cĂtre rÂuri contemporane În sud estul …10 schimbul de experienţă şi cunoştinţe procesele...
TRANSCRIPT
CĂT
RE
RÂ
UR
I CO
NT
EMP
OR
AN
EÎN
SU
D E
STU
L EU
RO
PEI
Publicaţie finală
Index
CUVÂNT
ÎNAINTE
02
CĂTRE UN RÂU
CONTEMPORAN
06
ABORDAREA ŞI METODELE
SEE RIVER
07
REZULTATELE ȘI REALIZĂRILE
PROIECTULUI
10
SEE RIVER
ÎN NUMERE
12
ETAPELE
SEE RIVER
14
ZONA PILOT A RÂULUI DRAVA
ÎN ITALIA
18
ZONA PILOT A RÂULUI DRAVA
ÎN AUSTRIA
20
ZONA PILOT A RÂULUI DRAVA
ÎN SLOVENIA
22
ZONA PILOT A RÂULUI DRAVA ÎN
CROAŢIA
24
ZONA PILOT A RÂULUI DRAVA
ÎN UNGARIA
26
CORIDORUL PILOT AL
RÂULUI BODROG
30
CORIDORUL PILOT AL
RÂULUI NERETVA
32
CORIDORUL PILOT
AL RÂULUI PRUT
34
CORIDORUL PILOT
AL RÂULUI SOCA
36
CORIDORUL PILOT
AL RÂULUI VJOSA
38
SEE RIVER DUPĂ
SEE RIVER
42
PARTENERII PROIECTULUI
SEE RIVER
44
* RÂUL CONTEMPORAN
Râul contemporan este un râu gospodărit într-un mod care să asigure realizarea tuturor obiectivelor privind conservarea şi dezvoltarea sectorială, a inițiativelor şi măsurilor, precum şi de a răspunde intereselor comunităților locale riverane şi ale locuitorilor.
Cooperarea trans-sectorială ca bază pentru managementul coridorului de râu contemporan
În 2008, când a fost adoptată Vi-ziunea Râului Drava la Maribor în Slo-venia au fost stabilite 10 ţinte pentru dezvoltarea durabilă a râului Drava ca râu contemporan şi probabil nimeni nu a avut idee asupra influenţei şi contribuţiei sale în ceea ce priveşte managementul viitor al râului şi pro-ceselor de restaurare. În timp, am mers dincolo de spaţiul bazinului Drava şi am decis să aducem mai aproape de modelele lor contemporane râurile din sud-estul Europei.
Acum în 2014, la sfârşitul proiectului SEE River, ca adept direct al Declaraţiei, pot spune că suntem mândri să putem prezenta cum viziunea comună stabi-lită a unui râu a inspirat o echipă inter-naţională şi interdisciplinară de experţi din 26 de instituţii publice, administra-ţii şi ONG-uri din domeniul manage-mentului apei şi protecţiei naturii, din 12 ţări sud-est Europene, membre sau nemembre UE, din Bazinul Dunării şi bazinul Mării Mediterane, să iniţieze procese complexe de management al coridorului de râu contemporan pe cele şase râuri transfrontaliere Drava, Bodrog, Neretva, Prut, Soca şi Vjosa.
Proiectul SEE River s-a adresat mana-gementului problemelor inter-sectori-ale ale coridorului de râu în ţările din
sud-estul Europei. Aceasta a reprezen-tat atât pentru instituţii cât şi pentru persoanele implicate o experienţă profesională extrem de provocatoa-re. Regiunea reprezintă o diversitate de culturi, limbi, percepții, capacități, terminologii, abordări, soluții tehnice şi prin urmare, în ceea ce priveşte mana-gementul râului în cadrul instituțional, situaţii administrative şi practici de management. Mai mult decât atât, condițiile sociale şi politice sunt un factor important şi din acest punct de vedere, trebuie menționat faptul că nici inundațiile din Balcani şi nici evenimentele din Ucraina din ultimul an al proiectului, nu au fost o barieră în desfăşurarea activităţilor din regiunile afectate.
Parteneriatul în ansamblu și fiecare sit pilot se confruntă cu multe provocări. Cum să gospodăreşti o astfel de pro-blemă complexă, care sunt partenerii şi ce poziții ocupă în țările lor? Care sectoare sunt jucători, ce părți intere-sate ar trebui să fie implicate în cazurile pilot individuale? Cum să asiguri un progres eficient al proiectului şi meto-delor aplicate, precum şi comparabili-tatea rezultatelor la nivel local, național şi internațional? Astfel de întrebări sau întrebări similare au fost pe agenda de zi cu zi a partenerilor.
Rezultatele reprezintă o lucrare de pionierat în managementul trans-sectorial al coridoarelor de râu, chiar şi dincolo de Europa de Sud-Est. Cinci coridoare de râu pilot din țările rivera-ne Dravei dispun acum de documente de planificare tehnice durabile, de comun agreate, care în scurt timp vor fi puse în aplicare. Mai mult decât atât, alte cinci râuri din regiune deţin viziuni de comun agreate, care implementate inteligent, se vor apropia de modelele lor contemporane. Râul Drava are pla-nul său de acțiune internațional, care sprijină îndeplinirea celor zece obiec-tive din Declarația Râului Drava. Mai presus de toate, am dezvoltat Setul de Instrumente SEE River, ca ghid pentru facilitarea managementului inter-sec-torial al coridorului de râu, care poate fi aplicat la nivel global sau pe orice râu. Cu siguranţă parteneriatul a făcut o treabă foarte bună iar munca şi efor-turile noastre comune vor contribui la procesele de restaurare a râului.
Dorim succes râurilor și părților inte-resate din regiunea SEE şi nu numai, în efortul lor de a atinge modelul con-temporan. Trebuie să fim conştienți de faptul că aceasta, în funcție de complexitatea problemelor în sine, accelerează dezvoltarea şi creşterea nevoilor, ceea ce nu va fi o sarcină
deloc uşoară. Din acest motiv şi pentru a contribui la protejarea şi restaura-rea râurilor, suntem destul de siguri că în viitor mai mult timp şi resurse vor fi investite pentru dezvoltarea de capacități şi abilități în ceea ce priveşte managementul trans-sectorial al coridorului de râu.
Ne vedem în etapa următoare,
Cuvânt înainte
Dr. Aleš BizjakInstitutul de Apă din SloveniaManager de Proiect SEE River
5
01DESPRE PROIECTUL SEE RIVER
“ Unele dintre realizările noastre cele mai valoroase nu pot fi exprimate în cifre sau grafice. Nivelul crescut de înţelegere și respectul pentru opiniile celorlalţi, încrederea dintre factorii interesaţi și experienţele împărtășite între noi ne dau o nouă încredere pentru a face faţă provocărilor viitoare ale managementului coridoarelor râurilor.”
“ Proiectul a progresat cu succes abordările părţilor interesate în managementul râurilor internaţionale. Sunt convins că rezultatele consolidează managementul colaborativ al apelor noastre comune din bazinul Dunării.”
“ În opinia mea, proiectul a stabilit o platformă unică pentru toţi factorii cheie interesaţi ca să fie foarte responsabili în armonizarea atât a intereselor privind dezvoltarea cât şi a celor de conservare în managementul coridoarelor râurilor. Cred că legăturile cu activităţile UNESCO de-a lungul coridoarelor râurilor şi dincolo de acestea vor sprijini impactul pe termen lung al rezultatelor obţinute.”
RAIMUND MAIR
Comisia Internaţională pentruProtecţia Fluviului Dunărea,
partener observator
MARIE PRCHALOVA
Biroul Regional pentruŞtiinţă şi Cultură în Europa al UNESCO,
partener observator
MATEJA SOFTIĆ
coordonatortransnational
SEE River
8 9
Selectarea celor şase râuri transfrontaliere
Pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor şi încurajarea diseminării lor, au fost se-lectate şase râuri pilot având în vedere realitatea diversităţii naturale, econo-mice şi administrative a regiunii SEE: Drava, Bodrog, Neretva, Prut, Soča şi Vjosa. În consecinţă, asemenea criterii de selecţie a râurilor pilot au necesitat implementarea reală şi adaptată a abordărilor planificate şi dezvoltarea de diferite metode şi instrumente.
Acest cadru de lucru a fost configurat pentru a derula activităţile proiectului SEE River cu accent pe îmbunătăţi-rea comunicării trans-sectoriale şi coordonarea planificării în comun a coridoarelor râurilor.
