cu ce se ocupa courriol cand era platit sa traduca prozatori basarabeni
DESCRIPTION
ÂTRANSCRIPT
1
C utare de partener în Lyon (traducere)
Jean-Louis Courriol (67 anișori)
Sportif amateur
«Sunt interesat. Profesor la universitatea
din Lyon, orar mai degrab liber, membru
Lou tenis la Jean Jaures. Mulțumesc dac îmi l sați un mesaj în caz c sunteți interesat de [email protected] sau
[num r discret, reținut: f r telefon, mulțumesc]»
La Profilul lui Jean-Louis Courriol mai citim:
Prezentare: vârsta 64 ani (în 2010)
Sunt profesor la universitatea din lyon, membru al Lou tenis
din decembrie 2010 și aș dori s pot juca regulat dup orare foarte libere. Mulțumesc dac îmi l sați coordonatele dumneavoastr la [email protected] sau la telefonul
0612……. (este indicat !) dac sunteți hot râți (hot râte).
Cu cordialitate Practic… tenis
(…Courriol este însurat cu o româncă pe nume Florica…)
2
Forum Tennis > Petites annonces
Ce forum est désormais fermé. Il n'est plus possible de poster de nouveau message. Les anciens messages restent cependant consultables. Si vous souhaitez déposer une petite annonce, nous vous invitons à utiliser notre rubrique dédiée.
Accéder aux petites annonces de tennis
recherche partenaire sur Lyon
Répondre Forums > Forum Tennis > Petites annonces
Auteur Sujet
Mathilde MUSSY
Sportif amateur
Inscrit : 25 nov. 10
recherche partenaire sur Lyon
jeu. 25 nov. 10 à 18:53
bonsoir, je m'appelle Mathilde, j'ai 18ans, je suis étudiante sur Lyon depuis cette année et je cherche des partenaires pour taper la balle les soirs en semaine et les week-end. cette année je suis redescendue 30/1, mon meilleur classement étant 15/5 merci de me tenir au courant si vous êtes intéressés... Mathilde
Jean-louis Courriol
Sportif amateur
Inscrit : 14 mars 11
recherche partenaire ttennis sur Lyon
lun. 14 mars 11 à 09:01
Suis intéresé. Professeur à l'université de Lyon, horaires plutôt libres, membre du Lou
tennis à Jean Jaurés. Merci de me laisser un message si vous êtes intéressée sur
[email protected] ou [numéro modéré : pas de téléphone merci]
Suivre la discussion
Vous recevrez un email à chaque nouvelle réponse. S'abonner
Vous êtes ici : Accueil > Tous les sports > Les sportifs > jlcourriol
Profil de Jean-louis Courriol
Présentation
Age : 64 ans (MATHILDE MUSSY, 18 anișori, limita legală, se știe!, VEDEȚI FACEBOOK!)
je suis professeur à l'université de lyon, membre du Lou tennis depuis le mois de décembre 2010
et j'aimerais pouvoir jouer régulièrement selon des horaires très libres. merci de me laisser vos
coordonnées sur [email protected] ou au téléphone 06 12 11 75 75 si vous êtes partants (es).
Cordialement
3
Constat m c Jean-Louis Courriol se ținea de rendezvouri cu fetițe de 18 ani la ĂtenisĂ prin Lyon… «pour taper la balle les soirs en
semaine et les week-end»… și asta în timpul când era pl tit s fac niște traduceri din
admirabilii scriitori de limb român din Basarabia care aspir în mod legitim la o
f râm de Universalizare ! (a se vedea articolul :
Colocviul cu participare internațional UNIVERSALIZAREA SCRIITORILOR
BASARABENI PRIN TRADUCERE
care pe 18, 19, 20 octombrie 2013 a avut
loc la Chișin u. Doar trei zile, de fapt…)
Courriol, acesta este omul care
umblând creanga se cam face uitat
prin peisajul Chișin ului unde trecând
drept «renumit profesor» mai ține
printre altele chiar și lecții publice despre traducerea literar … Doar el e cel care a publicat nu demult în francez la editura... Non Lieu antologia NOUVELLES
4
DE MOLDAVIE cu traduceri din prozatori
contemporani basarabeni! Dar în ce fel a
„t lm cit” puteți vedea și singuri!!! Spre
edificare am selectat din “antologia” menționat nuvela “B LTOACA” ca prob ANTOLOGIC de “t lm cire” de tot râsul!
