde de dolari. Nu cred că mai există vreo investiţie străină de anvergura aceasta în România. Cercetarea geologică a costat 48-50 milioane de dolari, costurile lunare ale firmei sunt de două milioane de dolari, peste 11 milioane de dolari a costat cercetarea arheologică, am construit un cartier la Recea pentru strămutarea localnicilor care a costat peste 30 de milioane de dolari, am făcut achiziţii de proprietăţi şi am avut cheltuieli de proiectare”, a declarat Cătălin Hosu. Beneficii pentru economia României Potrivit acestuia, estimările RMGC arată că suma de bani care va intra în economia României după implementarea proiectului va depăşi patru miliarde de dolari. „Există nişte calcule făcute, noi vorbeam în urmă cu doi ani de suma de patru miliarde de dolari care intră în economia României în urma unui singur proiect, cel de la Roşia Montană.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

65

23.05.-01.06.2011

Acele cifre sunt calculate la un preţ al aurului de 900 de dolari uncia şi un preţ de 12,5 dolari uncia la argint. Sunt nişte calcule care durează luni de zile până le faci, ele se fac după anumite reguli: se ia un preţ mediu al aurului pe o perioadă şi se fac nişte proiecţii. Noi vom încerca să actualizăm în acest an această sumă. Vă daţi seama că dacă vorbeam de patru miliarde în urmă cu doi ani, acum când preţurile la aur şi argint sunt mai mari, suma care ar urma să intre în economia României este şi ea mai mare”, a explicat Cătălin Hosu. „Geologii au descoperit un zăcământ de 314 tone de aur şi 1500 tone de argint, din care putem obţine aur în proporţie de 80%, adică 245 de tone şi circa 900 de tone de argint”, a adăugat Cătălin Hosu. Se aşteaptă acordul de mediu În momentul de faţă, proiectul minier Roşia Montană se află în procedură de autorizare pe mai multe planuri, necesitând obţinerea a diverse avize, permise, certificate, acorduri, cel mai important dintre acestea fiind acordul de mediu, document emis de Ministerul Mediului şi Pădurilor din România. „În momentul de faţă încercăm să obţinem acordul de mediu care conform legislaţiei din România trebuie obţinut de la Guvernul României, prin Hotărâre de Guvern. Acum proiectul se află în analiză la Ministerul Mediului unde este constituită o comisie de analiză tehnică formată cu specialişti din mai multe ministere ,dar şi specialişti independenţi. Aşteptăm cu nerăbdare un răspuns. Important este să primim răspunsul, noi sperăm să se întâmple cât mai repede acest lucru pentru că am depus la Ministerul Mediului studiul de evaluare a impactului asupra mediului din mai 2006 şi încă nu avem un răspuns. După obţinerea acordului de mediu, ultimul pas este autorizaţia de construcţie”, a precizat Cătălin Hosu. Zi de Zi MS – Alex Toth –

Reacţie rapidă a autorităţilor, în caz de catastrofăSăptămâna trecută, cu ocazia desfăşurării, la Târgu-Mureş, a Adunării Generale a Asociaţiei Municipiilor din România, Primăria municipiului nostru, prin arhitectul-sef, doamna Daniela Miheţ, coordonator al proiectului "Digital Mureş”, a lansat invitaţia celor aproape o sută de primari, viceprimari şi secretari de primării din întreaga ţară să adere la un nou proiect, având ca scop reacţia rapidă a autorităţilor publice locale, în caz

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

66

23.05.-01.06.2011

de catastrofă. Proiectul urmează să se realizeze prin intermediul unui site – solidaritate.com, care ar da posibilitatea autorităţilor să reacţioneze ultrarapid în caz de necesitate, iar apelurile umanitare ar ajunge la populaţie în maximum una-două ore.Pe acelaşi site pot fi făcute şi donaţii on-line, începând cu suma minimă de 5 euro şi, în plus, apelurile umanitare ar putea ajunge, prin reţeaua on-line de socializare, la câteva milioane de utilizatori români, care le-ar putea retransmite grupurilor de prieteni. Participanţii la Adunarea Generală a AMR au primit cu entuziasm această iniţiativă, adoptând-o şi promiţând că vor adera la ea, mai ales că, prin intermediul site-ului solidaritate.com, ar putea fi strânse fonduri şi pentru alte necesităţi, care să vină în sprijinului unor comunităţi defavorizate sau cămine de bătrâni. Cuvântul Liber MS –

Lacuri de agrement la marginea AraduluiVom avea două zone de agrement la marginea oraşului, a anunţat primarul.Două noi zone de agrement urmează să fie deschise, în perioada următoare, în municipiu. Dezvăluirea a fost făcută miercuri, de primarul Gheorghe Falcă, în cadrul unei conferinţe de presă. Lacuri de agrement, căsuţe de lemn pentru închiriat, zone amenajate pentru pescuit sportiv, pistă de canotaj – toate vor fi disponibile, încet-încet, pentru arădeni. Ambele zone sunt situate la marginea oraşului. Este vorba despre cea de la Ghilin şi cea de la Cărămidărie. Prima care va fi pusă la dispoziţia arădenilor este zona de agrement de la Ghilin. „În curând se va trece la amenajarea celor două bălţi, Ghilinul Mic şi Ghilinul Mare. În şedinţa Consiliului Local din luna iunie intrăm deja cu Planul Urbanistic Zonal. Se va afla în administrarea unei asociaţii de pescari. Conform PUZ-ului, însă, aici se pot amplasa şi căsuţe de vacanţă, de lemn”, a spus Gheorghe Falcă. Cea de a doua zonă, de la Cărămidărie, va intra în amenajare abia anul viitor. „Bălţile vor fi amenajate ca lacuri de agrement, vor fi amplasate căsuţe de lemn. Aici se va face şi pista de canotaj. Acum suntem în stadiul în care am cerut avizul Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale. Autorizaţia de construcţie există. Amenajarea o va face constructorul autostrăzii, după ce va finaliza lucrările la autostradă – fiind obligat să cureţe zona în urma şantierului”, a precizat edilul. Împreună cu Lunca Mureşului. Zona va fi legată şi de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

67

23.05.-01.06.2011

Lunca Mureşului, chiar ieri având loc o primă şedinţă tehnică pe această temă. Jurnalul Arădean AR - S.B. –

15 arii protejate, fără custoziO cincime din suprafaţa judeţului Hunedoara o reprezintă ariile protejate. Din păcate, 15 din cele 44 de astfel de arii nu au custozi şi aceasta pentru că nu există fonduri pentru administrarea lor, iar ocoalele silvice nu pot să îşi mai asume şi întreţinerea lor. Pe de altă parte, măcar în privinţa ariilor protejate, Hunedoara respectă normele europene. Potrivit acestora, până în 2020, 14 la sută din suprafaţa fiecărui judeţ trebuie să fie acoperită de arii protejate. 19 la sută din suprafaţa judeţului Hunedoara o reprezintă ariile protejate, cu cinci la sută mai mult decât ţinta impusă de normele europene. Din păcate, 15 din tre cele 44 de arii din judeţ sunt fără administrare. Directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara, Georgeta Barabas, spune că lipsa fondurilor a dus la această situaţie. “Fără bani, ocoalele silvice care ar fi trebuit să devină custozii acestor arii nu au cum să le ia în grijă. Practic, ele sunt, potrivit legii, în administrarea agenţiilor de protecţia mediului, care împreună cu jandarmii ar trebui să asigure paza ariilor”, declara Georgeta Barabas. Pe de alta parte, aceeaşi legislaţie nu dă posibilitatea nici agenţiilor de protecţia mediului, nici jandarmilor să aplice sancţiuni. Mai bine la parcuri. Pe teritoriul Hunedoarei sunt patru parcuri naţionale, două sunt integral în judeţ, iar alte două parţial, ele fiind întinse în mai multe judeţe. Este vorba despre Parcul Naţional Retezat şi Grădiştea Muncelului Cioclovina (complet în judeţ) şi Defileul Jiului şi cel al Mureşului (parţial pe teritoriul judeţului Hunedoara). Directorul APM Hunedoara declară că în cazul acestora există administraţii, astfel că aici nu există probleme privind inventarierea speciilor protejate şi a planului de management. La fel stau lucrurile şi în ceea ce priveşte cele 25 de arii protejate care au custozi. Acestea au întocmit planuri de management, în care se arată ce specii trebuie protejate şi în ce mod sunt ele controlate. Cele fără custozi sunt, în general, cuprinse în fondul forestier, deci este vorba despre păduri. Autorităţile au cerut Ministerului Mediului încă din urmă cu un an reducerea suprafeţelor declarate ca arii protejate, dar în anumite condiţii. “Am propus ca suprafeţele în care se desfăşoara activităţi economice în folosul comunităţilor locale

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

68

23.05.-01.06.2011

şi unde nu au fost identificate specii desemnate, adică pe cale de dispariţie, sa fie scoase din perimetrul ariilor protejate. Totul, bineinteles, cu respectarea normelor europene. Această propunere se află în procedura de decizie la minister”, afirma Georgeta Barabas. În schimb, o serie de organizaţii non-guvernamentale din ţara au cerut extinderea suprafetelor de arii protejate din judeţul Hunedoara. Specialistii in biodiversitate spun insa ca la ora aceasta nici macar nu se cunoaste cu exactitate ce fel de specii protejam in acele arii protejate. Aceiasi specialisti declara pe diverse forumuri de specialitate ca o decizie privind micsorarea sau cresterea ariilor protejate din judet va intarzia sa apara, avand in vedere ca exista o multime de verigi intermediare si directii care trebuie sa se pronunte pana cand se ajunge la o hotarare a ministrului Mediului. Mai mult ca sigur, in an electoral o astfel de decizie nu va fi luata. Pe de alta parte, oricum nici investitorii nu par sa fie prea interesati de respectarea normelor de mediu. Aproape toate marile investitii ce s-au derulat in judetul Hunedoara in ultimii ani au obtinut avizele de mediu sau pe cele de urbanism abia dupa inceperea lucrarilor. Specialiştii spun că documentele sunt solicitate cu bună ştiinţă abia după ce o investiţie este începută, pentru că astfel se ocoleşte informarea comunităţii asupra efectelor unor lucrări de amploare într-o zonă. Mai uşor cu spaţiul verde. Până în data de 31 decembrie 2010 toate localitaăţile urbane trebuiau să asigure o suprafaţă de 20 de metri pătraţi de spaţiu verde pentru fiecare locuitor în parte. Aşa spun normele europene în vigoare. Nerespectarea normelor va atrage după sine amendarea respectivelor primării. Aşadar, locuitorii din oraşele fără suficientă verdeaţă vor plăti, de fapt, şi amenda, şi vor trăi în continuare în zone predispuse la poluare. În total, în oraşele şi municipiile din judeţul Hunedoara sunt aproximativ 540 de hectare de spatii verzi. Agentia pentru Protectia Mediului Hunedoara le-a cerut primăriilor din localităţile urbane să prezinte situaţia spaţiilor verzi, având în vedere că termenul până la care trebuiau să se iîncadreze în 20 de metri pătraţi de verdeaţă pentru fiecare locuitor a expirat la finele lui 2010. În judeţ doar cinci localităţi respectă normele europene în această privinţă. Între acestea se numără Hunedoara – cu 23,9 metri patrati pentru un locuitor, Brad – cu 25 mp, Călan – 23,32 mp, Petrila – 25,2 mp si Uricani – 68 mp. La polul opus se află Deva – cu 3,64 mp, Aninoasa – 0,79 mp şi Vulcan – 3.14 mp. Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

69

23.05.-01.06.2011

le-a cerut primarilor din cele nouă localităţi aflate sub norma comunitară să prezinte un plan de acţiune privind extinderea spaţiilor verzi. Directorul APM Hunedoara, Georgeta Barabas, spune că primarii a cinci oraşe nici măcar nu au dat un răspuns instituţiei pe care o conduce: “Le-am cerut să ne transmită ce suprafaţă deţin în prezent, ce demersuri vor face pentru atingerea obiectivului comunitar şi ce perspective sunt pentru creşterea suprafeţelor. Cinci dintre primării ne-au tratat cu spatele. Mă refer la Deva, reşedinţa de judeţ, care are doar 3,64 de metri patrati pe cap de locuitor şi aceasta pentru ca au introdus în calcul şi verdeaţa din cimitire, Orăştie, Haţeg, Geoagiu şi Simeria. Măcar cei din Aninoasa, Petroşani, Lupeni şi Vulcan au avut bunăvoinţa să ne răspundă la adresele pe care le-am trimis. Noi nu putem nici măcar să îi amendăm şi, probabil, din acest motiv se comportă aşa. În schimb, acest lucru revine Gărzii de Mediu”. Garda de Mediu Hunedoara nu a luat până acum nicio măsură, iar la Deva a început hăcuirea şi a porţiunii din spaţiu verde existent în prezent în localitate. De altfel, autorităţile promit că vor înlocui cu tuia gardul viu scos. O altă tentativă de plantare de arbori exotici a mai avut loc în urmă cu câţiva ani în municipiul Deva, dar aceştia nu au rezistat din cauza climei.Conform OUG nr. 114/2007 primăriile aveau obligaţia să asigure din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 de metri pătraţi până în data de 31 decembrie 2010 şi de minimum 26 de metri pătraţi până în 2013. Din acest calcul se exclud zonele de agrement situate în afara localităţilor. În plus, de la 1 ianuarie 2008 fiecare primărie a deschis un registru al spaţiilor verzi din localitatea respectivă.Replica HD - Monnalise Hihn –

Malul Mureşului, curat pe momentÎn fiecare an la sfârşitul primăverii malul Mureşului capătă o față nouă. Băncile sunt refăcute, copacii văruiți iar peturile aruncate pe iarbă adunate. Munca depusă de către voluntarii de la Rotaract Teka, responsabili de această acțiune de ecologizare are nu numai un rol ecologic, dar şi un rol educativ, pentru ca toți cei care se bucură de spațiul verde să îl păstreze curat. Este al şaselea an când membrii Rotaract Teka organizează o acțiune de ecologizare pe malul Mureşului. În acest an li s-au alăturat elevii Gimnaziului „Alexandru Ioan Cuza” din Tîrgu Mureş pregătiți să adune tot ce au lăsat târgumureşenii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

70

23.05.-01.06.2011

iesiți la iarbă verde şi să repare băncile care trebuie refăcute de la an la an. Parteneri în această campanie sunt reprezentanții Administrației Bazinale de Apă Mureş care au venit înarmați cu zeci de saci de plastic, mănuşi de cauciuc, vopsea şi bidoane de var. Din păcate şi organizatorii sunt conştienți că peste două săptămâni malul Mureşului va fi din nou plin de gunoaie, din cauza nepăsării concitadinilor noştri. TV Mureş MS

Şase luni pentru pistele de biciclete din municipiuS-a dat startul proiectării pistelor de biciclete care să lege cartierele Aradului.Mobilizare generală în privința pistelor de biciclete. Cel puțin aşa reiese din declarațiile oficialilor locali. După ce în urmă cu o săptămână primarul Gheorghe Falcă anunța faptul că se va realiza o pistă de biciclete pe întreaga lungime a malului Mureşului, acum, Răzvan Popa, directorul executiv al Direcției tehnice a Primăriei Arad, ne-a destăinuit faptul că a început lucrul şi la studiul de fezabilitate privind realizarea pistelor de biciclete care vor face legătura între cartiere şi centrul Aradului.Studiu pentru alte pistePopa ne-a indicat faptul că există bani puşi deoparte pentru proiectarea şi execuția pistelor de biciclete pe malul Mureşului şi că s-au alocat şi bani pentru studiul de fezabilitate pentru pistele care vor lega cartierul Vlaicu de Aradul Nou. Directorul executiv susține faptul că proiectanții acestui studiu au la dispoziție şase luni pentru a prezenta Primăriei rezultatele. Pentru acest proiect, Primăria Arad speră să obțină fonduri europene. Jurnalul Arădean AR - A.D.B. –

Acţiune de ecologizare la Pădurea BejanEchipați cu saci şi mănuşi, peste 100 de elevi deveni au dat o lecție celor mari, participând la o acțiune de ecologizare în zona de agrement a Pădurii Bejan. După doar o oră de muncă, aceştia au reuşit să curețe o mare parte din zonă, strângând 30 de saci de gunoaie. Elevi ai claselor l – Vlll de la Şcoala Generală „Andrei Mureşanu” din Deva, împreună cu cei de la Liceul Teoretic „Traian”, mai exact 150 de tineri, au fost cei care s-au ocupat de curățarea gunoaielor din cea mai frecventată zonă din Deva, pentru ieşirile la iarbă verde. Deoarece, în general, lumea „uită” să strângă resturile după o zi de picnic,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

