csata zsombor, herédi zsolt plainer zsuzsa sólyom andrea...
TRANSCRIPT
Péter László Csata Zsombor, Herédi Zsolt, Kiss Dénes, Kiss Tamás, Plainer Zsuzsa, Sólyom Andrea
CULTURĂ CIVICĂ
Cultura politică şi civică a studenţilor de la Universiatea
Babeş-Bolyai
Publicaţia noastră prezintă rezultatele sondajului efectuat de către Catedra de Sociologie a Universităţii Babeş-Bolyai,
Colegiul Profesional de Sociologie Max Weber şi Organizaţia Alumni a Studenţilor Sociologi
Întotdeauna tataaduce deciziile
Deciziile cele maiimportante
întotdeauna suntluate de ambii
parinti
În luarea uneidecizii
importante setine cont si de
parerea naastra
Toate deciziilesunt luate
împreuna de catretoti membrii
familiei
19,1%
5,6%4,8%7,9%
0%
5%
10%
15%
20%
Daca duminica viitoare ar avea loc alegerile prezidentiale, as vota cu Iliescu (dupa modele de autoritate valabile pentru familia de origine)
Cluj – 2000
La cercetare au participat:
1
Péter László, Catedra de Sociologie, Universitatea Babeş-Bolyai – conducător proiect Veres Valér, Catedra de Sociologie, Universitatea Babeş-Bolyai – coordonator proiect
Csata Zsombor, Colegiul Profesional de Sociologie Max Weber – OASS Herédi Zsolt, OASS Kiss Dénes, Colegiul Profesional de Sociologie Max Weber – OASS Kiss Tamás, Colegiul Profesional de Sociologie Max Weber – OASS Plainer Zsuzsa, Colegiul Profesional de Sociologie Max Weber – OASS Sólyom Andrea, Colegiul Profesional de Sociologie Max Weber – OASS
Experţi:
Magyari Nándor László, UBB, Catedra de Sociologie Magyari Tivadar, UBB, Catedra de Sociologie John Fox, University of California Los Angeles
Publicaţie apărută cu sprijinul Fundaţiei pentru o Societate Deschisă, România
Traducerea:
Cristina Raţ, Colegiul Profesional de Sociologie Max Weber Csata Zsombor, Colegiul Profesional de Sociologie Max Weber – ASSM
© Colegiul Profesional de Sociologie Max Weber – Organizaţia Alumni a Studenţilor Sociologi
E-Mail: [email protected] [email protected]
ISSN: 1224 – 404X
2
Introducere
În paginile ce urmează vom prezenta rezultatele empirice ale cercetării “Curajul
civic”. Cercetarea a constat în principal într-o anchetă pe bază de chestionar, realizată în
două etape, pe eşantioane reprezentative de studenţi români, respectivi maghiari ai
Universităţii Babeş-Bolyai. Numărul studenţilor maghiari incluşi în eşantion a fost de 741
de persoane, iar al studenţilor români de 793. Am utilizat o eşantionare pe cote, proporţia
subiecţilor de la un anumit profil reflectând ponderea studenţilor de la secţia respectivă în
totalul populaţiei de studenţi ai universităţii, respectând totodată distribuţia pe sexe din
cadrul acestora. La întocmirea cadrului de eşantionare am utilizat evidenţele oficiale de la
secretariatele facultăţilor. Chestionarele au fost aplicate, în cazul ambelor eşantioane, în
perioada 15 decembrie 1999 – 15 ianuarie 2000, respectiv 27 martie – 5 aprilie 2000.
Cercetarea a fost realizată prin colaborarea dintre Catedra de Sociologie a
Universităţii “Babeş-Bolyai”, Colegiul de Sociologie “Max Weber” şi Asociaţia Foştilor
Studenţi de Sociologie (SZVSZ). Au participat: Péter Laszló (UBB) conducător de
proiect, Csata Zsombor, Kiss Dénes, Kiss Tamás, Plainer Zsuzsa, Sólyom Andrea (Max
Weber, SZVSZ), Herédi Zsolt (SZVSZ). Consultanţi ştiinţifici: Magyari Nándor László,
Magyari Tivadar, Jon Fox, Kósa András László.
Obiectul cercetării a vizat în primul rând cultura politică şi civică a studenţilor
UBB. Mediul de socializare a populaţiei investigate a fost marcat de “schimbarea de
regim” din anii ’90, de o perioadă de tranziţie ce nu se mai finalizează, în care diferitele
modele de comportament social şi politic coexistă într-un amalgam specific. Căderea
regimului comunist a însemnat sfârşitul “Măreţului Plan” ce instaurase totalitarismul pe
fondul unei concepţii ideologice despre societate, totodată desfiinţarea automatică a
“platformei comune” ce unea opozanţii “Lor”. În cazul populaţiei investigate,
totalitarismul nu a constituit o experienţă ce a modelat în mod fundamental
comportamentul. În urma lărgirii canalelor de comunicare, respectiv a paletei politice,
pluralitatea opiniilor a devenit palpabilă nu numai în privinţa anumitor afirmaţii, dar şi al
premiselor, al sistemelor conceptuale în care se înrădăcinează acestea. Viziunea
convergentă asupra societăţii se destramă odată cu scheletul regimului ce o menţinea.
Opiniile latente şi diferenţele din sistemul conceptual ies la iveală şi categoriile guvernate
de cogniţii sociale diferite pornesc pe căi de acţiune divergente. (În regiunea noastră
exemplul cel mai sugestiv îl constituie învierea etnicităţii şi revalorizarea acesteia). În
absenţa unor premise comune, comunicare dintre segmentele sociale poate deveni
3
imposibilă, acestea transformându-se în gheto-uri izolate, iar societatea în reuniunea
antagonismelor dintre ele. Un scenariu alternativ ar putea fi oferit prin dezvoltarea unei
culturi de gândire şi comportament comună, pe un fond instituţionalizat, care ar permite
canalizarea pluralităţii de opinii. Sidney Verba utilizează în acest sens noţiunea de cultură
civică (“civic culture”). Aceasta nu poate fi identificată nici cu “modernitatea”, nici cu
“tradiţionalul”, ci mai degrabă trebuie conceput ca un mediu în care tranziţia între acestea
două se poate realiza fără a se crea rupturi profunde în ansamblul social.
Semnificaţia deosebită a anchetei de faţă o vedem în faptul că elita socială şi
politică din această regiune va proveni, în mare măsură, din rândul populaţiei de studenţi
investigată. Deci acesteia îi revine o potenţială putere de lider de opinie cu o probabilitate
mult mai mare decât ansamblului populaţiei din regiune (în concluzie, procentele astfel
obţinute sunt mai relevante).
Chestionarul utilizat în cazul studenţilor maghiari şi români a coincis, exceptând
câteva întrebări specifice, prin urmare vom putea prezenta datele în mod comparativ.
Acest lucru ne va permite să răspundem şi la întrebarea fundamentală a prezentei lucrări:
Prin ce se aseamănă şi prin ce se diferenţiază setul de modele de comportament social/politic al
studenţilor români, respectiv al celor maghiari?
