cu presa/2013/noiembrie... · web viewministrul dragnea a precizat, insa, ca miecuri urmeaza sa se...

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI 12-14 noiembrie 2013

- MEDIATIZAREA EVENIMENTULUI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

CUPRINS

PRESA CENTRALĂ.......................................................................................................... 5

DOCUMENT EXCLUSIV. Guvernul pregăteşte MAREA DESCENTRALIZARE...................6Descentralizare 2013. Revolta functionarilor de la Mediu impotriva baronilor locali: Pentru ei prioritare sunt intersele locale, nu mediul. Imi taie apa, lumina, pentru ca sunt platita de Consiliul Judetean. Autorizatiile de mediu si cultura pentru RMGC, sub puterea Consiliului Judetean...............................................................................16Descentralizarea iresponsabilităţii politice................................................................21Adevăratul cost al fracturării hidraulice.....................................................................26Teme de mediu...........................................................................................................33PS2: Retrocedarea a 3,7 hectare din Parcul Plumbuita, respinsă de Curtea de Apel Bucureşti....................................................................................................................33Vâlcea: Drum judeţean surpat pe o porţiune de 100 de metri..................................34

PRESA LOCALĂ........................................................................................................35

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT................................................................35Sărbătoare la Administraţia Bazinală Banat. Un secol de la înfiinţarea primului departament de ape din ţară.....................................................................................35100 de ani de la înfiinţarea primului Departament de Ape........................................36Titu Bojin: Apele au ramas singura armata disciplinata din Tara Romaneasca. Ce spune fostul sef despre functia lui de la Consiliul Judetean?.....................................36100 de ani de la infiintarea Primului Departament de Ape din Romania...................38Sărbătoare la Administraţia Bazinală Banat. Un secol de la înfiinţarea primului departament de ape din ţară.....................................................................................39100 de ani de la infiintarea primului departament de ape din Romania....................39ABA Banat sarbatoreste 100 de ani de la infiintarea primului departament de ape din Romania.....................................................................................................................39

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ JIU......................................................................40Cristian Mură, director SGA Mehedinți – televiziunea locală RTS – un secol de la infiintarea primului department de ape in România – 13 nov 2013..........................40



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

Investiţie în premieră în Gorj, la Băleşti.....................................................................40Masterplanul de deşeuri, ediţia revăzută şi adăugită, la votul edililor.......................41Comitet festiv de Bazin Jiu-Dunăre la ABA Jiu Craiova...............................................43Un secol de la înființarea primului departament de ape în România.........................45Marin Tălău, Aba Jiu: Urmează noi proiecte de mare anvergură!..............................46ABA Jiu a găzduit Şedinţa Comitetului de Bazin Jiu-Dunăre.......................................47ABA Jiu a sărbătorit un secol de la înfiinţarea primului departament de ape............49

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURI...............................................................50A.B.A Crişuri- Un secol de la înfiinţarea primului Departament de Ape din ţară........50Conferinţă “Un secol în slujba apelor”.......................................................................53ABA Crişuri a sărbătorit un secol de la înfiinţarea primului Departament de Ape din ţară.............................................................................................................................54A.B.A. Crişuri a organizat Gala “Un secol în slujba apelor”.........................................551913 - se înfiinţează primul Departament de Ape din ţară - Un veac în slujba apelor................................................................................................................................... 57

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ................................................................58Primul Departament de Ape din România a împlinit un secol de la înfiinţare...........58Mâine se împlinesc 100 de ani de la înfiinţarea primului Departament de Ape din România.....................................................................................................................58SGA Alba: Un secol de la înfiinţarea primului departament de ape din România.....59JOI: Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba sărbătoreşte 100 de ani de la înfiinţarea primului Departament de Ape din România..............................................................60Teme similare.............................................................................................................61FOTO: Recunoştinţă şi respect pentru profesioniştii apei..........................................61Lecţia marilor inundaţii din România a fost însuşită cu succes de Direcţia Apelor Române......................................................................................................................63Trei pasarele peste Mures!........................................................................................65Prea săraci şi pentru apa potabilă de la robinete!.....................................................67Alburnus Maior: ”Raportul Comisiei parlamentare marchează 16 ani de eşecuri continue pentru Gabriel Resources”..........................................................................67



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

Teme de mediu...........................................................................................................70Amenzi de 923.000 de lei, la depozitele de deşeuri periculoase din toată ţara........70S-a cerut insolvența CEH............................................................................................71Raportul integral al Comisiei speciale pentru Roşia Montană: ”Posibile încălcări ale legislaţiei în vigoare pe parcursul exploatării”...........................................................71Proiectul Legii pentru exploatarea de la Roşia Montană a fost respins de Comisia parlamentară specială................................................................................................73USL: Proiectul privind Roşia Montană va fi respins....................................................74

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ OLT.....................................................................75“Aniversarea unui secol de la înfiinţarea primului Departament de Ape în România (1913-2013)”..............................................................................................................75Ce planuri are Primăria pentru „La Iepure”?..............................................................75Ariile protejate din judeţ nu sunt... delimitate!.........................................................76

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA........................................................78Peste 10.000 de oameni din localitatea Sangeorz Bai au ramas fara apa..................78Deversarea borhotului din pălincii pe câmp se sancţionează cu amenzi usturătoare79Teme similare.............................................................................................................80UN PROIECT "COMUNIST" NEFINALIZAT NICI AZI. Un colos numit Runcu (II)............80Microhidrocentrala de pe raul Suciu, finalizata.........................................................81Mobilierul stradal de pe digul Someş este distrus sistematic....................................82Teme de mediu...........................................................................................................82Colectare gratuită de DEEE-uri de la domiciliu şi sedii de firmă.................................82Noi promisiuni pentru podul de la Bârsana................................................................83Microhidrocentrala pe râul Suciu pe raza localitatii Groşii Ţibleşului........................84INVESTITIE - Amenajarea raului Iza in Barsana, prioritara in lista obiectivelor de investitii pe 2014........................................................................................................84PROMISIUNI - Autorităţile promit construcţia unui pod la Bârsana -.........................85Meteorologii clujeni infirmă prognoză GUVERNULUI, care anunța că vine GERUL. Cum va fi vremea în REALITATE?................................................................................87Unde sunt investitorii interesaţi de Tarniţa?..............................................................88



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

Microhidrocentrala pe râul Suciu...............................................................................90INVESTITIE IN IMPAS – Realizarea podului peste Somes, din zona localitatii Ulmeni, a fost amanata din nou.................................................................................................90Teme de mediu...........................................................................................................91Voluntariat pentru mediu..........................................................................................91

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET...................................................................92Teme de mediu...........................................................................................................92Ministerul Mediului a pus gând rău firmelor care otrăvesc oamenii.........................92Rovana Plumb: „Sunt hotărâtă să curăţăm ţara de gunoaie la propriu“: Ministrul Mediului pe urmele deşeurilor periculoase...............................................................93Deseuri periculoase, Plumb tună si fulgeră................................................................95Se mai discută de uraniul de la Grinties.....................................................................96FOTO Rovana Plumb, în control la depozitele de deşeuri periculoase din Neamţ: „Sunt hotărâtă să suspend intrarea în ţară a gunoaielor”..........................................97Depozit de deşeuri periculoase, închis de ministrul Mediului....................................99Doamna ministru şi boala întârzierii........................................................................101Redeschiderea minei de uraniu de la Grinţieş-Neamţ, o „fata morgana” pentru responsabilii de mediu.............................................................................................103Şefii de la Mediu amână redeschiderea minei de uraniu.........................................105Chelaru a dat de pământ cu Gold Corporation........................................................107Primarul Rotaru nu a găsit întelegere la ministra Plumb..........................................108Rotaru, canalizarea şi ministrul Mediului: Alarmă de la Bisericani!.........................109Jurnalistii cuprinsi de spiritul civic pe tema apelor uzate de la Bisericani................111

PRESA CENTRALĂ



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

DOCUMENT EXCLUSIV. Guvernul pregăteşte MAREA DESCENTRALIZAREGândul vă prezintă în exclusivitate proiectul descentralizării conceput de vicepremierul Liviu Dragnea, care ar urma să fie aprobat printr-o Ordonanță de Urgență. Potrivit documentului obținut de gândul, descentralizarea ar urma să-şi facă simțite efectele de la 1 ianuarie 2014, ea precedând astfel regionalizarea. Dacă descentralizarea plănuită de vicepremierul Dragnea va deveni realitate, ea va reprezenta cea mai radicală măsură luată în administrație în ultimii ani. De la ministerul lui Liviu Dragnea a plecat în teritoriu pe 24 septembrie o circulară privind propunerea legislativă intitulată Ordonanță de Urgență a Guvernului privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competențe exercitate de ministere şi celelalte organe de specialiate ale administrației publice centrale. Dacă proiectul regionalizării nu a avansat, şefii din teritoriu au discutat insistent cu vicepremierul Dragnea în ultimele luni despre realizarea descentralizării. Termenul limită până la care cei din teritoriu trebuie să vină cu amendamente este 1 octombrie 2013, până la orele 12.00.În documentul obținut de gândul, în care se prevede modificare a nu mai puțin de 21 de acte normative, se precizează clar ce atribuții vor fi cedate de la centru către teritoriu - către Consiliile județene, preşedinții de Consilii Județene şi primari.Intenția că procesul descentralizării se doreşte a fi realizat imediat, începând cu 1 ianuarie 2014, se regăseşte chiar în preambulul proiectului de OUG, unde se vorbeşte despre necesitatea demarării procesului de elaborare a legii bugetului de stat pentru anul 2014 şi subsecvent, a bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale, cu respectarea calendarului bugetar prevăzut de Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările şi completările ulterioare şi de Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice.Cele mai importante modificări: 1. în subordinea primăriilor din oraşe/municipii vor funcționa servicii rutiere şi de ordine publică ai căror directori vor fi numiți de primari. 2. în subordinea consiliilor județene vor fi transferate o serie de servicii deconcentrate de la ministere şi agenții, conduse de persoane numite de preşedintele CJ. Astfel vor fi reorganizate în subordinea CJ oficiile județene de agricultură, direcțiile județene pentru



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

cultură şi patrimoniu, unitățile teritoriale de promovare turistică, direcțiile județene de sport şi tineret, centrele județene de resurse şi asistență educațională, casele corpului didactic, agențiile județene de ocupare a forței de muncă, agenția de plăți şi inspecție socială, agențiile județene pentru protecția mediului, direcțiile județene de pescuit şi acvacultură şi direcțiile de sănătate publică. 3. METROREX trece din subordinea Ministerului Transporturilor în cea a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Tot în subordinea CGMB trece şi Autoritatea Metropolitană de Transport Bucureşti. 4.Porturile de la Dunăre trec în subordinea Consiliilor Județene în raza cărora se află. 5. Plajele cu destinație turistică vor fi administrate de consiliile locale. NOILE COMPETENŢE ALE ŞEFILOR LOCALIPe lângă competențele actuale, în documentul realizat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației se adaugă o serie de noi instituții care vor intra în subordinea şefilor din teritoriu.Astfel, în competențele autorităților publice locale intră:- serviciile de ordine şi siguranță publică şi circulația pe drumurile publice- serviciile de sănătate publică la nivel județean- administrarea plajelor turistice maritime şi fluviale, ale râurilor, pârâurilor şi ale lacurilor de acumulare- administrarea sistemelor de gospodărire a apelor- protecția mediului, pescuit şi acvacultură- dezvoltare rurală;- ocuparea forței de muncă la nivel local- administrarea unităților sportive şi de tineret, a taberelor şcolare, centrelor de agrement, caselor de cultură ale studenților, precum şi a cluburilor sportive de la nivel local;- dezvoltare şi promovare turistică;- organizează şi desfăşoară activități educative extraşcolare/de tip nonformal prin cluburile copiilor;- protejarea patrimoniului cultural de pe teritoriul județului



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

- administrarea porturilor de fluviale interes județean- implementarea programelor județene în domeniul tineretului şi sportuluiDESCENTRALIZAREA POLIŢIEIDescentralizarea competențelor poliției este prevăzută în proiectul de OUG, urmându-se a se completa atribuțiile poliției locale, dar şi atribuțiile Poliției Române. Potrivit documentului citat se va modifica OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice şi se va propune ca „aplicarea şi executarea controlului privind respectarea normelor referitoare la circulația pe drumurile publice să se realizeze de către autoritățile administrației publice locale prin servicii rutiere organizate în subordinea acestora”.Noile servicii rutiere se vor afla în subordinea autorităților administrației publice locale, primarii, cu avizul Inspectoratului de poliție județean, urmând să numească directorii executivi ai acestor noi Servicii Rutiere. Competențele acestor directori vor fi aprobate de consiliile locale, cu avizul Inspectoratului de poliție județean.Pentru descentralizarea poliției, categoriile de personal al poliției locale se vor completa cu functionari publici, civili, cu statut special, care vor ocupa funcții specific de polițist conform Statutului polițistului.Cum se modifică legea privind organizarea şi funcționarea Poliției Române“În interiorul localităților urbane aplicarea măsurilor de menținere a ordinii şi liniştii publice, a siguranței cetățeanului, de prevenire şi combatere a fenomenului infracțional şi de identificare şi contracarare a acțiunilor elementelor care atentează la viața, libertatea, sănătatea şi integritatea persoanelor, a proprietății private şi publice, precum şi a altor interese legitime ale comunității se realizează de către autoritățile administrației publice locale prin servicii de ordine publică organizate în subordinea acestora”, se arată în proiectul de OUG.Toate cheltuielile privind organizarea şi funcționarea serviciilor de ordine publică, aflate în subordinea autorităților administrației publice locale, se asigură din bugetele locale/Bucureşti, cu avizul Inspectoratelor de poliție județene, în condițiile legii.De asemenea, bunurile mobile şi imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Inspectoratelor județene de Poliție, folosite de compartimentele/serviciile de ordine publică, reorganizate ca Servicii de ordine publică trec în domeniul public al



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

unității administrativ-teritoriale pe a cărei rază funcționează şi în administrarea consiliilor locale, cu păstrarea destinației, conform prevederilor legale.Şi directorii executivi ai acestor servicii de ordine publică vor fi numiți de primar, cu avizul Inspectoratelor de poliție județene, în condițiile legii.Pentru ca toate acestea să devină realitate, vor trebui modificate legea 155/2010 privind poliția locală, modificarea Legii nr. 218/2002 privind Poliția Română şi OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.“Suplimentarea numărului de personal din cadrul Serviciului rutier şi Serviciul de ordine publică din cadrul poliției locale se poate realiza prin transfer de la Ministerul Afacerilor Interne sau prin repartizarea de la instituțiile de învățământ din subordinea Ministerului Afacerilor Interne’’, se arată în documentul realizat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice.Ce pleacă de la MINISTERUL SĂNĂTĂŢIIDirecțiile de sănătate publică județene şi cea a municipiului Bucureşti, unitățile finanțate integral din venituri proprii şi din contractele încheiate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate, centrele de diagnostic şi tratament, centrele medicale şi ambulatoriile de specialitate din subordinea Direcțiilor de sănătate publică județene şi a municipiului Bucureşti, centrele județene de aparatură medicală, centrele județene de transfuzii sanguine şi laboratoarele de referințe medicale vor trece în autoritatea administrației publice locale – Consiliul Județean/ CGMB.Directorii coordinatori şi adjuncții acestora vor numiți de preşedintele Consiliului Județean, respectiv a primarului municipiului Bucureşti, în urma evaluării cunoştințelor şi abilităților manageriale.Autorizarea desfăşurării activității de către dentişti poate fi delegată direcțiilor de sănătate publică județene, respectiv a municipiului Bucureşti.De asemenea, autoritățile locale vor avea un cuvânt de spus şi în desemnarea unor membri în Consiliul de Adminstrație al CNAS. Va creşte şi numărul reprezentanților nominalizați de Consiliul Județean în CA al caselor de asigurări de sănătate județene.Pentru a se asigura sursa de finanțare corespunzătoare în domeniul sănătății se prevede că “veniturile proprii ale Ministerului Sănătății constituite potrivit art. 361 se transferă,



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

în cuantum de 70%, bugetelor județelor, potrivit unei formule de repartizare aprobate prin ordin al ministrului sănătății, elaborat împreună cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale.”MINISTERUL TRANSPORTURILOR renunță la metrou şi porturile de la DunăreDescentralizarea va implica şi faptul că societatea comercială de Transort Metroul Bucureşti “Metrorex” va trece de la Ministerul Transporturilor la Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Tot la CGMB va trece şi Autoritatea Metropolitană de Transport Bucureşti.„Investițiile pentru realizarea proiectelor de modernizare şi dezvoltare a infrastructurii şi materialului rulant se finanțează de la bugetul local al municipiului Bucureşti, bugetul de stat, precum şi din credite interne şi externe. Aceleaşi prevederi se aplică şi pentru obiectivele de protecție civilă, sumele alocate fiind nominalizate distinct în bugetul de venituri şi cheltuieli al Metrorex”, se arată în documentul propus spre consultare.În termen de 15 de zile de la data intrării în vigoare a actului normativ de reorganizare a Societății Comerciale de Transport cu Metroul “Metrorex” – S.A., Ministerul Transporturilor şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti încheie protocoalele pentru predarea - preluarea activelor şi pasivelor Metrorex, se arată în documentul transmis de Dragnea în Teritoriu.În privința porturilor, competențele în administrare exercitate de Compania Națională "Administrația Porturilor Dunării Fluviale" S.A. – Giurgiu vor trece la consiliile județene Caraş Severin, Mehedinți, Dolj, Olt, Giurgiu, Călăraşi, Constanța.În cazul Companiei Naționale “Administrația Porturilor Dunării Maritime” S.A. – Galați competențele în administrate vor fi preluate de consiliile județene Galați, Tulcea, Constanța, Brăila. Astfel:1. Consiliul județean Caraş Severin va administra porturile Baziaş şi Moldova Veche;2. Consiliul județean Mehedinți va administra porturile Drencova, Şvinița, Tisovita, Dubova, Orşova, DrobetaTurnu-Severin şi Gruia;3. Consiliul județean Dolj va administra porturile Cetate, Calafat, punctul de lucru Rast şi portul Bechet;4. Consiliul județean Olt va administra portul Corabia;



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

5. Consiliul județean Giurgiu va administra portul Giurgiu;6. Consiliul județean Călăraşi va administra porturile Călăraşi şi Oltenița, precum şi punctul de lucru Chiciu;7. Consiliul județean Constanța va administra portul Cernavodă, portul Hârşova şi punctul de lucru Ostrov Regie;8. Consiliul Județean Galați va administra portul Galați;9. Consiliul Județean Brăila va administra portul Brăila;10. Consiliul Județean Tulcea va administra porturile Isaccea, Tulcea, Mahmudia, Chilia Veche, Port Smârdan, Măcin, punctele de lucru Gura Arman şi Turcoaia.MINISTERUL MEDIULUI cedează plajeleAgenția județeană pentru protecția mediului, respectiv a municipiului , Filiala regională a Agenției Naționale pentru Pescuit şi Acvacultură vor trece în subordinea Consiliilor Județene şi a CGMB.Implementarea legislației în domeniul protecției mediului la nivel județean revine agențiilor județene pentru protecția mediului aflate în subordinea Consiliilor Județene, se arată în documentul obținut de gândul.„Filialele regionale aflate în subordinea Agenției Naționale pentru Pescuit şi Acvacultură se reorganizează ca direcții județene pentru pescuit şi acvacultură, servicii publice de interes județean, în subordinea consiliilor județene pe a căror rază teritorială se află. În județele în care nu sunt filiale regionale, se înființează direcțiile județene pentru pescuit şi acvacultură, în subordinea consiliilor județene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti”, se prevede în documentul guvernamental.Potrivit propunerii de OUG „titularul dreptului de administrare a plajelor cu destinație turistică este consiliul local pe a cărui rază teritorială se află”, acestuia revenindu-i dreptul de administrare a lucrărilor de întreținere şi ecologizare a plajelor.„Lucrările realizate sunt finanțate atât din bugetul propriu, cât şi din veniturile obținute de la utilizatorii plajelor cu destinație turistică, proporțional cu suprafața de plajă utilizată.”, se propune în proiectul descentralizării.„Titularului dreptului de administrare îi revine o cotă-parte de 80% din redevențele obținute din concesionarea plajelor cu destinație turistică aflate pe teritoriul unităților



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

administrativ-teritoriale respective, iar diferența de 20% se face venit la bugetul de stat, pentru contractele aflate în derulare”, se adaugă în documentul citat.Dreptul de administrare a plajelor turistice maritime şi fluviale ale râurilor, pârâurilor şi ale lacurilor de acumulare se transferă de la Administrația Națională „Apele Române” către consiliile locale pe a căror rază administrativ-teritorială se află.Din totalul sumelor percepute din închirierea şi concesionarea bunurilor proprietate publică a statului cu destinația de balastieră, aflate în administrarea autorităților şi instituțiilor publice centrale, o cotă-parte de 25% se face venit la bugetul de stat, iar o cotă-parte de 75% se face venit la bugetele locale pe a căror rază administrativ-teritorială se află bunurile respective.Ce competențe se transferă de la MINISTERUL AGRICULTURIIÎn subordinea Consiliilor județene şi a Consiliului general al municipiului Bucureşti se propune înființarea oficiilor pentru agricultură județene/ a municipiului Bucureşti, prin reorganizarea direcțiilor pentru agricultură județene, oficiilor județene de studii pedologice şi agrochimice şi a caselor agronomului.Noile structuri vor prelua din competențele celor care se desființează, urmând a se stabili patrimonial serviciilor nou înființate. MINISTERUL CULTURII cedează cinematografele şi terenurilor aferente De la ministerul Culturii în urma procesului de descentralizare, serviciile publice şi organele de specialitate aflate în subordinea/coordonarea/autoritatea Ministerului Culturii se reorganizează în subordinea autorităților administrației publice locale. Practic, competențele vor trece la Consiliile Județene, respectiv CGMB.De asemenea, toate sălile şi grădinile de „spectacol cinematografic”, în total 133, dar şi imobilele, aflate în domeniul privat al statului şi în administrarea Regiei Autonome de Distribuție a Filmelor, „România Film”, vor trece, libere de sarcini, în administrarea consiliilor locale comunale, orăşeneşti, municipale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz.În subordinea Consiliilor Județene şi a CGMB se vor înființa direcțiile județene pentru cultură şi patrimoniu.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

Aceste Direcții Județene vor avea dreptul, în condițiile legii, de a concesiona, da în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică sau închiria monumentele istorice proprietate publică a statului.Pe lângă Direcțiile județene pentru cultură şi patrimoniu se vor înființa comisiile județene ale monumentelor istorice, ca organisme ştiințifice de specialitate, fără personalitate juridică, cu rol consultativ în domeniu protejării monumentelor istorice.În proiectul descentralizării, se prevede că o cotă-parte de 50% din sumele colectate la Fondul Cultural Național / Fondul Cinematografic se face venit la bugetele județelor, cu destinația finanțării nerambursabile a programelor, proiectelor şi acțiunilor culturale.De la bugetul de stat se alocă către bugetele locale o cotă de 70% din sumele încasate din redevențele obținute din concesionarea monumentelor istorice aflate pe teritoriul unităților administrativ-teritoriale respective.“Angajarea directorilor generali sau, după caz, a directorilor aşezămintelor culturale şi a instituțiilor publice care funcționează în subordinea autorităților administrației publice centrale, precum şi a directorilor generali sau, după caz, a directorilor aşezămintelor culturale care funcționează în subordinea autorităților administrației publice locale se face pe baza susținerii unui concurs de proiecte de management, câştigătorii urmând să încheie un contract de management, în conformitate cu prevederile legii”, se arată în proiectul descentralizării.MINISTERUL ECONOMIEI lasă turismul liderilor localiDe la Ministerul Economiei vor trece în subordinea administrației publice locale o parte din competențele Autorității Naționale pentru Turism, respectiv autorizarea, clasificarea şi licențierea în turism şi unitățile teritoriale turistice.Consiliile Județene vor avea competențe noi precum: autorizarea stațiunilor balneare, climaterice şi balneoclimaterice, emiterea brevetului de turism, atestarea parcurilor turistice, autorizarea a activității de agrement nautic, activități turistice pe plajă, activități ecoturistice.Ce pierde MINISTERUL TINERETULUI ŞI SPORTULUI Consiliile Județene vor prelua de la Ministerului Tineretului şi Sportului direcțiile județene pentru tineret şi sport/municipiul Bucureşti, casele de cultură ale studenților şi



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

infrastructura aferentă, Complexul Cultural Sportiv Studențesc "Tei", bazele sportive de interes județean, taberele şcolare şi centrele de agrement de interes județean, cluburile sportive de interes local, taberele şcolare şi centrele de agrement de interes local.“Direcțiile Județene pentru Sport şi Tineret se reorganizează ca servicii publice de interes județean, în subordinea consiliilor județene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti”, se arată în setul de măsuri de descentralizare în domeniul tineretului şi sportului.Descentralizarea MINISTERULUI EDUCAŢIEIInspectoratul şcolar județean, respectiv Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, Casa corpului didactic, Palatele copiilor/Palatul Național al Copiilor, Cluburile copiilor, cluburile sportive şcolare vor intra sub autoritatea Consiliilor Județene sau a celor locale/ Consiliul General al Municipiului Bucureşti.“Casele corpului didactic, denumite în continuare CCD, se reorganizează ca structuri cu personalitate juridică, în subordinea consiliilor județene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi sunt coordonate metodologic de către inspectoratul şcolar. Modul de organizare şi funcționare a CCD se stabileşte prin hotărâre a consiliului județean, în baza regulamentului cadru aprobat prin ordin al ministrului educației naționale”, se stipulează la măsurile privind descentralizarea în domeniul învățământului preuniversitar.Astfel, directorii caselor corpului didactic urmează să fie numiți de preşedintele Consiliului Județeen sau de primarul municipiului Bucureşti, pe bază de concurs public, reglementat prin metodologie elaborată de Ministerul Educației Naționale. Directorii caselor corpului didactic vor încheia un contract de management cu preşedintele Consiliului județean.Ce pleacă de la MINISTERUL MUNCIIConsiliile județene vor primi în subordine agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă şi agențiile pentru plăți şi inspecție socială.Cum se trimit banii în teritoriu„Finanțarea competențelor/structurilor descentralizate la nivel județean/local se face de la bugetul de stat, în conformitate cu prevederile art. 6 din Legea nr. 273/2006 privind



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

finanțele publice locale cu modificările şi completările ulterioare. În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, comunică Ministerului Finanțelor Publice sumele aferente competențelor care se descentralizează conform prezentei ordonanțe de urgență în vederea fundamentării proiectului bugetului de stat pentru anul 2014. Finanțarea plăților aferente beneficiilor de asistență socială şi susținerii programelor de servicii sociale se asigură în proporție de 70% din bugetele unităților administrativ-teritoriale prin transferuri din bugetul de stat şi în proporție de 30% din sume pentru echilibrarea bugetelor locale”, se arată în dispozițiile finale şi tranzitorii ale documentului obținut de gândul./Gândul,

Descentralizare 2013. Revolta functionarilor de la Mediu impotriva baronilor locali: Pentru ei prioritare sunt intersele locale, nu mediul. Imi taie apa, lumina, pentru ca sunt platita de Consiliul Judetean. Autorizatiile de mediu si cultura pentru RMGC, sub puterea Consiliului JudeteanReprezentanti ai sindicatelor din agentiile judetene pentru protectia mediului se opun subordonarii acestor institutii fata de Consiliile Judetene, in conditiile in care functionarii de la Mediu ar putea fi fortati sa autorizeze proiecte poluante ale CJ-urilor. Draftul curent de descentralizare care cuprinde trecerea autoritatilor de la Ministerul Mediului si de la Ministerul Culturii la Consiliile Judetene ar putea da presedintilor de CJ-uri puteri asupra autorizatiilor de mediu si descarcarilor de sarcina arheologica pentru proiecte controversate de tipul mineritului cu cianura de la Rosia Montana, a avertizat Bogdan Hossu, presedintele Cartel Alfa. In schimb, ministrul Dezvoltarii Regionale, Liviu Dragnea, a sustinut ca institutiile de mediu si cultura descentralizate isi vor pastra puterea de decizie independenta de Consiliile Judetene. Liderii USL urmeaza sa se intalneaca miercuri, de la ora 16.00, pentru ultima discutie politica privind proiectul de decentralizare, inainte de redactarea unui text care sa intre in Guvern in vederea adoptarii prin angajarea raspunderii in fata Parlamentului. Inainte de decizia politica anuntata pentru miercuri de ministrul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice Liviu Dragnea, sindicalisti din administratie, ecologisti si alti



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

reprezentanti ai societatii civile i-au desfiintat practic ministrului Dragnea proiectul de lege, intr-o dezbatere publica la minister. Bogdan Hossu, presedintele confereatiei sindicale Cartel Alfa, a atras atentia ca trecerea Agentiilor judetene pentru protectia mediului din subordinea Ministerului Mediului si a Directiilor de cultura de la Ministerul Culturii in ograda Consiliilor Judetene da impresia ca decentralizarea urmareste obtinerea avizelor de mediu si de descarcare arheologica pentru exploarea miniera cu cianura de la Rosia Montana, in conditiile in care administratia locala isi doreste demararea mineritului aurifer prin cianurare. “Trecerea agentiilor pentru protectia mediului sub coordonarea Consiliilor Judetene pune sub semnul intrebarii multitudinea de aspecte legate de sensul acestor institutii, care sunt in general de cotrol, supraveghere, de buna functionare a respectivelor operatiuni. Din punct de vedere tehnic, avem impresia ca aceasta actiune se face in mod special pentru a se obtine de catre Gold Corporation o autorizatie care nu a fost obtinuta nici macar pana astazi“, a declarat Bogdan Hossu. Emilia Paunescu-Bucur, vicepresedintele Federatiei Nationale de Mediu Ecologistul, care reprezinta salariatii din Agentiile judetene de protectie a mediului, a declarat ca angajatii acestor autoritati se tem ca odata cu trecerea lor din subordinea Ministerului Mediului in cea a Consiliilor Judetene isi vor pierde independenta in luarea deciziilor de specialitate.“Noi, specialistii din cadrul agentiilor de mediu, suntem echipa tehnica si competenta in domeniul protectiei mediului din teritoriu a Ministerului Mediului. Atat timp cat suntem trecuti in jurisdictia Consiliului Judetean, noi suntem o directie din cadrul judetului. Nu mi-as putea exercita meseria de a spune <<Nu, nu trebuie construit un incinerator in zona cutare sau judetul cutare, deoarece se incalca directiva europeana>>. De ce? Pentru ca sunt platita de Consiliul Judetean, pentru ca imi taie apa si lumina, pentru ca depind administrativ de Consiliul Judetean. Aici este durerea“, a declarat liderul de sindicat din agetiile de protectie a mediului. Ea a acuzat Consiliile Judetene ca nu au ca prioritate ocrotirea mediului si absorbtia unor fonduri europene in proiecte de mediu, ci “interesele locale proprii”, motiv pentru care autoritatile locale ar putea sa nu asigure cofinantarea proiectelor europene din zona ecologiei.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

“Sunt milioane de euro care se pot accesa, dar trebuie cofinantare. Nu stiu daca Consiliul Judetean ar fi dispus sa faca acea cofinantare si sa acceseze fonduri pe aer, pe biodiversitate etc. Fiindca spune <<Ce ma intereseaza pe mine nu stiu ce soparlica si cine stie ce padurice?!>>. Deci pentru ei, ca si Consiliu Judetean, prioritar nu este mediul. Prioritare sunt intersele locale, proprii”, a mai aratat Paunescu-Bucur. De partea cealalta, ministrul Dragnea a replicat ca Agentiile pentru protectia mediului vor fi mai departe finantate prin bugete distincte, nedepinzand financiar de Consiliile Judetene. “Finantarea agentiilor judetene de porotectie a mediului se va face tot din bugetul de stat, ori prin anexa disticta in Legea bugetului de stat, ori prin bugetul ministrului, transferat la Consiliul Judetean“, a sustinut ministrul Dezvoltarii Regionale. In ceea ce priveste interesul Consiliilor Judetene pentru cofinantarea proiectelor de mediu, Dragnea a argumentat ca “sunt enorm de multi bani europeni din Programul Operational Sectorial Mediu care sunt atrasi si implementati de consiliile judetene”. “Nu exista consiliu judetean care sa spuna ca dumneavoastra va ocupati cu nu stiu ce soparlica si nu interseaza”. De asemenea, Dragnea a afirmat ca activitatile de inspectie si verificare de mediu nu vor fi subordonate Consiliilor Judetene. Liviu Dragnea a mai argumentat nevoia de descentralizare prin faptul ca, spre deosesbire de ministere, Consiliile Judetene sunt alese popular si iau decizii in sedinte publice. “In ceea ce priveste consiliile judetene, care – vezi, Doamne! – ar avea interese mai mari decat ar avea un ministru al Mediului, indiferent care ar fi el, adica dintr-o data ministrii sunt niste calugari luati de la manastire si dusi in Guvern, iar cei de la autoritatile locale sunt niste infractori din nastere, nu este asa“, a mai spus vicepremierul Liviu Dragnea. O poveste de pe plaja la Mamaia: “Ia uite, ba, ma opreste pe mine Agentia de Mediu, ma pune sa fac studiu de impact! Cine-s astia, ba?!” Zeci de ONG-uri reunite in Coalitia pentru Mediu din Romania se opun priectului de decentralizare a Agentiilor pentru protectia mediului de teama ca sefii de consilii