IATA DECI CUM JEAN-LOUIS COURRIOL -
TRADUC TORUL DE... B LTOAC ,
A "T LM CIT"ăÎNăLIMBA FRANCEZ ăSCRIITORIăCONTEMPORANI DIN BASARABIA ÎN VOLUMUL "NOUVELLES DE MOLDAVIE" AP RUTă LA…ă“NONă LIEU". CONTRAă COST,ă BINEÎN ELES!).ăESTEă INVOCAT ă ÎNă MODă PUERILă "GRABA"ăCAREăORICUMăNUăARă FIăOă SCUZ ...ă ATÂTăDEăMULTEăBRAMBURELI,ăCONFUZIIă IăOMISIUNIăPEăDOAR CÂTEVA PAGINI DOVEDESC UN DILETANTISM CRAS!!! ÎNTR-OăALT ăNUVEL ,ăAăLUIăIULIANăCIOCAN,ăPEăDOARăDOU ăPAGINIăă I-A PERMIS "S ă SCOAT ă DINă BURT " VREO DOU ZECIă (20) DE PARAGRAFE NOI !!! (APROAPEă FIECAREă FRAZ ă ERAă PARAGRAFăNOU! HILAR!!!),ă ÎNă LOCă DEă "15ă E ALOANE"ăTRADUCEă"50ăDEăPLUTOANE"…ăetc etc etc
5
E ciudată prezența în volumul Dialoguri pariziene al
Lucreției Bârlădeanu a traducătorului jean-louis
courriol, care nici exilat în ara lui nu poate fi i nici român nu este. Ce-i drept, e foarte atașat
de literatura română, în zona ei canonică1, cu accent
pe reprezentanții în viață ai pantheonului cu pricina.
Noul canon, al anilor 2000, îi provoacă reală nelini te. Încă n-am terminat cu clasicii, pare
să spună: „DEGEABA SE INCEARCA O LANSARE IN
LUME A UNOR SCRIITORI TINERI“2. Păreri recon-
firmate și de curând, în publicația Apostrof, pe
marginea Salonului cărții de la Paris, 2013, la care
România a fost invitată de onoare.
Să aproximăm și aici intenția autoarei: în 2002, Lucreția Bârlădeanu avea probabil în vedere proaspăta înființare taman la Pite ti3 cu sprijinul ministrului Culturii de atunci răzvan theodorescu4 (!), și la inițiativa lui jean-louis courriol, a 1 (se vede că încă nu l-a luat nimeni la bani mărun i...)
2 Ce tupeu pe « tălmaciu lu’ pește »!...
3 (Ce tr znaie ! De unde i pân unde Pite ti ? Limba român nu este o licen fran uzeasc ! A a cum s-au f cut Daciile cândva la Pite ti prinăRenault…) 4 razvan teodorescu, «revoltatul » care în primele zile de dup Revolu ia din Decembrie 1989 mai-mai c vroia sa d râme Casa Poporului care dup el era un « kitsch»ăcoreean…ă
6
unui Institut Interna ional de Traducere, de ale cărui succese, ce-i drept, nu s-a prea mai auzit între timp. Se mai întâmplă. Dar courriol îi declară în carte autoarei, i asta cât se poate de rezolut, că „singurul garant posibil al valorilor“5 este această structură i CA ORICE
TRADUCATOR DIN LIMBA ROMANA TREBUIE MUSAI SA FI
TRECUT PE ACOLO: „NU ORICE STUDEN A șNCAPABșL SA DEA CONCURSURI DE TITULARIZARE (...) ș șNSCRșS LA ROMANA «CA SA FACA ș EL CEVA» AR TREBUI SA
DEVINA, DIN LIPSA ALTOR VOCA șș SERșOASE, REPRE-ZENTANTUL AUTORIZAT AL ROMANșEș șN SPA șUL UNI-VERSITAR FRANCEZ“. Că „nu este loc în traducere pentru amatorism i amatori, când este în joc literatura unui popor“6, mai treacă-meargă, dar că „traducerea adevărată este comentariul cel mai potrivit al operei, a a încât nu ar mai fi nevoie de alte glose“, asta face un efect comic de zile mari.
Dară iat ă înă continuareă ceă lecțiiă neă maiă d ă Courriolă despreă traduceriă(tareăînăclonțăfaț ădeăalții,ăf r ăs ăvad ăbârnaădinăochiiălui!):
«…suntem constrânşi, din păcate, să constatăm că literaturaăromân ăeădeparteădeăaăfiăfostătradus cu
5(CE OBRAZNICIE, AM V ZUT CUM A « RASOLIT » ACEST T LMACI ANTOLOGIA BASARABEAN APARUT ăLA… NON LIEU !) 6 (INCREDIBIL, CÂTA IMPOSTURA I NERU INARE !)
7
ceea ce ar putea să dea o imagine cât de cât aproximativă a valorilor ei reale. »
« …Consecinţa de neînlăturat (?) dar, în mod ciudat, deloc evidentă pentru mulţi intelectuali şi scriitori româniă actuali,ă esteă c ă ei nu exist ă înă peisajulăliterară str ină – francez,ă înă ceeaă neă priveşteă – decâtă înă ipostazaă unoră apariţiiă incerte,ă efemere,ălipsiteă deă profunzimeaă istoric ă necesar ă unorăjudec ţiă deă valoareă serioase. Acest lucru s-a evidenţiat strident, dacă vrem să ne referim concret la un eveniment recent ce-aăstârnitămult ăvâlv ăînămiculă universă ală litereloră bucureştene ( !?), cu ocazia Salonului de Carte de la Paris 2013 unde România a fost oaspetele de onoare. Toate ingredientele aceleiaşi reţete ratate s-au regăsit atunci: editori francezi dezorientaţi în căutare disperată de subvenţii de orice provenienţă, sfătuiţi de intermediari interesaţi doar de plasarea propriilor
lor „traduceri”, traduc toriă doară cuă numele, neavând – vorba de duh recent auzită a unei scriitoare – decât două simple probleme, problema limbii române şi a limbii franceze (!).»