71

23.05.-01.06.2011

copiii au avut parte, cu ocazia aceasta, şi de educare în ceea ce priveşte conduita ieşirilor în natură. La final, iniţiativa s-a dovedit a fi un adevărat succes, şi mai mult, a fost bine primită şi de cetăţenii aflaţi ieri la Bejan. Acţiunea a fost organizată de Asociaţia Ecologică Petro-Aqua, care a mai desfăşurat numeroase activităţi de ecologizare pe raza judeţului nostru, împreună cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara. Aceasta nu este nici prima, nici ultima activitate de acest fel a elevilor deveni, care intenţionează să desfăşoare în viitorul apropiat o întreagă serie de astfel de acţiuni, atât în parcuri, cât şi în grădinile şcolilor. Mesagerul Hunedorean HD - Cristina Ghenea –

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA

Teme de mediu

Balastierele lui Bulf şi George Hoţu, închise de Garda de Mediu• „Greii” din construcții valorificau balastul fără a avea autorizație• Trei din şase balastiere controlate s-au ales cu activitatea suspendatăAfacerile cu balastiere din Argeş, dar mai ales cele care privesc extragerile de agregate minerale au intrat în vizorul Inspectoratului General al Poliției Române. Un control inopinat şi amănunțit al Direcției de Investigare Fraude în colaborare cu specialiştii Gărzii Județene de Mediu, a scos la iveală faptul că jumătate dintre balastierele verificate produceau material fără autorizație. SC SAB Piteşti, societate patronată de celebrul om de afaceri Cătălin Bulf, SC Amfora Plus Trans a lui George Dumitrescu (zis ”Hoțu”) şi SC Tunele SA Braşov, patronată de Horațiu Cercel, au fost vreme de câteva zile verificate la sânge. Într-un final, comisarii de la Mediu au suspendat activitatea balastierelor cu pricina. Acțiune secretă a Direcției de Investigare Fraude. În ultima vreme, oamenii legii au primit mai multe reclamații cu privire la faptul că balastierele din Argeş fie funcționează fără autorizație, fie extrag mai mult agregat mineral decât cel trecut în acte. Săptămâna trecută însă, o acțiune amplă şi extrem de riguroasă avea să scoată la iveală matrapazlâcurile făcute de câțiva patroni argeşeni cunoscuți în domeniu. Raziile s-au defăşurat în secret, polițiştii din cadrul Direcției de Investigare Fraude (DIF) Bucureşti

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

72

23.05.-01.06.2011

refuzând categoric să dea prea multe detalii celor de la Garda de Mediu Argeş cu privire la societățile pe care le aveau deja în vizor. Au fost verificate şase balastiere, trei dintre acestea fiind depistate în funcțiune, deşi nu îşi mai actualizaseră autorizațiile de mediu de mai bine de un an. Este vorba despre SC Tunele SA, punctul de lucru din Ciofrângeni, SC SAB Piteşti şi SC Amfora Plus Trans Dârmăneşti, societăți cărora le-a fost suspendată activitatea şi care au primit sancțiuni în valoare de 60.000 de lei fiecare. Amenzi de 240.000 lei şi recuperarea prejudiciului . Mai mult, comisarul-şef al Gărzii de Mediu Argeş, Ioan Ene, susține că polițiştii DIF intenționează să recupereze prejudiciul prin confiscarea veniturilor obținute de balastierele respective pe perioada cât au funcționat fără autorizație. În afară de cele trei societăți închise temporar, alte trei balastiere au fost găsite în neregulă de către comisarii de la Mediu. SC RMR Curtea de Argeş, SC Beto Construct din Căteasca şi SC Totem de la Poienarii de Argeş au primit sancțiuni de câte 20.000 de lei pentru depozitări necontrolate de deşeuri metalice. În total, cele şase balastiere au primit amenzi de 240.000 de lei.( http://ziarobiectiv.ro/)

Tunelurile de sub Dâmboviţa, curaţate pentru prima dată în 25 de aniO echipă de 40 de oameni îmbrăcați în costume speciale, închise ermetic şi dotate cu tuburi de oxigen, va coborî în Dâmbovița subterană, râul din beznă care colectează dejecțiile şi apa reziduală provenite de la cele două milioane de bucureşteni. Este prima dată când se curăță tunelurile de sub Dâmbovița, la 25 de ani de la darea acestora în folosință. Dimensiunile tunelurilor de sub Dâmbovița variază între 3,3 m lățime şi 2,45 m înălțime până la 4,5 m lățime şi 3,6 m înălțime. Deoarece cantitatea de ape menajere colectate creşte semnificativ, pe măsură ce râul subteran străbate oraşul, numărul „casetelor de colectare" creşte de la două la trei pe tronsonul Vitan-Popeşti. Fiindcă n-a fost curățat niciodată de la darea în funcțiune, în 1987, în tunel s-au depus aluviuni în cantități atât de mari încât pe traseu au răsărit 25 de „insule" de consistență fermă, în care resturile s-au sedimentat în micro-straturi geologice. După acelaşi principiu ştiințific care a dus la formarea unei delte la gurile de vărsare ale Dunării în Marea Neagră, la vărsarea Dâmboviței subterane în Dâmbovița de suprafață s-a creat o lungă limbă de uscat, care conține şi prezervative, şomo-ioage de cârpă, tampoane, bucăți de cauciuc şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

73

http://ziarobiectiv.ro/

23.05.-01.06.2011

alte resturi, conform directorului general adjunct al Apa Nova, Epsică Chiru. Reprezentantul Apa Nova - compania care se ocupă de curățarea canalelor colectoare - ne arată nişte fotografii: „În anumite locuri este exact ca într-o peşteră. S-au format stalactite şi stalagmite de depuneri. Din cauză că Ceauşescu s-a grăbit în 1987, lucrurile s-au precipitat şi canalul colector a fost dat în funcțiune fără ca echipele să mai apuce să scoată pe anumite porțiuni popii de susținere a planşeului de beton. În jurul acestor stâlpi s-au format, prin depunere, stalactite şi stalagmite din celofan, hârtie şi mâl, exact ca într-o peşteră". Ca să cunoască exact la ce „misiune" se înhamă, Apa Nova a angajat o companie din Ungaria care să realizeze o endoscopie a Dâmboviței subterane, introducând prin canale scafandri cu camere video speciale, care au realizat „un documentar" de 240 de ore. Scafandrii unguri au filmat fiecare centimetru pătrat din cei 40 kilometri de tuneluri cât însumează Dâmbovița subterană, pentru a cartografia zonele în care canalul e obturat de depuneri. Mai mult, fiecărui punct filmat în subteran îi sunt asociate coordonatele GPS de la suprafață, pentru ca echipele de intervenție să ştie care e cel mai apropiat punct pe unde pot ajunge la dop. Operațiunea de curățare a Dâmboviței se va face în doi paşi. Întâi se vor pompa din Lacul Morii mai multe jeturi de apă sub presiune, care vor antrena mâlul de pe pereții celor 17 kilometri de tunele. Urmează o a doua etapă, în care în tunele se vor monta din loc în loc nişte valve cu deschidere-închidere automatizată, care vor putea sigila anumite porțiuni din canale, pentru ca muncitorii să poată intra cu utilajele de raclare ca să curețe fundul albiei, să stoarcă mâlul şi să îl scoată la suprafață. Vor fi scoase inclusiv resturile de cofrag lăsate de constructori în 1987. După ce albia Dâmboviței subterane va fi complet curată, valvele vor fi folosite de Apa Nova pentru a devia la intervale regulate cursul apelor menajere dintr-un tunel pe celălalt, pentru a asigura mentenanța permanentă a canalelor, ca să nu mai apară dopuri aluvionare. De asemenea, se va îndrepta o eroare de proiectare de pe vremea lui Ceauşescu. Explică directorul Apa Nova Epsică Chiru: „Când canalele de ape menajere ies la suprafață în zona Glina, prezintă un prag cu înălțimea de 1,8 metri, care favorizează depunerile aluvionare. Noi vom îndepărta această barieră". Primăria Capitalei speră ca prin curățarea „dopurilor" care gâtuiesc Dâmbovița subterană, aceasta să preia în perioadele cu precipitații abundente o

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

74

23.05.-01.06.2011

cantitate mai mare de ape pluviale, diminuându-se astfel riscul de inundații.(www.epitesti.ro)

Parc ecologic în raiul gunoaielorUn teren de 2 ha de pe malul Lacului Pantelimon va deveni spațiu verde peste 6 luniÎn stânga - cimitirul Mărcuța, în dreapta - Liceul Lucian Blaga. În față, cât vezi cu ochii, Lacul Pantelimon. Aceştia sunt vecinii viitorului parc ecologic Dobroieşti, singurul spațiu verde cu panouri solare şi sistem de irigat cu temporizator din oraş. Pe strada Aurului, la doi paşi de viitorul parc SF, nimeni n-a auzit de ecologie. Gheorghe Florea locuieşte de 25 de ani aici. Îi plac iernile cu zăpadă din plin şi primăverile cu verdeață bogată. Doar atunci gunoaiele de pe malul lacului nu se mai văd din balcon. Peste 6 luni, zic autoritățile, acestea vor fi amintire. Aceasta este macheta proiectului. În parc vor fi plantați 6.650 de arbori, arbuşti şi plante perene, gard viu din arbuşti foioşi şi 10.000 mp de gazon. Pe terenul de 2,2 hectare, Primăria sectorului 2 va amenaja un parc care va avea 6.650 de arbori, arbuşti şi plante perene, stâlpi cu panouri solare pentru iluminat, sistem de irigație care asigură plantelor doar câtă apă au nevoie, 28 de bănci comode, mese şi scaune pentru picnic şi două spații de joacă pentru prichindei.Lucrările, care vor costa 2,55 milioane de lei (din care 1,8 milioane fonduri nerambursabile), vor începe azi, cu împrejmuirea terenului.«Bine că scăpăm de mizerie!» Aurelian Niculae, 35 de ani: “Este cel mai bun lucru care se putea face aici. E plin de gunoaie în spatele blocului unde locuiesc”. Marius Bodur, 37 de ani: “Dacă vom scăpa de gunoaie va fi foarte bine, iar dacă fac şi un loc de joacă pentru copii va fi excelent. Vor fi stâlpi de iluminat cu panouri solare?! Asta-i tare!”.Gheorghe Florea, 59 de ani: “Ce bine că fac ordine aici! Ştiți cum duhneşte vara în spatele blocului? Slavă Domnului că scăpăm de mizeria asta”. (www.click.ro/18.05.2011)

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

75

http://www.epitesti.ro/

23.05.-01.06.2011

Balastieră, trimisă în insolvenţă de SGA SuceavaSC Balasrom SRL Suceava, firmă care are ca principal obiect de activitate exploatarea pietrişului şi nisipului din albiile râului din judeşul nostru a intrat în mare încurcătură.Recent, Agenția Națională Apele Române, Administrația Bazinală Siret a depus la Tribunalul Suceava o cerere de deschidere a procedurii de insol¬vență împotriva firmei amintite, pentru că aceasta nu şi-a plătit datoriile restante în cuantum de peste 1,15 miliarde de lei vechi. Este vorba despre datorii neachi¬tate începând cu data de 31.10.2010. Societatea Balastom, cu se¬diul în municipiul Suceava, a avut un abonament de exploatare a prundişului şi nisi¬pului din albiiile râurilor din județ de la SGA pe care nu l-a onorat, în sensul că nu a plătit contrava¬loarea materialelor de construcții extrase. Conform aceleiaşi cereri de deschidere a procedurii de insolvență, societatea comercială şi-a schimbat denumirea, numindu-se anterior SC Harus SRL Dumbrăveni, avându-i ca asociați pe Mihăiță Musteață, cu 40%, David Bernabeu, cu 40%, şi Francisco Javier Cadenas, cu 20%. Obiectiv de Suceava

Lacul Bacău va fi golit de apă. Speciile de peşti şi păsări din zona protejată riscă să disparăMăsura va fi luată pentru efectuarea unor lucrări pe malurile lacului. În urmă cu cinci ani lacul a fost inclus în situl Natura 2000 şi se află în aria de protecție specială avifaunistică.Zecile de specii de peşti, păsări, mamifere şi amfibieni care viețuiesc pe Lacul Bacău riscă să dispară din peisajul zonei începând cu jumătatea lunii iunie. Societatea Hidroelectrica, proprietara lacului ce se întinde pe o suprafață de 202 hectare, îl va goli de apă. Motivul îl constituie realizarea unor lucrări de modernizare a hidroizolațiilor şi a pereților de pe canalul de fugă dar şi a camerei de încărcare de la hidrocentrala din zona Letea. Chiar dacă, în mai 2006, zona a fost inclusă în situl Natura 2000 şi în aria de protecție avifaunistică, fiind sigurul lac din municipiu protejat prin lege, băcăuanii vor trebui să asiste neputincioşi la golirea lui. „Aceste lucrări sunt absolut necesare. Dacă nu se fac, riscurile sunt foarte mari. Prin distrugerea rosturilor şi a etanşeităților de pe canalul de fugă există pericolul ca apa să se infiltreze şi să inunde cartierul Şerbăneşti", a explicat Nicolae Berindean, seful serviciului Exploatare din cadrul Administrației Bazinale de Apă

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

76

23.05.-01.06.2011

Siret (ABA). Acesta a mai explicat că, golirea lacului, se va face sub o strictă supraveghere şi cu respectarea unor condiții drastice. „Din cele 200 de hectare doar 100 vor rămâne complet fără apă. În cealaltă jumătate trebuie să fie o adâncime de cel puțin trei metri. Vrem ca impactul asupra faunei să fie cât mai mic", a mai spus Berindean.Pierderi inevitabile: Gabriel Grițcu, preşedintele Centrului Regional de Ecologie, organizație care deține custodia lacului şi are în sarcină protejarea lui, crede însă că speciile de păsări şi peşti vor avea de suferit în ciuda măsurilor impuse „Anumite habitate, zone umede şi mlăştinoase, vor fi afectate iar o parte din puii de rațe şi pescăruşi vor muri. Şi peştii sunt în pericol. Pe marginea lacului vor rămâne cantități de icre iar peştii foarte mici nu vor avea timp să se retragă în zona mai adâncă. Noi vom monitoriza zona şi vom încerca limitarea pierderilor", a spus Grițcu. În prezent, pe Lacul Bacău, viețuiesc 22 de specii de mamifere, 147 de specii de păsări, din care 11 specii sunt considerate ca fiind rare, 12 specii de reptile şi amfibieni şi 22 de specii de peşti. Adevarul de Seara (Bacau)

Hărţi de hazard contra inundaţiilorAdministrația Națională ”Apele Române” a accesat peste 40 milioane de euro, sumă reprezentînd valoarea celor 10 contracte de finanțare semnate în cadrul proiectelor intitulate “Planul pentru prevenirea, protecția şi diminuarea efectelor inundațiilor”, proiecte pe care le derulează la nivelul bazinelor hidrografice Crişuri, Banat, Siret, Mureş, Someş-Tisa, Buzău, Argeş-Vedea, Dobrogea-Litoral, Olt şi Jiu. Hărțile de hazard la inundații de la nivelul bazinelor hidrografice vor fi finalizate pînă la mijlocul anului 2012. Proiectele presupun realizarea hărților de hazard la inundații pe tronsoane ale cursurilor de apă principale şi ale afluenților săi de gradul I şi II, pe o lungime de aproximativ 20.000 km de cursuri de apă. În cadrul acestor proiecte se foloseşte metoda de scanare LIDAR (Light Intensity Detection and Ranging), care constă în efectuarea de zboruri aerospațiale în urma cărora se va obține modelul digital al cursului de apă şi al zonei adiacente. Pe lîngă zborurile aerospațiale se vor efectua şi lucrări de teren, respectiv ridicări topografice convenționale, care constau în realizarea bazei de date topografice şi care au ca rezultat editarea de hărți în format GIS, precum şi efectuarea de studii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

77

23.05.-01.06.2011

hidraulice, hidrologice şi de management al bazinului hidrografic. Spre deosebire de planurile de apărare pe care le avem în prezent, hărțile de hazard la inundații vor arăta cu precizie ridicată extinderea zonei inundate şi, în anumite situații, vor putea să ofere informații referitoare la viteza apei, adîncimea apei la viituri, corespunzătoare unor debite cu diferite probabilități de depăşire, adică date referitoare la inundații care se petrec o dată la 1.000 de ani, o dată la 100 de ani, o dată la 20 ani, respectiv o dată la 10 ani. Nicolae SAVA – Ceahlaul (Neamt)