Stabilirea scopului şi obiectivelor proiectului
Proiectul vizează responsabilizarea factorilor interesaţi din zonele aflate de-a lungul coridoarelor râurilor din SEE cu scopul de a dobândi cunoştinţe necesare planificării şi implementării procesului de management al râului prin armonizarea aspectelor de conser-vare şi dezvoltare. Principalele obiecti-ve ale proiectului au fost de a contribui la procesul de restaurare a râului prin dobândirea de cunoştinţe privind managementul coridorului râului, din-colo de interesele sectoriale, locale şi naţionale cu scopul de a asigura starea bună a apelor şi apărarea la inundaţii, conservarea naturii, biodiversităţii şi ecosistemelor, permiţând în acelaşi timp dezvoltarea. Ca rezultat major al proiectului, a fost stabilită necesitatea realizării setului de instrumente pentru facilitarea managementului trans-sec-torial al coridorului râului.
Iniţierea proiectului SEE River
Proiectul SEE River a fost iniţiat pe baza Declaraţiei privind Viziunea asupra Râului Drava semnată la Ma-ribor în anul 2008 care a stabilit zece obiective pe termen lung ce reflectă priorităţile actuale ale managemen-tului râului Drava. Prin discuţii la nivel administrativ şi al experţilor s-a decis ca obiectivele menţionate anterior să fie dezvoltate în cadrul unui nou pro-iect. În plus, prin intermediul reţelei partenerilor, au fost identificate nevoi pentru iniţiative similare ale râurilor transfrontaliere în ţările din sud-estul Europei (SEE).
Stabilirea reţelei de parteneriate
Pentru a atinge aceste ţinte exigente, puternicul parteneriat al proiectului a inclus 26 de organizaţii naţionale şi internaţionale cu experienţă în implementarea de proiecte de cerce-tare, muncă de teren, comunicare şi implicare active cu factorii interesaţi. Cunoştinţe, abilităţi, metode şi tehnici au contribuit în procesul decizional, chiar dacă dialogul factorilor intere-saţi a fost împărţit între parteneri. În comun, au fost planificaţi paşi spre implementarea proceselor pentru atingerea unui consens al factorilor interesaţi privind viitorul management al celor 6 coridoare de râu din sud-estul Europei.
Către un râu contemporan Abordarea şi metodele SEE River
Cooperarea trans-sectorială
Pentru a atinge obiectivele proiec-tului SEE River, au fost identificate şi recunoscute multe interese sectoriale, locale, regionale şi naţionale pentru a fi analizate şi discutate în fazele ulteri-oare ale proiectului şi uneori depăşite cu scopul de a sprijini managementul durabil al coridorului râului ca parte a proceselor de restaurare a râului.
Partenerii din ţări diferite au iniţiat dialoguri cu diverşi experţi, autorităţi şi factori interesaţi la nivel local, regi-onal şi naţional, inclusiv organizaţii şi persoane.
Prin intermediul proceselor bine plani-ficate, partenerii au combinat abordări şi metode de lucru prin realizarea de activităţi în detaliu, analize de birou, muncă şi cercetare în teren, precum şi analize sectoriale şi a factorilor interesaţi.
Planificând şi implementând de sus în jos şi de jos în sus
Problematicile şi nelămuririle din cadrul proiectului SEE River au fost studiate combinând abordările de sus în jos şi de jos în sus, inclusiv analiza procedurilor proceselor decizionale existente şi a planificării politicilor în ţările partenere şi colectarea de bune practici privind managementul râului.
În plus, a fost realizată analiza nevoilor concrete ale practicanţilor manage-mentului coridorului râului - atât pe plan intern, prin intermediul semina-rului pentru pregătirea setului de in-strumente, cât şi extern prin realizarea de interviuri tematice cu reprezentanţii factorilor interesaţi din diferite niveluri administrative şi sectoare în toate ţările partenere.
01
10
Schimbul de experienţă şi cunoştinţe
Procesele creatoare derulate în toate cele 10 zone pilot au produs multe inovaţii în ceea ce priveşte tehnicile de management trans-sectorial al corido-rului râului. Prin intermediul schimbu-lui de cunoştinţe stimulat de întâlnirile parteneriatelor, atelierele de lucru transnaţionale şi vizitele de studiu, au fost monitorizate, înregistrate periodic şi împărtăşite evoluţia şi experienţele din zonele pilot. Astfel, procesele au fost continuu actualizate şi îmbunătă-ţite iar provocările au fost abordate în cooperare cu echipa internaţională a proiectului.
Întărirea capacităţilor şi diseminare
Cunoştinţele dobândite privind plani-ficarea şi managementul coridoarelor râurilor în mod trans-sectorial au fost diseminate actorilor din domeniul administrativ şi experţilor implicaţi în managementul coridorului râului în cadrul întâlnirilor de întărire a capacităţilor din 10 ţări SEE. Abordările şi beneficiile metodelor dezvoltate şi folosite de proiect vor fi în continuare promovate şi diseminate prin interme-diul reţelei de experţi create să asigure un viitor durabil râurilor, zonelor rive-rane şi comunităţilor.
SCHEMA PRIVIND MANAGEMENTUL CORIDORULUI DE RÂU CONTEMPORAN (MCRC)
01Abordarea şi metodele SEE River
Implicarea factorilor interesaţi ca principiu de lucru
Proiectul SEE River a introdus o meto-dă de lucru ca un proces deschis, bazat pe cooperarea constantă şi strânsă cu factorii interesaţi. Au fost dezvoltate câteva activităţi în diferite domenii de specialitate cu scopul de a încuraja şi a asigura implicarea factorilor interesaţi în toate fazele proiectului. Aplicarea unei astfel de metode a permis o înţelegere mai bună a diferitelor ati-tudini, opinii şi cunoştinţe ale tuturor factorilor interesaţi implicaţi, precum şi ale partenerilor.
Au fost derulate mai multe activităţi pentru factorii interesaţi la nivel local regional, naţional şi internaţional, inclusiv interviuri, întâlniri şi discuţii, consultări organizate, ateliere de lucru, vizite de studiu şi seminarii de întărire a capacităţilor. Procesul de implicare a factorilor interesaţi a fost susţinut de comunicarea permanentă orientată către fiecare zonă pilot în parte, pre-cum şi către promovarea proiectului în general.
11
Implic
area
Factoril
or Inte
resati
Implic
area
Factoril
or Inte
resati
DE
SU
S-Ī
N J
OS
TRANS-SECTORIALĂCOOPERARE
DE
JOS
-ĪN
SU
S
CRCM
12 13
2) Ajungerea la un consens cu privire la managementul coridorului râului Drava:
• ajungerea la un consens cu privire la managementul viitor al celor cinci coridoare de râu din țările riverane Dravei, prin pregătirea de documente de bază pentru planificarea pe ter-men lung şi implementarea în Italia, Austria, Slovenia, Croația şi Ungaria, elaborate şi aprobate împreună cu factorii interesaţi şi
• ajungerea la un consens şi pregătirea planului de acțiune pentru viitoarea cooperare transfrontalieră privind managementul internațional al râului Drava, elaborat în cooperare cu factorii locali, regionali şi naționali din toate cele cinci țări riverane.
3) Stabilirea rețelei trans-sectoriale a factorilor interesaţi privind coopera-rea viitoare în managementul celor cinci râuri SEE:
• crearea reţelei factorilor interesaţi în 11 ţări din cele cinci coridoare de râu, şi
• ajungerea la un consens în ceea ce priveşte acţiunile de cooperare trans-frontieră pe râurile, Bodrog, Neretva, Prut, Soca şi Vjosa.
4) Îmbunatăţirea cunoștinţelor și abilităţilor celor 98 experţi SEE cu privire la:
• cele mai bune practici privind ma-nagementul integrativ al coridorului râului,
• facilitarea şi negocierea cooperării trans-sectoriale,
• înţelegerea perspectivelor sectori-ale şi facilitarea comunicării între sectoare,
• consolidarea dialogului factorilor interesaţi prin intermediul informării luării deciziilor.
5) Creșterea încrederii și cunoașterii în ceea ce privește factorii interesaţi și administrativi:
• peste 600 de factori interesaţi angajaţi în procesul de consultare şi participare şi-au câştigat încredere între ei în toate regiunile din cele şase râuri pilot,
• printre ei, peste 300 de factori admi-nistrativi, implicaţi în managementul coridorului de râu în toate țările par-ticipante la proiect cu grad sporit de cunoştințe, capacități şi competențe pentru management trans-sectorial.
6) Cooperarea viitoare privind mana-gementul trans-sectorial al coridoru-lui de râu realizată prin reţeaua SEE River:
• au fost iniţiate peste 30 proiecte de continuare în toate ţările participante la proiect,
• a fost agreat de cei 26 parteneri SEE River programul de cooperare viitor.
