cu presa/2012/septembrie... · web viewministrul mediului si padurilor, rovana plumb, a propus in...

87
05.09.2012 Cod-F-PC-4 REVISTA PRESEI 5 septembrie 2012 - REVISTA PRESEI - Administraţia Naţională "Apele Române" Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România, Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38 1 ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ „APELE ROMÂNE” http://www.rowater.ro

Upload: others

Post on 10-Jan-2020

2 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI5 septembrie 2012

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

„APELE ROMÂNE”http://www.rowater.ro

Page 2: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................5

Teme ANAR..................................................................................................................5Centrală nucleară în judeţul Braşov?...........................................................................5Dosar penal pentru poluare accidentală pe Cugir........................................................6Sancţiuni de 75.000 lei pentru poluarea Dunării cu grăsimi, în apropiere de Liceul de Marină din Galaţi......................................................................................................... 6Aurul de la Certej, jud. Hunedoara, exploatat pe scară largă pe bază de cianuri. Rovana Plumb: Ieri am aflat.........................................................................................7Administraţia Canalelor Navigabile estimează o depăşire a recordului istoric de trafic..................................................................................................................................... 8Sprijin financiar pentru zonele afectate de seceta.......................................................9Teme similare.............................................................................................................10Suma disponibilă pentru investiţii în irigaţii a fost suplimentată cu 60 milioane de euro............................................................................................................................10Apă geotermală exploatată ilegal în Sânmartin.........................................................12Secetă în majoritatea regiunilor agricole...................................................................14Teme de mediu...........................................................................................................15Cluj: Numărul incendiilor de vegetaţie creşte din cauza secetei................................15Harghita: Un nou incendiu de pădure a izbucnit în judeţ...........................................15Căutătorii de fier vechi din Ploieşti, cercetaţi penal pentru... poluare.......................16Tulcea: Studiu privind capacitatea de suport a activităţii de turism în Delta Dunării.16Teme internaţionale...................................................................................................17Ce a lăsat în urmă uraganul Isaac. Vezi cel mai recent bilanţ al autorităţilor.............17Harta mărilor aduce beneficii de 600 de milioane de euro........................................18

PRESA LOCALĂ............................................................................................................20ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ....................................................20

Teme ABA...................................................................................................................20Dosar penal pentru poluare accidentală pe Cugir......................................................20

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

Page 3: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

Anchetă penală la UM Cugir SA pentru poluarea râului Cugir cu reziduuri toxice.....20O banală deversare de ape uzate a ucis peştii din rîul Cugir......................................21Aproape o treime din suprafaţa agricolă din Mureş este poluată..............................22La doi paşi de Roşia Montană, proiectul de exploatare a aurului la Certej a primit acord de mediu. Ministrul Rovana Plumb a cerut verificări în acest caz....................23Proiectul Certej. „Nu comentez ce a spus ministrul, dar noi suntem în legalitate cu toate avizele”.............................................................................................................24Teme similare.............................................................................................................26Nu mai este apă în fântâni şi viaţa merge înainte......................................................26Fermierii pot accesa fonduri pentru sisteme de irigaţii.............................................26500.000 lei pe apa de ploaie......................................................................................27Reţeaua de canalizare o prioritate în comuna Rapoltu Mare.....................................28Teme de mediu...........................................................................................................28Sute de hectare au fost mistuite de flăcări în Harghita..............................................28O pădure de lângă Remetea a fost cuprinsă de flăcări...............................................29Teme economice........................................................................................................29Cei mai mari datornici la buget, pe cale de anihilare – „Hunedoara” va fi scoasă la privatizare în 2013.....................................................................................................29

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................30Teme ABA...................................................................................................................30Pescuitul, autoritățile şi şmecherii balastierelor........................................................30Seacă râurile din judeţ...............................................................................................32Morţi de sete, pe malul râului....................................................................................35Teme similare.............................................................................................................36Cea mai mare parte a zonelor agricole sunt afectate de seceta................................36Peste o sută de mii de hectare de terenuri agricole, păşuni şi livezi, afectate de secetă.........................................................................................................................37Teme de mediu...........................................................................................................38Ministerul Mediului sprijină mai multe campanii de colectare şi gestionare a deşeurilor...................................................................................................................38

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

Page 4: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT.....................................................39Teme ABA...................................................................................................................39Undă verde pentru exploatarea de la mina Certej s-a dat din Timişoara. Urmează Roşia Montană?.........................................................................................................39Teme similare.............................................................................................................45Secetă vs irigaţii.........................................................................................................45Soluţie anti-secetă......................................................................................................45Teme de mediu...........................................................................................................45Se fac sau nu investitii în arii protejate?....................................................................45

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ- VEDEA....................................47Teme ABA...................................................................................................................47În toate lacurile din judeţ, apă doar cât în Vidraru....................................................47Teme similare.............................................................................................................47Criză de apă................................................................................................................47Teme de mediu...........................................................................................................48Transfăgărăşanul, afectat de alunecările de teren.....................................................48Ard pădurile pe crestele Vârfului Negoiu!..................................................................48

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................49Teme ABA...................................................................................................................49ABA Olt monitorizează cursurile de apă.....................................................................49Teme de mediu...........................................................................................................51Judeţul Vâlcea are 33 de arii naturale protejate........................................................51

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.......................................................52Teme similare.............................................................................................................52Controale la balastierele din judeţ.............................................................................52Apă la Sagna şi Humuleşti..........................................................................................53În fundul curţii............................................................................................................53

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

Page 5: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

PRESA CENTRALĂ

Teme ANARCentrală nucleară în judeţul Braşov?A doua centrală nucleară a României ar putea fi construită pe râul Olt, în sectorul Făgăraş-Hoghiz din județul Braşov, locație în care Hidroelectrica a investit deja sume mari de bani, deşi nu era treaba sa, potrivit Newsbv.ro. Informația a apărut în raportul administratorului judiciar asupra insolvenței Hidroelectrica. În capitolul destinat investițiilor care au secătuit Hidroelectrica sunt detaliate patru amenajări în care compania a vărsat bani cu nemiluita. Una dintre acestea este amenajarea Râului Olt pe sectorul Făgăraş-Hoghiz, care cuprinde acumularea Veneția, cu un volum total de 375 de milioane de metri cubi, şi centrala hidroelectrică Făgăraş, cu o putere instalată de 27 MW. Între funcțiunile acesteia se enumeră „asigurarea unui debit de 35 mc/s pentru alimentarea cu apă industrială şi potabilă a obiectivelor economice de pe cursul Oltului, inclusiv a apei de răcire necesară pentru viitoarea centrală nuclearo-electrică care se va amplasa în această zonă", potrivit raportului Euro Insol întocmit de Remus Borza. O hotărâre de guvern din 1996 prevedea predarea investiţiei către Apele Române, însă aceasta nu a fost preluată niciodată. În 2003, o altă hotărâre de guvern abrogă actul normativ din 1996, astfel că aceste acumulări cu folosinţă complexă revin în patrimoniul Ministerului Industriilor. Raportul menționează că, în perioada 2005-2012, Hidroelectrica a pompat 431 de milioane de lei în amenajarea Oltului pe acea zonă şi a altor trei investiții cu componentă hidroenergetică redusă. /România Liberă, http://www.romanialibera.ro/actualitate/locale/centrala-nucleara-in-judetul-brasov-276106.html /Jurnalul Naţional, http://www.jurnalul.ro/economia/balbe-nucleare-hidroelectrica-622757.htm

Dosar penal pentru poluare accidentală pe CugirPolițiştii au întocmit un dosar penal pentru poluare, după ce în apa râului Cugir au fost deversate substanțe periculoase care au omorât peştii. Poliția Oraşului Cugir a fost

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

Page 6: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

sesizată de către reprezentanți ai Ocolului Silvic Sâpcea Cugir despre faptul ca pe râul Cugir plutesc peşti morți. La fața locului s-a deplasat o echipă mixtă formată din polițişti, reprezentanți ai Gărzii Naționale de Mediu şi cei ai S.G.A. Apele Romane, personal silvic şi un reprezentant al asociației sportive “Pescarul Şurianu” Cugir, ocazie cu care s-a constatat că pe râul Cugir pe o suprafață de 300 m în aval de gura de evacuare a Stației de Neutralizare a SC UM Cugir SA II, plutesc mai mulți peşti din speciile păstrăv şi mreană. Reprezentanții Apelor Române au recoltat probe de apă şi peşti. În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit cauza mortalității piscicole din Râul Cugir, ca fiind deversarea accidentală de ape uzate tehnologic în Râul Cugir de la S.C.U.M. Cugir S.A, fără neutralizare, din cauza defectării pompei de transport a substanțelor neutralizante. În cauză a fost întocmit un dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul comiterii infracțiunii de „poluare prin evacuarea, în apă, în atmosferă sau pe sol a unor deşeuri sau substanțe periculoase”, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 98, pct. 2, din O.U.G. 195/2005. /Realitatea, http://www.realitatea.net/dosar-penal-pentru-poluare-accidentala-pe-cugir_1001270.html

Sancţiuni de 75.000 lei pentru poluarea Dunării cu grăsimi, în apropiere de Liceul de Marină din GalaţiComisarii de mediu gălățeni au aplicat, marți, două amenzi în valoare totală de 75.000 lei celor două societăți implicate, în urmă cu cinci zile, în poluarea Dunării cu grăsimi, în apropiere de Liceul de Marină din Galați, informează Agerpres.Potrivit şefului Comisariatului Gărzii de Mediu Galați, Mărioara Gătej, firma SC Prutul Galați, producătoare de ulei vegetal, a fost amendată cu 50.000 de lei pentru că din cauza unor defecțiuni la stația de epurare a produs reziduurile poluante, iar societatea edilitară Apă Canal cu 25.000 lei pentru că a permis deversarea reziduurilor în Dunăre. Firma producătoare de ulei este considerată de comisarii de mediu principala vinovată pentru poluarea Dunării cu grăsimi. Cantităţi mari de substanţe poluante au ajuns, în urmă cu cinci zile, în canalul colector al oraşului şi de acolo în fluviu, pata de grăsimi atingând o suprafaţă de peste 300 metri pătraţi. Pe de altă parte, reprezentanţii Apă Canal au

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

Page 7: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

recunoscut că poluarea a fost favorizată de o lucrare făcută la un canal colector. "La Liceul de Marină, acolo unde este gura de vărsare, s-a realizat o lucrare care nu s-a putut face decât în condiții de debite reduse pe sistem şi Dunăre scăzută. Un colector de deversare s-a depresurizat şi a depăşit pragul. Pe acolo a venit acea poluare", a declarat directorul tehnic al societății, Niță Podaru. Cele două societăți au dreptul legal de a contesta în instanță în maximum 15 zile decizia comisarilor de mediu. /Antena3, http://www.antena3.ro/romania/sanctiuni-de-75-000-lei-pentru-poluarea-dunarii-cu-grasimi-in-apropiere-de-liceul-de-marina-din-galati-182778.html

Aurul de la Certej, jud. Hunedoara, exploatat pe scară largă pe bază de cianuri. Rovana Plumb: Ieri am aflatExploatarea aurului va fi în sfârşit posibilă, însă nu la Roşia Montană, ci în județul Hunedoara. Asta pentru că Guvernul USL a aprobat prima exploatare a aurului pe scară largă pe bază de cianuri din România. Acțiunea a primit avizul de la mediu încă din iulie, însă ministrul de resort, Rovana Plumb susține că abia ieri a aflat de acest lucru.Proiectul minier de la Certeju de Sus aparține canadienilor de la Eldorado Gold Corporation şi ocupă o suprafață de 450 de hectare. Circa 45 de milioane de tone de minereu vor fi procesate în cadrul său şi va fi utilizată peste o tonă şi jumătate de cianură pe an. Astfel, timp de 16 ani, aproape 200 de ha de pădure vor fi defrişate pentru extragerea minerului, în timp ce reziduurile rezultate vor fi depozitate într-un iaz de decantare în aer liber. Până când vor începe lucrările însă ministrul Mediului a cerut deja demisia directorului Agenției Regionale pentru Protecția Mediului care a spus "da" acordului dintre canadieni şi proiectul de la Certej. Motivul invocat este faptul că aceasta nu a spus autorității de mediu despre aprobarea acordului. Ba mai mult, Rovana Plumb susține că a aflat din presă despre acest subiect. „Ieri am aflat. Directoarea de la ARPM Timişoara nu a informat nici ministerul Mediului, nici Agenția Națională de Mediu. Agențiile au personalitate juridică, dar trebuia să informeze ministerul de aprobarea acordului de mediu pentru proiectul Certej, având în vedere că este vorba de un obiectiv de interes național şi internațional" a spus Plumb potrivit Gândul. De cealaltă parte însă directoarea Agenției a ținut să precizeze că, potrivit legii, nu este obligată să anunțe

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

Page 8: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

autoritatea națională de mediu despre emiterea unui astfel de acord. ONG-urile de mediu nu sunt însă deloc mulțumite de unda verde dată de Guvern exploatărilor de aur pe bază de cianuri. /B1 Tv, http://www.b1.ro/stiri/economic/aurul-de-la-certej-jud-hunedoara-exploatat-pe-scara-larga-pe-baza-de-cianuri-rovana-plumb-ieri-am-aflat-36787.html

Administraţia Canalelor Navigabile estimează o depăşire a recordului istoric de traficDin cauza debitelor scăzute pe Dunăre, ACN a restricționat traficul prin efectuarea de ecluzări cuplate. Pentru a patra lună consecutiv în acest an, traficul pe cele două canale navigabile româneşti a trecut de bariera celor 3.000.000 tone capacitate (tc) tranzitate, fapt fără precedent în istoria canalului, anunță reprezentanții companiei naționale Administrația Canalelor Navigabile SA Constanța. În luna august, traficul pe canalele Dunăre - Marea Neagră şi Poarta Albă - Midia Năvodari l-a depăşit pe cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut, de 3.065.000 tc, înregistrând 3.110.000 tc. Astfel, prin volumul realizat în primele 8 luni ale anului curent, a fost deja depăşit traficul realizat pe tot parcursul anului 2009, perspectiva pentru 2012 fiind aceea de depăşire chiar a recordului înregistrat pe canalele navigabile româneşti în anul 2005, respectiv de 32.000.000 tc!. Oficialii companiei susțin că în perioada 2005 - 2012, a avut loc o schimbare radicală a structurii traficului pe zone de proveniență. Dacă în 2005 traficul extern a reprezentat 22% din total, iar cel intern 78%, în 2012 traficul extern a reprezentat până acum 61%, iar cel intern 39%. Cele mai importante mărfuri tranzitate au fost cerealele - 38%, minereurile de fier - 19%, produsele minerale brute - 13%, minereurile neferoase - 19% şi combustibili solizi - 6%. La fel ca şi anul trecut, Dunărea a înregistrat niveluri de debit din ce în ce mai scăzute, fapt care a afectat semnificativ circulația mărfurilor. Cu toate că pe canalele navigabile adâncimea apei asigură pescaje de maxim 5,5 m, în zona Cernavodă nivelul Dunării nu permite pescaje mai mari de 1,6 m. În aceste condiții, susțin reprezentanții companiei constănțene, Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral a transmis trecerea la nivelul 2 de atenţionare, Administraţia Canalelor Navigabile fiind obligată să restricţioneze traficul prin

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

Page 9: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

efectuarea de ecluzări cuplate astfel încât, printr-un singur consum de apă, să fie asigurată trecerea navelor din ambele sensuri, aval/amonte şi amonte/aval. /Bursa, http://www.bursa.ro/?s=companii_afaceri&articol=181030

