cronica vaii jiului

12
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul I Nr. 188 Marti, 14 august 2012 Nerecunoscut în România, a devenit director medical... D octorul Cristian Remus Hârºan, din Vulcan, a luptat un an de zile, ºi nu a încetat, sã fie lãsat sã-ºi punã expe- rienþa în slujba ”lui acasã”. A venit însetat de România ºi s-a întors în Iraq îndurerat ºi confuz… PAGINILE 8-9 Uricaniul are una din cele mai pure ape I nvestitori spanioli vor sã-ºi deschidã o fabricã de îmbuteliere a apei plate extrasã din izvoarele subterane al zonei Câmpu lui Neag- Uricani. PAGINA A 4-A A revenit moda garajelor transformate în en-gros S ute de kilograme de produse alimentare sunt depozitate în condiþii mizerabile în garaje trans- formate pe post de en gros. PAGINA A 4-A În lighean, prin Europa... 13 – o zi ghinionistã pentru abonaþii la apã caldã. România, implicit ºi Valea Jiului, au intrat în Europa care ne aºtepta „cu braþele larg deschise” ºi bineînþeles, cu numeroase alte „avanta- je” destinate regãsitului popor român. PAGINA A 11-A N N u e Ignatul ºi u e Ignatul ºi nici Crãciunul nici Crãciunul nu se apropie. În nu se apropie. În Colonia Petroºani, Colonia Petroºani, însã, porcii se însã, porcii se tranºeazã în mijlocul tranºeazã în mijlocul curþii din faþa curþii din faþa blocului, iar carnea blocului, iar carnea se dã pe datorie. se dã pe datorie. PAGINA A 3-A AGINA A 3-A C C u u p p o o r r c c u u l l p p e e d d a a t t o o r r i i e e

Upload: geza-szedlacsek

Post on 09-Mar-2016

226 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

Cronica Vaii Jiului, 14 august 2012

TRANSCRIPT

Page 1: Cronica Vaii Jiului

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 188

Marti, 14 august 2012

Nerecunoscutîn România, a

devenit director medical...

D octorul CristianRemus Hârºan, din

Vulcan, a luptat un an dezile, ºi nu a încetat, sã fielãsat sã-ºi punã expe-rienþa în slujba ”luiacasã”. A venit însetat deRomânia ºi s-a întors înIraq îndurerat ºi confuz…

PAGINILE 8-9

Uricaniul areuna din celemai pure apeI nvestitori spanioli

vor sã-ºi deschidã ofabricã de îmbuteliere aapei plate extrasã dinizvoarele subterane alzonei Câmpu lui Neag-Uricani.

PAGINA A 4-A

A revenitmoda garajelor transformate

în en-gros

S ute de kilograme deproduse alimentare

sunt depozitate în condiþiimizerabile în garaje trans-formate pe post de en gros.

PAGINA A 4-A

În lighean,prin

Europa...13– o zi ghinionistã

pentru abonaþii laapã caldã. România,implicit ºi Valea Jiului,au intrat în Europa carene aºtepta „cu braþelelarg deschise” ºibineînþeles, cunumeroase alte „avanta-je” destinate regãsituluipopor român.

PAGINA A 11-A

N N u e Ignatul ºiu e Ignatul ºinici Crãciunulnici Crãciunul

nu se apropie. Înnu se apropie. ÎnColonia Petroºani,Colonia Petroºani,însã, porcii seînsã, porcii setranºeazã în mijlocultranºeazã în mijloculcurþii din faþa curþii din faþa blocului, iar carneablocului, iar carnease dã pe datorie.se dã pe datorie.

PPAGINA A 3-AAGINA A 3-A

CCCCuuuu ppppoooorrrrccccuuuullll

ppppeeee ddddaaaattttoooorrrr iiii eeee

Page 2: Cronica Vaii Jiului

Municipiul Lupeni cu sediul înLupeni, strada Revoluþiei nr. 2,judeþul Hunedoara, cod fiscal4375046, telefon 0254/560725, fax 0254/ 560515, e- mail:[email protected], orga-nizeazã în data de 06.09.2012licitaþie publicã în vedereaînchirierii pe o perioadã de 3ani a imobilului cu destinaþia despaþiu comercial aparþinânddomeniului public al MunicipiuluiLupeni, în suprafaþã de 14 m2,situat în corpul B al Grupuluiªcolar Industrial Minier Lupeniîn vederea desfãºurãrii activitãþiide comerþ.

