cronica vaii jiului, luni 16 ianuarie 2012, nr. 41

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul I Nr. 41

Luni, 16 ianuarie 2012

Valea Jiului, prin fiecare dincele 6 oraºe, are o prezenþãconstantã ºi consistentã peinternet. La o simplã cãutare peGoogle, Youtubesau un alt sitevideo, despre ºidin Valea Jiuluigãseºti tot ce vreiºi ce nu vrei.

Valea Jiului în lumea virtualã.

Manele, beþivi ºi suferinzi din dragoste

PAGINILE 6-7

CNH blocheazãlivrãrile de cãrbune

cãtre termocentraleleMintia ºi Paroºeni

T ermocentralele Paroºeni ºi Mintiarãmân, de astãzi, fãrã cãrbune

energetic din Valea Jiului.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Lunea neagrã. Astãzi traversãm cea

mai depresivã zi din anC ei care se ºtiu depresivi, ori care au

avut probleme emoþionale în ultimaperioadã trebuie sã aibã astãzi mareatenþie. Nici pentru restul persoanelorziua de astãzi s-ar putea sã nu fie maiuºoarã. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

Chemarea strãbunilor- salvarea lumii se

naºte laBardaVillage/Brad

O activitate atipicã pentru vremurile de astãzi, încare omul este preocupat de lupta pentru

supravieþuire se desfãºoarã în judeþul Hunedoara, pevalea Brad - Sãcãrâmb. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 8-A8-A

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 ianuarie 20122 Diverse

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 8:45 Teleshopping 9:00 Suflete pereche (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Baronii (r) 10:45 Clipuri 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Teleshopping 12:30 Vouã (r) 13:00 În luptã cu naturadezlãnþuitã (r) 15:00 Vremea dragostei (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 Lancea destinului (s) 23:45 În cãutarea fericirii (r) 0:45 Lancea destinului (s)

6:00 Observator 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 K.I.T.T. 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Mireasã pentru fiul meu 23:00 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Imperiul

7:00 ªtirile Pro TV 10:15 Serviþi, vã rog! 11:00 Zâmbete într-o pastilã 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Dennis, pericol public 2 (r)16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Peºtera 22:30 ªtirile Pro TV23:00 CSI: Miami 0:00 Peºtera (r)

7:00 Iubiri secrete 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Cu lumea-n cap (r)10:30 Cireaºa de pe tort -Redifuzare11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 13:30 Camera de râs 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:15 Îmblânzirea scorpieiRedifuzare 16:00 Iubiri secrete 16:30 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) - Redifuzare 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort -Redifuzare20:30 Mi-s bãiatul de la þarã -Redifuzare22:15 Trãsniþii - Redifuzare 23:15 Focus Monden 23:45 Jurnalul unui ucigaº înserie 1:30 Focus 18 (r)

7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Presã ºi putere (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legendele palatului:Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu17:00 Telejurnal 17:30 Prin pãduri ºi munþi,inimi înlãnþuite (s) - Ultimulepisod 18:25 Legendele palatului:Regele Geunchogo 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Prim Plan 22:00 Cu ochii'n 4 23:10 Replay 0:30 Nocturne 1:30 Agenþia Psych

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Colectivul de redactie: CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Ioan DAN-A, Ioan DAN-BÃLAN, Gabriela RIZEA,BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Denis RUSDenis RUS

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercialsau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial.

Telefon 0742.087.348

ANUNÞURI

Î ncepând de ieri, ºipânã în 15 aprilie,

comercianþii cu amã-nuntul pot trece lareducerea preþurilorla produsele specificesezonului de toamnã -iarnã.

Perioada de soldarepoate fi stabilitã de la ozi, pânã la 45 de zilecalendaristice, dar, cucondiþia de a fi respec-tat intervalul stabilit prinlege. Reducerile depreþuri pot fi practicatedoar în cazul produselornealimentare precumconfecþiile, inclusivpielãrie, blãnãrie, trico-taje, produse degalanterie saumarochinãrie, þesãturi,articole de sport-turism,

cosmetice, aparate deîncãlzire ºi climatizare,ventilatoare sau alteproduse similare.Produsele propuse pen-tru soldare trebuie sã fieachitate furnizorului decãtre comerciant cu celpuþin 30 de zile înainteadatei de începere areducerilor de preþuri ºioferite spre vânzare înmod obiºnuit înainte deaceastã datã. În plus,proprietarii magazinelortrebuie sã precizeze laprimãria pe raza cãreiaîºi desfãºoarã activi-tatea, cu cel puþin 15zile înainte perioada încare vor efectuavânzãrile de soldare.Anunþul de reducere depreþ, exprimat în pro-cente sau în valoare

absolutã trebuie sã fieefectuat fie prinmenþionarea noului preþlângã cel vechi barat, fieprin menþiunea "preþnou" sau "preþ vechi",lângã sumele corespun-zãtoare, fie prin pre-cizarea procentului dereducere ºi a preþuluinou care apare lângãpreþul anterior, barat."Cei care nu solicitãavizul primãriei pentrureduceri de preþuri suntevazioniºti. Ei afiºeazãreduceri la toate pro-dusele dar, în realitate,reduc preþurile doar launele mãrfuri. În con-tabilitate trec însã aces-te reduceri, iar diferenþao bagã în buzunar, ceeace pe scurt se numeºteevaziune", au precizatreprezentanþii primãri-ilor din Valea Jiului.Patronii de magazinesau centre comercialecare nu au avizulprimãriei pentru a efec-tua reduceri de preþuririscã sã primeascãamenzi cuprinse între2.000 ºi 10.000 de lei.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Liber la reducerile de preþuri

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 ianuarie 2012 Actualitate 3Decizia a fost luatã de

Compania Naþionalã aHuilei Petroºani împreunãcu reprezentanþiiConsiliului deAdministraþie al CNH, iartermocentralele au fostdeja notificate. "De luni,sistãm livrãrile de cãrbunepentru ambele termocen-trale. S-a trimis deja noti-ficarea. Marþi, laMinisterul Economiei ºiComerþului, este convo-catã o întâlnire pe proble-ma preþului la cãrbune", adeclarat la finele sãp-tãmânii trecute directorul

general al CNHPetroºani, ConstantinJujan.

Compania cere 80 delei pe Gcal, în tiomp cetermocentralele beneficia-re nu vor sã dea niciun leuîn plus faþã de 65 de leicât achitã acum.

Ultima majorare maisemnificativã de preþ aavut loc în luna februarie2011. La vremea respec-tivã, pentru TermocentralaParoºeni, preþul a crescutde la 60 de lei la 64 delei/ Gcal, iar pentruTermocentrala Mintia,

unde merg douã treimi dinproducþia totalã, preþul afost majorat de la 58 delei, la 64 de lei pegigacalorie. Iar între timp,s-a mai adãugat exact unleu la preþul gigacaloriei,asta deºi termocentralelesunt pregãtite sã plãteascãchiar mai mult de atâtpentru cãrbunele adus, deexmplu, din Polonia.Cele douã termocentralecumpãrã de la unitãþileminiere din Valea Jiului7.000 de tone de cãrbunezilnic.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

SindicalistulIoan Ciubotaru

ameninþã cugreva foamei

I oan Ciubotaru,liderul de sindicat

de la Mina Vulcan,alãturi de alþi colegi,vrea sã intre în grevafoamei, din solidari-tate cu minerii dinValea Jiului ºi maiales cu CompaniaNationala a Huilei.

Decizia a fost luatã ierijoi, iar vineri s-a discutatchiar ºi în Consiliul deAdministraþie al CNH."Persoana Ioan Ciubotaru

va intra în greva foamei alãturide ceilalþi colegi din BiroulExecutiv de la Mina Vulcan,miercuri dimineaþa. Vom faceasta dacã marþi nu se va rezolvala Bucureºti preþul la cãrbune",

a declarat Ioan Ciubotaru,preºedinte Sindicatul LiberIndependent E.M. Vulcan

Motivul pentru care 11 per-soane de la mina Vulcan vor sãrecurgã la acest gest, este unulmai mult decât întemeiat, spuneCiubotaru. "Revendicarea nostrãeste legatã de creºterea preþuluila cãrbune care este de 64 - 65Paroºeni, iar Mintia careimportã cu 85 de lei la gigacalo-rie din export", a mai spusCiubotaru.

Sindicatul de la E.M. Vulcanînsumeazã câteva sute de mem-brii. Dacã discuþiile care se vorderula marþi la Bucureºti peaceastã temã, la MinisterulEconomiei, nu vor fi favorabile,este posibil ca ºi minerii sãprotesteze în acelaºi mod.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

C inci ortaci care s-audisponibilizat de la

minele din Valea Jiuluiîn septembrie au intratjoi seara în grevã, patrudintre ei declarând grevafoamei. Ei ºi-au petrecutweek-end-ul în faþaCompaniei Huilei pentrua cere banii promiºi laplecarea din sistem.

Foºtii mineri spun cã aurecurs la acest gest extremdin nou pentru cã altfelnimeni nu îi ia în seamã. Eisunt nemulþumiþi cã nu s-agãsit înþelegere din parteacelor care trebuiau sã lerezolve problemele laGuvern ºi acum sunt deciºisã nu mai renunþe la protest.

"Nu mai renunþãm.Suntem optimiºti. Ne ceremun drept promis la disponibi-lizare. Din fericire stareanoastrã de sãnãtate estebunã ºi am fost monitorizaþimereu de echipajele de lasalvare. Stãm aici pânã ceaflãm ce s-a întâmplat cubanii noºtri, sau pânã rezistã

organismul", spune SabinFirizoiu, unul dintre disponi-bilizaþi. "Am 52 de ani ºi amlucrat în minã ani de zile.Acum când am plecat suntnevoit sã stau în grevã, deºiatunci când ne-am disponibi-lizat ne-au zis cã ne daubanii pânã în decembrie.Asta e, am ajuns sã murimde foame pentru un drept alnostru", a afirmat ºi PetruBlikling.

Foºtii ortaci l-au acostatvineri dupã amiazã ºi pe sec-retarul de stat în MinisterulEconomiei Sorin Gãman. Eii-au cerut sã le dea unrãspuns, însã, din pãcatenimeni nu poate spune cândvor primi banii mineriidiponibilizaþi.

Cel mai probabil, sumelevor ajunge în conturileminerilor la sfârºitul lunii ianuarie, când ComisiaEuropeanã ar putea sã deaacceptul pentru alocarea subvenþiei.