Teme similare

Barajul Poiana Uzului, loc de repetitie pentru dezastreInspectoratul pentru Situatii de Urgenta (ISU) Bacau va efectua joi, 26 mai, un exercitiu de cooperare in aval de barajul Poiana Uzului. Misiunea vizeaza activitatea comitetelor locale si serviciilor voluntare pentru situatii de urgenta a oraselor Darmanesti si Tg. Ocna si a comunei Dofteana. Conducerea ISU Bacau urmareste prin astfel de exercitii o mai buna pregatire a pompierilor din teritoriu care trebuie sa actioneze in orice moment pentru asigurarea protectiei populatiei, animalelor si bunurilor materiale in cazul producerii de inundatii datorate unei avarii majore la lucrarea hidrotehnica Poiana Uzului. “Exercitiul de joi are drept scop antrenarea membrilor comitetelor locale pentru situatii de urgenta in vederea punerii in aplicare a Planului de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la constructii hidrotehnice si poluarilor accidentale. Cu aceeasi ocazie se testeaza si Planul de evacuare in situatii de urgenta, in vederea realizarii in scurt timp si in mod organizat a instiintarii, alarmarii si evacuarii populatiei, animalelor, bunurilor materiale si valorilor de patrimoniu”, a precizat lt. Andrei Grecu, ofiter de relatii publice in cadrul ISU Bacau. Prin intermediul acestui exercitiu se va urmari antrenarea personalului cu responsabilitati in avertizarea populatiei si a institutiilor economice si sociale situate in aval de lacurile de acumulare, in caz de accidente la constructii hidrotehnice. Astfel de instruiri au rolul de a limita efectele inundatiilor si de a intari cooperarea cu institutiile deconcentrate.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

78

23.05.-01.06.2011

Scenariul exercitiuluiLa inceputul lunii mai, precipitatiile in bazinul hidrografic al riului Uz si Trotus au avut o medie zilnica de 40 – 60 l/mp. Prognoza hidrologica deloc favorabila arata ca nivelul in lac va depasi 509,75 mdM, drept pentru care pe 23 mai, la ora 07.00, s-a instituit “Situatia de atentie”. Debitul afluent estimat este de 80 mc/s, din acumulare deversindu-se cu un debit de 40 mc/s. Pompierii spun ca pe 23 mai, la ora 20.00, s-a constatat aparitia unor mici alunecari de teren pe versantul nordic al muntelui Carunta, existind pericolul ca viteza alunecarii sa creasca si sa disloce un volum important din apa lacului. Cantitatile de precipitatii in bazinul hidrografic al riului Uz au depasit media zilnica de 100 l/mp prognozindu-se depasirea “Cotei de atentie” la statia hidrometrica Cremenea. Pe 24 mai ora 08.30, in bazinul piriului Uz precipitatiile cumulate au depasit 120 l/mp, prognozindu-se un debit afluent de circa 400 mc/s. Incepind cu ora 10.30 s-a trecut la evacuarea unui debit de 120 mc/s din Acumularea Poiana Uzului. In sedinta Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta Bacau din 24 mai, s-a instituit “Situatia de alarma”. Ulterior, pe 26 mai, la ora 08.30, in bazinul Uz precipitatiile cumulate au depasit 40 l/mp. Astfel, s-a instituit “Situatia de pericol” si s-a dispus mentinerea debitului evacuat la 120 mc/s.Alarma la dezastreCa urmare a crsterii frontului si a vitezei de alunecare a terenului si prognozarii depasirii “Cotei de pericol”, pe 26 mai, la ora 11.00, s-a dispus presedintilor comitetelor locale pentru situatii de urgenta introducerea semnalului de alarmare “Alarma la dezastre” si trecerea la evacuarea populatiei, animalelor si bunurilor materiale si informarea permanenta a Centrului Operational Judetean Bacau al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta, asupra situatiei din zona de responsabilitate. “Dupa trecerea undei de viitura presedintii comitetelor locale pentru situatii de urgenta impreuna cu Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta Bacau vor lua masuri pentru reabilitarea zonelor afectate, localizarea si inlaturarea urmarilor dezastrului. Alaturi de ISU Bacau, participa si celelalte forte de interventie. Imdeiat dupa dezastru, se va asigura apa si hrana pentru persoanele si animalele afectate sau evacuate; se va asigura cazarea si adapostirea persoanelor afectate sau evacuate; asigurarea energiei pentru iluminat,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

79

23.05.-01.06.2011

incalzire si alte utilitati; reabilitarea zonei afectate; acordarea de ajutoare de prima necesitate, despagubiri si asistenta sociala si religioasa. Ziarul de Bacau

Razboi la cutite pe un lac de 65 de hectareZeci de locuitori din comuna Ungureni acuza autoritatile statului ca refuza sa emita certificate de proprietate pe terenul aflat sub lacul de 65 de hectare de la Bibiresti. Comisia Judeteana de reconstituire a dreptului de proprietate a validat, in martie 2010, 46 de dosare de improprietarire, insa nici pana astazi titlurile nu au fost emise. Nemultumiti, proprietarii arata cu degetul inspre Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara (OCPI) Bacau, institutie in sarcina careia cadea scrierea acestora. Localnicii spun ca tergiversarea emiterii titlurilor de proprietate ar fi orchestrata politic si ca un ales PDL din Consiliul Local Ungureni ar fi artizanul din umbra al blocajului. Perspectiva retrocedarii pamantului aflat sub lacul de 65 de hectare de la Bibiresti ii pune pe jar pe localnici. Pe adresa Comisiei judetene de fond funciar, aflata in subordinea Prefecturii, au sosit peste 90 de solicitari de reconstituire a dreptului de proprietate pe amplasamentul de origine, adica terenul de sub lac. Din cele 94 de documentatii funciare, comisia a validat, la inceputul lui 2010, 76 de cereri. In a doua jumatate a lunii martie 2010, pentru 46 de documentatii Comisia locala Ungureni a inaintat cereri de emitere a titlurilor individuale de proprietate, in conformitate cu decizia Comisiei judetene de fond funciar. De mai bine de un an de zile - afirma reprezentantii proprietarilor care au avut pamanturi sub lac - emiterea titlurilor este tergiversata. „Noi am trimis aproape 100 de dosare catre Comisia judeteana de fond funciar. Ni s-au validat 46 de cereri, astfel incat incepand cu luna martie 2010 le-am transmis catre OCPI in vederea scrierii titlurilor de proprietate. Nu s-a scris niciunului”, a declarat primarul comunei Ungureni, Vasile Bibire (PSD). Edilul a mai spus ca intentia autoritatilor ar fi ca proprietarii sa nu primeasca titluri individuale, ci in devalmasie: un singur titlu pentru toti cei care au avut pamant sub lacul de 65 de hectare. „Nu e normal atata timp cat proprietarul a fost deposedat de comunisti pe o suprafata, sa-i dai acum inapoi in devalmasie. Unii au mers la razboi pentru pamanturile de sub lac”, a comentat edilul.„Terenul e bulibasit”

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

80

23.05.-01.06.2011

Paul Dragomir este unul dintre proprietarii nemultumiti de blocarea sistematica a scrierii titlurilor de proprietate. Conform hotararii Comisiei de fond funciar este proprietar pe 3,22 hectare din lac, iar pentru alte aproximativ 0,8 hectare se judeca in instanta. „Conform hotararii comisiei am dreptul la 3,22 hectare din lac. Mai am si alte suprafete, dar sunt in Tribunal cauzele. Domnul Miroseanu (n.r. - Liviu Miroseanu, directorul OCPI Bacau) a fost in comisie la Prefectura si a semnat si el. De ce nu vrea sa elibereze titlurile de proprietate? Asta e politica, nu e altceva”, a declarat Dragomir. Potrivit primarului Bibire, inclusiv comuna ar avea proprietati sub lac. In total, aproximativ 20 de hectare. „Exista 20 de hectare de luciu care apartin Consiliului Local Ungureni, dar terenul este bulibasit”, a apreciat primarul.La 90 de ani isi vrea pamantul inapoiIntre zecile de proprietari nemultumiti se afla si un veteran de razboi, in etate de 90 de ani. Stefan Ancuta si-a amintit ca in urma cu jumatate de secol terenul de sub lac servea drept faneata. „Am avut jumatate de hectar. Tatal meu a fost la razboi, in 916 (n.r. - 1916) si in 45 (n.r. - 1945) am fost eu. Ridicam cate 4 care de faneata de acolo. Tatal meu a venit din razboi fara degete la picioare ca a degerat. Astazi mergem dupa dreptate dintr-o parte in alta. Dezmostenim pe toti oamenii care au avut de suferit pentru un singur om”, a spus veteranul. Ce s-a validat trebuia improprietaritConform oficialilor Primariei Ungureni, validarea dosarelor facuta de Comisia judeteana de fond funciar reprezinta, de fapt, recunoasterea dreptului de proprietate de catre aceasta. Iulian Aron, cadastristul comunei, afirma ca cetatenii care au detinut terenuri sub lac au reusit sa faca dovada ca sunt proprietari de drept ai pamanturilor. „Prin validare, comisia a recunoscut, practic, dreptul de proprietate al acestor persoane. Am intocmit un plan parcelar cu toti proprietarii care au avut teren pe vechiul amplasament. Am facut jumatate de an masuratori cadastrale. Dupa ce am pus la punct documentatia, am dat spre scriere catre OCPI a titlurilor de proprietate”, a precizat Aron, care a recunoscut ca nu-si poate explica de ce s-a intarziat mai bine de un an scrierea titlurilor.„Primarul vrea sa batem pari in apa”

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

81

23.05.-01.06.2011

Proprietarii care se bat pentru pamanturi il acuza pe consilierul local Constantin Bibire (PDL) ca ar fi artizanul tergiversarii emiterii titlurilor de catre OCPI. Localnicii spun ca Bibire este sustinut de nume grele din organizatia judeteana a PDL si ca asta ar explica de ce proprietarii nu si-au vazut inca titlurile. Abordat de jurnalistii Desteptarii, consilierul pedelist a declarat ca, de fapt, toti proprietarii care au avut pamanturi sub lac au constituit Asociatia Piscicola Bibiresti, fiecare dintre acestia contribuind - in natura - cu terenurile detinute. Potrivit alesului, Primaria nici macar nu ar detine pamanturi sub lac. „Primaria nu are sub luciul de apa niciun metru patrat de teren. Noi vrem titlu de proprietate in devalmasie. Asociatia Piscicola e formata de toti proprietarii care au avut terenuri sub luciul de apa. Ei au venit cu aporturi in natura”, a spus Bibire. El a adaugat ca intregul scandal ar fi orchestrat politic de primarul social-democrat al comunei Ungureni. „Primarul e de la PSD. Eu am candidat de doua ori la primarie. A inceput campania. El vrea sa bata pari in apa ca sa delimiteze proprietatile. De asta vrea titluri individuale”, a glumit consilierul, neluand in seama faptul ca dosarele de retrocedare au fost validate chiar in Comisia judeteana de fond funciar.„Decizia Comisiei a fost suspendata”Reprezentantii OCPI Bacau, direct vizati de acuzele lansate de proprietari, afirma ca decizia comisiei din subordinea Prefecturii a fost „momentan suspendata”. Liviu Miroseanu, directorul Oficiului de Cadastru, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca legislatia nu ar fi suficient de explicita in cazul retrocedarii suprafetelor aflate sub un luciu de apa. „Luciul de apa este la alte reglementari fata de fondul funciar. N-ai cum sa delimitezi cadastral un luciu de apa. In momentul de fata, hotararea aceea (n.r. - a Comisiei judetene de fond funciar) este suspendata. Au venit juristii nostri cu niste noutati. Solutia propusa de noi este una de mijloc. Pozitia noastra este sa retrocedam terenurile individual, dar fara sa precizam exact limitele de proprietate”, a afirmat Miroseanu. In replica, avocatul proprietarilor - Gabriel Ionita - a declarat ca decizia Comisiei judetene de fond funciar este fara echivoc si nu lasa loc de interpretari. Ionita a apreciat ca daca ar fi existat probleme de ordin juridic ele ar fi iesit la iveala de mult. „Nu inteleg care este motivul tergiversarii scrierii titlurilor si emiterii acestora de catre cei

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

82

23.05.-01.06.2011

indreptatiti. Daca ar fi existat probleme referitoare la respectivele amplasamente, acestea trebuiau sa faca obiectul unor lamuriri sau chiar litigii pana la acest moment cand deja vorbim despre o formalitate - emiterea unor titluri pe vechile amplasamente, fata de care nu a produs nimeni nicio dovada ca ar avea la aceasta ora alt regim juridic. Noi nu avem cunostinta de acte care sa treaca in proprietatea unei asociatii terenurile oamenilor”, a afirmat Ionita. Avocatul a precizat ca „exista modalitati legale pentru solutionarea pe cai amiabile a diferendului creat”, dar ca - a precizat Ionita - ar exista „anumite interese oculte din partea celor care administreaza acum lacul”. Prefectura reanalizeaza dosarul Conducerea Prefecturii Bacau a declarat ca va reanaliza in intregime cazul la sedinta din iunie a Comisiei judetene de fond funciar. Potrivit subprefectului Mugurel Dascalu, Comisia a emis mai multe hotarari privitoare la cele 65 de hectare de luciu de apa, prima datand inca din 1998. „In 1998 a fost data o hotarare a Comisiei, iar in 2010 s-a revenit cu o alta hotarare care a modificat un articol din hotararea din 1998. La urmatoarea sedinta a Comisiei, cea din iunie, voi propune reanalizarea cazului data fiind complexitatea sa. Mai multe nu comentez”, a spus Dascalu. In 1998, conducerea Prefecturii de la acea data a incercat sa retrocedeze suprafata de 65 de hectare. Comisia judeteana de fond funciar a validat la acel moment un drept de proprietate in indiviziune (devalmasie). La inceputul lui 2010, Comisia a modificat Articolul 2 al hotararii din 1998, stipuland ca reconstituirea dreptului de proprietate trebuie facuta individual si nu la „gramada”. Pe baza acestei hotarari, Comisia a validat toate cele 76 de dosare, din care 46 au fost trimise la OCPI de Comisia Locala Ungureni in vederea emiterii titlurilor de proprietate. Lucian Bogdanel – Desteptarea (Bacau)

Pagube de miliarde, în urma ploii de duminică, la Iacobeni► ploaia torențială însoțită de grindină a provocat pagube de câteva miliarde de lei vechi ► mai multe locuințe sunt izolate din cauză că podețele au fost distruse de furia naturii 4O ploaie torențială însoțită de căderi de grindină, care s-a abătut duminică după amiază asupra comunei sucevene lacobeni, a provocat pagube de câteva miliarde de lei vechi.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

83

23.05.-01.06.2011

Oamenii au rămas neputincioşi în fața furiei naturii care le-a inundat curțile, le-a distrus culturile şi tot ce mai aveau. Primarul comunei, Angelica Fădor, ne-a declarat că marți va sosi la fața locului o comisie special constituită care va evalua pagubele provocate de furia naturii. Cele mai afectate zone rămân Ciutina şi Căruş, însă de pagube însemnate nu au scăpat zonele Blandaia, Drancani şi Valea Fierului. Trebuie amintit că o ploaie torențială, care nu a durat mai mult de 20 de minute, a nămolit podețe, a distrus garduri, iar apa pâraielor din zonă, al căror debit a crescut brusc, a intrat în curțile oamenilor, a distrus culturi agricole, intrând şi în anexele gospodăreşti ale locuitorilor din zonă. DN 17, pe raza comunei lacobeni, a fost bombar¬dat de grindină, stratul de gheață adunat în anumite locuri ajungând la cinci centimetri grosime. Din acest motiv, circulația pe principala arteră rutieră ce face legătura Sucevei cu Ardealul a fost îngreunată ore în şir. Din fericire, apa provenită din umflarea pâraielor nu a intrat în locuințele oamenilor. Pompierii din Vatra Dornei şi lacobeni au intervenit, atât duminică, cât şi ieri, în localitatea lacobeni cu maşini speciale din dotare şi echipaje formate din ofițeri, subofițeri şi voluntari pentru degajarea albiei pârâului Ciotina şi a secțiunilor de scurgere a podețelor colmatate cu resturi de material lemnos şi pietriş, precum şi pentru evacuarea aluviunilor de pe drumul național. La fața locului au sosit şi echipaje ale jandarmeriei pentru a sprijini intervenția în zonă. În câteva minute tot satul a fost acoperit de apă, gheață şi nămol. Copaci rupți, aluviuni şi cioate scoase de pe munte, podețe şi garduri distruse puteau fi văzute mai la tot pasul. "Luni, 23 mai, am inaugurat o lucrare de apărare mal, care, însă, nu a fost afectată, dar dacă această investiție nu era gata putea fi mult mai rău pentru sat Culturile agricole au fost distruse în totalitate. Avem mai multe locuințe izolate din cauză că patru podețe din beton au fost distruse şi alte câteva din lemn au fost avariate. Niciodată nu am mai fost loviți de un aseme¬nea dezastru. Încercăm să reme¬diem situația, intervenim unde se poate, am apelat la firma Mochlos, cea care a lucrat efectiv la drumul național şi am mai căutat sprijin la alte persoane", ne-a spus primarul localității. Cristina SCORŢARIU – Obiectiv de Suceava