Documentaþia pentru licitaþiese poate procura de la BiroulAchiziþii, Investiþii, Lucrãri,

Patrimoniu din cadrul PrimãrieiMunicipiului Lupeni.

Chiria lunarã va fi stabilitã înurma licitaþiei pornindu-se de lasuma de 10,7 lei/m2/ lunã, sta-bilitã prin Hotãrârea ConsiliuluiLocal al municipiului Lupeni nr.67/ 2012 privind închiriereaprin licitaþie publicã a imobiluluicu destinaþia de spaþiu comercial,în suprafaþã de 14 m2,aparþinând domeniului public alMunicipiului Lupeni, situat încorpul B al Grupului ªcolarIndustrial Minier Lupeni.

Pentru participare la licitaþie,ofertantul trebuie sã constituiegaranþia de participare în valoarede 300 lei în contulRO57TREZ3685006XXX002503 deschis la Trezoreria

Petroºani sau direct lacasieria Primãrieimunicipiului Lupeniºi sã îndeplineascã

condiþiile cerute în documentaþiade atribuire. Preþul documentaþieide atribuire este de 50 lei ºi seva achita în contulRO20TREZ3685004XXX002493 deschis la TrezoreriaPetroºani sau direct, la casieriaPrimãriei municipiului Lupeni, dela adresa mai sus menþionatã.

Criteriul care va fi aplicat pen-tru atribuirea contractului deînchiriere este: cel mai marenivel al chiriei.

Informaþiile privind condiþiilede eligibilitate, precum ºi capaci-tatea economico-financiarã pecare trebuie sã le îndeplineascãofertantul se gãsesc in documen-taþia de licitaþie.

Ofertele redactate în limbaromânã se vor depune laRegistratura Primãriei municipiu-lui Lupeni pânã în data de06.09.2012 ora 900.

Deschiderea ofertelor va avealoc în data de 06.09.2012ora 1000 la sediul Primãrieimunicipiului Lupeni.

Relaþii suplimentare se potobþine la telefon 0254 –560725, 560504, interior213.

Primar,Cornel RESMERIÞÃ

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 august 201222 Diverse

� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,

5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428

VÂNZÃRI

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssãã ffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã-- þþii ggããsseeººttii

ccoollaabboorraattoorrii sseerriiooººii ddeeaaffaacceerrii??

�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100tel. 0374 906 687

e-mail:[email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

SPAÞIU DE ÎNCHIRIAT

DEPOZITDEPOZITStr. Lunca, Nr. 100, Preþ

foarte avantajosRelaþii la tel.: 0372764439,

0254542472

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r)12:15 Împãratul mãrii 13:45 Sã v-amintiþiDuminica... (r)16:00 Baronii (r)16:30 Cuscrele 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Teroarea din adân-curi 2

8:00 DimiNeatza 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Comedia de la 5

19:00 Observator 20:20 Rãfuialã dincolo demoarte22:15 În puii mei 23:45 Observator 0:30 Rãfuialã dincolo demoarte

10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Apropo TV (r)12:00 România, te iubesc! 13:00 ªtirile Pro TV13:45 Copilul nimãnui 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:15 Prinþesa ºi soldatul 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Serviþi, vã rog!

22:30 ªtirile Pro TV23:00 Chuck

11:30 Teleshopping 12:00 Orãºelul leneº 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r)

15:00 DomniºoaraPettigrew (r)17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Blestemul luiTutankhamon 22:15 Trãsniþii23:15 Focus Monden

9:45 Legendele palatului:concubina regelui 10:30 TV BAC 11:30 Vedeta familiei 12:30 Avocaþii schimbãrii12:45 Legendele palatului 13:20 Legendele palatului 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european16:00 Maghiara de pe unu17:00 Leacurile naturii17:40 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:20 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Anatomia lui Grey 21:55 Anatomia lui Grey 22:50 Avocaþii schimbãrii 23:10 Telecinemateca:Ziua ªacalului

AAAAnnnnuuuunnnnþþþþ

Page 3: Cronica Vaii Jiului

U n nor de fum a stattimp de douã zile

peste partea dinspre Jiua municipiului Petroºani.Nimeni nu ºtie, sau nurecunoaºte de unde vinefumul ºi cine a dat foc,însã, cer este cã fumulajunge pânã în oraº.