Sprijin financiar pentru zonele afectate de secetaMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest an sa fie sprijinite financiar. „Actiunile la nivelul Uniunii Europene ar trebui sa aiba in vedere posibilitatea acordarii de sprijin financiar regiunilor si activitatilor afectate de seceta, ca si efect a schimbarilor climatice, poate chiar din Fondul European de Solidaritate”, a spus Rovana Plumb. Totodata, ministrul Mediului a subliniat necesitatea organizarii unei campanii de constientizare si informare a cetatenilor referitoare la efectele schimbarilor climatice, solicitand in acest sens si sprijinul Comisarului European. De asemenea, ministrul Mediului a declarat, luni, in cadrul intalnirii pe care a avut-o cu Dacian Ciolos, comisarul european pentru agricultura, ca finantarea canalului magistal Siret - Baragan ar putea fi asigurata de realizarea unui parteneriat public privat. Potrivit ministrului Mediului, canalul Siret - Baragan este o solutie necesara si imediata pentru combaterea secetei asupra populatiei si mediului. "Dorim ca finanțarea acestui proiect să poată fi realizată fie printr-un parteneriat public privat, fie cu ajutorul fondurilor europene”, a afirmat Rovana Plumb. Oficialul roman a subliniat faptul ca seceta trebuie sa devina o prioritate la nivel comunitar. /Green Report, http://www.green-report.ro/stiri/sprijin-financiar-pentru-zonele-afectate-de-seceta /B1 Tv, http://www.b1.ro/stiri/economic/rovana-plumb-ar-vrea-bani-de-la-ue-pentru-romanii-afecta-i-de-seceta-36869.html /Agerpres, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/145490-Rovana-Plumb-Este-necesara-adoptarea-unei-strategii-de-actiune-pentru-combaterea-efectelor-negative-ale-secetei.html/Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/rovana-plumb-propune-ajutoare-de-la-ue-pentru-regiunile-si-activitatile-afectate-de-seceta-10021226

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

Page 10: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

/Cotidianul, http://www.cotidianul.ro/rovana-plumb-propune-ajutoare-de-la-ue-pentru-regiunile-si-activitatile-afectate-de-seceta-193343//Gândul, http://www.gandul.info/financiar/rovana-plumb-propune-ajutoare-de-la-ue-pentru-regiunile-si-activitatile-afectate-de-seceta-10021157

Teme similareSuma disponibilă pentru investiţii în irigaţii a fost suplimentată cu 60 milioane de euro Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a anunțat marți că pune la dispoziția celor care vor să investească în irigații şi lucrări de îmbunătățiri funciare încă 60 milioane de euro, în urma realocărilor financiare din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). Banii sunt disponibili în cadrul sesiunii ce se va desfăşura în perioada 3 septembrie-15 octombrie şi pot fi solicitați pentru investiții în modernizarea sau retehnologizarea sistemelor de irigații, inclusiv pentru stații de pompare sau de contorizare, precum şi pentru lucrări de îmbunătățiri funciare care să asigure funcționarea optimă a sistemelor de irigații. Aceste tipuri de investiții pot primi până la un milion euro, sumă care acoperă integral totalul cheltuielilor eligibile pentru investițiile de utilitate publică ce deservesc întreaga comunitate. Pentru investițiile de utilitate publică ce deservesc doar o parte din comunitate, sprijinul financiar nerambursabil este de 75% din totalul cheltuielilor eligibile. În acest caz, ajutorul public acordat nu va putea depăşi 750.000 euro pentru un proiect. Plafonul minim acceptat pentru un proiect este de 5.000 de euro şi reprezintă valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarii sunt organizațiile şi federațiile de utilitate publică ale proprietarilor sau deținătorilor de terenuri agricole, constituite în conformitate cu legislația în vigoare. "Prin această măsură de finanțare se acordă fonduri nerambursabile pentru creşterea eficienței activității agricole prin îmbunătățirea aprovizionării cu input-uri şi o mai bună valorificare a produselor rezultate. Se are astfel în vedere diminuarea ris-cului şi incertitudinii în agricultură, prin reducerea incidenței fenomenelor naturale (seceta, eroziunea solului etc.). De asemenea, investițiile finanțate prin vor contribui la ameliorarea calității mediului şi la diminuarea surselor de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

Page 11: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

poluare", se arată într-un comunicat al APDRP. Până în prezent, pentru Măsura 125, "Îmbunătățirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii", APDRP a selectat pentru finanțare 465 de cereri, prin care s-au solicitat 524 de milioane de euro. Dintre acestea, 48 de proiecte, cu o valoare de 62 milioane de euro, prevăd inves-tiții în infrastructura de irigații . Fondurile alocate prin Măsura 125 aferente sesiunii din septembrie 2012 reprezintă contribuție de la bugetul de stat 20% şi contribuția Uniunii Europene-80%. Seceta a afectat peste 3,7 milioane de hectare de teren (peste 40% din suprafața arabilă), iar în cazul grâului 30% din culturile însămânțate în toamna lui 2011 au suferit de lipsa apei, reiese din datele prezentate recent de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), citate de Mediafax. Suprafața agricolă totală a Româ-niei este de 13,3 milioane de hectare, din care 8,3 milioane de hectare reprezintă teren arabil. De asemenea, la culturile de primăvară, au fost afectate de secetă pes-te 1,7 milioane de hectare, ceea ce reprezintă circa 32,5 % din suprafața totală cultivată la începutul anului. Din culturile de primăvară afectate de secetă, cea mai gravă situație se regăseşte la porumb (81,2% din suprafața însămânțată) şi la floarea-soarelui (45,8%). Exploatațiile de mici dimensiuni şi de subzistență, deținute de persoane fizice, au suferit cel mai mult de pe urma secetei. /Bursa, http://www.bursa.ro/suma-disponibila-pentru-investitii-in-irigatii-a-fost-suplimentata-cu-60-milioane-de-euro-181175&s=companii_afaceri&articol=181175.html/Agerpres, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/145587-APDRP-60-de-milioane-de-euro-pentru-investitii-in-irigatii-disponibili-in-urma-realocarii-financiare.html/Financiarul, http://www.financiarul.ro/2012/09/05/apdrp-60-de-milioane-de-euro-pentru-investitii-in-irigatii-disponibili-in-urma-realocarii-financiare//Ziarul Financiar, http://www.zf.ro/eveniment/suma-disponibila-pentru-investitii-in-irigatii-a-fost-suplimentata-cu-60-milioane-de-euro-10020718/Curierul Naţional, http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2012-09-05/Inca+60+mil.+euro+pentru+cei+ce+vor+sa+investeasca+in+irigatii

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

Page 12: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

/Puterea, http://www.puterea.ro/articol/irigatii_suma_pentru_investitii_suplimentata/Gândul, http://www.gandul.info/financiar/bani-europeni-fermierii-pot-accesa-60-de-milioane-de-euro-pentru-investitii-in-sisteme-de-irigatii-10020019

Apă geotermală exploatată ilegal în SânmartinO comisie formată din ordinul prefectulului a bătut din poartă-n poartă în comuna Sânmartin pentru a-i prinde pe cei care exploatează ilegal apa geotermală. Ca urmare a secării lacului termal „Ochiul Mare“ din stațiunea Băile 1 Mai, prefectul județului Bihor, Claudiu Pop, a dispus la mijlocul lunii august constituirea unei comisii de control care să verifice dacă apa geotermală din comuna Sânmartin este exploatată ilegal. Comisia, coordonată de viceprimarul comunei Sânmartin, Nicolae Leuce, a fost alcătuită din reprezentanți ai Instituției Prefectului, Primăriei Sânmartin, Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), Agenției pentru Protecția Mediului, Gărzii de Mediu şi Inspectoratului Județean de Poliție Bihor. Aceştia au bătut din poartă-n poartă şi i-au întrebat pe oameni cum îşi încălzesc locuințele şi ce apă folosesc, în speranța că aşa vor reuşi să-i depisteze pe cei care folosesc ilegal apa geotermală. În urma acestor controale, care s-au desfăşurat în perioada 17 – 30 august, s-au descoperit mai multe foraje executate ilegal. În total, au fost verificate 161 de locații, dintre care 112 aparțin unor persoane fizice, iar restul persoanelor juridice care-şi desfăşoară activitatea pe raza comunei Sânmartin. La 38 de locații nu au fost găsiți acasă proprietarii, astfel că ex le-au lăsat înştiințări de a contacta ulterior comisia, la Primăria Sânmartin. „În zona Sânmartin – Băile Felix – Băile 1 Mai s-a constatat că pe teritoriul comunei Sânmartin există şapte perimetre de explorare – exploatare a apei geotermale cu licență A.N.R.M. De asemenea, sa constatat că S.C. Turism Felix S.A. are 49 de contracte de furnizare a apei geotermale, din care 12 au fost controlate şi au fost identificate 31 de locații cu piscine“, a declarat prefectul Claudiu Pop. În urma controalelor au fost depistate mai multe pensiuni şi societăți comerciale care exploatau ilegal apa geotermală. De exemplu, SC Antimos SRL, din Cordău. „Aici exista un foraj a cărui adâncime a fost declarată la 130 de metri, declarat în prezent nefuncțional. Până în 2008 a fost funcțional, din acesta

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

Page 13: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

extrâgându-se apă rece. S-a făcut notificarea nr. 4283 din 28.08.2012 prin care s-a dispus ca măsură să se cimenteze forajul până la data de 30 august“, a declarat Claudiu Pop. Măsura impusă a fost aplicată, în caz contrar administratorul firmei riscând să i se facă plângere penală. Comisia a dispus şi într-un alt caz cimentarea unui astfel de foraj. Acesta a fost decsoperit la o persoană fizică, tot din satul Cordău. Aceasta solicitase utilizarea forajului în baza Legii Minelor nr. 85/2003, care dă dreptul persoanelor fizice să utilizeze izvoarele de apă minerale de pe proprietățile private pentru nevoi proprii, fără licență şi plata redevenței miniere. ANRM a răspuns însă negative solicitării deoarece apa extrasă din forajul respectiv a fost considerată apă geotermală. Deşi comisia de control a dispus cimentarea forajului, persoana în cauză nu s-a conformat, cerând prelungirea termenului până la clarificarea situației cu ANRM. O altă persoană fizică, de data asta din Băile Felix, nu numai că nu şi-a cimentat forajul descoperit pe proprietatea acestui, dar a şi dat în judecată ANRM. „La domnul Pavel Soane există o piscină care la data controlului era alimentată cu apă de la rețea. Acesta mai deține un foraj care, inițial, a fost proiectat pentru apă rece, obținându-se în timpul execuției apă geotermală. Din acest foraj se realizează încălzirea cu pompe de căldură. S-a dispus cimentarea forajului până la data de 30 august, zi în care domnul Soanea a forumulat o plângere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâta ANRM”, a declarat prefectul județului Bihor. Deoarece o mare parte dintre cei prinşi că utilizează foraje de apă au solicitat amânarea cimentării acestor foraje până când instituțiile abilitate se pronunță dacă apa extrasă este sau nu geotermală, comisia a acceptat prelungirea termenului de punere în partică a măsurii până la data de 20 septembrie, ora 15.00. Potrivit lui Gheorghe Rațiu, comisarul şef al Gărzii de Mediu – Comisariatul Județean Bihor, situația apei geotermale este îngrijorătoare deoarece pânza freatică a scăzut cu circa 1,5 metri. „Am verificat lucrările care se fac la Ochiul Mare. S-a dispus crearea unor praguri pentru păstrarea apei, iar rezultatele déjà se văd, Ochiul e plin acum cu apă“, a declarat Rațiu. Potrivit lui Radu Miron Avram, expert în cadrul ANRM, exploatarea legală a apei geotermale nu ar pune în pericol izvorul de apă geotermală, însă seceta prelungită şi exploatațiile ilegale au dus la situația de azi. „Secarea lacului Ochiul Mare are atât cauze naturale, cât şi făcute de mâna omului. Seceta prelungită, de peste 20 de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

Page 14: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

ani, este una dintre cauze“, a explicat Radu Miron Avram. Potrivit prefectului Claudiu Pop, dacă problema apei nu va fi rezolvată, nu este exclus să se dispună raționalizarea consumului de apă deoarece apele geotermale reprezintă atât o avuție județeană, cât şi națională. /Realitatea, http://www.realitatea.net/apa-geotermala-exploatata-ilegal-in-sanmartin_1001522.html

Secetă în majoritatea regiunilor agricolePrognoza meteorologică estimează că ploile, locale şi în general slabe cantitativ, se vor semnala cu precădere în jumătatea de nord a țării ceea ce va accentua fenomenul de secetă. Fenomenul de secetă se semnalează în cea mai mare parte a regiunilor agricole, prognoza pentru 4-10 septembrie estimând ploi slabe cantitativ, potrivit siteului Administrației Naționale de Meteorologie (ANM). Prognoza meteorologică estimează că ploile, locale şi în general slabe cantitativ, se vor semnala cu precădere în jumătatea de nord a țării şi vor avea o probabilitate mai mare de apariție în zilele de 6 şi 7 septembrie."În aceste condiții, fenomenul de secetă pedologică cu diferite grade de intensitate, respectiv moderată, puternică şi local extremă se va semnala în cea mai mare parte a regiunilor agricole", subliniază ANM. Ministrul mediului şi pădurilor, Rovana Plumb, a avut, luni, la Bruxelles, o întâlnire bilaterală cu comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, tema principală fiind seceta care a afectat România şi efectele acesteia asupra mediului şi agriculturii.O strategie pentru combaterea efectelor secetei trebuie să devină o prioritate pentru guvern, a spus ministrul mediului şi pădurilor. Dacian Cioloş a precizat că în reforma politicii agricole comune pentru perioada 2014-2020 a introdus posibilitatea acoperirii acestor pierderi prin intermediul creării unui fond mutual de gestiune a riscului. /Radio România Actualităţi, http://www.romania-actualitati.ro/seceta_in_majoritatea_regiunilor_agricole-44015 /Mediafax, http://www.mediafax.ro/economic/anm-fenomenul-de-seceta-se-semnaleaza-in-cea-mai-mare-parte-a-regiunilor-agricole-10019107

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

Page 15: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

Teme de mediu Cluj: Numărul incendiilor de vegetaţie creşte din cauza seceteiSeceta le dă bătăi de cap nu doar agricultorilor, ci şi pompierilor clujeni. De la începutul anului aceştia au intervenit la aproape 600 de arderi necontrolate ale vegetației.Ieri, de exemplu, a izbucnit un incendiu de pădure în comuna clujeană Mărişel, unde a fost nevoie de intervenția a 30 de oameni. Condițiile climaterice sunt un factor important în izbucnirea acestor incendii, spun specialiştii de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență. Iar temperaturile ridicate şi seceta din acest an au făcut ca numărul incendiilor necontrolate de vegetație să fie în creştere. Multe dintre acestea, 336 mai exact, au fost stinse de pompieri, în colaborare cu voluntarii care activează în cadrul Inspectoratului. /Reaitatea, http://www.realitatea.net/cluj--numarul-incendiilor-de-vegetatie-creste-din-cauza-secetei_1001386.html

Harghita: Un nou incendiu de pădure a izbucnit în judeţUn nou incendiu a cuprins o pădure tânără de brad din apropierea comunei Remetea, la fața locului intervenind pompieri militari şi civili, dar şi silvicultori. Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Harghita, Alina Ciubotariu, a declarat că focul se manifestă la o pădure tânără de brad, din regenerare naturală, pe o suprafață de patru hectare. La fața locului au acționat toată ziua pompierii de la Serviciul Voluntar din Remetea, dar în cursul după amiezii, când au văzut că situație este pe cale să scape de sub control, au cerut sprijinul pompierilor profesionişti. Pentru stingerea focului intervine un echipaj de la Detaşamentul ISU Gheorgheni, ajutat de pompierii civili din Ditrău, Remetea şi Lăzarea, precum şi de lucrători silvici şi angajați ai Gărzii de Mediu. Alina Ciubotariu a explicat că există riscul ca incendiul să se propage în pădurea masivă, motiv pentru care în zonă s-a deplasat şi Brigada Operativă a ISU Harghita. Potrivit sursei citate, s-a reaprins şi incendiul din zona Lacu Roşu, pe o suprafață de 30 ari de pădure tânără de molid. /Agerpres, http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/145605-Harghita-Un-nou-incendiu-de-padure-a-izbucnit-in-judet.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