4
Cuprins 1. Factori ai socializării politice
1.a – Familia 1.b – Sindicatele 1.c – Mass-media
2. Cultura politică 3. Opinia politică
3.a – Orientarea politică (ideologică) 3.b – Atitudinea faţă de instituţiile politice şi civile ale statului român 3.c – Atitudinea faţă de instituţii şi procese macrosociale
4. Opţiuni electorale 5. Modele de comportament
5.a - Disponibilitatea de a semna petiţii 5.b - Situaţii de viaţă cotidiană
6. Universitatea 6.a - Cunoaşterea regulamentului de funcţionare a universităţii 6.b – Probleme legate de modul de funcţionare a universităţii 6.c – Învăţământul superior în limba maghiară 6.d – Aşteptări faţă de organizaţiile studenţeşti 6.e – Statutul de student
7. Distanţa socială
5
(1) Factori de socializare politică
Mediul de procesare şi evaluare a informaţiilor îl constituie relaţiile interpersonale –
această afirmaţie este valabilă şi pentru dimensiunile cognitive, afective şi acţionale ale socializării politice. În cursul analizelor noastre, am pornit de la constatarea că, în această fază a socializării politice, cadrul învăţării sociale îl reprezintă familia de origine, gradul de integrare organizaţională şi consumul mediatic. În conformitate cu literatura de specialitate, familia şi grupul de similari (cei de aceeaşi vârstă) constituie factori ai socializării bilaterale, prin comunicarea interactivă, în timp ce mass-media este un factor unilateral, ce generează receptarea pasivă a informaţiilor.1 De asemenea, primele contribuie şi în mod indirect la socializarea politică, spre deosebire de mass-media, care acţionează doar în mod direct, îndeplinind rolul de informare şi modelare a opiniilor politice. Acest sistem tridimensional de coordonate funcţionează ca un câmp de formare şi transmitere a modelor comportamentale, de aceea analiza diverselor configuraţii ale acesteia este inevitabilă în vederea cartografierii spaţiului social.
În privinţa mediului familial, cele două eşantioane diferă doar prin nivelul educaţional al părinţilor, procesul de luare a deciziilor fiind în ambele cazuri cu preponderenţă cel “democratic”. Semnificaţia indicatorului din urmă este cu atât mai importantă cu cât tipul de autoritate familială se asociază cu un anumit profil de orientare politică, opţiune electorală etc.
Diferenţe semnificative între cele două eşantioane am remarcat în privinţa aderenţei la organizaţii. Procentele înregistrate în cadrul eşantionului maghiar au fost de patru ori mai mari decât cele de la nivelul eşantionului român. Subiecţii au fost interogaţi şi în legătură cu gradul lor de informare în privinţa activităţii diferitelor organizaţii din Cluj (asociaţiile studenţeşti române şi maghiare, Fundaţia Soros, Fundaţia Civitas, YAP etc.), intensitatea participării la aceste activităţi, aşteptările lor faţă de acestea. Activismul lor în cadrul unor organizaţii civile (exceptând Asociaţia Studenţilor Maghiar din Cluj, KMDSZ) a fost foarte redusă. Aşteptările cele mai mari în legătură cu o activitate organizaţională care să le reprezinte interesele s-au formulat din partea studenţilor români.
Consumul mediatic este considerabil în cazul ambelor eşantioane, cca 80% dintre studenţi declarând că urmăresc ştirile cu caracter politic transmise de sursele mediatice. Dintre posturile audio-vizuale, rolul principal în informarea politică îl îndeplinesc cele comerciale, presa ocupând o poziţie inferioară în rândul preferinţelor subiecţilor. Legătura dintre consumul mediatic şi profilul politic se reliefează în analizele pe care le vom prezenta, de exemplu în privinţa atitudinii faţă de alegeri.
(2) Cultura politică
În opinia unora dintre cercetătorii din ştiinţele sociale, inexistenţa unei relaţii
lineare între cultura politică şi acţiunea politică este susţinută de date empirice; în schimb, există asocieri puternice între acestea şi opţiunile politice (ideologice), integrându-se astfel, prin intermediul sistemului de valori politice, în viziunea generală asupra lumii ce ghidează comportamentul. În acelaşi timp, într-un regim democratic, informarea este o condiţie esenţială a participării în sfera publică – pentru a putea se putea folosi de drepturile sale, pentru a evalua miza şi efectele acţiunilor lui, cetăţeanul trebuie să posede anumite cunoştinţe, să fie informat. Conform abordării lui Almond, la acestea trebuie să se adauge şi abilităţi de analiză a situaţiilor şi de luare de decizii raţionale. Modul în care se prezintă cultura politică (mai precis conţinutul, utilitatea şi felul comunicării acesteia) este strâns legat de sistemul de valori politice. Prin prisma cunoştinţelor civice şi “tehnicilor” necesare practicii cotidiene, valoarea culturii politice este relativă. De aceea, cele şapte 1 Szabó Ildikó – Örkény Antal: Középiskolós fiatalok állampolgári kulturája, 1998, Minoritas
6
întrebări ce au constituit indicatorii dimensiunii cognitive ale socializării politice nu trebuie analizate doar în sine, în privinţa distribuţiilor lor. Populaţia română s-a dovedit a fi relativ mai bine informată în privinţa politicii interne a statului, respectiv a instituţiilor acesteia (“relativ”, deoarece răspunsuri corecte la toate întrebările au dat doar 25% dintre cei chestionaţi). Studenţii maghiari nu posedă într-o măsură mai mare cunoştinţe precise nici despre politica UDMR-ului, nici despre politica externă a României faţă de Ungaria.
(3) Opinia politică
Pentru identificarea orientării politice (ideologice) am utilizat o scală ce cuprinde
afirmaţii caracteristice diferitelor concepţii politice. Realizând o analiză pe componente principale asupra acesteia am constatat că subiecţii români şi maghiari utilizează sisteme de coordonate uşor diferite în gândirea lor politică. În cazul celor din urmă, clasificarea tradiţională din politologie (liberali-conservatori-socialişti) nu pare operaţională, fiind mai degrabă vorba despre opoziţia dintre un individualism nediferenţiat din aceste puncte de vedere şi o atitudine de centrare pe comunitate.
Una din tezele întâlnite în literatura de specialitate consideră că generaţia tânără este marcată de criză datorită socializării într-o perioadă a disoluţiei valorilor morale. Rezultatele obţinute în această cercetare, mai precis atitudinea pozitivă faţă de instituţiile tradiţionale, contraargumentează oarecum această afirmaţie. Trăsătura comună a celor două populaţii este pasivitatea politică: activitatea politică se reduce la actul votării. Pasivitatea generală poate fi interpretată ca o modalitate obişnuită de înlăturare a senzaţiei că individul se află la discreţia societăţii, senzaţie apărută pe fondul schimbării de regim politic. Datele empirice confirmă şi în cazul studenţilor manifestarea unei neîncrederi accentuate faţă de noile instituţii democratice, respectiv încrederii mai puternice în instituţiile tradiţionale, precum armata sau biserica.
Distanţa socială (relaţiile sociale stabilite cu membrii unor etnii conlocuitoare), măsurată cu ajutorul scalei Bogardus, a confirmat ipoteza noastră conform căreia frustrările situaţiei de minoritate a unei comunităţi etnice generează atitudini intolerante (7).
Caracteristică este şi nesiguranţă în legătură cu viitorul societăţii, în acest caz subiecţii români arătându-se mai optimişti decât colegii lor maghiari. Dar dacă avem în vedere ratele emigrării, această situaţie se inversează.