Locul în care fumegã dedouã zile deºeurile adunateeste la locuinþele sociale dinCartierul Colonie, acolo undeau fost depozitate tone decrengi care au rezultat de lacosmetizarea tuturor copacilordin oraº. Acolo sunt ºi deºeuriºi oamenii din zonã spun cãau observat ºi ei focul, fãrã casã ºtie cine l-a pus. Autoritãþilelocale spun cã fac încã oanchetã. „Nu ºtim cine a datfoc. Arde ºi poate ardem ºi

noi aici, cã nimeni nu are grijãce se întâmplã aici”, spunoamenii din zonã. Alþii cred cãvina îi aparþine unuia dintrecei care a cumpãrat acolo unteren. „Nu am vãzut cine a datfoc, dar e unu careconstruieºte ceva acolo ºipoate cã el a dat foc sã facãcurat aici”, spune un alt local-nic.

Cei din primãrie, însã, nuºtiau de existenþa focului.Angajaþii serviciului de salu-brizare au spus cã vor face oanalizã la faþa locului ºi apoivor sesiza ºi angajaþii de laprotecþia mediului, pentru

poluare. „Trebuie sã verificãmºi sã aflãm cine a dat foc. Noinu am fost sesizaþi nici depompieri ºi nu ºtim ce s-apetrecut. Abia apoi putem sãluãm vreo decizie, împreunãcu cei de la mediu”, a spusAron Dumitrescu, responsabilServiciul Public deAdministrare a DomeniuluiPublic ºi Privat.

În Colonie, oamenii seplâng cã i-au nãpãditgunoaiele, ºobolanii ºiinsectele adunate între crengilerespective, dar toþi se jurã cãnu ei au dat foc. „E plin demizerie aici ºi sunt oameni

care aduc gunoi de lagrajd ºi îl pun aici. Ne-aunãpãdit muºtele ºiºobolanii ºi acum mai eºi fum”, spune un omdin zonã.

Nici pompierii nu aufost anunþaþi ºi nimeni nus-a impacientat cãflãcãrile ar putea sãcuprindã întreg cartierul.Asta pentru cã s-adovedit cã, deºi a plouatduminicã noaptea, lunidimineaþa deºeurile încãfumegau.

Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 august 2012 Actualitate 3

N u e Ignatul ºi niciCrãciunul nu se

apropie. În ColoniaPetroºani, însã, porcii setranºeazã în mijloculcurþii din faþa blocului,iar carnea se dã pedatorie.

Dis de dimineaþã, luni, doitineri au adus cu o cãruþã încartierul Colonie din Petroºani,la locuinþele sociale, un porc.Alaiul s-a înmulþit rapid.Animalul era mort ºi, imediat s-a încropit o masã de sa-crificare. Câþiva bãrbaþi au apu-cat animalul sacrificat, ºi l-aupus pe un lemn. Alþii au adus obutelie ºi un arzãtor ºi imediatzona s-a animat de zeci decopii care priveau minunea.Peisajul nu le e strãin celorcare trãiesc în zonã. „Îl taie ºi

îl vând la bucatã. Sunt oamenisãraci aici ºi le dã ºi pe caiet”,spune un privitor de la distanþã.Asta pentru cã nu oricine sepoate apropia de locul sacrifici-ului. „Ce vreþi? Noi nu suntemvedete. Mâncãm ºi noi ceva”,au replicat bãrbaþii care autranºat animalul în stradã. „Ãldau cu 12 lei kilogramul ºimulþi iau pe datorie”, neºoptesc cei care privesc de ladistanþã, pentru cã nu toþi auacceptul de a participa la ritual.

În câteva minute, copiii seaºeazã pe o piatrã ºi nimeni numai spune nimic. De jur împre-jur e mizerie, caii cãruþei cucare a fost adus porcul pascnestingheriþi, n timp ceoamenii îºi vãd de treabã.

ªi asta fix în faþa blocului,dimineaþa pe rãcoare.

Diana MITRACHE

CCCCuuuu ppppoooorrrrccccuuuullll

ppppeeee ddddaaaattttoooorrrr iiii eeee

T ot mai mulþioameni vin sã-ºi ia

porþia de mâncare de lacantina socialã. Asta semai întâmpla doar înperioada disponibi-lizãrilor masive dinminerit, iarlucrurile par cãse întorc întimp.