01Rezultatele şi realizările proiectului
De la Setul de instrumente către facilitarea unui management trans-sectorial al coridorului râului pentru creşterea cunoştinţelor şi experienţelor
Rezultatele proiectului SEE River vor ajuta la îmbunătățirea proceselor şi practicilor de management existente în coridorul râului din zona SEE şi nu numai. Prin utilizarea direcţiilor şi me-todelor proiectului SEE River, consen-sul privind viitorul râului şi dezvoltarea sa reprezintă una din bazele privind restaurarea râului. Potențialele lacune între managementul apei, protecția naturii şi diversele interese de dezvol-tare vor fi mai uşor de unit. Procesele de planificare privind consensul mul-tisectorial în râurile din țările SEE, vor atinge un nivel nou, superior.
Principalele rezultate şi realizări ale proiectului SEE River sunt:
1) Setul de instrumente SEE River pentru facilitarea managementului trans-sectorial al coridorului de râu - ghid practic care include:
• îndrumări cu privire la modul de proiectare şi implementarea proce-selor de cooperare trans-sectorială pentru atingerea consensului asupra conservării şi dezvoltării intereselor,
• o strategie pentru managementul trans-sectorial al coridorului de râu,
• metode, tehnici, sfaturi şi trucuri pentru facilitarea cooperării trans-sectoriale,
• aplicaţii practice ale abordării SEE River implementate în zece zone pilot din cele şase râuri din Europa de Sud-Est, şi
• lecţii învăţate şi recomandări ulte-rioare.
10 S
EMIN
AR
II D
E D
EZV
OLT
AR
E A
CA
PAC
ITĂ
ŢIL
OR
34
SEM
INA
RII
NA
ŢIO
NA
LE Ş
I LO
CA
LE
1.4
89
AB
ON
AŢ
I LA
NEW
SLE
TT
ER
782.
452
PER
SOA
NE
INFO
RM
AT
E
96
MEM
BR
II Î
N E
CH
IPA
PR
OIE
CT
ULU
I
16 Ţ
ĂR
I
511
SEL
FIES
8 V
IZIT
E D
E S
TU
DIU
SEE RIVER ÎN NUMERE
14
1 N
UN
TĂ
6 R
ÂU
RI
14 L
IMB
I
5 S
EMIN
AR
II I
NT
ERN
AŢ
ION
ALE
26 P
AR
TEN
ERI Î
N P
RO
IEC
T
∞ P
RIE
TEN
II
317
LIT
RI D
E C
AFE
A
5 D
AN
SU
RI N
OI
6 B
ULE
TIN
E D
E Ş
TIR
I
1 PROIECT
20.8
00
VIZ
ITA
TO
RI W
EB
210
UT
ILIZ
AT
OR
I FA
CEB
OO
K
8 N
OU
- N
ĂSC
UŢ
I
68
7 FA
CT
OR
I IN
TER
ESA
ŢI I
MP
LIC
AŢ
I
12 P
LAN
UR
I DE
AC
ŢIU
NE
1 SET DE INSTRUMENTEPENTRU MANAGERII
RÂURILOR
1 ACORD PENTRU CONTINUAREA
COOPERĂRII
1 MESAJ -ÎMPREUNĂ
PENTRU RÂURI
• Şedinţa de deschidere în Viena, Austria
• Pre-reuniunea Consiliului de management al proiectului în Bolzano, Italia.
NoiembrieOctombrie
4 -6 NOIEMBRIE 2012:INUNDAŢII ÎN SLOVENIA
1 OCTOMBRIE 2012:ÎNCEPEREA
PROIECTULUI
2012
4-6 NOIEMBRIE 2012 - INUNDAŢII ÎN SLOVENIAŢări afectate: Austria, Slovenia şi Croaţia; Pagube totale estimate: 381 milioane EUR; Record istoric: debit maxim: 3,164 m3/s pe Drava aval de Ptuj, Slovenia.
1 IULIE 2013 - CROAŢIA ADERĂ LA UEDrava devine râul UE pe toată lungimea sa!
FEBRUARIE 2014 - ÎNCEPEREA CRIZEI DIN UCRAINAÎn ciuda circumstanţelor politice şi conflictelor armate proiectul îşi continuă activitatea pentru râurile Prut şi Bodrog.
13 -18 MAI 2014 - INUNDAŢII ÎN VESTUL REGIUNII BALCANICE Ţări afectate: Serbia, Bosnia-Herzegovina şi Croaţia; de asemenea, Slovacia şi România;Suprafaţă inundată: 40.000 km2; Pagube estimate: 3,4 miliarde EUR; Victime: 86 persoane decedate sau date dispărute.
ETAPELE PROIECTULUI SEE RIVER
16
IunieIanuarie Aprilie
• Seminar transnaţional privind Setul de instrumente în Đurđevac, Croaţia
• Seminar national în Slovenia, pentru râul Drava
• Seminar naţional în Bosnia şi Herzegovina, pentru râul Neretva
• Seminar naţional în Italia, Austria, Croaţia pentru râul Drava
• Primul seminar local în Slovenia pentru râul Drava
• Primul seminar internaţional râul Drava în Harkany, Ungaria
2013Septembrie DecembrieNoiembrieIulie Octombrie
• Reuniune SEE River la a 5-ea Conferinţă privind Restaurarea Râurilor Europene 2013 în Viena, Austria
• Seminar naţional în România pentru râul Prut
• Primul seminar naţional în Albania pentru râul Vjosa
• Seminar naţional în Ungaria pentru râul Drava
• Primul seminar local în Croaţia pentru râul Drava
• Seminar naţional în Slovenia pentru râul Soča
• Primul seminar privind evaluarea transnaţională a Setului de Instrumente în Tirana, Albania
• Primul seminar local în Austria pentru râul Drava
• Primul seminar local în Italia şi Ungaria pentru râul Drava
• Al doile seminar local în Slovenia pentru râul Drava
• Seminar naţional în Moldova pentru râul Prut
1 IULIE 2013:CROAŢIAADERĂ LA UE
2013August
• Al doilea seminar internațional pentru râul Drava în Klagenfurt, Austria
• Seminar naţional în Ucraina pentru râul Bodrog
• Seminar internaţional în Slovacia pentru râul Bodrog
• Al treilea seminar local pentru râul Drava în Italia şi Ungaria
• Al treilea seminar privind evaluarea transnaţională a Setului de Instrumente în Galaţi, România
• Al doilea seminar privind evaluarea transnaţională a Setului de Instrumente în Sarajevo, BiH
• Al doilea seminar local pentru râul Drava în Austria, Croaţia, Ungaria
• Al treilea seminar local în Austria
• Seminar naţional în Slovacia pentru râul Bodrog
• Seminar naţional în Ungaria pentru râul Bodrog
• Seminar naţional în Croaţia pentru râul Neretva
• Al doilea seminar local în Italia pentru râul Drava
• Al treilea seminar local pentru râul Drava în Slovenia şi Croaţia
• Al patrulea seminar local pentru râul Drava în Austria
• Al patrulea seminar internaţional pentru râul Drava în Budapesta, Ungaria
• Al doilea seminar naţional în Albania pentru râul Vjosa
• Seminar naţional în Ucraina pentru râul Prut
Februarie Martie Aprilie Iunie Mai
13 -18 MAI 2014: INUNDAŢII ÎN VESTUL REGIUNII BALCANICE
FEBRUARIE 2014:ÎNCEPEREA CRIZEI DIN UCRAINA
2014
• Al treilea seminar internaţional pentru râul Drava în Maribor, Slovenia
Ianuarie
• Al patrulea seminar local în Italia şi Ungaria
• Seminariile internaţionale pentru râurile Neretva
• Seminar internaţional pentru râul Prut în Moldova
• Întâlnirea finală a partenerilor SEE River în Ptuj, Slovenia
• Al patrulea seminar local în Slovenia
• Seminariile internaţionale pentru râurile Soča şi Vjosa
• Seminarii privind consolidarea cunoştinţelor în ţările SEE
• Evenimentul final al proiectului SEE River împreună cu a şasea Conferinţă privind Restaurarea Râurilor Europene în Viena, Austria
Septembrie NoiembrieIulie Octombrie
30 NOIEMBRIE 2014:SFÂRŞITUL
PROIECTULUI
2014
02ZONELE PILOT ALE RÂULUI DRAVA
“ SEE River a fost un concept foarte ambiţios implementat de un parteneriat complex într-o regiune destul de mare cu o incomparabilă diversitate a problemelor locale şi a atitudinii factorilor interesaţi. Dar încercând imposibilul ne-a inspirat în găsirea unor inovaţii reale.“
“ Tipul proiectului şi implicarea puternică a factorilor interesaţi au fost o mare provocare pentru a crea perspective interesante, dar totuşi profesionale, ale celor mai importante instrumente de comunicare şi rezultate ale proiectului care să promoveze activităţile şi să se obţină o implicare puternică a experţilor şi a altor persoane din cele 6 coridoare ale râurilor din sud - estul Europei.“
“ WWF Austria a contribuit prin experienţa sa îndelungată şi la nivel de regiune în sud - estul Europei privind restaurarea râurilor, managementul integrat al coridoarelor râurilor, cooperarea factorilor interesaţi, precum şi prin cunoştinţele privind râul Drava în contextul desemnării rezervaţiei biosferei transfrontaliere UNESCO “Mura-Drava-Dunăre”, până la realizarea proiectului, organizarea diverselor întâlniri, contribuţie la realizarea Setului de Instrumente, a analizei privind râul Drava şi a Planului de Acţiune. WWF Austria va promova experienţele dobândite şi Setul de Instrumente atât în viitoarele activităţi cât şi în cadrul reţelei sale. WWF se angajează să continue parteneriatul SEE River. Noi proiecte comune, întâlniri şi evenimente sunt planificate să asigure sustenabilitatea rezultatelor proiectului.”