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

84

23.05.-01.06.2011

Asociatia Kolping a ecologizat la OituzO ampla actiune de ecologizare a avut loc simbata, la Oituz, acolo unde peste 100 de copii de clasele IV – VIII au strins gunoaiele din 3 zone ale comunei, o portiune a riului Oituz si de la soseaua principala inspre cimitirul catolic si monument. Manifestarea a fost intitulata “Un Oituz mai curat de Ziua Copilului” si a fost organizata de Asociatia Kolping Oituz, in parteneriat cu scolile generale nr. 1 si 2 din comuna, Primaria Oituz, Parohia romano-catolica si Asociatia Kolping Moldova. “Mult gunoi, foarte mult gunoi, enorm de mult gunoi aruncat din neglijenta, lipsa de educatie personala si comunitara – aceasta au constatat voluntarii care au activat simbata, dupa cum se precizeaza intr-un comunicat de presa semnat de Rita Domocos, presedintele Asociatiei Kolping Oituz. Mai e nevoie de multa atitudine pentru a scapa de aceasta problema. Dar noi avem datoria sa încercam, sa sensibilizam si sa speram ca nu vor mai trece înca 20 de ani”. Pentru buna desfasurare a activitatilor de ecologizare, Primaria Oituz a pus la dispozitie manusi si saci menajeri, asigurind si transportul deseurilor colectate. La terminarea programului, au fost organizate jocuri si concursuri pentru copiii care au luat parte la actiune, precum si un program de dans în aer liber, împreuna cu voluntarii de la Kolping. Conducerea asociatiei Kolping a precizat ca manifestarea s-a dorit a fi si o sensibilizare a comunitatii din Oituz asupra importantei pastrarii unui mediu curat, o actiune cu caracter formativ-ecologic si un alt mod de a sarbatori Ziua Copilului. Ziarul de Bacau

„Ultima plută cu plutaşi adevăraţi”, pe Bistriţa, de la Gura Barnarului la Poiana TeiuluiÎncepând de astăzi, râul Bistrița, de la Gura Bamarului, din comuna Crucea, județul Suceava, şi până la Valea Teiului, în coada lacului Bicaz, județul Neamț, aşteaptă "Ultima plută cu plutaşi adevărați". Cel puțin aşa este numită acțiunea inițiată de profesorul Constantin Cojocaru, cu sprijinul Direcției Silvice Suceava şi a RNP -Romsilva. Conform programului, legatul plutei de buşteni se va face în data de 31 mai, la Gura Bamarului, în comuna Crucea. Pe data de 3 iunie, la ora 10.00, pluta va fi lansată la apă şi va fi condusă pe râul Bistrița de profesorul Cojocaru. Desigur, el va fi însoțit de mai mulți silvicultori care vor asigura securitatea experi¬mentului. Seara, după 20 de kilo¬metri parcurşi,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

85

23.05.-01.06.2011

pluta va fi oprită peste noapte în satul Lunca. In data de 4 iunie, la ora 10.00, plutaşii îşi vor relua cursa, care va avea ca punct de sosire satul Poiana Teiului din județul Neamț, în coada lacului de acumulare de la Bicaz. Crai Nou (Suceava)

Pompierii îşi testează capacităţile pe lacul Izvorul MunteluiEchipele de salvatori din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Neamț îşi testează astăzi capacitatea de reacție în cazul unor situații de urgență apărute pe apă.Locul de desfăşurare ales de conducerea ISU Neamț pentru derularea exercițiului este lacul Izvorul Muntelui de la Bicaz. Echipele de pompieri şi autospecialele ISU vor acționa în baza unui scenariu cât se poate de dramatic, după modelul simulărilor ce presupun salvarea de vieți omeneşti şi evitarea pe cât posibil a pierderilor materiale. Una dintre temele exercițiului este salvarea pasagerilor dintr-un avion nevoit să aterizeze forțat în zonă, astfel că acțiunea de astăzi promite să fie un adevărat spectacol. Este un bun prilej pentru pompieri să-şi testeze capacitățile fizice dar şi tehnica modernă pe care inspectoratul o deține în curtea proprie."Este un exercițiu cu scop de antrenament, face parte din activitatea noastră specifică, nu este o demonstrație. Ne testăm capacitatea noastră de intervenție, este un exercițiu intern, combinat apă-uscat, şi sunt mai multe forțe care se implică. Exersăm nişte proceduri", a declarat colonelul Ioan Nițică, şeful Inspectoratului pentru Situații de Urgență Neamț. Realitatea Media (Neamt)

Cuejdiul, baia boschetarilor• căldura i-a determinat pe amărîti să apeleze la albia rîului pentru a se răcori • primăria asmute politia locală pe ei. Temperaturile ridicate din ultimele zile au scos la curs de apă tot ce înseamnă om al străzii, vagabond, boschetar sau, pur si simplu, pietrean amărît care locuieste în apropierea cursurilor de apă care traversează Piatra. Coroborată cu lipsa apei din blocuri, optiunea oamenilor de a se îmbăia direct în Cuejdi pare întemeiată, mai ales că rîul n-are apometru. Mai multi amărîti au fost văzuti în ultimele zile spălîndu-se direct la sursă, în amintirea vremurilor demult apuse cînd omul era tot una cu natura. Evident, ideea lor n-a rămas netaxată de pietrenii de bine. Unul din ei a pozat un grup de oameni taman în plină procedură de curătare, după care s-a adresat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

86

23.05.-01.06.2011

primăriei. „Albia pîrîului Cuejdi a ajuns baie publică pentru boschetari, chiar sub nasul politiei. Frumoasă imagine de oras turistic si european“, scrie omul autoritătilor. Reactia oficialilor din primărie este cît se poate de diplomată: „Vom sesiza politia locală în legătură cu această problemă, pentru a supraveghea zona si a preveni astfel de manifestări pe viitor“, spune Vlad Tudor, purtătorul de cuvînt al institutiei. În mod normal, pietreanul prins la scăldat în albia Cuejdiului (sau a Bistritei, deopotrivă) ar trebui taxat corespunzător, că în oras zbenguiala este permisă numai în apa proprie a fiecăruia, de acasă, sau la piscinele din strand. Însă nici nu prea există un temei pe care să-l invoce organele atunci cînd au în vedere sanctionarea scăldatului public. Regulamentul privind buna gospodărire, întretinere, curătenie si estetică în Piatra Neamt, actualizat, interzice, la articolul 2, litera h, „spălarea masinilor, utilajelor, cărutelor, covoarelor etc. în apele rîurilor Cuejdi si Bistrita“, sub rezerva unei amenzi de la 1.500 la 2.500 de lei. Cum însă nu se face referire explicită la propria persoană, ci doar la eventuale posesiuni, o astfel de sanctiune ar fi lesne de contestat. Tocmai de aceea oficialii pietreni au rezerve în privinta stopării îmbăiatului direct în albie. Monitorul de Neamt

Pagube şi circulaţie îngreunată, după o furtună cu grindinăPrecipitații abundente însoțite de grindină s-au abătut ieri după-amiază asupra comunelor lacobeni şi Ciocăneşti, în zona de munte a județului. Furtuna a lăsat în urmă pagube în lacobeni şi a îngreunat circulația pe DN 17, şoseaua care face legătura dintre Moldova şi Ardeal. Puțin după ora 15.00, pompierii de la Detaşamentul Vatra Dornei, alături de lucrătorii de la Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență din lacobeni, au intervenit pentru degajarea albiei pârâului Ciotina şi a secțiunilor de scurgere a unor podețe care erau blocate cu material lemnos. De asemenea, s-a intervenit şi pe DN 17, pe raza comunei lacobeni, unde aluviuni venite de pe versanți îngreunaseră circulația. Totodată, din cauza şuvoaielor venite de pe dealuri, curtea şcolii din centrul comunei lacobeni a fost inundată, de asemenea apa pătrunzând şi în subsolul unui bloc de lângă unitatea de învățământ. „Din primele evaluări rezultă că au fost distruse patru podețe din beton, de acces în gospodării, alte trei podețe au fost avariate, de asemenea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

87

23.05.-01.06.2011

aproxi¬mativ 100 de metri de apărări de maluri din beton şi din gabioane şi circa 50 de metri terasament drum comunal fiind distruse", a declarat locotenent colonelul Cristian Hociung, de la Compartimentul de Informare şi Relații Publice al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Suceava. Acestea au fost primele probleme seriose apărute în județ în acest an din cauza ploilor abundente. / Monitorul de Suceava

Inundaţii la Ciocăneşti şi lacobeni, după o ploaie torenţială cu grindină, de 20 de minute► circulația pe DN 17, pe raza comunei lacobeni, a fost îngreunată după ce gheața căzută a acoperit şoseaua cu un strat gros de cinci centimetri. Ieri după amiază, în zona localităților Ciocăneşti şi lacobeni, o ploaie torențială care nu a durat mai mult de 20 de minute a nămolit podețe, a distrus garduri, iar apa pâraielor din zonă al căror debit a crescut brusc a intrat în curțile oamenilor, a distrus garduri şi culturi agricole intrând şi în anexele gospodăreşti ale locuitorilor din zonă. DN 17, pe raza comunei lacobeni, a fost bombardat de grindină, stratul de gheață adunat în anumite locuri ajungând la cinci centimetri grosime. Din acest motiv, circulația pe principala arteră rutieră ce face legătura Sucevei cu Ardealul a fost îngreunată ore în şir. Din fericire, apa provenită din umflarea pâraielor nu a intrat în locuințele oamenilor. Potrivit ISU Suceava, pompierii din Vatra Dornei şi lacobeni au intervenit în localitatea lacobeni cu o autospecială şi două motopompe, patru utilaje, şi un echipaj format dintr-un ofițer, 18 subofițeri şi 14 voluntari pentru degajarea albiei pârâului Ciotina şi a secțiunilor de scurgere a podețelor colmatate cu resturi de material lemnos şi anrocamente, precum şi pentru evacuarea aluviunilor de pe DN 17, în dreptul localității lacobeni. Pompierii au intervenit în urma unei averse de ploaie însoțită de grindină, care a generat scurgeri torențiale pe versanți. Apa a pătruns în curtea şcolii din centrul localității lacobeni. A mai fost inundat subsolul unui bloc din vecinătatea scolii. Din primele evaluări, au fost distruse patru podețe din beton de acces la gospodării, trei podețe au fost avariate, aproximativ 100 metri de apărări de maluri din beton şi din gabioane şi 50 metri terasament drum comunal au fost, de asemenea, distruse. Din fericire, nu au fost victime şi nici case inundate. Obiectiv de Suceava

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

88

23.05.-01.06.2011

Grindina şi aluviuni au blocat temporar circulaţia rutieră pe DN 17 Circulația rutieră pe drumul DN 17, care străbate județul de la Suceava la Vatra Dornei, a fost serios afectată duminică după-amiază, când o furtună puternică însoțită de grindină s-a abătut asupra localităților lacobeni şi Ciocăneşti. Circulația în zonă pe DN 17a fost îngreunată atât din cauza stratului de grindină, cât şi ca urmare a aluviunilor aduse de torenți de pe versanți. Şeful ISU Suceava, colonel loan Burlui, a declarat presei că în cele două comune amintite, lacobeni şi Ciocăneşti, s-a produs, duminică după-amiază, o rupere de nori, însoțită de o cădere puternică de grindină, iar mai multe curți şi anexe gospodăreşti au fost inundate. El a mai menționat că din cauza grindinei care a căzut în zonă, circulație pe DN 17 a fost restricționată, adăugând că pe şosea au fost aduse şi aluviuni antrenate de torenții formați pe dealuri. Ioan Burlui a precizat că circulația rutieră în zonă a fost dirijată de echipaje ale Poliției rutiere, iar alte echipaje ale ISU Suceava au intervenit atât în lacobeni, cât şi în Ciocăneşti. Crai Nou (Suceava)

Pompierii fac pregatiri pentru inundatiiBarajul Poiana Uzului a fost saptamina trecuta scena unor operatiuni de amploare care au vizat in principal siguranta cetatenilor. Autoritatile locale din orasele Darmanesti, Tg. Ocna si comuna Dofteana, impreuna cu Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta (ISU) Bacau si ceilalti factori decizionali s-au pus in situatia de a face fata unui dezastru natural produs in urma fisurarii barajului. Gindita ca un exercitiu, misiunea desfasurata in aval de barajul Poiana Uzului a mobilizat oamenii cu responsabilitati in avertizarea populatiei si a institutiilor economice si sociale situate in aval de lacurile de acumulare, in caz de accidente la constructii hidrotehnice. Ca urmare a precipitatiilor abundente si a alunecarilor de teren, pret de citeva ore, la barajul Valea Uzului a fost “Alarma la dezastre”, iar Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta Bacau a actionat ca intr-o situatie reala. Ziarul de Bacau

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

89

23.05.-01.06.2011

Furtuna a măturat, ieri, RuginoasaPloile căzute asupra Ruginoasei, ieri, în numai o oră, au făcut prăpăd: au fost inundate gospodării, s-au distrus culturi agricole, s-au decopertat drumuri comunale, vicinale, agricole şi zone de protecție ale drumului județean care traversează comuna.Potrivit Comitetului pentru Situații de Urgență, situația pagubelor produse arată astfel:- 110 gospodării inundate (curți şi grădini);- 1,2 km DJ 157 I (zona de protecție) decopertată de balast;- Terasament distrus parțial pe 8 ulițe săteşti din satul Ruginoasa;- Drumul Comunal 186 distrus parțial pe o lungime de 2,5 km;- Drumul Comunal 187 distrus parțial pe o lungime de 4 km;- S-a reactivat o alunecare de teren; - 60 hectare păşune inundată;- 110 ha grîu afectat în proporție de 70%;- 60 ha sfeclă afectat în proporție de 80%;- 150 ha porumb afectate în proporție de 70%;- 80 ha floarea soarelui afectate în proporție de 60%;- 10 ha cartofi afectate în proporție de 80%.„Sîntem cu ochii pe Ruginoasa, şeful Comitetului pentru Situații de Urgență (CJSU) s-a deplasat la fața locului, vom face evaluarea pagubelor, mai mult, nu am ce să zic, decît că e greu pentru oamenii de acolo, din păcate, sînt fenomene pe care nu le poți preîntîmpina ori opri”, a declarat preşedintele CJSU, prefectul Mihai Archip. /Ceahlaul (Neamt)

Rupere de nori la RuginoasaFurtuna puternică de ieri, la prânz, a provocat inundații în 110 gospodării, alunecări de teren şi a avariat drumuri * culturile agricole din comună au fost culcate la pământ de ape. Furtuna violentă de ieri la prânz a lăsat dezastru în urma ei, în comuna Ruginoasa. În nici o oră, precipitațiile torențiale au inundat 110 gospodării iar pârâurile s-au revărsat peste ogoarele sătenilor. "Ploaia a determinat scurgeri torențiale şi creşteri de niveluri şi debite pe cele două cursuri de apă din comună, consecințe fiind inundarea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

90

23.05.-01.06.2011

gospodăriilor populației, distrugerea culturilor agricole sau decopertarea drumurilor comunale, agricole şi a zonelor de protecție ale drumului județean ce traversează comuna. A fost o rupere de nori. Noi stâteam în centrul comunei şi ne uitam cum într-o parte e soare iar din cealaltă parte venea nenorocirea", ne-a declarat Nicu Chirilă, primarul comunei Ruginoasa. Imediat ce norii de ploaie s-au împrăştiat, autoritățile din comună au început inventarierea pagubelor: 110 gospodării inundate (curți şi grădini), 1,2 kilometri din DJ 157 I (zona de protecție) decopertată de balast; terasament distrus parțial pe opt ulițe săteşti din satul Ruginoasa; DC 186 distrus parțial pe o lungime de 2,5 kilometri; DC 187 distrus parțial pe o lungime de 4 kilometri şi 60 hectare de pâşune inundată. Ca şi cum nu ar fi fost suficient, înr-o parte a comunei s-a reactivat o alunecare de teren iar culturile de pe mai multe ogoare au fost distruse: 110 hectare grâu afectate în proporție de 70%; 60 hectare de sfeclă afectate în proporție de 80%; 150 hectare porumb afectate în proporție de 70%; 80 % din cultura de floarea soarelui afectate în proporție de 60% şi 10 hectare de cartofi afectate în proporție de 80%."Alunecarea de teren nu reprezintă un mare pericol, doar că mai sunt câteva case acolo. Majoritatea celor din zonă s-au mutat încă de acum doi ani, dar mai avem bătrâni care locuiesc în câteva case. Cred că 20 la sută din gospodăriile din comună au fost inundate, avem suprafețe de culturi agricole distruse, culcate la pământ", a adăugat primarul Nicu Chirilă.Dacă inițial li s-au părut exagerate pagubele anunțate de localnici, autoritățile județene s-au lămurit cu proprii ochi că într-adevăr a fost prăpăd la Ruginoasa. Inspectorul-şef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Neamț, colonelul Ioan Nițică, s-a deplasat la fața locului pentru constatarea în teren a situației, iar în această dimineață primarul aşteaptă o comisie de inventariere a pagubelor numită de prefect."Comitetul Județean pentru Situații de Urgență monitorizează în continuare evoluția fenomenului pentru dispunerea măsurilor necesare", a declarat prefectul Mihai Archip. Realitatea Media (Neamt)