Pânã atunci, însã, mineriicontinuã sã facã grevafoamei.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

CNH blocheazã livrãrile decãrbune cãtre termocentralele

Mintia ºi ParoºeniT ermocentralele Paroºeni ºi Mintia rãmân, de astãzi, fãrã

cãrbune energetic din Valea JIului.

A dministraþia de laPetroºani a început

deja pregãtirea strãzilorcare, anul acesta, vorintra în programul dereabilitare finanþat dinfonduri europene.

Potrivit primarului TiberiuIacob Ridzi, sãptãmâna tre-cutã, s-a lucrat în zona de norda localitaþii, mai exact pe stra-

da Constructorul, unde s-auscos bordurile vechi.

"Când vremea permitepregãtim terenul pentrulucrãrile de asfaltare. Amînceput cu stradaConstructorul, urmeazã Horiaºi pe rând toate cele pe care leavem în proiect. Toate lucrãrilese fac din fonduri externe, iaracum noi ne ocupãm numai de

borduri. Asfaltarea se va facedin primãvarã", declarã pri-marul Tiberiu Iacob Ridzi.

Totodatã, angajaþii din cadrulSPADPP au în plan ca înaceastã sãptãmânã sã montezeun numãr de 21 de bãnci pestrãzile Unirii ºi Saturn, acestmobilier stradal fiind solicitat delocuitorii din acea zonã.

Marius MITRACHE Marius MITRACHE

S orin Gãman,reprezentantul

MinisteruluiEconomiei,Comerþului ºi aMediului de Afaceri,a discutat, vineri, cuminerii disponibilizaþicare se aflau în faþaCompaniei Naþionalea Huilei.

El le-a confirmat celespuse de directorul general, ConstantinJujan, în urmã cu câte-va zile. Gãman le-aspus foºtilor mineri cãbanii aferenþi celei de-atreia tranºe a salariilorcompensatorii îi vorprimi doar atunci când

Comisia Europeanã îºiva da avizul pentru alo-carea subvenþiei.

ªi directorul generalal CNH le-a spusminerilor disponibilizaþicã banii aferenþi celeide-a treia tranºe îi vorprimi doar atunci când

Comisia Europeanã îºiva da acordul pentrualocarea subvenþiei.Rãspunsul vine în urmaºedinþei de Guvern carea avut loc sãptãmânatrecutã.

Gãman s-a aflat laPetroºani cu ocazia

organizãrii unui Consiliude Administraþie laCNH. Printre punctelediscutate s-a numãrat ºifurnizarea cãrbuneluicãtre TermocentralaMintia. Sisteareafurnizãrii cãrbuneluicãtre Mintia vine înurma neajungerii la unacord între reprezen-tanþii Companiei ºi ceiai Termocentraleiprivind preþul oferitpentru huilã. Companiacere un preþ de 80-85de lei pentru gigacaloriade cãrbune, în timp cereprezentanþii de laElectrocentrale Mintianu sunt de acord.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Disponibilizaþii în grevafoamei de patru zile

La Petroºani, se pregãtesc strãzile pentru asfaltare

Confirmãri care nu sunt pe placul disponibilizaþilor

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 ianuarie 20124 Actualitate

Î n 2011 a fost înregistrat cel maimic numãr de copii, din ultimii

40 de ani, care au venit pe lume laspitalul din Petroºani. Doar 504copii au vãzut lumina zilei de-alungul întregului an 2011.

Spre comparaþie, în ultimul an alepocii de aur, în Petroºani, se nãºteaunu mai puþin de 1.986 de copii."Cauza principalã a reducerii numãru-lui de naºteri este legatã de scãdereanumãrului populaþiei fertile. Tineriipleacã pe capete, în special la muncãîn strãinãtate, iar aici rãmân doarvârstnicii. De altfel ºi scãdereanumãrului total al populaþiei, cu

aproape 10.000 în doar 10 ani,spune multe. Cei care lipsesc de laapel sunt în special tinerii. Pot, însã,sã vã spun cã acum, spre deosebire deanii în care avorturile erau interzise,cei mai mulþi dintre copiii care se nascsunt doriþi de cãtre pãrinþi", a declaratdr. Carmen Bursesc, medic primarneonatolog.

În timp ce naºterile au scãzut ºipopulaþia municipiului Petroºani s-aredus simþitor. În doar 10 ani, de lapeste 45.000 de locuitori s-a ajuns,potrivit datelor recensãmântului derulatîn urmã cu 2 luni, la doar 35.000 delocuitori.


P opulaþia României,implicit ºi a Vãii

Jiului, continuã sã scadãpe zi ce trece. Încet, darsigur, de la peste 23 demilioane în anul 1990,populaþia þãrii a scãzut lasub 20 de milioane deromâni, câþi mai existauanul trecut. Lipsa de laapel a peste 3 milioane delocuitori se datoreazã înspecial faptului cã murimmai des decât ne naºtemºi pe deasupra continuãmsã ne împrãºtiem tot maimult prin lume.

La recensãmântul din anul2002, locuitorii României erauîn numãr de 21.698.181 dar,de atunci, multe s-au schim-bat... La aceeaºi datã popu-laþia municipiului Petroºani erade 46.714 de locuitori, înscãdere cu 478, comparativ cuanul 2001. Aceeaºi tendinþãde scãdere a fost înregistratã ºiîn Lupeni, unde populaþia erade 31.502 locuitori, în Petrila- 26.379 de locuitori, faþã de28.277 în anul 2001, sau înVulcan, unde, în urmã cu 10ani, populaþia era de 30.555de persoane.

În timp ce naºterile saucãsãtoriile au scãzut în moddramatic, decesele ºidivorþurile s-au înmulþit la felde dramatic. Astfel, dacã înPetroºani, în anul 1989 aufost înregistrate 1.986 denaºteri, 587 de decese ºi 476

de cãsãtorii, dupã 22 ani, în2011, naºterile s-au redus cuun sfert, ajungând la doar504, cãsãtoriile s-au redus ºiele la mai mult de jumãtate(198 anul trecut), iar deceseleînregistrate au fost în numãrde 668. În acelaºi timp,divorþurile au ajuns la peste200, comparativ cu cele 115din anul 1989.

Pe de altã parte, deºi înprezent populaþia municipiuluiPetroºani este circa 35.000 delocuitori (în 1989 se preconizaca numãrul celor care vor trãiîn Capitala Vãii Jiului în anul2010 sã fie de 75.000 deoameni), mulþi dintre aceºtialipsesc de la apel, fiind plecaþila muncã în strãinãtate, în spe-cial în Italia, Portugalia sauSpania. Astfel, printre ceiaproape 3 milioane de românicare lucreazã mai mult sau maipuþin legal peste graniþe, câte-va mii sunt originari dinPetroºani. Alþi aproximativ15.000 de muncitori "expor-taþi" locuiau cândva în celelalteoraºe ºi municipii din ValeaJiului. De altfel, numai datoritãcelor care nevoiþi de lipsalocurilor de muncã din Vale auales sã lucreze pentru strãini ascãzut ºi numãrul ºomerilordin zonã, unde în prezent, maisunt înregistrate oficial doaraproximativ 3.000 de per-soane aflate în cãutarea unuiloc de muncã.


Î n ultimii 20 de ani, populaþia judeþului

Hunedoara a scãzut cuaproape 140.000 de locuitori.Astfel, dacã în anul 1992populaþia judeþului eracifratã la 547.950 delocuitori, acum, numãrulacestora este de doar410.383.

Municipiul Hunedoara apierdut cei mai mulþi locuitori,în ultimii 10 ani, numãrul aces-tora reducându-se de la71.257 (în 2002) la doar57.524 (în 2011). Pe urmã-toarele locuri, ca numãr alpopulaþiei "dispãrute", sesitueazã Deva, care acum are57.567 locuitori, faþã de 67.257, în urmã cu 10 ani ºiPetroºaniul unde, potrivit

datelor recensãmântului dinnoiembrie 2011, numãrullocuitorilor este de doar35.239, comparativ cu45.195, în urmã cu 10 ani. ÎnValea Jiului, scãderea popu-laþiei urbane este, ºi ea, semni-ficativã, circa 27.000 deoameni lipsind de la apel.

Ca urmare a scãderii popu-laþiei, judeþul Hunedoara arputea fi retrogradat de la ran-gul 1 la rangul 2, fapt ce aratrage o scãdere a salariilortuturor funcþionarilor publiciprecum ºi a celor careactiveazã în cadrul instituþiilorstatului din teritoriu. Pe de altãparte, potrivit unui proiect delege recent propus, municipiilecu mai puþin de 40.000 delocuitori vor fi retrogradate lacategoria oraºe. Aici ar fi

vorba despre Brad, Lupeni,Orãºtie, Petroºani ºi Vulcan.Potrivit datelor recensãmântu-lui recent încheiat, municipiulPetroºani ar avea 35.239 delocuitori, Vulcanul - 25.036 ºiLupeniul - 23.039.


D upã aflarearezultatelor

(neoficiale încã) alerecensãmântului dintoamna trecutã,problema înfiinþãriiunui singur munici-piu în Valea Jiului arevenit, din nou, înactualitate. Acestaar urma sã aibã"capitala" înPetroºani, celelaltelocalitãþi urmând adeveni niºte simple"cartiere".

În parantezã fiespus, cu ocazia ultimu-lui congres al PCR (celdin anul 1989) s-a"trasat sarcina" ca înanul 2000 populaþiaVãii Jiului sã ajungã la200.000 de locuitori.Între timp, însã,regimul comunist acãzut iar populaþiazonei, în loc sãcreascã, a scãzut simþi-tor. Potrivit datelorrecensãmântuluirecent încheiat, înValea Jiului, mai

trãiesc, astãzi, doar119.484 de locuitori.Adicã, mai puþin cuaproape jumãtatedecât ar fi dorit buniciiactualilor conducãtoriai României... Pelocalitãþi, în ordinedescrescãtoare, situaþiase prezintã astfel:Petroºani - 35.239,Vulcan - 25.036,Lupeni - 23.039,Petrila - 21.672,Uricani - 8.749,Aninoasa - 4.559 ºiBãniþa - 1.190.

Interesant este ºifaptul cã, pentruprima datã în istorie,municipiul Vulcan aravea mai mulþilocuitori decâtmunicipiul Lupeni. Lafel de interesantã ar fi,însã, ºi o altã"problemã".

Dacã Hunedoaraera, pânã nu de mult,singurul judeþ româ-nesc în care capitalajudeþului avea maipuþini locuitori decâtun alt oraº (din acelaºijudeþ), dupã ultimulrecensãmânt, situaþias-a schimbat, însfârºit... Astfel, dupãmai mulþi ani, Deva atrecut în faþaHunedoarei. Adicã,potrivit ultimelor datestatistice, ar avea57.565 de locuitori,comparativ cu57.524, atâþia câþimai are acumHunedoara.