Cantina socialã dela Petroºani are totmai mulþi abonaþi.Numãrul lor creºteconstant lunã de lunãdin cauza sãrãciei ºia lipsei locurilor demuncã. Mulþi oameniau rãmas fãrã niciosursã de venit ºiatunci primesc omâncare caldã de lacantina sãracilor.Angajaþii de aicipovestesc cã niciodatãnu au fost aºa de mulþi oamenisãraci ºi cã situaþia poate fi com-paratã cu cea din vremeadisponibilizãrilor din anii 90.Atunci mai beneficiau atât demulþi oameni de o porþie demâncare caldã. „Avem din iulie126 de porþii. Nu aveam decât120 cu o lunã înainte. Ce sã-i

faci, e sãrãcie. Nu am mai vãzutatâþia sãraci de când aveam can-tina în cealaltã locaþie ºi, dupãvreo doi ani de la disponibi-lizãrile alea mari. Atunci erauaºa mulþi, poate mai mulþi”,spune Victoria Niculescu, anga-jatã a cantinei sociale.

Cei mai mulþi sunt atât de

sãraci, încât abia dacã le ajungemâncarea pe o zi. Dis dedimineaþã vin ºi dau târcoalecantinei, pânã ce soseºte maºinacu hrana caldã. Atunci se facecoadã ºi sãracii se aºeazãcuminþi la coadã sã-ºi primeascãporþia.

Diana MITRACHE

Mai mulþi sãraci la mâncare

A ngajaþii Poºteiromâne nu

lucreazã miercuri.Decizia aparþine con-ducerii companiei, iartoate ghiºeele de lucrucu publicul vor fiînchise.

La fel se va întâmpla ºi cupoºtaºii care nu vor aducecorespondenþa în ziua de 15august.

Ziua de 15 august a fostdeclaratã nelucrãtoare, în con-

formitate cu Legea.Sãrbãtoarea Adormirea MaiciiDomnului este declaratã zi desãrbãtoare legalã în care nu se

lucreazã. Prin urmare, în 15august 2011, toate subunitãþile poºtale din judeþvor fi închise. Potrivit PoºteiRomane, trimiterile poºtaleprezentate în aceastã zi vorînregistra timpi mai mari decirculaþie, iar presa cotidianã ºiperiodicã, cu data de apariþie15 august 2012, va fi dis-tribuitã in data de 16 august2012.

Diana MITRACHE

FFFFuuuummmm ppppeeeesssstttteeeeCCCCoooolllloooonnnniiiiaaaa PPPPeeeettttrrrrooooººººaaaannnniiii

Poºta închisã miercuri

Page 4: Cronica Vaii Jiului

S ute de kilo-grame de pro-

duse alimentare suntdepozitate în condiþiimizerabile în garajetransformate pe postde en gros.Autoritãþile îivâneazã pe patroniicare pun viaþa con-sumatorilor în peri-col.

κi permit sã plãteascãlunar chirii exorbitantepe câþiva metri pãtraþi,atât cât oferã un garajdin zone pieþei. Dauaceºti bani pe care-i scotînzecit nu pentru a-ºiparca maºinile ci pentrua-ºi þine mãrfurile pecare le scot apoi latarabe. Numãrul tot maimare al celor care cautãsã se îmbogãþeascã pestenoapte pe spatelelocuitorilor zonei punân-

du-le viaþa în pericol, fãrãsã respecte normele ele-mentare de protecþie aconsumatorului, a condusla acþiuni de control fãrãprecedent în Valea Jiului.Situaþia s-a maiîmbunãtãþit o perioadã,însã moda garajelor

transformate în en gros arevenit. “Alimentele suntdepozitate printre pieselede maºinã, uleiuri ºi altesubstanþe toxice. Pelângã faptul cã nu serespectã nici o normãprivind depozitarea ºicomercializarea acestor

produse, proprietariigarajelor transformate îndepozit en-gros pun viaþaconsumatorilor în peri-col. Am descoperit într-un garaj în care,printre sacii de zahãr,fãinã sau alte produse seplimbau în voie ºobolani

sau alþi paraziþi care suntun pericol pentru sãnã-tate”, aratã inspectorii însiguranþa alimentarã.Acþiunea de depistare a

acestor “bombe” esteîngreunatã de faptul cãdepozitele clandestinesunt greu de localizat.