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

judetene sa nu-i forteze pe specialisti sa acorde autorizatii de mediu de exemplu pentru constructia unor cluburi de noapte pe plajele de pe Litoral. Dan Trifu, liderul Coalitiei pentru Mediu, a dat exemplul primarului Constantei, Radu Mazare, pe care insa nu l-a nominalizat, intr-o imprejurare in care edilul era nemultumit de autorizatiile de mediu impuse la constructii pe plaja de la Mamaia. “Dam plajele (de la Apele Romane la primarii – n.r.). Daca priviti plaja din Mamaia, veti vedea ca jumatate din ea sunt numai cluburi si baruri, pe plaja direct. Or, daca cineva vrea sa transforme in Rio de Janeiro plaja de la Mamaia, noi nu suntem de acord, mai ales ca personaje de acolo au afirmat public: <<Ia uite, ba, ma opreste pe mine Agentia de Mediu, ma pune sa fac studiu de impact. Cine-s astia, ba, sa fac eu studiu de impact, nu fac, ba, nimic>>. Dumneavoiastra vreti sa dam in subordinea acestei institutii?!“, a intrebat Trifu. In schimb, Liviu Dragnea a sustinut ca tocmai Autoritatea Nationala Apele Romane, de la Ministerul Mediului, este vinovata pentru constructiile ilegale de pe plaje: “In legatura cu ce ati spus cu constructiile care au aparut pe plaja, sunt de acord cu dumneavoastra, numai ca administratorul plajelor sunt cei de la Apele Romane. Cum au aparut?”. In ceea ce priveste plaja de la Mamaia, Dragnea a spus ca el nu crede ca poate fi transferata administrarea acesteia de la Apele Romane la Primaria Constanta. “Acolo este un proiect important pe care il deruleaza Apele Romane, proiect de mediu, pentru a largi plajele si pentru a face niste operatiuni importante acolo. Probabil ca plajele nu pot fi transferate ca administrare“, a explicat ministrul. Descentralizarea de pe masa USL: decizia pe ajutoarele sociale si obiectivele economicePotrivit ministrului Dragnea, miercuri liderii USL mai au de discutat asupra descentralizarii sau renuntarii la transfer catre puterile locale a unor institutii relevante acordarea ajutoarelor sociale, foarte importante mai ales in preajma alegerilor. In privinta obiectivelor economice, pe langa deciziile de mediu si descarcare arheologica necesare exploatarilor controversate, deja trecute in proiectul descentralizarii, decsentralizarea porturilor dunarene si a salailor de cinema a mai ramas inca in discutii.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

“Daca nu se face acum descentralizarea, parerea mea e ca o sa se mai poata face peste 10 ani. Acum este conjunctura politica unica, dar nici asta nu stim cat o sa mai tina, ca auzim tot felul de afirmatii…“, s-a plans Dragnea, referindu-se la disensiunile din USL. Principalele puncte divergente PSD-PNL:Ministerul Muncii. Aici, PSD vrea sa treaca Agentia pentru prestatii sociale in coordonarea autoritatilor locale, insa PNL, partidul minisrului de resort, Mariana Campeanu, se opune. “Maine vom lua decizia finala pentru aceasta uriasa intentie de descentralizare a agentiilor judetene de prestatii sociale”, a spus Dragnea, marti. Miza o constituie ajutoarele sociale, mai ales in an electoral. In acest moment, primarii sunt responsabili de efectuarea si veridicitatea anchetelor sociale in baza carora se dau ajutoare persoanelor defavorizate, iar agentiile de prestatii sociale din subordinea Ministerului Muncii verifica daca ancheta sociala si documentele care au stat la baza punerii in plata prin dispozitiile primarului sunt corecte. “Ori trece componenta de centralizare a dosarelor de la agentia judeteana de prestatii sociale la autoritatile locale, ca sa fie coerenta si sa ramana controlul la centru, ori sa preia si activitatea de ancheta sociala si punere in plata, ceea ce mi se pare corect”, si-a expus Dragnea planurile. Porturile dunarene. Aflate in ograda ministrului liberal al Transporturilor, Ramona Manescu, porturile dunarene sunt cerute de primarii riverani. “Acum, in porturi exista urmatoarea situatie: suprafata de teren pe care sunt instalatiile portuare de suprafata sunt in domeniul public al statului. Instalatiile portuare sunt in patrimoniul unor societati comerciale, unde si Fondul Proprietatea este actionar cu 20%. Si atunci ar fi nevoie de o divizare a societatilor respective pentru a fi transferate actiunile eventual la Consiliile Locale sau varianta in care se transfera terenul din domeniul public al statului in domeniul public al Consiliilor Locale, cu obligatia preluarii contractelor de concesiune pe care le au aceste societati cu Ministerul Transporturilor pentru a putea utiliza terenul” – acesta este tabloul facut de Liviu Dragnea. Mediul. Proiectul descentralizarii, care era valabil marti, prevede reorganizarea autoritatilor judetene pentru protectia mediului de la Ministerul Mediului, ca directii judetene de protectie a mediului in subordinea Consiliilor Judetene. Ministrul Dragnea a precizat, insa, ca miecuri urmeaza sa se faca modificarea, intr-o formula in care aceste



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

structuri de mediu sa ramana autoritati, ci nu directii, chiar daca vor fi trecute la CJ-uri. Functionarii de la Mediu se tem ca oricum Consiliul Judetean va avea putere asupra institutiilor de mediu, prin faptul ca le va controla finantarea. Cultura. Liviu Dragnea da ca sigura practic trecerea Directiilor de cultura de la ministerul de resort la Consiliile Judetene, dupa ce saptamana trecuta presedintele Asociatiei Municipiilor din Romania, primarul PSD-ist al Pitestiului, Tudor Pendiuc, declara, pentru HotNews, ca domeniul Culturii nu se mai descentralizeaza acum. “Cand vorbim de cultura, vorbim despre descentralizarea competentelor respective si a directiilor judetene de cultura, care se descentralizeaza in subordinea Consiliului Judetean”, a decretat, insa, vicepremierul Dragnea marti. Cinematografele. Desi primarii isi doreau salile de cinema din administrarea Regiei Autonome Romania Film – aflata in coordonarea Ministerului Culturii – mutarea a intrat in impas. “S-ar putea in final sa avem o veste buna, in sensul ca nu mai transferam salile de cinematograf, dintr-un motiv foarte simplu, nu mai avem ce. Am descoperit cu groaza situatia reala din sistem acum: majoritatea zdrobitoare a salilor de cinematograf sunt inchiriate pentru gogoserii, cofetarii si alte activitati care nu au nicio legatura nici cu actul de cultura, nici cu cinematografia”, a sustinut Dragnea. El a aratat ca Regia Romania Film a intrat in procese cu patronii gogosieriilor din fostele cinematografe, care cer sa li se plateasca investitiile facute, daca sunt dati afara din spatii.http://www.ziarulprofit.ro/index.php/descentralizare-2013-revolta-functionarilor-de-la-mediu-impotriva-baronilor-locali-pentru-ei-prioritare-sunt-intersele-locale-nu-mediul-imi-taie-apa-lumina-pentru-ca-sunt-platita-de-consiliul-ju/http://www.hotnews.ro/stiri-politic-16013501-descentralizare-2013-revolta-functionarilor-mediu-impotriva-baronilor-locali-pentru-prioritare-sunt-intersele-locale-nu-mediul-imi-taie-apa-lumina-pentru-sunt-platita-consiliul-judetean-autorizatiile-.htm

Descentralizarea iresponsabilităţii politice Rămîne cum ne-am înțeles. Nimeni nu răspunde pentru faptul că şi în acest an, al şaptelea de la intraîn Europa foarte probabil că iarăşi vom plăti mai mult la bugetul



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

http://www.hotnews.ro/stiri-politic-16013501-descentralizare-2013-revolta-functionarilor-mediu-impotriva-baronilor-locali-pentru-prioritare-sunt-intersele-locale-nu-mediul-imi-taie-apa-lumina-pentru-sunt-platita-consiliul-judetean-autorizatiile-.htm



http://www.ziarulprofit.ro/index.php/descentralizare-2013-revolta-functionarilor-de-la-mediu-impotriva-baronilor-locali-pentru-ei-prioritare-sunt-intersele-locale-nu-mediul-imi-taie-apa-lumina-pentru-ca-sunt-platita-de-consiliul-ju/



Uniunii decît absorbim în mod real (adică după rambursarea de Bruxelles) din fondurile europene. Că nu răspunde nimeni la timpul trecut, deşi multe probleme din trecut vin, e una. Dar la cel viitor? Asta e întrebarea pentru cui îi pasă pe bune de ce se întîmplă în țară. În rest, că Antonescu şi Băsescu au tras-o un pic PSD săptămîna asta şi toți propagandiştii care au scuipat la Crin din greu s-ar putea să-şi dea limba la raşchetat pentru viitor zău că nu are de ce să ne emoționeze. Chiar nu v-ați prins că nu contează cine cîştigă alegerile, ce contează există să existe o opinie publică suficientă, cum s-a văzut în cazul cu Roşia Montană, ca să poți să aperi interesul public? În rest, orice Escu vine pe acolo sfîrşeşte prin a-şi lua casă sau teren la prețuri preferențiale indiferent cum începe şi aşa va fi pînă presiunea nu va fi mai mare şi vom avea doar 40 000 de likes sau pe unde mai sîntem cu spiritul civic la români. De ce există o corelație între banii cheltuiți de un guvern pe achiziții de orice fel şi corupție la nivelul EU-28, astfel că o țară europeană cu cît cheltuieşte mai mult din buget pe investiții cu atît e mai coruptă? Răspuns: deoarece cheia bunei guvernări este raționalitatea şi imparțialitatea cheltuielii publice. Cu cît e mai clar şi mai nearbitrar cum se alocă banii publici, cu cît această funcție de alocare poate fi suplinită de un computer căruia i se dă un algoritm simplu în care s-au introdus criteriile, cu cît, cu alte cuvinte, arbitrariul politic şi administrativ este sub control cu atît poți face mai multe cu banii, repara drumuri la prețuri rezonabile, repara şcoli şi subvenționa căi ferate (că sînt subvenționate peste tot, nu asta e problema).. Subliniez din nou că această corelație nu există cu banii alocați cheltuielilor sociale, care sînt clare şi universale (orice pensionar primeşte o pensie), ci taman cu acei bani de dezvoltare din care nu există dovezi că s-ar dezvolta cineva în afara cui bagă mîna în ei, cu banii din care cineva decide că se vor face trei grădinițe, zece săli de sport şi o sută de biserici în 113 locații preferențiale cînd poate era nevoie de două sute de dispensare rurale înainte, ca şi de încă o sută de grădinițe şi săli de sport în altă parte. În țările corupte există un enorm efort de a menține aceste categorii discreționare de cheltuieli din care politicienii îşi pot pune deoparte mai mult pentru clienți (dar mare îndignare ideologică contra cheltuielilor sociale, ca ajutorul pentru handicapați). Circulă teoria foarte amuzantă că se fac sau repară aşa multe biserici din bani publici pentru că fac excepție de la regulile de licitație şi contractorul e cine trebuie, cu dublu cîştig pentru



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

cine alocă banii, şi firma de partid, şi votanți fericiți. Dar parcă nu îmi vine să cred, că nu văd obstacole mai nicăieri în provincie ca firmele preferate să cîştige tot ce vor cîtă vreme vin banii. Şi nici un stimulent pentru firmele nepreferate sau simplii cetățeni să mai plătească taxe la buget. Păi de ce? Cine vrea să iasă de fraier în acest circuit vicios al cui împarte, parte îşi face? Cine nu are putere să împartă îşi scade contribuția personală la ce este de împărțit şi evazionează. Evaziunea a crescut chiar la taxele indirecte, ca TVA, considerate mai uşor de colectat în economii informale. Vezi să nu! O să ajungem să reintroducem contrabanda cu benzină, pe lîngă țigări, la cum merg lucrurile, de data asta în sens invers, din fosta Iugoslavie încoace. O lege a descentralizării în combinație cu o nouă reformă fiscală ar fi fost o enormă ocazie de a corecta acest cerc vicios şi a începe un cerc virtuos, cum a făcut spre exemplu Uruguay, care din 2004 încoace a crescut cu 62% numărul de contributori la bugetul de asigurări sociale, iar cel al colectării taxelor la buget a crescut per total cu 60 la sută, peste creşterea, ea însăşi substanțială, de PIB şi ascensiunea acestei țări în topul celor mai bine guvernate din lume. Rețeta a fost un amestec de taxe simplificate, considerate juste şi cu excepții pentru diferite categorii şi o reformă a administrației, contînd în simplificarea procedurilor birocratice, creşterea capacității fiscului şi înlesniri pentru parteneri privați care să preia din investițiile necesare infrastructurii (porturi, de exemplu). Cum ar trebui ideal să funcționeze la noi? Statul central ar trebui să păstreze tot ce necesită coordonare, omologare, standardizare şi control (şi de fapt să investească mai mult în control, care e slab) pentru că aceste criterii sînt unice şi e normal să fie aplicate dintr-un singur loc (şi mai economic) şi să cedeze tot ce este organizare directă a serviciilor județelor şi localităților unde decizia dacă vom construi un patinoar, o piscină sau un dispensar să fie luată local, pe bază de fonduri adunate care merg direct sau mult mai aproape de unde s-a promis în campanie că merg, iar dacă nu merg nu ai pe cine da vina şi la primele alegeri ai plecat. Prioritățile, cu alte cuvinte, ca şi strîngerea fondurilor pentru ele, trebuiesc stabilite local şi în consultare, inclusiv destinația fondurilor europene ca să nu mai avem o altă ministresă ca Udrea care face pîrtii de schi din bani de la buget în ani de austeritate cînd pentru asta erau bani europeni disponibili (dar cu alte rigori). Proiectul Dragnea nu face însă asta. Banii vor continua să fie strînşi la



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

bugetul central, cu o singură excepție unde vor fi reținuți direct local (asta ar fi trebuit să fie regula, nu excepția) şi pe urmă alocați în general frățeşte fără mare elaborare, 50 la 50 între nivelul central şi cel local. Cum evident banii nu vor ajunge localităților şi județelor care capătă în întreținere totul, stadioane, porturi, vile, latrine (una de cărămidă şi una de lemn, scrupulos trecute în anexe, pontoane, barăci, metrouri, poliții, şcoli, spitale, rezervații naturale), pe lîngă că acei 50% vor fi iarăşi dați cui e prieten cu guvernul (ăia cu schiurile lui Udrea au rămas doar cu telegondola fără pîrtie cînd s-a schimbat guvernul) s-au găsit două soluții. Soluția unu este să strîngă nivelul local alte taxe peste alea existente deja şi împărțite fără să ajungă. Soluția doi este să mai falimentăm nişte primării una cîte una, situație în care sînt deja sute, dar care e mult mai costisitoare şi detrimentală economic decît o decizie de comasare care a fost exclusă din start ca mai costisitoare politic. Adițional, se amendează şi Legea Sănătății, unde se face o structură paralelă CNAS care va lua din banii de asigurări, probabil tot pentru că asigurarea de stat nu poate fi omorîtă deodată. De omorît, doar pacienții, de asta spitalele sînt plasate universităților de medicină făr fonduri suplimentare, deşi de abia le ajung banii lor. Statul scapă astfel de tot ce nu e rentabil, ca omologarea şi standardizarea, care se vor face județean, să vezi de acum standarde europene de la pensiuni la servicii publice, şi dă puterea prin lege autorităților locale să se facă plătite direct pentru serviciile astea, de la beneficiari- aşa cum în Evul Mediu înainte de a se introduce impozitele fiecare dintre petenți plătea pe magistrat şi scribul lui care nu aveau alt salariu.Cum va creşte absorbția fondurilor europene dacă aruncăm în spatele unor primari deja faliți şi care nu mai au cum creşte taxe locale atîtea sarcini deodată pentru care nu sînt pregătiți, sau nu ar fi înglodați în datorii? Mister. Legea nu spune, şi cum bugetul pe la anul trebuie adoptat în doar cîteva săptămîini e clar că nu avem timp să calculăm nişte scenarii cu 50/50, 30/70 sau pur şi simplu să agregăm costurile de jos în sus cum ar fi normal. Tot ce guvernul central nu mai are bani să țină din cauza plafonului de deficit trebuie să plece în subordinea autorităților locale. Care capătă dreptul de a numi şefi noi peste tot cu această ocazie (sintagma neadevărată folosită este „să organizeze un concurs”), va fi o orgie a numirilor de oameni competenți în fruntea a tot ce mişcă de



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

către consiliile județene, aceste temple ale numirilor pe merit cu departamente de resurse umane care într-o secundă au la degetul mic fişiere cu cine s-a distins ca manager, ca administrator de fonduri europene, ca organizator de tabere de tineret, campanii de vaccinare şi aşa mai departe. În sfîrşit resursele umane din Teleorman, Vaslui şi Bihor vor avea ocazia să se afirme.Ajunşi aici, e cazul să expun ipoteza mea. Ori e vorba de prostie şi iresponsabilitate feroce, ori e un plan cinic de a păcăli deficitul pe la anul scoțînd în mare viteză nişte cheltuieli şi ascunzîndu-le prin alt capitol bugetar. Aceasta din urmă ar fi unica explicație rațională, deşi doar parțial, că nu poți risca să distrugi şi puținul care funcționează ca să te ascunzi prin tufişurile fiscale şi la anul pe vremea asta să desfaci ce ai făcut. Dacă nu e asta, atunci de ce să rişti o asemenea brambureală, plus călcarea a vreo două legi mereu ignorate (Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, şi legea 24/2000 care cere studiu de fezabilitate şi proiecție bugetară).

Precedenta dată cînd am amintit legea asta din urmă a fost la încercarea lui Băsescu de a propune un proiect de lege a Sănătății prin asumarea răspunderii. Eugen Nicolăescu face şi el mai rău, încercînd să bage pe aceeaşi temă o ordonanță de urgență (devine urgent să faci prostii de la un moment încolo cînd ajungi la guvernare). Toate acestea, Sănătatea şi descentralizarea au efecte pozitive incorect sau deloc estimate şi consecințe nedorite cît carul. Adoptarea lor în pripă, fără estimare şi consultare ar fi o catastrofă, care ar compromite şi efectele potențial pozitive ale unor alte aspecte prezente în ambele proiecte.Dacă legea descentralizării era deja votată, proiectul Roşia Montană se făcea sigur, că autoritățile locale, dnii Dumitrel şi Hava sînt demult în buzunarul Gold, şi acum le-am fi dat şi mediul, şi patrimoniul. Ele s-au distins deja dînd imediat la loc autorizații anulate de instanțe, aşa de bine înțeleg statul de drept. În plus, aşa e societatea românească, societatea civilă e mult mai slabă local decît cea concentrată în Bucureşti, Cluj sau alte câteva centre dezvoltate, care a reuşit împreunată să creeze rezistența față de proiectul Gold. Eu nu spun, şi nu cred, că baroni locali sînt mai răi decît cei centrali, că dnul Şova e cu ceva mai bun ca dl Mazăre, probabil ideile de dezvoltare ale lui Mazăre sînt mai bune. Pe dl. Dragnea a trebuit să-l scot de două ori de pe lista neagră după ce l-am pus, că nu e



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

un om uşor de prins şi a tot luat NUPuri. Nu şi la faza cu referendumul de anul trecut, dar văzînd ce au scris băsişti de rangul întîi, că nu sînt dovezi directe contra lui cred că era mai bine dacă nu pe asta îl trimitea DNA în judecată.Pentru consecințele acestei legi a descentralizării însă careva va trebui închis dacă se aplică aşa cum o citesc eu azi şi județele devin ca oraşele din westernuri unde şeful îşi pune rudele la poliție şi procuratură şi mai omeneşte din cînd în cînd pe parlamentarul local ca să abată din drum autostrada națională spre orăşel. Şi nimeni nu răspunde niciodată de nimic, că la aceeaşi masă de pocher se hotărăşte cine se prezintă la formă la alegeri şi cine pe bune./România liberă, http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/descentralizarea-iresponsabilitatii-politice-317779.html

Adevăratul cost al fracturării hidraulice Deteriorarea resurselor naturaleFracturarea hidraulică pune în pericol resurse naturale valoroase pe tot cuprinsul țării. Fracturarea hidraulică transformă zonele rurale şi naturale în zone industrializate, în care locul pădurile şi terenurile agricole sunt înlocuite cu platforme de sonde, drumuri, conducte şi infrastructuri de gaze naturale.Efectele acestor amenajări sunt nu numai de ordin estetic,deoarece până şi economiştii recunosc tot mai mult valoarea serviciilor pe care sistemele naturale le asigură oamenilor şi economiei.Pericole pentru râuri şi izvoareDeteriorarea ecosistemelor acvatice are un impact negativ direct asupra economiei. Încetarea pescuitului de agrement sau comercial din cauza scurgerilor, extragerilor excesive de apăsau modificărilor calității apei, cauzate de efectele cumulate ale fracturării hidraulice dintr-o zonă, poate avea impact devastator asupra activităților economice locale. Deversările, exploziile şi alte accidente legate de fracturarea hidraulică au cauzat moartea unui număr mare de peşti în Pennsylvania. În anul 2009, o conductă ce



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/descentralizarea-iresponsabilitatii-politice-317779.html

http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/descentralizarea-iresponsabilitatii-politice-317779.html

conținea ape reziduale şi apă dulce s-a spart în Ţinutul Washington, Pennsylvania, provocând moartea peştilor dintr-un afluent al râului Brush Run, care face parte dintr-un bazin hidrografic de bună calitate.În acelaşi an, în acelaşi ținut, o altă țeavă a cedat la o sondă forată într-un parc public, ucigând peştii şi alte organisme acvatice dintr-un râu din zonă, pe o lungime de 1,2 km.Defrişarea terenului pentru platformele sondelor, drumuri şi conducte poate duce la creşterea sedimentării în cursurile de apă din vecinătăți şi la diminuarea capacității peisajelor naturale de a reține substanțele nutritive. De asemenea, extragerea excesivă a apelor aduce prăpăd în ecologia râurilor şi izvoarelor.Extragerea apei duce şi la creşterea concentrației de substanțe poluante, reducând calitatea apei.La scară mai amplă, degajarea terenului forestier pentru platformele sondelor, drumuri şi conducte diminuează capacitatea pământului să împiedice ca solul antrenat înscurgerile de suprafață în urma precipitațiilor să ajungă în râuri şi izvoare.Printre apele cele mai afectate de poluarea datorată scurgerilor de suprafață este estuarul Chesapeake Bay, în care substanțele nutritive aduse în exces de scurgerile de suprafață, cum ar fi azotul şi fosforul, cauzează formarea unei „zone moarte“, care se întinde pe o treime din estuar în timpul verii.Bazinul hidrografic Chesapeake Bay se suprapune cu una dintre cele mai intense activități de fracturare hidraulică din câmpul Marcellus Shale,care creează potențialul pentru o poluare suplimentară, ceea ce va îngreuna şi mai mult atingerea obiectivului de reducere a poluării din estuar.Extinderea rapidă a forajelor pentru gazede şist ar putea contribui la creşterea cantităților de azot cu încă 13,6 – 36 de tone pean şi de fosfor cu încă 7– 18 tone pe an în estuar, în funcție de volumul de pădure defrişată.Deşi această poluare suplimentară reprezintă un procent mic din poluarea totală ce ajunge în estuar în prezent, poluarea trebuie compensată în alte locuri, pentru ca în estuarul Chesapeake Bay să poată fi atinse obiectivele de reducere a poluării ce ar putea reînsănătoşi apa.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

Pe baza unei estimări a costului de reducere a azotului cu o livră (0,45 kg) în cadrul unei recente analize a posibilelor opțiuni de tranzacții cu substanțe nutritive în bazinul hidrografic Chesapeake Bay,costul de reducere a poluării cu azot în alte locuri pentru a compensa creşterea datorată dezvoltării exploatărilor de gaze naturale s-ar ridica la aproximativ 1,5 milioane $ – 4 milioane $ pe an.Pierderea şi fragmentarea habitatuluiPentru dezvoltarea exploatațiilor de gaze naturale este necesară construirea unei vaste infrastructuri de drumuri, platforme de sonde şi conducte, care trec adeseori prin terenuri îndepărtate, sălbatice şi neperturbate până atunci. Perturbarea şi fragmentarea habitatului natural pot pune în pericol anumite specii de viețuitoare.Vânătoarea şi alte forme de agrement în aer liber reprezintă puncte de susținere economică în mai multe state în care are loc fracturarea hidraulică.Fracturarea hidraulică degradează habitatul mai multor specii care reprezintă importante atracții pentru vânători şi pentru admiratorii naturii sălbatice.Într-un studiu din anul 2006 s-a constatat că ridicarea platformelor de sonde a alungat căprioarele femele din zona Pinedale Mesa a statului Wyoming, în care au început lucrările de fracturare în anul 2000, şi că acestea, în timp, evitau zonele din apropierea sondelor. Studiul indica faptul că exploatările de gaze naturale din zonă transforma habitatul căprioarelor degradându-l.Populația de căprioare a scăzut cu 56% între anii 2001 şi 2010, pe măsură ce fracturarea hidraulică în zonă a continuat şi s-a intensificat.Desigur, impactul fracturării hidraulice asupra agrementului în natura sălbatică este doar una dintre multele modalități în care periclitarea speciilor de viețuitoare se traduce prin daune economice îndelungate. Natura sălbatică oferă multe bunuri şi servicii de ecosistem.De exemplu, păsările pot ține sub control populația de insecte şi de rozătoare, pot ajuta la împrăştierea semințelor, putând juca şi alte roluri în menținerea sănătății ecosistemelor. Adăugarea acestor impacturi la impactul produs asupra vânătorii, pescuitului la undiță şi observării peisajelor sălbatice măreşte costurile potențiale pe termen lung ale fracturării, din cauza deteriorării ecosistemelor.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

Contribuția la încălzirea globalăÎncălzirea globală reprezintă cea mai gravă provocare a vremurilor noastre, care amenință supraviețuirea unor specii importante,sănătatea şi bunăstarea populațiilor umane şi calitatea aerului şi apei. Fracturarea hidraulică produce poluare şi contribuie la încălzirea planetei în cantități mai mari decât extragerea convențională a gazelor naturale.Impactul principal al fracturării asupra climei se manifestă prin eliberarea gazului metan, care contribuie cu mult mai mult la încălzirea globală decât dioxidul de carbon. Într-un interval de timp de 100 de ani, un kilogram de gaz metan are un efect de captare a căldurii de 21 de ori mai mare decât un kilogram de dioxid de carbon.Scăpările produse în timpul extracției, transportului şi distribuirii gazelor naturale eliberează cantități substanțiale de gaz metan în atmosferă.Cercetătorii de la Universitatea Cornell sugerează că fracturarea hidraulică este chiar mai dăunătoare pentru climă decât producerea gazelor convenționale. În studiul lor au constatat că scurgerile de gaz metan de la sondele de fracturare sunt cu cel puțin 30% mai mari şi, probabil, duble, față de scurgerile de la sondele de gaze naturale convenționale.Încălzirea globală amenință cu perturbarea costisitoare a mediului, sănătății şi infrastructurii. Economiştii au investit mult efort încercând să cuantifice „costul social“ al substanțelor poluante de încălzire globală, adică impactul negativ al unei tone de emisii asupra societății. Emisiile de gaz metan în timpul punerii în funcțiune a unei singure sonde de fracturare necontrolate ar impune costuri sociale de 139.620 $ în ceea ce priveşte încălzirea globală.În această cifră nu sunt incluse emisiile din alte aspecte ale extracției, transportului şi distribuirii gazelor naturale, cum ar fi scăpările din conducte şi de la stațiile de compresoare. Impactul asupra infrastructurii şi serviciilor publice Fracturarea hidraulică impune poveri asupra contribuabililor, atât imediate cât şi pe termen lung, prin folosirea intensă a infrastructurii publice şi cererea intensă de servicii publice.◦Deteriorarea drumurilor



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

Pentru fracturare este necesară transportarea unor cantități imense de apă, nisip şi substanțe chimice de fracturare la sonde şi de la sonde, deteriorând în felul acesta drumurile. Într-un document din anul 2010 al Departamentului pentru Transporturi al statului Pennsylvania se estima că, pentru repararea drumurilor afectate de forajele din zăcământul Marcellus Shale sunt necesare 265 de milioane $.Statul Pennsylvania a negociat obligațiile de garanții cu companiile de gaze naturale, care să acopere cheltuielile de reparare a drumurilor locale. Şi alte state au procedat la fel, dar este posibil ca aceste obligații să nu acopere pe deplin impactul fracturării asupra drumurilor, inclusiv impactul asupra autostrăzilor importante şi costurile de îngreunare a traficului şi cu reparațiile autovehiculelor cauzate de drumurile aglomerate sau temporar degradate.◦Creşterea cererii de apăMilioanele de metri cubi de apă necesare pentru fracturarea hidraulică vin din straturile acvifere, apele de suprafață sau apa„reciclată“ din fracturările hidraulice anterioare.În unele zone, fracturările hidraulice au o cotă parte semnificativă din cererea totală de apă.Spre deosebire de alte utilizări, apa folosită la fracturarea hidraulică este pierdută pentru circuitul apei pentru totdeauna, pentru că fie rămâne în puț, fie este „reciclată“ (folosită la fractu-rarea hidraulică pentru sonde noi), sau este depozitată în puțurile de injecție adânci, de unde este imposibil să refacă rezervele de apă din stratul acvifer.Extragerea apei pentru fracturare hidraulică poate afecta căile de navigație locale şi poate creşte costurile pentru consumatorii de apă municipali şi agricoli.◦Cutremurele de pământFracturarea hidraulică poate afecta infrastructura publică prin seismele induse ca rezultat al depozitării în subteran a apelor reziduale de fracturare. Un raport recent al Consiliului Național de Cercetare a identificat opt cazuri în care evenimentele seismice au fost corelate cu dispunerea puțurilor cu ape reziduale (nu neapărat provenite dinfracturare hidraulică) în Ohio, Arkansas şi Colorado.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

Cutremurele care au avut loc până acum nu au provocat pagube semnificative, dar ridică îngrijorări în privința posibilelor pagube aduse infrastructurii publice (rețelelede apă şi canalizare), precum şi proprietății private.◦Costurile dislocării sociale şi a serviciilor socialeAfluența de muncitori temporari care însoțeşte adeseori fracturarea hidraulică pune de asemenea o presiune pe fondul de locuințe, creând dislocări sociale care, în unele cazuri, creează noi cereri pentru serviciilesociale ale guvernului. Prețurile chiriilor s-au dublat sau triplat în comunitățile care au resimțit succesul datorat forajelor Marcellus Shale.Piețele imobiliare locale încinse au împins chiriaşii cu venituri micispre case sub standard sau la pierderea locuințelor. Locuitorii în vârstă s-au confruntat cu o criză a locuințelor subvenționate. A crescut numărul cererilor pentru asistență din partea agențiilor de protecție socială. Copiii familiilor care îşi pierd locuințele permanente riscă să fie despărțiți de familiile lor şi plasați în adopție temporară.Impact economic majorFracturarea hidraulică impune distrugere a mediului, a sănătății publice şi a infrastructurii publice, cu costuri economice semnificative. Dar extracția de resurse slab planificată are, de asemenea, o moştenire de subminare a perspectivelor economice pe termen lung a „oraşelor de succes“ pe care le creează.În plus, fracturarea hidraulică poate submina economiile locale în multe feluri, inclusiv prin impactul imobiliar şi agricol.◦Devalorizarea locuințelorFracturarea hidraulică poate reduce valoarea proprietăților din vecinătate ca rezultat a poluării şi al stigmatizării care ar putea proveni din apropierea de operațiunile industriale şi potențialul pentru impacturile viitoare. Un studiu din 2001 asupra valorii proprietăților din Ţinutul La Plata, Colorado, a descoperit că proprietățile pe care se află sonde de gaze de şist şi-au pierdut valoarea cu 22%.Chiar acolo unde impactul asupra valorilor de vânzare este greu de stabilit, condițiile cronice provocate de fracturarea hidraulică cum sunt mirosul,traficul, zgomotul, grijile referitoare la poluarea apei şi aerului, problemele referitoare la seisme şi impactul vizual, ar putea afecta nefavorabil şi plăcerea locuirii şi folosirii propriilor case.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