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BUZĂU-IALOMIŢA

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

91

23.05.-01.06.2011

Investiţii de peste 2,4 milioane de euro pentru consolidări de mal pe Bâsca Chiojdului Localnicii comunelor Chiojdu şi Cătina nu vor mai avea motive de teamă de fiecare dată când sunt precipitații însemnate în zona montană, Administrația Bazinală de Apă (ABA) Buzău - Ialomița având în prezent în derulare un proiect de investiții pentru executarea unor lucrări de regularizare pe râul Bâsca Chiojdului. Potrivit datelor furnizate de reprezentanții instituției, lucrările de construcții constau în realizarea protecțiilor şi consolidărilor de mal pe râul menționat, în toate zonele de eroziune active, pe o lungime totală de 8.177 metri liniari. Conform răspunsului semnat de directorul ABA Buzău - Ialomița, ing. Adriana Petcu, lucrarea în valoare de 10.229.108 lei (fără TVA) a fost contractată cu firma SC Lescaci Com SRL Negreşti-Oaş şi au început în septembrie anul trecut. La rândul lor, reprezentanții administrației publice din Chiojdu susțin că derularea acestor lucrări de regularizare are o mare importanță pentru comunitatea locală, întrucât precipitațiile din abundență au creat în ultima perioadă multe probleme în comună. “Lucrarea este de foarte mare importanță, pentru că pune în siguranță atât terenuri agricole, cât şi zone în care sunt locuințe. La noi, când sunt ploi, este jale mare, întrucât pe lângă eroziunile de pe albia râului ne-au stricat şi foarte multe drumuri“, ne-a declarat primarul comunei Chiojdu, Gheorghe Dumitrache. Pe lista drumurilor comunale afectate de inundațiile de anul trecut, primarul din Chiojdu a menționat DC 58 Bâsca Chiojd-Cătiaşu, DC 57 Chiojdu-Poienițele şi DC Bâsca Chiojd-Plescioara, alesul local sperând să obțină fonduri pentru reabilitarea lor./Ziarul Opinia, Buzau 27 Mai 2011

200 de locuitori ai comunei Lopătari, izolaţi de lume După ruperea de nori de luni, apele Slănicului au distrus DC159 pe circa 30 de metri, blocând accesul în satele Terca şi Ploştin. Satele Terca şi Ploştina din Lopătari au rămas izolate de restul comunei, după ce apele învoburate ale Slănicului au distrus drumul comunal pe o distanță de cca. 30 de metri la intrarea în prima localitate menționată. Pe lângă izolarea celor 345 de familii din cele două sate, care totalizează peste 1.200 de locuitori, ruperea de nori de lunea trecută a blocat accesul şi către Focul Viu, unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice de pe Valea Slănicului. Potrivit datelor furnizate

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

92

23.05.-01.06.2011

de primarul comunei, Vasile Lefter, zona calamitată de ape a mai fost avariată şi în anii trecuți, fără însă a se ajunge într-o situație atât de gravă. “Pe 25-30 de metri drumul este rupt complet, aşa încât nu mai este posibil accesul nici pe jos. A fost o viitură foarte puternică, într-o zonă în care am mai avut probleme, dar de data aceasta apele au făcut prăpăd“, ne-a declarat primarul Vasile Lefter. Producerea acestor pagube a intrat inclusiv în atenția Comitetului Local pentru Situații de Urgență şi a Inspectoratului de la nivel județean, primarul lopătărean fiind decis să ceară sprijin autorităților de rang județean şi central pentru refacerea căii de acces către cele două sate. “Am început să facem demersuri către Consiliul Județean şi acum merg inclusiv către Apele Române, pentru că noi i-am informat încă de anul trecut că sunt probleme în zona Terca şi acum să vedem ce soluții pot fi luate, pentru că din bugetul local, la puterea economică a comunei, nu cred că vom avea resursele necesare. Refacerea şi punerea în siguranță a drumului sunt însă absolut necesare, pe de o parte având în vedere numărul locuitorilor din cele două sate, iar pe de altă parte gândindu-ne că drumul asigură şi accesul la proprietățile agricole şi forestiere ale lopătărenilor. Sunt câteva mii de hectare de pădure şi nu mai pot fi exploatate”, a concluzionat primarul Vasile Lefter. În privința accesului elevilor la Şcoala din Malul Roşu, primarul a precizat că aceştia vor fi nevoiți să treacă prin curțile riveranilor. În schimb, o problemă reală va fi reprezentată de imposibilitatea accesului maşinilor de intervenție (salvare, pompieri, poliție), lucru care i-a determinat pe aleşii locali să se mobilizeze pentru a improviza un drum de acces. “Vom apela la forțele locale, cu utilaje şi forță de muncă, deoarece nu vom putea rămâne prea mult timp în această situație”./Ziarul Opinia de Buzau

Teme similare

Ploile abundente din ultimele zile au provocat inundatii si surpari de teren in mai multe localitati prahovenePloile repetate si in cantitati mari din ultimele zile au afectat mai multe gospodarii din diverse zone ale judetului, provocand in plus si alunecari de teren care au ingreunat circulatia rutiera pe anumite tronsoane. De departe, cea mai afectata zona a fost cea a comunei Teisani. ,,In perioada 14 – 24 mai, cand au cazut ploi abundente, scurgerile de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

93

23.05.-01.06.2011

pe versanti au afectat drumul local adiacent paraului Valea Stalpului. Ca atare, s-au rupt apararile de mal in mai multe locuri, pe o distanta totala de cateva sute de metri, iar in prezent in acele zone se circula cu restrictii, pe un singur sens. Masinile cu gabaritul mai mare - cum e de pilda cea a pompierilor - nu pot circula pe drumul respectiv, existand pericolul surparii drumului sub greutate’’, ne-a explicat Rodica Anghelache, viceprimarul comunei Teisani. ,,Ceea ce am putut remedia urgent am facut, insa pentru a nu se mai repeta aceasta situatie este nevoie de o lucrare ampla, de regularizare a albiei paraului. Iar deocamdata pentru asa ceva nu sunt bani, lucrarea fiind estimata la cateva miliarde de lei vechi’’, ne-a mai precizat aceasta. Tot in Teisani, ploile au afectat si culturile agricole. ,,Peste 50 de hectare, de-a lungul Drumului National 1 A au fost inundate, iar culturile compromise, atat din cauza ploilor abundente, cat si din cauza grindinei’’, ne-a mai precizat viceprimarul localitatii amintite. Afectate de ploi au fost orasul Urlati si comunele limitrofe acestuia. ,,La noi, au fost 10 familii afectate de volumul mare de apa care a produs inundatii in curti si beciuri. Am apelat la ISU si astfel masinile pompierilor au fost trimise sa ne ajute. De asemenea, am dispus sa se curete santurile infundate pentru ca apa de pe deal a adus la vale pietre si gunoaie, care au astupat scurgerile’’, ne-a declarat Constantin Safta, primarul comunei Iordacheanu. Nici drumul judetean DJ 102, care vine dinspre Urlati, traverseaza comuna Iordacheanu in sensul spre Valenii de Munte nu a scapat de furia torentelor care s-au scurs de pe dealuri, carand la vale pietre si pamant, pe alocuri, ce ingreuneaza circulatia. Tot din cauza ploilor abundente, canalizarea din orasul Urlati a refulat. ,,Anul acesta, vom demara un proiect de modernizare a sistemului de canalizare si atunci probabil ca nu vom mai avea probleme. Oricum, din datele pe care le am, doar o singura casa din oras a avut curtea inundata, deoarece se afla construita sub nivelul retelei de canalizare’’, ne-a precizat si Marian Machitescu, primarul orasului Urlati. In comuna Drajna ploile nu au adus inundatii sau alunecari de teren, ca in anii anteriori, ci doar un munte de gunoaie, pe albia raului cu acelasi nume. ,,Timp de aproape trei luni, cu 15 oameni, am adunat o suta de tone de gunoaie de pe albia raului Drajna, iar acum ploile au adus altele in loc, daca nu chiar mai multe’’, ne-a declarat nemultumit Mihai Gavrila, primarul comunei Drajna. Si daca, pana acum, aproape la fiecare sezon ploios existau probleme cu traficul pe DJ 235, in zona

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

94

23.05.-01.06.2011

comunei Lapos, din cauza alunecarilor de teren, in prezent problema a fost rezolvata. ,,Consiliul Judetean a demarat in zona o serie de lucrari pentru a evita blocajul traficului din cauza surparilor de pamant. A fost montat un tub de scurgere a apelor, s-a balastat zona si chiar saptamana trecuta s-a efectuat receptia lucrarilor. Desigur, terenul continua sa se surpe, insa cel putin deocamdata nu va mai afecta circulatia rutiera’’, ne-a declarat Zoica Ivan, primarul comunei Lapos. In acelasi context, e bine de stiut ca, desi nivelul apei din fantani s-a ridicat in urma ploilor, reprezentantii Directiei de Sanatate Publica monitorizeaza in permanenta calitatea apei, iar deocamdata nu sunt probleme. ,,Depinde si de cat de bine este construita o fantana. Insa tinand cont de volumul mare de apa, exista riscul contaminarii bacteriologice, mai ales ca fantanile nu se mai curata ca altadata. Oricum, la primul semn ca apa e tulbure sau are un gust modificat, trebuie sa nu se mai consume decat apa imbuteliata si sa se efectueze un test al potabilitatii apei’’, ne-a spus Tiberiu Onutu, medic specialist si responsabil de Igiena Mediului in cadrul Directiei de Sanatate Publica Prahova./Ziarul Prahova

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURI

European Food, amendată cu 35.000 lei pentru poluarea din Valea SighiştelDirectorul general al Administrației Bazinale Apa (ABA) Crişuri, Pasztor Sandor, a anunțat, marți, finalizarea anchetei demarate în urma accidentului ecologic sesizat de BIHOREANUL, cel care a provocat săptămâna trecută moartea a sute de peşti pe Valea Sighiştel din localitatea Ştei. Accidentul s-a produs în seara zilei de joi, 19 mai, în jurul orei 19, însă reprezentanții Primăriei, înştiințați de localnici despre incident, nu au sesizat autoritățile de mediu, poluarea fiind anunțată în jurul orei 22.15 la Dispeceratul ABA Crişuri de redactorul BIHOREANUL. "În urma sesizării, vineri dimineața, la ora 6, o echipă formată din reprezentanți ai ABA Crişuri, Agenției de Protecția Mediului Bihor şi Garda de Mediu s-au deplasat în teren pentru a verifica cele sesizate", a declarat directorul ABA Crişuri. Potrivit lui Pasztor, specialiştii au prelevat cinci probe de apă din cinci puncte diferite din amonte şi din aval de societatea comercială din zonă, European

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

95

23.05.-01.06.2011

Food, care au fost trimise apoi spre analiză în laboratorul Administrației. "La verificarea în teren din data de 20 mai, ora 10.30, s-a constatat existența a trei peşti morți de dimensiuni 4-5 cm pe Valea Sighiştel şi a doi peşti de 10-15 cm pe Crişuri Băița. S-au verificat cele două evacuări de ape în Valea Sighiştel ale firmei menționate, din care au fost recoltate câte o probă de apă", a mai arătat Pasztor. Totodată, spune aceeaşi sursă, inspectorii au verificat şi tronsonul de canalizare de la ultimul cămin de evacuare al firmei European Food până la podul pietonal peste Valea Sighiştel, tronson de canalizare care aparține companiei de apă, şi rețelele de canalizare interioară ale firmei European Food. Conform buletinelor de analiză de la Laboratorul ABA Crişuri, pe probele recoltate vineri, 20 mai, la orele 6.30 şi 10.30, s-a constatat un conținut ridicat de substanțe organice în apă, care proveneau de la o deversare de ape uzate şi care a provocat o scădere drastică a oxigenului şi, implicit, moartea peştilor. Astfel, la proba de la ora 6.30, concentratiei indicatorului CCO-Cr, care arată consumul chimic de oxigen era de 349 mg/l, iar la ora 10.30 de 179 mg/l, față de 125 mg/l, limita admisă. "În aceste condiții, luni, 23 mai, reprezentanți ABA Crişuri au întocmit un proces verbal de sancționare a contravenției, aplicând o amendă în valoare de 35.000 lei firmei European Food Ştei", a declarat directorul ABA Crişuri, Pasztor Sandor. O altă poluare asemănătoare s-a produs în urmă cu doi ani, în noaptea de 10/11 iulie 2009, în aceeaşi zonă. Şi atunci, în urma anchetei demarate după accidentul ecologic, comisarii Gărzii Naționale de Mediu au amendat cu 20.000 de lei firma European Food, a fraților Ioan şi Viorel Micula, şi cu 5.000 lei compania de apă a oraşului Ştei, pentru încălcarea unor norme privind protecția mediului./EBihoreanul

Fabrica fraților Micula amendată pentru poluarea Văii SighişteluluiAdministrația Bazinală de Apă (ABA) „Crişuri” a sancționat cu amendă de 35.000 lei firma European Food SA pentru poularea Sighiştelului. Directorul ABA, Pasztor Sandor spune că instituția pe care o conduce s-a sesizat în urma unui articol de presă care vorbea despre peşti morți pe Valea Sighiştelului. Marți, 24 mai, ABA a trimis o informare conform căreia o echipă formată din reprezentanții ei, ai Agenției pentru Protecția Mediului Bihor şi ai Gărzii de Mediu Bihor a fost în teren pentru a verifica situația. Au

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

96

23.05.-01.06.2011

fost prelevate 5 probe de apă din 5 puncte diferite (inclusiv de la S.C. European Food S.A. Ştei), probe trimise spre analiză către laboratorul de la ABA „Crişuri”. Potrivit relatărilor oficiale, „la verificarea în teren la orele 10.30 în 20.05.2011, s-a constatat existența a 3 peşti morți de dimensiuni de 4 – 5 cm pe Valea Sighiştel şi a 2 peşti de 10 – 15 cm pe Crişul Băița. S-au verificat cele 2 evacuări de ape în Valea Sighiştel a firmei menționate, din care au fost recoltate câte o probă de apă”. Oficialii de la ABA mai spun că au verificat şi tronsonul de canalizare de la ultimul cămin de evacuare a firmei European Food, până la podul pietonal peste Valea Sighiştel, tronson care aparține societății Solceta din Ştei, firmă care prestează servicii de apă/canalizare. Rezultatul analizelor de laborator au venit şi au relevat „depăşirea concentrației indicatorului CCO-Cr (consum chimic de oxigen) şi anume la proba de ora 6:30 ,CCO-Cr = 349 mg/l, iar la ora 10:30, CCO-Cr = 179 mg/l, față de 125 mg/l limita admisă”. Prin urmare, după cum spune directorul ABA, Pasztor Sandor, fabricii deținute de magnații Ioan şi Viorel Micula i s-a tăiat o chitanță de amendă în valoare de 35.000 lei./Bihor Stiri

Nu (mai) vor să intubeze Peța“Avem acest pârâu care traversează Oradea de le est la vest, prin sudul oraşului, are traseu destul de regulat, se pretează foarte bine pentru intubare, iar pe el se poate face drum pentru trafic rapid”, spunea în toamna anului 2008 viceprimarul Gheorghe Carp, mai ales spre indignarea Opoziției de atunci. Pentru a impulsiona demersurile, la un moment dat, au fost şoferi care au vrut să încerce ruta cea nouă (foto – arhivă personală), fără voia lor, alunecând în albie. Aproape 3 ani mai târziu, Municipalitatea orădeană asistă Administrația Bazinală de Apă „Crişuri” la intubarea Adonei. La demararea oficială a lucrărilor, reporterul bihorstiri.ro l-a întrebat pe primarul Ilie Bolojan dacă Primăria mai intenționează sau nu să fluidizeze traficul din oraş prin transformarea Peței în drum expres. Deşi în 2008 nu a avut vreo reacție negativă la ideea enunțată de Carp, edilul nu a fost încântat să audă vorbindu-se despre acest subiect. „Vă rog să îl întrebați pe domnul viceprimar”, ne-a declarat Bolojan, dar a adăugat totuşi că administrația locală nu are în plan o asemenea lucrare.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