(4) Preferinţe electorale
Participarea la alegeri trebuie interpretată în termenii activităţii politice, ai activismului
cetăţenesc. Nu numai că ratele de participare la vot sunt mai ridicate decât cele întâlnite la nivelul populaţiei întregi, dar în cazul studenţilor români există şi abateri semnificative ale opţiunilor electorale pentru anumite partide politice. Diferenţele pot fi interpretate drept rezultând din poziţia ocupată în structura socială, respectiv ca un specific generaţional. Studenţii, chiar dacă nu doresc să se implice activ în viaţa politică, îşi rezervă dreptul de a interveni din patru în patru ani asupra modului de exercitare a puterii. Dar dacă îi întrebăm de ce consideră importantă prezenţa la vot, ei invocă în primul rând motive precum datoria naţională sau cetăţenească. În acelaşi timp, în privinţa opţiunii de partid, o treime dintre subiecţii români au fost indecişi. În afara unor variabile precum sexul, vârsta, venitul etc., au avut o influenţă considerabilă asupra participării la vot factori cum ar fi importanţa acordată politicii guvernamentale, gradul de acces la informaţii, apartenenţa de grup - care necesită o investigare mai profundă.
(5) Modele de comportament
7
În ce măsură sunt capabili tinerii să utilizeze posibilităţile de acţiune politică, modelele
de comportament, în vederea realizării intereselor lor? Câţi dintre ei sunt dispuşi să participe la acţiuni de strângere de semnături, care sunt obiectivele care îi mobilizează cel mai puternic? Care sunt modalităţile de soluţionare a problemelor la care apelează în cazul ivirii unor conflicte, greutăţi ce le afectează direct viaţa de zi cu zi? Participarea civică, în cazul celor anchetaţi, s-a redus la semnarea de petiţii iniţiate de organizaţii civile sau grupări alternative, lipsind iniţiativa unei asemenea acţiuni din partea lor. Studenţii pot fi mobilizaţi într-un procent surprinzător de scăzut într-o situaţie problematică ce-i priveşte în mod nemijlocit, caracterizându-i mai degrabă senzaţia neputinţei decât apelul la instanţele în cauză. Coroborarea intereselor şi opiniilor nu are loc, respectiv nu este făcută în mod public. Se deplânge situaţia actuală dar nu se iau măsurile cuvenite în vederea ameliorării ei, pe de o parte pentru că nu sunt familiarizaţi cu mecanismele exercitării propriului interes în conformitate cu principiile democratice (nu sunt informaţi despre instanţele în cauză, despre modalităţile practice de soluţionare a unor probleme), pe de altă parte pentru că evită relaţiile formale, pun sub semnul întrebării legitimitatea şi eficienţa instituţiilor bazate pe ele, pornind de la neajunsurile şi eşecurile interacţiunilor anterioare cu acestea.
(6) Universitatea
Cunoştinţele legate de universitate, aşa cum întâlnisem şi în cazul culturii politice, nu sunt semnificativ influenţate nici de interesele lor în legătură cu sistemul educaţional şi instituţiile acestuia, nici de drepturile şi obiectivele lor. Mai mult de jumătate dintre studenţi nu posedă nici cunoştinţele elementare legate de sistemul educaţional sau modul de funcţionare a universităţii, se reduce astfel şi posibilitatea exercitării drepturilor studenţeşti, respectiv a realizării şi promovării unei politici educaţionale adecvate bazate pe un consens larg. Ca o consecinţă a acestui fapt, se poate perpetua modalitatea de conducere administrativă încetăţenită, din al cărei circuit majoritatea studenţilor se autoexclud. Organizarea unor prezentări pe această temă, a unor trainning-uri, răspândirea unor publicaţii sau constituirea unui Sindicat Studenţesc ar putea juca rolul unor agenţi de informare despre drepturile studenţilor. Situaţia actuală, în care interesul local nu capătă atenţia firească, oferită prin aplicarea principiilor descentralizării, este caracterizată de legăturile laxe dintre cei reprezentaţi şi cei delegaţi de aceştia, de impasibilitate. În urma dificultăţilor de ordin material, locul secund este ocupat (în rândul problemelor enumerate de studenţi) de infrastructura lacunară şi lipsa posibilităţii de autoafirmare, existând diferenţe în distribuţia acestora în funcţie de variabilele independente introduse în analiză. Dintre alternativele posibile de învăţământ superior în limba maghiară, studenţii maghiari şi-au exprimat preferinţa (într-un procent de cca 50%) pentru înfiinţarea la Cluj a Universităţii Maghiare de Stat “Bolyai”, în timp ce proiectele unei universităţi maghiare în cadrul unor fundaţii, biserici sau cu caracter provincial au fost sprijinite în procente insignifiante.
8
(1)Factori de socializare politică 1. a. Familia de origine Figura nr. 1.
Nivelul de scolarizare al tatalui (%)
4,17
18,9621,24
12,90
39,44
3,295,30
32,20
16,8514,54
27,85
3,26
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
1-8 clase scoala profesionala liceu scoala postliceala saucolegiu
facultate învatamântpostuniversitar
subesantion român
subesantion maghiar
Fig. 2.
Ocupatia tatalui (%)
1,6
18,7
1,3
20,9
17,3
7,1
1,9
14,0
2,30,8
7,1 7,1
2,8
33,3
0,62,1
3,21,2
5,8
8,2
0,7
9,2
14,7
18,3
0
5
10
15
20
25
30
35
muncitornecalificat
muncitorcalificat
agricultor calificat la nivel mediu
inginer,subinginer
economist medic, farmacist
profesor,învatator
jurist preot între- prinzator
alte
subesantion român
subesantion maghiar
Fig. 3.
Care dintre afirmatiile de mai jos se potrivesc familiei tale?(În familia mea…)
8,1%
29,5%
36,4%
26,1%
6,7%
27,7%
38,6%
26,8%
0,0%
5,0%
10,0%
15,0%
20,0%
25,0%
30,0%
35,0%
40,0%
45,0%
întotdeauna tata decide deciziile cele mai importante suntluate de ambii parinti
în luarea unei decizii importantese tine cont si de parerea noastra
toate deciziile sunt luateîmpreuna de catre toti membrii
familiei
subesantion maghiar
subesantion român
9
1. b. Activitate în ONG-uri Fig. 4.
Esti membru al unei organizatii?
16,0%
63,4%
84,0%
36,6%
0,0%
10,0%
20,0%
30,0%
40,0%
50,0%
60,0%
70,0%
80,0%
90,0%
subesantion român subesantion maghiar
da
nu
Fig. 5.
În ce masura cunosti urmatoarele ONG-uri? (%)-subesantion maghiar-
0,0%
5,0%
10,0%
15,0%
20,0%
25,0%
30,0%
35,0%
40,0%
45,0%
50,0%
YA
P
SMT
USM
C
OSU
BB
/Lig
aSt
ud. So
ros
AE
MT
CIV
ITA
S
AM
CT
KE
KK
/OD
FIE
/
Koi
noni
a
Col
legi
umT
rans
sylv
anic
um
Aso
ciat
ia K
riza
am participat la programe derulate
sunt membru
am participat la programe în calitate deorganizator
Fig. 6.