TANJA NIKOWITZ
WWF Austria,partener
strategic asociat
PRIMOŽ SKRT
managerde comunicare
SEE River
ALEXANDER ZINKE
coordonatorulactivităţilor din zonele
pilot ale râului Drava
Zona pilot a Râului Drava în Italia
Cum au fost obţinute?
Deoarece o vizualizare a posibilelor modificări ale coridorului râului este esenţială pentru a ajusta percepţiile diferite ale factorilor interesaţi şi de decizie despre scenariile de modifi-care a coridorului, a fost elaborat un instrument de vizualizare adecvat ca suport pentru luarea deciziilor în ma-nagementul coridorului râului Drava în Italia. Vizita de studiu în Styria (Austria) a oferit informaţii valoroase despre măsurile de implementare, atât reprezentanţilor municipalităţilor şi autorităţilor publice, cât şi proprieta-rilor de terenuri şi agricultorilor. Pro-movarea unui proces de management transparent creşte nivelul de acceptare al deciziilor.
Principalele rezultate
Pentru zonele pilot de-a lungul râului Drava şi Fischleintalbach au fost reali-zate studii specifice pentru a definitiva viziunea asupra râului, a identifica coridorul râului, a evalua reducerea riscului la inundații şi de a găsi posi-bile schimburi de utilizare a terenului. În cadru proiectului SEE River au fost elaborate şi aplicate metode pentru managementul coridorului râului. Totodată, au fost finalizate analize şi scenarii privind diverse soluții de apărare la inundații şi au fost propuse măsuri de protecție pentru cursurile de apă. Ca urmare a activităților din cadrul proiectului, a fost îmbunătățit procesul de luare a deciziilor şi fluxul de comunicare aferent.
Viitorul
Rezultatele obţinute şi abordările me-todologice folosite pentru realizarea acestor soluţii vor servi ca model şi vor fi transferate către alte activităţi de management al coridoarelor râurilor din sudul Tirolului. Acestea vor fi baza pentru desfăşurarea de activităţi viitoare pentru Drava. Cunoştinţele dobândite vor fi diseminate prin intermediul diverselor inţiative de consolidarea capacităţii utile în proce-sul de management al altor coridoare de râu. Abordarea participativă este o componentă importantă şi obligatorie în managementul actual al coridoare-lor râurilor, în timp ce nici o măsură nu poate fi implementată fără o evalu-are transparentă a performanţelor aşteptate.
VIZUALIZAREA CA INSTRUMENT DE SUPORT DECISIONAL
Proiectul SEE River a configurat o bază solidă pentru implicarea reală a factorilor interesaţi în managementul durabil al coridorului râului Drava şi pentru dezvoltarea de instrumente utile care să sprijine procesul de management al coridorului.
20
Suprafaţa: 0,2 km2; 0,5 km2
Lungimi de secţiuni de râu: 1 km; 4 km
“RÂUL DRAVA LEAGĂ DIFERITE ŢĂRI, COMUNITĂŢI ŞI OAMENI. HAIDEŢI SĂ RESPECTĂM ACEASTĂ VALOARE ŞI SĂ ADMINISTRĂM DRAVA ÎNTR-UN MOD CONTEMPORAN.”
RUDOLF POLLINGERŞeful Departamentului de Inginerie Hidraulică,Provincia Autonomă Bolzano - Tirolul de Sud, Italia
PARTENERUL ÎN ZONA PILOT:1) Departamentul de Inginerie Hidraulică Provincia Autonomă Bolzano - Tirolul de Sud
ŞTIAŢI CĂ?
Cinci izvoare alimentează râul Drava în zona sa de obârşie. Uneori, în veri cu ploi foarte sărace, râul Drava seacă de la izvoare până la confluenţa cu Rio Sesto în San Candido. Rio Sesto ca afluent principal, deşi prezintă debite mai mari, în aval râul îşi menţine acelaşi nume.
02
ECHIPA DIN ZONA PILOT:1) Guvernul Regional al Carinthiei, Departamentul 8
- Mediu, Apă şi Protecţia Naturii2) REVITAL Integrative Naturraumplanung GmbH
3) Zinke Environment Consulting
ŞTIAŢI CĂ?
Aproximativ 30 din cei 70 de km de râu, adică 43% din zona pilot
a coridorului râului Drava, într-o anumită măsură, au fost deja restauraţi în ultimii 20 de ani.
Cum au fost obţinute?
În ultimele două decenii de activitate de-a lungul coridorului râului Drava am obţinut cunoştinţe, experienţă şi date detaliate pentru aspectele tehnice specifice şi ecologice. Această cantitate de informaţii este centralizată pentru activităţile viitoare într-o bază de date denumită DRADA. În paralel, ne-am îmbunătăţit abilităţile şi metodele de a lucra împreună cu oamenii din regiune. Am pornit de la un nivel înalt de încredere reciprocă în procesul de dezvoltare de noi măsuri care să fie implementate în următoarele decenii.
Principalele rezultate
Împreună cu factorii implicaţi şi experţi au fost evaluate măsurile implementate în ultimii 20 de ani şi impactul acestora asupra dezvoltării râului Drava. Au fost obţinute rezultate importante necesare pentru activităţi-le viitoare precum şi informaţii pentru procesul de lucru. Deşi măsurile au efect, încă mai există probleme pri-vind eroziunea albiei râului, apărarea la inundaţii şi ecologie. Prin interme-diul proiectului SEE River, spiritul de a lucra împreună pentru această linie a vieţii reprezentată de Drava a căpătat noi puteri şi împreună cu noul concept de implementare a măsurilor, noi îmbunătăţiri sunt posibile.
Viitorul
Datorită proiectului SEE River, echipa noastră care lucrează pentru râul Drava a căpătat noi puteri. Au fost in-ventariate noi elemente tehnice şi au fost dezvoltate idei. Au fost dobândite noi competenţe şi tehnici de lucru pentru un parteneriat de succes. Cu ajutorul acestor instrumente, cele mai importante măsuri vor fi implemen-tate în următorii trei până la cinci ani. Primele două activităţi viitoare sunt planificarea măsurilor de apărare la i-nundaţii şi îmbunătăţirea recreaţională şi ecologică a râului Drava în localităţi-le Oberdrauburg şi Berg im Drautal.
DERULAREA IMPLEMENTĂRII ŞI EVALUAREA MĂSURILOR
Zona pilot a Râului Drava în Austria
Factorii interesaţi implicaţi în proiect sunt de acord să continue activităţile benefice asupra dezvoltării în următoarele decenii a unui mediu de viaţă sigur, preţios din punct de vedere ecologic de-a lungul râului Drava- cu multe măsuri care să fie implementate.
Suprafaţă: 247 km2
Lungime secţiunii de râu: 80 km “DRAVA NOASTRĂ INDISPENSABILĂ - RESURSE ŞI VALORI COMUNE.”
HERBERT MANDLERGuvernul Regional al Carinthiei, Departamentul 8 -Mediu, Apă şi Protecţia Naturii
02
22
Suprafaţă: 160 km2
Lungime secţiune de râu: 47 km
Cum au fost obţinute?
Activităţile proiectului în zona pilot au constat în realizarea de analize de me-diu şi sociale, derularea unor seminarii tematice cu factorii interesaţi, întâlniri cu primarii oraşelor Maribor şi Ptuj, cu reprezentanţi ai comunităţilor locale şi cu membrii echipei proiectului. A fost stabilită o strânsă cooperare cu agen-ţiile de dezvoltare regională în urma căreia idei de proiecte au fost integrate în programul de dezvoltare regională a râului Drava pentru perioada 2014 - 2020. Au avut loc întâlniri periodice cu reprezentanţi ai Ministerului Infras-tructurii şi Planificării Spaţiale cu sco-pul de a realiza integrarea rezultatelor proiectului în politicile de planificare spaţială la nivel regional şi naţional.