Page 16: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

Căutătorii de fier vechi din Ploieşti, cercetaţi penal pentru... poluarePolițiştii ploieşteni au întocmit, zilele trecute, un dosar penal sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de “furt calificat”, şi “poluare prin evacuarea, cu ştiință, în apă, în atmosferă sau pe sol a unor deşeuri sau substanțe periculoase”. Polițiştii Secției 1 Ploieşti au fost seizați ieri cu privire la faptul că la Groapa Ecologică de Gunoi situată pe centura de Est a municipiului se află mai multe persoane care efectuează săpături . La fața locului au fost identificate nouă persoane care efectuau săpături în vederea sustragerii de materiale feroase pe care le depozitau în două atelaje hipo. Din verificări a rezultat că rampa de gunoi se află în conservare din anul 2000 şi este interzis a se efectua săpături întrucât există pericolul poluării mediului înconjurător. În imediata apropiere se află râul Teleajen, existând pericolul surpării malurilor şi deversării deşeurilor în albia râului. În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de “furt calificat”, şi “poluare prin evacuarea, cu ştiință, în apă, în atmosferă sau pe sol a unor deşeuri sau substanțe periculoase”. /Realitatea, http://www.realitatea.net/cautatorii-de-fier-vechi-din-ploiesti--cercetati-penal-pentru----poluare_1001650.html /Adevărul, http://www.adevarul.ro/locale/ploiesti/Noua_hoti_de_fier_din_Ploiesti-dosare_penal_pentru_poluare_0_768523179.html

Tulcea: Studiu privind capacitatea de suport a activităţii de turism în Delta DunăriiProiectul DanubeParks va continua în următorii doi ani, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) din Tulcea sperând ca în cadrul acestuia să se deruleze un studiu privind capacitatea de suport a Rezervației în ceea ce priveşte turismul. Inițiat în anul 2009, proiectul a avut drept obiective optimizarea managementului Ariilor Protejate prin schimburi de experiență, dezvoltarea de concepte comune de conservare, consolidarea vocii politice a Ariilor Protejate la nivel internațional prin Strategii Dunărene şi implementarea unor proiecte pilot, în proiect fiind implicate de la început 12 arii protejate situate în apropierea Dunării. 'O activitate foarte importantă din punctul nostru de vedere care se va desfăşura în cadrul proiectului este un studiu asupra

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

Page 17: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

capacității de suport a activității de turism. Tot susținem că dorim o dezvoltare durabilă a turismului în Delta Dunării, adică un turism la limita de suportabilitate a zonei, dar nu avem un asemenea studiu. Acesta ar fi un indicator foarte important pentru noi atunci când discutăm despre capacitate de cazare din Rezervației, despre navele de transport a turiştilor şi, de ce nu, despre activitatea de pescuit sportiv din Deltă', a declarat pentru AGERPRES guvernatoarea Rezervației, Viorica Bîscă. În cadrul proiectului DanubeParks s-au realizat strategii pentru speciile periclitate, ca de exemplu vulturul codalb, precum şi schimburi de experiență, în urmă cu aproape două luni primindu-se aprobarea pentru finanțarea celei de-a doua etape a proiectului. Pe lângă cele 12 arii protejate dunărene care au participat la prima parte a proiectului, în noul proiect se vor implica şi arii protejate din Ungaria, Serbia, Croația, Bulgaria, România şi Republica Moldova. De foarte mulți ani, conducerea ARBDD a sesizat public faptul că nu există un studiu privind capacitatea de suport a Deltei în ceea ce priveşte turismul, existând semnale potrivit cărora unele arii naturale protejate din Rezervație sunt afectate de vizitatori. /Agerpres, http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/145557-Tulcea-Studiu-privind-capacitatea-de-suport-a-activitatii-de-turism-in-Delta-Dunarii.html

Teme internaţionaleCe a lăsat în urmă uraganul Isaac. Vezi cel mai recent bilanţ al autorităţilorFurtuna tropicală Isaac, ridicată ulterior la rang de uragan, a distrus cel puțin 13.000 de case în statul american Louisiana, au anunțat autoritățile. Oamenii care au putut să se întoarcă acasă îndură temperaturi caniculare şi încearcă să reconstruiasca tot ce a distrus furia naturii. Circa 100.000 de persoane stau încă în beznă, din cauza daunelor produse în zonă, a anunțat guvernatorul Louisianei. Rafelele de vânt au bătut cu o viteză de aproape 130 de km/oră. Potrivit unui bilanț privizoriu, furtuna tropicală Isaac a ucis 19 persoane în Haiti şi a dus la dispariția a altor şi şase. Furtuna Isaac s-a transformat în uragan de categoria întâi în timp ce se apropia de Louisiana (sud), , la exact şapte ani după ce un alt uragan, Katrina, a rămas în istorie pentru distrugerile pe care le-a provocat. Pe 29 august 2005, uraganul Katrina - de categoria trei - a atins New Orleans,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

Page 18: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

producând una dintre cele mai grave catastrofe naturale din istoria Statelor Unite şi omorând aproximativ 1.800 de persoane. /Antena3, http://www.antena3.ro/externe/ce-a-lasat-in-urma-uraganul-isaac-vezi-cel-mai-recent-bilant-al-autoritatilor-182808.html

Harta mărilor aduce beneficii de 600 de milioane de euroO harta digitala a fundului marilor ar aduce beneficii de 600 de milioane de euro pe an, a anuntat Comisia Europeana. Acum cateva zile, la Bruxelles, Comisia a adoptat Cartea verde asupra cunoasterii mediului marin.O baza de date "coerenta, accesibila tuturor"Noul document propune si intomirea, pana in anul 2020, a unei harti digitale a fundului marin al apelor europene. Harta se va realiza prin colectarea si integrarea datelor existente intr-o baza de date “coerenta, accesibila tuturor”. Pentru a facilita realizarea hartii marine unice, Comisia Europeana a lansat o consultare care ramane deschisa pana la data de 15 decembrie 2012. “Noua harta digitala multi-rezolutie continua a fundului marin al apelor europene ar trebui sa aiba rezolutia cea mai ridicata posibil si sa acopere topografia, geologia, habitatele si ecosistemele. Ea ar trebui sa ofere acces la observatii si informatii actualizate privind starea fizica, chimica si biologica a coloanei de apa si sa fie insotita de date conexe privind impactul activitatilor umane si de prognoze oceanografice. Toate aceste informatii trebuie sa fie usor accesibile, interoperabile si sa nu prezinte restrictii privind utilizarea. Harta va trebui imbunatatita printr-un proces continuu care sa ii sporeasca in mod treptat adecvarea la scop si care sa le permita statelor membre sa creasca potentialul programelor lor de observare, esantionare si studiu al mediului marin”, informeaza Comisia Europeana. In acest moment, informatiile de acest tip sunt detinute, in paralel, de sute de institutii din Europa. Accesul la datele deja colectate precum si autorizatia de a le utiliza sunt greu de obtinut, iar integrarea datelor reprezinta un proces costisitor.Locuri de munca noi, energie nepoluanta si alimente sanatoaseEstimarea beneficiilor financiare ale viitoarei harti marine unice a fost realizata de Maria Damanaki, comisar european pentru afaceri maritime si pescuit.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

Page 19: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

„O abordare mai structurata in ceea ce priveste cunostintele despre mediul marin poate fi benefica pentru economia europeana. Ea poate imbunatati competitivitatea celor care lucreaza pe marile si coastele noastre cu 300 milioane euro pe an si poate genera noi oportunitati in valoare de inca 200 milioane euro anual. Beneficiile reducerii gradului de incertitudine sunt mai dificil de calculat, insa estimam ca daca am putea reduce cu 25 la suta pe an incertitudinea in ceea ce priveste cresterea viitoare a nivelului marii, i-am ajuta pe cei responsabili de protejarea coastelor Europei sa economiseasca inca 100 milioane de euro anual. O prima serie de proiecte-pilot a demonstrat ca aceasta abordare este fezabila. Ne vom baza pe experienta dobândita cu ajutorul acestor proiecte”, a anuntat Maria Damanaki. Potrivit Comisiei Europene, marile si oceanele “pot genera locuri de munca motivante si aducatoare de satisfactii care sa raspunda asteptarilor tinerilor”, pot furniza energie nepoluanta si pot indeparta, in acest mod, riscul unei catastrofe climatice. Din spatiul marin se pot extrage proteine pentru o alimentatie sanatoasa, precum si produse farmaceutice si enzime provenite din organismele acvatice.Mineritul marin va utiliza tehnologiile din industria petrolieraComisia Europeana confirma si posibilitatea “mineritului marin”, care ar acoperi o parte a cererii mondiale de materii prime. Exploatarea resurselor din mari si oceane se va realiza prin utilizarea tehnologiilor de observare, de manevrare la distanta si de constructii submarine, dezvoltate pana acum, in principal, in industria petroliera.Extinderea activitatilor umane in mediul marin va oferi noi oportunitati de ocupare a fortei de munca, corespunzator strategiei Europa 2020. Pe de alta parte, viitoarea harta marina digitala este necesara intrucat “resursele sunt numeroase, dar nu infinite. Trebuie sa ne asiguram ca aceasta extindere a economiei albastre este sustenabila. Trebuie sa stim care este starea actuala a marii si cum poate evolua in viitor. Trebuie sa intelegem care va fi impactul schimbarilor climatice asupra oceanelor”, subliniaza Comisia Europeana. /Green Report, http://www.green-report.ro/stiri/harta-marilor-aduce-beneficii-de-600-de-milioane-de-euro

PRESA LOCALĂ

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

Page 20: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ

Teme ABADosar penal pentru poluare accidentală pe CugirPoliția Oraşului Cugir a fost sesizată de către reprezentanți ai Ocolului Silvic Sâpcea Cugir despre faptul ca pe râul Cugir plutesc peşti morți. La fața locului s-a deplasat o echipă mixtă formată din polițişti, reprezentanți ai Gărzii Naționale de Mediu şi cei ai S.G.A. Apele Romane, personal silvic şi un reprezentant al asociației sportive “Pescarul Şurianu” Cugir, ocazie cu care s-a constatat că pe râul Cugir pe o suprafață de 300 m în aval de gura de evacuare a Stației de Neutralizare a SC UM Cugir SA II, plutesc mai mulți peşti din speciile păstrăv şi mreană. Reprezentanții Apelor Române au recoltat probe de apă şi peşti. În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit cauza mortalității piscicole din Râul Cugir, ca fiind deversarea accidentală de ape uzate tehnologic în Râul Cugir de la S.C.U.M. Cugir S.A, fără neutralizare, din cauza defectării pompei de transport a substanțelor neutralizante. În cauză a fost întocmit un dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul comiterii infracțiunii de „poluare prin evacuarea, în apă, în atmosferă sau pe sol a unor deşeuri sau substanțe periculoase”, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 98, pct. 2, din O.U.G. 195/2005./City News AB, http://alba.citynews.ro

Anchetă penală la UM Cugir SA pentru poluarea râului Cugir cu reziduuri toxicePoliția şi Garda Națională de Mediu Alba cercetează penal modul în care râul Cugir a fost puternic poluat luni, 3 septembrie, după ce Uzina Mecanică Cugir a deversat accidental reziduri toxice. Efectul imediat a fost o moartea unei importante cantități de peşte din râul poluat. Poliția Oraşului Cugir a fost sesizată ieri de către reprezentanți ai Ocolului Silvic Sapcea Cugir despre faptul ca pe râul Cugir plutesc peşti morți. La fata locului s-a deplasat o echipă mixtă formată din polițişti, reprezentanți ai Gărzii Naționale de Mediu şi cei ai S.G.A. Apele Romane, personal silvic şi un reprezentant al asociației sportive “Pescarul Şurianu” Cugir, ocazie cu care s-a constatat că pe râul Cugir pe o suprafață de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

Page 21: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

300 m în aval de gura de evacuare a Stației de Neutralizare a SC UM Cugir SA II, plutesc mai mulți peşti din speciile păstrăv şi mreană.Reprezentanţii Apelor Române au recoltat probe de apă şi peşti.În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit cauza mortalității piscicole din Râul Cugir, ca fiind deversarea accidentală de ape uzate tehnologic în Râul Cugir de la S.C.U.M. Cugir S.A, fără neutralizare, din cauza defectării pompei de transport a substanțelor neutralizante. În cauză a fost întocmit un dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul comiterii infracțiunii de „poluare prin evacuarea, în apă, în atmosferă sau pe sol a unor deşeuri sau substanțe periculoase”, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 98, pct. 2, din O.U.G. 195/2005. /Unirea AB, http://www.ziarulunirea.ro/

O banală deversare de ape uzate a ucis peştii din rîul CugirÎn aceste zile, o banală deversare accidentală de ape uzate de la Uzina Mecanică din Cugir în rîul din localitate a produs moartea a nenumărați peşti din rîu. Oare la ce ar duce scurgerea accidentală a apelor poluate cu cianură din iazul de decantare de peste 63 de hectare propus, de compania Eldorado Gold Corporation, în proiectul de exploatarea a aurului de la Certej? O deversare accidentală de ape uzate tehnologic, din cauza defectării pompei de transport a substanțelor neutralizante, de la SC Uzina Mecanică SA Cugir, a provocat mortalitate piscicolă în rîul Cugir. Inspectoratul de Poliție Județean Alba a anunțat că reprezentanți ai Ocolului Silvic Sîpcea Cugir au sesizat Polițiadespre faptul că pe rîul Cugir plutesc peşti morți. O echipă mixtă, formată din polițişti, reprezentanți ai Gărzii Naționale de Mediu şi ai Sistemului de Gospodărirea Apelor Alba Iulia, personal silvic şi un reprezentant al Asociației Sportive “Pescarul Şurianu” Cugir, s-a deplasat la fața locului, ocazie cu care s-a constatat că pe rîu, pe o suprafață de 300 de metri în aval de gura de evacuare a Stației de Neutralizare a SC UM Cugir SA II, plutesc mai mulți peşti din speciile păstrăv şi mreană.În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit cauza mortalității piscicole ca fiind deversarea accidentală de ape uzate tehnologic în rîul Cugir de la S.C.Uzina Mecanică S.A, fără neutralizare, din cauza defectării pompei de transport a substanțelor neutralizante. În cauză a fost întocmit un dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

Page 22: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

comiterii infracțiunii de “poluare prin evacuarea în apă, în atmosferă sau pe sol a unor deşeuri sau substanțe periculoase”. /Făclia CJ, http://www.ziarulfaclia.ro/o-banala-dversare-de-ape-uzate-a-ucis-pestii-din-riul-cugir/