Proprietățile de pe sau din apropierea locurilor unde are loc fracturarea hidraulică ar putea fi de asemenea mai greu de finanțatşi asigurat, afectând valoarea lor. Creditorii ipotecari şi asiguratorii au luat recent măsuri pentru a se proteja împotriva riscurilor legate de fracturarea hidraulică. Mai mulți creditori ipotecari au început să solicite zone tampon extinse în jurul locuințelor de pe terenurile cu resurse de gaz înainte de a acorda o nouă ipotecă, sau să refuze acordarea de ipoteci noi pe terenuri cu resurse de gaz.◦Ferme în pericolFracturările hidraulice au loc de obicei în zonele rurale. Mai multe aspecte ale fracturării hidraulice au potențialul de a dăuna fermierilor. Expunerea directă la apele reziduale ale fracturării hidraulice pot afecta efectivele de animale.Cercetătorii de la Universitatea Cornell au identificat mai multe situații asociate cu exploatațiile de gaz natural care au dăunat animalelor din Colorado, Louisia-na, New York, Ohio, Pennsylvania şi Texas.Într-unul din cazurile examinate de cercetători, 140 de vaci au fost expuse când căptuşeala unui bazin de colectare a apelor reziduale s-a fisurat, permițând apelor reziduale să se reverse pe o păşune şi într-un iaz pe care bovinele îl foloseau ca sursă de apă. Din cele 140 de vite, 70 au murit.Luând în calcul un preț mediu pe vită de 1.600 $, pierderea a 70 de vaci într-un singur incident ar avea un impact de cel puțin 112.000 de $. Pe lângă aceste costuri directe de înlocuire, expunerea efectivelor de animale la contaminările datorate fracturării hidraulice îi poate costa pe fermieri în alte moduri, de exemplu prin scăderea capacității de reproducere a animalelor sau reducerea posibilității unui fermier să îşi vândă efectivele de animale.Dispariția agriculturii într-o comunitate amenință totodată distrugerea comerțului şi industriei menite să susțină fermierii,subminând baza economică a comunității.Fermierii angajați în agricultura organică şi-au pus problema că fracturarea hidraulică ar putea face mai dificilă vânzarea produselor lor către consumatorii de produse sănătoase./Financiarul, http://www.financiarul.ro/2013/11/13/adevaratul-cost-al-fracturarii-hidraulice-ii/2/



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

http://www.financiarul.ro/2013/11/13/adevaratul-cost-al-fracturarii-hidraulice-ii/2/

Teme de mediu

PS2: Retrocedarea a 3,7 hectare din Parcul Plumbuita, respinsă de Curtea de Apel BucureştiRetrocedarea unui teren în suprafață de 3,7 hectare aflat în Parcul Plumbuita a fost respinsă printr-o decizie a Curții de Apel Bucureşti, vineri, după ce, în anul 2007, instanța a dispus restituirea în natură a acestui teren, anunță Primăria Sectorului 2. Potrivit sursei citate,decizia Curții de Apel Bucureşti de vineri este definitivă, dar nu irevocabilă, putând fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație şi Justiție (ICCJ). Reprezentanții administrației publice a Sectorului 2 au mai arătat că, începând cu anul 1999, a fost promovată pe rolul instanțelor de judecată acțiunea formulată de Bărbulescu Constantin şi continuată de succesorii acestuia - Teodora Bărbulescu, Anca Maria Hanganu şi Rodica Eugenia Coroi -, vizând restituirea unei suprafețe de şase hectare de teren, situată în incinta Parcului Plumbuita, în contradictoriu cu Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Ulterior, au fost introduse în cauză şi alte instituții, respectiv Administrația Domeniului Public Sector 2 şi statul român prin Ministerul Finanțelor, iar acțiunea a fost restrânsă la suprafața de 37.282,16 de metri pătrați, precizează sursa citată. Potrivit reprezentanților Primăriei Sectorului 2, în 2007, prin Decizia civilă nr. 339 din 15 mai 2007 pronunțată de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul nr. 39012/2/2005 s-a dispus restituirea în natură către moştenitorii lui Bărbulescu Constantin, a unei suprafețe de teren de 3,728 de hectare în Parcul Plumbuita. "Analizând actele transmise, inclusiv expertiza de identificare efectuată în dosar, precum şi documentele existente în evidența Serviciului Cadastru Fond Funciar al Primăriei Sectorului 2 Bucureşti, am constatat că terenul restituit a fost (parțial) greşit identificat, o parte din terenul restituit aparținând altor persoane. De asemenea, au fost identificate o serie de documente ce atestau că întreaga suprafață de teren a făcut obiectul unei exproprieri pentru cauză de utilitate publică încă din anul 1943", arată reprezentanții PS2. În acest context, Primăria Sectorului 2 a formulat cerere de intervenție în interesul Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi Administrației Domeniului Public, fiind comunicate şi actele ce demonstrează amplasamentul greşit al terenului restituit de către instanța de apel,



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

precum şi documente ce atestau existența titlului legal al statului asupra terenului restituit. Primăria Sectorului 2 a depus la dosar o copie de pe Monitorul Oficial în care a fost publicată Legea 708/27 octombrie 1943, privind declararea de utilitatea publică a terenului în discuție, fiind inserată mențiunea că terenul din jurul Mănăstirii Plumbuita, perimetru ce include proprietatea reclamanților, se va transforma într-un parc natural, plătindu-se şi costul exproprierilor, mai precizează sursa citată. Totodată, din compararea actelor de proprietate şi analiza planurilor vechi de delimitare a amplasamentelor, reprezentanții administrației publice de sector au constatat că amplasamentul real al proprietății reclamanților - moştenitorii lui C. Bărbulescu, se află parțial sub apele Lacului Plumbuita şi în zona de protecție a lacului şi parțial în zona afectată de investiții pentru cauză de utilitate publică - Parcul Plumbuita./Gândul, http://www.gandul.info/stiri/ps2-retrocedarea-a-3-7-hectare-din-parcul-plumbuita-respinsa-de-curtea-de-apel-bucuresti-11664152

Vâlcea: Drum judeţean surpat pe o porţiune de 100 de metriDrumul județean care leagă localitățile Nicolae Bălcescu de Galicea a fost închis începând de joi, printr-o decizie a Prefecturii Vâlcea, în urma prăbuşirii platformei şoselei pe o porțiune de 100 de metri."Comisia pentru situații de urgență a constatat că platforma DJ 678D, Galicea - Nicolae Bălcescu, care realizează legătura între satele Valea Râului şi Dosul Râului, a fost prăbuşită pe o lungime de aproximativ 100 de metri, în urma eroziunii de mal produse de apele pârâului Topolog. Astfel, circulația pietonală şi auto a fost întreruptă. De asemenea, a fost afectată şi conducta de apă potabilă şi pusă în pericol rețeaua de alimentare cu energie electrică a satului Dosul Râului. Ca prime măsuri temporare de intervenție, autoritatea locală a realizat o variantă ocolitoare a drumului pe terenuri proprietate privată şi a refăcut tronsonul de conductă de apă potabilă afectat, dar se impune, în regim de urgentă, efectuarea unor lucrări de recalibrare a albiei în zona afectată şi de protecție a malului stâng al pârâului", a precizat prefectul Mircea Nadolu, potrivit Agerpres.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

http://www.gandul.info/stiri/ps2-retrocedarea-a-3-7-hectare-din-parcul-plumbuita-respinsa-de-curtea-de-apel-bucuresti-11664152

http://www.gandul.info/stiri/ps2-retrocedarea-a-3-7-hectare-din-parcul-plumbuita-respinsa-de-curtea-de-apel-bucuresti-11664152

Alunecarea de teren respectivă a întrerupt circulația auto pe malul stâng al Oltului între Râmnicu Vâlcea şi comunele riverane Oltului - Galicea, Olanu, Voiceşti, singura variantă pentru a ajunge în aceste localități rămânând DN 64, Râmnicu Vâlcea - Drăgăşani.Valoarea estimativă a lucrărilor de intervenție propuse este de aproximativ 119.500 de lei./Puterea, http://www.puterea.ro/social/valcea-drum-judetean-surpat-pe-o-portiune-de-100-de-metri-81560.html

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Sărbătoare la Administraţia Bazinală Banat. Un secol de la înfiinţarea primului departament de ape din ţarăTIMIŞOARA. Zeci de pensionari, toți specialişti în apele Banatului, au fost prezenți la aniversarea de la Administrația Bazinală Banat, acolo unde a fost sărbătorit, miercuri, secol de la înființarea primului departament de ape din țară. Cei mai în vârstă au depănat amintiri din perioada din care au lucrat aici, ce probleme au întâmpinat, dar şi cum au rezolvat problemele cu care se confruntau zi de zi.Cât timp am fost director, zece ani, am vrut să fac multe investiții, dar nu am avut bani. Direcția de Ape nu e chiar aşa de dotată cu lucrări care să genereze venituri, dar erau bani atunci, față de perioada de acum când nu mai au bani. Am vrut să repun multe lucrări care erau vechi şi care să ne ajute. Lucrările în general, în proporție de 90% sunt executate, dar problema este că nu sunt întreținute, spune Florea Pisăru, fost director al Direcției Apelor Banat din perioada de după Revoluție. La întâlnire a fost prezent şi Titu Bojin, preşedintele CJ Timiş, care a lucrat mulți ani aici, chiar el a spus că a început cu munbca de jos, şi a ocupat mai multe funcții până a ajuns directorul instituției.Acum Apele au rămas singura armată disciplinată din țară. Trebuie să ducă soarta pe mai departe. Am fost unul din cei care am susținut ideea ca Apele să rămână distinse şi să nu fie descentralizate, sistemul de gospodărire a apelor trebuie să rămână aşa pentru



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

http://www.puterea.ro/social/valcea-drum-judetean-surpat-pe-o-portiune-de-100-de-metri-81560.html

http://www.puterea.ro/social/valcea-drum-judetean-surpat-pe-o-portiune-de-100-de-metri-81560.html

că funcționează foarte bine. Sunt situații pe care doar noi ştim să le trecem cu bine, ma refer la inundații, etc. Va trebui să îi căutați pe cei cărunți, pe cei mai în vârstă, care vă pot ajuta în acest domeniu, spune Titu Bojin, preşedinte CJT şi fost director ale Direcției de Ape Banat.ORA DE TIMIS: http://oradetimis.oradestiri.ro/sarbatoare-la-administratia-bazinala-banat-un-secol-de-la-infiintarea-primului-departament-de-ape-din-tara/actualitate/2013/11/06/

100 de ani de la înfiinţarea primului Departament de Ape Miercuri, 6 noiembrie, la sediul Administrației Bazinale de Apă Banat (ABAB) Timişoara, va avea loc evenimentul festiv “Întâlnirea între generații”, ce va celebra 100 de ani de la înființarea primului Departament de Ape din România. Vor participa peste 60 de foşti angajați ai instituției, actualmente pensionari, care au fost implicați în serviciile de gospodărire a apelor aproape jumătate de secol.ZIUA DE VEST: http://ziuadevest.ro/eveniment/43003-100-de-ani-de-la-infiinarea-primului-departament-de-ape.html

Titu Bojin: Apele au ramas singura armata disciplinata din Tara Romaneasca. Ce spune fostul sef despre functia lui de la Consiliul Judetean?TIMISOARA. Timisorenii au depanat amintiri, miercuri, la sediul Administratiei Bazinale de Apa Banat. Si-au amintit de vremurile in care Timisoara dadea tonul in domeniul de gospodarire a apelor, printr-un moment aniversar in care au celebrat 100 de ani de la infiintarea primului Departament de Ape din Romania, in 1913.Zeci de pensionari, fosti angajati ai Administratiei Bazinale de Apa Banat, au devenit nostalgici si au vorbit despre momentele in care munca lor a fost pusa la incercare. Au prins mai multi ani de inundatii, iar implicarea lor a insemnat mai mult decat datorie pentru timisenii loviti de calamitatile naturale.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

http://ziuadevest.ro/eveniment/43003-100-de-ani-de-la-infiinarea-primului-departament-de-ape.html

http://ziuadevest.ro/eveniment/43003-100-de-ani-de-la-infiinarea-primului-departament-de-ape.html

http://oradetimis.oradestiri.ro/sarbatoare-la-administratia-bazinala-banat-un-secol-de-la-infiintarea-primului-departament-de-ape-din-tara/actualitate/2013/11/06/



“Am invitat colegii pensionari, carora le datoram faptul ca ne aflam aici. Activitatea lor pe parcursul anilor a facut ca noi sa fim unde suntem. Acum avem 573 de angajati, la inceput erau peste 1.000″, ne-a declarat Luci Ervin, directorul Administratiei Bazinale de Apa Banat.Ion Balu a fost vreme de 20 de ani seful Oficiului de Gospodarire a Apelor din Timisoara. Isi aminteste cu emotie toate cele 5 inundatii pe care le-a prins si crede ca, si acum, autoritatile locale si oamenii trebuie sa lucreze cot la cot cu gospodarii apelor.“Am lucrat 20 de ani la Apele Banat. A fost focul care a creat o organizatie si o administratie deosebita care sta la baza actualelor forme administrative. In perioada anilor ’70-’80 s-au remarcat toate unitatile de ape din Banat. Timisoara a fost intotdeauna prima, pentru ca aici a fost vorba de vechea administratie, de scoala Politehnica de Hidrologie sau de Chimie care a stat la baza activitatilor de gospodarire a apelor. Dar laboratoarele au fost in teritoriu si in Caras-Severin a fost cel mai mare. Am prins cel putin 5 momente de calamitati naturale deosebite, care au produs victime omenesti. Dar nu se poate compara modul de interventie de atunci, cand lipseau diguri, cand lipsea o serie intreaga de lucrari sau se executau si veneau inundatiile si la daramau. Acum se lucreaza in spatele unor lucrari existente, este o dotare deosebita fata de ce o fost cu mult timp in urma. Este nevoie de educarea populatiei in primul rand, dar si a autoritatilor locale, care trebuie sa participe alaturi de gospodarii de ape. Capacitatea umana nu e suficienta la Directia de Ape”, ne-a dezvaluit Ion Balu, fost director al Oficiului de Gospodarire a Apelor.Titu Bojin a condus vreme de cativa ani Directia Apelor Banat, asa cum se numea pe vremea lui. Le-a vorbit cu emotie fostilor colegi si crede ca “Apele” reprezinta acum armata Romaniei.“La ora actuala, Apele au ramas singura armata disciplinata din Tara Romaneasca. Armata s-a cam dezbinat, CFR e pe cale de demolare, spre privatizare, raman Apele Romane. Mereu am sustinut ideea de a ramane Apele distincte, sa nu intre la deconcentrate, la institutiile regionalizate. Ar fi pacat sa treaca Apele la regiuni sau la judete. Am plecat de la muncitor aici, sunt convins ca sunteti multi care ati trecut prin viata fostelor unitati. Sa stiti ca functia la Consiliului Judetean Timis nu este una usoara,



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

este o functie invidiata. Invidia, rautatile, problemele, miscarile din societate trebuie rezolvate”, le-a spus Titu Bojin celor adunati la sediul Administratiei Bazinale de Apa Banat.OPINIA TIMISOAREI: http://www.opiniatimisoarei.ro/titu-bojin-apele-au-ramas-singura-armata-disciplinata-din-tara-romaneasca-ce-spune-fostul-sef-despre-functia-lui-de-la-consiliul-judetean/06/11/2013

100 de ani de la infiintarea Primului Departament de Ape din RomaniaMiercuri, 6 noiembrie 2013, la sediul Administrației Bazinale de Apă Banat, va avea loc evenimentul festiv ce va celebra 100 de ani de la înființarea Primului Departament de Ape din România. Începând cu ora 10.00, se va desfăşura acțiunea “Întâlnire între generații”, organizată cu prilejul celebrării centenarului de la înființarea Primului Departament de Ape din România, care va avea loc în Sala de Protocol a Administrației Bazinale de Apă Banat. La această întâlnire festivă vor participa peste 60 de foşti angajați ai instituției, actualmente pensionari, care au fost implicați în serviciile de gospodărire a apelor aproape jumătate de secol.TIMNEWS.RO: http://www.timnews.ro/100-de-ani-de-la-infiintarea-primului-departament-de-ape-din-romania/

Sărbătoare la Administraţia Bazinală Banat. Un secol de la înfiinţarea primului departament de ape din ţarăTIMIŞOARA. Zeci de pensionari, toți specialişti în apele Banatului au fost prezenți la aniversarea de la Administrația Bazinală Banat, acolo unde a fost sărbătorit, miercuri, secol de la înființarea primului departament de ape din țară. Cei mai în vârstă au depănat amintiri din perioada din care au lucrat aici, ce problem au întâmpinat, dar şi [...] Citeşte mai departe pe Ora de Timis.REALITATEA.NET:



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

http://www.timnews.ro/100-de-ani-de-la-infiintarea-primului-departament-de-ape-din-romania/

http://www.timnews.ro/100-de-ani-de-la-infiintarea-primului-departament-de-ape-din-romania/

http://www.opiniatimisoarei.ro/titu-bojin-apele-au-ramas-singura-armata-disciplinata-din-tara-romaneasca-ce-spune-fostul-sef-despre-functia-lui-de-la-consiliul-judetean/06/11/2013



http://www.realitatea.net/sarbatoare-la-administratia-bazinala-banat--un-secol-de-la-infiintarea-primului-departament-de-ape-din-tara_1309907.html

100 de ani de la infiintarea primului departament de ape din RomaniaLa 100 de ani de la infiintarea primului Departament de Ape din tara, conducerea Administratie Bazinala de Apa Banat a organizat ”Intalnirea intre generatii”. Presedintele Consiliului Judetean, Titu Bojin, a participat si el. Emotiile au fost atat de mari incat au dus pana la lacrimi. Cei 100 de ani nu au presupus numai momente de fericire, ci si mari inundatii, in fata carora echipa Deparatamentului de APE BANAT, a facut o munca de apreciat.TELE EUROPA NOVA: http://telenova.ro/stiri/2013/11/100-de-ani-de-la-infiintarea-primului-departament-de-ape-din-romania/

ABA Banat sarbatoreste 100 de ani de la infiintarea primului departament de ape din Romania Se implinesc 100 de ani de la infiintarea primului de partament de ape din Romania. Momentul a fost marcat astazi la timisoara, la o intalnire intre generatii . Peste 100 de actuali si fosti angajati ai ABA Banat, implicati in gospodarirea apelor aproape o jumatate de secol, au vorbit despre evolutia institutiei de-a lungul vremii. Printre invitati s-a aflat si Radu Adam, fost sef de birou si lider sindical. Sincron Radu Adam(...) Presedintele Comitetului Bazinal de apa Banat, Titu Bojin, spune ca la ora actuala, Apele Banat , sunt cele mai bine dotate din tara. Sincron Titu Bojin (...) Actualul director al ABA Banat trage o concluzie. Sincron LUCI Ervin (...) La sfarsitul evenimentului, invitatii au ciocnit, dupa cum era si firesc, o cupa de sampanie./RADIO TIMISOARA: Stiri/14.00/ redactor Adrian Vintilescu

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

Cristian Mură, director SGA Mehedinți – televiziunea locală RTS – un secol de la infiintarea primului department de ape in România – 13 nov 2013Mizerii, beznã si fum pe albia Jiului



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

http://telenova.ro/stiri/2013/11/100-de-ani-de-la-infiintarea-primului-departament-de-ape-din-romania/

http://telenova.ro/stiri/2013/11/100-de-ani-de-la-infiintarea-primului-departament-de-ape-din-romania/



Tone de gunoaie urât mirositoare, crengi ce fumegã, rozãtoare, câini vagabonzi si întuneric. Acesta este peisajul de pe malul Jiului, la Petrosani, acolounde îsi duc veacul câteva familii ce locuiesc în cocioabe improvizate… ARTICOLUL COMPLET IL PUTETI CITI IN EDITIA TIPARITA (Cronica Văii Jiului- Actualitate- 13 nov 2013) http://cronicavj.ro/wp/?p=21203

Investiţie în premieră în Gorj, la BăleştiLa Băleşti va funcționa, începând cu luna decembrie, o platformă de capacitate mare care va prelua tot gunoiul de grajd şi gunoiului menajer de la cetățenii din zonă. În urma unui proces de fermentație vor fi eliminate cantitățile mari de nitrați care în prezent fac ca apa din comună să nu fie potabilă, existând riscul de îmbolnăvire al localnicilor. Conform unor studii, cantitățile de nitriți şi nitrați prezente în apa din comuna Băleşti sunt peste limitele admisibile din cauza faptului că zona este una destul de exploatată în agricultură, folosindu-se adeseori îngrăşăminte chimice dar şi gunoi de grajd. Pentru a controla poluarea cu nitriți, autoritățile locale au obținut finanțare prin Ministerul Mediului pentru a înființa o platformă pentru preluarea gunoiul de grajd de la cetățeni. Prin acest proces folosit în cadrul platformei, nu doar că se vor reduce cantitățile mari de poluanți în sol, dar cetățenii vor putea folosi gunoiul de grajd rezultat în urma fermentării ca fertilizant pentru culturi. Cetățenii vor putea transporta gunoiul de grajd, fie cu mijloace proprii, fie contra-cost cu utilajele platformei. Depoluarea acestui gunoi se va face gratuit. La nivelul județului Gorj nu a mai fost înființată o astfel de platformă. „E o platformă de 30 pe 30 metri, este izolată ca să nu pătrundă în pânza freatică dejecțiile lichide de la gunoiul de grajd. Pânza freatică de la noi este poluată de nitriți de la îngrăşămintele chimice şi nitrați, de la cele organice, adică acel gunoi de grajd. Suntem singura comună poluată datorită agriculturii intense care se face la noi. Platforma este dotată cu nişte utilaje necesare aducerii gunoiului din gospodăriile oamenilor, un tractor, două remorci, încărcător de gunoi, împrăştietor de gunoi pe câmp. Nu trebuie să permitem oamenilor să pună gunoiul proaspăt pe loc“, a declarat Aristică Paicu, primarul din Băleşti.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

Mai mult, gunoiul va putea fi folosit ca fertilizant după ce este depoluat. „Se aduce la platformă, iar după şase luni îl vor primi înapoi şi îl pot folosi în agricultură sau dacă nu îl mai doresc îl vindem cu 25 de lei tona”, a declarat primarul.PERICOLCetățenii din comuna Băleşti au interdicție să administreze îngrăşămintele organice minerale între primul îngheț şi ultimul dezgheț. De asemenea, le este interzisă administrarea gunoiului de grajd înainte de perioada de fermentare de şase luni, dar şi depozitarea acestora direct pe sol. Cei mai predispuşi la îmbolnăvire cu nitriți şi nitrați sunt copiii. Dacă consumă apă ce are cantități mari de azot sunt predispuşi la probleme respiratorii din cauza circulației inadecvate a oxigenului prin sânge. (Pandurul -Comunitate - Alina POPESCU-13 nov. 2013)

Masterplanul de deşeuri, ediţia revăzută şi adăugită, la votul edililorConsilierii locali craioveni aprobă în şedința de joi ultima variantă a documentației necesare pentru accesarea banilor europeni pe POS Mediu, pentru modernizarea sistemului de colectare şi tratare a deşeurilor din Dolj. Aleşii județeni au aprobat în prealabil vraful de hârtii la sfârşitul lunii trecute, printre acestea regăsindu-se şi un nou studiu de fezabilitate, cu indicatorii tehnico-economici aferenți, dar şi un grafic de ajustare a tarifelor percepute firmelor şi populației pentru următorii ani. Investiția evaluată la peste 50 de milioane de euro este prevăzută a fi realizată în următorii doi ani. Nu mai puțin de patru proiecte de hotărâri distincte, având ca obiect masterplanul județean de deşeuri, figurează pe ordinea de zi a şedinței extraordinare de consiliu local municipal de joi,14 noiembrie. Aleşii locali craioveni au de aprobat studiul de fezabilitate şi indicatorii tehnico-economici ai proiectului, graficul de “evoluție” al tarifelor de salubrizare percepute pentru următoarele trei decenii, o nouă variantă a contractului de asociere dintre autoritățile locale care şi-au dat mâna pentru realizarea masterplanului, dar şi Proiectul “Sistem integrat de management al deşeurilor” în sine. “Pentru realizarea Proiectului «Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în Județul Dolj», cu asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene prin Programul Operațional Sectorial de Mediu, Axa Prioritară 2, Domeniul Major de Intervenții 1,



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

Dezvoltarea Sistemelor Integrate de Management al Deşeurilor şi Extinderea Infrastructurii de Management a Deşeurilor, Consiliul Județean Dolj urmează să redepună la Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice documentația necesară aprobării acestui proiect şi indicatorii tehnico-economici ai proiectului actualizați conform ultimelor modificări convenite cu Autoritatea de Management POS Mediu şi experții GEASPERS”, se arată în documentația întocmită de funcționarii Primăriei Craiova.53,6 milioane de euro - valoarea proiectuluiMasterplanul județean de deşeuri se află pe agenda autorităților publice locale şi județene de mai bine de un mandat, proiectul suferind de-a lungul timpului o mulțime de modificări. În ultima variantă ajunsă pe masa aleşilor locali, valoarea propusă a investiției la nivelul județului se ridică la peste 50 de milioane de euro. Mai precis, întregul proiect este estimat la 53,6 milioane de euro (238,1 milioane de lei noi). Din totalul investițiilor propuse, grosul contribuției revine UE, care asigură peste 40 de milioane de euro, în timp ce bugetul de stat este aşteptat să cotizeze la masterplanul doljean de deşeuri cu 8,1 milioane de euro. Următorul finanțator pe listă este Consiliul Județean Dolj, care are de adus în finanțarea proiectului 4,8 milioane de euro. Durata de realizare a investițiilor propusă în studiul de fezabilitate este de 26 de luni, în perioada 2013 – 2014.Tariful de salubrizare, dublat în trei deceniiÎn privința tarifelor care urmează a fi suportate de agenții economici şi populație în perioada următoare, trebuie spus ca acestea vor fi în creştere. “Graficul de evoluție” prezentat consilierilor locali prevede dublarea tarifelor plătite la ora actuală de populație până în anul 2042, creşterea urmând a fi operată în zece etape succesive. Tarifele percepute populației, care sunt acum de 6,83 lei/persoană/lună în mediul urban şi de 2,85 lei/persoană/lună în mediu rural, ar urma să ajungă în 2042 la 12,94 de lei/persoană/lună în urban, respectiv la 5,78 lei/persoană/lună în mediul rural. În acelaşi interval vor fi egalizate şi tarifele percepute pe tonă societăților comerciale şi populației, tona de deşeuri ridicate de Salubritate urmând să fie taxată la finalul perioadei cu suma unică de 325 lei/tonă.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

Pubele, vehicule şi compostoare pe lista de cumpărăturiLa capitolul investiții, masterplanul județean de deşeuri prevede realizarea unei stații de sortare a deşeurilor în municipiul Craiova, a două stații de compostare (în Craiova şi Calafat), precum şi a patru stații de transfer, la Băileşti, Calafat, Filiaşi şi Dobreşti. În plus, sistemul de pubele încastrate în sol pentru municipiul Craiova, cu utilajele de golire, spălare şi transport aferente, dar şi o mini-flotă de transportoare de deşeuri pentru Craiova şi restul județului. Lista de cumpărături din studiul de fezabilitate mai prevede achiziționarea a aproape 4.000 de containere pentru colectarea deşeurilor reciclabile şi a celor biodegradabile, precum şi peste 100.000 de compostoare individuale, destinate gospodăriilor din mediul rural. (Indiscret – Actualitate- Nicuşor Fota- 13 nov 2013)

Comitet festiv de Bazin Jiu-Dunăre la ABA Jiu CraiovaCu ocazia celebrării “Unui secol de la înființarea primului departament de ape în România (1913-2013)”, Administrația Bazinală de Apă Jiu a susținut la sfârşitul săptămânii trecute şedinta Comitetului de Bazin Jiu-Dunăre, evenimentul fiind punctat prin premierea membrilor comitetului, a principalilor factori interesați şi a câtorva personalități marcante din domeniul apelor.Specialiştii A.B.A Jiu au profitat de moment şi prin prezentările lor au încercat să explice, cât mai clar, ce înseamnă managementul resurselor de apă, care sunt principiile şi tendințele europene în acest domeniu, dar şi ce a însemnat şi care a fost evoluția activității instituție de la înființare: “1924-2014 Este mult?...este putin?...este activitatea noastră, a tuturor, a generațiilor trecute şi viitoare”. Cu acest prilej, reprezentantul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climarice, doamna Daniela Catană a transmis mesajul ministrului delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, dna. Luca Varga: “În



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

ultimii 13 ani viziunea sistemului de gospodărire a apelor a suferit modificări majore, în ceea ce priveşte modul de monitorizare şi evaluare a calității apei, al planificării măsurilor pentru protecția şi managementul apelor, al punerii în valoare a potențialului apelor şi nu în ultimul rând, al modului în care este privită apa, de către cei care o administrează, respectiv, ca pe un factor de mediu, care trebuie să susțină viața. Este important să amintim aici despre aprecierea de care s-au bucurat experții români din partea Comisiei Europene, cu prilejul evaluării primului Plan de management al bazinelor hidrografice din România!”. Totodată a fost subliniat faptul că apa rămâne un element prioritar atunci când vine vorba de investiții, fondurile europene fiind baza acestor lucrări. Gazda întâlnirii, directorul Administrației Bazinale de Apă Jiu, Marin Tălău, a vorbit despre importanța investițiilor din domeniu, dând asigurări că sectorul apelor se află într-o continuă supraveghere: „Acum, la ceas aniversar, la nivel național, a fost un bun prilej de a se face un bilanț a ceea ce s-a realizat într-un secol, vorbind aici despre domeniul gospodăririi apelor. S-a discutat despre realizările din România, pe linia apelor, adică administrare şi amenajări hidrografice, tocmai pentru o gospodărire judicioasă a tot ce presupune apa ca resursă. Barajele amenajate, marile acumulări care au folosințe complexe, toate sunt rezultatul muncii oamenilor din acest domeniu. Este datoria noastră să menținem în exploatare toate aceste investiții, să le menținem în stare de siguranță şi vă anunț că urmează noi proiecte de mare anvergură întrucât este mai bine să prevenim, decât să combatem”. Şedința festivă s-a încheiat cu premierea invitaților de onoare (colaboratori ai A.B.A Jiu), inspectorul şef ISU Dolj, col. Constantin Florea, decanul Facultății de Agricultură şi Horticultură Craiova, Marin Soare, prodecanul Aurel Olaru, a membrilor Comitetului de Bazin Jiu Dunăre printre care prefectul Județului Dolj, Marius Deca şi preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, dar şi a specialiştilor din domeniu apelor cu vechime, inginerii Ilie Zanfir, Viorica Mâlcomete şi biologul Daniela Dudău. (Lupa- Actualitate- 11 nov 2013)http://www.lupamea.ro/articol.php?id=20799&titlu=Comitet-festiv-de-Bazin-Jiu-Dunăre-la-ABA-Jiu-Craiova



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

http://www.lupamea.ro/articol.php?id=20799&titlu=Comitet-festiv-de-Bazin-Jiu-Dun%C4%83re-la-ABA-Jiu-Craiova

http://www.lupamea.ro/articol.php?id=20799&titlu=Comitet-festiv-de-Bazin-Jiu-Dun%C4%83re-la-ABA-Jiu-Craiova

Un secol de la înființarea primului departament de ape în RomâniaUn secol de la înființarea primului departament de ape în România. Evenimentul a făst sărbătorit de reprezentanții Administrației Bazinale de Apă Jiu la sfârşitul săptămânii.În cadrul călerării, specialiştii A.B.A Jiu au încercat să arate ce înseamnă managementul resurselor de apă, care sunt principiile şi tendințele europene în acest domeniu, dar şi ce a însemnat şi care a fost evoluția activității instituție de la înființare: “1924-2014 Este mult?…este putin?…este activitatea noastră, a tuturor, a generațiilor trecute şi viitoare”.“În ultimii 13 ani viziunea sistemului de gospodărire a apelor a suferit modificări majore, în ceea ce priveşte modul de monitorizare şi evaluare a calității apei, al planificării măsurilor pentru protecția şi managementul apelor, al punerii în valoare a potențialului apelor şi nu în ultimul rând, al modului în care este privită apa, de către cei care o administrează, respectiv, ca pe un factor de mediu, care trebuie să susțină viața. Este important să amintim aici despre aprecierea de care s-au bucurat experții români din partea Comisiei Europene, cu prilejul evaluării primului Plan de management al bazinelor hidrografice din România!”, se arată în mesajul transmis de ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Luca Varga. Totodată a fost subliniat faptul că apa rămâne un element prioritar atunci când vine vorba de investiții, fondurile europene fiind baza acestor lucrări. Gazda întâlnirii, directorul Administrației Bazinale de Apă Jiu, Marin Tălău, a vorbit despre importanța investițiilor din domeniu, dând asigurări că sectorul apelor se află într-o continuă supraveghere: „Acum, la ceas aniversar, la nivel național, a fost un bun prilej de a se face un bilanț a ceea ce s-a realizat într-un secol, vorbind aici despre domeniul gospodăririi apelor. S-a discutat despre realizările din România, pe linia apelor, adică administrare şi amenajări hidrografice, tocmai pentru o gospodărire judicioasă a tot ce presupune apa ca resursă. Barajele amenajate, marile acumulări care au folosințe complexe, toate sunt rezultatul muncii oamenilor din acest domeniu. Este datoria noastră să menținem în exploatare toate aceste investiții, să le menținem în stare de siguranță şi vă anunț că urmează noi proiecte de mare anvergură întrucât este mai bine să prevenim, decât să combatem”. (ESTV – Actualitate -Luisa Patru- 11 nov 2013)



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

http://estv.ro/author/luisa_patruyahoo-com/

http://estv.ro/author/luisa_patruyahoo-com/

http://estv.ro/2013/11/un-secol-de-la-infiintarea-primului-departament-de-ape-in-romania/