Maximilian GÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 august 201244 Actualitate

D oi fraþi din munici-piul Petroºani au

ajuns la spital dupã ce aufost bãtuþi de membriiunei gãºti din ColoniaBrãtianu – Petrila.

Victimele spun cã au trecut pelângã bãtãuºii care erau bãuþi ºi i-au înjurat necontenit. Unul dintrefraþi a fãcut greºeala sã lerãspundã ºi de aici motivul descandal. Au fost bãtuþi cu pumnii ºipicioarele ºi ca sã fie siguri cã nuse mai ridicã de jos, unul dintreagresori le-a pulverizat spray iritantîn faþã. „Poliþia Oraºului Petrila afost sesizatã de cãtre doi tineri învârstã de 25, respectiv 27 de ani,cu privire la faptul cã, în jurul orei06:40, în timp ce se deplasau pestrada Parcului, din Petrila, au fostacostaþi de alþi tineri, cu vârstecuprinse între 20 ºi 30 de ani,care i-au agresat fizic, lovindu-i demai multe ori cu pumnii ºi cupicioarele. Poliþiºtii au întocmit undosar penal pentru sãvârºireainfracþiunii de lovire sau alte vio-lenþe ºi au demarat cercetãrile învederea identificãrii autorilor ºi atragerii acestora la rãspundere

penalã”, declarã, inspectorulBogdan Niþu, purtãtor de cuvântIPJ Hunedoara. Poliþiºtii din Petrilaau reuºit sã-i descopere pe bãtãuºiºi-i cerceteazã în libertate. „Aceºtiase numesc Cistian D., de 23 deani ºi Samuil P., de 21 de ani,ambii din oraºul Petrila, iarcercetãrile au stabilit cã cei doi, îndimineaþa zilei de 10.08.2012, înjurul orei 06:40, aflându-se subinfluenþa bãuturilor alcoolice, auavut un conflict verbal cu pãrþilevãtãmate, dupã care i-au agresat

fizic”, precizeazã inspectorul Niþu.Cei doi bãtuºi au fost amendaþi ºisunt cercetaþi penal. Victimelespun însã cã au fost mai mulþitineri care i-au agresat. Un alttânãr bãrbat în vârstã de 38 de ania ajuns în comã la Spitalul deUrgenþã Petroºani dupã ce a fostbãtut într-un bar din Vulcan de untânãr de 26 de ani, bãut bine.Poliþiºtii l-au descoperit pe bãtãuººi-l ancheteazã în stare de libertate.

Maximilian GÂNJU

I nvestitori spaniolivor sã-ºi deschidã o

fabricã de îmbuteliere aapei plate extrasã dinizvoarele subterane alzonei Câmpu lui Neag-Uricani.

Analizele efectuate asupraapei din zona Câmpu lui Neagaratã cã are o puritate cu pânãla 40 de procente mai maredecât normele impuse ºi sedetaºeazã de majoritateaapelor îmbuteliate ºi vândutecel puþin la noi în þarã. Înplus, sursa de apã este con-

stantã iar studiile efectuatearatã cã investiþia ar fi pro-fitabilã. „Analizele asupra apeidin zona respectivã au fostefectuate atât în þarã cât ºi înstrãinãtate. Ca un exemplu, lalaboratorul din Spania unde aufost trimise mostre pentruanalize, cei de acolo s-au între-bat de unde provine apa pen-tru cã are o puritate extraordi-narã. Sursa identificatã are undebit constant indiferent dacãeste secetã sau nu, apa fiindextrasã din izvoare subterane ºi

de aici ºi puritatea ei”, spuneun inspector în siguranþa ali-mentaþiei. Spaniolii se aflã înfaza de a obþine autorizãrilenecesare. Pe de alt parte,apele din zona Vãii Jiului, cândnu sunt poluate de deºeurimenajere ori accidental cu cãr-bune, sunt cele mai pure dinRomânia, aratã inspecþiilefãcute de instituþiile de mediu,iar la izvoarele Jiului de Vest,adicã exact în zona Uricani,apa este numai bunã de bãut.