Aproape o treime din suprafaţa agricolă din Mureş este poluatăAproape o treime din suprafața agricolă a județului Mureş este poluată cu nutrienți.Acest tip de poluare poate fi, însă, transformat într-un avantaj pentru agricultură, spun specialiştii în mediu din Mureş. Este vorba de crearea de platforme de stocare a gunoiului de grajd care să fie distribuit apoi pe suprafețele cultivate. Directorul Agenției de Proitecția Mediului Mureş, Dănuț Ştefănescu, a subliniat că o reală monitorizare a acestui tip de poluare a început doar după anii 90. Deocamdată cei care poluează solul şi subsolul cu nutrienți nu au fost sancționați, spune şeful Gărzii de Mediu Mureş, Laurențiu Cincea. Acesta precizează că se va trece la aplicarea de amenzi doar dacă fermele de animale sau crescătorii individuali vor continua să arunce necontrolat gunoiul de grajd. Pe lista localităților vulnerabile la poluarea cu nitrați în Bazinul Hidrografic Mureş figurează 4 comune din județul Mureş, 6 din județul Arad, 3 comune din județul Hunedoara şi câte una din Alba şi Harghita. In aceste zone, fântânile sunt poluate cu substanțe chimice care s-au infiltrat în pânza freatică din grajdurile sau din fermele oamenilor. Nitrații sunt periculoşi pentru că apa infestată odată consumată scade rezistența generală a organismului iar sugarii şi copiii pot chiar să moară. Nitrații pot provoca, de asemenea, avorturi spontane şi infertilitate masculină. /Radio Mureş MS, http://www.radiomures.ro/stiri/aproape_o_treime_din_suprafa_a_agricola_din_mure_este_poluata.html

La doi paşi de Roşia Montană, proiectul de exploatare a aurului la Certej a primit acord de mediu. Ministrul Rovana Plumb a cerut verificări în acest cazProiectul minier de exploatare a zăcământului auro-argentifer de la Certej (județul Hunedoara), aparținând companiei “Deva Gold” SA a primit acordul de mediu din partea

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

Page 23: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

Agenției Regionale pentru Protecția Mediului Timişoara. Oficialii companiei româno-canadiene estimează începerea exploatării minereului în trimestrul al doilea al anului 2015. În acest timp, acordurile pentru proiectul asemănător de la Roşia Montană (Alba) întârzie. Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a solicitat verificări în regim de urgență privind respectarea normelor legislative la acordarea avizului de mediu, iar, dacă se vor descoperi nereguli, acordul se anulează. Proiectul “Exploatarea minereurilor auro – argintifere din perimetrul Certej”, comuna Certeju de Sus, județul Hunedoara are ca titular compania „Deva Gold” SA. La aceasta sunt acționari, cu 20% Minvest Deva şi „European Goldfields”, cu 80%, preluată în decembrie 2011 de „Eldorado Gold Corporation”, o companie minieră canadiană, listată la bursa din Vancouver. Este un producător de talie internațională, care deține şapte exploatări miniere funcționale, două exploatări în construcție, patru proiecte în dezvoltare, un proiect de extindere şi un program de explorare extins. Are afaceri în Turcia, China, Grecia, Brazilia şi România. Anul acesta, compania preconizează o producție de aur de aproximativ 660.000 uncii şi urmează să producă 1,7 milioane uncii de aur peste patru ani. Exploatarea de la Certej cuprinde un perimetru de 450 de hectare, unde compania canadiană urmează să proceseze 45 de milioane de tone de minereu, cu investiții totale de minim 200.000 de euro, pe o perioadă de 16 ani. Concentrația estimată este de 1,8 grame de aur la tona de minereu. Potrivit datelor comunicate în presa centrală, pentru extragerea metalului prețios, vor fi utilizate, în fiecare an, 1.653 de tone de cianură. Reprezentanții „Deva Gold” au precizat însă, tot pentru presa centrală, că în faza de exploatare nu se vor folosi cianuri. Doar dacă va fi vorba de prelucrare, procedeul va fi cu circuit închis şi cu un adaos minim de cianură. În fiecare an, valoarea estimată a metalelor va ajunge la 200 de milioane de dolari. Pentru faza de costrucții este nevoie de 800 de angajați, iar pentru cea de exploatare de 450-500. În procedura de eliberare a avizului de mediu, au fost incluse etape de consultări cu autoritățile din Ungaria, Serbia, iar investitorul aşteaptă acum eliberarea autorizațiilor de construcții. Etapa de exploatare ar urma să înceapă în al doilea trimestru din 2015. Proiectul de la Certej este similar celui de la Roşia Montană, din punct de vedere al impactului asupra mediului prin utilizarea în procesul de exploatare/procesare a cianurilor. Organizații non-guvernamentale au inițiat proceduri

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

Page 24: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

de contestare al eliberării avizului de mediu pentru proiectul de la Certej. Asociațiile Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Alburnus Maior şi Re.Generation atrag atenția, într-un comunicat, citat de rtv.net, asupra creării unui precedent pentru proiectul de la Roşia Montană: “Proiectul minier propus la Certej, județul Hunedoara, de către compania canadiană Eldorado Gold Corporation prin intermediul societății Deva Gold a primit acordul de mediu din partea Agenției Regionale pentru Protecția Mediului Timişoara, creând astfel un precedent extrem de periculos pentru România. Prin detaliile sale – impactul devastator asupra mediului, vicii de legalitate, rețeaua de acționari, respectiv companiile deținătoare, proiectul de exploatare de la Certej se aseamănă celui propus la Roşia Montană, atrăgând de-a lungul timpului critici serioase din partea organizațiilor de protecția mediului din România”. Acum, ministrul Mediului, Rovana Plumb, a solicitat verificarea procedurilor de eliberare a acordului de mediu pentru Proiectul Certej, de către APM Timişoara. Dacă se constată că nu s-au respectat toate prevederile legale, acesta se va anula. /Alba 24 AB http://www.alba24.ro/

Proiectul Certej. „Nu comentez ce a spus ministrul, dar noi suntem în legalitate cu toate avizele”Mii de oameni aşteaptă demararea proiectului de exploatare a minereului aurifer de la Certej. Cei mai mulți sunt foşti mineri pentru care acest proiect le-ar aduce înapoi locurile de muncă. Proiectul minier propus la Certej de către compania canadiană Eldorado Gold Corporation prin intermediul societății Deva Gold a primit acordul de mediu din partea Agenției Regionale pentru Protecția Mediului Timişoara, iar în câteva luni – iar asta depinde de cât de repede se mişcă autoritățile române – ar putea fi eliberată autorizația de construcție. Mai trebuie doar autorizaţia de construcţieNicolae Stanca, directorul Deva Gold, spune că, dacă cineva îşi imaginează că lucrurile au mers repede, se înşeală. „Suntem în procedură din anul 2009, iar în toată această perioadă au fost comisii peste comisii şi au avut loc o serie de dezbateri publice cu populația din zonă şi întâlniri cu responsabilii din Ungaria”, a declarat Nicolae Stanca. Iar

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

Page 25: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

după eliberarea autorizației de construcție, proiectul va putea demara. „Acolo se va construi totul de la zero. Este ca o casă fără fundație. Exploatarea propriu zisă ar putea începe după vreo 2 ani şi jumătate, după finalizarea construcției complexului minier”, a mai spus directorul Deva Gold. Oricum, veştile sunt bune pentru localnici, pentru că în faza de construcție vor fi angajate 800 de persoane. De asemenea, alți 550 de oameni vor fi angajați în faza de exploatare, pentru o perioadă de 20 de ani. Exploatarea auriferă de la Certej se va întinde pe o suprafață de 456 de hectare, iar proiectul care a primit acordul de mediu presupune procesarea a 45 de milioane de tone de minereu cu o concentrație de 1,8 g de aur pe tona de minereu, precum şi utilizarea unei cantități de cianură de sodiu de 1653 tone pe an, timp de 16 ani, adică pe perioada de operare a minei. Ca şi în cazul proiectului Roşia Montană, reziduurile rezultate după prelucrare, inclusiv cele cu cianură şi metale grele, vor fi depozitate într-un iaz de decantare în aer liber cu o suprafață totală de 63 de hectare. Nicolae Stanca subliniază, însă, că procedeul este diferit față de cel propus la Roşia Montană. Conform informațiilor oficiale, principalul investitor, Eldorado Gold Corporation, este o companie minieră canadiană, listată la bursa din Vancouver, care operează şi în Grecia, Turcia, China şi Brazilia. Compania minieră a preluat, în decembrie 2011, European Goldfields, care deținea 80% din societatea Deva Gold SA, celelalte 20% din acțiuni fiind deținute de compania Minvest Deva. /Ziarul Hunedoreanului HD

Teme similareNu mai este apă în fântâni şi viaţa merge înainteÎn Consiliul Local Sighişoara s-a discutat şi despre problema apei din Hetiur. Titu Pavel reprezentantul comunității din Hetiur a cerut explicit curățarea fântânilor ,,din vale” singurele care mai alimentează cu apă comunitatea. Aceste puțuri sunt publice, ale Primăriei, şi nu sunt întreținute corespunzător. S-a dovedit din nou cu această secetă că fântânile ,,din deal” seacă şi practic o mare parte din comunitatea hetiureană depinde de cele câteva puțuri din vale. Pavel a mai adus în atenția consilierilor problemele legate de păşuni care nu sunt bine delimitate şi nici bine întreținute, nu s-au forat puțuri

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

Page 26: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

pentru adăparea animalelor, nu s-au aranjat drumurile de acces, dar se încasează banii pentru administrarea păşunilor. /Punctul MS, http://punctul.ro/2012/09/02/

Fermierii pot accesa fonduri pentru sisteme de irigaţii Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit pune la dispoziția fermierilor hunedoreni, fonduri europene nerambursabile pentru finanțarea proiectelor de irigații şi lucrări de îmbunătățiri funciare. Județul Hunedoara este deficitar la capitolul sisteme de irigații. Prin proiectul lansat de către APDRP, toți fermierii hunedoreni pot să solicite în perioada 3-15 octombrie, fonduri europene nerambursabile pentru finanțarea proiectelor de irigații şi lucrări de îmbunătățiri funciare. Fondurile, în valoare totală de 60 de milioane de euro, pot fi solicitate pentru investiții în modernizarea sau retehnologizarea sistemelor de irigații pentru stații de pompare sau de contorizare, precum şi pentru lucrări de îmbunătățiri funciare care să asigure funcționarea optimă a sistemelor de irigații. „Se poate primi până la un milion de euro pe proiect, în cazul în care investițiile sunt de utilitate publică şi deservesc întreaga comunitate. Aceste tipuri de investiții sunt 100 la sută nerambursabile. Investițiile care deservesc o parte din comunitate sunt 75 la sută nerambursabile. Un lucru de precizat este faptul că plafonul minim accesat este de 5.000 de euro. Beneficiarii pot fi organizațiiile şi federațiile de utilitate publică ale proprietarilor sau ale deținătorilor de terenuri agricole. Cererile pentru fondurile nerambursabile se pot depune până în data de 15 octombrie, la Oficiile Județene ale APDRP, zilnic între orele 9.00 şi 14.00. Până în momentul de față nu a fost depusă nicio cerere la nivel de județ”, a precizat şefa de serviciu din cadrul APDRP, Florinda Crăciun. Prin această măsură se urmăreşte, diminuarea riscului şi incertitudinii în agricultură, prin reducerea incidenței fenomenelor naturale (seceta), dar şi ameliorarea calității mediului şi diminuarea surselor de poluare. /Glasul Hunedoarei HD

500.000 lei pe apa de ploaie Încă o înțelegere între două unități care nu pot trăi una fără cealaltă, când vine vorba de sistemul de canalizare pluvială din oraş. Curățare şi decolmatare guri de scurgere şi cămine de vizitare, spălare conducte principale de canalizare pluvială, înlocuire şi

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

Page 27: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

refacere guri de scurgere, racorduri surpate/întrerupte, plăci de acoperire, capace carosabile şi necarosabile pentru cămine de vizitare, reparații şi întreținere stații de pompare ape pluviale, vidanjare tronsoane de drumuri publice în caz de precipitații abundente. Pentru toate acestea, Primăria Arad a fost dispusă să plătească până la 518.546 lei. Intervențiile vizează 3.833 de cămine de vizitare, 6.135 guri de scurgere, 22 de stații de pompare ape pluviale şi 174 de kilometri de conducte colectoare de apă pluvială. Toate intervențiile ar urma să se realizeze într-un an calendaristic, contractul de achiziție publică fiind semnat de reprezentanții Primăriei Arad. Municipalitatea a scos la licitație publică, în vară, lucrarea intitulată „întreținere şi reparații la sistemul de canalizare pluvială din municipiul Arad”, o lucrare la care nu a acceptat împărțirea în loturi, fiind dispusă să plătească încă de la început 518.548,39 lei, fără TVA. Cea mai avantajoasă. Regulile de participare la licitație au fost destul de dure: liste de lucrări la care au participat în ultimii cinci ani, dovada existenței utilajelor prin certificate de înmatriculare, intervalele de intervenție (de la primirea ordinului de intervenție până la realizarea efectivă a acesteia, de pildă, cel mult 30 de minute în cazul căderilor masive de precipitații) etc. Ca de obicei la astfel de licitații, Primăria Arad a decis să aleagă oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Singura companie. Aşa cum era de aşteptat o astfel de ofertă nu a atras atenția altor firme decât a Companiei de Apă Arad. A fost singura societate care a depus ofertă pentru licitația Primăriei Arad. În atari condiții, nu e de mirare că suma maximă pe care Municipalitatea a fost dispusă să o cheltuiască pe curățări şi decolmatări e identică, până la virgulă, cu cea pe care Compania de apă a fost dispusă să o primească pentru astfel de intervenții (518.548,219 lei). /Jurnalul Arădean AR

Reţeaua de canalizare o prioritate în comuna Rapoltu Mare Primarul comunei Rapoltu Mare, Octavian Roman, continuă majoritatea lucrărilor începute în mandatul trecut. Cel mai important proiect aflat în desfăşurare este cel care vizează realizarea rețelei de canalizare în satele comunei. Rețea de canalizare finalizată, urmează stațiile de epurare. Cel mai important proiect aflat în fază de execuție, la ora actuală, în comuna Rapoltu Mare este cel care priveşte

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

Page 28: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

realizarea rețelei de canalizare şi a stațiilor de epurare în patru sate ale comunei Rapoltu Mare, Bobâlna, Boiu şi Folt. Proiectul este finanțat din fonduri guvernamentale şi are o valoare de aproximativ 12 milioane de lei. „Rețeaua de canalizare a fost finalizată în Rapoltu Mare, Bobâlna, Boiu şi Folt. În localitatea Rapolțel, deşi inițial era inclusă în proiect, lucrările nu au putut fi demarate aici având în vedere caracteristica zonei. Fiind teren stâncos utilajele care ar fi efectuat săpăturile ar fi afectat şi structura de rezistență a gospodăriilor din zonă. Astfel, am fost nevoiți să renunțăm la realizarea lucrării de canalizare”, susține edilul şef. Rețeaua de canalizare şi cea pluvială au fost finalizate în satele vizate, acum se mai lucrează la construirea stațiilor de epurare din Rapoltu Mare, Bobâlna şi Folt. Investiția se va finaliza în vara anului 2013. /Glasul Hundoarei HD

Teme de mediuSute de hectare au fost mistuite de flăcări în HarghitaPeste 700 de hectare de vegetație uscată şi fond forestier au fost mistuite de flăcări, în Harghita, în luna august. Pentru stingerea incendiilor, au acționat sute de pompieri militari şi civili, silvicultori sau voluntari. Datele furnizate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență Harghita arată că în luna august s-au produs 75 de astfel de incendii de vegetație uscată şi pădure, mai multe decât în luna iulie, când pompierii militari şi civili au intervenit la 54 de cazuri. În unele dintre situații, echipele de intervenție s-au luptat aproape o săptămână să stingă focurile şi doar venirea ploii a dus la lichidarea incendiilor. Potrivit Biroului de Presă al ISU Harghita, la sfârşitul săptămânii trecute s-a intervenit pentru stingerea a nouă incendii de vegetație uscată, iar două dintre ele, de la Lacul Roşu şi zona Bălan, continuă să se manifeste. Județul Harghita s-a confruntat, în acest an, cu un număr foarte mare de incendii de vegetație uscată şi pădure, cele mai multe fiind generate de focurile aprinse şi lăsate nesupravegheate de diverse persoane. /Radio Mureş HR, http://www.radiomures.ro/stiri/sute_de_hectare_au_fost_mistuite_de_flacari_in_harghita.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