Principalele rezultate
Principalul rezultat intermediar în zona pilot a fost definirea coridoru-lui râului ca bază pentru activităţile viitoare cu factorii interesaţi implicaţi din zona respectivă. Ulterior, pe baza activităţilor comune cu aceştia, au fost realizate hărţi cu interesele de dezvoltare sectorială şi cu zonele sensibile pentru mediu. Ca rezultat al procesului interactiv din regiune, a fost definit ghidul Drava cu orizont de timp anul 2030 ca bază pentru proiectarea conceptului de dezvoltare a coridorului râului, prevăzut cu un plan de acţiune care identifică paşii concreţi către un râu contemporan.
Viitorul
Conceptul de dezvoltare a coridorului râului şi proiectele definite şi propuse în cadrul activităţilor din zona pilot vor fi dezvoltate şi implementate prin intermediul planului regional de dez-voltare şi a programelor de finanţare. Au fost iniţiate grupuri de acţiune locală care să fie implicate în proiecte identificate în contextul conceptului de dezvoltare cu scopul de a imple-menta şi a susţine măsurile agreate.
MAI MULTE INTERESE SECTORIALE GRUPATE ÎNTR-UN CONCEPT DE DEZVOLTARE
Zona pilot a Râului Drava în Slovenia
Comunicarea trans-sectorială şi procesul de implicare a factorilor interesaţi la nivel naţional, regional şi local au contribuit la armonizarea intereselor de dezvoltare sectoriale din zona pilot a coridorului râului, reflectându-se în conceptul de dezvoltare a coridorului râului, respectiv planul de acţiuni aferent pentru un râu contemporan.
02
25
“RÂUL DRAVA ESTE CEL MAI PUTERNIC ELEMENT
DE LEGĂTURĂ PENTRU INTEGRAREA REGIONALĂ ÎN ZONĂ. ÎN ACEST SENS, ESTE
NECESAR SĂ SE STABILEASCĂ REGIUNEA URBANĂ PODRAVJE
CARE AR IMPULSIONA MANAGEMENTUL INTEGRAT
ŞI IMPLEMENTAREA TUTUROR ASPECTELOR ŞI PROIECTELOR REGIONALE REFERITOARE LA
RÂUL DRAVA.”
MARJAN BERLIČUmarh Ltd., Ptuj, Slovenia,
elaborator de proiecte şi inginerie
ECHIPA PROIECTULUI ÎN ZONA PILOT:1) Institutul pentru Apă din Slovenia
2) Institutul pentru Conservarea Naturii din Slovenia3) Centru de Dezvoltare al Văii Soča
4) Iskriva, Institutul pentru dezvoltare locală
5) Managementul Comunicării Lucija Marovt
ŞTIAŢI CĂ?
Înainte de primul Război Mondial au existat mai mult
de 200 de mine de aur în sectorul actual al râurilor
Drava şi Mura din Slovenia şi Croaţia. Aurul este încă prezent. Aşadar, încă este
posibil să găseşti căutători entuziaşti după bucăţele mici strălucitoare de aur
de-a lungul coridorului râului Drava.
PARTENERII DIN ZONA PILOT:1) Institutul pentru Amenajarea Teritoriuluial judeţului Koprivnica-Križevci 2) Hrvatske vode, entitate juridică pentru managementul apei3) Institutula Naţional pentru Protecţia Naturii
ŞTIAŢI CĂ?
Există o legendă privind “monstrul Drava” (Dravskaneman) care trăieşte în apă, ascunzându-se în locurile întunecate de-a lungul râului Drava. Se presupune că au existat mai multe fotografii şi circumstanţe misterioase care au avut loc lângă Legrad. Dacă aveţi destul curaj, puteţi merge acolo şi organiza o vânătoare de monştri.
Cum au fost obţinute?
Prezentări ale experţilor din dife-rite domenii, chestionare, întâlniri, interviuri individuale, grupe de lucru internaţionale, seminarii şi un număr impresionant de contribuţii ale factorilor implicaţi, precum propuneri de proiecte, realizare de hărţi şi alte informaţii valoroase au contribuit, în primul rând, la îmbunătăţirea coo-perării şi comunicării. Toate acestea au dus la realizarea şi promovarea cu succes a rezultatelor noastre. Proiectul SEE River a fost promovat în cel mai bun mod posibil utilizând abordarea multimedia prin intermediul comuni-catelor de presă, a materialelor promo-ţionale, internet, prezentări video.
Principalele rezultate
Pe baza datelor colectate şi a cooperă-rii cu Apele Croate şi Institutul pentru Protecţia Naturii, împreună cu factorii implicaţi a fost elaborat şi discutat raportul de analiză a coridorului râului Drava, ca bază pentru viitoarea planifi-care şi procesul de luare a deciziilor. În urma întâlnirilor am obţinut informaţii utile pentru setul de instrumente pe care îl vor folosi factorii interesaţi în activitatea lor viitoare legată de coridorul râului Drava. Mai mult decât atât, a fost stabilită platforma reţelei factorilor implicaţi şi a fost obţinut Acordul factorilor implicaţi privind viitoarea cooperare pentru coridorul râului Drava.
Viitorul
Aşteptările de la planurile de acţiune sunt ambiţioase. Sperăm ca unele din ele să facă parte din proiecte bune şi puternice. Pe baza Acordului factorilor implicaţi, împreună cu ei, vom încerca să facem tot posibilul pentru manage-mentul durabil integrat al râului, pro-tecţia naturii, dezvoltarea turismului şi alte aspecte care au legătură cu râul Drava. Toate documentele, rezulta-tele întâlnirilor derulate şi ghidurile elaborate ne vor ajuta în procesul de planificare spaţială a râului Drava şi cu siguranţă vor îmbunătăţi acest proces în coridorul acesteia în Croaţia.
ACORDUL FACTORILOR IMPLICAŢI CU PRIVIRE LA VIITOAREA DEZVOLTARE REGIONALĂ
Zona pilot a Râului Drava în Croaţia
Puternica reţea de factori implicaţi stabilită în cadrul proiectului SEE River va fi ghidată de ideile elaborate în comun şi se va alătura echipei proiectului pentru proiecte viitoare.
Suprafaţa: 33 km2
Lungime sector de râu: 29 km “ÎMPREUNĂ CU ŞI PENTRU RÂURI!” - UN SLOGAN CARE REZUMĂ ExPERIENŢA PROIECTULUI.
BRANKA ŠPANIČEK ŞI MAJA TURINSKISEE River în zona pilot din Croaţia
02
26
ŞTIAŢI CĂ?
Datorită lucrărilor hidrotehnice, la sfârşitul secolului al xVIII-lea lungimea Dravei a fost scurtată la jumătate. În prezent, mişcările tectonice sunt foarte intense în unele zone iar ridicarea zonei este estimată la 2,5 cm/an. În consecinţă, râul Drava este deviat spre teritoriul croat.
Cum au fost obţinute?
Principalele două instrumente au fost analizele complexe asupra coridorului şi procesul de participare a factorilor interesaţi care au fost utilizate în pa-ralel şi sinergic. Informaţiile, aspiraţiile şi punctele de vedere exprimate de factorii interesaţi au făcut parte din aceste analize. Rezultatele tehnice, şti-inţifice sau metodologice ale analizelor ar putea oferi argumente credibile pe parcursul dialogului. De asemenea, analizele realizate au contribuit la menţinerea aşteptărilor într-un cadru realisitic iar procedura interactivă a asigurat ca soluţiile propuse să fie susţinute de către părţile implicate.
Principalele rezultate
Diferite idei şi scopuri contradictorii ale factorilor interesaţi au fost armo-nizate spre un consens în timpul se-minariilor şi a întâlnirilor periodice cu aceştia. Discuţiile dintre participanţi au dus la o înţelegere mai bună a ideilor fiecăruia, precum şi a constrângerilor de natură economică şi socială care ar trebui luate în considerare. Principalul rezultat obţinut în zona pilot a râului Drava în Ungaria este interesul comun pentru implementarea proiectelor complexe de restaurare a coridorului râurilor care contribuie atât la obiecti-vele de conservare cât şi de dezvoltare.
Viitorul
Sunt trei pietre de temelie pe care proiectul SEE River le consideră pentru viitor. Acordul factorilor interesaţi care evidenţiază priorităţile regiunii: reducerea eroziunii albiei, promova-rea utilizării ecologice a terenurilor agricole din lunca inundabilă, revita-lizarea complexă a coridorului râului incluzând lucrări de restaurare a râului, dezvoltarea turismului şi conservarea naturii. Planul de acţiune care identi-fică activităţile prioritare şi responsa-bilităţile pentru următorii patru ani şi după. Organizaţia factorilor interesaţi care va fi forumul pentru aceştia şi punctele focale cu scopul realizării unei dezvoltări integrate a porţiunii ungare a coridorului- şi un partener pentru cooperarea transfrontalieră.