Marin Tălău, Aba Jiu: Urmează noi proiecte de mare anvergură!Cu ocazia celebrării “UNUI SECOL DE LA ÎNFIINŢAREA PRIMULUI DEPARTAMENT DE APE ÎN ROMÂNIA (1913-2013)”, Administrația Bazinală de Apă Jiu a susținut la sfârşitul săptămânii trecute şedinta Comitetului de Bazin Jiu-Dunăre, evenimentul fiind punctat prin premierea membrilor comitetului, a principalilor factori interesați şi a câtorva personalități marcante din domeniul apelor.Specialiştii A.B.A Jiu au profitat de moment şi prin prezentările lor au încercat să explice, cât mai clar, ce înseamnă managementul resurselor de apă, care sunt principiile şi tendințele europene în acest domeniu, dar şi ce a însemnat şi care a fost evoluția activității instituție de la înființare: “1924-2014 Este mult?…este putin?…este activitatea noastră, a tuturor, a generațiilor trecute şi viitoare”. Cu acest prilej, reprezentantul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climarice, doamna Daniela Catană a transmis mesajul ministrului delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, dna. Luca Varga: “În ultimii 13 ani viziunea sistemului de gospodărire a apelor a suferit modificări majore, în ceea ce priveşte modul de monitorizare şi evaluare a calității apei, al planificării măsurilor pentru protecția şi managementul apelor, al punerii în valoare a potențialului apelor şi nu în ultimul rând, al modului în care este privită apa, de către cei care o administrează, respectiv, ca pe un factor de mediu, care trebuie să susțină viața. Este important să amintim aici despre aprecierea de care s-au bucurat experții români din partea Comisiei Europene, cu prilejul evaluării primului Plan de management al bazinelor hidrografice din România!”. Totodată a fost subliniat faptul că apa rămâne un element prioritar atunci când vine vorba de investiții, fondurile europene fiind baza acestor lucrări. Gazda întâlnirii, directorul Administrației Bazinale de Apă Jiu, Marin Tălău, a vorbit despre importanța investițiilor din domeniu, dând asigurări că sectorul apelor se află într-o continuă supraveghere: „Acum, la ceas aniversar, la nivel național, a fost un bun prilej de a se face un bilanț a ceea ce s-a realizat într-un secol, vorbind aici despre domeniul gospodăririi apelor. S-a discutat despre realizările din România, pe linia



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45



apelor, adică administrare şi amenajări hidrografice, tocmai pentru o gospodărire judicioasă a tot ce presupune apa ca resursă. Barajele amenajate, marile acumulări care au folosințe complexe, toate sunt rezultatul muncii oamenilor din acest domeniu. Este datoria noastră să menținem în exploatare toate aceste investiții, să le menținem în stare de siguranță şi vă anunț că urmează noi proiecte de mare anvergură întrucât este mai bine să prevenim, decât să combatem”. Şedința festivă s-a încheiat cu premierea invitaților de onoare (colaboratori ai A.B.A Jiu), inspectorul şef ISU Dolj, col. Constantin Florea, decanul Facultății de Agricultură şi Horticultură Craiova, Marin Soare, prodecanul Aurel Olaru, a membrilor Comitetului de Bazin Jiu Dunăre printre care prefectul Județului Dolj, Marius Deca şi preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, dar şi a specialiştilor din domeniu apelor cu vechime, inginerii Ilie Zanfir, Viorica Mâlcomete şi biologul Daniela Dudău. (Oltenasul- Actualitate- 11 nov 2013) http://www.oltenasul.ro/marin-talau-aba-jiu-urmeaza-noi-proiecte-de-mare-anvergura/

ABA Jiu a găzduit Şedinţa Comitetului de Bazin Jiu-DunăreCu ocazia celebrării "Unui secol de la înființarea primului departament de ape din România (1913-2013)", Administrația Bazinală de Apă Jiu a susținut la sfârşitul săptămânii trecute şedinta Comitetului de Bazin Jiu-Dunăre, evenimentul fiind punctat prin premierea membrilor comitetului, a principalilor factori interesați şi a câtorva personalități marcante din domeniul apelor. Specialiştii A.B.A Jiu au profitat de moment şi prin prezentările lor au încercat să explice, cât mai clar, ce înseamnă managementul resurselor de apă, care sunt principiile şi tendințele europene în acest domeniu, dar şi ce a însemnat şi care a fost evoluția activității instituție de la înființare: “1924-2014 Este mult?...este putin?...este activitatea noastră, a tuturor, a generațiilor trecute şi viitoare”. Cu acest prilej, reprezentantul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climarice, doamna Daniela Catană a transmis mesajul ministrului delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, dna. Luca Varga: “În ultimii 13 ani viziunea sistemului de gospodărire a apelor a suferit modificări majore, în ceea ce priveşte modul de monitorizare şi evaluare a calității apei, al planificării măsurilor pentru protecția şi managementul apelor, al punerii în valoare a



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

http://www.oltenasul.ro/marin-talau-aba-jiu-urmeaza-noi-proiecte-de-mare-anvergura/

http://www.oltenasul.ro/marin-talau-aba-jiu-urmeaza-noi-proiecte-de-mare-anvergura/

potențialului apelor şi nu în ultimul rând, al modului în care este privită apa, de către cei care o administrează, respectiv, ca pe un factor de mediu, care trebuie să susțină viața. Este important să amintim aici despre aprecierea de care s-au bucurat experții români din partea Comisiei Europene, cu prilejul evaluării primului Plan de management al bazinelor hidrografice din România!”. Totodată a fost subliniat faptul că apa rămâne un element prioritar atunci când vine vorba de investiții, fondurile europene fiind baza acestor lucrări. Gazda întâlnirii, directorul Administrației Bazinale de Apă Jiu, Marin Tălău, a vorbit despre importanța investițiilor din domeniu, dând asigurări că sectorul apelor se află într-o continuă supraveghere: „Acum, la ceas aniversar, la nivel național, a fost un bun prilej de a se face un bilanț a ceea ce s-a realizat într-un secol, vorbind aici despre domeniul gospodăririi apelor. S-a discutat despre realizările din România, pe linia apelor, adică administrare şi amenajări hidrografice, tocmai pentru o gospodărire judicioasă a tot ce presupune apa ca resursă. Barajele amenajate, marile acumulări care au folosințe complexe, toate sunt rezultatul muncii oamenilor din acest domeniu. Este datoria noastră să menținem în exploatare toate aceste investiții, să le menținem în stare de siguranță şi vă anunț că urmează noi proiecte de mare anvergură întrucât este mai bine să prevenim, decât să combatem”.Şedința festivă s-a încheiat cu premierea invitaților de onoare (colaboratori ai A.B.A Jiu), inspectorul şef ISU Dolj, col. Constantin Florea, decanul Facultății de Agricultură şi Horticultură Craiova, Marin Soare, prodecanul Aurel Olaru, a membrilor Comitetului de Bazin Jiu Dunăre printre care prefectul Județului Dolj, Marius Deca şi preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, dar şi a specialiştilor din domeniu apelor cu vechime, inginerii Ilie Zanfir, Viorica Mâlcomete şi biologul Daniela Dudău. (Gazeta de Sud – Actualitate- 12 nov 2013) http://www.gds.ro/Actualitate/2013-11-11/ABA+Jiu+a+gazduit+Sedinta+Comitetului+de+Bazin+Jiu-Dunare



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

ABA Jiu a sărbătorit un secol de la înfiinţarea primului departament de apeCRAIOVA. Cu ocazia celebrării “UNUI SECOL DE LA ÎNFIINŢAREA PRIMULUI DEPARTAMENT DE APE ÎN ROMÂNIA (1913-2013)”, Administrația Bazinală de Apă Jiu a susținut la sfârşitul săptămânii trecute şedinta Comitetului de Bazin Jiu-Dunăre, evenimentul fiind punctat prin premierea membrilor comitetului, a principalilor factori interesați şi a câtorva personalități marcante din domeniul apelor. Specialiştii A.B.A Jiu au profitat de moment şi prin prezentările lor au încercat să explice, cât mai clar, ce înseamnă managementul resurselor de apă, care sunt principiile şi tendințele europene în acest domeniu, dar şi ce a însemnat şi care a fost evoluția activității instituție de la înființare: “1924-2014 Este mult?…este putin?…este activitatea noastră, a tuturor, a generațiilor trecute şi viitoare”. Cu acest prilej, reprezentantul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climarice, Daniela Catană a transmis mesajul ministrului delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga: “În ultimii 13 ani viziunea sistemului de gospodărire a apelor a suferit modificări majore, în ceea ce priveşte modul de monitorizare şi evaluare a calității apei, al planificării măsurilor pentru protecția şi managementul apelor, al punerii în valoare a potențialului apelor şi nu în ultimul rând, al modului în care este privită apa, de către cei care o administrează, respectiv, ca pe un factor de mediu, care trebuie să susțină viața. Este important să amintim aici despre aprecierea de care s-au bucurat experții români din partea Comisiei Europene, cu prilejul evaluării primului Plan de management al bazinelor hidrografice din România!”. Totodată a fost subliniat faptul că apa rămâne un element prioritar atunci când vine vorba de investiții, fondurile europene fiind baza acestor lucrări. Gazda întâlnirii, directorul Administrației Bazinale de Apă Jiu, Marin Tălău, a vorbit despre importanța investițiilor din domeniu, dând asigurări că sectorul apelor se află într-o continuă supraveghere: „Acum, la ceas aniversar, la nivel național, a fost un bun prilej de a se face un bilanț a ceea ce s-a realizat într-un secol, vorbind aici despre domeniul gospodăririi apelor. S-a discutat despre realizările din România, pe linia apelor, adică administrare şi amenajări hidrografice, tocmai pentru o gospodărire judicioasă a tot ce presupune apa ca resursă. Barajele amenajate, marile acumulări care au folosințe complexe, toate sunt



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

rezultatul muncii oamenilor din acest domeniu. Este datoria noastră să menținem în exploatare toate aceste investiții, să le menținem în stare de siguranță şi vă anunț că urmează noi proiecte de mare anvergură întrucât este mai bine să prevenim, decât să combatem”. Şedința festivă s-a încheiat cu premierea invitaților de onoare (colaboratori ai A.B.A Jiu), inspectorul şef ISU Dolj, col. Constantin Florea, decanul Facultății de Agricultură şi Horticultură Craiova, Marin Soare, prodecanul Aurel Olaru, a membrilor Comitetului de Bazin Jiu Dunăre printre care prefectul Județului Dolj, Marius Deca şi preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, dar şi a specialiştilor din domeniu apelor cu vechime, inginerii Ilie Zanfir, Viorica Mâlcomete şi biologul Daniela Dudău. ( Ora de Dolj – Actualitate - Petre Cojocaru -12 nov 2013) http://oradedolj.oradestiri.ro/aba-jiu-a-sarbatorit-un-secol-de-la-infiintarea-primului-departament-de-ape/actualitate/2013/11/11/

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURI

A.B.A Crişuri- Un secol de la înfiinţarea primului Departament de Ape din ţarăAu trecut 100 de ani de la înființarea primului Departament de Ape din țară, şi 89 de ani de la adoptarea ”Legii regimurilor Apelor”. Sub diverse denumiri şi formule organizatorice, instituția „Apele Române” a desfăşurat o activitate remarcabilă chiar de la începutul secolului XX. Evoluția gospodăririi apelor în România a fost influențată în primul rând de regimul hidrologic al resurselor de apă, dar şi de situația politico-socială şi economică a țării.Încă din secolul al XVIII-lea, necesitatea măsurilor de apărare împotriva inundațiilor a condus la construirea stațiilor hidrologice, a digurilor şi acumulărilor nepermanente. În spațiul hidrografic Crişuri apăreau primele mori de apă cu îndiguirile aferente. În secolul următor, respectiv în anul 1898, apare o primă lege a apelor care prevedea ca principalele cursuri de ape, precum şi apele mării, până la distanța de “o bătaie de tun de la țărm”, apar ț in domeniului public. Tot în acea perioadă, în județul Bihor încep



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

http://oradedolj.oradestiri.ro/aba-jiu-a-sarbatorit-un-secol-de-la-infiintarea-primului-departament-de-ape/actualitate/2013/11/11/

http://oradedolj.oradestiri.ro/aba-jiu-a-sarbatorit-un-secol-de-la-infiintarea-primului-departament-de-ape/actualitate/2013/11/11/

http://oradedolj.oradestiri.ro/author/petre-cojocaru/

lucrările la Canalul Colector, canal care face şi azi legătura între Crişul Repede şi Crişul Negru.În 1924, pentru prima dată, gospodărirea apelor era inclusă explicit în textul unei legi. Evidența râurilor, dar şi adoptarea unor măsuri de amenajare a cursurilor de apă erau tratate în lege atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ.Perioada 1924–1974 este o etapă prielnică dezvoltării domeniului apelor. Primele încercări de concepere a unor lucrări hidrotehnice de ansamblu au fost proiecte întocmite cu mijloace proprii de diferiți ingineri români. În 1925, sectorul de gospodărire a apelor este organizat pe bazine hidrografice.Începând cu anii 1950 se execută primele centrale hidroelectrice, cum ar fi: hidrocentrala Moroeni pe râul Ialomița, hidrocentrala Sadu V pe râul Sadu, lângă Sibiu şi hidrocentrala Bicaz de pe râul Bistrița. În anul 1966 se punea în funcțiune primul baraj din bazinul hidrografic Crişuri, şi anume Priza de Apă Oradea. A urmat apoi barajul Leşu, în 1973 şi Drăgan, în anul 1980. În 1956 a fost înființat Comitetul de Stat al Apelor (CSA). Era pentru prima oară când se crea în România un organ central care să coordoneze toate problemele legate de ape. Ca urmare a inundațiilor din 1970 s-a pus un accent mai mare pe lucrările de combatere a inundaț iilor, prin îndiguir i pe pr incipalele râuri interioare printre care Someş, Crişuri, Mureş, Argeş. Ialomița, Bârlad şi Prut.Între anii 1974 – 1989, se elaborează primele programe naționale de gospodărire a apelor, pe termen mediu şi lung, şi se trasează schemele de amenajare ale bazinelor hidrografice, adică se documentează clar unde , cum şi cu ce scop se vor executa lucrări hidrotehnice. După 1989 trecerea la un nou sistem a implicat regândirea întregii viziuni de gospodărire a apelor. Astfel, Legea Apelor, aprobată la 25 septembrie 1996 cuprindea numeroase elemente specifice unei economii cu o planificare centralizată. O serie de acte normative nulterioare au impus un nou regim utilizării şi protecției apelor. Astfel, în anul 1990 se desființează Consiliul Național al Apelor şi se înființează Ministerul Mediului. Până în anul 2010, instituția care gestionează resursele de apă suferă mai



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

multe modificări organizatorice trecând de la Companie Națională , la Regie Autonomă şi ulterior la Instituție Publică cu autofinanțare.În prezent, vorbim de Administrația Națională Apele Române, instituție publică de interes național care are în subordine unsprezece Administrații Bazinale, Institutul Național de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor precum şi Exploatarea Complexă Stânca Costeşti.În depresiunea Nuşfalău-Balc, precum şi aval de localitatea Sălard, râul Barcău a pus adesea probleme. Aşa se face că, în anul 1834, în acea zonă, s-a construit un canal, cu o lungime de 29 km, care avea menirea să protejeze împotriva inundațiilor. După inundațiile istorice din 1888, când digul practic a fost rupt, au urmat consolidări şi, implicit, prelungirea îndiguirilor. În anul 2010 s-a inaugurat acumularea permanent Suplacu de Barcău. Prin această lucrare s-a redus considerabil pericolul inundațiilor pe sectorul Almaşu Mic-Sălard.“Toate exercițiile de simulare, toate orele petrecute pe teren şi toate zilele libere sacrificate de către angajați, nu sunt altceva decât devotamentul celor care au înțeles că, a lucra în domeniul gospodăririi apelor este mai mult decât un simplu loc de muncă, este o responsabilitate. În ultimii ani, colectivul A.B.A Crişuri nu a rămas indiferent față de nevoile comunității. Aşa se face că, suntem una dintre puținele instuții care susțin şi organizează acțiuni caritabile, educative sau de voluntariat”, susține Dumitru Voloşeniuc, directorul A.B.A. Crişuri.Crişul RepedeÎntre anii 1896-1904, între râurile Crişul Repede şi Crişul Negru a fost construit un Canal Colector, având o lungime de 61 km. O altă lucrare importantă este Priza de Apă Oradea, construită în 1966 cu scopul asigurării apei industriale. Remarcându-se potențialul hidroenergetic, pe afluenții Crişului Repede s-au construit în 1973 acumularea Leşu, în 1983 barajele Lugaşu şi Tileagd, iar în 1992 acumularea Drăgan. Crişul Negru Primele măsuri pentru îndiguirea şi regularizarea râului au fost luate după viiturile istorice din 1830. Lucrările au fost comandate şi finanțate de proprietarii de terenuri de la acea vreme, dar fără un studio hidrologic la bază. Aşa se explică de ce în anul 1939



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51

debitele crescute de pe tronsonul Talpoş-Zerind au dus la ruperea digului în zona Boiu. În anii 1970-1980 au urmat supraînălțări de diguri şi s-au construit polderele Tămaşda şi Zerindul Mic. În 2012, s-a inaugurat polderul Ginta care are menirea de a proteja de inundații localitățile Cheşea, Cociuba,Tinca, Tăut.Crişul Alb În anul 1855 au fost demarate primele lucrări de amenajare. Astfel, prin corectarea coturilor meandrelor, râul s-a scurtat cu 39 km. Cea mai important ă lucrare hidrotehnică este acumularea Tauț. Crişul Alb este cel mai lung curs de apă din bazin având o lungime de 234 km (pe teritoriul României). A.B.A Crişuri în cifreÎn cifre, Administrația Bazinală de Apă Crişuri înseamnă: 365 de cursuri de apă, 147 de baraje şi 14.860 kmp suprafață bazin hidrografic. Dincolo de cifre, Administrația Bazinală de Apă Crişuri înseamnă devotament, profesionalism şi compasiune pentru semeni. În semn de recunoştință, mulțumim tuturor celor care şi-au adus şi îşi aduc aportul în domeniul gospodăririi apelor/ TRANSILVANIA REPORT, http://transilvaniareporter.ro/bihor/a-b-a-crisuri-un-secol-de-la-infiintarea-primului-departament-de-ape-din-tara

Conferinţă “Un secol în slujba apelor”Înregistrare Video/ CRIS TV, http://www.cristv.ro/2013/11/conferinta-un-secol-in-slujba-apelor

ABA Crişuri a sărbătorit un secol de la înfiinţarea primului Departament de Ape din ţarăPrintr-o gală festivă, cu invitați din rândul oficialilor oraşului, dar şi cu foşti angajați, Administrația Bazinală de Apă Crişuri a marcat, luni, 100 de ani de la înființarea primului Departament de Ape din România Directorul Dumitru Voloşeniuc a fost amfitrionul galei, prezentând şi principalele etape din istoria gospodăririi apelor din țară. Chiar dacă primele stații hidrologie, diguri şi acumulări nepermanente au apărut în spațiul românesc încă din secolul 18, prima lege a apelor a apărut în 1898 şi prevedea ca



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

52

http://www.cristv.ro/2013/11/conferinta-un-secol-in-slujba-apelor

http://www.cristv.ro/2013/11/conferinta-un-secol-in-slujba-apelor

http://transilvaniareporter.ro/bihor/a-b-a-crisuri-un-secol-de-la-infiintarea-primului-departament-de-ape-din-tara

http://transilvaniareporter.ro/bihor/a-b-a-crisuri-un-secol-de-la-infiintarea-primului-departament-de-ape-din-tara

principalele cursuri de ape, precum şi apele mării, aparțin domeniului public. Tot în acea perioadă, în Bihor au început lucrările la Canalul Colector care face şi azi legătura între Crişul Repede şi Crişul Negru. În 1913 s-a înființat primul Departament de Ape din țară, iar în 1924 gospodărirea apelor este inclusă explicit în textul unei legi. Vizavi de Bihor, Voloşeniuc a precizat că râul Barcău a pus mereu probleme, iar un prim canal în zonă s-a construit în 1834, cu scopul să protejeze împotriva inundațiilor. "După inundațiile istorice din 1888, când digul practic a fost rupt, au urma consolidări şi, implicit, prelungirea îndiguirilor. În anul 2010 s-a inaugurat acumularea permanentă Suplacu de Barcău, o investiție cu care ne mândrim", a spus Voloşeniuc. În privința Crişului Repede, pe lângă canalul colector ce face legătura cu Crişul Negru şi care a fost construit între anii 1896-1904, o altă lucrare importantă este Priza de Apă Oradea, construită în 1966 cu scopul asigurării apei industriale. Pentru potențialul hidroenergetic al Crişului Repede, în 1973 s-a construit acumularea Leşu, în 1983 barajele Lugaşu şi Tileagd, iar în 1992 Drăgan. Pe Crişul Negru, primele măsuri pentru îndigurirea şi regularizarea râului au fost luate după viiturile istorice din 1830, lucrările fiind comandate şi finanțate de proprietarii de terenuri, dar fără un studiu hidrologic la bază. Aşa se explică ruperea digului în zona Boiu în 1939. Angajații ABA Crişuri au primit urări de "La mulți ani" din partea prefectului Claudiu Pop, a Olimpiei Negru, reprezentantă a ministrului delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, din partea lui Dragoş Cazan, director în cadrul Administrației Naționale Apele Române şi a vicepreşedintelui CJ Bihor, Ioan Mang. Tot în cadrul galei, inginerul Alexandru Maghiar a vorbit despre primele reglementări ale cursurilor de apă în comitatul Bihor, secolul al XVIII-lea şi al XIX-lea, arătându-le celor prezenți şi nişte hărți hidrologice vechi ale județului. Totodată, Maghiar a subliniat importanța Peței pentru Oradea. "Peța a fost o sursă foarte bună, pentru că nu îngheța. Aşa că zona Kogălniceanu de astăzi a fost plină de mori", a precizat inginerul. În finalul evenimentului, foşti angajați ai ABA Crişuri, precum şi colaboratori ai instituției au primit diplome de recunoştință./ eBihoreanul, http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-1/aba-crisuri-a-sarbatorit-un-secol-de-la-infiintarea-primului-departament-de-ape-din-tara-111557.html



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

53

http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-1/aba-crisuri-a-sarbatorit-un-secol-de-la-infiintarea-primului-departament-de-ape-din-tara-111557.html

http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-1/aba-crisuri-a-sarbatorit-un-secol-de-la-infiintarea-primului-departament-de-ape-din-tara-111557.html

A.B.A. Crişuri a organizat Gala “Un secol în slujba apelor”Cu ocazia celebrării unui secol de la înființarea primului Departament de Ape în România (1913 – 2013), Administrația Bazinală de Apă Crişuri a organizat luni, 11 noiembrie, gala festivă: “Un secol în slujba apelor”, adunând la un loc “generația de aur” a instituției, formată de oameni care au dezvoltat sistemul de apărare împotriva inundațiilor şi actualii specialişti, de numele cărora se leagă astăzi importante proiecte din domeniul gospodăririi apelor. Cuvântul de deschidere l-a avut Dumitru Voloşeniuc, actualul director al Administrației Bazinale de Apă Crişuri, care a mărturisit că “sunt mândru să trăiesc un moment istoric, cum este cel de astăzi, cand avem posibilitatea să aniversăm un secol de la înființarea primului Departament de Ape în România”. Voloşeniuc a mărturisit, în discursul său denumit generic “”Ţara celor trei Crişuri, dincolo de cifre”, că speră ca “regionala de Ape să rămână la Oradea (aluzie la faptul că Oradea pierde reprezentarea zonală a unor instituții descentralizate -n.n.), nu de alta, dar nu se pot schimba cursurile de apă.” Prefectul Claudiu Pop i-a asigurat pe angajații de la A.B.A. Crişuri de întreg sprijinul său şi a guvernului pe care îl reprezintă. Pentru Olimpia Negru, director Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, revederea colegilor din Administrația Bazinală de Apă Crişuri a fost un moment de bucurie şi o ocazie specială pentru a le mulțumi unora dintre ei pentru colaborarea fructuoasă pe care au avut-o de-a lungul timpului şi pentru profesionalismul de care cei de la A.B.A. Crişuri au dat dovadă ori de câte ori a fost necesară intervenția la inundații, dar şi prevenirea acestora. Participanții la eveniment au vizionat şi un film documentar realizat de o echipă a TVR cu imagini de arhivă, ce au avut menirea să sublinieze această rotundă aniversare de 100 de ani în domeniul apelor, fapt pentru care titlul filmulețului este unul sugestiv: ”Activitatea Apelor Române”. Dragoş Cazan, director în Administrația Națională Apele Române, a subliniat, la rândul său, competența “marii familii” orădene. Ioan Mang, vicepreşedintele Consiliului Județean Bihor, a avut un discurs, ce i-a încântat pe participanții la eveniment, făcându-i să se simtă extrem de mândri față de locul de muncă cu atât mai mult cu cât le-au fost scoase în evidență ultimele realizări: “În calitate de vicepreşedinte a Consiliului Județean vreau să vă mulțumesc pentru rapiditatea cu care ați rezolvat problemele create de ape în zona Meziad. În calitate de cetățean al



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

54

municipiului Oradea, aş vrea să vă felicit şi să vă mulțumesc pentru promenada realizată pe malul Crişului Repede, ce reprezintă o adevărată atracție şi un mijloc de relaxare deosebit, ce face din Oradea un oraş frumos”. Dr. Alexandru Maghiar a prezentat o lucrare complexă despre importanța morilor de apă în “comitatul” Bihor.Manifestarea, găzduită de Sala de evenimente de la Lotus, s-a încheiat cu înmânarea de diplome aniversare de către Olimpia Negru, director Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, pentru toți cei care şi-au adus contribuția la gestionarea sistemului de apă, în speță a Bazinului Hidrografic Crişuri, având conştiința necesității apărării populației în fața viiturilor prin realizarea şi transpunerea în realitate a acelor proiecte viabile, precum Barajul de la Suplacu de Barcău sau Acumularea nepermanentă de la Ginta, ce şi-au demonstrat deja utilitatea. Cu această ocazie au fost premiați pensionari, angajați, foşti şi actuali directori ai A.B.A. Crişuri, printre care Teofil Romocea, Ioan Moisă, Viorel Iuhas, Dorel Dume, Pasztor Sandor, Alexandru Retegan, Maria Tonca, Dumitru Voloşeniuc.Şi pentru că în momente de cumpănă se lucrează în echipe complexe, ce implică mai multe instituții, generalul de brigadă Ioan Baş, comandantul ISU Crişana, a ținut un scurt discurs în care a subliniat buna colaborare cu reprezentanții A.B.A. Crişuri./ CRIS TV, http://www.cristv.ro/2013/11/a-b-a-crisuri-a-organizat-gala-un-secol-in-slujba-apelor

1913 - se înfiinţează primul Departament de Ape din ţară - Un veac în slujba apelorAdministrația Bazinală de Apă Crişuri a sărbătorit, ieri, într-un cadru festiv al unui secol de la înființarea primului departament de ape din România. Momentul a fost cu atât mai festiv, cu cât foştilor angajați, "garnitura de aur" a instituției, li s-a acordat câte o diplomă de onoare pentru contribuția deosebită în slujba instituției. Încă din secolul al XVIII-lea, necesitatea măsurilor de apărare împotriva inundațiilor a condus la construirea stațiilor hidrologice, a digurilor şi acumulărilor permanente. În spațiul hidrografic Crişuri apăreau primele mori de apă cu îndiguirile aferente, iar în 1898 apare o primă lege a apelor. În anul 1913 se înființează primul Departament de Ape, iar acum, la un secol de la acest moment, regimul apelor pare să suferit o serie de transformări majore.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

55

http://www.cristv.ro/2013/11/a-b-a-crisuri-a-organizat-gala-un-secol-in-slujba-apelor

Administrația Bazinală de Apă Crişuri a marcat, ieri, un veac de la înființarea acestui organism, prilej cu care şi-a omagiat şi foştii angajați. La eveniment au fost prezenți Olimpia Negru, directorul Departamentului de Ape, Păduri şi Piscicultură, dar şi Dragoş Cazna, director DMRA din cadrul Administrației Naționale "Apele Române". Gazda galei de ieri a fost Dumitru Voloşeniuc, directorul general al ABA Crişuri, care a realizat o scurtă incursiune în istoria de un secol a instituției pe care o conduce. "În anul 1855 au fost demarate primele lucrări de amenajare pe Crişul Alb. Acesta este cel mai lung curs de apă din bazin, având o lungime de 234 km pe teritoriul României", a precizat Dumitru Voloşeniuc. Olimpia Negru a transmis celor prezenți în sală mesajul de felicitare al ministrului delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga. Dr. Alexandru Maghiar a prezentat un scurt istoric al "Primelor reglementări ale cursurilor de apă în comitatul Bihor, secolul al XVIII-lea şi al XIX-lea", amintind că pentru zona Crişuri primele reglementări sunt consemnate în februarie 1802. Cel mai important moment a fost gala de premiere a celor care, timp de un secol, s-au aflat în slujba apelor. Olimpiei Negru i-a revenit onoarea de a înmâna diplomele de onoare foştilor angajați ai ABA Crişuri. În prima serie s-au acordat diplome "garnitura de aur", care au pus bazele instituției moderne a ABA Crişuri. Printre cei omagiați s-a aflat şi Doina Bogdan, care timp de aproape trei decenii a constribuit la buna funcționare a instituției. În a doua serie, au fost omagiați foştii directori: Gheorghe Romocea, Ioan Moisa, Dorel Dume. Din partea Luciei Varga au fost înmânate diplome şi actualilor directori: Alexandru Retegan, Claudiu Oros, Pasztor Sandor şi Dumitru Voloşeniuc. Gala de premiere s-a încheiat cu un moment artistic susținut de Ansamblul Folcloric Crişana./ CRIȘANA, http://www.crisana.ro/stiri/actualitate-13/1913-se-infiinteaza-primul-departament-de-ape-din-tara-un-veac-in-slujba-apelor-140446.html

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

56

http://www.crisana.ro/stiri/actualitate-13/1913-se-infiinteaza-primul-departament-de-ape-din-tara-un-veac-in-slujba-apelor-140446.html

http://www.crisana.ro/stiri/actualitate-13/1913-se-infiinteaza-primul-departament-de-ape-din-tara-un-veac-in-slujba-apelor-140446.html

Primul Departament de Ape din România a împlinit un secol de la înfiinţareAdministrația Bazinală de Apă Mureş – Sistemul de Gospodărire a Apelor Hunedoara aniversează 100 de ani de la înființarea primului Departament de Ape din România. Aniversarea va avea loc vineri, 15 noiembrie, cu începere de la ora 10:00, în Sala „Spiru Haret” a Inspectoratului Şcolar Județean Hunedoara. Potrivit organizatorilor, evenimentul va consta în lansarea unor mesaje de profil din partea invitaților din domeniul politic şi economic. / Glasul Hunedoarei, HD http://glasul-hd.ro/Primul-Departament-de-Ape-din-România-a-împlinit-un-secol-de-la-înființare_12_15783.html

Mâine se împlinesc 100 de ani de la înfiinţarea primului Departament de Ape din RomâniaSe întâmpla în 1913. Atunci a luat ființă în cadrul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor acest departament. Abia în 1975 s-au înființat unitățile bazinale sau direcțiile apelor cum sunt cunoscute azi. Un an mai târziu, în 1976, s-a înființat Direcția Apelor Mureş-Banat, cu sediul la Tg.Mureş. Pentru a marca un secol de existență a acestei structuri, Administrația Bazinală de Ape Mureş organizează mâine, la Casa de oaspeți a Primăriei din Complexul de Agrement şi Sport „Mureşul", o şedință festivă. La evenimentul aniversar de la Tg.Mureş vor fi invitați oameni politici şi din mediul de afaceri din județ./ Radio Mures MShttp://www.radiomures.ro/stiri/maine_se_implinesc_100_de_ani_de_la_infiin_area_primului_departament_de_ape_din_romania.html

SGA Alba: Un secol de la înfiinţarea primului departament de ape din RomâniaJoi, 14 noiembrie 2013, ora 11:00, Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba, aniversează 100 de ani de la înființarea primului Departament de Ape din România. SGA Alba va marca acest eveniment în cadrul unei manifestări organizate în sala “Mihai Viteazul” a Prefecturii județului Alba. Evenimentul va consta în prezentarea de material cu scurt istoric al evoluției activității SGA Alba, se vor înmâna diplome şi medalii aniversare unor



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

57

http://www.radiomures.ro/stiri/maine_se_implinesc_100_de_ani_de_la_infiin_area_primului_departament_de_ape_din_romania.html



http://glasul-hd.ro/Primul-Departament-de-Ape-din-Rom%C3%A2nia-a-%C3%AEmplinit-un-secol-de-la-%C3%AEnfiin%C5%A3are_12_15783.html

http://glasul-hd.ro/Primul-Departament-de-Ape-din-Rom%C3%A2nia-a-%C3%AEmplinit-un-secol-de-la-%C3%AEnfiin%C5%A3are_12_15783.html

instituții sau persoane fizice (personalități marcante din domeniul apelor, foşti angajați, beneficiari ai serviciilor de gospodărire a apelor, administrații publice județene şi locale, alte instituții partenere şi colaboratoare). Precizăm faptul că în anul 1913 s-a inființat Departamentului Apelor în cadrul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor. În anul 1956 a fost organizat Comitetul de Stat al Apelor (CSA), care a preluat sarcinile Direcției Generale Hidrometeorologice din cadrul Ministerului Transporturilor Navale şi Aeriene. Era pentru prima oară când se crea în România un organ central care să coordoneze toate problemele legate de ape. Crearea unui regim juridic capabil să răspundă necesităților de protejare şi ocrotire a apelor, de asigurare a utilizării lor complexe şi raționale, în scopul prezervării resurselor naturale, a condus, în anul 1975, la înființarea Consiliului Național al Apelor, prin Decretul nr. 156 din 24 decembrie. Tot acum sunt înființate şi unitățile bazinale, numite Direcțiile Apelor. Acesta este documentul juridic în baza căruia, în anul 1976, se înființează Direcția Apelor Mureş-Banat, cu sediul în Târgu-Mureş. De asemenea se înființează unități județene de gospodărire a apelor, numite Oficii de Gospodărire a Apelor. În 2003 se înființează Administrației Naționale “Apele Române” Bucureşti, instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, care funcționează pe bază de gestiune şi autonomie economică. Direcția Apelor Mureş se menține unitate bazinală, dar se înființează subunitățile Sistemele de Gospodărire a Apelor Mureş, Alba, Hunedoara şi Arad. Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr. 3 din 5 februarie 2010, pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996, prevede că Direcția Apelor Mureş devine Administrația Bazinală de Apă Mureş./ Informatia AB, http://www.informatiadealba.ro/actualitate/sga-alba-un-secol-de-la-infiintarea-primului-departament-de-ape-din-romania/