Record negativ al naºterilor

Tot mai puþiniHunedorenii, mai puþinicu 140.000

Municipiul "Valea Jiului"?

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 ianuarie 2012 Actualitate 5

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccããmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

C ei care se ºtiudepresivi, ori care

au avut problemeemoþionale în ultimaperioadã trebuie sã aibãastãzi mare atenþie.Nici pentru restul per-soanelor ziua de astãzis-ar putea sã nu fie maiuºoarã, pentru cã esteconsideratã cea maideprimantã zi din an.

Dacã vã treziþi astãzi maiabãtuþi nu intraþi în panicã, darfiþi cu mare bãgare de seamã.Astãzi traversãm ceea ceenglezii au denumit Bliue

Monday, în traducere Luneaneagrã.

Psihologii vorbesc desprefactori "post-sãrbãtori", combi-naþi cu vremea înca rece ºi per-spective extreme de îndepãrtatãa concediului. Lunea neagrãpicã în a treia zi de luni din ian-uarie, atunci când euforia sãrbã-torilor de iarnã dispare, iar cãl-dura soarelui de varã pare operspectiva foarte îndepãrtatã.În ultima perioadã s-a constatatcã în aceastã zi numãrul tenta-tivelor de suicid creºte, însã spe-cialiºtii vin cu sfaturi care sã neajute sã depãºim aceastã zi deprimantã ºi sã reintrãm întrãirile cotidiene.

Astfel, ca sã uitãm de Luneaneagrã putem sã ajutãm - abso-

lut dezinteresat - pe cineva aflatla nevoie sau sã ieºim la shop-ping ºi sã cumpãrãm ceva fru-mos pentru noi sau pentru cineva drag. De asemenea, psi-hologii ne propun sã ascultãmsunetul mãrii chiar ºi numai peCD ori sã cântãm chiar ºi numaila duº. Este cel mai simplu modde a-þi ridica nivelul de oxi-tocinã, hormonul fericirii, dinorganism. Experþii spun cã oxi-tocina acþioneazã ºi ca un analgezic natural. Bea ceai!Psihologii de la UniversitateaYale din SUA susþin cã atuncicând au bãuturi calde în mânã,colegii de serviciu tind sã fie maigeneroºi unul faþã de celãlalt; Fãsport; Mãnâncã alimente bogateîn magneziu, mineral care

reduce iritabilitatea. Dã îþi per-mite mediul de lucru, umbla des-culþ la serviciu. Picioareleobosite te fac sã te simþi obosit.Flirteazã! "O parte din hipotala-musul (n.r. formaþiune cenuºie acreierului, care corespundepãrþii inferioare a encefalului,având rol important, printrealtele, în reglarea superioarã afuncþiilor emoþionale ale organ-ismului) creierului tãu se trezeºtela viaþã ºi produce hormonuldopaminã (n.r. un alt hormon alfericirii)", explicã doctorul neurolog Michael Green, de laUniversitatea Aston; Înconjoarã-te de flori! Un studiu efectuat deFacultatea de Medicinã dincadrul Universitãþii Harvard aarãta cã lumânãrile parfumate,

cu miros floral, îþi furã zâmbete.Cercetãtorii au demonstrat cãacestea pot reduce anxietatea,creºte entuziasmul ºi ridicãstarea de spirit. Iar un studiu alcomportamentului uman a scosîn evidenþã faptul cã persoanelematinale sunt mai pline deenergie ºi mai fericite dacãmiros dimineaþa flori culeserecent; Ascultã cânteculpãsãrilor! Cercetãtorii spun cãte pot ajuta sã uiþi de tristeþe ºide zilele cenuºii de iarnã. Fã-þiîn minte sau pe hârtie un tablecu lucrurile pozitive care þi s-auîntâmplat sau lucrurile care tefac fericit. Le vei frememora ºiaºa vei putea uita de gândurilenegre.


Lunea neagrã. Astãzi traversãm cea mai depresivã zi din an

ª edinþa deConsiliu Local

de la Vulcan a fostuna cu o tentã vulcanicã. Dupãmai bine de treiluni în care consilierii locali nus-au întrunit încadrul unei ºedinþe,ºedinþa de joi a fostfoarte agitatã.

Starea tensionatã afost creatã din maimulte motive, însãprimul dintre acestea afost alegerea preºedin-telui de ºedinþã. Unuldintre consilierii PDL,Nicolae Kilin, l-a propusca preºedinte pe vicepri-marul Angela Stoica.Propunerea democrat -liberalului a creat rumoriîn sala de consiliu.Pentru ca Angela Stoicasã nu ajungã preºedintede ºedinþã, consilierulPRM, Dorel ªchiopu, l-a propus pe social-democratul PetruHodor. În urmavoturilor, niciunul dintrecei doi consilieri propuºinu au întrunit numãrulde voturi necesar pentrua fi numit preºedinte deºedinþã. Propunerea luiªchiopu a nemulþumit-ope Angela Stoica.

"Mã bucurã repulsiacare o aveþi faþã demine, înseamnã cã suntbunã", li s-a adresatviceprimarul din Vulcan

consilierilor locali. În cele din urmã,

preºedinte de ºedinþã afost numit viceprimarulAngela Stoica.Tensiunile au urma însala de ºedinþe.Consilierii USL ºi PRMau fãcut front comun pemarginea unor proiectede hotãrâre. Ei nu auvotat mai multe dintrepunctele care se aflaupe ordinea de zi. Printreacestea se numãrãaprobarea taxelor ºi aimpozitelor pentru anul2012, sau revocareahotãrârii care prevedeareducerea cheltuielilorde colectare ºi transporta deºeurilor dinmunicipiul Vulcan.

Consilierul local PNLVulcan, Alina Cîrstoriu,i-a transmis primaruluiGheorghe Ile cã îi vaface plângere penalãpentru nerespectarealegilor.

"Voi face plângerepenalã pentru nere-spectarea legii, pentruabuz în funcþie ºi rogb

organele abilitate sã verifice ingineriile fis-cale", a spus consilierulPNL, Alina Cîrstoiu.

Primarul municipiuluiVulcan, Gheorghe Ile,nu se lasã intimidat deameninþãrile consilie-rilor.

"Eu sunt obiºnuit cucontroalele. Pot sãspunã ei (consilieriiopoziþiei-n.r.) orice",spune Ile.

Se pare cã tensiuniledin Consiliul Local de laVulcan sunt din ce în cemai dese. Chiar ºi pro-punerile favorabile suntneacceptate de vicepri-marul Angela Stoica ºide consilierii PDL. Înacest sens, sã mãrturiecazul lui Petru Hodor,care a iniþiat un proiectprin care sã se înfiinþezeo comisie de analizã ºiverificare a activitãþiiConsiliului Local înultimele trei luni.Consilierii PDL Vulcanau refuzat acest proiect.Consilierul social-demo-crat spune cã era nece-

sarã înfiinþarea uneiasemenea comisii maiales în cazul în care seaflã Consiliul Local.

"Era necesarã înfi-inþarea unei comisii caresã verifice activitateaConsiliului Local dinultimele trei luni, însã separe cã nu au doritacest lucru (consilieriiPDL-n.r.). În aceastãsituaþie, eu personal voianaliza activitatea dinConsiliul Local", declaraPetru Hodor, consilierPSD Vulcan.


L ocuitorii dinVulcan nu pot

plãti impozitele ºitaxele locale dincauzã cã opoziþia arefuzat sã votezeproiectul de legeiniþiat de primarulGheorghe Ile. Acestadin urmã susþine cãva da o dispoziþie deprimar, pentru cãaleºii locali s-auºicanat din septem-brie ºi nu au adop-tat nicio hotãrâre totde atunci.

Deºi pot beneficiade reduceri, dacãplãtesc impozitelemai devreme,locuitorii dinmunicipiul Vulcannu pot plãtiimpozitele din vinaconsilierilor dinopoziþie Aleºii localis-au ºicanat ºi acumîn Consiliul local

sunt douã taberecare fac circ, fãrã sãþinã cont de intere-sele cetãþenilor carei-au ales.

Fiecare dintre ceicare s-au opus auavut motive ºi spuncã oamenii mai potsã aºtepte. "Nu credcã stau oamenii cubanii pregãtiþi înmânã. Impozitele sepot plãti cu reducerepânã în 31 martie.Am refuzat sã votezpentru cã ºi pri-marul face doarce vrea ºi cumvrea el ºi astatrebuie sã o ºtietoatã lumea", adeclarat AlinaCârstoiu, con-silier PNL."Acest proiectde hotãrâreputea fi supusvotului, dacãchiar aºa îiafecteazã pe

cetãþeni, încã dinvara anului trecut,dar nu s-a întâmplat.Primarul face doarcum vrea el ºi atunciiau ºi eu în conside-rare sã îmi daupoate chiar demisiaºi de aceea amrefuzat sã votez", ºi-a motivat deciziaºi Petru Hodor, con-silier PSD.

Totuºi, primarulGheorghe Ile spunecã de luni oameniipot sã meargã la

ghiºee, dacã vor sã-ºi achite taxele."Cred cã voi luamãsuri, pentru cãaºa nu se mai poatelucra în Consiliullocal. Voi da o dis-poziþie de primar,pentru cã taxele nus-au modificat faþãde anul trecut, iar deluni, 16 ianuarie,oamenii pot veni laghiºee, chiar dacãaleºii noºtri nu auastfel de interese", aspus

Gheorghe Ile,primarul din Vulcan.

Consilierii dinopoziþie nu au votatnici un proiect dehotãrâre care a fostpus joi în discuþie,iar doar cu voturilecelor din PDL nu s-aadunat majoritateanecesarã adoptãriihotãrârii de consiliu.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Impozitele, imposibil de plãtit la VulcanTragicomedie în ºedinþa de ConsiliuLocal de la Vulcan. Consilierii USL

împotriva Angelei Stoica

V alea Jiului, prinfiecare din cele 6

oraºe, are o prezenþãconstantã ºi consisten-tã pe internet. La osimplã cãutare peGoogle, Youtube sauun alt site video,despre ºi din ValeaJiului gãseºti tot cevrei ºi ce nu vrei.

În afarã de rezultatele cufilmuleþele care vorbescdespre mineri, administraþiilelocale sau care ne aratã frumuseþile zonei, cele maimulte sunt cele postate deoamenii simpli, care fie sefilmeazã singuri, fie sunt surprinºi în ipostaze carestârnesc râsul sau chiar plânsul, dupã cum vã vomarãta. Facem aºadar o incursiune în lumea virtualã aVãii Jiului, cãutând fiecareoraº în parte pe Youtube.