97

23.05.-01.06.2011

Părea că se faceConsultând relatările din presa de acum 3 ani, ideea intubării Peței era aproape ca şi aplicabilă. Acelaşi viceprimar al municipiului relata la un moment dat că aproape toți oamenii din zonele străbătute de pârâul Peța au fost bucuroşi să audă un asemenea plan, motivând că nu vor mai fi cadavre de animale în apă, flacoane şi alte mizerii sau bălării. De altfel, în urma diverselor luări de poziție privind proiectul ipotetic de intubare a Peței (viceprimarul a vorbit despre aces subiect şi în calitate de candidat pentru Senatul României, în campania electorală din noiembrie 2008), Executivul Primăriei Oradea a şi emis un comunicat oficial prin care susținea ideea:„Proiectul vizează fluidizarea circulației în Oradea prin crearea unei şosele rapide pe două benzi între cartierul Seleuş şi Calea Aradului. Punctele tari ale proiectului sunt următoarele:- parcurgerea unei distanțe de 3,5 – 4 km în maxim 4 minute;- existența a doar două intersecții semaforizate la intersecțiile cu str. D. Cantemir şi str. Universității (eventual a treia intersecție cu str. Abatorului);- descongestionarea la orele de vârf a străzilor Universității, Armatei Române şi Avram Iancu;- descongestionarea străzii Nufărului în dreptul complexului Lotus prin crearea unui acces dinspre str. Veneția, cartierul Seleuş înspre parcarea subterană a magazinului Carrefour;- creşterea interesului şi acces facil la terenurile municipalității situate în zona complexului Lotus;- posibilitatea legării şoselei de centură (str. Ogorului) prin intermediul str. Bumbacului pe noua stradă creată;- posibilitatea legării străzilor perpendiculare pe canalul Peța, de pe malul drept la acest drum;- prin intubare se elimină deversarea canalizării menajere din zonă în Peța prin conectarea la rețeua de canalizare menajeră a oraşului;- diminuarea poluării la nivelul zonei sudice a municipiului prin evitarea staționării maşinilor la semafoare şi intersecții;- posibilitatea interconectării străzilor Atelierelor şi Nojoridului, cu evitarea zonelor de case;- eliminarea mirosurilor pestilențiale de pe tot cursul pârâului Peța, asanarea zonelor cu țânțari, evitarea poluării prin aruncarea gunoaielor şi hoiturilor de animale pe tot cursul Peței;- posibilitatea amenajării spațiilor verzi şi plantării de copaci pe toată distanța zonei intubate;- posibilitatea intubării între Calea Aradului, str. Ovidiu Densuşeanu pentru amenajarea de parcări pentru blocurile din zonă şi drum de acces spre cartierul Veterani.Acest proiect se va putea realiza numai după consultarea specialiştilor în domeniu ,adică constructori, reprezentanți ai Agenției pentru Protecția

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

98

23.05.-01.06.2011

Mediului, reprezentanții Apelor Române, Asociațiile Ecologiste. După avizul acestora se va trece la o dezbatere publică organizată de Primăria Municipiului Oradea, după care se va decide realizarea acestui proiect”, se menționa în comunicatul semnat Gheorghe Carp. Acesta mai vorbea atunci şi despre referendum legat de subiect: „…nici o hotărâre nu se va lua fără acordul acestora. La nevoie, după modelul altor state democratice se poate organiza consultarea prin vot a cetățenilor”./Bihor Stiri

Bolojan a discutat cu orădenii din Aleea Salca despre întubarea pârâului AdonaReprezentanții Primăriei orădene s-au întâlnit luni seară cu locuitorii zonei Aleea Salca din cartierul Nufărul. În cadrul întâlnirii, Ilie Bolojan a informat cetățenii despre intenția municipalității de a amenaja malul pârâului Adona."Ne cerem scuze pentru disconfortul creat de lucrările care se vor desfăşura aici, dar sperăm că până în toamna anului viitor să avem o zonă complet amenajată şi funcțională", a spus Bolojan.Investiția a devenit posibilă în baza protocolului de colaborare încheiat de municipalitatea orădeană cu Administrația Bazinală de Apă "Crişuri", instituție care a demarat încă de săptămâna trecută lucrările de amenajare a unui baraj pentru atenuarea viiturilor, iar pe primul tronson al pârâului Adona va păstra un canal deschis. Momentan în zona Văii Adona se lucrează la terasamente, iar deasupra acestora va rămâne o suprafață, care va fi amenajată de municipalitate cu spații verzi, locuri de joacă şi parcări. Odată acoperit cursul de apă, municipalitatea va amenaja deasupra circa 500 de locuri de parcare pentru locuitorii din zonă, va realiza sistemul de iluminat public aferent acestora, şi va îmbunătăți sistemul de colectare a apelor pluviale pe străzile Meiului, Leonardo da Vinci respectiv zona străzii Liszt Ferenc.De asemenea, cei prezenți la întâlnire au aflat că Primăria Oradea urmează să finalizeze lucrările la noul pod peste Peța. Acest pod face legătura între str. Vaporului - str. Toamnei - str. Atelierelor, care în perioada imediat următoare vor fi asfaltate şi vor lega zona Nufărul - Aleea Salca de drumul de centură şi zona Universității./Ebihoreanul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

99

23.05.-01.06.2011

Sute de peşti morţi: O nouă poluare în Ştei, pe Valea Sighiştelului (VIDEO)Reprezentanții Administrației Bazinale Ape Crişuri au demarat o anchetă, pentru a afla cauzele unei noi poluări produse joi seară, în oraşul Ştei, care a provocat moartea a sute de peşti la confluența dintre pârâurile Sighiştel şi Crişul Băița. Poluarea s-a produs, joi seară, în jurul orei 19, însă reprezentanții Primăriei, înştiințați de localnici despre incident, nu au sesizat autoritățile de mediu. A făcut-o, însă BIHOREANUL. Astfel, inspectorii Administrației Bazinale Ape Crişuri au prelevat în zorii zilei de vineri probe de apă, mâl şi peşte şi au făcut verificări 100 metri în amonte şi 100 metri în avalul zonei în care s-a descoperit mortalitate piscicolă. Probele de apă urmează să fie analizate de specialiştii ABA Crişuri, în timp ce probele de peşte au fost predate inspectorilor Direcției Sanitar-Veterinare Bihor. De asemenea, dispecerul de serviciu al ABA Crişuri a anunțat accidentul ecologic Gărzii de Mediu Bihor şi Agenției de Protecția Mediului, ai căror reprezentanți s-au deplasat la locul accidentului, pentru investigații. O altă poluare asemănătoare s-a produs în urmă cu doi ani, în noaptea de 10/11 iulie 2009, în aceeaşi zonă. Atunci, în urma anchetei demarate după accidentul ecologic, comisarii Gărzii Naționale de Mediu au amendat cu 20.000 de lei firma European Food, a fraților Ioan şi Viorel Micula, şi cu 5.000 lei compania de apă a oraşului Ştei, pentru încălcarea unor norme privind protecția mediului.EBihoreanul

Teme de mediu

Beius-Bekescsaba cu canoia, pe josEvenimentul transfrontalier este o premieră pentru regiunea Bihor-Bekes.La inițiativa asociațiilor „O Sută de Picioare” şi Parcul Natural al Văii Crişurilor din Bekescsaba, cu sprijinul administrațiilor publice din municipiile înfrațite Beius şi Bekescsaba, în perioada 31 mai, şi 1 – 5 iunie 2011, se organizează acțiunea transfrontalieră„ Pe Valea Crişurilor fără Frontiere”. „Evenimentul a fost conceput cu o reală posibilitate de colaborare şi cooperare directă în această euroregiune şi presupune parcurgerea unui traseu pe Valea Crişului Negru, de la Beius, cu trecerea granițelor şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

100

23.05.-01.06.2011

continuarea parcursului în Ungaria, cu sosire la Bekescsaba. Acest traseu a fost denumit generic « Pe Valea Crişurilor fără frontiere » şi se înscrie ca o acțiune comună ăentru realizarea dezideratului aderării României la spațiul Schengen”, spune primarul Beiuşului, Adrian Domocoş. Traseul drumeției începe de la poalele Munților Apuseni, din Municipiul Beius, cu un parcurs pe Crişului Negru, până la frontieră ( Zerind- Ant) şi traversarea hotarelor pe apă şi pe uscat, în ziua a 4-a a drumeției, în cadru festiv, pentru a exprima dorința de libertare fară frontiere într-o Europă unită. Programul va avea debutul în data de 31 mai 2011, în municipiul Beius, sosirea participanților şi un program cultural festiv organizat de Primăria Municipiului Beius. Din Beius la Bekescsaba. Etapele pe zi al expediției:Beius- Ginta, Ginta- Tinca, Tinca- Zerind- Iermata Neagră, Iermata Neagră- Sarkad- Békés, Békés- Bekescsaba. Parcurgerea traseului va avea loc sincron, prin diverse modalități: pe jos, pe cursul Crişului Negru, în ambarcațiuni, cu biciclete. Scopul este acela de a pune în valoare locațiile cultural itorico-religioase ale parcursului. „Pe Crişuri fără frontiere” se doreşte a fi un precedent pentru întărirea relațiilor de colaborare atât transfrontaliere, precum şi o deschidere amplă pentru numeoasa minoritate românească din Bekes- din totalul de 46 de autoguvernări minoritare româneşti, 13 sunt în acest județ. Festivalul de muzică – Artişti pentru legături transfrontaliere, Ziua sustenabilității, prezentarea Parcului Național Koros-Maros (Criş-Mureş) şi Oficiului Național de Turism al Ungariei, Cupa Valea Crişului – turneu de fotbal, concursuri caiac/canoe, ciclism şi hipism (curse de obstacole) sunt doar câteva dintre acțiunile realizate cu acest prilej./Jurnal Bihorean

Au oprit ,,poluarea” pe Crisul RepedeComitetul Municipal pentru Situatii de Urgenta a simulat in dimineata de luni o poluare cu substante petroliere pe Crisul Repede, in zona podului Informaticii din Oradea. In jurul orei 11 in centrul orasului au rasunat sirenele care avertizeaza situatii de urgenta, totul a fost insa un exercitiu pus la cale de Comitetul Municipal pentru Situatii de Urgenta. A urmat o simulare de poluare cu produse petroliere pe Crisul Repede, in cel mai scurt timp la fata locului s-au deplasat echipe care au montat baraje si au oprit extinderea poluarii. ,,Am organizat astazi o simulare cu deversare de produse petroliere

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

101

23.05.-01.06.2011

pe Crisul Repede. Bineinteles nu am folosit substante petroliere reale pentru a nu polua. Interventia noastra a constat in amplasarea cat mai rapida a barajelor si colectarea rezidurilor” a declarat pentru Bihon, Zetocas Stefan, inginer Compania de Apa Oradea.Mai multi trecatori s-au oprit si au intrebat ingrijorati despre ce este vorba, unii dintre ei crezand ca este chiar o deversare reala nu un exercitiu./Jurnal BIHOREAN

Au alarmat contra dezastrelor şi au depoluat Crişul RepedeComitetul Municipal pentru Situații de Urgență (CMSU) a fost convocat azi, 23 mai, din cauza unor probleme iminente pe Crişul Repede. La ora 11, sirenele de avertizare din municipiu au răsunat şi au băgat spaima în unii cetățeni mai în vârstă, care nu au fost atenți şi la anunțurile transmise şi care vorbeau despre un simplu exercițiu. Apoi, atenția instituțiilor competente s-a mutat la podul pietonal de la Informatica SA (fostul Centru de Calcul), acolo unde echipa specializată de la Compania de Apă Oradea (CAO) a derulat un antrenament. În decurs de aproximativ 20 de minute, oamenii angrenați în simularea de azi au pregătit cele necesare pentru întâmpinarea şi colectarea materialului cu care Crişul Repede a fost „poluat”. Principalele ustensile ale celor de la CAO au fost barajele speciale pe care le-au întins de pe malul drept până în apropiere de malul stâng al râului. În dotarea adusă la fața locului şi-a găsit loc şi o barcă pneumatică. Cu ajutorul acesteia, doi angajați de la CAO supravegheau de pe apă oprirea valului de poluare şi remedierea anumitor breşe care apăreau în mini-digul construit. Operațiunea de luni a fost supravegheată îndeaproape de adjunctul şefului Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Crişana”, col. Gavril Temian. Acesta a declarat jurnaliştilor interesați că locul ales pentru exercițiu este unul în care, în trecut, au fost şi probleme reale. Pentru început, a fost astupat cu material absorbant un canal care ajunge la podul pietonal (venind din zona Spitalului Județean via Lacul Roşu), după care s-a intervenit şi cu materiale specifice folosite pentru eliminarea substanțelor poluante. „În cadrul exercițiului, se desfăşoară şi o evacuare a apelor din subsoluri, deblocarea unor căi de circulație prin degajarea apei care s-a adunat pe anumite căi de comunicații din Municipiul Oradea”, a declarat col. Temian. Pe toată durata acțiunii de luni, 23 mai,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

102

23.05.-01.06.2011

CMSU şi Instituția Prefectului au fost informați despre cele întâmplate în teren. Imagini de la simulare pot fi văzute în galeria foto ataşată./Bihor Stiri

Nu vă alarmaţi! Primăria îşi încearcă sireneleConform planului de pregătire în domeniul situațiilor de urgență pe anul 2011, Comitetul Municipal pentru Situații de Urgență va efectua luni, de la ora 11, un exercițiu verificare a sistemului de alarmare. Apoi, de la ora 11.10, în zona podului de la Centrul de Calcul se va simula poluarea accidentală a apelor râului Crişului Repede. "Rugăm populația să nu intre în panică, deoarece este vorba de un exercițiu, şi nu de o situație reală", îndeamnă reprezentanții primăriei./E Bihoreanul

Simulare de poluare pe Crişul RepedeSirenele de avertizare din Oradea au răsunat ieri, la ora 11.00, anunțând o situație de urgență. Fenomenele meteorologice au generat, pe lângă inundații, o poluare pe Crişul Repede. Din fericire, toată această situație a fost parte dintr-un exercițiu de simulare.În Oradea au răsunat ieri, la ora 11.00, sirenele de avertizare care au anunțat producerea unei situații de urgență. Astfel, a fost convocat comitetul municipal pentru situații de urgență, ca urmare a unei poluări pe Crişul Repede în aval de Podul de la Centrul de Calcul. Imediat după ce s-a dat alarma, echipe de specialişti de la Compania de Apă Oradea s-au deplasat în teren pentru a lua măsurile care se impun. Au fost pregătite baraje speciale care au fost întinse între cele două maluri, precum şi o barcă pneumatică pentru a interveni în cazul fisurării digului. "Este vorba despre o pată ce are culoare de produs petrolier. S-a amplasat un baraj, care va împiedica răspândirea acesteia", ne-a declarat ing. Ştefan Zetoca, şef sector canal CAO. Din fericire, toată intervenția a fost un exercițiu de simulare. "În cadrul controalelor din municipiul Oradea, unul dintre obiectivele Inspectoratului pentru Situații de Urgență "Crişana Bihor" a fost executarea unui exercițiu de alarmare publică. Este vorba despre fenomene meteo periculoase, care pe lângă inundații, au generat şi poluarea pe Crişul Repede în dreptul Centrului de Calcul, pe canalizarea pârâului Sălbatic şi a apelor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

103

23.05.-01.06.2011

pluviale. A fost aleasă această zonă, deoarece în anii precedenți aici s-a produs o poluare reală", ne-a declarat col. Gavril Temian, adjunct al inspectorului şef, din cadrul ISU Bihor.Pentru a opri poluare echipa de intervenție a intervenit cu un material de neutralizare care în contact cu pata a dus la restrângerea şi colectarea acesteia. La final concluziile au fost pozitive, specialiştii afirmând că s-a acționat în timp util şi totul a decurs bine./Crisana

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Teme de mediu

Ministrul Mediului a vorbit astăzi despre noile proiecte propuse pentru TimişoaraLaszlo Borbely, ministrul Mediului şi Pădurilor, a susținut în această după-amiază la Prefectura oraşului, o conferință în care a discutat despre derularea mai multor proiecte propuse pentrujudețul Timiş. El a precizat că pe primul plan se află controlarea cât mai bine a unei posibileinundații, şi a amintit de anul 2005 când au fost adevărate catastrofe în județ. Ministrul a precizat că şi anul acesta se vor aloca fonduri în valoare de 80 de milioane de lei pentru finalizareazonelor unde sunt amplasate diguri. Până acum pentru barajele din Timiş s-au dat în folosire 200 milioane de lei. În cadrul conferinței, Borbely a mai declarat că în perioada următoare se va dubla suma alocatăjudețului Timiş deoarece se află două proiecte importante în derulare. Suma de 118 milioane de euro se va aloca pentru Proiectul pe Ape, iar în luna iulie se va semna Proiectul pentru deşeuri. Ministrul a amintit şi de proiectele de anul trecut care au fost adevărate reuşite. El a precizat deProiectul-Rabla şi a declarat că şi în acest an va suplimenta proiectul cu câteva zeci de vouchere,iar la finalul anului vom avea cel puțin 120.000 de maşini casate. S-a discutat şi despre proiectulCasa Verde şi s-a menționat că de la 1 iunie va reporni programul. “Cetățenii vor putea, din nou, să depună dosare la Agenția pentru Protecția Mediului Județene, pentru a avea centrale termice bazate pe energie generabilă. Avem 18.300 de dosare depuse dincare deja plătim 3500. Am virat deja banii în conturile cetățenilor”, a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