În ce masura cunosti urmatoarele ONG-uri?-subesantion maghiar-
87,3%
1,1%
49,5%
77,0%
48,4%49,5%
23,5%
75,3%
56,2%
68,1% 68,1% 65,1%
31,1%28,8%21,1%
41,5%
4,5%
22,6%
36,6%
20,4%
46,8%
11,3%
0,0%
10,0%
20,0%
30,0%
40,0%
50,0%
60,0%
70,0%
80,0%
90,0%
100,0%
YA
P
Soci
etat
eaM
uzeu
lT
rans
ilvan
USM
C
OSU
BB
/Lig
aSt
uden
tilor
Soro
s
AE
MT
CIV
ITA
S
AM
CT
KE
KK
/OD
FIE
/
Koi
noni
a
Col
legi
umT
rans
sylv
anic
um
Aso
ciat
ia d
eet
nogr
afie
Kri
za
nici nu am auzit despre
o stiu din auzite
10
Fig. 7.
În ce masura cunosti urmatoarele ONG-uri? (%)-subesantion român-
8,83,4
78,0
57,7
84,289,0
66,8
59,0
5,1 5,82,9 1,9 3,2 4,6
1,1 1,5 0,4 0,33,7
0,8 0,3 0,1 0,1
32,829,7
40,3
18,4
0,30,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
70,0
80,0
90,0
100,0
OSUBB Liga Studentilor YAP Civitas Pro Democratia Soros
nici nu am auzit despre
o stiu din auzite
am participat la programe derulate
sunt membru
am participat la programe încalitate de organizator
1. c. Mass Media Fig. 8.
Urmaresti stirile în mass-media?
79%81,5%
21,0%
8,5%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
subesantion român subesantion maghiar
da
nu
Fig. 9.
Cât de des urmaresti stirile difuzate de urmatoarele posturi TV? (%)-subesantion român-
30,1
20,6
11,2
3,45,6
17,315,2
11,8
6,63,7
18,920,2 20,3
11,09,0
20,5
27,4
34,4 34,3
40,2
4,1
7,2
12,8
35,0
31,1
0,0
5,0
10,0
15,0
20,0
25,0
30,0
35,0
40,0
45,0
Pro TV Antena 1 TVR 1 TVR 2 alte posturi comerciale
zilnic
la trei zile
saptamânal
mai rar
niciodata
11
Fig. 10.
Cât de des urmaresti stirile difuzate de urmatoarele posturi TV? (%)-subesantion maghiar-
0,00
10,00
20,00
30,00
40,00
50,00
60,00
Pro TV Antena 1 TVR Duna TV MTV2 posturi comercialedin Ungaria
emisiuneamaghiara la TVR
zilnic
la trei zile
saptamânal
mai rar
niciodata
Fig. 11.
Cât de des urmaresti stirile difuzate de urmatoarele posturi de radio? (%)-subesantion român-
60,8
4,6 4,4
9,4
2,1 2,7
6,7 8,75,8
10,5
40,337,0
3,4
34,6
39,9
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
70,0
posturi de radio particulare (Contact, Uniplus,CD Radio)
Radio România Radio Cluj
zilnic
la trei zile
saptamânal
mai rar
niciodata
Fig. 12.
Cât de des urmaresti stirile difuzate de urmatoarele posturi de radio? (%)-subesantion maghiar-
3,9 1,86,0
3,4
9,14,9 3,8 5,2 3,9
10,9
2,55,2 4,1
2,05,9
15,118,8
27,2
15,2 16,8
57,153,9
41,1
59,1
40,8
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
70,0
Radio România emisiune în limbamaghiara la Radio
România
Kossuth, Budapesta posturi de radio particularedin Ungaria
BBC
zilnic
la trei zile
saptamânal
mai rar
niciodata
12
Fig. 13.
Cât de des urmaresti stirile din urmatoarele ziare? (%)-subesantion român-
2,1
5,7 6,3
2,1
6,7
9,8
26,1
17,2
14,2
37,936,0
38,2
21,6
24,6
21,5
0,0
5,0
10,0
15,0
20,0
25,0
30,0
35,0
40,0
45,0
22, Dilema, România Libera, AcademiaCatavencu
cotidian local cotidian central
zilnic
la trei zile
saptamânal
mai rar
niciodata
Fig. 14.
Cât de des urmaresti stirile din urmatoarele ziare? (%)-subesantion maghiar-
3,46,3
0,3 0,7 0,7
7,38,0
1,14,3
2,5
7,69,3 9,0
32,2
5,32,8
7,4
39,3
34,5
55,8
63,1
35,6
10,7
25,7
17,414,4
21,025,8
29,4
20,5
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
70,0
Krónika Szabadság Perspektiva cotidian central român cotidian local român alt cotidian maghiar
zilnic
la trei zile
saptamânal
mai rar
niciodata
(2) Cultura politică Fig. 15.
Întrebari de cunostinte referitoare la politica interna a României (procentajul raspunsurilor corecte)
76,7%
88,5%
25,1%
59,9%
0,0%
10,0%
20,0%
30,0%
40,0%
50,0%
60,0%
70,0%
80,0%
90,0%
100,0%
Cine este ministrul de externe al României? Cine este liderul celui mai important partid de opozitie ?
subesantion român
subesantion maghiar
13
Fig. 16.
Întrebari de cunostinte referitoare la politica externa a României (procentajul raspunsurilor corecte)
39,2% 38,9%
23,2%
13,2%
0,0%
5,0%
10,0%
15,0%
20,0%
25,0%
30,0%
35,0%
40,0%
45,0%
Câti membri are Uniunea Europeana? Ce înseamna prescurtarea OSCE?
subesantion român
subesantion maghiar
Fig. 17.
Întrebari de cunostinte referitoare la politica UDMR-ului si a Ungariei (procentajul raspunsurilor corecte)
-subesantion maghiar -31,7%
34,1%
21,6%
0,0%
5,0%
10,0%
15,0%
20,0%
25,0%
30,0%
35,0%
40,0%
cunoaste cel putin doua dintre platformelepolitice din UDMR
cunoaste numarul de ministri delegati deUDMR în Guvern 1996-2000
cunoaste numele principalului lider deopozitie din Ungaria
Fig. 18.
Numarul raspunsurilor corecte date la cele sapte întrebari de cunostinta politica (%)
5,0
12,2
17,5
12,1
5,3 5,0
14,57
22,13
14,17
10,12
21,121,7
3,913,37
6,61
21,73
0,0
5,0
10,0
15,0
20,0
25,0
0 1 2 3 4 5 6 7
subesantion român
subesantion maghiar
14
(3) Opinia politică 2. a. Orientări politice (ideologice) Fig. 19.