Începem cuPetroºaniul, capitala VãiiJiului. Pe lângã postãrile cupoze din oraº, dãm peste unfilmuleþ fãcut cu telefonulmobil într-o ºcoalã în care

douã eleve se bat. De altfel,aceste imagini au ºi fãcutsubiectul unui material tratatde presa din Valea Jiului,anul trecut. Mergem maideparte ºi gãsim un personaj care pare destul decunoscut, pe strada lui, celpuþin, asta dacã este sã neluãm dupã numãrul depostãri cu el…. Marius de laPetroºani! Acest…cântãreþ,dupã cum este descris decomentariile de pe Youtube,lãlãie niºte manele, spredeliciul asistenþei lui, care îlfilmeazã. Pentru a vã delec-ta, puteþi accesa link-ul demai jos, care îl ilustreazã întoatã splendoarea lui.

http://www.youtube.com/watch?v=wELextUE6S8&feature=related

Tot despre Petroºanigãsim un filmuleþ care nearatã isprava unui om din

Colonie, care ºi-a pus caprape post de ºofer.

Animalul este închis într-o

maºinã, pe banchetadin faþã, însã nu pare sãprotesteze prea tare.

http://www.youtube.com/watch?v=3W7QhAhRckw

Mergem mai departe ºicãutãm Petrila. Aici gãsimo sumedenie de filmuleþe cuisprãvi ale tinerilor, printreblocuri.

Primul este cel în care doicopii mici sunt puºi sã seloveascã cu rândul. Unul stã,

iar celãlalt îi exe-cutã pumni în cap, în timp cealþi tineri îi încurajeazã.

http://www.youtube.com/watch?v=4suAfLLzRh8&fea-ture=related

Tot aici mai gãsim untânãr care face gardã pelângã un bloc, cu mãtura în spate vorbind la telefon, dar ºi alþi câþivabãieþi care îºi bat joc de un bãtrân beat, care este

pus sã îºi bage o þigarã în nas sau sã bea dintr-osticlã cu alcool.

http://www.youtube.com/watch?v=2N7fc-1g31Q&fea-ture=related

Când pornim spre vest,constatãm cã Vulcanulare "mari artiºti".Cântãreþi, dansatori ºi chiarstripperi celebri, vulcãneniisunt cu siguranþã pe internetºi nu oricum, ci de la primacãutare.

Prima imagine pe care ooferim cititorilor noºtri esteaceea a unor bãrbaþi beþi,care îºi dezvãluie veleitãþilede lãutari, chiar pestradã.

Filmarea cu pricinaa fost fãcutã acum doiani, cel puþin, în zonablocului de locuinþesociale, G 8 de peAleea Muncii.

În prima fazã, cân-tãreþ este doar

unuldintre ei, însã dupã câtevaminute i se alãturã ºi prietenul de pahar, mai beat decât el.

http://www.youtube.com/watch?v=Wy8MVI0S7zM&fe

ature=relat-ed

Rãmânem în aceeaºinotã ºi dãm ºi de ...celebrulLambada, unpersonaj carele este cunos-cut tuturorvulcãnenilor,prin faptul cãla fiecarenuntã, botez ,pomanã sauspectacol, vineºi el, invitat sauneinvitat, cu unmicrofon înmânã.

Nu de multeori, artiºtii care au urcat pescena unor evenimente aici,s-au simþit descumpãniþi cândl-au vãzut scãlâmbãidu-se pe

lângã scenã, executândmiºcãri a' la MichaelJackson.

http://www.you-tube.com/watch?v=-6xmmcFeVmsM&fea-ture=related

Însã, cel mai bun ºicel mai bun cântãreþ demuzicã popularã din Vulcan,dupã cum este descris peYoutube, este un bãrbatnumit Dorel Cocârdel. El nearatã...talentul lui într-alemuzicii de toate felurile, de lapopularã la cântece de Of ºidor, pânã la cele de cãtãnie,patriotice ºi chiar colinde.

http://www.youtube.com/watch?v=6AE1CrFAgII

Tot la rezultatulVulcan, mai gãsim niºtecopii, care în toiul verii sedau cu bobul pe asfalt, plim-bându-se prin tot oraºul.

Însã, piesa de rezistenþã cucele mai multe vizualizãri,este de departe numãrul destreaptease executat deAurelian Enache, actualul director al MineiVulcan, lider de sindicat lavremea aceea, la o petrecerede 8 martie.

Acesta duce aproape labun sfârºit un numãr de dans"incendiar" pentru femeile dela minã, ajungând în chiloþi.

La vremea când acesteimagini au fost date publicitãþii, Enache nu anegat nicio clipã cã el ar fiprotagonistul filmului, bachiar a

repli-cat cã...îi place piesa lui JoeCocker " You can leave yourhat on".

http://www.youtube.com/watch?v=qH2fdE55Xs0&fea-ture=related

Trecem ºi prinAninoasa ºi constatãm cãeste, de asemenea pe inter-net cu niºte tineri din oraºcare se travestesc ºi merg pestradã în toiul nopþii. Deasemenea, alþi bãieþisimuleazã un atac teroristîntr-o fimare intitulatã suges-tiv " Talibanii din Aninoasa ".

http://www.youtube.com/watch?v=TQKwxIQ55fM

Cãutãm ºi Lupeniul ºigãsim multe filmuleþe care îlprezintã pe primarul CornelResmeriþã în ipostaze maimult sau mai puþin negative.Tot la rezultatul Lupeni dãmºi un tânãr care îºi testeazã"bolidul" într-o parcare dintr-o zonã industrialã, la îndru-marea altcuiva.

http://www.youtube.com/watch?v=YydJtei7dIQ

Una peste alta,ajungem ºi la Uricani ºidãm peste o tânãrã, care în

prima fazã se filmeazãsingurã plângândtolãnitã în pat pe acor-durile unei manele triste,cel mai probabil suferinddin dragoste, dacã estesã ne luãm dupã comen-tariile de pe Youtube.

http://www.you-tube.com/watch?-v=kHrk21GPdAE

Însã, tânãra ni searatã si într-o altã faþã,

mai veselã ºi...mult maidezgolitã, tot pe acor-durile aceluaºi gen de

muzicã. De unde în filmulanterior se filma suferindcumplit din amor, aici îºitrateazã... fanii de pe net cudosul, la propriu, cu miºcãria la Shakira de la Uricani.

http://www.you-tube.com/watch?v=-tZcBuhKW59E

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 ianuarie 2012 Reportaj 76 Reportaj

COLÞUL LUI DENIS

Cu speranþa cã prin acest material v-am stârnit intere-sul sã cãutaþi ºi dumneavoastrã mai des Valea Jiului peinternet ºi sã vedeþi cum suntem priviþi de alþii, facempromisiunea cã într-un numãr viitor al cotidianului nos-tru vom reveni cu alte imagini ºi percepþii despre cumne arãtãm ºi ne vedem de cãtre cei din afarã.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Valea Jiului în lumea virtualã. Manele, beþivi ºi suferinzi din dragoste

"ªTIINÞA PURIFICÃRELIGIA DE ERORI

ªI SUPERSTIÞII. RELIGIAPURIFICÃªTIINÞADE FALSEADEVÃRURI ABSOLUTE" -PAPAIOAN PAULALII-LEA

O activitate atipicã pentru vre-murile de astãzi, în care omul estepreocupat de lupta pentrusupravieþuire se desfãºoarã înjudeþul Hunedoara, pe valea Brad- Sãcãrâmb. În aceastã zonã solulare aur rar ºi metale necunoscute,apa are calitatea echivalentã cuPH sângelui uman, aerul este pur,puternic ionizat negativ. Loculatrage energiile cosmice pure ºi leamplific? respingându-le pe celetelurice. Ca urmare, a luat naºtereo societate cu relaþii ºi colaborãrilargi, cu cercetãtori, teologi,ºamani, intituþii etc. din întreagalume.

Identitatea primei organizaþiineguvernamentale din România,SOCIETATEA EUROPEANÃ DETEHNICÃ RADIANTÃ ªIARMONIE SPIRITUALÃ(SETRAS), se regãseºte în masivulmuntos de la Sãcãrâmb numitSETRAS. Principiul de bazã cecãlãuzeste activitatea Asociaþieieste: ajutorarea semenilor prindiferite acþiuni menite sã sprijineviaþa.

SETRAS are o activitate depionerat în domeniul terapiilorcomplementare ºi prima organiza-þie cu personalitate juridicã dinEuropa, recunoscutã de cãtreAsociaþia Internationalã deTehnicã Radiantã, T.R.T.A.I., Inc.cu sediul în SUA, Florida,St.Petersburg, al cãrei preºedinte,dr. Barbara Ray, este membru deonoare al SETRAS încã din anul1994.

Activitatea AsociaþieiUmanitare Non Profit "SETRAS"Deva este cunoscutã în þarã ºipeste hotare, atât prin trata-mentele efectuate cat ºi prin con-ferinþele ºi taberele internaþionalepe care le organizeazã în fiecarean.

Obiectivul principal alAsociaþiei SETRAS este constru-irea unui "CENTRU INTER-NAÞIONAL DE SÃNÃTATE" înlocalitatea Sãcãrâmb . Acesta vacuprinde Centrul de Sãnãtate pro-priu zis, laboratoare de cercetãriîn domeniul terapiilor comple-mentare, Centru Naþional de

Inventicã pentru Tineret, CentruInternaþional de Culturã, unCentru de Recuperare Sportivã,un Campus pentru PersoaneleVârstnice, spaþii de cazare. Doarcã responsabilii care dau aprobãrise pare cã nu au ochi ºi urechi, casã nu mai vorbim de acceptarearealitãþii.

P reotul ºi ºamanulromân, reprezentant

al ecumenismului mondi-al pe langã ONU

Aflat pe aceeaºi axã cuSãcãrâmbul," izvor al energiilorplanetare", se aflã localitateaBrad, unde s-a creat primaaºezare ecologicã din lume,numitã Bardavillage. Creatorulacestuia este pr. prof. univ. dr.Ovidiu Victor Coºbuc, coordona-tor de proiecte "oraºul ºi satul eco-logic", reprezentant al ecumenis-mului mondial pe langã ONU,promotor al Summitului planetarTerra 3., Lama Tibetan cu titlul deMaestro del Bardo Todol - încar-nare conºtientã (Tulku), valoros îndoctrinã ºi putere spiritualã(Rimpoche), ºi Spirit cosmic cu oviziune profundã a Unitãþii(Hurukan). Ovidiu Coºbuc estefost preot greco-catolic, care a

lucrat în diplomaþia Vaticanului ºia oficiat alãturi de Papa Ioan Paulal II-lea, acum cercetãtor îndomenii de graniþã a mai multorºtiinþe. Acesta face parte dinGrupul Nagual care susþine ºipropune un proiect naþional decoordonare a resurselor pentrurealizarea "Oraºului ºi satului eco-logic" ce formeazã linia centralã aproiectelor de viitor ale umanitãþii.De precizat cã Ovidiu VictorCoºbuc a avut experienta demoarte clinicã, 3 minute, laClinica din Cluj, în timpul inter-venþiei chirurgicale dupã un acci-dent grav pe pista de schi ce aavut loc în luna ianuarie '78.