Page 29: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

O pădure de lângă Remetea a fost cuprinsă de flăcăriO pădure tânără de brad din apropierea comunei harghitene Remetea a fost cuprinsă de flăcări. Pentru stingerea incendiului au intervenit pompieri militari, civili şi silvicultori. Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Harghita, Alina Ciubotariu, incendiul a cuprins patru hectare dintr-o pădure tănără de brad, din regenerare naturală. Pentru stingerea lui au acționat toată ziua pompierii voluntari din Remetea, dar în cursul după amiezii, când au văzut că situație este pe cale să scape de sub control, au cerut sprijinul pompierilor profesionişti. Pentru stingerea focului intervine un echipaj de la Detaşamentul ISU Gheorgheni, ajutat de pompierii civili din Ditrău, Remetea şi Lăzarea, precum şi de lucrători silvici şi angajați ai Gărzii de Mediu. În această după amiază s-a reaprins şi incendiul din zona Lacu Roşu, pe o suprafață de 30 ari de pădure tânără de molid. /Radio Mureş HR, http://www.radiomures.ro/stiri/o_padure_de_langa_remetea_a_fost_cuprinsa_de_flacari.html

Teme economiceCei mai mari datornici la buget, pe cale de anihilare – „Hunedoara” va fi scoasă la privatizare în 2013Termocentralele Mintia şi Paroşeni, „la pachet” cu patru mine viabile din cadrul CNH Petroşani vor fi „aruncate” pe piață. Complexul Energetic „Hunedoara”, companie ce urmează a fi creată prin fuzionarea Termocentralelor Paroşeni şi Mintia cu patru mine viabile din cadrul Companiei Naționale a Huilei (CNH) Petroşani este programată pentru privatizare la începutul anului viitor. De asemenea pentru a rezolva problema arieratelor, guvernul s-a angajat în fața Fondului Monetar Internațional(FMI) să finalizeze până la sfârşitul anului lichidarea Companiei Naționale a Huilei (CNH) Petroşani. FMI cere măsuri. Pentru a rezolva problema arieratelor pe care companiile de stat continuă să le acumuleze într-un ritm amețitor, reprezentanții FMI solicită guvernului o serie de măsuri menite să redreseze această situație. Printre recomandările făcute de experții fondului se află vânzarea unor pachete de acțiuni, privatizarea sau chiar lichidarea companiilor care produc pierderi uriaşe în economie. Pe „lista neagră” a

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

Page 30: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

guvernului se află atât CNH Petroşani, cât şi Termoelectrica, companie din care fac parte Termocentralele Mintia şi Paroşeni. O soluție de moment pentru rezolvarea problemelor celor trei firme de stat hunedorene, soluție care se va materializa până la sfârşitul acestei luni o reprezintă înființarea Complexului Energetic Hunedoara. După înființarea acestei companii conform scrisorii de intenție trimisă de guvern către FMI, această entitate energetică urmează să fie privatizată la începutul anului viitor. De asemenea, guvernul se angajează să selecteze membrii consiliilor de administrație şi managerii doar de pe listele de candidați selectați de companiile angajate să asiste la proces. În plus, se specifică că numirea membrilor consiliului de administrație şi a directorilor generali se va face pentru perioade limitate de timp. /Servus HD

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA

Teme ABAPescuitul, autorităţile şi şmecherii balastierelorSunt un om simplu, după fire şi după port, cum ar spune poetul. Îmi place să respect legea şi îmi place atunci când şi legea mă respectă pe mine. Vă aduceți aminte când eram mici, în spatele blocului faceam “concursuri” de opinie dacă Bruce Lee îl bate pe Rahan sau pe Tarzan şi invers. În mod evident, Chuck Norris nu era inclus în aceste dezbateri deoarece încă de pe atunci ne era clar la nivel de subconştient că el era deasupra tuturor. Pe măsură ce creştem concursul de opinii nu se mai poartă între super-eroii copilăriei noastre. Disputa se mută într-un tărâm cât se poate de real, Bruce Lee este înlocuit de cei ce respectă legea şi Rahan de cei care o încalcă. Dacă mă întrebați pe mine, întotdeauna voi considera, contrar majorității, că cel care respectă legea e mai puternic, deoarece el reuşeşte să trăiască după nişte reguli, reuşeşte să le respecte, să le aplice şi să le folosească în beneficiul său şi atâta timp cât în cultura societății noastre nu reuşim să prețuim pe aceia care respectă legea, mai mult decât pe şmecherii care o încalcă, nu avem leac pentru vindecare. Sâmbăta trecută am încercat să merg la pescuit pe râul Someş. Nu sunt un pescar strălucit. Pescuiesc de placere şi nu mănânc peştii pe care-i prind. E doar un hobby. Din nefericire pentru mine, Someşul pe

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

Page 31: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

care am vrut să pescuiesc nu mai era acolo. Am găsit acolo pe unde cândva trecea un râu, o salbă de balastiere. Fie că scoteau balastru direct din apa Someşului, dupa cum se vede în pozele de mai jos(în cazul balastierei de la Braniştea), fie că şi-au făcut pod (!!!) peste râu ca să nu mai ocolească câțiva kilometri şi să ducă balastrul cât mai repede în balastieră - cum e cazul balastierei din Ciceu-Cristur. Am plecat supărat de-acolo şi am venit mai sus pe Someş, la confluența sa cu Şieul, doar că acolo, din nou surpriză! Balastiera de la Mogoşeni tocmai ce deversa nămol în râu şi Someşul venea murdar. Nimic din batjocura descrisa mai sus nu este conform legii. Toate aceste lucruri sunt ilegale şi nimeni (din autoritățile abilitate) nu ia un dram de măsură. Tocmai de aceea, în fiecare an, râul suferă modificări grave ale albiei. Diferenta dintre nivelul actual şi cel de acum câțiva ani este de peste 5 metri. Mai mult, albia se umple de nămolul deversat de balastiere, volumul hidrografic scade prin infiltrații, impactul asupra faunei piscicole fiind nimicitor. Totul se întâmplă fără ca cineva să ia o minimă măsură împotriva acestor termite. M-am intalnit pe malul apei cu un coleg de suferință-pescar ca şi mine- un cadru didactic ieşit în pensie, care mi-a vorbit minute bune despre o presupusă mafie a balastierelor, mafie care e concentrată în jurul unui cult religios. Nu ştiu dacă este sau nu este aşa, dar stau să mă întreb cum se împacă o credință în Dumnezeu, clamată în fiecare duminică la biserică, cu bataia de joc la adresa lucrului lăsat de El pe acest pământ? Cum poți să susții că eşti credincios şi crezi în El, ca şi creator şi să-ți bați joc de ceea ce a lasat El pe acest pămant? Asemeni unor Iude contemporane cu noi, pentru a obține nişte arginți în plus şi beneficiind de slăbiciunea statului, şmecherii din balastierele județului distrug bunul nostru comun. Asta nu este decât încă o dovadă că, pentru majoritatea dintre ei, Dumnezeul la care se închina ei este banul. Redacția Bistrițeanul.ro face un apel către cititorii care cunosc situația altor balastiere şi efectul lor asupra altor zone din județ să ne trimită fotografii şi informații despre situația din zonă pe adresa: [email protected]. Vrem să sesizăm şi public asupra situației grave în care a ajuns mediul din cauza exploatării necontrolate a balastierelor, iar astfel să punem autoritățile în mişcare. /Bistriteanul, http://www.bistriteanul.ro/Fii_reporter_Pescuitul_autorit%C4%83%C8%9Bile_%C8%99i_%C8%99mecherii_balastierelor-1346766539239.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

Page 32: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

Seacă râurile din judeţSeceta prelungită din ultima perioadă, precum şi temperaturile ridicate din ultimele luni au determinat scăderi semnificative ale debitelor principalelor cursuri de apă din județ. Astfel, debitul râurilor Someş şi Crasna a scăzut de cinci ori comparativ cu debitul mediu multianual, în timp ce pe râul Tur acest debit a scăzut de aproape zece ori comparativ cu acelaşi debit multianual, înregistrându-se cele mai mici debite din ultimii 20 de ani. Totodată, zeci de văi şi pârâuri din județ au secat în totalitate. Tot din cauza precipitațiilor foarte scăzute, stratul freatic, adică apa subterană de mică adâncime, a scăzut cu până la doi metri, lucru care a determinat secarea multor fântâni din satele județului. Din fericire, cel puțin deocamdată nu sunt înregistrate probleme în ceea ce priveşte alimentarea cu apă a marilor oraşe deoarece, în afară de oraşul Negreşti Oaş, în toate celelalte oraşe se foloseşte apa de mare adâncime pentru alimentare. De asemenea, nu sunt probleme nici cu poluarea, deoarece în județ nu sunt poluatori mari, iar stațiile de epurare îşi fac cu prisosință datoria, doar mici probleme cu oxigenarea apei în râuri. În continuare, se anunță o toamnă foarte secetoasă, lucru ce poate determina scăderea şi mai mult a debitelor de apă pe principalele râuri şi secarea altor văi şi pârâuri.Râuri transformate în pâraiePotrivit datelor furnizate de Serviciul de Gospodărire a Apelor (SGA) Satu Mare, pe principalele cursuri de apă din judeţ sunt înregistrate, în această perioadă, cele mai scăzute debite de apă din ultimii 20 de ani. Astfel, la stația de la Satu Mare, debitul pe râul Someş este de 21 mc/s, de cinci ori mai mic decât debitul mediu multianual care este de 125 mc/s, fiind înregistrat cel mai mic debit de apă din ultimii 20 de ani. Recordul minim de debit pe Someş a fost înregistrat în anul 1954 când a fost de 9,7 mc/s. De asemenea, debitul râului Tur, la Turulung, a scăzut de zece ori față de debitul mediu multianual, în prezent fiind înregistrat un debit de apă de 0,89 mc/s, față de debitul mediu anual de 9,61 mc/s, fiind cel mai scăzut debit din ultimii 20 de ani, pragul minim fiind înregistrat în anul 1990 cu 0,069 mc/s. Şi debitul râului Crasna a scăzut de circa cinci ori. Astfel, dacă debitul mediu multianual pe acest râu înregistrat la Domăneşti este de 5,55 mc/s, în prezent se înregistrează un debit de apă de doar 0,94

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

Page 33: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

mc/s, pragul minim fiind înregistrat în luna mai a anului 2000 când a fost de 0,54 mc/s.Văi şi pârâuri secate totalDacă principalele cursuri de apă au fost serios afectate de secetă şi caniculă, văile şi pârâurile au secat în totalitate. Reprezentanții SGA ne-au informat că au secat chiar şi văi mai mari cum ar fi Lechincioara, la Boineşti, valea Văii Vinului sau râul Turț, la Gherța Mare. Pe lângă acestea, mai sunt alte zeci de văi şi pârâuri prin albia cărora nu curge niciun strop de apă. Totodată, au secat sau sunt aproape seci şi principalele canale de apă din județ, cum ar fi Homorodul, în timp ce marea majoritate a canalelor colectoare de pe terenurile agricole au secat în totalitate.Apele subterane au secat cu până la 2 metriProbleme nu sunt înregistrate numai la apele de suprafaţă dar şi la cele subterane. Potrivit directorului SGA Satu Mare, Vasile Andrieş, în judeţ sunt peste 150 de sonde care măsoară apa din stratul freatic de mică adâncime, până la 30 de metri. “Şi pânza de apă freatică de mică adâncime a scăzut foarte mult. Sunt înregistrate zone în judeţ unde nivelul hidrostatic a scăzut cu peste 2 metri. Cel puţin de când ştiu eu, nu au mai fost înregistrate scăderi atât de mari a acestui nivel”, ne-a declarat Vasile Andrieş.Scăderea substanţială a stratului freatic de apă a determinat secarea a sute de fântâni din judeţ. “Dacă nivelul hidrostatic a scăzut atât de mult, atunci fântânile de la sate nu mai au cum să se alimenteze şi, în consecinţă, au secat sau sunt pe punctul de a seca, depinde şi de adâncimea acestora. Avem informaţii că în multe sate fântânile din gospodăriile de la ţară nu mai au apă”, a mai precizat directorul SGA.Fără probleme mari, deocamdatăDin fericire, cu toate că debitele de apă au scăzut atât de mult, nu au fost înregistrate probleme însemnate în ceea ce priveşte poluarea, flora şi fauna. Directorul SGA Satu Mare, Vasile Andrieş, a precizat că nu au fost înregistrate nici creşteri însemnate ale poluării pe cursurile de râuri, asta şi datorită faptului că în judeţ nu există poluatori mari, iar staţiile de epurare curăţă apele reziduale înainte de a ajunge în apele curgătoare.Flora şi fauna, cu excepţia faptului că au fost văzute pe râul Someş mai multe scoici moarte, probabil din cauza oxigenării insuficiente a apelor, se dezvoltă aproape normal,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

Page 34: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

fiind afectate mai mult de caniculă decât de debitele foarte scăzute ale cursurilor de apă.Secetă prelungităDirectorul SGA Satu Mare, Vasile Andrieş, a precizat că atât scăderea debitelor de apă la suprafaţă cât şi a stratului freatic de mică adâncime se datorează secetei prelungite. “Nu doar seceta şi canicula din acest an au determinat reducerea debitelor de apă ci şi seceta de anul trecut. Practic, putem vorbi de o secetă prelungită, pentru că şi anul trecut volumul precipitaţiilor a fost mult sub nivelul mediu multianual. În acest an, cu excepţia lunilor aprilie şi mai, când au fost câteva ploi, în rest precipitaţiile au fost foarte puţine sau chiar deloc”, ne-a declarat Vasile Andrieş. În ceea ce priveşte prognozele pentru perioadă următoare, acestea nu arată deloc bine. Directorul SGA a precizat că acum nu se mai fac prognoze pe termen foarte lung. “Ni se spune doar că pentru lunile de toamnă volumul precipitaţiilor va fi cu 60-70% mai mic decât în mod normal în această perioadă, dar nu ni se spune nimic concret. De aceea nici nu iau în considerare foarte mult aceste prognoze. Însă, după cum stau lucrurile, eu prevăd că vom avea parte şi de o toamnă foarte secetoasă, lucru care ar putea duce la scăderea şi mai mult a debitelor cursurilor de apă şi nivelului hidrostatic”, a mai adăugat Vasile Andrieş. /Gazeta de Nord-Vest, http://www.gazetanord-vest.ro/2012/09/04/seaca-raurile-din-judet/

Morţi de sete, pe malul râuluiJudețul Maramureş are o rețea hidrografică bine echilibrată, alimentată de izvoarele de pe versanți (Mara, Iza, Vişeul, Cavnicul, Lăpuşul) sau străbătut de râuri importante (Tisa şi Someşul). De altfel, şi numele regiunii se spune că ar fi format din numele a două râuri (cu amendamentul că Mureş e un dublet pentru un curs local de apă, fără să se ştie cu precizie care este acesta). Cu mult înainte, în preistorie, depresiunea Maramureşului (străbătută azi de Iza, Mara şi Vişeu) a fost un fund de mare, dovadă depozitele de sare de la Ocna-Şugatag şi Coştiui. Cu aşa istorie şi aşa prezent, ne-am aştepta ca maramureşenii să exceleze la capitolul managementul resurselor de apă. Din păcate, nu este aşa. În ultimii ani, satele din regiune au suferit cumplit din pricina secetei