În ce masura esti de acord cu urmatoarele afirmatii? -subesantion român-
24,7%
18,6%
4,9%
9,4%
6,4%
32,4% 32,3%
24,1%
34,3%32,5%
26,2%
40,7%
19,3%
35,0%
31,7%
23,6%
35,7%
7,2%
40,6%
27,2%
11,4%
24,6%
30,6%30,8%
15,6%
25,7%
35,9%
18,2%
0,0%
5,0%
10,0%
15,0%
20,0%
25,0%
30,0%
35,0%
40,0%
45,0%
1 2 3 4 5 6 7
acord total
acord partial
dezacord partial
dezacord total
1. Statul are obligaţia de a asigura servicii medicale gratuite 2. Înţelegerea, consensul şi ordinea trebuie să fie principii predominante în societate 3. În societetate sunt justificate diferenţele dintre indivizi, deci unii sunt îndreptăţiţi să conducă 4. Societatea “bună” este acela în care indivizii sunt respectaţi şi pot avea avere după meritele lor 5. Cu cât se amestecă mai puţin statul în probleme economice cu atât este mai bine 6. Într-o societate “bună” oamenii sunt egali în privinţa avuţiei şi a respectului Atitudini politice – analiză factorială (subeşantion român)
Factori Itemi Ponderea factorului
Atitudine liberală (23,96%)
Cu cât se amestecă mai puţin statul în economie cu atît este mai bine
0,808
Societatea “bună” este acela în care indivizii sunt respectaţi şi pot avea avere după meritele lor.
0,708
Atitudine socialist-etatistă (21,56%)
Statul are obligaţia de a asigura servicii medicale gratuite.
0,769
Înţelegerea, consensul, şi ordinea trebuie să fie principiile predominante în societate.
0,749
Atitudine comunitarian-egalitaristă (17,20%)
Într-o societate “bună” oamenii sunt egali în privinţa avutiei şi a respectului.
0,787
În societate junt justificate diferenţele dintre indivizi, deci unii sunt îndreptăţiţi să conducă.
-0,721
15
Fig. 20.
În ce masura esti de acord cu urmatoarele afirmatii? -subesantion maghiar-
13,9%15,4%
6,4%9,5%
15,0%
6,6%
41,0%39,3%
24,0%
32,1% 32,5%29,4%
18,4%20,3%
21,8%
51,0%
35,3%32,2%
42,2%
23,0%22,1%20,1%23,1%
24,9%
0,0%
10,0%
20,0%
30,0%
40,0%
50,0%
60,0%
1 2 3 4 5 6
acord total
acord partial
dezacord partial
dezacord total
1. Statul are obligaţia de a asigura servicii medicale gratuite 2. Înţelegerea, consensul şi ordinea trebuie să fie principii predominante în societate 3. În societetate sunt justificate diferenţele dintre indivizi, deci unii sunt îndreptăţiţi să conducă 4. Societatea “bună” este acela în care indivizii sunt respectaţi şi pot avea avere după meritele lor 5. Cu cât se amestecă mai puţin statul în probleme economice cu atât este mai bine 6. Într-o societate “bună” oamenii sunt egali în privinţa avuţiei şi a respectului Atitudini politice – subeşantion maghiar
Factori Itemi Ponderea factorului
Atitudine comunitarian-etatistă (24,2%)
Înţelegerea, consensul, şi ordinea trebuie să fie principiile predominante în societate.
0,749
Societatea “bună” este acela în care indivizii sunt respectaţi şi pot avea avere după meritele lor.
0,676
Statul are obligaţia de a asigura servicii medicale gratuite.
0,479
Atitudine individual-antietatistă (18,4%)
Într-o societate “bună” oamenii sunt egali în privinţa avutiei şi a respectului.
0,745
În societate junt justificate diferenţele dintre indivizi, deci unii sunt îndreptăţiţi să conducă.
0,693
Cu cât se amestecă mai puţin statul în economie cu atît este mai bine
0,362
16
Fig. 21.
În ce masura esti de acord cu urmatoarele afirmatii?1-dezacord total, 2-dezacord partial -valori medii-
1,51,4
2,1
1,7
2,3
3,0
1,51,4
2,4
1,6
2,3
2,9
0,0
0,5
1,0
1,5
2,0
2,5
3,0
3,5
1 2 3 4 5 6
subesantion român
subesantion maghiar
1. Statul are obligaţia de a asigura servicii medicale gratuite 2. Înţelegerea, consensul şi ordinea trebuie să fie principii predominante în societate 3. În societetate sunt justificate diferenţele dintre indivizi, deci unii sunt îndreptăţiţi să conducă 4. Societatea “bună” este acela în care indivizii sunt respectaţi şi pot avea avere după meritele lor 5. Cu cât se amestecă mai puţin statul în probleme economice cu atât este mai bine 6. Într-o societate “bună” oamenii sunt egali în privinţa avuţiei şi a respectului 3. b. Atitudinea (civică) faţă de sistemul politic (român) Fig. 22.
În ce masura esti de acord cu urmatoarele afirmatii? -subesantion român-
24,7%
18,6%
4,9%
9,4%
6,4%
32,4% 32,3%
24,1%
34,3%32,5%
26,2%
40,7%
19,3%
35,0%
31,7%
23,6%
35,7%
7,2%
40,6%
27,2%
11,4%
24,6%
30,6%30,8%
15,6%
25,7%
35,9%
18,2%
0,0%
5,0%
10,0%
15,0%
20,0%
25,0%
30,0%
35,0%
40,0%
45,0%
1 2 3 4 5 6 7
acord total
acord partial
dezacord partial
dezacord total
17
Fig. 23.
În ce masura esti de acord cu urmatoarele afirmatii? -subesantion maghiar-
13,9%15,4%
6,4%9,5%
15,0%
6,6%
45,2%
41,0%39,3%
24,0%
32,1% 32,5%29,4%
36,7%
18,4%20,3%
21,8%
10,8%
51,0%
35,3%32,2%
42,2%
7,3%
23,0%22,1%20,1%23,1%
24,9%
0,0%
10,0%
20,0%
30,0%
40,0%
50,0%
60,0%
1 2 3 4 5 6 7
acord total
acord partial
dezacord partial
dezacord total
Fig. 24.
În ce masura esti de acord cu urmatoarele afirmatii? -valori medii-
2,58 2,51
1,98
2,27
2,71
2,03
3,15
2,44 2,47
1,86
2,162,3
2
3,2
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
1 2 3 4 5 6 7
subesantion român
subesantion maghiar
1. În România până în prezent toate partidele politice au avut acceaşi prestaţie 2. Partidele din ţara noastră nu pot fi deosebite decât în funcţie de liderii lor 3. Dacă cineva este votat de majoritatea alegătorilor, are mai multă dreptate decât oponenţii săi 4. De obicei dreptatea este de partea majorităţii 5. Guvernarea unui partid de unul singur este mult mai eficientă decât o coaliţie formată din
mai multe partide 6. Cineva poate vota bine chiar dacă nu cunoaşte decât liderii partidelor 7. Pentru a vota bine este necesară cunoaşterea profundă a programului de partid
18
Fig. 25.
Care dintre afirmatiile de mai jos te caracterizeaza cel mai mult?
0,4%1,1%4,0%
1,1%3,6%
71,9%
17,9%
2,2%6,5%7,8%
77,6%
5,7%
0,0%
10,0%
20,0%
30,0%
40,0%
50,0%
60,0%
70,0%
80,0%
90,0%
Nu ma intereseazapolit ica, si nici nuparticip la alegeri
Nu ma preocupapolit ica prea mult, dar
particip la alegeri
Particip la alegeri sisunt prezent si la
sedintele de partid
Am participat deja laadunari de semnaturi
deprotest/mitinguri/am
afisat anunturi cucontinut polit ic
Am organizatmitinguri sau/sisedinte polit ice
Am functie politicaîntr-o organizatie cu
caracter polit ic
Sunt liderul unuigrup/unei formatiuni
polit ice
subesantion român
subesantion maghiar
4. c. Atitudini fată de instituţii şi procese macrosociale Fig. 26.