Maximilian GÂNJU

Bãgaþi în spital de beþivipuºi pe scandal

A revenit moda garajelor ttttrrrraaaannnnssssffffoooorrrrmmmmaaaatttteeee

îîîînnnn eeeennnn----ggggrrrroooossss

UUUUrrrr iiiiccccaaaannnniiiiuuuullll aaaarrrreeee uuuunnnnaaaa ddddiiiinnnn cccceeeelllleeee mmmmaaaaiiii ppppuuuurrrreeee aaaappppeeee

Page 5: Cronica Vaii Jiului

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 august 2012 Actualitate 5

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccããmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

P este 20 de oameniau votat de mai

multe ori în judeþulHunedoara laReferendum. Asta susþinacum reprezentanþiipartidelor politice, careconsiderã cã totul esteposibil ºi cã apar dejapersoane care au votatde cel puþin douã ori.

La referendum au fostoameni din Hunedoara care auales sã voteze în mai multelocuri. În 29 iulie, în judeþulHunedoara, la cele 526 desecþii au votat pe listele supli-mentare peste 8.400 de per-soane. Existã suspiciuni cã uniiar fi votat de mai multe ori.

Preºedintele PD-LHunedoara, Dorin Gligor îiacuzã pe cei din USL cã ºi lanivelul judeþului Hunedoara, cuocazia referendumului pentrudemiterea preºedintelui Traian

Bãsescu, au fãcut o serie de ile-galitãþi, iar mai multe persoaneau votat pe liste speciale.

„La o examinare sumarãapar persoane care au votat înmai multe locuri, dar cen-tralizarea se face la nivelul cen-

tral al partidului. Totul seînscrie în stilul USL, unde nuare loc ºi legea. Nu ºtiu câtãvinã au acei oameni ºi cât ceicare i-au îndemnat sã o facã”,declarãDorin

Gligor, preºedintele PD-LHunedoara.

Partidele politice au cerutcopii dupã listele din secþiile devot ºi au ºi primit, aºa încâtconcluziile pot fi trase în con-secinþã.

ªi în ce priveºte “morþii fic-tivi” ca în cazul celor 40.000gãsiþi în “judeþul lui Ponta”,Gorj, preºedintele PD-LHunedoara este de pãrere cã,“Ponta se pricepe foarte binela morþi ºi el ºtie cel mai binecâþi sunt în fiecare judeþ”.“Trebuie sã existe un premier ºipentru morþi...”, a conchisDorin Gligor.

„Listele electorale perma-nente, cât ºi cele suplimentare,pe care au votat alþi oameni,decât cei cu domiciliul înPetroºani au fost introduse

într-un dosar de cãtrepreºedinþii birourilor electoraleale secþiilor de votare. Apoi aufost predate, împreunã cu unalt dosar ce conþinea procesulverbal centralizator al voturilor,la Biroul Electoral deCircumscripþie nr 22Hunedoara. De asemenea,copii dupã listele electorale ºi-au procurat partidele care aucerut în scris acest lucru, de lafiecare secþie de votare.Anumite partide au ºi fãcutcopii dupã listele suplimenta-re”, a declarat Adrian Negoe,secretar primãria Petroºani.Potrivit datelor centralizate departidele politice din judeþ, uniialegãtori care au votat pe lis-tele suplimentare au pusºtampila de mai multe ori. Ceimai mulþi turiºti electorali s-auînregistrat în oraºeleHunedoara, Orãºtie ºi Cãlan.

Diana MITRACHE

A ngajaþii municipalitãþiiPetroºani se judecã cu

Curtea de Conturi pentru a-ºimenþine sporul de dispozitiv,în cuantum de 25 la sutã dinsalariul minim pe economie.

Funcþionarii publici din cadrulPrimãriei Petroºani au acþionat în jude-catã Curtea de Conturi care, în urmaunui raport de control, a declarat ilegalsporul de dispozitiv acordat angajaþilor.În plus, cei care au primit cei 25 la

sutã drept spor de dispozitiv au fostobligaþi sã returneze sumele încasate,însã au scãpat în urma amnistiei datãde guvern. Numai cã, angajaþii munici-palitãþii nu concep sã renunþe la acestspor care li se acordã în baza uneihotãrâri judecãtoreºti definitive ºi ire-vocabilã. Prin urmare au mers iarãºi în

faþa judecãtorului pentru a-ºi obþinesporurile. „Este un proces pe rol ºiîncã se judecã, nu s-a dat o soluþie”,susþin reprezentanþii funcþionarilor dinPrimãria Petroºani.