JOI: Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba sărbătoreşte 100 de ani de la înfiinţarea primului Departament de Ape din RomâniaCu ocazia aniversării a 100 de ani de la înființarea primului Departament de Ape din România, Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba va organiza un eveniment, joi, 14 noiembrie, de la ora 11.00 în sala „Mihai Viteazul” de la Prefectura județului Alba. Va fi prezentat un scurt istoric al evoluției activității SGA Alba, se vor înmâna diplome şi



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

58

http://www.informatiadealba.ro/actualitate/sga-alba-un-secol-de-la-infiintarea-primului-departament-de-ape-din-romania/

http://www.informatiadealba.ro/actualitate/sga-alba-un-secol-de-la-infiintarea-primului-departament-de-ape-din-romania/

medalii aniversare unor instituții sau persoane fizice – personalități din domeniul apelor, foşti angajați, beneficiari ai serviciilor de gospodărire a apelor, adminisitrații publice, județene şi locale, alte instituții partenere şi colaboratoare.Reprezentanții SGA Alba reamintesc principalele date din istoricul instituției:În 1913 s-a înființat Departamentul Apelor în cadrul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor. În anul 1956 a fost organizat Comitetul de Stat al Apelor (CSA), care a preluat sarcinile Direcției Generale Hidrometeorologice din cadrul Ministerului Transportului Nava şi Aeriene. Era pentru prima oară când se crea în România un organ central care să coordoneze toate problemele legate de ape.Crearea unui regim juridic capabil să răspundă necesităților de protejare şi ocrotire a apelor, de asigurare a utilizării lor complexe şi raționale, în scopul prezervării resurselor naturale a condus, în anul 1975, la înființarea Consiliului Național al Apelor Mureş-Banat, cu sediul în Târgul-Mureş. De asemenea, se înființează unități județene de gospodărire a apelor, numite Oficii de Gospodărie a Apelor.Între anii 1974-1990, se elaborează programe naționale de gospodărire a apelor, pe termen mediu şi lung şi se trasează schemele de amenajare a bazinelor hidrografice. Aceste activități s-au făcut în baza Legii Apelor nr.8 din 29 martie 1974, a Legii nr. 1 din 15 aprilie 1976, care adoptă „Programul Național de perspectivă pentru amenajarea bazinelor hidografice din Republica Socialistă România” şi a Legii nr. 5 din 29 iunie, 1989 privind gospodărirea rațională, protecția şi asigurarea calității apelor.Ordonanța de Urgență a Guvernului României 107 din 20 septembrie 2002 (modificată şi completată de Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr.73 din 2005, aprobată prin Legea nr.400 din 27 decembrie 2005), aprobată prin Legea nr .404/ 2003, prevede înființarea Administrației Naționale „Apele Române” Bucureşti, instituşie publică de interes național, personalitate juridică, care funcționază pe bază de gestiune şi autonomie economică. Direcția Apelor Mureş se menține ca unitate bazinală, dar se înființează subunitățile, Sistemele de Gospodărire a Apelor Mureş, Alba, Hunedoara şi Arad.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

59

Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr.3, din 5 februarie 2010, pentru modificarea şi completarea Legii apelor, nr.107/ 1996, prevede că direcția Apelor Mureş, devine Administrația Bazinală de Apă Mureş./ Alba24 AB, http://alba24.ro/joi-sistemul-de-gospodarire-a-apelor-alba-sarbatoreste-100-de-ani-de-la-infiintarea-primului-departament-de-ape-din-romania-249415.html

Teme similare

FOTO: Recunoştinţă şi respect pentru profesioniştii apeiFoşti şi actuali angajați, precum şi colaboratori ai Administrației Bazinală de Apă (ABA) Mureş au fost distinşi cu diplome aniversare miercuri, 13 noiembrie, cu ocazia sărbătoririi unui secol de la înființarea primului Departament de Ape din România. Evenimentul a avut loc în incinta Casei de Oaspeți a Primăriei Târgu-Mureş din Complexul de Agrement şi Sport „Mureşul” şi s-a bucurat de participarea a circa 90 de persoane, foşti şi actuali angajați ai ABA Mureş, precum şi reprezentanți ai instituțiilor partenere din mai multe județe.Diplome pentru colaboratori şi angajațiAmfitrionul manifestării a fost Rodica Colceriu, director tehnic în cadrul ABA Mureş, care a oferit diplome următorilor invitați: Ioan Cindrea – preşedintele Consiliului Județean Sibiu reprezentat de un angajat al instituției, Dorin Oltean – inspector şef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Horea” al județului Mureş, Gheorghe Pop – inspector şef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Harghita, Cosmin Balcu – inspector şef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Sibiu, Dănuț Ştefănescu – director executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Mureş, Domokos Laszlo – director executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Harghita, Virgil Danciu – comisar şef al Gărzii de Mediu Mureş, Ioan Nicoară – primarul oraşului Iernut, Ioan Cristian Moldovan – primarul oraşului Luduş şi Virgil Bucşe – directorul Apa Târnavei Mari Mediaş. De asemenea, Rodica Colceriu a acordat diplome şi unor foşti sau actuali angajați ai ABA Mureş care şi-au adus contribuția la reuşitele instituției de-a lungul



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

60

http://alba24.ro/joi-sistemul-de-gospodarire-a-apelor-alba-sarbatoreste-100-de-ani-de-la-infiintarea-primului-departament-de-ape-din-romania-249415.html

http://alba24.ro/joi-sistemul-de-gospodarire-a-apelor-alba-sarbatoreste-100-de-ani-de-la-infiintarea-primului-departament-de-ape-din-romania-249415.html

timpului: Ioan Chioralia, Nagy Katalin, Szabo Irma, Nicolae Muntean, Ilie Lechințan, Mircea Urzică, Ioan Porime, Nicolae Sitaru şi Maria Pătraşcu. „Ar fi trebuit să premiem mult mai multă lume, mult mai mulți colaboratori, mai mulți colegi care îşi desfăşoară activitatea şi se implică în activitatea noastră de gospodărire a apelor”, a afirmat Rodica Colceriu.Problema inundațiilor, rezolvatăEmoționat de distincția primită, Ioan Chioralia a mărturisit că a lucrat nu mai puțin de 42 de ani în domeniul apelor, perioadă în care a contribuit la rezolvarea problemei inundațiilor de pe cursul râului Mureş. „Pentru mine, această distincție primită înseamnă 42 de ani lucrați numai în domeniul apelor. Din aceşti 42 de ani, 37 de ani i-am lucrat numai la Direcția Apelor Mureş, de la înființare până în ziua de astăzi, înseamnă tot ce s-a făcut în domeniul apelor. Am trecut prin toate funcțiile, de la inginer până la director în această perioadă, cunosc absolut toate lucrările care s-au executat din punct de vedere al gospodăririi apelor în bazinul râului Mureş, de la izvor până la izvoare. Sunt fericit şi mulțumit că problema inundațiilor a fost rezolvată pentru toate localitățile şi oraşele de pe toate văile din acest bazin, a celui mai lung curs de apă interior din România, râul Mureş”, a declarat Ioan Chioralia. „Am satisfacția că prin munca pe care am desfăşurat-o am contribuit dezvoltarea sistemului de gospodărire a apelor, atât din punct de vedere a apărării împotriva inundațiilor cât şi din punct de vedere a calității şi cantității apelor”, a completat Ioan Chioralia.Mulțumiri pentru Nicolae BărbieruO altă persoană din familia ABA Mureş, Nagy Katalin, a mulțumit public pentru diplomă, în special actualului director al Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Mureş, Nicolae Bărbieru. „Îi mulțumesc în mod special domnului Bărbieru Nicolae fără care nu eram aici, din toate punctele de vedere. El a fost alături de noi atât la bine cât şi în momente grele şi pentru mine el reprezintă piatra de temelie a SGA Mureş”, a spus Nagy Katalin.Un secol de tradițiePrimul Departament al Apelor din România s-a înființat în anul 1913 şi a funcționat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor. În anul 1956 a fost organizat Comitetul de Stat al Apelor (CSA), care a preluat sarcinile Direcției Generale Hidrometeorologice din



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

61

cadrul Ministerului Transporturilor Navale şi Aeriene, iar în 1975 au fost înființate unitățile bazinale, numite Direcțiile Apelor. În 1976 s-a înființat Direcția Apelor Mureş-Banat, cu sediul în Târgu-Mureş, iar din 2002 funcționează Administrația Națională “Apele Române” Bucureşti, instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, care funcționează pe bază de gestiune şi autonomie economică. Direcția Apelor Mureş se menține unitate bazinală, dar se înființează subunitățile Sistemele de Gospodărire a Apelor Mureş, Alba, Hunedoara şi Arad. De asemenea, Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr. 3 din 5 februarie 2010, pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996, prevede că Direcția Apelor Mureş devine Administrația Bazinală de Apă Mureş. / Zi de Zi MS http://www.zi-de-zi.ro/foto-recunostinta-si-respect-pentru-profesionistii-apei/

Lecţia marilor inundaţii din România a fost însuşită cu succes de Direcţia Apelor Române Este constatarea făcută astăzi de inginerul şef al Administrației Bazinale de Ape Mureş, Ioan Chiorean, la şedința festivă dedicată împlinirii unui secol de la crearea celui dintâi departament de ape din România.După inundațiile din anii '70 s-au pus la punct sistemele de protejare a celor mai importante oraşe din județul Mureş, a spus Ioan Chiorean , un specialist cu o experiență de 40 de ani:Şeful ISU Harghita, generalul de brigadă Gheorghe Pop, a confirmat că, dacă nu ar fi fost anunțați la timp de cei de la Apele Române, inundațiile catastrofale de la Odorheiu Secuiesc din 2005 ar fi ucis nu 16 oameni, ci câteva sute.La festivitatea de azi de la Târgu-Mureş au fost oferite diplome şi medalii aniversare la 40 de persoane din instituțiile şi ONG-urile cu care Apele Române colaborează.La întâlnirea de azi s-a vorbit despre istoricul Apelor Române, dar şi despre managementul situațiilor de urgență, implementarea directivelor europene şi asigurarea calității apei în bazinul hidrografic al râului Mureş.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

62

http://www.zi-de-zi.ro/foto-recunostinta-si-respect-pentru-profesionistii-apei/

http://www.zi-de-zi.ro/foto-recunostinta-si-respect-pentru-profesionistii-apei/

Cel dintâi departament de coordonare a bazinelor de ape din România a fost înființat la nivel național în 1913, iar în 1976 s-a înființat Direcția Apelor Mureş-Banat, cu sediul la Tg.Mureş. / Radio Mures MS http://www.radiomures.ro/stiri/lec_ia_marilor_inunda_ii_din_romania_a_fost_insu_ita_cu_succes_de_direc_ia_apelor_romane.html

Un secol de la înființarea primului Departament de Ape din RomâniaAstazi, 13 noiembrie 2013, ora 10, Administratia Bazinala de Apa Mures aniverseaza 100 de ani de la infiintarea primului Departament de Ape din Romania. Evenimentul public va avea loc la Casa de Oaspeti a Primariei municipiului Targu-Mures, din cadrul Complexului de Sport si Agrement "Muresul” din Targu-Mures. In anul 1913 s-a infiintat Departamentului Apelor in cadrul Ministerului Agriculturii si Domeniilor. In anul 1956 a fost organizat Comitetul de Stat al Apelor (CSA), care a preluat sarcinile Directiei Generale Hidrometeorologice din cadrul Ministerului Transporturilor Navale si Aeriene. Era pentru prima oara cand se crea in Romania un organ central care sa coordoneze toate problemele legate de ape. Crearea unui regim juridic capabil sa raspunda necesitatilor de protejare si ocrotire a apelor, de asigurare a utilizarii lor complexe si rationale, in scopul prezervarii resurselor naturale, a condus, in anul 1975, la infiintarea Consiliului National al Apelor, prin Decretul nr. 156 din 24 decembrie. Tot acum sunt infiintate si unitatile bazinale, numite Directiile Apelor. Acesta este documentul juridic in baza caruia, in anul 1976, se infiinteaza Directia Apelor Mures-Banat, cu sediul in Targu-Mures. De asemenea, se infiinteaza unitati judetene de gospodarire a apelor, numite Oficii de Gospodarire a Apelor. Intre anii 1974 – 1990, se elaboreaza programe nationale de gospodarire a apelor, pe termen mediu si lung, si se traseaza schemele de amenajare a bazinelor hidrografice. Aceste activitati s-au facut in baza Legii apelor nr. 8 din 29 martie 1974, a Legii nr. 1 din 15 aprilie 1976 care adopta "Programul national de perspectiva pentru amenajarea bazinelor hidrografice din Republica Socialista Romania” si a Legii nr. 5 din 29 iunie 1989 privind gospodarirea rationala, protectia si asigurarea



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

63

http://www.radiomures.ro/stiri/lec_ia_marilor_inunda_ii_din_romania_a_fost_insu_ita_cu_succes_de_direc_ia_apelor_romane.html



calitatii apelor. Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 107 din 20 septembrie 2002 (modificata si completata de Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 73/2005, aprobata prin Legea nr. 400 din 27 decembrie 2005), aprobata prin Legea nr. 404/2003, prevede infiintarea Administratiei Nationale "Apele Romane” Bucuresti, institutie publica de interes national, cu personalitate juridica, care functioneaza pe baza de gestiune si autonomie economica. Directia Apelor Mures se mentine unitate bazinala, dar se infiinteaza subunitatile Sistemele de Gospodarire a Apelor Mures, Alba, Hunedoara si Arad. Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 3 din 5 februarie 2010, pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996, prevede ca Directia Apelor Mures devine Administratia Bazinala de Apa Mures. Evenimentul va consta in lansarea unor mesaje de profil din partea invitatilor din domeniul politic, economic, al mediului de afaceri si ONG-uri. Director, ing. ERVIN MOLNAR / Cuvântul Liber MS http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=73974

Trei pasarele peste Mures! Arad. 12,8 milioane de lei şi 15 luni de lucrări. Punctul final se va pune în septembrie 2014. Este vorba de pasarela peste râul Mureş, aflată în execuție în aceste luni şi vizitată marți de primarul Gheorghe Falcă. Edilul a indicat ieri, după vizita pe şantier, stadiul lucrărilor şi a punctat faptul că pasarela va fi finalizată în septembrie 2014, lucrările fiind în grafic. Potrivit primarului, lucrarea a început pe 3 iunie 2013, va fi finalizată pe 3 septembrie 2014, autorizația de construcție fiind eliberată în 31 mai 2013. Organizarea de şantier a fost realizată în proporție de 100%, infrastructura pasarelei în proporție de 84%, în timp ce suprastructura are un procent de realizare de 10% (este vorba de prefabricatele din atelier). Alte date vorbesc de faptul că lucrările în albie sunt realizate în proporție de 67%, refacerile la forma inițială în proporție de 6%, în timp ce investițiile în instalații electrice încă nu au început.La final de lucrări, pasarela va avea o lungime totală cu rampa de recordare ştrand de 231 metri, o lungime efectivă de 173,4 metri, cinci deschideri, o lățime totală de 4,8 metri, o lățime utilă de 4 metri, 1,6 metri va avea lățimea pistei de biciclete, 2,2 metri zona pietonală, iar 6,9 metri gabaritul de liberă trecere pentru navigație.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

64

http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=73974

„Aşteptăm ca în curând să se lucreze la suprastructură. Suntem însă mulțumiți de faptul că am ieşit din zona Mureşului, pentru că toamna ar putea veni cu inundații”, a precizat printre altele Gheorghe Falcă.O faleză şi două pasarelePrimarul a precizat ieri şi care vor fi noutățile în legătură cu ştrandul şi faleza Mureşului, cea mai mare surpriză fiind cele două noi pasarele pe care edilul le doreşte ridicate tot peste râu. „Aşa cum avem prognozat, în zona ştrandului vom avea faleză atât spre podul Decebal, cât şi spre viitoarele bazine de apă termală iar în viitor municipiul Arad va avea încă două pasarele în zona Mureşului la nivelul celei de astăzi”, a declarat Falcă.Care este motivația unor astfel de investiții? Potrivit primarului, municipalitatea trebuie să facă legătura între cetățeni, faleza Mureşului şi două obiective extrem de importante din punct de vedere turistic: cetatea şi ştrandul. „Accesibilitatea este importantă nu doar pe timp sezonier, ci tot anul, pentru că doar aşa dezvoltăm această zonă”, a conchis Gheorghe Falcă.Cum va arăta pasarelaSuprastructura va fi alcătuită dintr-un tablier metalic (grinzi principale longitudinale şi grinzi transversale, respectiv placă metalică ortotropă), susținut parțial de cabluri înclinate (hobane) ancorate de doi piloni (P2 şi P3), plasați la capetele deschiderii centrale de 85 metri. Hobanele vor fi plasate în sistem evantai, pe ambele părți ale pasarelei. Tablierul va fi rigidizat în plan orizontal, sub placa ortotropă, cu diagonalele realizate din țeavă.„Sunt peste graficul pe care nu l-au făcut. Lucrările sunt mai avansate decât planul inițial” – Gheorghe Falcă. / Jurnalul Aradean AR http://www.aradon.ro/trei-pasarele-peste-mures/1353304

Prea săraci şi pentru apa potabilă de la robinete!Nu apa e scumpă, ci oamenii sunt săraci. Prea săraci pentru a-şi permite până şi

banala apă potabilă. Şi de asta s-a convins directorul SC ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram, în răstimpul scurs de când a fost numit în această funcție, adică de aproximativ un an şi jumătate. Iar cei mai mulți care vin în audiențe în fiecare săptămână, tocmai



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

65

http://www.aradon.ro/trei-pasarele-peste-mures/1353304

http://www.aradon.ro/trei-pasarele-peste-mures/1353304

despre asta vorbesc. „Problema banilor este cel mai des ridicată, datoriile, facturile restante. Dacă pentru eşalonare trebuia să fie achitată o anume sumă, am trecut de multe ori cu vederea lucrul acesta. Important este să îi dau la om posibilitatea să aibă apă, iar el să-şi respecte angajamentul de plată pe care îl semnează. Încercăm să îi înțelegem şi să î ajutăm pe toți cei care ne cer sprijinul”, a declarat Costel Avram, directorul SC ApaServ Valea Jiului SA.

La această oră, furnizorul de apă şi canalizare din valea Jiului are de recuperat în total 16.685.870 de lei. Cea mai mare datorie revine populației, care are de achitat restanțe în valoare de 11,3 milioane de lei, ceea ce înseamnă aproape 68% din datoria totală. De asemenea, instituțiile bugetare au de plată 167.573, 58 lei, aici fiind incluse primăriile, spitalele sau şcolile. Agenți economici, inclusiv societățile de termoficare, mai au de achitat alte 5,217 milioane de lei, iar cea mai mare restanță vine tot de la populație, prin societățile de termoficare din Valea Jiului, adică 5,024 milioane de lei. / ZHD , HD , http://zhd.ro/prea-saraci-si-pentru-apa-potabila-de-la-robinete/

Alburnus Maior: ”Raportul Comisiei parlamentare marchează 16 ani de eşecuri continue pentru Gabriel Resources”După două luni de la constituirea sa, Comisia parlamentară specială, contestată de sutele de mii de protestatari din întreaga lume, a respins, luni, cu 17 voturi ”pentru” şi două abțineri, proiectul Guvernului pentru exploatarea minieră de la Roşia Montană. Astfel a dat dovada deplină a rolului politic pe care l-a jucat: de tergiversare a votului în plen şi de asigurare a cadrului de negociere între liderii politici români.Departe de a fi un raport documentat, tehnic şi ştiințific care să cuprindă detalierea aspectelor neconstituționale prevăzute de lege – precum exproprierea localnicilor din Roşia Montană, rezultatul este un compendiu de stenograme şi invitații la negocieri viitoare.În mod previzibil, comisia a preferat să ignore problemele reale ale proiectului minier ce țin de regimul proprietății private şi de sentințele judecătoreşti definitive. Raportul comisiei tratează pe larg neregulile mai de grabă de ordin organizațional din trecut, semnalate la momentul respectiv de societatea civilă, dar nu face referire la gravele



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

66

http://zhd.ro/prea-saraci-si-pentru-apa-potabila-de-la-robinete/

încălcări ale Constituției propuse de Guvern prin această lege. Inutilitatea comisiei arătată chiar de la bun început de campania Salvați Roşia Montană a fost reconfirmată şi de raportul său final. Acesta omite să includă argumentele împotriva acestei legi enunțate de experți juridici şi susținute de sute de mii de oameni ce au protestat în stradă în tot acest timp.În fapt, Comisia mandatată pentru prezentarea beneficiilor proiectului pentru statul român s-a dovedit incapabilă să aducă argumente pertinente care să justifice distrugerea patrimoniului sau exproprierea cetățenilor români în favoarea unei companii private. A fost nevoie de două luni, înțelegeri şi negocieri derulate inclusiv pe holurile Parlamentului până când Comisia şi în special guvernarea USL să accepte evidența: cele mai ample proteste din România post-comunistă nu vor dispărea şi nu vor putea fi manipulate spre violență. Protestele, repetate cu hotărâre timp de unsprezece săptămâni consecutiv, au arătat o societate civilă puternică, creativă şi inteligentă, de neclintit în decizia de a se opune unei clase politice suspecte de corupție şi ruptă de preocupările şi interesele cetățenilor din țara noastră.”Este un moment rar, dar de acum emblematic pentru societatea românească, când spiritul civic a obligat interesele feudale ale clasei politice să se regrupeze, să admită că un proiect minier ilegal şi distructiv nu poate fi acceptat. Premierul Ponta continuă să promoveze însă un proiect distructiv pentru România, propunând o nouă lege de reglementare a activităților miniere. Sunt vizate acum de legalizarea cianurilor şi Certej sau Baia Mare. O lege-cadru pentru mineritul cu cianuri în România este o nouă formă de favorizare a titularilor de proiecte de minerit fiind menită să împiedice obstacolele legale prevăzute de actualele legi în domeniul protecției proprietății private sau în domeniul protecției mediului şi patrimoniului”, a declarat Eugen David, preşedintele Alburnus Maior.Raportul este însă şi o dovadă a eşecului major al unei propuneri legislative ce a încercat să “fenteze” legea în favoarea companiei miniere. Politicienii, la presiunea societății civile, şi-au retras sprijinul fățiş arătat anterior pentru această lege pe cât de infamă, pe atât de evidentă de favorizare a unei companii private în detrimentul binelui comun.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

67

“Este previzibil că lobby-ul premierului pentru industria minieră va continua şi va îmbrăca noi forme, la fel de nocive pentru Munții Apuseni. Noi vom ieşi în continuare în stradă şi vom cere demisia şi anchetarea inițiatorilor legii. Declarațiile liderilor politici arată că vor căuta să identifice o altă metodă prin care să păcălească opinia publică. Propunerile lor vor fi mai perverse şi mai periculoase, însă sunt ferm convins că oamenii ce au ieşit în ultimele luni în stradă le vor dejuca orice plan pentru că sunt mai inteligenți şi mai iscusiți decât oricare din cianuriştii din Guvern”, a adăugat Eugen David, preşedintele Alburnus Maior.Campania Salvați Roşia Montană cere în continuare respingerea proiectului de lege de către Parlament şi a acordului de mediu de către Guvernul României. Ziua în care într-adevăr România va închide uşa unor astfel de exploatări criminale va fi aceea când autoritățile se vor orienta către o dezvoltare firească, sustenabilă, prin exploatarea resurselor culturale, prin recunoaşterea valorii universale a Roşiei Montane./ Unirea AB, http://www.ziarulunirea.ro/alburnus-maior-raportul-comisiei-parlamentare-marcheaza-16-ani-de-esecuri-continue-pentru-gabriel-resources-227043.html

Teme de mediu

Amenzi de 923.000 de lei, la depozitele de deşeuri periculoase din toată ţaraGarda Națională de Mediu (GNM) a efectuat 320 de controale la operatori economici din toată țara care desfăşoară activități de stocare temporară, depozitare finală sau valorificare a deşeurilor periculoase.În urma acestora, au fost aplicate 34 de amenzi în valoare de 923.000, 11 avertismente şi s-a dispus suspendarea activității unei societăți până la obținerea acordului de mediu, au precizat pentru MEDIAFAX reprezentanții Gărzii de Mediu.Printre neregulile constatate, s-au numărat spații de depozitare insuficient amenajate, eliminarea unor deşeuri în afara spațiilor de depozitare, ambalarea şi etichetarea necorespunzătoare a unor deşeuri, prezența unor deşeuri care nu figurau în autorizația de mediu, neconcordanțe între evidențele scrise şi situația de pe teren.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

68

http://www.ziarulunirea.ro/alburnus-maior-raportul-comisiei-parlamentare-marcheaza-16-ani-de-esecuri-continue-pentru-gabriel-resources-227043.html

http://www.ziarulunirea.ro/alburnus-maior-raportul-comisiei-parlamentare-marcheaza-16-ani-de-esecuri-continue-pentru-gabriel-resources-227043.html

Comisarii GNM au dispus şi măsuri la termen de remediere a neregulilor constatate. Întrucât termenele pentru aceste măsuri impuse de autoritățile competente au expirat, s-a început verificarea obiectivelor controlate anterior pentru a constata dacă au fost realizate măsurile trasate. Astfel, ministrul Rovana Plumb a mers în județul Neamț pentru o sesiune de controale neanunțate. În cadrul acestor acțiuni, s-a constatat că societatea Tehnomedica a demarat construirea unui depozit de deşeuri periculoase, finanțat parțial de Ministerul Mediului prin Fondul de Mediu, fără a respecta actele de reglementare emise şi condițiile din proiectul aprobat şi finanțat. Măsura luată în urma controlului a fost suspendarea acordului de mediu, fapt ce conduce la anularea autorizației de construire şi suspendarea finanțării prin Fondul de Mediu. De asemenea, au fost demarate procedurile de verificare pentru recuperarea sumelor finațate prin Fondul de Mediu, acolo unde este cazul.Cel de-al doilea control în județ a fost făcut la societatea Ecolis. Acesta a vizat gestionarea şi trasabilitatea deşeurilor periculoase, colectate de pe raza mai multor județe în cantități semnificative. În urma verificărilor efectuate la alți agenți economici care au desfăşurat relații comerciale cu societatea verificată, au fost constatate diferențe între cantitățile înscrise în documente şi cele constatate la fața locului de către comisarii GNM. / Mediafax http://www.mediafax.ro/social/amenzi-de-923-000-de-lei-la-depozitele-de-deseuri-periculoase-din-toata-tara-11671438

S-a cerut insolvența CEHExpert Insolvență SPRL Deva a deschis procedura de insolvență pentru Complexul Energetic Hunedoara, din cauza unor datorii acumulate către Compania Națională a Huilei Petroşani. „Compania Națională a Huilei SA, societate aflată în lichidare, are de recuperat de la Complexul Energetic Hunedoara SA suma de 84.795.090,50 lei, din care 74.075.123,52 lei reprezintă o creanță aflată în litigiu, iar suma de 70.719.966,98 lei reprezintă o creanță certă, lichidă şi exigibilă, recunoscută“, susțin cei de la Expert Insolvență SPRL Deva, lichidatorul CNH Petroşani. Deoarece în urma discuțiilor dintre părți şi a demersurilor efectuate nu s-a reuşit stingerea obligației de plată, în 06.11.2013, s-a depus la Tribunalul Hunedoara cererea privind deschiderea procedurii



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

69

http://www.mediafax.ro/social/amenzi-de-923-000-de-lei-la-depozitele-de-deseuri-periculoase-din-toata-tara-11671438

http://www.mediafax.ro/social/amenzi-de-923-000-de-lei-la-depozitele-de-deseuri-periculoase-din-toata-tara-11671438

http://politicieni.mediafax.ro/politicieni/?nume=Rovana%20Plumb#search

insolvenței prevăzută de Legea nr.85/2006. / Mesagerul Hunedorean, HD http://www.mesagerulhunedorean.ro/s-a-cerut-insolventa-ceh

Raportul integral al Comisiei speciale pentru Roşia Montană: ”Posibile încălcări ale legislaţiei în vigoare pe parcursul exploatării”Comisia specială Roşia Montană afirmă, în raportul la proiectul Guvernului, că este nevoie de un cadru legislativ cât mai larg, că recomandă desecretizarea licenței şi a documentelor clasificate şi că atrage atenția asupra unor posibile încălcări ale legislației în vigoare pe parcursul exploatării.“Comisia atrage atenția asupra unor posibile încălcări ale legislației în vigoare pe parcursul derulării proiectului de exploatare minieră de la Roşia Montană. De aceea, Comisia va înainta prezentul raport autorităților competente cu scopul asigurării legalității integrale a proiectului Roşia Montană şi investigării, acolo unde este cazul, a faptelor presupus ilegale“, se arată în conzluziile raportului. Comisia apreciază că afirmațiile lui Ştefan Marincea, audiat în calitatea sa oficială de la acel moment, alături de declarațiile angajaților IGR, care au făcut parte din echipa trimisă pentru cartografierea zonei sunt “extrem de grave şi trebuie investigate de către instituțiile judiciare“. Comisia consideră, potrivit raportului, că Proiectul de lege nu acoperă în mod satisfăcător toate cerințele complexe privind cadrul desfăşurării activității de exploatare a resurselor minerale în România şi, în consecință, propune respingerea acestuia. Având în vedere carențele legislației actuale, care nu ține cont de specificul unor proiecte de anvergura proiectului minier în discuție, Comisia recomandă completarea cadrului legislativ cu măsuri care să stimuleze implementarea unor proiecte miniere de asemenea amploare. Comisia consideră necesară stabilirea unor condiții de parteneriat corect între acționarul majoritar şi compania de stat românească, cu respectarea normelor comunitare obligatorii şi a principiilor dezvoltării durabile a zonelor în care va fi realizat proiectul. Comisia apreciază modificările condițiilor Acordului inițial (licența) propuse de Guvernul României, considerând că acestea reprezintă o îmbunătățire reală față de licența în vigoare şi pot aduce beneficii economice pentru statul român. Comisia propune, prin raport, “o serie de acțiuni pentru stabilirea unui cadru legislativ coerent, care să sprijine poziția de negociere a statului



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

70

http://www.mesagerulhunedorean.ro/s-a-cerut-insolventa-ceh

român şi în alte proiecte de asemenea anvergură“. “Comisia apreciază că este necesară analizarea unor scenarii alternative de stabilire a redevențelor şi a participației statului în cazul exploatărilor miniere, având în vedere exemplul altor state. Comisia consideră că este nevoie de un cadru legislativ cât mai larg care să fie supus dezbaterii parlamentare, referitor la proiectele miniere auro-argentifere, care să permită dezvoltarea industriei miniere în România şi atragerea de investitori. Comisia recomandă desecretizarea licenței şi a documentelor clasificate aferente prezentului proiect minier (mai puțin a hărților şi a documentelor referitoare la zăcământ)“, se mai arată în raport. Comisia solicită ministerelor de resort şi instituțiilor implicate în evaluarea proiectului de la Roşia Montană” analizarea tuturor aspectelor semnalate în urma audierilor desfăşurate în cadrul Comisiei şi cuprinse în prezentul raport şi demararea procedurilor în consecință”./ Unirea AB, http://www.ziarulunirea.ro/raportul-integral-al-comisiei-speciale-pentru-rosia-montana-posibile-incalcari-ale-legislatiei-in-vigoare-pe-parcursul-exploatarii-226826.html

Proiectul Legii pentru exploatarea de la Roşia Montană a fost respins de Comisia parlamentară specialăProiectul Guvernului pentru exploatarea minieră de la Roşia Montană a fost respins de Comisia parlamentară specială, cu 17 voturi “pentru” şi două abțineri, după cum anunță Mediafax. Membrii Comisiei s-au reunit, luni după-amiază, în şedință pentru a decide prin vot în legătură cu proiectul Guvernului. În urma votului, proiectul a primit raport de respingere. Raportul conține inclusiv amendamentele adoptate în timpul dezbaterilor.Cele două abțineri aparțin lui Toni Greblă şi lui Corneliu Buicu, acesta din urmă înlocuindu-l în Comisie pe Florin Iordache. Liderul PNL Crin Antonescu a anunțat, luni, după şedința USL, că se va da raport de respingere la proiectul de lege privind exploatarea minieră de la Roşia Montană. Crin Antonescu a precizat că, în şedința USL, s-a ajuns la consens în acest sens. Premierul Victor Ponta a declarat, luni, după şedința USL în care s-a decis ca proiectul de lege transmis de Guvern să fie respins de către



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

71

http://www.ziarulunirea.ro/raportul-integral-al-comisiei-speciale-pentru-rosia-montana-posibile-incalcari-ale-legislatiei-in-vigoare-pe-parcursul-exploatarii-226826.html



Comisia parlamentară specială, că proiectul minier de la Roşia Montană se va face în baza Legii cadru care urmează a fi elaborată de Legislativ./ Unirea AB http://www.ziarulunirea.ro/proiectul-legii-pentru-exploatarea-de-la-rosia-montana-a-fost-respins-de-comisia-parlamentara-speciala-226803.html/ Informatia AB http://www.informatiadealba.ro/actualitate/comisia-speciala-a-respins-proiectul-privind-exploatrea-miniera-de-la-rosia-montana// Alba24 AB http://alba24.ro/rosia-montana-comisia-parlamentara-speciala-a-respins-proiectul-de-lege-privind-exploatarea-aurului-din-apuseni-249202.html

USL: Proiectul privind Roşia Montană va fi respinsPreşedintele PNL, Crin Antonescu, a afirmat luni că în cadrul şedinței USL s-a ajuns la o soluție de consens în ceea ce priveşte proiectul privind Roşia Montană, astfel încât în cadrul Comisiei speciale votul asupra raportului va fi unul de respingere. ”Acest proiect va fi respins şi mai departe se deschid toate posibilitățile pentru ca o legislație sănătoasă, transparentă, bazată pe criterii foarte ferme şi universal acceptate la vedere, în beneficiul comunităților şi al statului român şi, evident, al investitorului, să fie reglementată”, a spus Antonescu, într-o conferință de presă, după şedința USL. El a precizat că o nouă lege va stabili criterii generale pentru exploatările viitoare. “Pentru Comisia Roşia Montană, care astăzi îşi va da obştescul sfârşit printr-un vot final în jurul orei 18,00, detaliile vor fi finalizate în raportul Comisiei, dar principiul este următorul: raport de respingere pentru actualul proiect guvernamental şi în concluzii câteva recomandări majore, referitoare la constituirea unui cadru legislativ în baza unor criterii care exprimă intenția comună nu de a bloca exploatarea, nu de a bloca dezvoltarea, ci de a construi o legislație care să dea şansa dezvoltării, să dea şanşa exploatării nu doar la Roşia Montană sau în alte chestiuni punctuale, ci ca un cadru general în condiții convenabile, rentabile, rezonabile pentru statul român şi pentru economia românească în condiții de respectare a standardelor de dezvoltare durabilă, în condiții de dezvoltare



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

72

http://alba24.ro/rosia-montana-comisia-parlamentara-speciala-a-respins-proiectul-de-lege-privind-exploatarea-aurului-din-apuseni-249202.html

http://alba24.ro/rosia-montana-comisia-parlamentara-speciala-a-respins-proiectul-de-lege-privind-exploatarea-aurului-din-apuseni-249202.html

http://www.informatiadealba.ro/actualitate/comisia-speciala-a-respins-proiectul-privind-exploatrea-miniera-de-la-rosia-montana/

http://www.informatiadealba.ro/actualitate/comisia-speciala-a-respins-proiectul-privind-exploatrea-miniera-de-la-rosia-montana/

http://www.ziarulunirea.ro/proiectul-legii-pentru-exploatarea-de-la-rosia-montana-a-fost-respins-de-comisia-parlamentara-speciala-226803.html

http://www.ziarulunirea.ro/proiectul-legii-pentru-exploatarea-de-la-rosia-montana-a-fost-respins-de-comisia-parlamentara-speciala-226803.html

a standardelor de mediu”, a afirmat Antonescu. Liderul liberal a arătat că proiectul de lege privind exploatarea de la Roşia Montană va urma cursul legislativ obişnuit. “Proiectul îşi va urma circuitul normal. (…) Ce propuneri de modificare a legislației va face dl deputat Iordache sau oricare altul acestea vor face parte din ceea ce urmează să se întâmple dincolo de activitatea acestei comisii, care practic şi-a încheiat misiunea cu acest raport”, a spus Antonescu. El a precizat că există o voință comună în cadrul USL de a face o “legislație corectă, eficientă, care să permită în anumite condiții exploatări în general a resurselor minerale în România./ Informatia Ab http://www.informatiadealba.ro/actualitate/usl-proiectul-privind-rosia-montana-va-fi-respins/

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

“Aniversarea unui secol de la înfiinţarea primului Departament de Ape în România (1913-2013)”Administrația Bazinală de Apă Olt, cu ocazia celebrării unui secol de la înființarea primului Departament de Ape în România (1913 – 2013), omagiază acest eveniment joi, 14 noiembrie, la sediul ABA Olt, începând cu orele 12.00, în cadrul şedinței Comitetului de Bazin Olt.