Preotul, ºamanul ºi cercetãtorulantropolog Coºbuc pregãteºte cuGrupul Nagual ºi cu susþinereaNATO ca Summit-ul PlanetarTerra 3, în 2012-2013, sã aibãloc în România, þarãBinecuvântatã de de Divinitate. Înacest sens s-au purtat tratativeprotocolare in special cu Europa- Parlamentul European ºi cuguvernul României pentru acre-ditarea SUMMITULUI pe teritorulRomâniei datoritã poziþiei strate-gice pe care o are România ceformeazã o punte între NATO ºiRusia.

Ca urmare, bazat pe toatecunoºtinþele acumulate ca cercetã-tor, preot, teolog, antropolog,meidic, a cãrui lucrare de doctoratse predã ca materie în facultãþilede medicinã din Italia, la aspiranþiide la Terapie Intesivã, OvidiuVictor Coºbuc a lansat unManifest Viu cãtre români, bazatpe rãdãcinile acestui popor, pevalorile sale ºi întorcerea cãtre elepentru salvare ºi evoluþie:

CHEMAREASTRÃBUNILOR

- MANIFEST VIU -Noi, cetãþeni ai României,

lansãm documentul manifest

"Chemarea strãbunilor", princare recunoaºtem ºi întãrimapartenenþa noastrã la valorileancestrale ale acestui pãmânt:

- nemurirea sufletului- viaþa în armonie cu natura- valorificarea resurselor

naturale locale în mod respons-abil ºi în respect faþã de MamaNaturã.

Simþim cã este timpul sãrecunoaºtem, redescoperim ºi sãne adunãm în jurul acestor valori care formeazã pilonulcentral al poporului român. Prin acest document manifestintenþionãm sã reconstruimKogaiononul pierdut ºi regãsital strmoºilor noºtri ºi vatra focu-lui sacru ce a menþinut identi-tatea acestui popor de-a lungulmileniilor.

Noi, ca parte a poporuluiRomân, am devenit constienþide valorile ancestrale ce sãlãºlu-iesc în fiecare persoanã, înfiecare bucatã de pãmânt, înfiecare colþ de cer ºi am decis sãdepunem toate eforturile nece-sare spre împlinirea pe care tre-buie sã o aibã sufletul românescprin ridicarea nivelului deconºtiinþã individualã.

Este momentul sã ne luãmdestinul în propriile mâini, curesponsabilitate ºi respectandlegile divine. Am decis cã avenit timpul sã ne ridicãm dinmoartea mediocritãþii ºi de apãºi la reconstruirea dimensiuniispirituale ºi culturale a poporu-lui din spaþiul Carpato-Danubiano-Pontic.

Constituþia Romaniei ar trebui sã prevadã cã resurselenaturale (subsolul, solul, apa,pãdurile) aparþin poporuluiromân. Cerem reprezentanþilorpoporului român sã respectedreptul inalienabil al românilorasupra acestor resurse, anulândlegile ºi deciziile luate în senscontrar intereselor poporuluiromân aducând grave prejudiciiculturale, istorice, spirituale.

In contextulschimbãrilor actualede la nivel planetar avenit timpul capoporul român sã-ºiasume valorile ºimenirea în cadrul civi-lizaþiei umane tere-stre.

Chemãm toatepersoanele, grupãrileºi organizaþiile careîmpãrtãºesc aceastãviziune sã ne unimforºele pentruRENAªTEREApoporului român.Acesta este un docu-ment deschis carepoate fi completat ºiîmbunãtãþit de cãtresemnatari, pãstrândînsã nealterat spiritul

în care a fost redactat. Bardava Village - la Brad25 iulie 2011

Semnatari:- Dr. Ovidiu Victor Coºbuc,

preºedinte al fundaþiei inter-naþionale All Together;

- Asociaþia ExploratoriiNagual, Bistriþa Nãsãud;

- Asociaþia Pro-Vulcan,Buceº-Vulcan;

-Asociaþia SETRAS, Deva -reprezentantã în România a fundaþiei internaþionale AllTogether;

- Asociatia Vulturul Alb,Cluj-Napoca.

Dragii mei, a sosit momentulRenaºterii României, în contex-tul naºterii unei mentalitãþibazate pe dreptate, pace, iubireºi cooperare. Suntem ajutaþi deBunul Dumnezeu, de Strãbuniinoºtri ºi avem binecuvântareaSpiritului nemuritor cesãlãºluieste în noi, în ziua de 24iulie 2011, în Bardava Village,la Brad, un grup de prieteni...am creat baza unui document...voi îi veþi construi corpul...impreunã sã plãmãdim omulnou ºi o Românie binecuvân-tatã.

Dr. Ovidiu Victor Cosbuc,preot, ºaman ºi prieten ceîmbrãþiºeazã pe toþi ºi pe toateºi vrea sã redea Speranþa acestuiPOPOR BINECUVÂNTAT."

Abordarea ºi discursul acestoroameni pare în contradicþie cuaprecierea valorilor, cu direcþiile deacþiune ale societãþii de astãzi. Seconstatã cã lumea se prãbuºeºteeconomic, cultural ºi spiritual ºi deaceea somitãþi mondiale, aºa cuma devenit ºi românul OvidiuCoºbuc, cercetãtori din întregalume, preoþi, ºamani, profeþi, doc-tori, profesori etc, ºi chiar instituþiiºi guverne recomandã întorcereala valori verificate. Zona muntoasãa judeþului Hunedoara este, în viziunea specialiºtilor, locul deunde schimbarea ºi salvarea lumiis-ar putea naºte.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 ianuarie 20128 Religie & Culturã

Vrei ca afacerea ta sã fie

cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þþi gãseºti colaboratori

serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail: [email protected]

Cronica Vãii Jiului

Chemarea strãbunilor - salvarea lumii se naºte la BardaVillage/Brad


Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parterTel: 0254-560 987

Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parterTel: 0254-570 430

Email: [email protected]

L a sfârºitul sãp-tãmânii trecute, pri-

marul Dãnuþ Buhãescu aconvocat o ºedinþã deîndatã pentru a comite unabuz, susþine Ilie Pârvan,inspector general adjunctîn cadrul Inspectoratuluiªcolar Judeþean (ISJ)Hunedoara.

"Urgenþa în cazul aces-tei ºedinþe a fost cã a vrutsã schimbe denumireaunitãþilor de învãþãmântdin Uricani, deºi acesteaaparþin numai uneia, înurma comasãrii. Astfel,ºcoala de la Câmpu luiNeag se va numi "ªcoalaprimarã Câmpu lui Neag",

ªcoala Generalã Nr 2 seva numi "Bucura", iarGrupul ªcolar Retezat seva numi "LiceulTehnologic Jiul de Vest".

În capãtul oraºului, într-o zonã foarte sãracã,existã ºi o grãdiniþã. IarBuhãescu a propus sã senumeascã "Grãdiniþa cu

program normalDumbrava minunatã",deoarece s-a þinut cont,dupã cum el susþine, "de specificul locului".

Iniþial voiau sã-i spunã"Grãdiniþa Curcubeu", darprobabil cã sãrãcia cedomneºte acolo l-a inspi-rat sã-i spunã "Dumbrava

minunatã". Sau poateBuhãescu abia acum i-adescoperit pe Sadoveanu,pe Lizuca ºi Patrocle, alt-fel nu-mi explic aberaþiileacestea", a declarat, iro-nic, Daniel Moraru, con-silier local PRM.

Ilie Pârvan susþine cã ºide aceastã datã, primarulUricaniului a comis unabuz, deoarece el nu aveanicio putere sã propunã ºisã hotãrascã denumiripentru unitãþile deînvãþãmânt de pe razaoraºului.

"Conform Ordinului6.554 al ministrului, publi-cat în Monitorul Oficialdin 27 decembrie, se pre-cizeazã modul în care seatribuie denumiri unitãþilorde învãþãmânt. Art.5 din

ordinul menþionat pre-cizeazã faptul cã numaiconsiliile de administraþieal ºcolilor stabilesc pro-puneri ºi înainteazã docu-mentaþia cãtre Consiliilelocale. Consiliul LocalUricani a fãcut un abuz.

În momentul în careprimeºti de la consiliul deadministraþie denumirea,dai aviz cã e bun sau rãu.Ori, la Uricani, Buhãescua propus ºi s-a votat.Consider cã prin acestabuz s-a adus o ofensãcadrelor didactice dinUricani. Sã denumeºti ounitate de învãþãmântdupã o apã curgãtoare nue ceva înãlþãtor", adeclarat Ilie Pârvan.

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF

Buhãescu vs. Pârvan

Buhãescuse pregãteºtede noi þepe

L a Uricani, Uniunea SocialLiberalã funcþioneazã de

minune, adicã deloc. În timp ceconsilierul local al PNL,Constantin Zaharia îºi þineimpulsul de a-i trage câte unapeste ceafã lui Dãnuþ Buhãescu,respectând protocolul ºi trans-formându-se într-un butuc alPSD, primarul Uricaniuluisfideazã orice alianþã.

Astfel, la ultima ºedinþã de partid pecare Buhãescu a avut-o cu membriimarcanþi ai PSD Uricani, s-au ºi decislistele cu viitorii consilieri socialdemocraþi ai urbei. Conform proto-colului cu PNL, ar fi trebuit ca peaceste liste sã se regãseascã ºi câþi-va membri liberali, însã nici mãcarZaharia nu se regãseºte pe vreunloc, chiar dacã voteazã proiectdupã proiect toate ilegalitãþile pri-marului.

"Valea Jiului" a intrat în posesialistei cu viitorii consilieri locali aiPSD ºi, dupã cum se poate vedea,reprezintã încã o þeapã pe careBuhãescu se pregãteºte sã i-o dealui Moloþ. "Lista a fost fãcutã înordine alfabeticã, pentru ca actualiiconsilieri sã nu se supere. Cã dacãne punea pe locuri, unora dintre

actualii consilieri nu le-ar fi con venit ºii-ar fi sãrit în cap. Sunt câþiva de careBuhãescu vrea sã scape, pentru cã ºtiuprea multe", au declarat surse dincadrul PSD Uricani.