Ce parere ai despre urmatoarele institutii?-valori medii: scala 1-foarte proasta, 5-foarte buna-
2,50%
3,27%
2,51%2,72%
2,23%
3,37%3,17% 3,22%
2,29% 2,26%
3,23%
2,63%
4,09%
1,91%
3,84%3,88%
2,37%
3,18%
3,58%
2,97%2,68%2,59%
0,00%
0,50%
1,00%
1,50%
2,00%
2,50%
3,00%
3,50%
4,00%
4,50%
Sindicate Guvern Armata Presedinte Politie Politicieni Regele Parlament Traditiipopulare
Mitinguride protest
Biserica
subesantion român
subesantion maghiar
Fig. 27.
Dupa parerea ta, în ce directie se îndreapta lucrurile în tara noastra?
34,9%
44,9%
21,0%
16,4%
61,5%
22,2%
0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0% 70,0%
în directie buna
în directie gresita
nu stiu
subesantion român
subesantion maghiar
19
Fig. 28.
Te-ai gândit vreodata sa emigrezi?
23%
77%
32%
68%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%
nu
da
subesantion maghiar
subesantion român
(4) Preferinţe electorale Fig. 29.
Daca duminica viitoare ar avea loc alegerile parlamentare si prezidentiale, ai participa le ele?
73,7%
17,8%
8,5%
79,9%
9,7%
11,3%
0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0% 70,0% 80,0% 90,0%
da
nu
nu stiu
subesantion român
subesantion maghiar
Fig. 30.
Dintre candidantii la prezidentie cu cine ai vota?
1,4%
13,6%
6,8%
27,8%
5,8%
1,6%
5,1%3,8%
34,1%
22,9%
45,1%
0,3%
6,1%
2,3%0,4% 0,1%
2,3%
20,3%
0,0%
5,0%
10,0%
15,0%
20,0%
25,0%
30,0%
35,0%
40,0%
45,0%
50,0%
Victor Ciorbea EmilConstantinescu
Ion Iliescu TeodorMelescanu
Petre Roman Valeriu Tabara Corneliu VadimTudor
VarujanVosganian
nu stie
subesantion român
subesantion maghiar
20
Fig. 31.
Cu care dintre partidele politice ai vota?-subesantion român-
7,4%5,9%
9,1%
1,8% 2,7%
8,3%
5,2%
2,3%
14,7%
2,5%
6,5%
0,6%
33,0%
0,0%
5,0%
10,0%
15,0%
20,0%
25,0%
30,0%
35,0%
PDSR PD CDR PSDR UDMR PNL PRM PNTCD APR PUNR UFD alte nu stie
Fig. 32.
Cu care dintre partidele politice ai vota?-subesantion maghiar-
72,0%
6,8%2,4% UDMR
alt partid
nu stie
Fig. 33.
Cu care dintre partidele politice ai vota?-subesantion maghiar, cei care au raspuns ca se vor duce la vot-
91%
7% 2%
UDMR
alt partid
nu stie
21
Fig. 34.
Care sunt motivele participarii tale la alegeri? -grupul celor care vor sa voteze-
9,5
23,1
6,3
21,622,9
16,5
5,0
28,7
2,5
22,5
27,0
14,3
0,0
5,0
10,0
15,0
20,0
25,0
30,0
35,0
am luptat din greupentru alegeri libere,trebuie sa ne folosim
de acest drept
ca român/maghiar amaceasta obligatie fata
de natiunea mea
si prietenii meipatricipa la alegeri, la
fel fac si eu
din cauza absenteimele altii vor decide si
pentru mine
astfel am ocazia sainfluentez soarta tarii
nu stie, nu raspunde
subesantion român
subesantion maghiar
(5) Modele de comportament 5. a. Adunări de semnături de protest Fig. 35.
Daca ai afla despre adunarea de semnaturi de protest întocmit de…-subesantion român-
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
70,0
1 2 3 4 5 6
as aduna semnaturi
as semna si eu
nu as semna
nu sunt de acord
n-am încredere
nu stie/nu raspunde
1. … organizaţii culturale sau politice cu scopul de a declara sărbătoare naţională o zi legată de
evenimentele revoluţiei paşoptiste 2. … organizaţii studenţeşti cu scopul de a îmbunătăţi condiţiile sociale ale studenţilor 3. … Liga Studenţilor şi/sau OSUBB pentru ca studenţii români să aibă condiţii asemănătoare
cu studenţii basarabeni 4. … Organizaţia Studenţilor Maghiari din Cluj pentru mărirea numărului elevilor în Senatul
Universităţii 5. … tineri pentru anularea servicilui miltar obligatoriu 6. … feminişti pentru ca femeile să fie reprezentate în parlament conform proporţiei lor în
societate
22
Fig. 36.
Daca ai afla despre adunarea de semnaturi de protest întocmit de…-subesantion maghiar-
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
70,0
80,0
90,0
1 2 3 4 5 6 7
as aduna semnaturi
as semna si eu
nu as semna
nu sunt de acord
n-am încredere
nu stie/nu raspunde
1. … organizaţii culturale sau politice cu scopul de a declara sărbătoare naţională o zi legată de
evenimentele revoluţiei paşoptiste 2. … organizaţii studenţeşti cu scopul de a îmbunătăţi condiţiile sociale ale studenţilor 3. … Liga Studenţilor şi/sau OSUBB pentru ca studenţii români să aibă condiţii asemănătoare
cu studenţii basarabeni 4. … Organizaţia Studenţilor Maghiari din Cluj pentru mărirea numărului elevilor în Senatul
Universităţii 5. … tineri pentru anularea servicilui miltar obligatoriu 6. … feminişti pentru ca femeile să fie reprezentate în parlament conform proporţiei lor în
societate Fig. 37.
Daca ai afla despre adunarea de semnaturi de protest întocmit de tineri pentru anularea serviciului militar obligatoriu, ce ai face?
14,4%
38,4%
21,3%
15,0%
1,3%
9,8%8,1%
48,2%
19,4% 19,6%
3,9%0,8%
0,0%
10,0%
20,0%
30,0%
40,0%
50,0%
60,0%
as aduna semnaturi as semna si eu nu as semna nu sunt de acord n-am încredere nu stie, nu raspunde
subesantion român
subesantion maghiar
23
Fig. 38.
Daca ai afla despre adunarea de semnaturi de protest întocmit de organizatii studentesti cu scopul de a îmbunatati conditiile sociale ale studentilor?
28,5%
65,4%
2,8% 0,8% 1,6% 0,9%
16,4%
76,2%
2,0% 1,1%3,7%
0,5%0,0%
10,0%
20,0%
30,0%
40,0%
50,0%
60,0%
70,0%
80,0%
90,0%
as aduna semnaturi as semna si eu nu as semna nu sunt de acord n-am încredere nu stie , nu raspunde
subesantion român
subesantion maghiar
Fig. 39.
Daca ai afla despre adunarea de semnaturi de protest întocmit de organizatii feministe pentru ca femeile sa fie reprezentate în Parlament conform
proportiei lor în societate
11,2%
44,6%
17,1%
9,6%7,4%
10,1%
3,3%
39,1%
31,3%
20,3%
5,0%
1,1%0,0%
5,0%
10,0%
15,0%
20,0%
25,0%
30,0%
35,0%
40,0%
45,0%
50,0%
as aduna semnaturi as semna si eu nu as semna nu sunt de acord n-am încredere nu stie, nu raspunde
subesantion român
subesantion maghiar
Fig. 40.