La eveniment sunt invitați preşedinții Consiliilor Județene – Vâlcea, Sibiu, Harghita, Covasna, Braşov, foşti directori ai sistemului de Gospodărire a Apei din Bazinul Hidrografic Olt, dar şi membri ai Comitetului de Bazin Olt. http://www.timpuldevalcea.net/?p=4096



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

73

http://www.informatiadealba.ro/actualitate/usl-proiectul-privind-rosia-montana-va-fi-respins/

http://www.informatiadealba.ro/actualitate/usl-proiectul-privind-rosia-montana-va-fi-respins/

http://www.timpuldevalcea.net/wp-content/uploads/2013/11/aba-olt1.png

Ce planuri are Primăria pentru „La Iepure”?Alei, piste de biciclete, terenuri de joacă şi sport, zonă de concerte, parc pentru animalele de companie - în locul vetrelor de grătar. Edilii braşoveni au conturat planurile pentru viitoarea zonă de petrecere a timpului liber pe care o vor amenaja pe terenul viran din fața complexului rezidențial Tâmpa Gardens şi zona de grătare „La Iepure”. Primăria vrea să amenajeze zona de agrement, astfel încât să corespundă cerințelor cerute pentru zonele de acest gen în Uniunea Europeană, respectiv să existe atât parcări corespunzătoare, cât şi locuri de joacă şi de sport. Astfel, şi zona unde, în prezent există vetre de grătar şi mese va fi refăcută, urmând să fie amenajate alei, piste pentru biciclete, dar şi iluminat public. Porțiunea dintre garajul RAT şi barajul de „La Iepure”, care acum este teren viran, îşi va schimba radical aspectul urmând să fie construite terenuri de fotbal, de tenis, dar şi un loc de joacă pentru copii, precum şi o parcare cu 90 de locuri, în prezent, fiind o platformă neamenajată unde cei care vin la grătare îşi lasă maşinile. Edilii au în plan şi amenajarea unui parc special pentru plimbarea animalelor de companie, ținând cont că oraşul duce lipsă de asemenea locuri. Nu în ultimul rând, în zonă de doreşte şi amenajarea unei platforme pe care să poată fi montată o scenă, astfel ca să se poată organiza şi diferite spectacole sau concerte. „În prezent, există un teren care nu este utilizat aşa cum se cuvine. Proiectul nostru vizează transformarea în zonă de agrement, unde să fie amenajate terenuri de tenis sau de fotbal, acoperite, dar şi alte facilități”, a explicat primarul George Scripcaru. Studiul de oportunitate aferent întocmirii Planului Urbanistic Zonal pentru această zonă aflată la capătul cartierului Răcădău a fost deja aprobat de Consiliul Local, în prezent reprezentanții Primăriei Braşov pregătind documentația în vederea avizării acestui studiu de către Comisia de Urbanism. „În funcție de avizul Comisiei de Urbanism vom înainta documentația spre avizare Consiliului Local, iar apoi şi Consiliul Județean trebuie să se pronunțe cu privire la proiect. După aceea, urmează aprobarea finală a proiectului şi a PUZ-ului de către consilierii locali”, a precizat Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov. În ceea ce priveşte finanțarea, edilii se gândesc la un parteneriat public-privat, dar nu exclud nici o finanțare integrală a lucrărilor de la bugetul local./BUNĂ ZIUA BRAȘOV, http://www.bzb.ro/stire/ce-planuri-are-primaria-pentru-la-iepure-a66275



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

74

http://www.bzb.ro/stire/ce-planuri-are-primaria-pentru-la-iepure-a66275

Ariile protejate din judeţ nu sunt... delimitate! Prefectura Braşov a organizat ieri o întâlnire cu şefii instituțiilor deconcentrate din județ, precum şi cu custozii ariilor protejate, pentru a identifica problemele cu care se confruntă cei care gestionează siturile Natura 2000, rezervațiile naturale sau parcurile naționale. Prefectul Mihai Mohaci a afirmat că acesta este un prim pas, „deoarece analiza, separat, pe fiecare arie protejată, necesită clarificarea a numeroase aspecte”. Potrivit evidențelor, Agenției pentru Protecția Mediului Braşov, pe aproape 40% din suprafața județului sunt zone protejate. În județ există 28 de situri Natura 2000 şi 33 de arii protejate, acestea din urmă având o suprafață totală de 28.350 de hectare. Totuşi, custozii sau administratorii i-au comunicat prefectului că au mari probleme cu delimitarea acestor rezervații. De exemplu, a afirmat reprezentantul Asociației Geopark Perşani, „noi am preluat Cotul Turzunului. Potrivit anexei Legii nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, noi avem în administrare 0,2 hectare. În schimb, potrivit Asociației Europene a Mediului, Cotul Turzunului are 399 de hectare. Avem în custodie şase arii protejate, iar pentru cinci nu putem elabora planuri de management sau regulamente de organizare şi funcționare, pentru că există nepotriviri între legislație şi situația din teren. Nu s-au făcut măsurători şi nici nu am avut consultanță de la Oficiul de Cadastru. Nu există nici o situație clară din teren!”. Într-o situație similară, au completat reprezentanții APM Braşov, este şi Pădurea Bogății, care este inclusă în categoria rezervațiilor şi înscrisă cu 8,5 ha, deşi în realitate are o suprafață cu mult mai mare. Pentru a se rezolva această situație, şeful Comisariatului Județean al Gărzii Naționale de Mediu Braşov, Mircea Paraschiv, a promis că „vom merge în teren, împreună cu reprezentanții ariilor protejate”. Planurile de management, pierdute pe la Guvern Numeroşi custozi au reclamat şi faptul că Ministerul Mediului nu se grăbeşte în ceea ce priveşte aprobarea regulamentelor şi a planurilor de management ale ariilor protejate. „Aşteptăm de doi ani şi jumătate să ni se aprobe un regulament. Am trimis proiectul, prima dată, iar anul acesta, la puțin timp după ce ni s-a spus ca va fi aprobat, ministerul ni l-a trimis înapoi, pentru că, au spus ei, mai trebuia să organizăm o dezbatere publică, lucru care nu ni s-a spus înainte. Acest regulament prevede ce se poate face în arie şi ce



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

75

este interzis, iar în lipsa lui nu putem lua nici o măsură. În schimb, dacă Garda de Mediu constată că nu avem un regulament sau un plan de management, ne poate sancționa”, a declarat, Vasile Boronea, preşedintele Fundației Carpați, care este custodele Dealului Lempeş şi a Mlaştinilor de la Prejmer. De altfel, aceeaşi problemă au ridicat-o şi reprezentanții Agenției Metropolitane Braşov, care are în custodie Muntele Tâmpa, ei afirmând că, în lipsa regulamentului - care, de mai bine de doi ani aşteaptă să fie aprobat - nu poate fi organizată activitatea turistică în această arie. Amenzi de aproape 240.000 de leiÎn timpul discuțiilor, conducerea Gărzii Naționale de Mediu a prezentat şi rezultatele controalelor efectuate anul acesta în domeniul biodiversității. În principal, au precizat reprezentanții instituției menționate, au fost verificate gaterele, firmele de exploatare a materialului lemnos, ocoalele silvice sau asociațiile de vânătoare, dar au fost verificate şi cele 318 sesizări. În urma acestor verificări, comisarii de mediu au depus o plângere penală, în 10 situații au dispus suspendarea activității (pentru că nu existau autorizații de mediu), dar au aplicat şi 16 amenzi, în valoare totală de 249.500 de lei. Principalele probleme, se arată în materialul prezentat de Garda de Mediu, au fost „exploatarea şi prelucrarea materialului lemnos fără autorizații de mediu, nerespectarea prevederilor legislației de mediu şi a condițiilor impuse în actele de reglementare, realizarea unor construcții şi activități ilegale pe teritoriul ariilor protejate”. Proiect blocat la Moieciu Pe de altă parte, prefectul Mihai Mohaci, a afirmat că Prefectura Braşov urmăreşte cu atenție modul în care sunt efectuate tăierile de păduri în județul Braşov, dar şi proiectele ce vizează construcția unor microhidrocentrale. „Am organizat mai multe controale care au vizat exploatarea masei lemnoase şi au fost luate măsuri când s-au constatat nereguli. De asemenea, anul trecut, proiectul unei microhidrocentrale care urma a fi construită la Moieciu a fost oprit, pentru că se dorea realizarea ei, fără a se organiza o dezbatere publică”, a declarat prefectul. /TRANSILVANIA EXPRES,



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

76

http://www.mytex.ro/prima-pagina/degringolada-ariile-protejate-din-judet-nu-sunt-delimitate_370994.php

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA

Peste 10.000 de oameni din localitatea Sangeorz Bai au ramas fara apaLocuitorii din Sangeorz Bai se confrunta, de doua saptamani, cu probleme mari cu apa si arata cu degetul spre autoritati, care, spune ei, au inchis ochii atunci cand firmele au inceput sa excaveze in apropiere de puturile care alimenteaza toata zona.De doua saptamani, peste 10.000 de oameni din Sangeorz Bai au mari probleme cu apa potabila si cea menajera. Locuitorii sustin ca excavarile facute de unele firmele de constructii au dus la scaderea nivelului panzei freatice care alimenteaza toata zona. Dupa zeci de plangeri, directorii care ar fi trebuit sa se ocupe de situatie , ridica acum din umeri. „Exploatarile in zona perimetrului puturilor in mod sigur nu s-au efectuat prin acceptul sau avizarea de catre administrarea apelor romane”, sustine Petru Dragan, director Apele Romane Bistrita-Nasaud. De cealalta parte, unul dintre patronii care au excavat in zona spune ca are toate avizele la zi si nu a gresit cu nimic.„Problema cu apa nu sunt din cauza exploateilor, e stanca acolo chiar nu se poate cobori panza freatica si malul. Am autorizatie de exploatare la iesire din Sangeorz Bai”, sustine unul dintre managerii companiilor ce au sapat in zona.In toata aceasta nebuloasa, un lucru e cert - atat localnicii, cat si turistii sunt in impas. Pana cand autoritatile vor gasi o rezolvare la aceasta problema, localnicii se gandesc cu groaza la o iarna fara apa. /Stirile PRO TV, http://stirileprotv.ro/stiri/ardeal/peste-10-000-de-oameni-din-localitatea-sangeorz-bai-au-ramas-fara-apa.html

Deversarea borhotului din pălincii pe câmp se sancţionează cu amenzi usturătoareCu sau fără acceptul autorităților, unele pălincii din județ lucrează. De la conducerea Sistemului de Gospodările a Apelor am afla că amenzile pentru poluarea mediului cu deşeuri provenite de la pălincii sunt cuprinse între 10.000 şi 50.000 de lei.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

77

http://stirileprotv.ro/stiri/ardeal/peste-10-000-de-oameni-din-localitatea-sangeorz-bai-au-ramas-fara-apa.html

http://stirileprotv.ro/stiri/ardeal/peste-10-000-de-oameni-din-localitatea-sangeorz-bai-au-ramas-fara-apa.html



Pentru a evita aceste amenzi, Vasile Andrieş, directorul instituției menționate mai sus face apel la proprietarii de pălincii să respecte normele privind gestionarea deşeurilor. Borhotul rezultat în urma procesului de distilare să fie colectat în bazinele betonate pe care trebuie să le aibă fiecare pălincie.Neutralizarea deşeurilor cu var le face utilizabile pe post de îngrăşământ organic în agricultură. Este mai economicos, susține directorul Andrieş de a respecta legislația, decât a suporta amenzile care nu sunt deloc mici.Pericolul de poluare este mai mare mai ales în cazul pălinciilor amplasate în imediata vecinătate a cursurilor de apă – pâraie sau chiar râuri. /Informatia Zilei,http://www.informatia-zilei.ro/sm/deversarea-borhotului-din-palincii-pe-camp-se-sanctioneaza-cu-amenzi-usturatoare/

Teme similare

UN PROIECT "COMUNIST" NEFINALIZAT NICI AZI. Un colos numit Runcu (II)Barajul, rodul eficienței partiduluiÎn întâmpinarea conferinței naționale a partidului, proiectul ştiințific de la Runcu era văzut ca o mare împlinire a idealurilor comuniste şi un rezultat al muncii susținute a poporului din epoca Nicolae Ceauşescu. La acel moment, lucrarea de pe Mara, unde locul liniştii tihnite de pînă acum a fost luat de forfota creatoare a şantierului, reprezinta un "exemplu ilustrativ de transpunere în viață a politicii partidului privind valorificarea resurselor din teritoriu".Se dorea, practic, ca această acumulare să asigure instalarea unui potențial hidroenergetic de peste 40 MW. Se spunea, de asemenea, că Acumularea Runcu - Brazi va asigura o bază de dezvoltare în continuare a județului Maramureş. Pe de altă parte, aceasta răspundea ideii de calitate şi eficiență, energie electrică urmând să se producă în imediata apropiere a marilor consumatori din minerit, preparare sau ale construcției de maşini, evitându-se astfel cheltuielile cu aducerea ei de la mari distanțe. Niciun strop de energie să nu se piardă, spuneau la acea vreme responsabilii.O modernă bază turistică.Proiectul Runcu, aşa cum a fost gândit de comunişti, era complex din toate punctele de vedere şi "juca" şi pe "cartea turismului". Conform



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

78

http://www.informatia-zilei.ro/sm/deversarea-borhotului-din-palincii-pe-camp-se-sanctioneaza-cu-amenzi-usturatoare/

http://www.informatia-zilei.ro/sm/deversarea-borhotului-din-palincii-pe-camp-se-sanctioneaza-cu-amenzi-usturatoare/

planului socialist, se intenționa realizarea unei legături pe drum modernizat între Baia Mare şi Stațiunea Izvoare, creându-se apoi o legătură rutieră între Baia Mare şi localitatea Mara prin zona barajului. Pentru întreaga zonă a acumulării urma să se asigure alimentarea cu energie electrică, cu apă potabilă şi legături telefonice. Totodată, erau condiții deosebite pentru practicarea diverselor sporturi, a celor de iarnă în special. Apropierea de localitățile de pe văile Marei, Cosăului şi Izei urmau să permită "punerea mai bine în valoare a locurilor istorice, a bogatului tezaur folcloric şi etnografic, a monumentelor arhitectonice ale acestor locuri de legendă şi tradiție, mai cu seamă că obiectivul de care ne ocupăm se află pe principala arteră de circulație care leagă zona de vest a țării cu nordul Moldovei", titra Pentru socialism, în octombrie 1987.Oglinzi de apă limpede pe SăsarProiectul în sine era unul realmente măreț. Fiind o acumulare mult mai mare decît Complexul hidrotehnic Firiza, Barajul de la Runcu era prevăzut pentru a asigura dublarea debitelor de apă pentru municipiul Baia Mare, în condițiile în care apa devenea, spunea propaganda de partid din acea vreme, "una din resursele hotărîtoare pentru progresul economiei, pentru dezvoltarea urbanistică în general". Trebuie spus că specialiştii implicați în mărețul proiect se aşteptau ca Barajul Runcu să asigure un debit constant pe tot cursul anului. Aceasta urma să permită, odată cu regularizarea cursului râului pe teritoriul municipiului, crearea de oglinzi de apă limpede. Autoritățile comuniste mizau pe faptul că zona pe care o parcurge se anunța unul din cele mai frumoase locuri de agrement ale oraşului Baia Mare./Glasul Maramuresului,http://www.glasul.ro/main.php?show=36&lang=ro&name=#Un_colos_numit_Runcu_%28II%29

Microhidrocentrala de pe raul Suciu, finalizataLuni, 11 noiembrie, a avut loc receptia la terminarea lucrarilor obiectivului de investitie Amenajarea Hidroenergetica Suciu, judetul Maramures.Obiectivul este amplasat amonte de localitatea Grosii Tiblesului si are urmatorii parametrii functionali: puterea instalata 1,32 MW, caderea 150 de metri, lungimea conductei 5,2 km , fiind echipat cu o turbina Pelton cu 4 injectoare.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

79

http://www.ziarmm.ro/microhidrocentrala-de-pe-raul-suciu-finalizata/

http://www.glasul.ro/main.php?show=36&lang=ro&name=#Un_colos_numit_Runcu_(II)

http://www.glasul.ro/main.php?show=36&lang=ro&name=#Un_colos_numit_Runcu_(II)

“Microhidrocentrala realizeaza o energie productibila de 4,35 GWh care se livreaza in sistemul energetic national. In discutiile purtate cu investitorii romani si austrieci, prefectul judetului Maramures, Anton Rohian, a subliniat importanta protejarii biodiversitatii raului Suciu precum si pastrarea intacta a cadrului natural din zona respectiva.Acesta a cerut investitorilor o implicare activa si in viata economico-sociala a localitatii Grosii Tiblesului”, a spus Marilena Florescu, purtatorul de cuvant al Prefecturii Maramures./ZiarMM, http://www.ziarmm.ro/microhidrocentrala-de-pe-raul-suciu-finalizata/

Mobilierul stradal de pe digul Someş este distrus sistematicTot mai mulți sătmăreni apreciază plusul de util pus la dispoziție de edilii sătmăreni. În egală măsură dezavuează unele manifestări necontrolate ale semenilor.Cu referire la mobilierul stradal Karikas Laszo a spus: “Este de apreciat faptul că aleşii locali din Satu Mare au depuse eforturi de a amplasa pe digul mal drept al râului Someş o serie de coşuri pentru gunoi şi a mai multor bănci. Imediat după amplasarea acestor coşuri deja unul a fost îndoit.Este o dovadă a teribilismului unor oameni. Tot aşa poate fi catalogată şi prezența unei bănci din beton, care avea locul pe dig, iar acum este la baza porțiunii cu dale din beton.Mă întreb dacă are cineva posibilitatea de a stopa asemenea manifestări care lasă multe semne de întrebare. Să nu vorbesc de faptul că acest mobilier stradal este realizat din bani publici în folosul comunității”. /Informatia Zilei,http://www.informatia-zilei.ro/sm/mobilierul-stradal-de-pe-digul-somes-este-distrus-sistematic/

Teme de mediu

Colectare gratuită de DEEE-uri de la domiciliu şi sedii de firmăÎn perioada 11-16 noiembrie 2013 are loc o acțiune de colectare gratuită a deşeurilor electrice şi electronice de la domiciliu sau sediu de firmă/instituție din municipiul Cluj-Napoca. Acest serviciu este pus la dispoziția cetățenilor de Asociația RoRec împreună cu Primăria Cluj-Napoca şi operatorii de salubritate Rosal şi Brantner Vereş.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

80

http://www.informatia-zilei.ro/sm/mobilierul-stradal-de-pe-digul-somes-este-distrus-sistematic/

http://www.informatia-zilei.ro/sm/mobilierul-stradal-de-pe-digul-somes-este-distrus-sistematic/



Deşeurile electrice şi electronice (DEEE) vor fi preluate gratuit de la domiciliu sau sediu de firmă/instituție pe bază de comandă telefonică. Pentru programarea transportului gratuit de la domiciliu, cetățenii sunt invitați să sune la numerele de telefon 0756 026 917 sau 0756 026 916, apelabile cu tarif normal, de luni până sâmbătă, între orele 9.00-17.00, şi 0800 444 800, apelabil gratuit din orice rețea de telefonie fixă sau mobilă, 7 zile din 7, în intervalul orar 9.00-17.00.Colectarea pe baza solicitărilor telefonice înregistrate va avea loc în a doua săptămână din fiecare lună, respectiv 11-16 noiembrie, între orele 9.00 şi 17.00./City News, http://citynews.ro/din-oras/p-colectare-gratuita-de-deee-uri-de-la-domiciliu-si-sedii-de-firma-1256273 /Foaia Transilvana, http://www.ftr.ro/colectarea-gratuita-a-deseurilor-electrice-de-la-domiciliu-70343.php Monitorul de Cluj, http://www.monitorulcj.ro/administratie/30052-rosal-te-scapa-de-deseurile-electrice-printr-un-telefon!#sthash.j3zAwCjs.dpbs

Noi promisiuni pentru podul de la BârsanaAutoritățile vor ca anul viitor să fie construit un pod peste râul Iza, în localitatea Bârsana. La ora actuală, mai multe familii ce locuiesc pe Valea Slatinii sunt nevoite să traverseze râul pe o punte care stă să se prăbuşească în orice moment şi care le pune viața în pericol. Din această cauză, în vara acestui an, sătenii au fost la un pas de revoltă, susținând că au contribuit cu bani pentru construirea podului, iar lucrările tot nu au fost începute. La acea vreme, autoritățile s-au plâns că nu au bani pentru o asemenea investiție. La câteva luni distanță, amenajarea râului Iza în localitatea Bârsana devine însă prioritară în lista obiectivelor de investiții pe 2014. Cel puțin acestea sunt promisiunile prefectului de Maramureş, Anton Rohian. În scrisoarea înaintată Ministerului Mediului, prefectul a solicitat includerea în Studiul de Fezabilitate ce se realizează pe râul Iza (pe sectorul Vadu Izei - confluență râu Tisa) a amenajării râului Iza



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

81

http://www.monitorulcj.ro/administratie/30052-rosal-te-scapa-de-deseurile-electrice-printr-un-telefon!#sthash.j3zAwCjs.dpbs

http://www.monitorulcj.ro/administratie/30052-rosal-te-scapa-de-deseurile-electrice-printr-un-telefon!#sthash.j3zAwCjs.dpbs

http://www.ftr.ro/colectarea-gratuita-a-deseurilor-electrice-de-la-domiciliu-70343.php

http://www.ftr.ro/colectarea-gratuita-a-deseurilor-electrice-de-la-domiciliu-70343.php

http://citynews.ro/din-oras/p-colectare-gratuita-de-deee-uri-de-la-domiciliu-si-sedii-de-firma-1256273

http://citynews.ro/din-oras/p-colectare-gratuita-de-deee-uri-de-la-domiciliu-si-sedii-de-firma-1256273

în localitatea Bârsana şi contruirea unui pod. În adresa venită ieri, la Prefectura Maramureş, ministrul delegat Ana Lucia Varga subliniază: "În urma analizei efectuate de Administrația Bazinală de Apă Someş–Tisa, s-a propus întocmirea unei noi Note de Fundamentare pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate, care să cuprindă lucrări de amenajare a râului Iza în localitatea Bârsana. Având în vedere că sunt puse în pericol un număr important de gospodării din această localitate, vom avea în vedere cuprinderea cu prioritate în «Lista obiectivelor de investiții pe 2014, capitol Cheltuieli», elaborarea acestui Studiu de Fezabilitate." Podul ar urma să facă legătura unui cătun de 64 de case şi aproape jumătate din suprafața agricolă a Bârsanei, cu centrul comunei. La ora actuală, în zonă se circulă pe o punte pietonală improvizată./Glasul Maramuresului,http://www.glasul.ro/main.php?show=17&lang=ro&name=#Noi_promisiuni_pentru_podul_de_la_Barsana

Microhidrocentrala pe râul Suciu pe raza localitatii Groşii ŢibleşuluiLuni, 11 noiembrie 2013 a avut loc recepția la terminarea lucrărilor obiectivului de investiție Amenajarea Hidroenergetică Suciu, județul Maramureş. Obiectivul este amplasat amonte de localitatea Groşii Ţibleşului şi are următorii parametrii funcționali: puterea instalată 1,32 MW, căderea 150 de metri, lungimea conductei 5,2 km, fiind echipat cu o turbină Pelton cu 4 injectoare.Microhidrocentrala realizează o energie productibilă de 4,35 GWh care se livrează în sistemul energetic național.În discuțiile purtate astăzi cu investitorii români şi austrieci, prefectul județului Maramureş Anton Rohian a subliniat importanța protejării biodiversității râului Suciu precum şi păstrarea intactă a cadrului natural din zona respectivă.Domnia sa a cerut investitorilor o implicare activă şi în viața economico-socială a localității Groşii Ţibleşului./Graiul Maramuresului, http://www.actualmm.ro/microhidrocentrala-pe-raul-suciu-pe-raza-localitatii-grosii-tiblesului/



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

82

http://www.actualmm.ro/microhidrocentrala-pe-raul-suciu-pe-raza-localitatii-grosii-tiblesului/

http://www.glasul.ro/main.php?show=17&lang=ro&name=#Noi_promisiuni_pentru_podul_de_la_Barsana

http://www.glasul.ro/main.php?show=17&lang=ro&name=#Noi_promisiuni_pentru_podul_de_la_Barsana

INVESTITIE - Amenajarea raului Iza in Barsana, prioritara in lista obiectivelor de investitii pe 2014 Urmare a interventiei prefectului judetului Maramures Anton Rohian la ministrul delegat din Ministerul Mediului si Schimbarilor climatice Departamentul pentru ape, paduri si piscicultura, in 2014 ar putea fi efectuate lucrari de amenajare a raului Iza in localitatea Barsana. In scrisoarea inaintata ministerului, prefectul Anton Rohian a solicitat includerea in Studiul de Fezabilitate ce se realizeaza pe raul Iza si afluenti pe sectorul Vadu Izei- confluenta rau Tisa, a amenajarii raului Iza in localitatea Barsana si construirea unui pod.In adresa sosita astazi, 11 noiembrie, la Prefectura Maramures, ministrul delegat Ana Lucia Varga subliniaza ca “in urma analizei efectuate de Administratia Bazinala de Apa Somes – Tisa s-a propus intocmirea unei noi Note de Fundamentare pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate, care sa cuprinda lucrari de amenajare a raului Iza in localitatea Barsana. Avand in vedere ca sunt puse in pericol un numar important de gospodarii din aceasta localitate, vom avea in vedere cuprinderea cu prioritate in Lista obiectivelor de investitii pe 2014, capitol Cheltuieli cu proiectare, elaborarea acestui Studiu de Fezabilitate”. Construirea unui pod in zona este necesar, mai multe familii fiind izolate in acest moment. Podul ar urma sa faca legatura intre un catun de 64 de case si aproape jumatate din suprafata agricola a Barsanei, de centrul comunei.La ora actuala, in zona se circula pe o punte pietonala improvizata ce se afla in apropierea Manastirii Barsana. “Este un pas important in realizarea amenajarii raului Iza in Barsana. Amenajarea raului Iza si construirea unui pod sunt obligatorii in zona, in primul rand pentru siguranta cetatenilor care folosesc o punte veche,dar si pentru siguranta gospodariilor in conditii de ape mari sau viituri. Demersurile noastre avand sprijinul Ministerului de resort vor rezolva cel mai probabil anul viitor o problema stringenta a locuitorilor din Barsana”, a declarat prefectul judetului Maramures Anton Rohian. /EMaramures, http://www.emaramures.ro/stiri/90005/INVESTITIE-Amenajarea-raului-Iza-in-Barsana-prioritara-in-lista-obiectivelor-de-investitii-pe-2014-



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

83

http://www.emaramures.ro/stiri/90005/INVESTITIE-Amenajarea-raului-Iza-in-Barsana-prioritara-in-lista-obiectivelor-de-investitii-pe-2014-

http://www.emaramures.ro/stiri/90005/INVESTITIE-Amenajarea-raului-Iza-in-Barsana-prioritara-in-lista-obiectivelor-de-investitii-pe-2014-

PROMISIUNI - Autorităţile promit construcţia unui pod la Bârsana - Autoritățile vor ca anul viitor să fie construit un pod peste râul Iza în localitatea Bârsana. La ora actuală, mai multe familii ce locuiesc pe Valea Slatinii sunt nevoiți să traverseze râul pe o punte care stă să se prăbuşească în orice moment şi care pune viața în pericol. Din această cauză, în vara acestui an, sătenii au fost la un pas de revoltă, susținând ca au constribuit cu bani pentru construirea podului iar lucrările nici măcar nu au fost începute. La acea vreme autoritățile s-au plâns că nu au bani pentru o asemenea investiție. Amenajarea râului Iza în localitatea Bârsana este prioritară în lista obiectivelor de investiții pe 2014. Cel puțin acestea sunt promisiunile prefectului de Maramureş, Anton Rohian. Urmare a intervenției prefectului județului Maramureş Anton Rohian la ministrul delegat din Ministerul Mediului şi Schimbărilor climatice Departamentul pentru ape, păduri şi piscicultură, în 2014 ar putea fi efectuate lucrari de amenajare a raului Iza în localitatea Bârsana. În scrisoarea înaintată Ministerului, prefectul Anton Rohian a solicitat includerea în Studiul de Fezabilitate ce se realizeaza pe râul Iza şi afluenți pe sectorul Vadu Izei- confluență râu Tisa, a amenajării râului Iza în localitatea Bârsana şi contruirea unui pod. În adresa venită astăzi, 11.11.2013 la Prefectura Maramureş, ministrul delegat Ana Lucia Varga subliniază că „în urma analizei efectuate de Administrația Bazinală de Apă Someş – Tisa, s-a propus întocmirea unei noi Note de Fundamentare pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate, care să cuprinda lucrări de amenajare a râului Iza în localitatea Bârsana. Avand în vedere că sunt puse în pericol un număr important de gospodării din această localitate, vom avea în vedere cuprinderea cu prioritate în Lista obiectivelor de investiții pe 2014, capitol Cheltuieli cu proiectare, elaborarea acestui Studiu de Fezabilitate.”Construirea unui pod în zona este necesar, mai multe familii fiind izolate în acest moment. În ultima perioadă, prefectul Anton Rohian s-a deplasat în repetate rânduri la fața locului, unde, alături de autoritățile locale şi reprezentanții instituțiilor abilitate s-a încercat găsirea unor soluții în vederea construirii unui pod peste râul Iza, pornind de la identificarea locației pentru acest obiectiv. Podul ar urma să facă legătura între un cătun de 64 de case şi aproape jumătate din suprafața agricolă a Bârsanei, de centrul comunei.La ora actuală, în zonă se circulă pe o punte pietonală improvizată ce se află în apropierea Mănăstirii Bârsana.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