INTERESE COMUNE ÎN PROIECTELE DE RESTAURARE A CORIDORULUI RÂULUI
Zona pilot a Râului Drava în Ungaria
Implicarea factorilor interesaţi relevanţi din zona pilot a facilitat un dialog constructiv despre viitorul râului Drava.
“OAMENII DIN CORIDORUL UNGURESC AL RÂULUI DRAVA AU AVUT DE PLĂTIT UN PREŢ MARE TRĂIND ÎN UMBRA CORTINEI DE FIER PENTRU O JUMĂTATE DE SECOL. IZOLAREA, SATELE DEPOPULATE, INFRASTRUCTURA SLABĂ, ACTIVITATEA ECONOMICĂ SCĂZUTĂ SUNT MOŞTENIRILE CĂRORA LE-AU FĂCUT FAŢĂ. DRAVA ESTE SINGURUL BUN PE CARE ÎL AU ÎNCĂ ŞI SUNT HOTĂRÂŢI SĂ-L PĂSTREZE.”
MIKLÓS SZALAYBudapesta, Ungaria
29
Suprafaţă: 347 km2 Lungime secţiune de râu: 62 km
PARTENERII DIN ZONA PILOT:1) Institutul Naţional pentru Mediu
2) Directoratul Sud-Transdanubian pentru Managementul Apei
02
03CORIDOARELE PILOT ALE RÂURILOR INTERNAŢIONALE
SEMRA FEJZIBEGOVIĆ
coordonator al activităţiloraferente râurilor selectate
din sud - estul Europei
Dr. MARINA BABIĆ MLADENOVIĆ
Institutul pentru amenajarea resurselorde apă Jaroslav Černi, Serbia,
partener strategic asociat
“ Sunt foarte fericită atât pentru contribuţia la managementul integrat al râului Neretva cât şi pentru faptul că învăţ despre problemele şi soluţiile altor coridoare ale râurilor din sud - estul Europei. Aş dori, de asemenea, să subliniez îmbunătăţirea competenţelor necesare pentru coordonarea intereselor şi armonizarea diferitelor solicitări ale partenerilor proiectului în cadrul pachetelor de lucru.”
“ Bazându-se pe renumele dobândit pentru managementul apei la nivel regional, Institutul pentru amenajarea resurselor de apă Jaroslav Černi (IJC) a contribuit cu cunoştinţe şi capacităţi profesionale în obţinerea rezultatelor proiectului. IJC va face eforturi să utilizeze rezultatele proiectului în procesele de luare a deciziilor privind managementul coridoarelor râurilor în Serbia. Mai mult decât atât, va fi iniţiată adoptarea Declaraţiei Râului Kolubara. Se aşteaptă ca fiecare partener al proiectului SEE River va implementa constant măsurile adoptate în planurile de acţiune din zonele pilot. De asemenea, este de aşteptat ca acele măsuri şi lecţii învăţate în practică şi în alte coridoare de râuri.”
Cum au fost obţinute?
O combinație a abordărilor de sus în jos şi de jos în sus asigură sinergii valoroase. Cu sprijinul comunităților locale şi a instituțiilor guvernamentale ne-am propus să găsim soluții pentru potențiale conflicte care decurg din utilizarea comună a coridorului râului şi pentru stimularea colaborării între sectoare şi părțile interesate. Au fost organizate seminarii cu factorii intere-saţi în toate cele trei țări riverane, cu participare la nivel național şi ulterior în cadrul seminarului internaţional din Slovacia a fost agreată viziunea comună. Au fost promovate schimbul de opinii între factorii interesaţi de la nivel local, regional şi național pentru dezvoltarea de idei în ceea ce priveşte managementul viitor al coridoarelor de râu, în relaţie cu: protecţia naturii, apărarea împotriva inundațiilor, turism, agricultură, navigație, silvicultură, pescuit, etc.
Principalele rezultate
Pentru râul Bodrog, obiectivul a fost identificarea principalelor caracteris-tici privind amenajarea teritoriului şi gestionarea utilizării terenurilor ca bază pentru căutarea unui consens asupra viitoarelor obiective în zonă. A fost realizat un inventar al legislației relevante şi directivelor UE precum şi o evaluare specifică a impactului aces-tora. Rețeaua părților interesate a fost stabilită în Slovacia, Ungaria şi Ucraina, a fost agreată o viziune comună şi au fost identificate acțiunile care vor duce la realizarea acestei viziuni. În cadrul activităților râului Bodrog, rezultatele proiectului creează condiții pentru soluții mai bune în viitor privind problemele specifice din țările riverane râului Bodrog.
Viitorul
Proiectul a contribuit la reducerea decalajelor între diferite sectoare şi politicile lor. În timpul seminariilor naționale şi internaționale au fost discutate, selectate şi armonizate priorități ale măsurilor individuale de îmbunătățire a managementului coridorului râului Bodrog. Pe baza analizelor şi consultărilor cu factorii interesaţi din țările riverane râului Bo-drog, vor fi iniţiate noi proiecte pentru noul program UE 2014 - 2020. Prin-cipala preocupare pentru continuarea proiectului s- a axat pe cooperarea transfrontalieră.
CONTRIBUŢIA LA REDUCEREA DECALAJELOR ÎNTRE INTERESELE SECTORIALE
Coridorul Pilot al Râului Bodrog
În ceea ce priveşte acordul comun al proiectului SEE River privind managementul coridorului de râu s-a realizat armonizarea intereselor de dezvoltare şi conservare de-a lungul coridorului râului Bodrog.
33
Lungimea râului: 67 kmSuprafaţa bazinului: 13,579 km2
PARTENERII DIN ZONA PILOT:1) Institutul de Hidro-Meteorologie Slovac, Slovacia2) Institutul Naţional de Mediu, Ungaria3) Râuri albastre, Ucraina
“REZOLAVAREA PROBLEMEI PROPRIETĂŢII TERENURILOR ESTE ESENŢIALĂ PENTRU UN MANAGEMENT ADECVAT AL CORIDORULUI RÂULUI. IDEI EUROPENE “BUNE”SUNT INUTILE DACA PROBLEMA PROPRIETĂŢII RAMÂNE.”
FERMIERII DIN ZONA RÂULUI BODROG
03
ŞTIAŢI CĂ?
Râul Bodrog traversează graniţa slovaco-maghiară, la cel mai jos punct din Slovacia
- la 94,3 metri deasupra nivelului mării.
Cum au fost obţinute?
Viziunea comună, reprezentată de Proiectul Cadru al râului Neretva în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă viitoare a râului Neretva a fost agreată în cadrul seminariilor naționale cu fac-torii interesaţi din Bosnia-Herțegovina şi Croația. Abordările de la izvor la vărsare şi din aval în amonte au fost aplicate în cadrul seminariilor cu par-ticiparea diferitelor sectoare, precum managementul apei, amenajarea teri-toriului, conservarea naturii, protecția mediului, energie, agricultură, turism, silvicultură. Au fost de asemenea, pre-zente sectoarele administraţiei locale, cum ar fi municipalităţile situate de-a lungul râului Neretva, companiile de utilităţi, universități, ONG-uri precum şi reprezentarea la nivel naţional a ministerelor.
Principalele rezultate
Proiectul a oferit o nouă abordare privind managementul durabil al coridorul râului Neretva bazat pe o comunicare deschisă cu toți actorii care trăiesc în zonă şi să gândească cel mai bun mod de a găsi soluții comune pentru dezvoltarea durabilă a zonei. Proiectul a reunit interese din diferite sectoare şi factorii interesaţi, a găsit calea de cooperare viitoare şi a dezvoltat tehnici pentru armonizarea diferitelor interese în cadrul coridorul râului. Planul de acțiune al râului Dra-va privind managementul integrativ al coridoarelor râurilor, implementat în cadrul celor cinci coridoare de râu pilot a servit ca un exemplu pentru râul Ne-retva cu privire la modul de a căuta un consens între diferite sectoare, chiar şi etnic şi structurile administrative din ambele țări.
Viitorul
Următorul pas îl reprezintă consolida-rea rețelei factorilor interesaţi multi-sectoriali şi perspectivele comune viitoare din fiecare ţară din coridorul râului. Factorii locali interesaţi din cele două țări ar trebui să agreeze cu privire la posibilele soluții pentru pro-blemele existente recunoscute de-a lungul coridorului râului ca un plan pentru activitățile viitoare.