104

23.05.-01.06.2011

declarat ministrul. El a mai precizat că în luna iulie se va porni un program pentru piste pentru biciclişti. Acest program se va derula şi în mediul rural. Ministrul a precizat că Timişoara stă mai bine la capitolul pistelor, însă în alte oraşe lucrurile stau mult mai rău. La finalul conferinței, ministrul a mers la o stație de sortare care s-a finalizat din banii de la fondul de mediu. El a precizat că aici se va lansa o competiție care a fost şi anul trecut şi a a fost de succes, numită Capitala Verde a României, concurs finanțat din fondurile de mediu. Anul trecut Capitala Verde a României a fost oraşul Braşov, însă ministrul a declarat că Timişoara areşanse pentru locul I din acest an. La întrebarea adresată de jurnalişti de ce Preşedintele Băsescu nu participă la Summit-ul de laVarşovia, ministrul Mediului a refuzat să comenteze decizia şefului statului.(www.timnews.ro)

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT-BÂRLAD

Probleme cu apa potabilă Ieri nu au beneficiat de apă rece ieşenii din Titu Maiorescu, iar astăzi vor rămâne pe uscat cei care locuiesc în vecinătatea străzii Eternitate. Ieşenii care locuiesc pe strada Titu Maiorescu au rămas ieri fără apă rece. Motivul îl constituie o avarie apărută la o conductă de alimentare, care a necesitat întreruperea furnizării apei potabile în intervalul orar 11- 16. Tot ieri, în scopul devierii conductei de apă industrială din zona podului Sf. Ion, între orele 8-19 a fost întreruptă furnizarea apei industriale către toți consumatorii din municipiul Iaşi. Reprezentanții ApaVital au mai anunțat că astăzi, între orele 8-16, furnizarea apei potabile va fi întreruptă către clienții din străzile Eternitate, Fundac Eternitate, Deliu, Pantel, Fulger, Verdeş, Misai, Sadoveanu, Racoviță, Jelea, Stroici, Spancioc, Fundac Racoviță, Frântă, Roşiori, Fundac Petre Ispirescu şi Trompeta. Echipele societății de apă şi canalizare vor efectua pe strada Eternitate legături la o conductă proaspăt montată. În schimb, a fost rezolvată problema apărută localitățile Belceşti, Coarnele Caprei şi Focuri, unde consumul de apă potabilă a fost restricționat câteva zile din cauza faptului că Administrația Națională Apele Române, Administrația Bazinală Prut – Bârlad nu a mai putut furniza apă brută către stația de tratare Belceşti, aflată în administrarea ApaVital. „În acest moment, alimentarea cu apă potabilă se face

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

105

http://www.timnews.ro/

23.05.-01.06.2011

în parametri normali. Echipele de intervenție rapidă ale ABA Prut-Bârlad şi ApaVital au reuşit să implementeze o soluție de avarie foarte ingenioasă, care a permis ca alimentarea cu apă potabilă să nu se întrerupă în totalitate, funcționând în parametri de avarie în cele trei localități. Mai mult chiar, specialiştii celor două instituții au reuşit să monteze un coridor suplimentar de alimentare cu apă brută din acumularea Pârcovaci, în lungime de 4 km, având un diametru de 110mm. ABA Prut-Bârlad a achiziționat conducta PEHD şi a asigurat inclusiv soluția de alimentare la curentul electric, printr-un generator de înaltă capacitate, în timp ce specialiştii ApaVital au implementat soluția de montaj”, spun reprezentanții ApaVital.În prezent, sistemul de alimentare cu apă în zona menționată deserveşte un număr total de 1.918 locuitori şi 8 agenți economici, din care două unități de creştere a porcilor, de 4.000 de capete, realizate prin accesarea de fonduri ale Uniunii Europene. Evenimentul de Iasi

Teme similare

Botoşănenii riscă să rămână fără apă din cauza secetei (ASIS)– Cantitățile mici de precipitații sau chiar lipsa acestora din ultimul timp în județul Botoşani afectează şi activitatea operatorului serviciilor de apă şi canalizare SC Nova Apaserv SA. Lipsa precipitațiilor a dus la o creştere a consumului de apă, în special în zonele rurale, utilizatorii folosind apa pentru irigarea grădinilor. Utilizarea excesivă a apei din rețelele de distribuție în anumite perioade de vârf duce la o serie de disfucționalități care afectează furnizarea la parametri normali. Astfel, în asemenea situații, se constată frecvente scăderi ale presiunii sau chiar întreruperi în furnizarea serviciului, operatorul neputând înlătura imediat asemenea efecte. Astfel, Nova Apaserv a făcut apel către toți utilizatorii, în special la cei din zonele de case şi din mediul rural, pentru a folosi în mod rațional apa din rețeaua publică, aspect care ar permite furnizarea serviciilor în limite normale. Creşterea bruscă a consumului, mai ales dimineața şi seara, duce la scăderea nivelului apei din rezervoarele de înmagazinare amplasate în diferite zone din județ şi diminuează, în mod deosebit, eforturile operatorului de asigurare a serviciilor în condiții optime. „Pe această cale solicităm o

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

106

23.05.-01.06.2011

clemență din partea utilizatorilor atât în ceea ce priveşte raționalizarea consumului de apă, cât şi pentru o eventuală scădere a debitului sau o întrerupere accidentală în furnizarea serviciului”, a declarat Maricel Georgescu, director general al Nova Apaserv.Evenimentul de Iasi

Apa folosită la irigaţii crează probleme în reţeaua BotoşanilorCantitățile mici de precipitații sau chiar lipsa acestora din ultimul timp pe raza județului Botoşani afectează şi activitatea operatorului serviciilor de apă şi canalizare S.C. NOVA APASERV S.A. Botoşani. Lipsa precipitațiilor a dus la o creştere a consumului de apă, în special în zonele rurale, utilizatorii folosind apa pentru irigarea grădinilor. Utilizarea excesivă a apei din rețelele de distribuție în anumite perioade de vârf duce la o serie de disfucționalități care afectează furnizarea la parametri normali. Astfel, în asemenea situații, se constată frecvente scăderi ale presiunii sau chiar întreruperi în furnizarea serviciului, operatorul neputând înlătura imediat asemenea efecte. S.C. NOVA APASERV S.A. Botoşani face un apel către toți utilizatorii, în special a celor din zonele de case şi din mediul rural, pentru a folosi în mod rațional apa din rețeaua publică, aspect care ar permite furnizarea serviciilor în limite normale. Creşterea bruscă a consumului, mai ales dimineața şi seara, duce la scăderea nivelului apei din rezervoarele de înmagazinare amplasate în diferite zone din județ şi diminuează, în mod deosebit, eforturile operatorului de asigurare a serviciilor în condiții optime. Pe această cale solicităm o clemență din partea utilizatorilor atât în ceea ce priveşte raționalizarea consumului de apă cât şi pentru o eventuală scădere a debitului sau o întrerupere accidentală în furnizarea serviciului. (Lavinia Preda)Jurnalul de Botosani

Nova Apaserv avertizează: Presiunea la apă scade din cauza secetei şi consumului crescut în zonele ruraleCantitățile mici de precipitații sau chiar lipsa acestora din ultimul timp pe raza județului Botoşani afectează şi activitatea operatorului serviciilor de apă şi canalizare societatea Nova Apaserv. Lipsa precipitațiilor a dus la o creştere a consumului de apă, în special în zonele rurale, utilizatorii folosind apa pentru irigarea grădinilor, potrivit unui comunicat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

107

23.05.-01.06.2011

al societății.Utilizarea excesivă a apei din rețelele de distribuție în anumite perioade de vârf duce la o serie de disfucționalități care afectează furnizarea la parametri normali. Astfel, în asemenea situații, se constată frecvente scăderi ale presiunii sau chiar întreruperi în furnizarea serviciului, operatorul neputând înlătura imediat asemenea efecte. Nova Apaserv Botoşani face un apel către toți utilizatorii, în special a celor din zonele de case şi din mediul rural, pentru a folosi în mod rațional apa din rețeaua publică, aspect care ar permite furnizarea serviciilor în limite normale. Creşterea bruscă a consumului, mai ales dimineața şi seara, duce la scăderea nivelului apei din rezervoarele de înmagazinare amplasate în diferite zone din județ şi diminuează, în mod deosebit, eforturile operatorului de asigurare a serviciilor în condiții optime. Pe această cale solicităm o clemență din partea utilizatorilor atât în ceea ce priveşte raționalizarea consumului de apă cât şi pentru o eventuală scădere a debitului sau o întrerupere accidentală în furnizarea serviciului, se mai spune în comunicat.Botosaninews

Seceta a scăzut presiunea apei de la robinetOperatorul de apă susține că lipsa precipitațiilor din ultimul timp a dus la o creştere considerabilă a consumului de apă, în special în zonele rurale unde apa curentă este folosită pentru irigarea grădinilor. Din această cauză, în oraşe, presiunea la apa de la robinet a scăzut mult. Utilizarea excesivă a apei din rețelele de distribuție în anumite perioade de vârf a dus la o serie de disfucționalități care afectează furnizarea la parametri normali. În asemenea situații, se constată frecvente scăderi ale presiunii sau chiar întreruperi în furnizarea serviciului, operatorul neputând înlătura imediat asemenea efecte. Într-un comunicat de presă, Nova Apaserv Botoşani face un apel către toți utilizatorii, în special a celor din zonele de case şi din mediul rural, pentru a folosi în mod rațional apa din rețeaua publică, aspect care ar permite furnizarea serviciilor în limite normale. Creşterea bruscă a consumului, mai ales dimineața şi seara, duce la scăderea nivelului apei din rezervoarele de înmagazinare amplasate în diferite zone din județ şi diminuează, în mod deosebit, eforturile operatorului de asigurare a serviciilor în condiții optime.Adevarul de seara Botosani

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

108

23.05.-01.06.2011

Ca la români/ Cel mai mare program de reabilitare a sistemului de canalizare din Galaţi s-a blocat aproape de finalLucrările la Stația de epurare a apelor uzate ar putea fi întrerupte din cauza unei cereri de schimb de terenuri. Deşi a mai rămas doar o lună până la termenul impus de UE Programului ISPA nu se derulează conform graficului. Stația de epurare a apelor uzate din municipiul Galați se află din nou în pericol de a nu fi finalizată la timp. De această dată, problema o constituie un teren din apropierea Siretului, ai cărui proprietari pun municipalitatea în mare dificultate.„Sunt probleme cu un teren, la gura de vărsare a Siretului. Pe acolo trece conducta şi este un proprietar, care a apărut între timp. La timpul respectiv, în 2004, când s-au pus bazele acestui proiect, nu s-a consemnat aşa ceva în acte”, a declarat Niță Podaru, director tehnic şi de producție la Apă Canal Galați. Contactat telefonic, Gelu Stan, directorul general al societății, a refuzat să comenteze pe marginea acestui subiect, spunând sec: „este treaba Primăriei”. Controverse. Primăria municipiului Galați poartă negocieri încă de la începutul anului cu proprietarii terenului de lângă Siret, însă fără niciun rezultat. În schimbul a 400 de metri pătrați, cât sunt necesari pentru traseul conductei de colectare, proprietarii cer la schimb 7.000 de metri pătrați în municipiul Galați.„Este vorba despre o conductă de evacuare, care trece prin marginea unui teren privat, lângă Siret. Proprietarul acestuia a apărut în anul 2007, după ce s-a făcut studiul de fezabilitate pentru programul ISPA, în 2004. Prefectura a împroprietărit nişte persoane cu terenuri agricole. Nu ar trebui să fie problemă, dar ei sunt foarte pretențioşi. Vor la schimb teren în oraş. În plus, vor să luăm tot terenul, nu doar 400 de metri pătrați, cât ne trebuie, adică 7.000 de metri pătrați. Pun o presiune destul de mare pe noi. Aşa este la noi, când se face o autostradă sau se construieşte ceva important, apar şi proprietarii”, ne-a declarat Mircea Răzvan Cristea, viceprimarul municipiului Galați.Deşi se ştia de existența proprietarilor încă din anul 2007, municipalitatea a demarat negocierile cu aceştia abia la începutul anului 2011, cu doar şase luni înainte de termenul de finalizare al stației de epurare.„Încercăm să găsim soluții. Oamenii trebuie recompensați, dar just. Ştiu că acest teren a trecut prin mâinile a cinci proprietari. Să spun că locul ăla a fost vânat ca să se scoată ceva din asta, este o speculație”, ne-a mai spus viceprimarul. Autoritățile au precizat că în acest moment

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

109

23.05.-01.06.2011

stația de epurare este finalizată în proporție de peste 90 % şi că nu sunt probleme în ceea ce priveşte finalizarea proiectului la timp. Cu toate acestea, Cristea a dat de înțeles însă că ISPA ar putea suporta încă o amânăre. „ISPA este un proiect de 60 de milioane de euro. E aproape gata, dar astfel de proiecte pot dura mai mult decât îți propui”, a adăugat viceprimarul. Prefectura cere acte. Prefectura Galați aşteaptă ca municipalitatea să îi pună la dispoziție documentele din cadrul programului ISPA. „Vom face o sesizare către Primărie şi vom cere să ni se pună la dispoziție toate documentele pe proiectul ISPA, să vedem avizul de construcție pentru stația de epurare, care se realizează. Cum este posibil să emiți nişte avize, documente fără să iei în calcul acest lucru?”, a declarat Cosmin Păun, prefectul județului Galați. Adevarul de seara Galati

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

Păstrăvii de la Prejmer au murit din cauza pesticidelor. Rezultatele probelor recoltate exclud Parcul Industrial Prejmer ca fiind cauza poluăriiPesticidele folosite în agricultură ar fi de vină pentru moartea peştilor de la Prejmer. Astfel, potrivit reprezentanților Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Braşov, „în urma deplasării în teren efectuate de angajații instituției noastre s-a stabilit că poluarea a fost înregistrată pe canale de desecare (din administrarea A.N. Îmbunătățiri Funciare), ce alimentau amenajările piscicole”. Reprezentanții SGA mai spun că rezultatele probelor recoltate „exclud Parcul Industrial Prejmer ca fiind cauza evenimentului, fiind confirmată ipoteza inițială de poluare pe canalul de desecare ce alimentează păstrăvăriile cu pesticide organo-clorurate. Din indicatorii măsurați s-au determinat valori uşor depăşite pentru Aldrin – posibil substanță activă, componentă a unui produs comercial inclus în grupa de pesticide organo-clorurate”. Aceştia mai amintesc că unda de poluare „nu a influențat calitatea apei din râul Olt”. De asemenea, aminteşte sursa citată, administratorii celor două păstrăvării afectate ar fi raportat oficial o mortalitate piscicolă foarte redusă şi nu zeci de tone, aşa cum s-a declarat în presă. (Buna Ziua Brasov)

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

110

23.05.-01.06.2011

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

Hărţi de hazard la inundaţii întocmite pe bani europeni de Apele RomâneANAR a accesat fonduri europene de peste 40 de milioane de euro pentru întocmirea hărților de hazard la inundații printr-un proiect cofinanțat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prin Programul Operațional Sectorial “Mediu”. Administrația Națională ”Apele Române” (ANAR) a atras fonduri de peste 40 milioane de euro, sumă reprezentând valoarea celor 10 contracte de finanțare semnate în cadrul proiectelor intitulate ”Planul pentru prevenirea, protecția şi diminuarea efectelor inundațiilor”, proiecte pe care le derulează la nivelul bazinelor hidrografice Crişuri, Banat, Siret, Mureş, Someş-Tisa, Buzău, Argeş-Vedea, Dobrogea-Litoral, Olt şi Jiu. Hărțile de hazard la inundații de la nivelul bazinelor hidrografice vor fi finalizate până la mijlocul anului 2012.Potrivit unui comunicat al ABA Jiu, proiectele presupun realizarea hărților de hazard la inundații pe tronsoane ale cursurilor de apă principale şi ale afluenților de gradul I şi II, pe o lungime de aproximativ 20.000 km de cursuri de apă. “În cadrul acestor proiecte, se foloseşte metoda de scanare LIDAR (Light Intensity Detection and Ranging) care constă în efectuarea de zboruri aerospațiale, în urma cărora se va obține modelul digital al cursului de apă şi al zonei adiacente. Pe lângă zborurile aerospatiale, se vor efectua şi lucrări de teren, respectiv ridicări topografice convenționale, care constau în realizarea bazei de date topografice şi care au ca rezultat editarea de hărți în format GIS, precum şi efectuarea de studii hidraulice, hidrologice şi de management al bazinului hidrografic”, precizează comunicatul ABA Jiu. Şeful ANAR spune că, în final, autoritățile vor avea la dispoziție o previziune completă cu privire la probabilitatea de producere a inundațiilor pecum şi cu privire la pagubele care ar putea fi produse de acestea, chiar şi în cazul evenimentelor care apar o dată la o mie de ani. ”Spre deosebire de planurile de apărare pe care le avem în prezent, hărțile de hazard la inundații vor arăta cu precizie ridicată extinderea zonei inundate şi, în anumite situații, vor putea să ofere informații referitoare la viteza apei, adâncimea apei la viituri, corespunzătoatoare unor debite cu diferite probabilități de depăşire (0,1%; 1%; 5%; 10%), adică date referitoare la inundații