84

“Răspunsul primit astăzi de la ministrul Lucia Ana Varga este un pas important în realizarea amenajării râului Iza în Bârsana. Amenajarea râului Iza şi construirea unui pod sunt obligatorii în zonă, în primul rând pentru siguranța cetățenilor care folosesc o punte veche, dar şi pentru siguranța gospodăriilor în condiții de ape mari sau viituri. Demersurile noastre având sprijinul Ministerului de resort vor rezolva cel mai probabil anul viitor o problemă stringentă a locuitorilor din Bârsana,” a declarat prefectul judetului Maramureş Anton Rohian./InfoMM,http://www.infomm.ro/ro/detalii/q-6/ZiarMM, http://www.ziarmm.ro/amenajarea-raului-iza-in-barsana-prioritara-in-lista-obiectivelor-de-investitii-pe-2014

Meteorologii clujeni infirmă prognoză GUVERNULUI, care anunța că vine GERUL. Cum va fi vremea în REALITATE?Meteorologii infirmă datele prezentate într-un document al Guvernului, prin care se spune că, în următoarea perioadă, în România se vor înregistra temperaturi anormal de reci. La Cluj-Napoca, temperaturile se vor răci spre finalul săptămânii, când în timpul zilei temperaturile vor fi de 9 - 10 grade Celsius, iar noaptea de 3 - 4 grade. ”Cel care a a interpretat prognoza a citit printre rânduri. Se spune că vremea va intra in răcire normală, dar nu va fi ger. Ar trebui să scadă temperatura la -10 grade Celsius pentru a fi ger. Acest lucru poate se va semnala în Secuime, dar până la a spune că va veni o masă de aer geros e cale lungă. La Cluj-Napoca, prognoza pe şapte zile arată că temperaturile vor scădea până la o maximă de 9 -10 grade, iar minimele vor fi de 3 -4 grade, dar vor fi temperaturi pozitive”, a declarat Narcis Maier, meteorolog la Centrul Meteo Regional Cluj. Prognoza ANM pe Transilvania arată că vremea se va menţine mai caldă decât în mod obişnuit pentru această perioadă în primele trei zile, când temperaturile maxime se vor situa între 13 şi 15 grade, iar cele minime vor fi de aproximativ 6 grade, în medie. Pe 14 noiembrie, se va produce o răcire accentuată, astfel că maximele termice nu vor mai depăşi 10 grade, iar minimele vor scădea spre 2...3 grade.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

85

http://www.ziarmm.ro/amenajarea-raului-iza-in-barsana-prioritara-in-lista-obiectivelor-de-investitii-pe-2014

http://www.ziarmm.ro/amenajarea-raului-iza-in-barsana-prioritara-in-lista-obiectivelor-de-investitii-pe-2014

http://www.infomm.ro/ro/detalii/q-6

Între 15 şi 19 noiembrie, mediile temperaturilor maxime se vor situa între 6 şi 10 grade, iar ale minimelor vor fi în scădere spre 1 grad Celsius. După data de 19 noiembrie, vremea se va răci uşor de la o zi la alta, atingând, la sfârşitul intervalului de prognoză, valori maxime de 5…6 grade şi minime de aproximativ -1 grad, valori normale pentru ultima decadă a lunii noiembrie. Aproape zilnic vor fi precipitaţii, în general slabe cantitativ şi doar în jurul datei de 13-14 noiembrie şi, din nou, pe 19 noiembrie, ploile se vor semnala pe arii mai extinse. După 20 noiembrie, în cursul nopţilor, creşte probabilitatea pentru precipitaţii mixte, cu precădere în zona subcarpatică./Stiri de Cluj, http://www.stiridecluj.ro/social/meteorologii-clujeni-infirma-prognoza-guvernului-care-anunta-ca-vine-gerul-cum-va-fi-vremea-in-realitate

Unde sunt investitorii interesaţi de Tarniţa? Potrivit primarului din comuna Râşca, de la vizita chinezilor din primăvară, niciun investitor n-a mai pus piciorul pe la Tarnița.În ciuda declarațiilor repetate, venite de la membrii Guvernului, în care se avansează tot felul de termene pentru demararea proiectului hidrocentralei prin pompaj de la Tranița-Lăpuşteşti, evenimentul pare încă foarte îndepărtat în timp în percepția autorităților locale şi nu numai.„Toate avizele sunt gata, dar nu sunt bani. Nu se ştie când se va porni investiția. Nu a mai venit niciun investitor pe aici din primăvară”, recunoaşte, dezamăgit, primarul comunei Râşca, Ioan Morar.El spune că investiția este foarte aşteptată de oamenii din zonă, datorită celor aproximativ 2.000 de locuri de muncă care vor fi create.„Demararea proiectului e foarte aşteptată la Râşca, am înțeles că vor fi create 2.000 de locuri de muncă. Oamenii se ocupă acum în principal cu agricultura. Nu au alte variante de muncă”, adaugă Morar.Vă reamintim că săptămâna trecută ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, spunea că există speranțe că anul viitor să fie terminate negocierile pentru atragerea de parteneri pentru construcția hidrocentralei .



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

86

http://www.stiridecluj.ro/social/meteorologii-clujeni-infirma-prognoza-guvernului-care-anunta-ca-vine-gerul-cum-va-fi-vremea-in-realitate

http://www.stiridecluj.ro/social/meteorologii-clujeni-infirma-prognoza-guvernului-care-anunta-ca-vine-gerul-cum-va-fi-vremea-in-realitate

Ministrul a precizat că doreşte un management de tip corporatist, cu şefi selectați pe criterii profesionale. El a reluat şi ideea potrivit căreia investitorii străini trebuie să se asocieze cu companiile locale. „În mod normal nu trebuie să fie nicio companie străină care vine aici fără să aibă un partener român. Nu este o chestiune de naționalism, dar nu ne putem ține companiile româneşti în anonimat, ele trebuie să iasă la suprafață”, a mai spus Niță.Doar chinezii şi-au manifestat până acum, public, interesulReprezentanții China Gezhouba Group Corporation, una dintre principalele companii chineze de investiții în infrastructura de transport, energie şi turism, au fost singurii care şi-au declarat până în acest moment, public, interesul pentru proiect. Ei au vizitat în primăvară locul în care va fi amplasată hidrocentrala prin pompaj.China Gezhouba şi-a exprimat şi anii trecuți interesul pentru proiectul hidrocentralei de Tarnița - Lăpuşteşti, care urmează să fie construită la 30 de kilometri de Cluj-Napoca, după o investiție estimată la peste un miliard de euro.Grupul a fost principalul contractor al hidrocentralei "Trei defilee", cea mai mare hidrocentrală din lume, de pe fluviul Yangtze, şi a realizat sau a participat, în China, la construcția a peste 100 de hidrocentrale precum şi la peste 300 de lucrări din domeniul infrastructurii - autostrăzi, poduri, diguri, căi ferate, locuințe.Realizarea hidrocentralei de chinezi, „doar o poveste”Potrivit lui Gabriel Ghelmegeanu, preşedintele Camerei de Comerț şi Industrie România-China, proiectul are slabe şanse de realizare, cel puțin în viitorul apropiat. Declarația a fost făcută în contextul unei discuții despre posibilitatea deschiderii unei filiale a unei bănci chineze în România.„Hidrocentrala de la Tarnița este o poveste (n.r. ambasadorul român în China anunța că aceasta ar fi una din destinațiile vizate de către investitorii chinezi). Se tot discută, dar nu este nimic. Singurul lucru viabil ar fi termocentrala de la Rovinari, dar acolo nu va începe nimic înainte de vara anului viitor. Dacă se va pune acest proiect în funcțiune, poate atunci am putea discuta despre venirea Băncii de Dezvoltare a Chinei la nivel local. Băncile chinezeşti, aşa cum au venit şi marile instituții de credit din Occident, vin



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

87

numai când clienții lor au afaceri în zona respectivă. Altfel nu au motiv să o facă”, a declarat Ghelmegeanu pentru bursa.ro.Dacă ar începe anul viitor, proiectul ar fi finalizat în 2021Potrivit proiectului, hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarnița-Lăpuşteşti va avea o capacitate instalată de 1.000 MW şi va fi echipată cu patru turbine-pompă. Lucrările sunt estimate să dureze până la şapte ani. Centrala va fi echipată cu patru grupuri reversibile turbină-pompă de câte 250 MW. Lacul de acumulare va avea un volum de 10 milioane metri cubi şi o suprafață de 40 ha./Monitorul de Cluj, http://www.monitorulcj.ro/economie/29957-ne-vrajeste-guvernul-cand-spune-ca-va-incheia-anul-viitor-negocierile-pentru-tarnita#sthash.p1iBMB9Q.dpbs

Microhidrocentrala pe râul SuciuLuni, 11.11.2013 a avut loc recepția la terminarea lucrărilor obiectivului de investiție Amenajarea Hidroenergetică Suciu, județul Maramureş. Obiectivul este amplasat amonte de localitatea Groşii Ţibleşului şi are următorii parametrii funcționali: puterea instalată 1,32 MW, căderea 150 de metri, lungimea conductei 5,2 km , fiind echipat cu o turbină Pelton cu 4 injectoare.Microhidrocentrala realizează o energie productibilă de 4,35 GWh care se livrează în sistemul energetic național. În discuțiile purtate astăzi cu investitorii români şi austrieci, prefectul județului Maramureş Anton Rohian a subliniat importanța protejării biodiversității râului Suciu precum şi păstrarea intactă a cadrului natural din zona respectivă. Domnia sa a cerut investitorilor o implicare activă şi în viața economico-socială a localității Groşii Ţibleşului./Informatia Zilei,http://www.informatia-zilei.ro/mm/locale/microhidrocentrala-pe-raul-suciu

INVESTITIE IN IMPAS – Realizarea podului peste Somes, din zona localitatii Ulmeni, a fost amanata din nouConstructia podului peste Somes la Ulmeni a fost din nou amanata. Oficialii din Ministerul Dezvoltarii au respins recent proiectul prezentat de autoritatile judetene,



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

88

http://www.informatia-zilei.ro/mm/locale/microhidrocentrala-pe-raul-suciu

astfel incat va mai curge multa apa pe Somes pana cand investitia se va concretiza. Podul ar urma sa lege localitatea Ulmeni de Miresu Mare si Somcuta Mare, iar pentru constructia acestuia ar fi nevoie de aproape 5 milioane euro.Inca o investitie esuata in judetul Maramures. Oficialii din Ministerul Dezvoltarii au respins proiectul care viza constructia unui pod peste Somes, la Ulmeni, pe motiv ca nu exista timpul necesar pentru a fi organizata licitatia si apoi finalizata investitia pana la sfarsitul lui 2014.„Cunoasteti cu totii ca domnul vicepresedinte Gabriel Zetea a fost prezent la Ministerul Dezvoltarii pentru a depune, Romania avand ramase pe programul operational regional niste sume, proiectul podului de la Ulmeni. S-a primit raspuns la solicitarea noastra si, din pacate, podul din beton armat peste raul Somes, in punctul de trecere cu bacul din Ulmeni, nu a fost prins in acest capat de finantarepe actualul program regional”, a anuntat presedintele Consiliului Judetean Maramures, Zamfir Ciceu. Autoritatile din Ulmeni raman insa optimiste. Acestea se bazeaza in continuare pe promisiunile guvernantilor, aratand ca au semnale ca anul viitor vor fi totusi primite fonduri de la minister, iar daca nu, investitia va fi inclusa in urmatoarea etapa de finantare cu fonduri europene a proiectelor din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, pentru perioada 2014-2020. De altfel, reprezentantii primariei Ulmeni au mai aratat ca proiectul e unul important pentru comunitate, avand in vedere ca zi de zi numeroase masini tranziteaza zona respectiva.„Este foarte important, ar fi cea mai importanta investitie a judetului Maramures in partea de sud in ultimii 40-50 de ani, daca nu mai mult. Ar uni doua regiuni judetene si aici ma refer la zona Codru a judetului, cu zona Chioar, ar dezvolta din punct de vedere economic zona.Mai mult, tinand cont ca la Farcasa se va construi un depozit ecologic de deseuri, ar usura si s-ar face economii importante pentru intreaga zona Chioar, chiar zona Lapusului pentru transportul acestor deseuri la depozitul ecologic. Din punct de vedere social nu mai vorbim. As spune doar ca o localitate, Chelinta, e rupta de centrul orasului”, a spus primarul orasului Ulmeni, Lucian Morar. Conform studiului de fezabilitate, pentru constructia podului peste Somes ar fi nevoie de 4,7 milioane euro./EMaramures,http://www.emaramures.ro/stiri/89981/INVESTITIE-IN-IMPAS-Realizarea-podului-peste-Somes-din-zona-localitatii-Ulmeni-a-fost-amanata-din-nou-VIDEO-



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

89

http://www.emaramures.ro/stiri/89981/INVESTITIE-IN-IMPAS-Realizarea-podului-peste-Somes-din-zona-localitatii-Ulmeni-a-fost-amanata-din-nou-VIDEO-

http://www.emaramures.ro/stiri/89981/INVESTITIE-IN-IMPAS-Realizarea-podului-peste-Somes-din-zona-localitatii-Ulmeni-a-fost-amanata-din-nou-VIDEO-

Teme de mediu

Voluntariat pentru mediuConcursul “ecOprovocarea” organizat de Asociația “ViitorPlus” în colaborare cu TenarisSilcotub, care a început în 1 noiembrie 2013 şi care este la cea de-a IV-a ediție, ne-a pus, din nou, în mişcare. Sâmbătă, 9 noiembrie, am organizat o activitate în aer liber, prin plantarea unor puieți de salcâm, în comuna Valcău de Jos.Asociația “Agapis”, condusă Alin Prunean, ne-a pus la dispoziție puieții, iar reprezentanții Primariei Valcău de Jos au ales locul de plantare. Un număr de 22 de voluntari de la Şcoala Gimnazială “Simion Barnuțiu” Zalău, împreună cu un alt grup de 22 de voluntari de la Şcoala Gimnazială “Mihai Eminescu” Zalau au reuşit să planteze 2000 de puieți de salcâm. Copiii au răspuns pozitiv acestei actiuni, deoarece sunt dornici să-şi aducă contribuția, aşa cum pot ei mai bine, la protejarea naturii şi, de ce nu, să învețe etapele plantării de puieți. Pe toata perioada acțiunii, cu toate ca au depus efort fizic, elevii s-au simtit foarte bine, au fost foarte entuziasmați că au putut fi de mare ajutor şi că au reuşit să aducă îmbunătățiri mediului în care trăim. Nu ne rămâne decât să sperăm că populația va deveni, la un moment dat, conştientă de efectul defrişărilor necontrolate./Magasiz Salajean, http://www.magazinsalajean.ro/invatamant/voluntariat-pentru-mediu.html

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

Teme de mediu

Ministerul Mediului a pus gând rău firmelor care otrăvesc oameniiOficialul a verificat ieri depozitele de deşeuri periculoase şi societățile care desfăşoară activități cu impact asupra mediului * acțiunea de control vine după ce, la ordinul ministrului, Garda Națională de Mediu a verificat 320 de operatori economici din toată



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

90

http://www.magazinsalajean.ro/invatamant/voluntariat-pentru-mediu.html

http://www.magazinsalajean.ro/invatamant/voluntariat-pentru-mediu.html

țara, care desfăşoară activități de stocare temporară, depozitare finală sau valorificare a deşeurilor periculoaseÎn urma verificărilor făcute marți, la Neamț, s-au constatat mai multe nereguli. Prima oprire a fost la Girov, unde societatea Tehnomedica a demarat construirea unui depozit de deşeuri periculoase, finanțat parțial de minister prin Fondul de Mediu, fără a respecta actele de reglementare emise şi condițiile din proiectul aprobat şi finanțat. Evenimentul regional al Moldovei /http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/ministerul-mediului-a-pus-gand-rau-firmelor-care-otravesc-oamenii--118121.html

Rovana Plumb: „Sunt hotărâtă să curăţăm ţara de gunoaie la propriu“: Ministrul Mediului pe urmele deşeurilor periculoasel după două controale în Neamț, două firme ce strâng şi depozitează gunoi periculos au fost dovedite cu mari probleme cu mediul l firma Tehnomedica SRL a construit un depozit fără a respecta condițiile tehnice şi trebuie să dea înapoi 500.000 de euro l firma Ecolis a intrat în vizorul Poliției EconomiceMinistrul Mediului, Rovana Plumb, a descins ieri în forță la mai multe depozite de deşeuri periculoase din Neamț despre care fusese sesizată că ar fi pe lângă lege. Bănuielile s-au confirmat, iar situația este cu atât mai gravă cu cât pentru realizarea lor, firmele respective au primit sute de mii de euro de la stat.Una dintre aceste vizite a vizat un depozit de deşeuri periculoase, la Girov, proiect câştigat şi implementat de firma Tehnomedica. Un comisar al Gărzii Naționale de Mediu a explicat ministrului că depozitul este unul care nu respectă nici pe departe condițiile impuse de lege pentru astfel de deşeuri. Cei care au construit depozitul au sărit peste mai multe etape de realizare, straturile de materiale speciale care trebuie să izoleze groapa fiind absente în acest caz. Argila care a fost folosită la căptuşirea gropii s-a luat fără niciun fel de aviz de exploatare, iar peste aceasta nu s-a pus membrana specială care ar trebui să protejeze solul de contaminare. „Mai mult, în acordul de mediu inițial, eliberat de minister, depozitul avea o suprafață de 25.000 de metri pătrați, iar acum are



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

91

http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/ministerul-mediului-a-pus-gand-rau-firmelor-care-otravesc-oamenii--118121.html

http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/ministerul-mediului-a-pus-gand-rau-firmelor-care-otravesc-oamenii--118121.html

doar 12.500 de metri pătrați. Acordul a fost dat pentru şase celule şi nu avem decât două construite“, a explicat comisarul de mediu.La fața locului, Rovana Plumb a spus că astfel de cazuri se întâlnesc din ce în ce mai des în România şi că măsurile pe care le va lua împotriva celor care au încercat să fenteze regulile de mediu vor fi drastice. Adică închiderea gropii, retragerea autorizațiilor şi returnarea banilor. „Proiectul are o valoare de un milion de euro, iar până acum, de la Administrația Fondului pentru Mediu s-au decontat 500.000 de euro. Din punctul nostru de vedere banii ar trebui să fie recuperați. Proiectul nu a fost respectat din punct de vedere tehnic şi nici nu s-a ținut cont de acordul de mediu. Accidente de tipul celor de la Câmpulung şi de la Ialomița nu trebuie să se mai întâmple în România. Am ordonat Gărzii Naționale de Mediu să facă un control la nivel național pe care îl coordonez personal. Am constatat foarte multe nereguli. Nu se respectă legislația şi nici siguranța populației. Sunt hotărâtă să curățăm țara de gunoaie la propriu. Banii pe care firma i-a primit de la Administrația Fondului pentru Mediu vor trebui returnați“, a declarat ministrul Mediului, în apropierea depozitului de deşeuri periculoase de la Girov.Deocamdată s-a decis sistarea funcționării depozitului şi suspendarea construirii acestuia.„Ecolis“ pe mâna Poliţiei EconomiceUn alt control pe care l-a făcut Rovana Plumb, însoțită de comisarul şef al Gărzii Naționale de Mediu a avut loc la depozitul de deşeuri periculoase din Săvineşti ce aparține firmei Ecolis, ce face parte din grupul Apisorelia. Şi aici au fost descoperite nereguli. „Cantitățile de deşeuri transmise spre valorificare nu corespund. Este vorba despre cantitățile în scripte şi cele fizice care nu coincid. Drept urmare am solicitat Poliției Economice să continue acțiunea de control. În grupul de firme din care face parte această firmă Ecolis, au mai fost sancționate şi alte trei entități“, a mai declarat Rovana Plumb.Ministrul a amintit şi de chestiuni ce țin de zona de „putere“ legislativă, care a fost restrânsă drastic prin modificarea legii în vigoare, în 2011. Ea a menționat că este necesar ca legea în domeniul mediului şi a respectării acestuia, în special în ceea ce priveşte depoşzitarea gunoiului, trebuie revizuită şi înăsprită. Realitatea media /



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

92

http://www.realitateamedia.ro/administratie/15191-rovana-plumb-sunt-hotrat-s-curm-ara-de-gunoaie-la-propriu-ministrul-mediului-pe-urmele-deeurilor-periculoase.html

Deseuri periculoase, Plumb tună si fulgeră• 500.000 de euro ar trebui returnati Fondului de Mediu de către firma Tehnomedica • societatea este acuzată că nu a respectat un proiect de realizare a unui depozit pentru deseuri periculoase • decizia a fost luată de către ministrul Mediului, Rovana Plumb, după ce ieri după-amiază a făcut un control la Girov •O societate care avea în plan să realizeze un depozit pentru deseuri periculoase (cel mai sigur provenite din activitătile spitalicesti) trebuie să restituie 500.000 de euro pentru că a încălcat proiectul tehnic în timpul lucrărilor. Măsura pare a fi una dintre cele mai dure luate în Neamt, de către o autoritate centrală. Dacă închiderea activitătii unei societăti s-a mai întîmplat, de restituit banii folositi în bătaie de joc s-a auzit mai rar. Decizia a fost luată de ministrul Mediului si Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb, ieri, în timpul unul control efectuat la Girov, acolo unde ar fi fost realizat depozitul. Ministrul s-a arătat extrem de deranjat de faptul că societatea Tehnomedica a încasat 500.000 de euro de la Administratia Fondului de Mediu, în conditiile în care încălca grosolan conditiile de realizare a depozitului. „Am decis suspendarea activitătii la acest proiect si vom lua măsurile necesare astfel încît să fie returnati cei 500.000 de euro pe care Tehnomedica i-a primit de la Administratia Fondului de Mediu, pentru realizarea depozitului. Nu s-au respectat conditiile din proiectul tehnic si din acordul de mediu. Din aceste motive am decis anularea autorizatiei de construire si suspendarea finantării prin Fondul de Mediu. Din ce s-a văzut la fata locului, în timpul lucrărilor nu s-au folosit materiale de calitate, asa cum se impune într-un astfel de proiect. În cazul de fată era necesar să se utilizeze geomembrana si nu s-a întîmplat asa. De asemenea, în loc de unele straturi care să protejeze pînza freatică, s-a folosit argilă. Proiectul prevedea realizarea a sase celule, cu o anumită dimensiune, dar am constatat că s-au realizat doar două, si astea mai mici decît era prevăzut. Într-o celulă, membrana care a fost utilizată este deja ruptă, fără să se fi exercitat vreo presiune asupra ei, pentru că încă nu s-a depozitat ceva acolo. În



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

93




astfel de conditii, riscul de poluare a pînzei freatice este foarte mare si există posibilitatea de infestare. Din nenorocire, situatia nu este unică în tară. Mai sînt în România si depozite în constructie, cum este cel de la Girov, si depozite în care a început activitatea de depozitare, în care nu se respectă legislatia. Ce se întîmpla la Girov dacă nu ajungeam noi cu acest control tematic? Greu de spus... Si greu de spus, inexplicabil, e cum s-au putut deconta 500.000 de euro, cîtă vreme treaba se făcea cum se făcea. Nu este exclus să fie complici la Administratia Fondului de Mediu“, a declarat ministrul Rovana Plumb. Conform datelor din contract, Tehnomedica a semnat contractul de finantare cu Administratia Fondului de Mediu pentru depozitul de la Girov pe 5 decembrie 2008, cu o valoare de cinci milioane de lei. Prin tragerile de cont din 2011 si 2012 a încasat 2,4 milioane de lei. Constructorul depozitului este o firmă din Ialomita. La data semnării contractului, Tehnomedica ar fi avut legătură cu societatea Api Sorelia, care îi avea ca asociati si administratori pe Dan Luca si Ionel Serban, si ca obiect de activitate comertul cu ridicata al deseurilor si resturilor. Api Sorelia a rămas cu activitate în Suceava, acolo unde detine un punct de lucru care urmăreste strîngerea deseurilor intraspitalicesti. Reprezentantii Ministerului Mediului au vorbit despre mizeria care domneste în tară, despre muntii de gunoaie - mai mult sau mai putin periculoase, care se găsesc în toate zonele si despre legislatia dezlînată, permisivă, care parcă i-ar proteja pe cei care îsi bat joc de mediul înconjurător. „Acesti munti de gunoaie din tară trebuie valorificati, trebuie create locuri de muncă. De aceea va apărea o hotărîre de guvern în baza căreia să facem curătenie la propriu în tară. E prea multă mizerie la noi, inclusiv mizerie făcută de deseurile periculoase. Noua legislatie, pentru că se impune modificarea celei actuale, extrem de permisivă, va prevedea amenzi între 30.000 si 100.000 de lei pentru cei care nu respectă măsurile de gestionare a deseurilor periculoase, care pun în pericol sănătatea oamenilor“, a mai spus ministrul Plumb. Monitorul de Neamț / http://www.monitorulneamt.ro/stiri/?editia=20131113&pagina=1&articol=37335



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

94

http://www.monitorulneamt.ro/stiri/?editia=20131113&pagina=1&articol=37335

Se mai discută de uraniul de la Grinties• ministrul Mediului exclude posibilitatea redeschiderii minei de uraniu, cel putin în momentul de fatăMina de uraniu de la Grinties rămîne zăvorîtă. Poate de frica unor noi proteste de genul celor practicate pro sau contra proiectului Rosia Montană, poate pentru că nu este pusă la punct docuementatia pentru redeschidere sau pur si simplu pentru protejarea mediului înconjurător, reprezentantii Ministerului Mediului si Schimbărilor Climatice au decis că subiectul rămîne închis. „Nu se pune problema redeschiderii minei în momentul de fată. Obiectivul nu are PUZ (Plan Urbanistic Zonal) si azi (marti, 12 noeimbrie - n.r.) am cerut Agentiei pentru Protectia Mediului Neamt să restituie documentatia către proprietar“, a declarat scurt Rovana Plumb, ministrul Mediului si Schimbărilor Climatice, care în cursul zilei de ieri a făcut o vizită fulger în Neamt. Anuntul acesta va supăra pe multă lume din zonă, care si-a manifestat bucuria atunci cînd a auzit că oamenii locului vor avea serviciu în subteran. Si autoritătile locale si-au făcut calcule si au sperat într-un viitor cu mai multi bani, proveniti din taxele si impozitele aferente unui astfel de punct de lucru. Acum circa două luni, Compania Natională a Uraniului anunta că s-a depăsit cea mai grea etapă din tot ceea ce presupune redeschiderea minei, pentru că se găsise finantarea necesară reluării activitătii. Ministrul Rovana Plumb a anuntat o răsturnare a situatiei, precizînd că este posibil să se aibă mina de uraniu de la Grinties în vizor, dacă se va reusi schimbarea PUZ-ului. În cazul în care se va întîmpla asta, noul Plan Urbanistic Zonal va trebui să treacă prin votul consilierilor locali pentru aprobare, după care să înceapă procedura pentru obtinerea acordului de mediu. Mina de uraniu de la Grinties se află în zona împădurită detinută de către familia boierilor Sturdza. Monitorul de Neamț / http://www.monitorulneamt.ro/stiri/?editia=20131113&pagina=1&articol=37336

FOTO Rovana Plumb, în control la depozitele de deşeuri periculoase din Neamţ: „Sunt hotărâtă să suspend intrarea în ţară a gunoaielor”Rovana Plumb, ministrul Mediului a descins marți, 12 noiembrie, într-un control la două depozite de deşeuri periculoase din județul Neamț. Pentru neregulile grave constatate la



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

95



un depozit din comuna Girov, ministrul a dispus recuperarea fondurilor de 500.000 de euro, sumă alocată proiectului prin Fondul de Mediu.Ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb, a desfăşurat marți, 12 noiembrie mai multe controale care au vizat depozitele de deşeuri periculoase şi societăți ce desfăşoară activități cu impact asupra mediului. Acțiunea urmează celor 320 de controale efectuate de Garda Națională de Mediu la operatori economici din țară, care desfăşoară activități de stocare temporară, depozitare finală sau valorificare a deşeurilor periculoase. Urmare a neregulilor constatate de comisarii Gărzii de Mediu, care au aplicat amenzi în valoare totală de 923.000 lei, ministrul Rovana Plumb a decis să coordoneze personal aceste controale. Depozit construit pe strat de argilă Unul din obiectivele verificate în Neamț de Rovana Plumb a fost depozitul de deşeuri periculoase aflat în construcție în comuna Girov. Demnitarul a declarat că societatea Tehnomedica a demarat construirea acestui depozit , finanțat parțial de Ministerul Mediului prin Fondul de Mediu, fără a respecta actele de reglementare emise şi condițiile din proiectul aprobat şi finanțat.Depozitul de deşeuri periculoase din comuna Girov (FOTO: Florin Jbanca)„Proiectul are o valoare de un milion de euro, iar până acum, de la Administrația Fondului pentru Mediu s-au decontat până la 500.000 de euro într-un mod în care ar trebui să fie recuperați, pentru că proiectul nu a fost respectat din punct de vedere al condiționalităților tehnice şi nu s-au respectat nici măsurile dispuse prin acordul de mediu”, a precizat Rovana Plumb la vizita făcută la depozit. Ministrul a decis anularea autorizației de construire şi suspendarea finanțării proiectului derulat de Tehnomedica prin Fondul de Mediu deoarece nu s-au folosit materiale de calitate (geomembrana).„De asemenea, în loc de unele straturi care să protejeze pânza freatică, s-a folosit argilă. Proiectul prevedea realizarea a şase celule, cu o anumită dimensiune, dar am constatat că s-au realizat doar două, şi astea mai mici decât era prevăzut. Într-o celulă, membrana care a fost utilizată este deja ruptă, fără să se fi exercitat vreo presiune asupra ei, pentru că încă nu s-a depozitat ceva acolo. În astfel de condiții, riscul de poluare a pânzei freatice este foarte mare şi există posibilitatea de infestare”, a mai spus ministrul



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

96

Mediului. Ministrul Rovana Plumb în timpul controalelor din Neamț (FOTO Florin Jbanca)40.000 de lei amendă dată Fabricii de zahăr de la Roman La societatea Ecolis SRL din comuna Săvineşti a fost verificată gestionarea şi trasabilitatea deşeurilor periculoase, colectate de pe raza mai multor județe în cantități semnificative. În urma verificărilor efectuate la alți agenți economici care au desfăşurat relații comerciale cu firma verificată, au fost descoperite diferențe între cantitățile înscrise în documente şi cele constatate la fața locului de către comisarii Gărzii de Mediu. În acest caz, verficările sunt continuate cu sprijinul ofițerilor din cadrul IGPR. „Pe mine ca ministru al Mediului mă îngrijorează că în primul rând sunt expuşi copiii, este expusă populația şi sunt hotărâtă să acționez, să curățăm țara de gunoaie la propriu. Sunt hotărâtă să suspend intrarea în țară a gunoaielor, şi să apăr populația şi mediul pentru că avem nevoie toți de un mediu sănătos şi curat”, a mai spus Rovana Plumb în urma controalelor efectuate în Neamț. Tot în urma vizitei de control efectuate în județul Neamț, a mai fost verificată şi Fabrica de Zahăr Agrana din Roman. Societatea a fost amendată cu suma de 40.000 de lei şi au fost dispuse măsuri de conformare deoarece au fost constatate depăşiri la valorile limitei admise la indicatorii autorizați (concentrații de poluanți - azotați şi azotiți). Au intrat în vizor şi excavările din albia râului Moldova, la o balastieră de pe raza localității Gherăieşti unde se fac verificări pentru a se vedea dacă operatorul funcționează legal şi dacă a respectat perimetrul de exploatare. Adevărul Piatra Neamț / http://adevarul.ro/locale/piatra-neamt/rovana-plumb-control-depozit-deseuri-periculoase-1_52828d1ac7b855ff56eac717/index.html

Depozit de deşeuri periculoase, închis de ministrul MediuluiMinistrul Mediului a fost, marți, în Neamț. Rovana Plumb a decis închiderea unui şantier de deşeuri periculoase şi oprirea finanțării. “Sunt hotărâtă să curățăm țara de gunoaie”, declară ministrul Mediului.Ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice a fost, marți, în vizită de lucru în județul Neamț. Rovana Plumb, ministrul Mediului, a ajuns la Girov, la un şantier al unui depozit pentru deşeuri periculoase.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

97

http://adevarul.ro/locale/piatra-neamt/rovana-plumb-control-depozit-deseuri-periculoase-1_52828d1ac7b855ff56eac717/index.html

http://adevarul.ro/locale/piatra-neamt/rovana-plumb-control-depozit-deseuri-periculoase-1_52828d1ac7b855ff56eac717/index.html