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

Page 35: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

prelungite. De 20 de ani, primarii din comune încropesc proiecte pentru realizarea unor aducțiuni de apă şi nici în prezent lucrările nu s-au finalizat integral. În multe sate s-a forat după interes (pe terenul cui trebuia să încaseze banii) şi apa e nepotabilă sau are debit prea mic. Oamenii au ajuns să străpungă pământul pentru a amenaja fântâni şi să închidă robinetul de la rețea. Alții şi-au curățat şi şi-au adâncit fântânile vechi. Autoritățile sunt depăşite de situație şi nu găsesc soluții. De irigații pe suprafețe mari nici nu poate fi vorba, deşi unii fermieri şi-au forat deja fântâni în câmp, cu țeavă, până la pânza freatică, şi îşi udă culturile cu costuri minime (şi cu profit mare). De unde se vede treaba că a trecut vremea când trebuia să aşteptăm ajutor de la stat, iar soluțiile (simple şi practice) tot mediul privat le generează. Cât priveşte alimentarea cu apă a aglomerațiilor urbane, deocamdată, tot greul cade pe acumularea de la Strâmtori-Firiza. Barajul de la Runcu e dovada impotenței parlamentarilor de Maramureş din ultimele decenii, care nu au fost în stare să aducă în județ suficiente fonduri pentru a finaliza lucrarea. După cum spuneam, avem o rețea hidrografică de excepție, dar un management al resurselor de apă lamentabil. Va veni o vreme (foarte curând) când vom regreta această nepăsare, cu atât mai mult cu cât încălzirea globală aduce pe tapet criza apei în tot mai multe regiuni ale lumii . /Glasul Maramuresului,http://www.glasul.ro/main.php?show=13&lang=ro&name=#Morti_de_sete_pe_malul_raului

Teme similareCea mai mare parte a zonelor agricole sunt afectate de secetaMeteorologii informează că fenomenul de secetă se semnalează în cea mai mare parte a regiunilor agricole, prognoza pentru 4-10 septembrie estimând ploi slabe cantitativ, potrivit site-ului Administrației Naționale de Meteorologie (ANM). “La data de 3 septembrie 2012, conținutul de umiditate în stratul de sol 0-20 cm (ogor), prezintă valori scăzute (secetă pedologică moderată-SM) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică-SP şi local extremă-SE), pe majoritatea suprafețelor agricole. Rezerva de apă din sol se încadrează în limite satisfăcătoare (AS), apropiate de optim (ApO) şi optime (AO), în cea mai mare parte a Munteniei, nordul Moldovei, centrul Dobrogei, local în

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

Page 36: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

sud-vestul şi sudul Transilvaniei, nordul Banatului”, arată sursa citată. În intervalul 4-10 septembrie 2012, prognoza meteorologică estimează că ploile, locale şi în general slabe cantitativ, se vor semnala cu precădere în jumătatea de nord a țării şi vor avea o probabilitate mai mare de apariție în zilele de 6 şi 7 septembrie. “În aceste condiții, fenomenul de secetă pedologică cu diferite grade de intensitate, respectiv moderată, puternică şi local extremă se va semnala în cea mai mare parte a regiunilor agricole”, subliniază ANM, citata de Mediafax. Ministrul Mediului şi Pădurilor, Rovana Plumb, a avut, luni, la Bruxelles, o întâlnire bilaterală cu comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, tema principală fiind seceta care a afectat România şi efectele acesteia asupra mediului şi agriculturii. În acest context, ministrul Rovana Plumb a subliniat faptul că seceta este o preocupare centrala la nivel guvernamental şi trebuie să devină o prioritate şi la nivel comunitar. “Este de aşteptat ca schimbările climatice să accentueze fenomenele privind deficitul de apă şi seceta. Este necesară adoptarea unei strategii de acțiune pentru combaterea efectelor negative ale secetei şi pentru finanțarea masurilor necesare ce vizeaza diminuarea acestor efecte, prin diferite programe”, a spus Plumb . /Informaţia Zilei,http://www.informatia-zilei.ro/mm/actualitatea/cea-mai-mare-parte-a-zonelor-agricole-sunt-afectate-de-seceta

Peste o sută de mii de hectare de terenuri agricole, păşuni şi livezi, afectate de secetăPeste o sută de mii de hectare de terenuri agricole, păşuni şi livezi din Bistrița-Năsăud sunt afectate de secetă, potrivit unei informări transmise, marți, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) de Direcția pentru Agricultură Bistrița-Năsăud, transmite corespondentul MEDIAFAX. Conform raportului, până la sfârşitul lunii august au fost afectate de seceta prelungită 100.295 de hectare de teren, din care 41.273 de hectare de teren arabil, restul fiind păşuni şi livezi. Conform sursei citate, porumbul de pe 1.664 de hectare a fost distrus în totalitate din lipsa apei, iar de pe alte circa 17.000 de hectare în proporție de peste 30 la sută. Grâul de toamnă a fost calamitat parţial pe 163 de hectare, iar cel de primăvară total, pe 200 de hectare. Orzoaica de primăvară este

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

Page 37: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

distrusă parţial pe o suprafaţă de 745 de hectare, iar ovăzul pe 788 de hectare. Au mai fost afectate total culturile de floarea soarelui (pe 40 hectare), soia boabe (20 de hectare), cartofi (180 de hectare) şi legume (72 de hectare). De asemenea, plantele pentru nutreţ au fost distruse total pe 790 de hectare şi parţial pe alte peste 10.000 de hectare. Conform sursei citate, păşunile naturale au fost distruse în proporţie de peste 30 la sută, pe o suprafaţă de peste 47.000 de hectare, iar fâneţele naturale pe circa 9.500 de hectare. În ceea ce priveşte livezile, şapte hectare sunt calamitate total şi circa 10.000 de hectare parţial. Şeful Staţiei Meteorologice Bistriţa, Aurel Marcu, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că nu a mai prins niciodată în cariera sa un an atât de secetos. “Am citit în arhive că, în 1952, când eu aveam doi ani, a mai fost un an secetos, comparabil cu acesta. Eram prea mic să-mi aduc aminte. E un deficit extraordinar de mare de apă în sol. În luna iulie, media multianuală a precipitaţiilor trebuia să fie de 87 de litri, dar a plouat doar 17. În august, media multianuală indica valoarea de 65 şi a plouat doar 25, iar temperaturile au fost extrem de ridicate pentru zona judeţului Bistriţa-Năsăud. Din păcate, şi luna septembrie se anunţă la fel de săracă în precipitaţii”, a declarat Aurel Marcu. / Bistriţa Online, http://bistritaonline.ro/2012/09/04/peste-o-suta-de-mii-de-hectare-de-terenuri-

agricole-pasuni-si-livezi-afectate-de-seceta/

Teme de mediuMinisterul Mediului sprijină mai multe campanii de colectare şi gestionare a deşeurilorMinistrul Rovana Plumb, a semnat miercuri protocoale de colaborare cu Asociațiile Colective Ecotic, Recolamp, Environ şi SNRB (Asociația Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor), anunță Ministerul Mediului şi Pădurilor. Protocoalele au ca scop îndeplinirea atribuțiilor legale care revin, atât Ministerului Mediului şi Pădurilor, cât şi asociațiilor colective autorizate pentru preluarea responsabilității producătorilor de echipamente electrice şi electronice, în domeniul gestionării deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE) şi în domeniul gestionării deşeurilor de baterii şi acumulatori (DBA).

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

Page 38: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

Încheierea acestor protocoale de colaborare reprezintă un argument în favoarea susținerii pe care ministrul Rovana Plumb o acordă demersurilor comune ale autorităților de mediu şi ale asociațiilor colective implicate efectiv în colectarea deşeurilor, demersuri care vor contribui la atingerea obiectivelor pentru gestionarea DEEE şi DBA. Ministerul Mediului şi Pădurilor sprijină eforturile şi campaniile de informare derulate de Asociațiile Colective în vederea creşterii gradului de conştientizare a populației şi a mediului de afaceri şi instituțional cu privire la colectarea selectivă a DEEE şi DBA. Asociațiile colective asigură resursele financiare necesare inițierii periodice de proiecte, campanii şi activități de informare a populației şi a mediului de afaceri şi instituțional cu privire la stimularea colectării DEEE şi DBA, asigură organizarea şi derularea proiectelor şi campaniilor de informare, realizează şi pun la dispoziția publicului şi a mediului de afaceri materiale informative cu privire la gestionarea acestor tipuri de deşeuri. Astfel, în baza protocoalelor semnate de MMP şi Asociațiile Colective Ecotic, Recolamp, în perioada septembrie – noiembrie 2012 se va organiza, pe întreg teritoriul României, o campanie de informare şi colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, inclusiv becuri economice şi tuburi fluorescente, intitulată „Ziua Verde în organizația ta”.În perioada campaniei, instituțiile de stat sau companiile private vor beneficia de ridicarea gratuită, de la sediile lor, a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (cantitate minimă pentru o ridicare – 100 kg), inclusiv a surselor de lumină (cantitate minimă pentru o ridicare – 20 kg). Ca urmare a protocolului semnat cu Asociația Environ se va derula o campanie la nivel național intitulată ”Baterel şi Lumea Non-E”, care se adresează elevilor din ciclurile primar, gimnazial şi liceal, dar şi cadrelor didactice. Proiectul are ca scop realizarea unei rețele naționale de colectare şi reciclare selectivă (în special a DEEE şi a bateriilor şi acumulatorilor uzați) prin intermediul concursurilor deşeuri şi al unor proiecte de colectare selectivă. În timpul campaniei, în unitățile şcolare va fi distribuit material didactic auxiliar sub forma unui „Ghid de colectare selectivă cu modele practice – Lumea NON-E” – structurat pe teme care vizează ecologia, efectele nocive ale deşeurilor asupra mediului, colectarea şi reciclarea a 10

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

Page 39: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

tipuri de deşeuri: hârtie, PET, sticlă (albă şi colorată), textile, anvelope, metale feroase şi neferoase, DEEE, baterii, materiale de construcții. /www.Promptmedia.ro/Ne-cenzurat,http://www.ne-cenzurat.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=32547:ministerul-mediului-sprijin-mai-multe-campanii-de-colectare-i-gestionare-a-deeurilor&catid=3:administratie&Itemid=8

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Teme ABAUndă verde pentru exploatarea de la mina Certej s-a dat din Timişoara. Urmează Roşia Montană?Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a dispus verificarea de urgență a acordului de mediu pentru proiectul minier de la Certej. Acordul pentru exploatare a fost dar chiar de reprezentanții Agenției Regionale pentru Protecția Mediului Timiş. Organizațiile neguvernamentale spun că un asemenea acord este un precendent extrem de periculos pentru Roşia Montană.Directorul Agenției Regionale de Mediu Timişoara, Gabriela Lambrino, a declarat, luni, corespondentului Mediafax, că legislația în vigoare nu o obligă să anunțe autoritatea națională de mediu atunci când emite un acord de mediu similar cu cel emis pentru exploatația minieră de la Certej, județul Hunedoara."La nivel de aplicare a legislației, totul a fost în regulă. Legislația de mediu încă în vigoare aşa prevede, nu e necesară anunțarea autorității naționale de mediu. Nici acum legislația de mediu nu prevede ca un amplasament într-o regiune să fie aprobat de Agenția Națională de Mediu. Dacă, de exemplu, proiectul se întinde pe două regiuni, atunci competențele revin Agenției Naționale", a declarat Lambrino.Nu intenţionează să demisionezePotrivit directorului Agenției Regionale de Mediu Timişoara, a existat o transparență în privința paşilor care au fost urmați până la emiterea acordului de mediu pentru exploatarea minieră de la Certej, județul Hunedoara. Mai mult, Gabriela Lambrino a spus că nu sunt motive pentru a fi demisă şi că nu intenționează nici să demisioneze din funcție. "Acel proiect nu avea de ce să ajungă la Agenția Națională de Mediu. A fost pus

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

Page 40: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

pe site la noi, nu am de ce să demisionez şi nici de ce să fiu demisă, nu am greşit cu nimic. Doamna ministru Rovana Plumb are competențe să trimită Corpul de control. Deocamdată mi s-a solicitat un calendar cu toată procedura, iar mâine (marți - n.r.) îl vom trimite la minister. Nu înțeleg de ce doamna ministru nu i-a consultat şi pe colegii din minister, de la compartimentul de autorizări, care cunoşteau o bună parte a actelor", a spus Lambrino. Gabriela Lambrino a explicat, totodată, că primul pas în obținerea acordului de mediu a fost solicitarea avizului de PUZ, iar ultimul pas a fost emiterea acordului de mediu. "Primul pas a fost solicitarea avizului de PUZ prin care s-a schimbat funcțiunea zonei, din teren agricol în teren industrial pentru destinația de exploatare minieră auro-argintifieră. Solicitarea a fost depusă în anul 2007 şi s-au urmat toate procedurile legale din legislație, inclusiv trimiterea către minister a faptului că această unitate ar putea avea impact transfrontier, în sensul că ar putea fi afectate statele învecinate. Mai exact, în cazul în care nu se respectă anumite chestiuni: nu se face un baraj solid şi apele care spală exploatarea, care au un oarecare conţinut de cianuri, se varsă în râul Mureş şi dau peste toate stopurile din cale, peste baraje, e normal ca Mureşul să poată polua prin circuitul de apă. Dar la cât e debitul de pe Mureş, nu au cum să polueze, nici măcar peştii nu vor fi afectaţi. Impactul transfrontier s-a făcut cu consultarea părţilor vizate şi anume Ministerul Mediului din Ungaria şi Ministerul Mediului din Serbia", a spus Lambrino. Directorul Agenției Regionale de Mediu Timişoara a subliniat că procedura până la emiterea acordului de mediu a fost una anevoioasă şi s-au ținut şedințe de consultări în cele trei state vizate. "Procedura până la a ajunge să emiți un accord de mediu e anevoioasă. S-au ținut consultări în Ungaria, la Budapesta şi Szeged, dar şi în Serbia. S-au ținut astfel de consultari şi la Timişoara. În final, Ministerul Mediului a trimis documentul care atesta oficial că s-au încheiat consultările dintre cele trei state, anul acesta, în luna februarie. În decembrie anul trecut a avut loc ultima rundă de consultări în Timişoara. În cadrul procedurii au avut loc inclusiv dezbateri publice din care a rezultat că se doreşte construirea proiectului respectiv. În iulie 2012, după ce existau toate avizele şi documentele solicitate, nemaijustificându-se altă solicitare, s-a emis acordul de mediu.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