Daca ai afla despre adunarea de semnaturi de protest întocmit de Organizatia Studentilor Maghiari din Cluj pentru marirea numarului
elevilor în Senatul Universitatii
4,2%
26,2%30,3%
18,6%
4,9%
15,9%11,2%
78,0%
7,0%
0,5% 2,3% 1,1%0,0%
10,0%
20,0%
30,0%
40,0%
50,0%
60,0%
70,0%
80,0%
90,0%
as aduna semnaturi as semna si eu nu as semna nu sunt de acord n-am încredere nu stie, nu raspunde
subesantion român
subesantion maghiar
24
5. b. Situaţii cotidiene Fig. 41.
În total acord cu colegii tai, gasesti sub orice critica cunostintele profesionale si atitudinile fata de studenti al unuia dintre profesorii tai, ce faci?
21,9%
55,6%
9,5%12,8%
6,5%
66,0%
13,5% 13,8%
0,0%
10,0%
20,0%
30,0%
40,0%
50,0%
60,0%
70,0%
nimic, un student nu poate sa seconsidere superior unui profesor
ma enerveaza, fiindca ei cred case poate sa faca orice cu studentii
ma plâng celorlalti profesori încerc sa aranjez o audienta ladecan
subesantion român
subesantion maghiar
Fig. 42.
În locuinta, sau în caminul în care locuiesti s-a oprit încalzirea centrala de mai multe zile. Ce faci?
17,6%
33,1%
17,2%
31,8%
7,1%
43,9%
9,9%
38,9%
0,0%
5,0%
10,0%
15,0%
20,0%
25,0%
30,0%
35,0%
40,0%
45,0%
50,0%
nimic, în ziarele scriu desaptamâni despre posibila lipsa aagentului termic în timpul iernii
ma enerveaza, fiindca platesccheltuieli comune uriase pentru
nimic
îi caut pe cei de la centralatermica si îi cer explicatii
voi vorbi cu vecinii mei si voipropune sa intreprindem ceva în
comun
subesantion român
subesantion maghiar
(6) Universitatea 6. a. Întrebări de cunoştinţă despre regulamentul UBB Fig. 43.
25
Întrebari de cunostinta despre Charta UBB(procentajul raspunsurilor corecte)
34%
43%
12%
38% 39% 38%
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
45%
50%
Care document contine regulamentul defunctionare a UBB-ului?
Care sunt acele foruri în care studentii îsi potreprezenta propriile lor interese?
În cadrul aceleati sesiuni si în privintaaceleasi discipline de câte ori au dreptul de a
da examen studentii?
subesantion român
subesantion maghiar
Fig. 44.
Numarul raspunsurilor corecte din trei întrebari de cunostinta despre Charta UBB
32,1
47,5
18,6
11,0
30,2
35,5
23,2
11,1
0,0
5,0
10,0
15,0
20,0
25,0
30,0
35,0
40,0
45,0
50,0
0 1 2 3
subesantion român
subesantion maghiar
6. b. Probleme legate de modul de funcţionarea a UBB Fig. 45.
Care sunt problemele cele mai acute cu care te confrunti în viata de student? -subesantion maghiar, primele doua optiuni- (%)
40,2
19,2 19,3
3,5
10,3
1,6
11,9
15,8
24,9
6,9
22,6
7,4
0,0
5,0
10,0
15,0
20,0
25,0
30,0
35,0
40,0
45,0
probleme materiale materii plictisitoare,nivelul scazut al
cursurilor
starea precara ainfrastructuriiuniversitatii
lipsa unor posibilitatide recreere, petrecerea
timpului liber
lipsa unui sistem derepartizare si oferte
locuri de munca
lipsa cadrelor didactice
prima
a doua
Fig. 46.
26
Care sunt problemele cele mai acute cu care te confrunti în viata de student? -subesantion român, primele doua optiuni- (%)
56,7
19,3
11,8
7,2
0,3 0,13,7
16,620,7
37,6
7,7
1,40,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
probleme materiale materii plictisitoare,nivelul scazut al
cursurilor
starea precara ainfrastructuriiuniversitatii
lipsa unor posibilitatide recreere, petrecerea
timpului liber
lipsa unui sistem derepartizare si oferte
locuri de munca
lipsa cadrelor didactice
prima
a doua
27
Fig. 47.
Care sunt problemele cele mai acute cu care te confrunti în viata de student?
60,4%
35,9%32,5%
15,1%
44,8%
8,0%
51,1%
35,0%
44,2%
10,4%
32,9%
9,0%
0,0%
10,0%
20,0%
30,0%
40,0%
50,0%
60,0%
70,0%
probleme materiale,de trai
materii plictisitoare,nivelul scazut al
cursurilor
starea precara ainfrastructuriiuniversitatii
lipsa unor posibilitatide recreere,
petrecerea timpuluiliber, sport
lipsa unui sistem derepartizare si ofertede locuri de munca
lipsa cadrelordidactice
subesantion român
subesantion maghiar
6. c. învăţământ superior în limba maghiară Fig. 48.
Este nevoie de predare în limba maghiara la toate sectiile si facultatiile universitatii noastre?
15,1%
81,7%
69,2%
12,6%15,5%
5,6%
0,0%
10,0%
20,0%
30,0%
40,0%
50,0%
60,0%
70,0%
80,0%
90,0%
subesantion român subesantion maghiar
da
nu
nu stie
Fig. 49.
În ultima vreme se discuta mult despre înfiintarea unei universitati distincte în limba maghiara. Cu care dintre urmatoarele variante esti de acord?
-subesantion român-
9,5%
4,0%
39,1%
14,0%
23,0%
9,0%
0,0%
5,0%
10,0%
15,0%
20,0%
25,0%
30,0%
35,0%
40,0%
45,0%
Sa se înfiinteze ouniversitate maghiara
autonoma la Cluj
Sa se înfiinteze ouniversitate maghiara
autonoma dar nu laCluj
Sa ramâna totul cumeste la ora actuala
Sa se transformeuniversitatea noastra
într-una realmulticulturala…
Nu este nevoie deînvatamânt
universitar în limbileminoritatilor
nu stie
28
Fig. 50.
Cum sa se organizeze învatamântul universitar în limba maghiara-subesantionul maghiar-
3,9%
13,1%
2,8%5,9%
47,9%
20,9%
1,3%3,6%
0,0%
10,0%
20,0%
30,0%
40,0%
50,0%
60,0%
Sa ramâna totulcum este la ora
actuala
Sa se înfiintezeUniversitatea
Petofi-Schiller
O universitateindependenta
administrata decatre biserici
Sa se extindareteaua
colegiilor UBBîn zonele
populate decatre maghiari
O universitatemaghiara de stat
la Cluj
Sectii autonomeîn cadrulprezentei
structuri UBB
Universitateadin Partium
Retea defacultati
independente înSecuime
Fig. 51.