PRIMA VIZIUNE COMUNĂ ŞI OBIECTIVE PENTRU CORIDORUL TRANSNAŢIONAL AL RÂULUI NERETVA
Coridorul Pilot al Râului Neretva
Proiectul SEE River a încurajat dezvoltarea primei viziuni și obiective comune pentru managementul trans-sectorial al coridorului râului Neretva agreate de factorii interesaţi din Bosnia-Herţegovina şi Croaţia.
Lungimea râului: 240 kmSuprafaţa bazinului: 8,600 km2 “REŢEAUA FACTORILOR
INTERESAŢI DIN ZONA NERETVA CREATĂ ÎN CADRUL
PROIECTULUI SEE RIVER SE ANGAJEAZĂ SĂ REALIZEZE
SOLUŢII DURABILE DE COOPERARE ȘI DE REZOLVARE A PROBLEMELOR DIN CORIDORUL
RÂULUI.”
INSTITUTUL DE HIDRO-INGINERIE Sarajevo
PARTENERII DIN ZONA PILOT:1) Institutul de Hidro-Inginerie Sarajevo, Bosnia-Herzegovina
2) Apele Croate, Croaţia 3) Institutul Naţional pentru Protecţia Naturii, Croaţia
ŞTIAŢI CĂ?
În reţeaua densă de ape, Neretva deţine o poziţie importantă
între râurile din regiunea Alpilor Dinarici, în ceea ce priveşte
ecosistemele sale diverse de habitate, floră și faună,
patrimoniul cultural și istoric şi de asemenea, ca „zonă de
frumuseţe naturală remarcabilă” și, cel mai important apa
potabilă, proaspătă. De asemenea, este cel mai mare
fluviu carstic din Alpii Dinarici în toată partea de est a bazinului
Mării Adriatice, care face parte din bazinul adriatic.
03
34
ŞTIAŢI CĂ?
Recent, s-a descoperit că Prutul găzduiește o populaţie mare dintre cele mai mari și în același timp, cele mai periclitate specii de muscă efemeră din Europa, Mayfly Tisa (Palingenia longicauda).
“HAI SĂ REUNIM IDEI, OAMENI ȘI PROIECTE PENTRU A SPRIJINI DINAMICA ȘI BIODIVERSITATEA DIN ZONA CORIDORULUI VERDE AL PRUTULUI INFERIOR, CU PERSPECTIVE ECOTURISTICE!”
Dr. GABRIELA COSTEAComplexul Muzeal Ştiintele Naturii Galaţi
Cum au fost obţinute?
A fost elaborată strategia de conştientizare şi de comunicare ce cuprinde trei tipuri principale de activități: consultare, implicarea păr-ţilor interesate şi diseminare. Fiecare dintre acestea cu perioade de desfăşu-rare şi scheme de alocare a resurselor diferite. Scopul principal al acestei strategii este de a produce un cadru coerent şi adecvat necesar pentru a comunica nevoile, constrângerile şi oportunitățile derivate din integrarea directivelor europene în domeniul apei. Implicarea factorilor interesaţi s-a rea-lizat în trei faze distincte, în conformi-tate cu obiectivele şi scopul strate-giei de comunicare a stakeholderilor. Factorii interesaţi s-au reunit în cadrul a trei seminarii naţionale în toate cele trei ţări riverane şi au concluzionat în cadrul Seminarului Internaţional din iulie 2014.
Principalele rezultate
Au fost identificate clar priorităţile viitoare, ceea ce reprezintă întări-rea cooperării din punct de vedere legislativ în relaţie cu managementul calitativ şi cantitativ al râului Prut. Au fost identificate şi stabilite provocările şi obstacolele pentru găsirea soluţii-lor principalelor probleme în ceea ce priveşte managementul integrat şi durabil al râului Prut, luând în consi-derare beneficiile actuale precum şi cele pentru generaţiile viitoare.
Viitorul
Râul Prut se confruntă cu multe provocări, inclusiv administrative şi legislative. Proiectul SEE River a crescut interesul părților interesate în ceea ce priveşte dezvoltarea coridoru-lui râului Prut în toate țările riverane. Rezultatele proiectului se vor regăsi în activitățile comisiilor bilaterale ale ţărilor riverane Prutului. Se vor elabora propuneri pentru grupuri de lucru specifice pe diferite domenii tematice pentru un management adecvat al râului Prut.
INTERESUL CRESCUT AL FACTORILOR INTERESAŢI DIN ŢĂRILE RIVERANE
Coridorul Pilot al Râului Prut
Proiectul SEE River a deschis calea încurajării şi facilitării dialogului cu principalii factori interesaţi implicaţi în Managementul râului Prut, pentru identificarea problemelor importante şi a obiectivelor şi găsirea unor soluţii comune privind managementul viitor al râului.
03
Lungimea râului: 967 kmSuprafaţa bazinului: 27,820 km2
PARTENERUL DIN ZONA PILOT:1) Administraţia Naţională Apele Române, Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, România
36
ŞTIAŢI CĂ?
Datorită apei verde-smarald, râul este promovat ca
„Frumuseţea smaraldului”. Este declarat a fi unul din
puţinele râurile din lume, care păstrează o astfel de culoare
pe toată lungimea sa.
Cum au fost obţinute?
Râul Soča prezintă o importanță mare pentru numeroasele părți interesate uneori cu interese opuse. Importanță mare înseamnă interese mari şi cu o abordare corectă nu este dificil de a converti interesele individuale în conştientizare şi în cele din urmă în comunicare, cooperare şi angajament, care duc la situaţii benefice pentru toţi
- inclusiv pentru râu. Au fost organi-zate multe întâlniri, mese rotunde şi interviuri individuale; de asemenea, celebrarea Soča River Day ca eveni-ment principal. Abordarea de jos în sus şi angajamentul părților interesate a fost un instrument foarte puternic pentru râul Soča. Activitățile proiec-tului SEE River au folosit şi sinergiile cu alte proiecte din regiune formând împreună un grup de cooperare pen-tru râul Soča.
Principalele rezultate
Principalele obiective au fost creşterea gradului de conştientizare referitoare la cooperarea şi angajamentul părților interesate. Viziunea comună pentru râul Soča a fost gândită ca un angaja-ment moral pentru a recunoaşte râul-Soča ca un simbol, brand şi oportuni-tatea expusă ca un îndemn de a vedea râul ca o responsabilitate comună şi obligația de a-l administra într-un mod durabil. Există două rezultate im-portante. Noul regim de curgere a apei în partea superioară a Socăi, a fost elaborat în cadrul proiectului şi este în faza de aprobare oficială. Al doilea este instituționalizarea cooperării cu părțile interesate în cadrul Fundației pentru râul Soča, un organism care reuneşte părțile interesate din coridorul râului, cu scopul de a permite o dezvoltare durabilă.
Viitorul
Soča ca râu transnațional are nevoie de management internațional. Prin urmare, activitățile vor continua pe partea italiană, în scopul de a găsi un partener similar cu Fundația Râului Soča din Slovenia. Baza este stabilită şi noi oportunităţi financiare sunt bene-fice pentru a susţine ideile şi procesul de angajament permanent al părților interesate. Scopul este de a sprijini dezvoltarea durabilă a râului Soča, pentru a deveni un râu contemporan. Fundaţia Râului Soča există pentru a sprijini astfel de eforturi în viitor.
INSTITUŢIONALIZAREA IMPLICĂRII FACTORILOR INTERESAŢI
Coridorul Pilot al Râului Soca
Activităţile au condus la măsuri concrete şi la o mai bună cooperare în coridorul râului Soča ceea ce a permis stabilirea unui organism oficial al părţilor interesate.
“TRĂIND ÎMPREUNĂ, ÎMPĂRŢIND ACELAŞI LOC, RESPECTÂNDU-NE UNII PE ALŢII. SPAŢIUL SOČA - UN SINGUR RÂU, UN SINGUR ECOSISTEM.”
MIRO KRISTANCentrul de Dezvoltare a Văii Soča
39
Lungimea râului: 137 kmSuprafaţa bazinului: 3,400 km2
PARTENERII DIN ZONA PILOT:1) Centrul de Dezvoltare a Văii Soča
2) Institutul Sloven de Apă, Slovenia3) Institutul pentru Conservarea Naturii, Slovenia
03
Cum au fost obţinute?
Metodologia participativă a fost elementul cheie de obţinere a unor rezultate semnificative pentru râul Vjosa. Toate activitățile proiectului au fost puse în aplicare sub supra-vegherea echipei de proiect în cadrul AGS, asistată de experți independenți. Colectarea de informații şi date, folo-sind canale de comunicare, evaluarea şi studiul complementar, a creat bazele pentru discuții şi alte acțiuni. Consultările individuale, împărtăşirea rapoartelor şi proiectelor de documen-te, organizarea de seminarii şi întâlniri au fost acțiuni pentru asigurarea participării mai multor instituții şi părți interesate. Utilizarea internetului şi mass-mediei au fost foarte eficiente în extinderea participării şi diseminarea rezultatelor proiectului.