«…Din aceste eşecuri repetate ar fi trebuit să ne învăţăm minte: o literatură mare cum este literatura română, scrisă într-o limbă de circulaţie restrânsă, nu are voie să-şi irosească şansele. Este obligată să
8
mizeze pe valori exemplare, pe de o parte şi,ăevident, pe traduceri de aceeaşiă calitate, pe de alta. »
« …ni se pare clar: S-A PROCEDAT EXACT INVERS IN PROCESUL DE PROMOVARE A LITERATURII ROMANE
PESTE HOTARE SI ANUME PE SUCCESE DE TIP
SCANDALOS SAU, CE E SI MAI GRAV, PE LINIE DE
GASTI MARUNTE, f r ăs ălipseasc ăşiăşmecheriiădeătip,ă s -iă zicem,ă balcanic,ă deşiă cuvântulă eă preaăblând…ă CAND SE AJUNGE, IN GOANA BEZMETICA
DUPA APARITII FARA VIITOR IN STRAINATATE, LA
ASEMENEA MATRAPAZLACURI SI TOCMELI, NU MAI
POATE FI VORBA DE INTELECTUALITATE, DE
CULTURA SI DE LITERATURA. Neă afl mă nuă printreăscriitoriă şiă traduc toriă ciă printreă geambaşiă şiăprecupeţi. »
«…Desigur că trebuie abordată aici şi problema gravă a statutului editorilor francezi care, în marea lor majoritate, se comportă sau sunt obligaţi să se poarte ca nişte paraziţi ai instituţiilor dătătoare de subvenţii. Această situaţie nu le permite să acorde valorii literare a operelor importanţa cuvenită: ei nu sunt interesaţi decât de posibilitatea de a publica cu cele mai mici pierderi financiare, să le fie plătite şi traducerea şi producţia cărţii după care, dacă mai
9
vând cinzeci de cărţi sau o sută n-au pierdut nimic
chiar dacă n-au câştigat mare lucru… Atunci intr ăînăjocăşiătraduc toriădeăduzin , de faptănegociatoriădeăsubvenţiiăpeălâng ăinstituţiileărespective care-şiăplaseaz ătraducerileăf cuteăpeăband ărulant , corectateăşiă recorectateăcaăs ă fieăcât de cât acceptabile. »
« …Dină p cate,ă neă pareă r uă c ă trebuieă s-o spunem, dar trebuie s-o spunem, aşaă arat ăpeisajul literar românesc actual sub aspectul traducerii. S ăsper măc ănouaăconducereăaăICR-uluiăvaă fiă înăstareăs ă iaăm suraăexact ăaăacestorăproblemeă deă imagine…ă Şiă esteă esenţială caă oăinstituţieă menit ă s ă ajuteă laă difuzareaă culturiiăromâneştiăde calitate SA FIE CAT MAI ATENTA LA
VALOAREA OPERELOR, IMPLICIT A TRADUCERILOR,
SELECTATE IN MOD CAT MAI OBIECTIV DE
ADEVARATI SPECIALISTI.»
« …Nu am răspuns, fireşte, decât parţial aşteptărilor dvs privind o analiză în profunzime a multiplelor aspecte ale procesului de traducere literară. Nici nu se putea altfel. Complexitatea lor ar merita dezbateri ample de genul celei iniţiate de dvs. S ăsper măc ,
graţieălor,ădac ăseăvorămultiplica,ăVOM DEPASI
10
STADIUL MEDIOCRU DE AMATORISM (!)
DAUNATOR CARE CONTINUA SA PERICLITEZE PROCESUL NECESAR DE TRANSPARENTA A CULTURII ROMANESTI IN STRAINATATE. »
Cu cele mai bune gânduri culturale şi traductive, (BLA-BLA-BLA,ăLOGOREE…)ă
Jean-Louis Courriol, Prof.univ.drălaăUniversit ţileădinăLyonăşiăPiteşti, PreşedinteleăInstitutuluiăInternaţionalăLiviuăRebreanuădeăCercetareăînăTraducereăLiterar ăşiăSimultan ă(i-auzi, iăsimultan …ăceăs ămaiăvorbim !)
Lyon, 4/07/2013
iămaiăad ug mănoiălaăme teritaăluiăcarteădeăvizit :
…«Profesoră laă universitateaă dină Lyon,ă orar mai degrab ăliber, membru Lou tenis la Jean Jaures. Muțumescă dac ă îmiă l sațiă ună mesajă înă cază c ăsuntețiă interesat ă deă [email protected] sau șnum rădiscret,ăreținut:ăf r ătelefon,ă
mulțumesc]»
…cuget rileădeămaiăsusăauăfostăscriseăprobabilă într-un r gazăcândăseăaflaăacolo,ă«pour taper la balle les soirs en semaine et les week-end»… avec les gonzesses de dix-huit ans…