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

111

23.05.-01.06.2011

care se petrec odată la 1000 de ani, odată la 100 de ani, odată la 20 ani. respectiv odată la 10 ani”, a precizat DÁVID Csaba, director general al A.N. Apele Române. După elaborarea hărților de hazard, ele vor fi puse la dispoziția consiliilor județene pentru a elabora hărțile de risc (hărți care vor indica nivelul pagubelor care se vor produce şi zonele de evacuare a populației, în baza datelor obținute din hărțile de hazard), conform prevederilor legislației incidente. Odată finalizate, hărțile vor fi puse ulterior la dispoziția autorităților locale, dar şi a publicului larg. (Oltenasul)

ANAR are bani pentru realizarea hărţilor de hazard Administrația Națională ”Apele Române” (ANAR) a accesat peste 40 milioane de euro, sumă reprezentând valoarea celor 10 contracte de finanțare semnate în cadrul proiectelor intitulate ”Planul pentru prevenirea, protecția şi diminuarea efectelor inundațiilor”, proiecte pe care le derulează la nivelul bazinelor hidrografice Crişuri, Banat, Siret, Mureş, Someş-Tisa, Buzău, Argeş-Vedea, Dobrogea-Litoral, Olt şi Jiu. Hărțile de hazard la inundații de la nivelul bazinelor hidrografice vor fi finalizate până la mijlocul anului 2012. Proiectele presupun realizarea hărților de hazard la inundații pe tronsoane ale cursurilor de apă principale şi ale afluenților săi de gradul I şi II, pe o lungime de aproximativ 20.000 km de cursuri de apă. În cadrul acestor proiecte, se foloseşte metoda de scanare LIDAR (Light Intensity Detection and Ranging) care constă în efectuarea de zboruri aerospațiale, în urma cărora se va obține modelul digital al cursului de apă şi al zonei adiacente. Pe lângă zborurile aerospatiale, se vor efectua şi lucrări de teren, respectiv ridicări topografice convenționale, care constau în realizarea bazei de date topografice şi care au ca rezultat editarea de hărți în format GIS, precum şi efectuarea de studii hidraulice, hidrologice şi de management al bazinului hidrografic. „Spre deosebire de planurile de apărare pe care le avem în prezent , hărțile de hazard la inundații vor arăta cu precizie ridicată extinderea zonei inundate şi, în anumite situații, vor putea să ofere informații referitoare la viteza apei, adâncimea apei la viituri, corespunzătoatoare unor debite cu diferite probabilități de depăşire (0,1%; 1%; 5%; 10%), adică date referitoare la inundații care se petrec odată la 1000 de ani, odată la 100 de ani, odată la 20 ani. respectiv odată la 10 ani”, ing. David Csaba, director general

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

112

23.05.-01.06.2011

al A.N. Apele Române. După elaborarea hărților de hazard, ele vor fi puse la dispoziția consiliilor județene pentru a elabora hărțile de risc (hărți care vor indica nivelul pagubelor care se vor produce şi zonele de evacuare a populației, în baza datelor obținute din hărțile de hazard), conform prevederilor legislației incidente. Odată finalizate, hărțile vor fi puse ulterior la dispoziția autorităților locale, dar şi a publicului larg.“Pentru Domeniul I de intervenție, mai intenționăm să depunem spre finanțare în jur de 20 de lucrări intitulate No Regret Measures (câte 1-3 din fiecare bazin hidrografic), precum şi prima parte din proiectul Watman. Întrucât proiectele noastre au deja o valoare estimată la 483 mil euro (finanțare UE şi buget), iar fondurile alocate sunt doar de 329 mil euro, putem afirma că, din acest punct de vedere, suntem o axă deficitară, în sensul că mai avem nevoie de suplimentarea finanțării acestor proiecte, în primă fază cu 160 mil euro”., ing. David Csaba, director general al A.N. Apele Române. (Lupa)

Peste 40 milioane de euro accesați pentru elaborarea hărților de hazard la inundații în zece bazine hidrograficeAdministrația Națională ”Apele Române” (ANAR) a accesat peste 40 milioane de euro, sumă reprezentând valoarea celor 10 contracte de finanțare semnate în cadrul proiectelor intitulate ”Planul pentru prevenirea, protecția şi diminuarea efectelor inundațiilor”. Proiectele pe care le derulează sunt la nivelul bazinelor hidrografice Crişuri, Banat, Siret, Mureş, Someş-Tisa, Buzău, Argeş-Vedea, Dobrogea-Litoral, Olt şi Jiu. Hărțile de hazard la inundații de la nivelul bazinelor hidrografice vor fi finalizate până la mijlocul anului 2012. Proiectele presupun realizarea hărților de hazard la inundații pe tronsoane ale cursurilor de apă principale şi ale afluenților săi de gradul I şi II, pe o lungime de aproximativ 20.000 km de cursuri de apă. În cadrul acestor proiecte, se foloseşte metoda de scanare LIDAR (Light Intensity Detection and Ranging) care constă în efectuarea de zboruri aerospațiale, în urma cărora se va obține modelul digital al cursului de apă şi al zonei adiacente. Pe lângă zborurile aerospatiale, se vor efectua şi lucrări de teren, respectiv ridicări topografice convenționale. Acestea constau în realizarea bazei de date topografice şi care au ca rezultat editarea de hărți în format GIS,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

113

23.05.-01.06.2011

precum şi efectuarea de studii hidraulice, hidrologice şi de management al bazinului hidrografic. ”Spre deosebire de planurile de apărare pe care le avem în prezent, hărțile de hazard la inundații vor arăta cu precizie ridicată extinderea zonei inundate. În anumite situații, vor putea să ofere informații referitoare la viteza apei, adâncimea apei la viituri, corespunzătoatoare unor debite cu diferite probabilități de depăşire (0,1%; 1%; 5%; 10%). Aceste date referitoare la inundații se petrec odată la 1000 de ani, odată la 100 de ani, odată la 20 ani, respectiv odată la 10 ani”, a spus ing. DÁVID Csaba, director general al A.N. Apele Române. După elaborarea hărților de hazard, ele vor fi puse la dispoziția consiliilor județene pentru a elabora hărțile de risc (hărți care vor indica nivelul pagubelor care se vor produce şi zonele de evacuare a populației, în baza datelor obținute din hărțile de hazard), conform prevederilor legislației incidente. Odată finalizate, hărțile vor fi puse ulterior la dispoziția autorităților locale, dar şi a publicului larg.”Pentru Domeniul I de intervenție, mai intenționăm să depunem spre finanțare în jur de 20 de lucrări intitulate No Regret Measures (câte 1-3 din fiecare bazin hidrografic), precum şi prima parte din proiectul Watman. Întrucât proiectele noastre au deja o valoare estimată la 483 mil euro (finanțare UE şi buget), iar fondurile alocate sunt doar de 329 mil euro, putem afirma că, suntem o axă deficitară, în sensul că mai avem nevoie de suplimentarea finanțării acestor proiecte, în primă fază cu 160 mil euro”, a mai declarat directorul general al A.N. Apele Române, ing. DÁVID Csaba.CASETĂ TEHNICĂImplementarea Directivei privind managementul riscului la inundații 60/EC/ 2007 prevede parcurgerea următoarelor etape:TRANSPUNERE LEGISLATIVĂ (termen de finalizare 2009): Strategia de prevenire a riscului de inundații pe termen mediu şi lung, strategie care a fost adoptată prin HG 846/2010. În acelaşi timp, s-a realizat transpunerea în legislația românească a Directivei privind managementul riscului la inundații, prin modificarea şi completarea Legii Apelor 107/1996, rezultând OUG nr. 3/2010.EVALUAREA PRELIMINARĂ A RISCULUI LA INUNDAŢII (termen de finalizare 2011): Stabilirea unei geobaze de date unică care să prezinte toate informațiile disponibile despre inundații.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

114

23.05.-01.06.2011

HĂRŢILE DE HAZARD LA INUNDAŢII (termen de finalizare 2012): atribuție a ANAR, conform Legii Apelor 107/1996, cu modificările şi completările ulterioareHĂRŢI DE RISC LA INUNDAŢII (termen de finalizare 2013): atribuție a Consiliilor Județene şi, pentru centralizarea tuturor datelor, autoritatea public centrală în domeniul gospodăririi apelor, conform Legii Apelor 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. PLANURI DE MANAGEMENT AL RISCULUI (termen de finalizare 2015): vor conține toate elementele de mai sus, precum şi măsurile structurale şi non-structurale realizate pentru diminuarea riscului la inundații. (Ora de Dolj)

Hărţi de hazard la inundaţii, pentru bazinul hidrografic JiuZece bazine hidrografice din țară vor beneficia de hărți de hazard la inundații, până la mijlocul anului 2012. Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a accesat peste 40 de milioane de euro, sumă reprezentând valoarea celor zece contracte de finanțare semnate în cadrul proiectelor intitulate „Planul pentru prevenirea, protecția şi diminuarea efectelor inundațiilor”, ce se derulează la nivelul bazinelor hidrografice Olt şi Jiu, Crişuri, Banat, Siret, Mureş, Someş-Tisa, Buzău, Argeş-Vedea, Dobrogea-Litoral. Planurile presupun realizarea hărților de hazard la inundații pe tronsoane ale cursurilor de apă principale şi ale afluenților de gradul I şi II, pe o lungime de aproximativ 20.000 km de cursuri de apă, indicând cu precizie extinderea unei zone inundate, informații referitoare la viteza apei, adâncimea acesteia la viituri etc. În plus, hărțile vor oferi date referitoare la inundații care se petrec odată la 100 sau chiar 1.000 de ani. După elaborare, acestea vor fi puse la dispoziția consiliilor județene, pentru elaborarea hărților de risc, care, ulterior, vor fi puse la dispoziția autorităților locale, dar şi a publicului larg. (Cuvantul Libertății)

Teme similare

Construcţia hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, proiect prioritarProcesul de atragere a investitorilor pentru construcția Hidrocentralei cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) Tarnița-Lăpuşteşti va fi lansat luna viitoare, imediat după obținerea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

115

23.05.-01.06.2011

aprobării şi publicării în Monitorul Oficial a Hotărârii de Guvern privind aprobarea strategiei de atragere a investitorilor. În prezent, propunerea de Hotărâre de Guvern privind modalitatea de implementare a proiectului este finalizată, în perioada imediat următoare aceasta urmând să fie înaintată pe circuitul uzual de consultare şi aprobare. Documentul cuprinde Strategia de atragere a investitorilor, care constă în descrierea procesului competitiv de selectare a investitorilor interesați şi a criteriilor ce vor fi aplicate pentru evaluarea ofertanților. Odată aprobate, aceste prevederi vor constitui baza de întocmire a Documentației de Licitație pentru procesul competitiv. „Construcția Hidrocentralei cu Acumulare prin Pompaj Tarnița-Lăpuşteşti este un proiect prioritar şi esențial pentru România având în vedere serviciile tehnologice de sistem şi energia de echilibrare pe care le va pune la dispoziția Sistemului Energetic Național (SEN), permițând României să-şi îndeplinească angajamentele europene şi obiectivele de strategie energetică în condiții de siguranță. S-au făcut paşi importanți pentru definirea schemei de implementare şi suntem încrezători ca până la sfârşitul anului să avem acordul de investiții negociat cu investitorii selectați”, a declarat Constantin Trihenea, director general al Hidroelectrica. Potrivit calendarului agreat, depunerea ofertelor angajante va avea loc în perioada septembrie-octombrie 2011, selectarea de investitori pentru etapa de negociere a acordului investitorilor fiind preconizată pentru intervalul octombrie-decembrie 2011. Semnarea contractului de execuție: semestrul al doilea din 2012Semnarea Acordului Investitorilor şi înregistrarea Societății de Proiect sunt estimate să aibă loc în ianuarie şi, respectiv, februarie 2012. Societatea de proiect CHEAP Tarnița-Lăpuşteşti va realiza Obiectivul de Investiții, urmând a se ocupa de obținerea tuturor autorizărilor necesare, obținerea proiectului tehnic şi documentației de achiziție, de organizarea licitației pentru alegerea contractorului general, semnarea contractului de execuție a obiectivului de investiții, desfăşurarea lucrărilor de execuție, punerea în funcțiune şi, în final, exploatarea CHEAP Tarnița-Lăpuşteşti. Semnarea contractului de execuție lucrări este preconizată pentru semestrul al doilea al lui 2012, iar execuția lucrărilor necesare punerii în funcțiune a primelor două grupuri energetice pentru semestrul al doilea din 2017. Punerea în funcțiune conform indicatorilor aprobați la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

116

23.05.-01.06.2011

capacitate finală este estimată pentru semestrul al doilea din 2019. Hidrocentrala va avea patru grupuri reversibile turbină-pompă cu puteri unitare de 250 MW şi va necesita investiții de circa 1,028 miliarde euro. Se estimează că noua centrală va genera în jur de 1,65 TWh anual. Pe parcursul lucrărilor de construcție se estimează crearea a peste 4.000 locuri de muncă. •În martie 2009 Guvernul României a aprobat Memorandumul de “Realizare a Obiectivului de investiții Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) Tarnița-Lăpuşteşti”.•În august 2010, SC Hidroelectrica S.A. a angajat prin procedură de licitație restrânsă un consultant general (Asocierea Deloitte Consultanță SRL, HydroChinaZhongNan Engineering Corporation, Banca Comercială Română S.A). (Cuvantul Libertății)

Teme de mediu

Milioanele de euro pentru colectarea selectivă, la groapa de gunoiPeste două milioane de euro s-au cheltuit în județul Olt pentru implementarea de sisteme de colectare selectivă a deşeurilor, însă în 2011 rezultatele sunt: 0 tone sticlă, 0 tone metal, 0 tone lemn, 0 tone deşeu biodegradabil. Gropile de gunoi din județ sunt neconforme şi funcționează cu derogări, iar administrațiile publice trebuie să micşoreze cu 25% cantitatea de deşeuri menajere colectate neselectiv raportat la cantitatea de gunoi care se colecta în 1995. Pentru fiecare tonă de gunoi menajer care depăşeşte maximul admis, costul este de 100 de lei, însă amenințarea cu sancțiunile nu mai sperie pe nimeni. Ieri, reprezentanții Comisariatului Județean de Mediu şi cei ai Agenției Județene pentru Protecția Mediului Olt au prezentat prefectului o situație din care reiese că milioanele de euro folosite din proiecte externe pentru implementarea sistemelor de colectare selectivă s-au dus pe apa sâmbetei. La Caracal, s-au cheltuit 631.543 de euro pentru 39 de puncte de colectare selectivă, la Corabia şi Izbiceni - 473.547 de euro pentru 130 de puncte de colectare, la Scorniceşti, Potcoava, Tătuleşti şi Optaşi-Măgura - 636.813 euro pentru 186 de puncte de colectare, iar la Slatina - 565.055 de euro pentru 68 de puncte de colectare selectivă, însă în primele luni ale

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

117

23.05.-01.06.2011

acestui an s-au colectat 0 tone sticlă, 0 tone metale, 0 tone lemn. Pe ici, pe colo se colectează separat hârtia şi cartonul (aproximativ 25 tone/lună în tot județul) şi plasticul (aproximativ 18,2 tone/lună), însă rezultatele raportate cuprind şi munca funcționarilor din instituții, care, şi de frica şefilor pasibili de amenzi, se conformează şi strâng resturile selectiv.„Avem colectare selectivă sau n-avem?!“, a insistat ieri prefectul să afle de la cei doi reprezentanți de instituții cu atribuții de protejare a mediului. „Scriptic, da, faptic, mai greu“, a venit răspunsul lămuritor de la consilierul din cadrul APM, Dorin Rogojinaru.Cu gunoiul din localități rămâne cum am stabilitDacă despre colectarea selectivă încă se spun vorbe, cam acelaşi lucru se poate spune şi despre salubrizarea localităților. Din iulie anul trecut, legislația de mediu a impus închiderea tuturor gropilor de gunoi din localitățile rurale, consiliul județean permițând, în schimb, să se adune resturile într-una singură la nivel de comună, într-o înțelegere tacită cu instituțiile de mediu. „Reducerea de la 500 şi ceva de depozite necontrolate la aproximativ 100 mi se pare un pas important“, a spus consilierul APM, deşi nu se spune că în continuare sătenii, şi de-ar vrea, n-au cu cine să încheie contracte pentru gunoiul din curte, dacă primarii n-au grijă să înființeze servicii publice sau să aducă operatori. „Să-i mai ajutați pe primari să înțeleagă ce sarcini le revin“, a sugerat prefectul Leonid Moisiu, văzând în raport doar câteva amenzi aplicate, deşi comisia mixtă care a făcut verificări în 2010 evidenția munți de gunoaie, în special pe cursurile de apă. „Mentalitatea trebuie schimbată, altfel nu merge nimic!“, s-a concluzionat din nou pe o temă de nerezolvat până nu se finalizează depozitul județean de deşeuri menajere, depozit pentru care de-abia s-a acordat un aviz. (Gazeta de Sud)

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

118

cu presa/revista presei 1... · web viewori sunt taiati chiar de cei care pescuiesc ilegal....

Documents