Astfel, Dãnuþ Buhãescu, în viitorulmandat, îi vede consilieri pe urmãtoriisocial democraþi, plus el, în cazul încare nu mai iese primar: Cornel Braia,Liliana Cureº (care abia în actualul man-dat îºi face liceul, ea reprezentând cusucces Uricaniul de la înãlþimea celor 8clase pe care le-a avut - n.r.), GheorgheCorbeanu, Gheorghe Clipici, PavelDrãghici, Ioan Curuþ, Ion Criºan, VasilePãtrãºcoiu, Ioan ªandru, Claudiu Stan,Jenica Stanciu, Vasile Pãtlãgicã,Daniela Pop, Nicolae Sanda. Pe listapentru Consiliul Judeþean, DãnuþBuhãescu a fãcut totuºi o alegere maibunã, punând ca viitor candidat pe unuldintre puþinii oameni de valoare dinPSD Uricani, prof. Ion Hirghiduº.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

D eclaraþia luiCosmin

Guºã, prin care elprevede o alianþãîntre PSD ºiUNPR, l-a ener-vat pe liderulsocialdemocraþilorhunedoreni, carea explicat, pentruCronica VãiiJiului, cã "Guºãeste istorie".

"Potenþiala sur-prizã pe care o vãdîn acest moment ºicare ar putea sãschimbe total joculpolitic în 2012 ar fio mare alianþã destânga între PSD ºiUNPR, lucru carear tranºa practic înacest momentpartea majoritarã înalegeri, pentru cãîntr-o þarã în crizãcum este România,cu oameni sãraci ºidisperaþi, forþele de

stânga mai popu-liste întotdeaunavor fi votate îndefavoarea celor dedreapta, mai alescã în acest momentguvernarea este dedreapta, UNPR-ulfiind sã spunemminoritar, dacã nuchiar nesemnificativîn exerciþiulguvernãrii ºineocupând un minister care sãinfluenþeze viaþasocialã a românilor",a declarat CosminGuºã.

LaurenþiuNistor, preºedin-tele filialei judeþenea PSD, susþinevehement cã el nupoate face o alianþã"cu un partid dehoþi": "Niciodatã!Niciodatã nu se vaputea alia un partidserios, cum estePSD-ul, cu un par-

tid de hoþi. UNPReste un partid cuoameni care au uncaracter îndoielnic.Guºã este marelestrateg pe care l-afolosit PSD-ul ºicare ne-a dus denas. Probabil vreasã ne maiprosteascã încã odatã, dar Guºãpentru PSD esteistorie".

MihaiRudeanu, lideruljudeþean al UNPR,a preferat sã nucomenteze decla-raþiile acide ale luiNistor, ci sã lase oportiþã deschisãunei eventualecolaborãri.

"Eu nu comentezdeclaraþiile celorcare au ideiantipopuliste. Oalianþã a UNPR cuforþele de stângaloiale poporuluiromân este oricând

binevenitã. Dar înafarã de PSD, suntmai multe partidede stânga, mai estesocietatea civilãcare este cu ade-vãrat de stânga ºicare apãrã pedrept intereselepopulaþiei. Noi amînfiinþat UniuneaSocial Progresistã,din care fac partesindicatele,patronatele, diverseONG-uri, oameniapolitici, academi-cieni, medici,muncitori, care vincu un program pro-priu pe domeniullor. Astfel avem osursã bogatã deproiecte. Mai mult,în UNPR amdescoperit oamenide valoare care nuse regãseau în doc-trinele celorlaltepartide", a declaratRudeanu.

AnamariaAnamariaNEDELCOFFNEDELCOFF

Alianþã UNPR - PSD?

1 6 i a n u a r i e 2 0 1 2

Nu este o zi favorabilã întâlnirilorcu prietenii. Resimþiþi o stare deinhibiþie care vã împiedicã sã vãexprimaþi clar. Nu faceþi investiþiiºi nu cumpãraþi obiecte de valoare,pentru cã s-ar putea sã regretaþi.Încercaþi sã vã relaxaþi ºi sã faceþiplanurilor de viitor, pentru familie!

Lãsaþi-o mai uºor cu munca ºiaplecaþi-vã mai mult spre prob-lemele sentimentale. Amânaþi-vãproiectele de afaceri, pentru cã s-ar putea sã pierdeþi o sumãimportantã! Ocupaþi-vã de treburicasnice, de rutinã. Nu stricãnimãnui o micã pauzã!

Astãzi simþiþi nevoia sã schimbaþiceva sau sã faceþi lucruri noi. Esteo zi favorabilã relaþiilor sentimen-tale ºi treburilor casnice. S-arputea ca cei din jur sã nu vã apre-cieze ideile la adevãrata lor val-oare. Nu semnaþi documente ofi-ciale ºi nu faceþi afaceri.

De dimineaþã aveþi ocazia sãdemaraþi o afacere. Nu vã pripiþi.Mai staþi douã-trei zile înainte dea lua o hotãrâre! Astãzi suntfavorizate relaþiile cu partenerulde viaþã ºi aveþi toate ºansele sãpetreceþi împreunã o searãromanticã.

De dimineaþã aveþi multe problemede rezolvat, dar aveþi suficientãenergie pentru a le face faþã. S-arputea sã întâmpinaþi dificultãþi denaturã financiarã. Acordaþi maimultã atenþie relaþiilor sentimentaleºi familiei. Nu uitaþi cã familia emai importantã ca orice.

Sunteþi într-o formã intelectualãdeosebitã. Aveþi succes în activ-itãþile legate de familie ºi cãmin.Stabiliþi-vã clar prioritãþile, ca sã nupierdeþi timpul. Ascultaþi ºi pãrerilepartenerului de viaþã! Sfaturilepartenerului v-ar putea scoate dintr-o situaþie dificilã.

Simþiþi nevoia sã vorbiþi cu o per-soanã de sex opus, despre prob-lemele dumneavoastrã sentimen-tale. Este posibil sã credeþi cã sun-teþi neglijat. Nu vã lãsaþi pradãmelancoliei. Starea de inhibiþie ºilipsa de sociabilitate ar putea sãagraveze neînþelegerile.

S-ar putea sã fiþi indispus ºi sã nuaveþi chef de nimeni ºi de nimic.Riscaþi sã vã izolaþi. Fiþi mai socia-bil. Problemele care vã frãmântãnu sunt chiar atât de grave cumcredeþi. Problemele nu se rezolvãniciodatã de la sine ºi nici dacã vãîngrijoraþi excesiv.

Dimineaþa, colegii ºi familia faceforturi sã vã scoatã din stareade apatie care vã face de nere-cunoscut. Ar putea fi de vinãobosela acumulatã sau prob-lemele financiare care vã frãmân-tã.Nu luaþi decizii importante deunul singur.

Astãzi sunteþi puþin inhibiat, motivpentru care puteþi avea dificultãþide comunicare. Evitaþi ieºirile cuprietenii ºi, mai ales, cu persoaneleimportante. Evitaþi investiþiile ºi nucumpãraþi obiecte de valoare!Riscaþi sã regretaþi. Ar fi timpul sãvã acordaþi ceva mai mult timp.

Nu este o zi favorabilã cãlãtoriilorºi câºtigurilor financiare. Inhibiþia ºilipsa de sociabilitate ar putea sã vãconducã la eºecuri în afaceri ºideziluzii în plan social. Relaþiilesentimentale nu au de suferit, dacãacordaþi mai mult timp prob-lemelor partenerului de viaþã.

Nu sunteþi prea comunicativ, motivpentru care relaþiile sociale ºi senti-mentale pot avea de suferit. Nuîncepeþi activitãþi noi, nu începeþinoi afaceri, chiar dacã primiþipropuneri din partea prietenilor.Lipsa dumneavoastrã de eficienþãîn comunicare vã poate afecta.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 ianuarie 201210 Diverse

Ia-þi diplomã fãrã sãfaci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinilesau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitãocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doarcâteva zile!!!

SC EURO JOBS SRLs-a acreditat pentru certificarea competenþelor(cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decâtcele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi laurmatoãrele tarife:-PAVATOR - 450 lei-INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei-TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei-LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei-OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei-INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªIGAZE - 550 lei-CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLETEXTILE - 550 lei-MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASA-MENTE - 550 lei-CIOBAN - 550 lei-BUCÃTAR - 600 lei-COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DEACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare înPetroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1Uricani la sediul P.A.P.IVulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora LucaciuAninoasa la sediul P.A.P.IPetrila la Centrul de AfaceriNe puteþi contacta ºi la numerele:Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu)0731.301.162

SC EURO JOBS SRLorganizeazã ºi pentru persoanele care nu aucompetenþe dobândite anterior urmãtoarele:CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃNivel I (3 luni)Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 leiEditor imagine - 60 ore - 550 leiContabil - 120 ore - 500 leiGhid montan - 120 ore - 600 leiMaseur (iniþiere) - 45 zile - 450 leiLucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 leiLucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni -450 leiLucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450leiLucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 leiAsfaltator - 3 luni - 450 leiÎngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 leiÎngrijitoare copii - 3 luni - 550 leiSudor electric - 3 luni - 550 leiSudor oxigaz - 3 luni - 550 leiGaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 leiNivel II (5 luni)Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 leiZidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 leiIzolator - 5 luni - 550 leiMontator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5luni - 550 leiElectrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5luni - 550 leiLãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 leiAdministrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac înluna ianuarie, anul curent la sedi-ul firmei sau online pe www.euro-calificare.roPentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi lasediul SC EURO JOBS SRL.Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud.Hunedoarasau tel/fax: 0354.108.5160354/100.019mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu)

0731.301.162online: www.euro-jobs.orge-mail: [email protected]

H O R O S C O P

Vând casã + teren, 5000 m² înVulcan (Valea Ungurului).

Preþ 48000 euro. Telefon 0722 448 428

Vând spaþiu comercial în zonã cen-tralã str. 1 Decembrie 1818 la

parterul blocului 124, suprafaþa 25m².Telefon 0722 448 428

Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan,

în zona Brãdet.Telefon 0727150264

Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani,cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã

de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euronegociabil. Relaþii la tel.0769784520

VÂNZÃRI

Vând casã, zonã centralã - 150

mp, cu utilitãþi + teren 1114 mp

+ 700 mp., la stradã, ideal pentru

parcare, sau spãlãtorie auto. 70

euro/mp (uºor negociabil).