Page 41: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

O respingere nu se poate da decât în condiții de ilegalitate, iar aici nu era cazul", a spus Lambrino pentru Mediafax.Decizia finală a fost luată la DevaGabriela Lambrino a specificat că decizia finală în privința acordului de mediu pentru exploatarea minieră de la Certej a fost luată la Deva, la începutul lunii iunie, în prezența Georgetei Barabaş, actual consilier al ministrului Mediului. "Decizia finală a fost luată la Deva, la începutul lunii iunie, când doamna Rovana Plumb era deja numită ministru, împreună cu toate instituțiile care ne acuzau, până în acel moment, de încetinire a proiectului, inclusiv Agenția Județeană de Mediu, condusă atunci de Georgeta Barabaş, actualmente consilieră a ministrului Mediului, Rovana Plumb", a concluzionat Lambrino.Proiectul minier propus la Certej, județul Hunedoara, de către compania canadiană Eldorado Gold Corporation prin intermediul societății Deva Gold a primit acordul de mediu din partea Agenției Regionale pentru Protecția Mediului Timişoara. Potrivit directorului general al Deva Gold, Nicolae Stanca, compania a obținut acordul de mediu pentru exploatarea de suprafață a zăcământului de aur de la Certeju de Sus, județul Hunedoara, şi aşteaptă finalizarea formalităților pentru obținerea autorizațiilor de construcție, pe care speră să le obțină în maxim patru luni."Derulăm formalitățile pentru obținerea autorizațiilor de construcție pentru uzinele de preparare şi pentru alte construcții necesare începerii exploatării efective a zăcământului. Suntem în faza de scoatere din circuitul agricol a unor terenuri preluate de noi. Sperăm să obținem aceste autorizații în trei, maxim patru luni şi apoi vom începe. Practic, exploatarea zăcământului de aur va începe în 2015. Va fi o lucrare de suprafață, pe teritoriul fostei cariere, însă suprafața de exploatare va fi triplată. Valoarea totală a investiției este de minim 200.000 de milioane de euro, iar exploatarea efectivă va fi timp de 16 ani, apoi se vor lucra alți patru ani post-închidere. Pentru faza de costrucții e nevoie de 800 de angajați, iar pentru cea de exploatare de 450-500", a declarat, luni, corespondentului Mediafax, directorul general al Deva Gold, Nicolae Stanca.„În faza de exploatare nu se folosesc cianuri“

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

Page 42: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

El a spus că Deva Gold a preluat de la localnici în total 450 de hectare de teren în zona Certeju de Sus, însă exploatarea efectivă va fi pe o suprafață mai mică. "O parte din suprafață va fi acoperită de uzina de preparare, alta de sediul social, alta de organizarea de şantier. De asemenea, 30 la sută o vom folosi ca zonă de protecție şi această suprafață nu va fi modificată, adică nu se va înlătura vegetația. Exploatarea se va face în carieră", a afirmat Stanca. Potrivit acestuia, în faza de exploatare nu se vor folosi cianuri. "Vom folosi altă tehnică față de exploatarea de la Roşia Montană. În faza de exploatare nu se vor folosi deloc cianuri. Dacă va fi vorba de prelucrare şi dacă statul român va considera că acest concentrat rezultat trebuie adus la stadiul de aur dore, atunci procedeul va fi cu circuit închis şi cu un adaos minim de cianură, adaos care ar fi mai puțin de o treime din norma admisă de legislația UE", a spus directorul general al Deva Gold. Pe de altă parte, trei organizații nonguvernamentale - Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Alburnus Maior şi Re.Generation -, implicate până acum activ în diverse campanii de mediu ce privesc mineritul, contestă proiectul minier de la Certej şi condamnă emiterea acordului de mediu pentru acesta pe motiv că are un impact devastator asupra zonei şi ar putea fi un precedent pentru aprobarea proiectului de la Roşia Montană, din județul Alba, susținând că în ambele cazuri s-ar folosi cianura în procesul de extracție a aurului. Directorul executiv al Centrului Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Ştefania Simion, a declarat, luni, corespondentului Mediafax, că în prezent cele trei ONG-uri parcurg o procedură prealabilă în care aşteaptă răspunsul Agenției pentru Protecția Mediului Timişoara la o serie de clarificări solicitate. "Vom ataca la instanța competentă legalitatea acordului de mediu emis de către APM Timişoara pentru proiectul Certej. Mai întâi trebuie să îndeplinim procedura prealabilă pe lângă autoritatea care l-a emis, urmând ca după ce primim răspunsul acestei autorități să introducem acțiunea la instanța competentă", a spus Ştefania Simion.„Impact devastator asupra mediului“Ea a adăugat că din punctul de vedere al celor trei organizații proiectul "are un impact devastator asupra mediului" deoarece ocupă o suprafață foarte mare care "ar fi afectată în mod iremediabil prin defrişări, prin distrugerea biodiversității, prin strămutarea unei

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

Page 43: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

părți a localității". "Ne îngrijorează tehnologia care ar fi folosită în cadrul proiectului şi anume folosirea cianurilor. Din această perspectivă, proiectul are un impact potențial transfrontalier deoarece aşa a şi fost încadrat în cadrul impactului asupra mediului. În cazul unui accident ar fi afectate cursurile de apă din întreaga regiune şi peste frontieră. Ne provoacă îngrijorări faptul că în cadrul evaluării impactului nu s-a efectuat niciun fel de cercetare arheologică a zonei, nu se ştie dacă în sol ar putea fi bunuri care să aparțină patrimoniului cultural național", a spus Simion. Ea a afirmat că cercetarea arheologică era necesară deoarece este de notorietate faptul că în aceste zone s-a făcut minerit încă din perioada romană, fiind bogate în situri arheologice. "Ne provoacă îngrijorări şi impactul social, deoarece asemenea exploatări sunt unele pe termen foarte scurt care nu aduc o dezvoltare durabilă şi sustenabilă în localitățile respective, ci numai le deposedează de resurse, anulându-le orice fel de posibilități de a dezvolta activități, precum turismul sau agricultura pe termen lung", a spus Ştefania Simion.Potrivit sursei citate, publicul din România şi din țările potențial afectate, cum ar fi Ungaria, nu a fost informat despre acest proiect. Ştefania Simion a spus, totodată, că proiectul de la Certej este un precedent periculos pentru proiectul de la Roşia Montană deoarece, prin aprobarea unor proiecte de mai mică amploare care folosesc tot cianuri în procesul de extracție, această tehnologie ar putea "să devină acceptabilă la nivel de percepție publică".Certej, un precedent periculos pentru Roşia MontanăEa a spus că, prin aprobarea unor proiecte mai mici care au şi riscuri mai mici, cum e cel de la Certej, se încearcă să se "accepte" de către opinia publică şi autoritățile europene un proiect mare cum este cel de la Roşia Montană. Eldorado a cumpărat European Goldfields cu 2,4 miliarde de dolari, preluând astfel şi 80% din acțiunile Deva Gold, care dezvoltă zăcământul aurifer de la Certej. Restul acțiunilor Deva Gold sunt deținute de statul român, prin Minvest Deva. Grupul canadian estimează că mina de la Certej va produce anual 130.000 uncii de (4,043 tone) de aur, respectiv 660.000 uncii (20,52 tone) de argint. Argintul extras anual ar valora aproximativ 21 milioane de dolari la cotațiile actuale. "Proiectul minier propus la Certej, județul Hunedoara, de către compania canadiană Eldorado Gold Corporation prin intermediul societății Deva Gold a primit

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

Page 44: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

acordul de mediu din partea Agenției Regionale pentru Protecția Mediului Timişoara, creând astfel un precedent extrem de periculos pentru România. Prin detaliile sale - impactul devastator asupra mediului, vicii de legalitate, rețeaua de acționari, respectiv companiile deținătoare, proiectul de exploatare de la Certej se aseamănă celui propus la Roşia Montană, atrăgând de-a lungul timpului critici serioase din partea organizațiilor de protecția mediului din România", se arată într-un comunicat remis de organizațiile neguvernamentale, conform site-ului rtv.net. /Adevarul Ştiri din Timişoara, http://www.adevarul.ro/locale/timisoara/timisoara-adevarul-rosia_montana-certej-acord_de_mediu_0_767923300.html#)

Teme similareSecetă vs irigaţii Fermierii din vestul țării nu par interesați să-şi salveze culturile, din fața secetei.După cum a declarat pentru Radio România Reşița, directorul Centrului Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 5 Vest Timişoara, Florin Nedelcu, niciun deținător de terenuri agricole din județele Caraş-Severin, Timiş, Arad şi Hunedoara nu a accesat până în prezent, fonduri europene pentru irigații.La nivel național, au fost depuse în sesiunile anterioare, 48 de proiecte, cu o valoare de 62,21 milioane euro . /Radio Reşiţa, http://www.radio-resita.ro/dezinteres-pentru-irigatii

Soluţie anti-secetă Distrugerea culturilor din cauza secetei ar putea deveni istorie.Fermierii pot accesa până în 15 octombrie, fonduri europene pentru modernizarea sau retehnologizarea sistemelor de irigații, inclusiv pentru stații de pompare sau de contorizare. Pentru aceasta, organizațiile de utilitate publică ale proprietarilor sau deținătorii de terenuri agricole trebuie să depună o cerere la Oficiile județene ale Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. Investițiile de utilitate publică ce deservesc întreaga comunitate vor primi până la 1 milion euro, sumă care acoperă 100% din totalul cheltuielilor eligibile, iar pentru cele care deservesc doar o parte din populație, sprijinul financiar nerambursabil este de 75%. În acest caz, ajutorul public

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

Page 45: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

acordat nu va putea depăşi 750.000 euro pentru un proiect. /Radio Reşiţa , http://www.radio-resita.ro/solutie-anti-seceta

Teme de mediuSe fac sau nu investitii în arii protejate? REŞIŢA – Blocate sau nu de antipatii sau prietenii, investițiile ar însemna mult pentru comunitatea locală. Problema investițiilor blocate în ariile protejate a devenit deja un lait-motiv pentru Caraş-Severin. Putem vorbi la nesfârşit despre demersurile făcute pentru pârtia de schi de pe muntele Ţarcu, despre satul de vacanță din zona Semenic şi lista ar putea continua la nesfârşit. Colac peste pupăză, la această problemă se adaugă blocarea plăților din fonduri structurale, din Programul Operațional Sectorial Mediu.Schimbările intervenite peste tot în ultima vreme ridică din nou întrebarea dacă se întrevede vreo măsură legislativă menită să permită investițiile al căror impact asupra mediului să nu fie unul major sau definitiv sau dacă s-ar putea reduce cumva suprafața parcurilor naturale pentru a scoate în afara lor zonele respective. În legătură cu acest subiect, Rovana Plumb, ministrul Mediului şi Pădurilor, cu prilejul vizitei sale la Reşița, ne-a asigurat că: „Se crede fals că în aceste arii protejate nu se poate investi şi nu se pot desfăşura activități economice. Există la minister o reglementare vizând modul în care se poate investi şi să permitem dezvoltarea economică în zone declarate parcuri, arii protejate sau situri. În momentul de față există o reglementare, chiar dacă se crede greşit că nu există posibilitatea derulării unor investiții. Există anumite norme europene, există anumite modele în domeniu, ele trebuie doar consultate şi negociate, astfel încât să se aibă în vedere şi o conservarea biodiversității, dar şi o dezvoltare economică a zonei respective. Nu ne opunem față de astfel de activități în zonele protejate. Suntem deschişi pentru buna colaborare cu autoritățile locale“. Ministrul Mediului a mai vorbit şi despre câteva nereguli din perioada anilor 2010 şi 2011, pentru care au fost oprite plățile dinspre Bruxelles spre România. „Neregulile şi suspiciunile de fraudă se referă la trei contracte: unul cu operatorul de apă şi canal al Consiliului Județean Alba, iar alte două pe managementul deşeurilor, încheiate de către primării din județul Bistrița-Năsăud. Am urmat toate procedurile legale de a comunica toate cele trei situații pentru

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

Page 46: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

ca, prin programul de măsuri pe care l-am adoptat să putem operaționaliza programul sectorial. Nu este normal ca din cauza acestor trei situații să fie blocate toate plățile. Înainte nu a existat un program clar de auditare pentru a pune în valoare munca noastră în sens pozitiv. Trebuie să ne mişcăm rapid pentru a pune în mişcare plățile. Am discutat deja cu ministrul Economiei pentru acest lucru, astfel încât România să nu stea pe loc. Trebuie clarificate toate aceste probleme care au dus la aceste neajunsuri!“ /Caraş Online, http://www.caon.ro/se-fac-sau-nu-investitii-in-arii-protejate/1164680

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ- VEDEA

Teme ABAÎn toate lacurile din judeţ, apă doar cât în VidraruÎn toate lacurile de acumulare din județul nostru nu mai este în prezent decât tot atâta apă cât capacitatea totală a lacului de la Vidraru. Datele furnizate de Administraţia Bazinală a Apelor Argeş-Vedea arată că în toate lacurile de acumulare din judeţul nostru nu mai este în prezent decât un volum de apă aproape egal cu capacitatea totală a lacului de la Vidraru. Astfel, în toate lacurile este un volum de apă de 486 milioane mc, ceea ce reprezintă un grad de umplere de 69% (capacitatea lacului Vidraru este de circa 450 milioane metri cubi). Din cauza secetei, în lacul Vidraru este un volum de apă de 343 milioane mc (76%). În lacul Budeasa, gradul de umplere este de aproape 94%, iar în acumularea Râuşor de pe Râul Târgului avem 42,9 milioane metri cubi de apă (82%). Volumele de apă existente la începutul lunii septembrie 2012 în aceste lacuri de acumulare permit Administrației Bazinale de Apă Argeş-Vedea asigurarea fără restricții a apei pentru populața din Piteşti, Bucureşti, Curtea de Argeş, Câmpulung, Mioveni şi industriei (OMV Arpechim şi Uzina Dacia). /Argesul, http://ziarulargesul.ro/2038-in-toate-lacurile-din-judet-apa-doar-cat-in-vidraru.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

Page 47: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

Teme similareCriză de apă Criză de apă în Argeş. Din cauza secetei, tot mai mulți argeşeni primesc apă după program, afectate fiind peste 10 comune. La Vedea, spre exemplu, localnicii primesc apă la cişmele doar patru ore pe zi, iar în comuna Vlădeşti, 80% dintre fântâni sunt secate./ Arges Tv, http://www.argestv.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=7104&catid=1&Itemid=8

Teme de mediuTransfăgărăşanul, afectat de alunecările de terenConstantin Nicolescu, preşedintele Consiliului Județean Argeş, a precizat că în urma discuțiilor purtate cu directorul general de la Drumurile Naționale pe regiunea Sud-Muntenia, a primit asigurări că din toamnă vor veni specialişti pe Transfăgărăşan, pentru că în 2-3 puncte sînt alunecări şi riscăm să rămînem fără o porțiune din drum. Noul director de la Regionala Drumuri Naționale i-a promis preşedintelui CJ că va trimite cîțiva specialişti în această toamnă pentru a verifica situația de pe Transfăgărăşan, pen-tru că sînt „riscuri să avem alunecări de teren în 2-3 puncte şi să rămînem fără o porțiune din drum“, a precizat Nicolescu, adăugînd că mai sînt probleme cu drumurile în zona Boteni, Costeşti-Roşiorii de Vede. / Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=38734&Itemid=1

Ard pădurile pe crestele Vârfului Negoiu!În ultimele două săptămâni cinci incendii de proporții au izbucnit în pădurile argeşene. Zeci de hectare de pădure au fost rase de pe suprafața pământului. Motivele izbucnirii incendiilor nu sunt cunoscute, cert este că militarii nu reuşeau să stingă unul dintre acestea şi erau solicitați pentru a interveni într-o altă pădure. Luni, în jurul orei 16, pompierii au fost solicitați pentru a interveni pe Vârful Negoiu, unde sunt două incendii. Unul în punctul „Fața lui Cazan”, iar celălat în punctul „Coasta lui Cazan”. Zeci de militari acționează pentru stingerea celor două incendii. O altă pădure a fost cuprinsă de flăcări.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