Principalele rezultate
O evaluare detaliată a râului Vjosa, însoțită de hărți, inclusiv activitățile în derulare şi proiectele de viitor a fost elaborată luând în considerare coridorul, ariile protejate, monumente ale naturii, situri industriale, utilizarea energiei hidroelectrice, zone inundabi-le, zonele urbane şi turistice. Rețeaua factorilor interesaţi din Albania a fost stabilită şi pusă în funcțiune, inclusiv o comisie oficială pentru apele trans-frontaliere. O platformă strategică pentru managementul râului Vjosa a fost pregătită cu o viziune clară şi obiective cu participarea interactivă a instituțiilor şi părților interesate. ONG-uri şi alte părți interesate care militează pentru conservarea râului Vjosa au fost reactivate.
Viitorul
Rapoartele şi documentele de pe râul Vjosa produse în cadrul pro-iectului SEE River formează o bază solidă pentru elaborarea planului de management, cu participarea activă a rețelei factorilor interesaţi şi instituțiilor deja stabilite şi în funcție. Pe baza comunicării cu autoritățile competente din Albania au fost create condițiile legale şi administrative pentru comunicarea oficială şi tehnică cu omologul grec pentru ajungerea la un acord pentru management comun a râului Vjosa la nivel transfrontalier. Acest model poate fi utilizat şi pentru alte râuri naționale şi transfrontaliere din Albania.
„AR TREBUI SĂ NE ADUNĂM DE MAI MULT ORI ȘI SĂ LUCRĂM
ÎMPREUNĂ PENTRU RÂUL VJOSA ȘI SĂ NU-L LĂSAM SĂ
FIE LUAT DE LA NOI”
STAKEHOLDER ANONIM - RÂUL VJOSAAlbania
ŞTIAŢI CĂ?
Râul Vjosa este unul dintre cele mai puţin explorate râuri
din Europa: putem ști mai multe despre biodiversitatea
râurilor din America de Sud sau Asia decât despre Vjosa.
PARTNERUL DIN ZONA PILOT:1) Institutul de Supraveghere Geologică, Albania
CONDIŢII TEHNICE ŞI LEGALE PENTRU A AJUNGE LA O ÎNŢELEGERE COMUNĂ
Coridorul Pilot al Râului Vjosa
Managementul râului Vjosa a devenit un punct important pe agenda naţională a Albaniei cu scopul de a conserva valorile sale naturale și de a le folosi într-un mod durabil. Aspectele transnaţionale vor fi rezolvate în cooperare cu Grecia, bazate pe o platformă comună și integrată.
Lungimea râului: 260 kmSuprafaţa bazinului: 6,519 km2
03
40
BULGARIA
ITALIA
SLOVENIA
CROAŢIA
SERBIA
AUSTRIA
UNGARIA
SLOVACIA
ROMÂNIA
UCRAINACEHIA
MOLDOVA
ALBANIAFYR
MACEDONIA
GRECIA
BOSNIA ŞI HERŢEGOVINA
300 km
DRAVA(Italia, Austria, Slovenia, Croaţia, Ungaria)
BODROG(Ucraina, Slovacia, Ungaria)
NERETVA(Bosnia și Herţegovina, Croaţia)
PRUT(Ucraina, România, Moldova)
SOCA(Slovenia, Italia)
VJOSA(Grecia, Albania)
04 HARTA LOCAŢIILOR PROIECTULUI SEE RIVER
• Prin realizarea angajamentelor facto-rilor interesaţi, implicaţi în activitățile de construire a consensului în zonele pilot, preluând responsabi-litatea pentru punerea în aplicare a acțiunilor convenite în peste 30 de acțiuni de continuare inițiate, pregătite pentru a fi puse în aplicare în următorii cinci-zece ani,
• prin împuternicirea părților intere-sate din cadrul celor şase râuri prin procesul de consolidarea dialogului cu acestea, construind astfel un puternic capital social pe care vom fi capabili să-l utilizăm în anii care vor veni, pentru a facilita în continuare gestionarea integrată a râurilor din Europa de Sud-Est şi din străinătate,
• prin înființarea unei rețele perma-nente de experți SEE River, calificaţi în facilitarea cooperării intersectori-ale şi în transferul de cunoştințe cu ajutorul Setului de Intrumente SEE River pentru alte coridore de râu din alte regiuni şi țări,
• prin asigurarea în continuare a unui punct de întâlnire al managerilor coridoarelor râurilor şi a părților interesate, prin susținerea paginii de web SEE River, a profilurilor de pe Facebook şi LinkedIn, prin interme-diul cărora părțile interesate din zona SEE şi nu numai pot ajunge în con-tact direct cu reţeaua de experți SEE River pentru a-i ajuta cu propriile lor provocări concrete privind gestio-
narea coridorului râului, sprijinind procesele de restaurare a râului.
Asigurarea consensului tuturor factorilor interesaţi privind gestionarea durabilă a coridorului râului nu este un scop final, acesta este un proces în derulare. Proiectul SEE River a pus bazele în ceea ce priveşte activităţile viitoare. Cu toate că proiectul SEE River se încheie, activităţile din cadrul coridoarelor râurile şi implicarea părţilor interesate este în plină desfășurare.
Proiectul este un proiect despre viitor - viitorul râurilor și factorilor interesaţi și viitorul cooperării, ce vor contribui la trăinicia beneficiilor din toate punctele de vedere.
Acesta este motivul pentru care de la începutul etapei de planificare a proiectului am fost determinaţi să lansăm o cooperare permanentă a organizațiilor şi a persoanelor din sectoarele implicate, cu influență în managementul coridorului râului, în scopul de a asigura schimbarea pe ter-men lung a practicilor de management al râurilor şi contribuţia la refacerea râului.
Realizările proiectului vor fi susţinute în viitor..
• prin integrarea condiţiilor şi docu-mentelor planificate în planurile sec-toriale sau politicile locale, regionale şi naționale, asigurată prin munca bine planificată şi facilitând lucrul în toate cele zece zone pilot care au inclus principalii actori la nivel politic,
• prin partenerii, reprezentând autoritățile locale, regionale şi naționale relevante şi alte instituții publice, care asigură punerea în aplicare a măsurilor convenite, şi, de asemenea, utilizarea abordărilor şi principiilor SEE River prin munca şi practica de zi cu zi,
Ce va urma după Proiectul SEE River 04
Va urma …44
PARTENERII PROIECTULUI SEE RIVER
LEADPARTNER
INFORMAŢII GENERALE SEE RIVER:Numele Proiectului: Managementul Integrat Durabil al Coridoarelor Râurilor Internaţionale din ţările Sud-Est Europene Durata proiectului: octombrie 2012 - noiembrie 2014Valoare: 2,107,354.30 EURFinantare: Programul de Cooperare Transnaţională Sud-Estul Europei Web-site: www.see-river.netwww.facebook.com/Hand.in.Hand.for.Rivers
CONTACT PROIECTUL SEE RIVER:Aleš Bizjak, manager de proiect, [email protected] de Apă din SloveniaHajdrihova 28c, SI-1000 Ljubljana, Slovenia
CONTACT PENTRU CORIDORUL PILOT AL RÂULUI PRUT:Cristian Rusu, manager de proiectAdministraţia Naţională „Apele Române”, București, Româ[email protected]
EDITARE:Concept: Lucija Marovt, Primož SkrtText: Aleš Bizjak,Lucija Marovt, Primož Skrt, Mateja Softić cu contribuţia următorilor Cristian Rusu, Ramona CureleaTraducere: Ramona Curelea, Ioana NedeleaGrafică: VladanSrdić, Studio 360, www.studio360.siFoto: AKL/S. Tichy, Grmovšek A., Kristan M., Kutin M., Messina L., Moisiu L., Nedelea I., Podgornik J., Revital, Skrt P., SOS/BirdLife Slovakia, Šalej Faletič T., Španiček B., Zinke A.Imprimare: RapidoColor Offset PrintingTiraj: 100
Această publicaţie reflectă doar punctul de vedere al autorilor, iar Autoritatea de Management pentru Programul Sud-Estul Europei nu poate fi facută responsabilă pentru orice altă utilizare a informaţiilor conţinute.
Inst
itut
e fo
r Wat
er o
f the
Rep
ublic
of S
love
nia
Haj
drih
ova
28c,
SI-
1000
Lju
blja
naw
ww
.izvr
s.si
, inf
o@iz
vrs.
siw
ww
.see
-riv
er.n
et