Relaþii la telefon 0721028699.

DRAGI cititori, Lenuþa Ungureanu din Buzãu, o femeiecu puteri miraculoase, datoritã harului ºi puterilorsale. Dorina: "Îi aduc mii de mulþumiri care prinputerile sale divine mi-a dezlegat cununiile ºi suntpe cale de a mã cãsãtori ºi cu serviciu bun."Florenþa: "Domnul sã-i dea putere de muncãdeoarece este o persoanã sincerã cu puterimiraculoase, am avut o problema cu soþul, amfost ºi despãrþitã de 1 an, problemele noastreerau, cã intervenise o altã femeie în viaþa lui.Apelând în foarte multe pãrþi, nu am avut nici un rezultat, auzind de doamna Lenuþa, cu un singurtelefon, problemele mele au fost rezolvate ºi suntem o familie fericitã ºi unitã." Mã numesc Irinadin Hunedoara, doresc sã transmit mii de mulþumiri doamnei Lenuþa cãci prin intermediul eiam fost rezolvatã, cu pierderea în afaceri, iar acum sunt foarte mulþumitã ºi realizatã. DoamnaLenuþa poate rezolva orice fel de problemã, deoarece nu este vrãjitoare ºi nici ghicitoare, e o tãmã-duitoare cu har sfânt lãsat de la Dumnezeu.

APELAÞI CU ÎNCREDERE LA TEL.0721.948.188.

Î n perioada 13 - 20ianuarie 2012 Sala

de expoziþii aMuzeului Minerituluidin Petroºani gãz-duieºte o expoziþie depicturã pe sticlã ºilemn dedicatã mareluipoet Mihai Eminescu.

Lucrãrile sunt real-izate de cãtre micuþaartistã plasticãAlexandra Cacovean."Picturile mele suntinspirate de titlurileunora dintre poeziilePoetului Naþional.

Pãmântul nostru e maisãrac în genii decâtUniversul în stele fixe ºimai lesne se naºte învãile nemãsurate alehaosului un nou sistemsolar decât pe pãmântun geniu. MihaiEminescu s-a nãscut laIpoteºti, a fost un poet,prozator ºi jurnalist,socotit de criticii româniºi de critica literarãdrept cel mai importantscriitor romantic din literatura româneascã,supranumit ºi"Luceafãrul poezieiromâneºti". MihaiEminescu a fost cel de-al ºaptelea dintre ceiunsprezece copii aicãminarului GheorgheEminovici, provenitdintr-o familie de þãraniromâni din nordulMoldovei ºi al RalucãiEminovici, nãscutã laJurascu, fiicã de stolnicdin Joldeºti. Despre

moartea poetului, G.Cãlinescu a scris, pebunã dreptate: "Astfel sestinse în al optulea lus-tru de viaþã cel maimare poet, pe care l-aivit ºi-l va ivi vreodatã,poate, pãmântul româ-nesc. Ape vor seca înalbie ºi peste loculîngropãrii sale va rãsãripãdure sau cetate, ºicâte o stea va vesteji pecer în depãrtãri, pânãcând acest pãmânt sã-ºistrângã toate sevele ºisã le ridice în þeava sub-þire a altui crin de tãriaparfumurilor sale", aprecizat AlexandraCacovean într-un mate-rial dedicat marelui poetromân.

Mihai Eminescu s-anãscut în data de 15ianuarie 1850 ºi s-astins din viaþã în data de15 iunie 1889, la vârstade 39 ani.


Alexandra ºi poeziile lui Mihai Eminescu

D acã nu mai þineþiminte, vã aduc eu.

Când au ajuns Bãsescu ºiNãstase în turul doi, actu-alul preºedinte i-a dat pestebot lui Bombonel, cu o între-bare tupeistã: "Adriane, cevinã are poporul ãsta cã,dupã 14 ani de democraþie,trebuie sã aleagã între doicomuniºti?" Într-adevãr, cevinã avea poporul?

Din nefericire, întrebareaasta persistã, dovedindu-ne cã,inevitabil, istoria se repetã.

Rãspunsul este din ce în cemai limpede. Poporul e întot-deauna de vinã. Dacã suntemla coada Europei, poporul e devinã. Dacã nu e apã-n baraj laBicaz, poporul e de vinã! Dacãe cutremur în zona Vrancea,tot poporul e de vinã.

ªi, dacã tot e de vinãpoporul, pe cine sã pice toatebelelele? Tot pe popor! SlavãDomnului, în ultimii 20 de anibelelele au curs gârlã pesteamãrâtul ãsta de popor. Care,conform viziunilor idilice aleunora, e bun ºi rãbdãtor. Rabdãde toate, de frig, de foame, de

fricã. Rabdã ºi iar rabdã...Numai cã, la un moment

dat, îl apucã amocul, îi sareþandãra ºi dã cu "cuþâtu-n pia-trã". Atunci, spiritul de turmãse dezlãnþuie ºi, dacã furtuna setransformã în tsunami, e nasol.

Uite cã, dupã ce aproape cãam uitat mineriadele ºi dupã cecredeam cã suntem un poporvegetal a explodat din noumãmãliga. E adevãrat, camfâsâit, dar a explodat. Aparent,de la o chestie minorã, darorice chestie mare, pleacã de lamotive mici.

... Când dãdea prima zãpadã

mai de Doamne-ajutã pesteþarã, o scânteie a înteþit foculcare mocnea mai demult înpieptul poporului. Vâlvãtaia s-aaprins în marile oraºe ºi s-alãsat cu strigãturi din folclorulanilor '90. De la "Vrem liber-tate!" s-a ajuns la "Jos dicta-torul!", ceea ce te face sã aifiori pe ºira spinãrii.

Chestia minorã poartã unnume, Raed Arafat. O scânteiede amnar, micã dar vioaie, afãcut mii de oameni sã-ºi iesedin minþi. Dacã o fi bine,urmeazã sã vedem ce se întâm-plã în urmãtoarele zile. Deºi,sunt în stare sã pun pariu cãtoate aceste miºcãri de stradã,în afarã de show-ul televizat, sevor termina în coadã de peºte.Ce trebuie sã se întâmple,oricum se va întâmpla.

Degeaba (vorba melodieiinegalabilului Tudor Gheorghe)a explodat mãmãliga. Anulãsta, 2012, noi, românii, ampus-o de mãmãligã...

Am folosit, intenþionat, deprea multe ori în acest articol,cuvântul popor. Pentru cã nu-luit pe Octavian Paller, unromân aproape genial, care ne-a spus, înainte de a muri, cãnu mai suntem popor, ci... populaþie!

Câtã dreptate avea! Ce vinãare populaþia asta cã, în '89,Revoluþia a pornit de la "scân-teia" Laszlo Tokes, un popãungur, iar recentele miºcãri destradã de la Raed Arafat, undoctor sirian? Unde sunt Ion,Gheorghe, Vasile, Pãtru?

Pãi, atunci, nu ne meritãmsoarta?


VORBA LU` BUJI de Mircea BUJORESCU

Tokes ºi Arafat, poporul ºi... populaþie

C rizã în Româniaexistã doar pentru

oamenii de rând!Deputaþii, adicã acelepersonaje pe care levedem la televizor cumdorm în fotolii sau citescreviste deochiate, suntDumnezeii României.

Ei nu au simþit nicio reducede 25 la sutã a veniturilor,pentru cã, nu-i aºa?, a fi de-putat este o slujbã extrem degrea, care trebuie recompen-satã pe mãsurã. Iar toate chel-tuielile deputatului trebuiescsuportate de popor. Econtexta fãcut o analizã legatã de câtau încasat deputaþi de când aînceput criza, atenþie!, numaidin diurne, iar rezultatul esteunul pe mãsura nesimþiriimuncii lor. 23 DE MILIOANEDE LEI adicã aproximativ33.000 de salarii minime.Pentru ca un deputat sã dis-cute cu alegatorii trebuieneapãrat plãtit. Econtext aanalizat câþi bani s-au cheltuitîn ultimii trei ani cu diurneledeputaþilor, încasate de aceºtiapentru deplasarea la lucrãrileParlamentului ºi pentrudeplasarea în circumscripþia

electoralã. Suma totalã cheltu-itã din 2009 ºi pânã înoctombrie 2011 cu diurneledeputaþilor pentru deplasãrilela Parlament sau în cirum-scripþia electoralã, potrivitziariºtilor de la Econtext atotalizat aproape 23 de milioane de lei. Factura exac-tã este de 22.943.889 lei.Aproape cât 33.000 desalarii minime! Saucât 15.400 de salariimedii! E vorba doarde diurne pentru cã,spre exemplu cãlãtori-ile aleºilor în strãinã-tate au mai costat un" mizilic" de aproape1.000.000 de lei.Defalcat, din totalulacestora, cea maimare parte a banilors-a dus pe diurnelepentru deplasãrile lalucrãrile Parlamentului(13.080.81 lei), întimp ce 9.863.808lei s-au dus pe diur-nele excursiilor înjudeþele de careaparþin deputaþii. Demenþionat cã deºi afost crizã pentruromânii de rând, chel-tuielile cu diurnelealeºilor au crescut

parþial. În 2009, acestediurne au însumat 4.778.036lei, pentru ca anul urmãtor sãse majoreze cu 1,3%(61.251 lei), pânã la4.839.287 lei. O creºtereminorã, dar e creºtere, cândnormal ne-am fi aºteptat la oscãdere, fiind crizã, cu 25 lasutã, ca ºi pentru restul buge-tarilor.

Sechestrupe

blocul lui Becali dinPetroºani

B locul lui Becali dinmunicipiul Petroºani va

fi pus din nou sub sechestrude inspectprii fiscali, dincauza datoriilor pe care asoci-aþia care deþine imobilul leînregistreazã la bugetul local.

Fundaþia George Becali, care deþineun bloc în municipiul Petroºani, aredatorii la bugetul local de peste150.000 de lei. "În urma sechestruluide anul trecut, s-a plãtit 75.000 de leidin datoria ce reprezintã impozitelocale. Totuºi, în acest moment, fundaþia mai figureazã cu o creanþã de157.000 de lei, reprezentând impozitedin anul 2011 ºi o restanþã din 2010.În perioada urmãtoare, va fi pussechestru asigurator, dacã datoria nu vafi achitatã", a declarat purtãtorul decuvânt al Primãriei Petroºani, Nicolae Taºcã.