Daca ai afla ca se înfiinteaza în noua universitate maghiara de stat o sectie la care esti actualmente student …
-subesantion maghiar-
1,5%
15,2%
18,3%20,0%
29,6%
11,2%
0,0%
5,0%
10,0%
15,0%
20,0%
25,0%
30,0%
35,0%
nu m-as bucura pentruconcurenta
n-ar schimba delocsituatia
as bucura dar practicnu s-ar întâmpla
nimic
as urmari cu atentieevolutia calitatii
procesului de predare
as frecventa si acolocursuri din când în
când
mi-as cere transferulsi as propune sicolegilor mei saprocedeze astfel
6. d. Atribuţiile organizaţiilor studenţeşti Fig. 52.
Care ar trebui sa fie activitatile principale ale organizatiilor studentesti? - subesantion maghiar, primele doua optiuni- (%)
24,9
33,1
16,4
11,0
0,7
10,8
2,3
15,717,8
24,7
9,2
1,6
18,8
11,3
0,0
5,0
10,0
15,0
20,0
25,0
30,0
35,0
studentii sa seîntâlneasca în mod
frecvent si sa-sipetreaca timpulliber împreuna
sa apere intereselestudentilor în
cadrul univesitatii
sa-i ajute pestudentii la
obtinerea bursei înstrainatate
sa lupte pentruînfiintarea uneiuniversitati cu
limba de predaremaghiara
sa cultiveamintirea
oamenilor destiinta si cultura
celebri de originemaghiara
sa-i ajute cuinformatii utile
dezvoltariispirituale si
activitatiprofesionale
sa ofere ajutoaresociale pentru
studentii nevoiasi
prima optiune
a doua optiune
29
Fig. 53.
Care ar trebui sa fie activitatile principale ale organizatiilor studentesti? - subesantion român, primele doua optiuni- (%)
13,8
72,0
7,2
0,5 1,1 3,5 1,82,2
12,2
33,9
2,8 2,2
30,5
16,1
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
70,0
80,0
studentii sa seîntâlneasca în mod
frecvent si sa-sipetreaca timpulliber împreuna
sa apere intereselestudentilor în
cadrul univesitatii
sa-i ajute pestudentii la
obtinerea bursei înstrainatate
sa lupte împotrivaînfiintarii uneiuniversitati cu
limba de predaremaghiara
sa cultiveamintirea
oamenilor destiinta si culturacelebri de origine
româna
sa-i ajute cuinformatii utile
dezvoltariispirituale si
activitatiprofesionale
sa ofere ajutoaresociale pentru
studentii nevoiasi
prima optiune
a doua optiune
Fig. 54.
Care ar trebui sa fie activitatile principale ale organizatiilor studentesti?
15,9%
84,1%
41,2%
3,2% 3,2%
34,1%
17,8%
40,5%
50,8%
41,0%
20,1%
2,2%
29,5%
13,6%
0,0%
10,0%
20,0%
30,0%
40,0%
50,0%
60,0%
70,0%
80,0%
90,0%
studentii sa seîntâlneasca în mod
frecvent si sa-sipetreaca timpulliber împreuna
sa apere intereselestudentilor în
cadrul univesitatii
sa-i ajute pestudentii la
obtinerea bursei înstrainatate
sa lupteîmpotriva/pentruînfiintarea uneiuniversitati cu
limba de predaremaghiara
sa cultiveamintirea
oamenilor destiinta si culturacelebri de originaromâna/maghiara
sa-i ajute cuinformatii utile
dezvoltariispirituale si
activitatiprofesionale
sa ofere ajutoaresociale pentru
studentii nevoiasi
subesantion român
subesantion maghiar
6. e. Statutul de student Fig. 55.
Afirmatii referitoare la viata studenteasca
63,5%
39,8%
7,6%
34,6%
42,3%
11,7%
66,4%
26,4%
18,4%22,3%
53,6%
9,3%
0,0%
10,0%
20,0%
30,0%
40,0%
50,0%
60,0%
70,0%
Anii studentiei suntcei mai frumosi din
viata
Diploma este singuramodalitate de a te
realiza
Fara diploma nu-mipot sluji comunitatea
Ma preocupa numaiacumularea
cunostintelorprofesionale
Încerc sa dobândesccât mai multe
experiente fericite
Îmi place ca familia siprietenii sunt mândrii
de faptul ca suntstudent(a)
subesantion român
subesantion maghiar
30
Fig. 56.
Afirmatii referitoare la viata studenteasca (%)-subesantion român-
57,8
19,0
2,9
12,8
7,1
0,4
5,7
20,8
4,7
21,8
35,2
11,3
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
70,0
Anii studentiei suntcei mai frumosi din
viata
Diploma este singuramodalitate de a te
realiza
Fara diploma nu-mipot sluji comunitatea
Ma preocupa numaiacumularea
cunostintelorprofesionale
Încerc sa dobândesc câtmai multe experiente
fericite
Îmi place ca familia siprietenii sunt mândrii
de faptul ca suntstudent(a)
prima
a doua
Fig. 57.
Afirmatii referitoare la viata studenteasca (%)-subesantion român-
57,8
19,0
2,9
12,8
7,1
0,4
5,7
20,8
4,7
21,8
35,2
11,3
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
70,0
Anii studentiei suntcei mai frumosi din
viata
Diploma este singuramodalitate de a te
realiza
Fara diploma nu-mipot sluji comunitatea
Ma preocupa numaiacumularea
cunostintelorprofesionale
Încerc sa dobândesc câtmai multe experiente
fericite
Îmi place ca familia siprietenii sunt mândrii
de faptul ca suntstudent(a)
prima
a doua
(7) Distanţă socială (scala Bogardus) Fig. 58.
Care dintre urmatoarele afirmatii ti se potrivesc în relatia ta cu membrii urmatoarelor etnii?-subesantion maghiar-
20,6%
14,6%
9,4%
35,6%
8,9%
4,0%2,9% 3,8%
6,5%5,2%
1,6%
28,8%
15,2%
8,1%
23,2%
11,4%
0,0%
5,0%
10,0%
15,0%
20,0%
25,0%
30,0%
35,0%
40,0%
1 2 3 4 5 6 7 8
români
rromi
31
Fig. 59.
Care dintre urmatoarele afirmatii ti se potrivesc în relatia ta cu membrii urmatoarelor etnii?-subesantion român-
48,1%
3,8%
15,7%
4,8%6,6% 7,5%
2,1%
12,6%15,8%
8,9%
19,3%16,0%
11,4% 12,0%
3,6%
11,7%
0,0%
10,0%
20,0%
30,0%
40,0%
50,0%
60,0%
1 2 3 4 5 6 7 8
maghiari
rromi
Fig. 60.
Care dintre urmatoarele afirmatii ti se potrivesc în relatia ta cu membrii etniei rromilor?
11,7%12,6%
3,6%
12,0%
15,8%
8,9%
19,3%
16,0%
6,5%5,2%
1,6%
28,8%
15,2%
8,1%
23,2%
11,4%
0,0%
5,0%
10,0%
15,0%
20,0%
25,0%
30,0%
35,0%
1 2 3 4 5 6 7 8
subesantion român
subesantion maghiar
1. aş accepta ca membru a familiei mele 2. aş accepta ca şi coleg de cameră 3. aş accepta ca partener 4. aş accepta ca prieten 5. aş accepta ca şi coleg de muncă 6. aş accepta ca vecin 7. aş accepta concitadin/consătean 8. nu aş accepta nici ca şi concetăţean
32