Ministrul a cerut detalii cu privire la modul în care s-au executat lucrările la depozitul respectiv. Proiectul, în valoare de un milion de euro, a fost realizat cu abateri grave, fără obținerea autorizațiilor necesare unor etape ale lucrării.Acordul de mediu s-a dat în anul 2010, pentru un sistem constructiv al depozitului de 25.000 de metri pătrați, iar acum acesta are doar 12.500 de metri pătrați. De asemenea, în acord sunt prevăzute şase celule de depozitare, iar realizate sunt doar două. “Proiectul aparține firmei Tehnomedica SRL, are o valoare de 1.000.000 de euro şi, până acum, de la Administrația Fondului pentru Mediu s-au decontat 500.000 de euro. Banii au fost decontați într-un mod în care, din punctul nostru de vedere, ar trebui să fie recuperați, pentru că proiectul nu a fost respectat din punct de vedere al condiționalităților tehnice. Mai mult decât atât, nu s-au respectat nici măsurile dispuse prin acordul de mediu care s-a dat pentru acest depozit. Accidente ca cel de la Câmpulung Argeş şi cel din Ialomița nu trebuie să se mai întâmple în România. Am ordonat Gărzii Naționale de Mediu să facă un control pe care îl coordonez personal. La etapa de evaluare a controlului, care a început de o lună, am constatat foarte multe nereguli. Şi vreau să vă spun că cele mai multe nereguli înseamnă nerespectarea legislației şi afectarea populației. Sunt expuşi copiii, este expusă populația şi sunt hotărâtă să acționez, să curățăm țara de gunoaie, la propriu”, a afirmat Rovana Plumb.Referitor la depozitul aparținând Tehnomedica SRL, ministrul a precizat că nu respectă criteriile tehnice, iar banii primiți ca fonduri nerambursabile vor rebuiți returnați de firmă în totalitate. Măsura luată va fi suspendarea activității depozitului şi oprirea finanțării.De asemenea, Rovana Plumb nu a exclus posibilitatea ca decontarea celor 500.000 de euro să se fi făcut cu complictatea celor care ar fi trebuit să vegheze la execuția proiectului în conformitate cu legislația, de aceea ministrul a decis deschiderea unei anchete administrative privind modul în care s-au făcut decontările.Legislație prea blândăÎn ceea ce priveşte legislația românească privind protejarea mediului, Rovana Plumb a explicat că, în 2011, a fost schimbată legislația în domeniul deşeurilor, astfel încât sancțiunile sunt foarte mici şi nu există o coerență în ceea ce priveşte stabilirea



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

98

traseului deşeurilor, în special a celor periculoase, care tranzitează România. “Am în vedere să reparăm acest lucru prin schimbarea legislației, stabilirea unor criterii foarte clare în ceea ce priveşte depozitarea deşeurilor periculoase, în mod special, şi creşterea sancțiunilor pentru nerespectarea legislației în vigoare”, a mai declarat ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice.Înainte de a pleca de la depozitul din Girov, Rovana Plumb a fost rugată de primarul comunei Alexandru cel Bun să aibă în atenție un proiect pentru realizarea unei stații de epurare care să deservească, în primul rând, Spitalului Bisericani. Ministrul Mediului i-a recomandat lui Ioan Rotaru să se adreseze operatorului de apă pentru ca proiectul propus pentru comuna Alexandru cel Bun să intre în MasterPlanul aferent următoarei perioade de accesare a fondurilor europene.De la Girov, Rovana Plumb a plecat să verifice o firmă din Săvineşti, unde au fost semnalate probleme. Controlul la societatea ECOLIS a vizat gestionarea şi trasabilitatea deşeurilor periculoase, colectate de pe raza mai multor județe. În urma verificărilor efectuate la agenți economici care au apelat la societatea verificată au fost constatate diferențe între cantitățile înscrise în documente şi cele constatate la fața locului de reprezentanții Gărzii de Mediu. Din acest motiv, Garda Națională de Mediu continuă verficările, în colaborare cu polițişti.Ministrul Rovana Plumb a amintit şi de fabrica de zahăr Agrana. Din cauza sesizărilor primite de la cetățeni, de-a lungul anului, referitoare la cotele apelor reziduale şi la mirosuri, fabrica a primit o amendă. Acum, Agrana aproape a finalizat stația de epurare care trebuie să rezolve problema în zonă şi va trebui să obțină autorizație pentru funcționarea stației.Alte nereguli sesizate în județ de ministrul Mediului se referă la escavările din albia râului Moldova, de la Gherăeşti. În acest caz, se fac verificări pentru a se vedea dacă firma Andbas SRL, cu sediul în Piatra Neamț şi cu punct de lucru la Gherăeşti, funcționează legal, fiindcă excavările se fac în aria protejată Siret – Moldova 2000. Ziarul de Roman / http://www.ziarulderoman.ro/52491/depozit-de-deseuri-periculoase-inchis-de-ministrul-mediului/



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

99

http://www.ziarulderoman.ro/52491/depozit-de-deseuri-periculoase-inchis-de-ministrul-mediului/

http://www.ziarulderoman.ro/52491/depozit-de-deseuri-periculoase-inchis-de-ministrul-mediului/

Doamna ministru și boala întârzieriiI-a pus pe jurnalişti să o aştepte trei ore şi jumătate*Întâlnirea anunțată de Rovana Plumb la ora 11 s-a tot amânat până după 14,30*”Ați venit cu rata?”, au întrebat-o jurnaliştii pe cea care a dat vina pe… condițiile meteo”Vrem să trăim ca în Germania dar să muncim sau să guvernăm ca în Burkina Faso” – aceasta este concluzia desprinsă după o întârziere de ceasuri bune a Rovanei Plumb (Ministrul Mediului) cu presa din Neamț.Întâlnirea de ieri – amânată de câteva ore ca într-un film cu Tândală – fusese anunțată cu o zi înainte, de Ministrul Mediului, prin intermediul Prefecturii Neamț, pentru ora 11. O fi Ministerul Mediului dar… mediul de comunicare al acestei importante instituții pare să fie în grea suferință: nu s-a precizat (aşa cum cer regulile de comunicare şi de bun simț) nici tema vicitei ministrului, nici dacă e sau nu conferință de presă, nici dacă se merge sau nu în teren, nici unde (ca să ştie jurnaliştii de ce nevoie au pentru a relata activitatea profesionistă a ministrului). Pur şi simplu a fost o invitație sovietică, pe principiul ”stați aliniați că vine şefa!”.Cu aprozimativ o oră înainte de momentul anunțat – tot prin intermediul Prefecturii; nicio vină bieților angajați, ei erau doar <poştaşii> de serviciu… – ora 11 s-a făcut … 12. Că, deh, dacă vor să vadă un ministru la față, jurnaliştii locali trebuie să îndure şi neseriozitatea de la Bucureşti…Dar la 12, ia ministrul de unde nu-i. La fel la 12,15, la 12,30 şi… tot aşa. Pe la 13, acelaşi mesager al veştilor despre nerespectarea unor reguli care țin de cei 7 ani de acasă de către cei ajunşi în funcții – adică purtătprul de cuvânt de la Prefectură – a anunțat că doamna ministru întârzie din motive de … condiții meteo. La 13,40 – uraaa!!! – vine un sms plin de speranță: „Doamna Ministru Rovana Plumb a ajuns în Neamț”. Dar nu la Prefectură, fapt care i-a făcut pe jurnalişti să purceadă la un calcul simplu: “Dacă ajunge la 14, e vorba de un decalaj de trei ore față de ora anunțată inițial. Cu girofar, atâta face de la Bucureşti până în Piatra Neamț. Condiții meteo? Dar nu trăim în aceeaşi țară? Păi la iarnă ce o să mai zică?”.Au comentat, şi-au primit plata. Şefa aerului curat din România nu a ajuns la Prefectură nici la 14. În schimb, cu câteva minute înainte, jurnaliştii nemțeni au flat că vor avea



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

100

întâlnirea vieții lor, mai încolo şi… la o groapă de gunoi de la Girov. Că aşa dădea, probabil, bine la exercițiul de imagine. Unde la Girov? Pe lângă groapa de gunoi a CJ, dar e vorba de alt obiectiv.După 14,30, jurnaliştii nemțeni au văzut ministrul cu ochii. Coborând din jipanul alb, cu o haină trei sferturi tot albă şi diafană, Rovana Plumb a vorbit despre proiecte, finanțări, mediu curat, datoria față de cetățeni sau față de copii. S-a făcut că nu aude replicile unor jurnalişti referitoare la întârziere, la venit cu autobuzul sau cu rata. O întrebare nici nu a fost pusă: putem avea pretenția la un mediu natural curat şi la respectarea legilor şi regulilor de către ceilalți când un ministru ține aliniați vreo 20 de jurnalişti timp de mai bine de trei ore şi jumătate? Ziarul Ceahlăul / http://ziarulceahlaul.ro/doamna-ministru-si-boala-intarzierii/

Redeschiderea minei de uraniu de la Grinţieş-Neamţ, o „fata morgana” pentru responsabilii de mediuRovana Plumb, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, a declarat la Piatra Neamț că pentru începerea exploatării zăcământului de uraniu din Neamț va trebui reluată o lungă procedură a documentelor.Ministrul Mediului nu ia în calcul posibilitatea redeschiderii minelor de uraniu din comuna Grințieş-Neamț prea curând. La finele unei vizite inopinate la depozitele de deşeuri periculoase din Neamț, Rovana Plumb a declarat că proiectul Companiei Naționale a Uraniului nu poate începe înainte de a se reface Planul Urbanistic Zonal (PUZ) al perimetrului unde sunt situate minele.„Mina nu are plan urbanistic zonal (PUZ), iar proprietatea a fost modificată. Noi am dispus Agenției de Protecție a Mediului Neamț să restituie toată documentația către agentul economic. Pentru obținerea acordul de mediu sunt mai multe etape. Prima etapă este de schimbare a PUZ-ului. Dacă trece, apoi este vorba de hotărârea consiliului local. Mingea este la Consiliul Local Grințieş după care putem discuta pe partea de procedură”, a precizat Rovana Plumb.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

101

http://ziarulceahlaul.ro/doamna-ministru-si-boala-intarzierii/

http://ziarulceahlaul.ro/doamna-ministru-si-boala-intarzierii/

Problema a apărut după ce suprafețele de teren împădurite sub care se află galeriile miniere au ajuns în proprietatea moştenitorilor boierului Sturdza prin procesul de retrocedare. Minele de la Grințieş sunt închise de la începutul anilor 2000După perioada de documentare şi întocmire, noul PUZ va fi supus aprobării Consiliului Local Grințieş. Odată obținut votul legislativului local, pentru investitor (CNU) reîncepe procedura de obținerea a acordului de mediu care presupune şi un studiu de impact prealabil. Uraniul din Neamț, sursă de combustibil pentru reactoarele de la Cernavodă Compania Națională a Uraniului anunțase în vară că s-a găsit finanțarea necesară reluării activității. În urma prospecțiunilor făcute până în anul 2000, când gurile de mină au fost închise, specialiştii au concluzionat că în perimetrul Primatar-Grințieş (Neamț) - Tulgheş (Harghita), subsolul conținea cel mai mare zăcământ de uraniu din țară. „Vă pot spune că sunt şanse foarte mari de a găsi finanțare pentru deschiderea zăcământului de la Tulgheş-Grințieş. Nu se va închide mina de la Crucea (județul Suceava - n.r.), ci se va dezvolta un alt perimetru care va îngloba resursa umană şi profesionalismul angajaților de la sucursala Suceava”, declara în luna august Maricel Popa, secretar de stat în Ministerul Economiei citat într-un comunicat al Companiei Naționale a Uraniului. Estimările avansate dinspre Ministerul Economiei arătau că uraniul extras din această zonă va asigura necesarul celor două reactoare de la Cernavodă, dar şi a celorlalte două reactoare ce ar putea fi date în folosință în următorii ani. Planurile au avut în vedere şi faptul că singura exploatare din țară în funcțiune, cea de la Crucea-Botuşana (Suceava), ar putea fi închisă după ce licența de concesiune îşi va înceta valabilitatea (aprilie 2015). Guvernul a aprobat în şedința din 2 octombrie a.c. proiectul de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Deschiderea şi exploatarea zăcământului uranifer Primatar I, Primatar II, Bradu, Prisecani şi Zona III”, din Grințieş, județul Neamț. Conform acestuia, valoarea totală a investiției este de 407,331 milioane de lei, din care 322 de milioane de lei reprezintă cheltuielile aferente lucrărilor de construcții - montaj. În proiectul de hotărâre se mai preciza că durata de realizare a investiției este de 108 luni, capacitatea de exploatare medie anuală de minereu de uraniu este de 124.000 de tone, iar finanțarea va fi asigurată din surse



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

102

proprii ale CNU SA Bucureşti, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei - Departamentul pentru Energie. Adevarul Piatra Neamț / http://adevarul.ro/locale/piatra-neamt/redeschiderea-minei-uraniu-grinties-neamt-fata-morgana-responsabilii-mediu-1_5283d5b2c7b855ff56f0de08/index.html

Şefii de la Mediu amână redeschiderea minei de uraniuZăcământul aflat în perimetrul Tulgheş (Harghita) - Grințieş (Neamț) este considerat cel mai bogat din țarăPosibilitatea redeschiderii minei de uraniu de la Grințieş a stârnit numeroase discuții. Edilul comunei susține că investiția ar aduce bani frumoşi la bugetul local în urma taxelor şi impozitelor pe activitatea din minerit. „În primă fază, se vor crea în jur de 500 de locuri de muncă, iar în următorii doi ani se va ajunge la aproximativ 1.200 de angajați. Oamenii au trăit bine aici când a fost activitate minieră”, a spus Vasile Alexandroaia, primarul comunei Grințieş.El a făcut şi câteva simulări privind încasările la bugetul local pentru a vedea cum ar putea fi folosiți banii: „Sunt multe lucruri de făcut în comună şi mi-aş dori ca, la sfârşitul mandatului, fiecare uliță să fie asfaltată şi în fiecare curte să fie apă”.Cât priveşte impactul asupra mediului ori sănătatea populației, edilul spune că a discutat cu specialiştii de la Direcția de Sănătate Publică, inclusiv cu cei de la Protecția Mediului, Apele Române şi cu cei de la Compania Minieră a Uraniului şi nu ar trebuie să fie probleme: „Măsurătorile făcute nu au indicat o creştere a nivelului de radiații peste limita normală. Noi am primit asigurări că vor fi respectate toate condițiile de mediu”.Referendumul, o cheltuială inutilă?În timp ce oamenii din Grințieş vor redeschiderea minei, autoritățile județene cer referendum, nefiind convinse că demersul ar fi util. „Dacă se va impune, îl vom organiza, dar va fi o cheltuială inutilă. Eu cred că şi comunitățile alăturate sunt de acord cu redeschiderea minei”, susține edilul din Grințieş. Subiectul a fost dezbătut şi de preşedintele Consiliului Județean Neamț, Culiță Tărâță, şi de omologul său de la Harghita, Borboly Csaba, ei fiind de părere că ar trebui consultată şi populația. „Este



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

103

http://adevarul.ro/locale/piatra-neamt/redeschiderea-minei-uraniu-grinties-neamt-fata-morgana-responsabilii-mediu-1_5283d5b2c7b855ff56f0de08/index.html



nevoie de locuri de muncă, dar nu oricum”, este convins Culiță Tărâță. Şi preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a declarat, în luna septembrie, cu ocazia unei vizite la Piatra Neamț, că va propune locuitorilor din comuna Tulgheş să se pronunțe în cadrul unui referendum: „Trebuie să se facă o conştientizare, oamenii să aibă posibilitatea să decidă şi să cunoască avantajele şi dezavantajele”.Veşti proaste de la Ministerul Mediului: mina nu se va deschide prea curândCele circa 10 hectare pe care se întind galeriile aflate în conservare fac parte din suprafața retrocedată prinților Sturdza, care dețin în comuna Grințieş 7.005 ha de teren. „Eu am purtat discuții cu reprezentanții familiei Sturdza şi, în principiu, sunt de acord, nu se vor opune”, a spus primarul Alexandroaia. Dincolo de aşteptările autorităților şi dorinței localnicilor de a munci, există câteva probleme care trebuie rezolvate.Aflată marți, 12 noiembrie, într-o vizită de lucru în județul Neamț, Rovana Plumb, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, a venit cu veşti proaste: „Nu se pune problema, la acest moment, de redeschidere a minei, pentru că nu are PUZ, iar proprietatea a fost modificată. Prin urmare, am dispus Agenției de Protecție a Mediului Neamț, să restituie toată documentația către agentul economic”.Potrivit primarului comunei Grințieş, PUZ-ul nu ar fi un impediment. El a precizat că actele de retrocedare au fost încheiate în 2008, terenul este intabulat, dar în PUZ-ul vechi (care se reactualizează odată la 10 ani) figurează Romsilva. „Teoretic, s-ar putea rezolva până la sfârşitul anului, dar aşteptăm publicarea hotărârii de Guvern”, a spus Vasile Alexandroaia.Pentru obținerea avizului de mediu sunt mai multe etape, prima fiind schimbarea PUZ-ului. Apoi, acesta trebuie aprobat prin hotărâre de Consiliu Local, după care se va putea discuta şi din punctul de vedere al mediului.„Principalele temeri sunt legate de sănătatea oamenilor şi de turismul în zonă, însă trebuie să spunem că nici la acest moment, turiştii nu se înghesuie să vină în zonă. Cred că redeschiderea minei va anima localităţile şi va duce şi la dezvoltarea zonei Durău” - Vasile Alexandroaia, primarul comunei GrinţieşPotrivit estimărilor, uraniul extras de la mina Grinţieş va asigura necesarul celor două reactoare de la Cernavodă, dar şi a celorlalte două reactoare ce ar putea fi date în



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

104

folosinţă în următorii ani. /Evenimentul regional al Moldovei / http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/sefii-de-la-mediu-amana-redeschiderea-minei-de-uraniu--118258.html

Chelaru a dat de pământ cu Gold CorporationSenator nemțean – artizanul principal al raportului negativ Roşia MontanăSenatorul nemțean Ioan Chelaru este unul dintre principalii artizani ai avizului negativ dat de Comisia parlamentară special consituită pentru analizarea cazului Roşia Montană. Prin raportul Comisiei a fost respins proiectul Guvernului, se recomandă o nouă lege cadru pentru realizarea exploatărilor aurifere şi, de asemenea, a fost sesizat Parchetul pentru investigarea condițiilor în care licența de exploatare a fost transmisă gratuit de la o firmă a statului roman la compania canadiană.”Fireşte că am votat pentru raport şi împotriva proiectului propus de Guvern. Şi să ştiți că a fost o comisie care chiar a muncit pe acest subiect. Am stat de vorbă cu toate părțile implicate, de la angajați din ministere, alți funcționari sau specialişti, cu reprezentanții investitorului, ai sindicatelor dar şi cu cei de la ONG-urile de Mediu. A fost o activitate imensă şi greoaie pentru că dincolode aceste discuții lămuritoare a fost destul de greu şi ca noi, membrii Comisiei, să ne putem întâlni, de fiecare dată, în plen. Fiecare parlamentar din Comisie nu se ocupa doar de asta, avea de asemenea de onorat activitățile curente, de la prezenta la vot în plen, pe comisiile din care facem parte, activitatea din teritoriu etc. Dar ne-am mobilizat, am analizat problema pe toate părțile şi am dat soluția corectă. Poate mai are de insistat pe partea de sprijinire viitoare a investitorilor dar, dacă se preia şi recomandarea noastră privitoare la schimbarea cadrului legal, de va rezolva şi această problemă”, spune senatorul nemțean.În raportul negativ votat de Chelaru şi alți 16 parlamentari (au fost şi două abțineri) s-a propus şi desecretizarea licenței de exploatare. Astfel s-ar putea afla cine a făcut presiuni sau a intervenit pentru ca licența inițială deținută de Minvest Deva (firmă a statului roman) să fie dată gratis către Compania Roşia Montană (care aparține canadienilor).



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

105

http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/sefii-de-la-mediu-amana-redeschiderea-minei-de-uraniu--118258.html

http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/sefii-de-la-mediu-amana-redeschiderea-minei-de-uraniu--118258.html

Comisia a anunțat şi că va sesiza DNA şi Parchetul General pentru anchetarea posibilelor încălcări ale legislației.Întrebat dacă transferul gratuity al respective licențe de putea face de la o firmă de stat la una particular, cu capital străin, fără complicități din rândul salariaților statului, senatorul Chelaru a răspuns: ”E o întrebare retorică. Fiecare poate răspunde şi cred că e evident. Dar nu Comisia parlamentară trebuie să ancheteze aceste presupuse ilegalități”. De asemenea şi faptul că dacă nu ar fi apărut această Comisie nu s-ar fi aflat niciodată cum o firmă de stat a dat de pomană licența unui investitor străin este, pentru senatorul Chelaru iarăşi un mister care ar fi trebuit cunoscut de mult.Dincolo de faptul că o comisie parlamentară are un mandat clar şi limitat, cea privitoare la exploatarea de la Roşia Montană a venit cu un rezultat surprinzător, contrazicând versiunea inițială cum că această comisie a fost creată pentru ca Victor Ponta să spună că trebuie sprijiniți canadienii. Nu numai că echipa din care a făcut parte şi senatorul nemțean a dat peste cap calculele inițiale ci a mai şi găsit ”capete de acuzare”.Rămâne – tot în zona retoricii – că dacă astfel de fapte nu au fost descoperite, până acum, de instituțiile cu atribuții de anchetă, românul care-şi caută dreptatea (de multe ori ascunsă sau ignorată chiar de instituțiile de stat) nu are altă speranță decât să se roage ca, şi pe cazul lui, să fie înființată o Comisie Parlamentară Specială. Şi atunci rezultă că ar trebui să mărim şi mai tare numărul parlamentarilor, ca să fie destui pentru a se ocupa de fraudele pe care nu le vede Parchetul sau Poliția. Ziarul Ceahlăul / http://ziarulceahlaul.ro/chelaru-dat-de-pamant-cu-gold-corporation/

Primarul Rotaru nu a găsit întelegere la ministra Plumb• el a abordat-o pe sefa Mediului, căreia i-a povestit despre lipsa unei retele de canalizare în colonia Bisericani • Garda de Mediu Neamt a sustinut că treaba nu e chiar asa de gravă precum o vede primarul •Lipsa retelei de canalizare în colonia Bisericani nu s-a dovedit a fi percepută ca o problemă stringentă de către Rovana Plumb, care a primit asigurări de la sefii Gărzii de Mediu Neamt că nivelul poluării nu e asa cum l-a descris primarul. Ion Rotaru a întîmpinat-o pe Rovana Plumb, ministrul Mediului si Schimbărilor Climatice, în timpul



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

106

http://ziarulceahlaul.ro/chelaru-dat-de-pamant-cu-gold-corporation/

vizitei făcute marti în judet. „O situatie gravă se întîlneste la Spitalul Bisericani, unde nu există statie de epurare si de la care apa uzată se scurge în cele două captări, de suprafată si de adîncime, care se află pe teritoriul comunei noastre. Pe lîngă spitalul acesta, la care ajung circa sase mii de bolnavi pe an din mai bine de jumătate din tară, nu au canalizare nici cele 100 de hoteluri si pensiuni din zonă si locuintele particulare. Este strict necesară o statie de epurare pentru colonia Bisericani. Sînt aproape 200.000 de oameni care beau apă din captarea în care ajung apele uzate, adică locuitori ai comunei cărora li se alătură beneficiarii din Piatra Neamt si împrejurimi, care sînt alimentati tot de acolo. Nu e o hachită a mea această situatie, e în joc sănătatea oamenilor. Vă rugăm să ne ajutati cu această retea de canalizare si statie de epurare“, a spus primarul. Demnitarul i-a răspuns că principala grijă a ministerului este să atragă fonduri europene, pe care să le investească în proiecte, si că aceeasi grijă trebuie să o aibă si primarul. „Prioritatea este să atragem fonduri europene, ceea ce a început deja, si la fel de mult mă interesează ca oamenii să aibă acces la infrastructura de apă rece si canal. Problema cu reteaua de canalizare trebuie prinsă într-un masterplan II, care se va derula în perioada 2014-2020 de către Ministerul Mediului. Dacă nu se prinde această retea în masterplanul II, va trebui implementat un alt proiect, pentru că se vor aloca fonduri pentru canalizare. Acum sînt bani, trebuie doar să fie accesati“, a mai spus Rovana Plumb. Iftime Petrariu, prim comisar al Comisariatului Judetean Neamt al Gărzii de Mediu, i-a explicat ministrului că lucrurile nu sînt atît de grave pe cît le prezintă primarul. „Acolo la sanatoriu există o statie de epurare, care e mai veche. Avem o procedură aproape finalizată cu Apa Serv si DSP, necesară pentru implementarea unui proiect. Noi am făcut măsurători în zonă si nu există depăsiri ale parametrilor, astfel încît apa să pună în pericol sănătatea oamenilor“, a spus seful Gărzii de Mediu Neamt. În aceste conditii, canalizarea si epurarea la Bisericani se vor realiza în termeni „normali“, fără vreo urgentare a implementării vreunui proiect. Monitorul de Neamț / http://www.monitorulneamt.ro/stiri/?editia=20131114&pagina=1&articol=37345



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

107


Rotaru, canalizarea şi ministrul Mediului: Alarmă de la Bisericani!Primarul Ion Rotaru an profitat de prezența ministrului Mediului, Rovana Plumb, pentru a lansa o cerere de ajutor. O cerere disperată după cum prezenta situația primarul comunei Alexandru cel Bun.Se vorbeşte de multă vreme de posibilitatea contaminării pânzei freatice cu reziduri de la Sanatoriul TBC Bi-sericani. Având în vedere că din aceeaşi zonă este alimentată cu apă potabilă cea mai mare aglomerare urbană din județ, până acum s-a vorbit despre această problemă mai mult pe la colțuri şi cât mai în şoaptă, pentru a nu crea panică în rândul populației şi pentru a nu pune încă o frână economiei locale. Rotaru spune însă că situația a devenit critică. Are soluții pentru evitarea unui dezastru, are proiecte întocmite, mai are nevoie de finanțare. Până acum a primit doar promisiuni, deşi despre Rotaru se ştie că este unul care ştie (cum) să ceară şi să obțină finanțări.Ajuns la capătul răbdării Ion Rotaru a încercat ieri o ultimă şansă, în fața ministrului Mediului. Răbdarea i-a fost pusă din nou la încercare. S-a prezentat la întâlnirea cu ministrul, programată la ora 11.00, purtând un dosar consistent în care a ataşat toate do-cumentele necesare realizării proiectului de canalizare în comunitatea pe care o gospodăreşte. Alături de reprezentanții presei locale şi naționale şi-a prelungit apoi aşteptarea până la ora 12.00, apoi încă o oră şi încă o oră, pentru ca în final să ia urma ziariştilor la depozitul de deşeuri periculoase de la Girov. Toți şi-au amintit de alte două vizite cu întârzieri similare, dintr-o altă perioadă în care PSD conducea ministere.S-a vorbit despre vestitele şi memorabilele vizite ale lui Adrian Năstase (trei ore) şi a lui Octav Cozmâncă (patru ore). Rovana Plumb s-a încadrat în acelaşi registru şi a întârziat doar „un pic“.După aproape patru ore de aşteptare, primarul Rotaru a stat răbdător alte câteva zeci de minute, în câmp la Girov, până când girofarurile poliției au trecut de peste deal şi a ajuns şi delegația oficială. Alaiul a mers direct în gura depozitului care s-a dovedit a fi neconform cu normele legale, iar imediat ce ministrul a terminat declarațiile pentru presă a intervenit încercând să forțeze un răspuns favorabil din partea Rovanei Plumb. „Am o situație similară la mine în comună, doamna ministru, în care oamenii sunt puşi în pericol“, a început prezentarea Ion Rotaru. „Comuna Alexandru cel Bun are pe teritoriul



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

108

său un sanatoriu TBC, unde vin aproape 6.000 de bolnavi pe an, nu avem stație de epurare şi toate reziduurile se duc în pânza freatică. Asta în condițiile în care cele două surse de apă pentru o mare parte din județ sunt tot în comuna Alexandru cel Bun. Ultimele controale şi studii au demonstrat că este necesară o stație de epurare nouă la acest spital şi canalizare în comună. De curând am depus un proiect la ministerul pe care îl conduceți şi mi s-a transmis să trebuie să primesc avizul dumneavoastră. Vă rog să susțineți acest proiect pentru că nu este o hachiță a mea, este vorba de viața cetățenilor dintr-o mare parte a județului“, a spus ministrului primarul Rotaru. El i-a mai explicat că, pe lângă spital, mai sunt în comunitatea sa peste 100 de pensiuni şi locuințe mari care folosesc fose septice neconforme şi contaminează pânza freatică.„Mergeți la operatorul de apă şi canalizare“Ministrul Plumb nu a pierdut ocazia de a puncta o deficiență în guvernarea trecută, în ceea ce priveşte absorbția de fonduri europene pe mediu, care a fost slabă (197 milioane de euro). I-a explicat primarului că ea a „atras“ aproape 900 de milioane de lei şi că „sunt veniți de la Bruxelles, pe zona de mediu, peste un mi-liard de euro“. Apoi i-a mai spus primarului că „axa principală“ este ca cetățenii să aibă acces la infrastructura de apă şi canal. Plumb nu a uitat să amintească primarului că a fost nevoită, tot din cauza fostei guvernări, să restituie peste 500 de milioane de lei celor care au cerut taxa auto înapoi. „În aceste condiții, pentru a nu transmite un mesaj pe care să nu-l pot angaja, vă rog să vă adresați operatorului de apă care trebuie să vă cuprindă în masterplanul II care va ajunge la Ministerul Mediului. Dacă nu sunteți în masterplanul II, vă rog să mă contactați“, a spus mi-nistrul şi discuția s-a încheiat. Realitatea media / http://www.realitateamedia.ro/administratie/15196-rotaru-canalizarea-i-ministrul-mediului-alarm-de-la-bisericani.html

Jurnalistii cuprinsi de spiritul civic pe tema apelor uzate de la BisericaniApele reziduale de la Bisericani contin microbi intraspitalicesti. Aceste ape sunt tratate doar cu clor, intr-o statie de epurare facuta prin 1950. Microbii intraspitalicesti sunt rezistenti la clor, iar apa de aici ajunge in Bistrita de unde se preia, se epureaza si merge la robinetele noastre.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

109

http://www.realitateamedia.ro/administratie/15196-rotaru-canalizarea-i-ministrul-mediului-alarm-de-la-bisericani.html

http://www.realitateamedia.ro/administratie/15196-rotaru-canalizarea-i-ministrul-mediului-alarm-de-la-bisericani.html

Ion Rotaru, fostul primar al orasului Piatra Neamt, ne-a explicat de ce apele reziduale de la Vaduri – Bisericani ajung in panza freatica sau in acumularea de apa de unde se preia apa pe care o bem noi in Piatra Neamt. Domnul Rotaru s-a aratat increzator in realizarea in curand, a unei canalizari in comuna, canalizare care sa rezolve aceasta problema, dar ar fi ceva probleme cu aprobarea de la “Sefu’” . Incercand sa aflam cine e “Seful” care isi permite riscul ca apele reziduale de la Bisericani, de exemplu, sa ajunga in panza freatica impreuna cu o sumedenie de microbi intraspitalicesti, am purtat o discutie directa cu domnul Ion Rotaru, primar al comunei Alexandru Cel Bun. Iata ce ne-a declarat:Eu am realizat un memoriu in care am spus ca in comuna noastra sunt 39 de pensiuni. Am facut acum 2 ani un proiect care privea canalizarea, realizarea unui camin cultural, cu aceiasi oameni care lucrau la primaria din Piatra Neamt, cu aceiasi consultanti, dar nu aveam culoare politica. Am mai spus in memoriu ca exista 500 de vile, un cartier intreg de blocuri, sunt 3 scoli, exista Bisericaniul cu 6000 de bolnavi pe an, 200 de cadre medicale, exista sursa de apa de adancime de la Vaduri. Eu am cerut canalizare ca prioritate, insa pentru ca nu am culoare politica nu s-a intamplat acest lucru.Doar ca in 2011, unii marii jurnalisti care arata si ei acum cu degetul spre problema de la Bisericani lingeau clanta de la biroul domnului Gheorghe Stefan si fix in cot le pasa de ceea ce vine de la Bisericani.Asadar, celor care s-au trezit dupa ani de zile sa fie ei civici si deontologi nu le pot spune decat “Ati fost, sunteti si veti ramane doar niste gaini care in sfarsit au un sef ce le poate da graunte pe indestulate”. Hai pa! Ziar Piatra Neamț / http://www.ziarpiatraneamt.ro/jurnalistii-cuprinsi-de-spiritul-civic-pe-tema-apelor-uzate-de-la-bisericani/



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

110

http://www.ziarpiatraneamt.ro/jurnalistii-cuprinsi-de-spiritul-civic-pe-tema-apelor-uzate-de-la-bisericani/

http://www.ziarpiatraneamt.ro/jurnalistii-cuprinsi-de-spiritul-civic-pe-tema-apelor-uzate-de-la-bisericani/



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

111

cu presa/2013/noiembrie... · web viewministrul dragnea a precizat, insa, ca miecuri urmeaza sa se...

Documents