Fundaþia George Becali a intrat înposesia imobilului respectiv în ianuarie2007, în urma unei licitaþii publiceorganizatã de municipalitatea inPetroºani. Blocul a fost reparat ºi ame-najat, iar Fundaþia George Becali a vrutsã vândã locuinþele. Apartamentele nuºi-au gãsit însã cumpãrãtor, mai ales cãnici zona în care este situat nu este prea

atractivã. De fapt, Becali a vrut sãvândã garsonierele, însã acestea costau30.000 de euro, un preþ prea marepentru zona în care sunt construite. Aºacã, blocul, situat în cartierul Aeroportdin Petroºani, este nelocuit încã din2007, când s-au finalizat lucrãrile dereabilitare a fostului cãmin denefamiliºti.

Reabilitarea imobilului, aflat într-oavansatã stare de degradare, l-a costatpe investitor peste 600.000 de euro, iariniþial a existat intenþia ca în acest imobilsã fie mutate cele 30 de familii dincartierul bucureºtean Griviþa, rãmase pedrumuri în 2007, dupã ce imobilul încare stãteau s-a prãbuºit.

Ulterior, blocul, evaluat la1.649.322 lei, a fost de mai multe orisub sechestru, mãsurã asiguratorie pusãde reprezentanþii Serviciului Taxe ºiImpozite Petroºani, din cauza datoriiloracumulate de Fundaþia George Becali laplata taxelor ºi impozitelor, ceea ce seva întâmpla ºi acum.


A dministraþialocalã din

Lupeni a atribuit ºicontractul pentrureabilitarea PalatuluiCultural.

Contractul în valoare deaproape 5 milioane de lei afost atribuit celor de la VivaConstruct.

În cadrul contractului vortrebui executate mai multelucrãri de anvergurã care aumenirea de a schimba

radical înfãþiºarea clãdiriiculturale.

În prezent, clãdirea seaflãîn paraginã, pereþii fiindîn prag de prãbuºire.Societatea din Deva va tre-bui sã readucã la formainiþialã clãdirea ºi sã îi deaun aer moder, conform documentaþiilor.

Reprezentanþii din Lupenispun cã societatea ºi-aadjudecat contractul în val-oare de 4.746.543 în bazapreþului cel mai scãzut.

Contractul pentru modernizarea Palatului

Cultural din Lupeni a fostcontestatã de o firmã dinPetrila, însã cei de laConsiliul Naþional pentruSoluþionarea Contestaþiilorau respins cererea reprezen-tanþilor societãþii ºi au lãsatprocedurile sã se desfãºoarenormal.

Valoarea totalã a proiec-tului, care se va derula peparcursul a 24 luni, este de9.124.522,87 lei, din carevaloarea finanþãrii neram-bursabile este de6.380.887,17 lei.


Reprezentanþii de la Lupeni au atribuit contractulpentru modernizarea Palatului Cultural

Deputaþii nu cunosc noþiunea de crizã.Diurne cât 33.000 de salarii minime

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 ianuarie 201212 Actualitate

S taþiunile mon-tane Straja ºi

Parâng din ValeaJiului au fost plinede turiºti în week-end, câteva mii deturiºti au urcat lamunte sã se dis-treze ºi sã profitede ultimele zile devacanþã

Mulþi dintre cabanieris-au pregãtit cu fel de felde surprize pentru ca dis-tracþia sã fie maximã, darvremea capricioasã le-astricat un pic planurile."Noi suntem de câtevazile ºi a fost super pânãacum. Vineri a fost camrece, dar în rest ne-amdistrat. Instalaþiile detransport au mers petoate pârtiile ºi a fostchiar bine, ne-am simþitminunat în aceastãvacanþã. Vã recomandStraja", spune Filip. "Amfost sâmbãtã la Straja ºieste putina zãpadã pepârtii. Noroc cu tunurile

de zãpadã", spune Dani. Cei 18 salvamontiºti

care intervin în Straja aufost permanent în alertãmaximã, datoritã numãru-lui mare de turiºti ºi avremii schimbãtoare.Salvamontiºtii le reco-mandã celor care practicãsporturile de iarnã sã fieatenþi ºi sã nu se aven-tureze pe pârtiile mai difi-cile dacã nu se descurcã.

Î n tabãrã lamunte

Sute de copii ºi-aupetrecut vacanþa în tabãrãla Straja ºi au învãþat sã

schieze. "Am venit dinArad în tabãrã ºi ne-amsimþit foarte bine, iardupã o sãptãmânã toþicopiii au învãþat sãschieze", spune coordo-natorul grupului. Toatecele ºapte pârtii de schidin Straja au fost în perfectã stare, iar mulþidintre turiºtii care ºi-aupetrecut vacanþa la munteau schiat ºi în nocturnã ºicu greu au plecat de pepârtie. Pe lângã schiaceºtia au putut facedrumeþii la schitul dininima muntelui, la Cruceadin vârful Straja ºi au

înlocuit schiurile cuºezlongurile "Pârtiile suntrelativ bune, instalaþiilefuncþioneazã, ºi vremea afost destul de bunã ºichiar am stat pe terasã laplajã", spune Mihaela dinPetroºani.

ªi celelalte zone deagrement din Valea Jiuluiau fost pline de turiºti învacanþa elevilor. Atât înPasul Vâlcan, cât ºi înParâng tinerii au cãutatsã se distreze în timp cecabana Mija a rãmas unadintre destinaþiile pe caremai ales localnicii o alegpentru sfârºitul de sãp-

tãmânã. Aici este amena-jat un loc de dat cu sania,este multã liniºte, iarpeisajul de iarnã unic.

P arângulrelansat

Staþiunea Parâng aînceput sã devinã din nouatractivã pentru iubitoriischiului, dupã ce aici s-amodernizat pârtia B.Aceastã pârtie face partedin amplul proiect dedezvoltare a domeniuluischiabil, investiþie susþi-

nutã de MRDT, iar ceicare au testat-o spun cãs-au simþit ca excelent. "Are peste 3 kilometri,zãpada este foarte bunã,cred cã în momentul defaþã este cea mai bunãpârtie de schi din þarã.Am fost ºi în alte zonedin þarã pentru cã îmiplace sã schiez, am fost ºiîn Austria ºi pot sã spuncã pârtie amenajatã caaici am mai întâlnit doarîn Austria", spune Adrian.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

A utoritãþile localede la Petroºani

au fost în alertã totweek-endul care a tre-cut din cauza ninsoriiabundente care acãzut în oraº.

Pentru ca traficul sã sedesfãºoare în condiþii normale angajaþii de ladeszãpeziri au ieºit pestradã ºi au lucrat nonstop.

Zãpada mare l-a scos ºipe primarul Tiberiu IacobRidzi pe stradã. Primarul

Tiberiu Iacob Ridzi a veri-ficat sâmbãtã noaptea, înjurul orei 23.00 dacãmuncitorii de la drumuriîºi fac treaba.

"Am ieºit în stradã sãverific cum îºi fac treabacei însãrcinaþi cudeszãpezirea. Am inter-venit absolut pe toate

strãzile din municipiu, iaracest lucru cred cã s-avãzut. Deºi a nins foartetare, drumurile nu au fostînzãpezite", a declaratTiberiu Iacob Ridzi.

Toate strãzile dinmunicipiul Petroºani,chiar ºi cele lãturalnice aufost deszãpezite deechipele de intervenþie,iar autoritãþile localesusþin cã ºi în continuare,dacã va continua sãningã, se va acþiona la felde intens.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

Start pentru construirea staþiunii

Pasul VâlcanP roiectul de Urbanism Zonal care vizeazã cea

mai nouã staþiune din Valea Jiului a fostaprobat de Consiliul de la Vulcan. Pasul Vâlcaneste în construcþie ºi lucrãrile de amenajare astaþiunii de munte vor începe în câteva luni.

Specialiºtii au elaborat o strategie modernã care arela bazã arhitectura noii staþiuni de munte în care minis-terul condus de Elena Udrea a investit ºi va investibani. Dupã ce a fost datã în folosinþã prima telegondo-lã din Valea Jiului, aici vor fi construite, dupã un planurbanistic adecvat, cabane, hoteluri ºi restaurante. Înplus, vor fi amplasate ºi alte instalaþii de transport pecablu ºi vor fi amenajate pârtii care sã facã legãtura custaþiunea Straja. Nu mai rãmâne decât ca proiectul sãprimeascã avizul de mediu, iar în zona turisticã potîncepe construcþiile. "Au fost foarte multe discuþii pur-tate pe acest subiect ºi consider cã a fost o dezbaterecorectã. Marþi, sãptãmâna viitoare, vom participa cuproiectul la Mediu, unde se va decide avizul pentru aînainta proiectul la minister. Apoi vom primiaprobãrile, banii ºi vom începe construcþia" a precizatGheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

În Pasul Vâlcan a fost deja construitã prima telegon-dolã ºi toate cabanele care vor fi construite vor respec-ta un plan bine stabilit. Aici va fi construitã prima staþi-une turisticã dupã standarde europene.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Schi de turã pentru"schiori mai altfel"N insorile din ultimele zile

i-au umplut de bucurie peschiorii "mai altfel" din toatãþara, care au ales Valea Jiului ca destinaþie turisticã la sfârºitulsãptãmânii trecute.

"Mai altfel" sunt schiorii care preferãsã valseze prin zãpada mare,proaspãtã, pe unde îi taie capul,preferând oricând crestele ascuþite alemunþilor, în defavoarea pârtiilor.

E adevãrat, în Retezat nu au pârtiiamenajate, teleschi sau alte facilitãþiîntâlnite în staþiunile montane din Vale,însã priveliºtea, mãreþia muntelui ºilupta cu necunoscutul sunt oricând

alese pentru iubitorii schiului de turã.Schiul de turã nu este la fel cu schiul alpin, în cazul

primului fiind nevoie de legãturi speciale pentru schi deturã, clãpari speciali, schi de turã ºi "piei de focã", unmaterial care se aplicã pe talpa schiului pentru a putea

urca. De asemenea, oriceschior responsabil va avea la elun pieps (dispozitiv electronicde cãutare în avalanºe), olopatã de avalanºã ºi un set desonde de cãutare, fiindcã nu ºtiicând muntele se supãrã ºi îºicere tributul, dizlocând cantitãþiucigãtoare de zãpadã.

De altfel, schiul de turã nueste pentru oricine. Trebuie sãai o pregãtire fizicã foartebunã, deoarece solicitarea estemaximã, coborârile se fac pepârtii neamenajate ºi foartemulte cunoºtinþe de schi decoborâre.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

Zãpada l-a scos pe primarul Ridzipe stradã la miez de noapte

Ultimele zile de vacanþã cu pârtiile pline în staþiunile montane Straja ºi Parâng

cronica vaii jiului, luni 16 ianuarie 2012, nr. 41

Documents