Page 48: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

Luni, în jurul orei 16, Inspectoratul pentru Situații de Urgență a fost solicitat pentru a interveni în comuna Sălătrucu, Vârful Negoiu. Peste 50 de hectare de vegetație uscată şi jnepeniş au fost arse până în acest moment în punctele „Fața lui Cazan” şi „Coasta lui Cazan”. Incendiul a izbucnit la fondul forestier şi la pădurea alpină. 13 subofițeri de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență şi 4 persoane de la Obştea Mânzaru din Județul Vâlcea încearcă să stingă flăcările. Intervenția este destul de dificilă, incendiul manifestându-se în zona golului alpin. Se intervine cu mijloace de primă intervenție, bătătoare, vermorele, bidoane cu apă, iar pompierii defrişează pădurea pe o bandă pentru ca flăcările să nu ajungă la conifere. Vântul bate destul de puternic, iar sursă de apă nu există în zonă, ceea ce face intervenția şi mai complicată. Cinci zile de foc în Muntele Groapa. Incendiul din Muntele Groapa pare a fi pe final. Nu mai arde pădurea, însă mai există fumegații la unele buturi. Un ofițer, 15 subofițeri şi cinci lucrători de la Ocolul Silvic Domneşti au rămas la fața locului. Forțele au acționat până la lăsarea întunericului, iar pe timpul nopții s-au constituit patrule formate din efective ale ISU Argeş, care au supravegheat permanent zona. Chiar şi aşa, există riscul reaprinderii focarelor din cauza vântului puternic şi a propagării subterane a focului. În muntele Groapa incendiul a izbucnit în urmă cu aproximativ cinci zile. / Obiectiv argesean, http://www.ziarobiectiv.ro/index.php/social/ard-padurile-pe-crestele-varfului-negoiu.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

Teme ABAABA Olt monitorizează cursurile de apăServiciul Gestiune, Monitoring şi Protecţia Resurselor de Apă, din cadrul ABA Olt, îndrumă, răspunde şi controlează activitatea de cunoaştere a resurselor de apă prin reţeaua de observaţii şi măsurători privind monitoringul cantitativ şi calitativ al apelor, în vederea asigurării informaţiilor operative necesare luării deciziilor şi a constituirii fondului naţional de date hidrologice, hidrogeologice şi de gospodărire a apelor. De asemenea, aprobă programele anuale de monitoring cantitativ şi calitativ al

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

Page 49: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

apelor ce se desfăşoară la nivelul Sistemelor de Gospodărire a Apelor. Cunoscute fiind activitățile ce revin Administrației Bazinale de Apa Olt, conform prevederilor legii 107/1996 completată şi modificată de Legea 310/2004, în aplicarea strategiilor şi a politicilor în domeniul gospodăririi apelor, în semestrul I al anului 2012, în cadrul Serviciului G.M.P.R.A. s-au elaborat în conformitate cu programele de gospodărirea apelor şi a sintezelor bazinale privind folosirea şi protecția folosințelor de apă după cum urmează: Sinteza privind calitatea apelor pe bazinul hidrografic Olt 2011; Planul de folosire a apei în perioadele hidrologice normale şi de evacuare a apelor uzate – Balanța Apei, programate pentru anul 2012, cât şi realizarea prevederilor balanței la semestrul I 2012; Manualul de Operare al Laboratoarelor pe bazinul hidrografic Olt 2012; Raport privind colectarea şi epurarea apelor uzate la nivelul anului 2011, Ancheta Statistica; Buletinul calității apei în bazinul hidrografic Olt aferent semestrului I 2012; Rapoarte lunare privind poluările accidentale; Rapoarte săptămânale privind controalele efectuate pentru prevenirea poluărilor accidentale (s-au efectuat un număr de 227 controale la nivelul ABA Olt la unități cu potențial de poluare); Reactualizarea planului hidrometriei de exploatare a folosințelor; Anuarul privind caracterizarea şi gospodărirea apelor aferent 2012; Raport tehnic privind gospodărirea apelor subterane; Raport privind penalitățile calculate pentru abateri de la prevederile reglementate. De asemenea s-au mai făcut următoarele raportări conform Programului Unitar de activitate aprobat pe anul 2012: Raport privind stadiul realizării lucrărilor de alimentare şi epurare a apelor uzate; Raport privind folosințele de apă autorizate care intră sub incidența IPPC Directiva 91/61/EEC, Directiva 76/464/EEC şi Directiva 91/271/EEC; Raport privind stadiul implementării Dir.91/271/CEE pentru apele uzate urbane; Reinventarierea folosințelor consumatoare de apă; Stadiul realizării lucrărilor pentru alimentare cu apă; Raport privind programul unitar de dotare cu mijloace de măsurare a debitelor la folosințele de apa din bazinul hidrografic Olt; Raport privind evidența computerizată a zonelor de protecție sanitară şi hidrogeologică conform HG 930/2005; Raport privind stadiul de funcționare a stațiilor monobloc; Raport privind validarea datelor ANPM – E- PRTR in conformitate cu regulamentul (CE) nr.166/2006 art.9, alin.2.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

Page 50: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

Aceste informații ne-au fost oferite de către ing. Gheorghe Ţigaret, şef serviciu Serviciul Gestiune, Monitoring şi Protecția Resurselor de Apă, din cadrul ABA Olt. /Viaţa Vâlcii, http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/45-univers-valcean/7712-aba-olt-monitorizeaz-cursurile-de-ap.html

Teme de mediuJudeţul Vâlcea are 33 de arii naturale protejateTermenul „biodiversitate” nu este folosit atât de des pe cât ar trebui, dată fiind importanța sa pentru viața noastră. Mai la îndemână ne este cuvântul natura, utilizat în special pentru peisajele frumoase, naturale, văzute în vacanță. Dar, de fapt, cea mai importanta semnificație pentru noi este că natura sau biodiversitatea reprezintă suportul vieții pe pământ, fără de care nu am putea trăi. Omul face parte din biodiversitate, fiind inclus în diversitatea de specii existente. Pe lângă diversitatea speciilor, biodiversitaea include de asemenea diversitatea genetică (a genelor unei specii), un bun exemplu fiind cele peste 2.000 de soiuri de măr existente la nivel mondial. Totodată, speciile de plante şi animale interacționează între ele în cadrul unor ecosisteme care se pot forma de la nivel micro, cum este cel al unui trunchi de arbore mort ce reprezintă un adevărat paradis pentru muşchi, licheni şi mii de insecte, până la o întreagă pădure, un râu, o mlaştină, un munte, o mare sau chiar până la nivelul întregii biosfere. De exemplu, o pajişte reprezintă un ecosistem în care albinele polenizează florile, care împreună cu iarba formează hrana bovinelor, al căror gunoi de grajd îngraşă terenul, care este foarte propice creşterii plantelor ce pot fi hrană pentru om. Astfel, fiecare element al acestui ciclu depinde de celelalte elemente pentru a supraviețui. Diversitatea ecosistemelor reprezintă a treia componentă a biodiversității, alături de diversitatea genetică şi de diversitatea speciilor. Biodiversitatea ne oferă bunuri fără de care nu am putea trăi. Este sursa de hrană (carne, peşte, legume, fructe), apă, lemn, combustibil şi multe altele. De asemenea, multe din speciile de plante şi animale sunt utile unor scopuri medicale. Pe lângă toate acestea este o sursă de relaxare şi inspirație culturală şi spirituală ce îmbunătățeşte calitatea vieții noastre. „La nivelul județului Vâlcea, în prezent, în conformitate cu Legea nr. 5/2000 şi HG 2.151/2004 sunt

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

Page 51: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

constituite un număr de 33 de arii naturale protejate (2 parcuri naționale, 19 rezervații naturale, 11 monumente ale naturii şi o arie de protecție specială avifaunistică). Cele două parcuri naționale în suprafață de 21.286 ha sunt: Parcul Național Cozia (17.100 ha); Parcul Național Buila-Vânturarița (4.186 ha). Ariile naturale protejate adăpostesc şi protejează un număr important de animale sălbatice (ursul brun, lupul, râsul, pisica salbatică sau rare cum sunt capra neagră, cocoşul de munte, corbul etc.) şi flora spontană: plante alpine, subalpine (lâna caprelor, firuta, afinul), plante termofile (scumpia, pesma, rototelele Coziei) şi plante rare cu regim ecologic critic (iedera albă, floarea de colț, laleaua pestriță). În prezent, la nivelul județului Vâlcea, biodiversitatea este amenințată cu dispariția speciilor de plante şi animale. La originea acestei situații se află activitățile umane, în special schimbarea destinației terenurilor, exploatarea excesivă, practicile nesustenabile, poluarea şi introducerea de specii invazive. Aceste activități conduc la distrugerea, fragmentarea şi degradarea habitatelor, precum şi la dispariția speciilor din aceste habitate. Este evident că ne consumăm capitalul natural într-un ritm prea rapid. Conservarea biodiversității este atât o datorie etică, cât, mai ales, o necesitate practică pentru generațiile prezente şi viitoare”, a spus Narcisa Urea, directorul Agenției pentru Protecția Mediului Vâlcea. /Viaţa Vâlcii, http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/35-dus-intors/7731-judeul-valcea-are-33-de-arii-naturale-protejate.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

Teme similare Controale la balastierele din judeţComisariatul Județean al Gărzii de Mediu Neamț (GMN) efectuează, săptămîna aceasta, o amplă acțiune de verificare la balastierele din județ. Potrivit lui Neculai Bucşă, comisar şef al GMN, timp de o săptămînă, balastierele vor fi verificate la sînge dacă respectă legea şi dacă au toate documentele puse la punct.“Practic, vom verifica dacă au autorizație de funcționare, dacă respectă perimetrul în care trebuie să funcționeze, dacă au stație de sortare şi autorizație pentru aceasta.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51

Page 52: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

Controalele vor include şi exploatațiile de piatră şi stațiile de sortare“, a precizat Neculai Bucşă. Anul acesta, cea mai mare amendă pe care comisarii GMN au aplicat-o în județ a fost tocmai unei balastiere. Proprietarul unei balastiere din județ a primit o amendă de 30.000 de lei pentru că nu avea autorizație pentru stația de sortare, însă a contestat amenda în instanță. /Ziarul de Roman, http://www.ziarulderoman.ro/21112/controale-la-balastierele-din-judet/

Apă la Sagna şi HumuleştiPompierii militari din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Neamț au asigurat la finele săptămânii trecute alte trei transporturi cu apă la Sagna şi la Humuleşti, scrie www.ziarulceahlaul.ro. Vineri, pompierii romaşcani au dus o cisternă cu 9.000 litri de apă menajeră pentru animalele din două ferme de la Vulpăşeşti. Spre seară, au mai asigurat încă un transport, tot de 9.000 litri de apă, pentru animalele din gospodăriile localnicilor. Sâmbătă, la prânz, pompierii târg-nemțeni au efectuat un transport de 9.000 litri cu apă care a aprovizionat iazul Osoi, de pe islazul comunal unde humuleştenii țin 60 de vite în asociație. Lipsa precipitațiilor face ca misiunea pompierilor nemțeni, de a duce apă potabilă oamenilor şi animalelor, să devină una permanentă. /Evenimentul regional (Neamţ), http://www.evenimentul.ro/articol/apa-la-sagna-si-humulesti.html

În fundul curţii Statistica este lipsită de sentimente. Şi arată, la rece, situația din țară. O situație cu care nu ne putem lăuda sub nicio formă. Suntem, din nou, primii din Uniunea Europeană. De data aceasta la nivelul de confort de care dispun locuințele românilor. Şi nu este vorba de aparatură de ultimă generație. Ci doar de simpla existență a unei toalete în locuință... Ultimele date făcute publice de către Institutul Naţional de Statistică ne plasează, din nou, în capul unui top al ruşinii. Ruşine care ţine strict de sărăcie, de lipsa de implicare a autorităţilor şi nu neapărat de reaua voinţă a oamenilor. Aproape jumătate din populaţia României trăieşte în locuinţe care nu au nici măcar ”luxul” unei băi de interior. Expresia cu ”fundul curţii” tinde astfel să devină definitorie pentru noi ca naţie. O

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

52

Page 53: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

chestiune deloc de invidiat. Şi aceasta mai ales în contextul în care, cel puţin teoretic, au existat şi încă există fonduri europene substanţiale destinate tocmai implementării de sisteme de apă şi canalizare, în special în mediul rural. Dar aceste fonduri au fost atrase, în marea majoritate a judeţelor, doar într-o măsură nesemnificativă. Asta şi din pricina autorităţilor locale, dar şi din cauza celor judeţene care au gestionat programele şi au alocat fondurile discreţionar, în funcţie de simpatii politice şi nu ţinând cont de nevoile reale ale populaţiei…Aproape jumătate din băcăuani…Conform cifrelor făcute publice de Institutul Naţional de Statistică, în judeţul Bacău numărul total al locuinţelor este de 267.802. Dintre acestea, au baie în interior doar 136.957, adică un procent de 51,10%. Dacă acest procent ar fi fost mult dorit de conducerea USL a judeţului în cazul referendumului, în ceea ce priveşte nivelul de confort şi de igienă al populaţiei cifrele nu sunt deloc încurajatoare. Mai ales dacă se ţine cont de media europeană în acest sens, care este de… 95-96%. Aşadar, aproape jumătate din numărul băcăuanilor trăiesc în condiţii aproape medievale. Cu acces doar la fântâni şi cu celebrele locuri de refugiu din scânduri în fundul curţilor. Fie vară, fie iarnă, gropile din grădină sunt considerate ”toalete”. De fapt sunt focare de infecţie, deloc igienice şi aşa mai departe. Iar în acest caz nu este vina oamenilor care ar fi delăsători sau în alt fel. Este vina celor ce răspund de investiţii, de prioritizarea necesităţilor localităţilor dar şi de gestionarea fondurilor. Caz în care se poate arăta către toate autorităţile: locale, judeţene, guvernamentale. În multe dintre localităţi există săli de sport dar nu există apă curentă. Un dezechilibru de care se fac vinovate tocmai aceste autorităţi, care în căutare de capital electoral au preferat să ”ia ochii” populaţiei în loc să se ocupe de chestiunile cu adevărat importante, cu adevărat stringente.Se poate şi mai rău. Dar şi mai bineCe-i drept, de această dată Bacăul nu se află chiar printre primele judeţe în topul ruşinii, ci este undeva pe la mijloc. Locurile ”fruntaşe” sunt ocupate de judeţele Olt (29,8%), Vaslui (32,6%), Botoşani (36,8%), Teleorman (37,8%) şi Giurgiu (38,8%). Cele 50 de procente ale Bacăului sunt, din această perspectivă, chiar de invidiat. În acelaşi timp,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

53

Page 54: cu presa/2012/SEPTEMBRIE... · Web viewMinistrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, a propus in cadrul discutiilor cu Connie Hedegaard ca regiunile afectate de seceta din acest

05.09.2012

există şi judeţe care se apropie de media europeană, arătând că totuşi se poate ca şi la noi să existe un nivel de trai apropiat celui din statele mai civilizate de prin Uniunea Europeană. Este vorba de Bucureşti (95,2%), Braşov (83,5%), Constanţa (79,8%), Hunedoara (79,6%), Timiş (78,6%) şi Cluj (77,4%). Nici un reprezentant însă, printre fruntaşi, al Regiunii de Nord Est din care face parte şi Bacăul…Un nou Ev MediuJumătate dintre băcăuani au grijă de igiena proprie ca pe vremea lui Ştefan cel Mare. Un tradiţionalism excesiv şi nedorit dar care s-a perpetuat, an de an, fără să se intereseze cineva mai îndeaproape de eventualele soluţii. Medievalismul poate fi o calitate, dacă ne gândim la festivalurile precum cel de la Sighişoara. Dar când este vorba de nivelul de trai, de curăţenie, de igienă, situaţia devine cu totul alta. Şi pentru acest lucru sunt destui cei care merită arătaţi cu degetul dar care se fac că nu văd şi nu aud. Sunt cei care au fost aleşi, prin vot democratic. Şi care, la fel de democratic, au decis că electoratul se simte suficient de confortabil şi în fundul curţii… /Imparţial de Bacău, http://www.impartialdebacau.ro/in-fundul-curtii/

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

54