Maximilian GÂNJU

Dorin Gligor:“Trebuie un premier ºi pentru morþi...”

Funcþionarii publici se judecãcu Curtea de Conturi

L a PrimãriaPetrila se înre-

gistreazã o deficienþãde personal deaproape 40 de per-soane, iar în unelecompartimente cum arfi Poliþia Localã sauAsistenþa Socialã,activitatea este multîngreunatã.

„În momentul acestaavem 159 de posturi apro-bate prin organigramã, dincare 120 sunt ocupate, iar

39 sunt vacante. Noi cugreu reuºim sã facem faþãtuturor solicitãrilor depatrulare, pentru toate ser-viciile pe care trebuie sã leasigure Poliþia Localã. LaServiciul de AsistenþãSocialã, la fel, avem o defi-cienþã la Cantina Socialã.Aici aveam doar douãbucãtãrese, dar una dintreele ºi-a rupt piciorul ºi aintrat în concediu medical.Am fost puºi în situaþia dea transfera pe cineva deaici, din primãrie ”, ne-adeclarat Vasilicã Jurca,

viceprimarul OraºuluiPetrila.

Vineri, la primãrie aavut loc un concurs pentruocuparea a trei posturi,unul la Asistenþa Socialã,al doilea pentruCompartimentul deAchiziþii, iar ultimul pentruStarea Civilã. “La acestconcurs, din pãcate nu s-au prezentat candidaþidecât pentru douã pos-turi”, a mai spus Jurca.

Luiza ANDRONACHE

Primãria Petrila funcþioneazã greu

E ste ultima sãptãmânã delucru la primãrie pentru

city managerul de la Petrila,Dorin Curtean. Dupã data de15 august, postul acestuia va fidesfiinþat.

Dorin Curtean, încã city managerul dela Petrila, care mai are o sãptãmânã depreaviz, nu pleacã oricum, ci dupã ce vaîncerca sã-l mai împiedice puþin pe pri-marul Ilie Pãducel, despre care crede încontinuare cã a tras toate sforile pentrua fi dat afarã.

„Eu, împreunã cu colegii mei con-silieri, am fãcut o interpelare scrisã înatenþia domnului primar, iar acum aºtep-tãm rãspunsul. Vrem un rãspuns legat dereabilitarea termicã a blocurilor, care s-au executat în anul 2009, reabilitareastrãzii Republicii, apoi sunt câteva lucruripe care cetãþenii nu le cunosc cu privirela închirierea pãºunilor alpine pe careprimãria le are în administrare. Mai esteo problemã cu PUG-ul oraºului, pentrucare s-a încheiat un contract. Au trecutani buni de atunci, iar el nu s-a executat,aºa cã vrem sã vedem de ce”, ne-adeclarat Dorin Curtean, city managerulOraºului Petrila.

De altfel, el mai spune cã va încerca

sã-ºi ducã în liniºte ultima sãptãmânã delucru la primãrie, ba chiar aºteaptã ziuacând va pleca. „ Dacã era sã þin morþiºsã rãmân aici, poate cã îmi rezolvamcumva treburile. Dar, nu, pentru cã nupoþi sã colaborezi cu Pãducel, aºa cã îmivãd de drumul meu ”, a spus actualul citymanager.

Curtean, care nu a vrut sã-ºi dezvãluieplanurile sale de viitor, a ocupat funcþiade city manager în cadrul primãrieiPetrila din anul 2008. În perioada 2007– 2008, el a fost consilierul personal alprimarului Ilie Pãducel, iar din anul 1998este angajat al primãriei. Pânã sã lucrezeîn administraþie el a muncit ºi la MinaLonea vreme de aproape 8 ani.

Luiza ANDRONACHE

Curtean îl ia la întrebãri pe Pãducelîn ultima sãptãmânã de lucru

Page 6: Cronica Vaii Jiului

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 august 2012 Actualitate 76 Actualitate

Î nfiinþarea unuigeoparc mineral

în Valea Jiului avenit ca o propuneredin partea preºedin-telui GeoparculuiSardinia din Italia,monument inclus pelista UNESCO.

Autoritãþile locale dinPetroºani au fost intere-sate de proiect dar, pânãla finalizarea investiþiilor îndezvoltarea staþiunilor,intenþia nu va fi con-cretizatã. Valea Jiului sepreteazã înfiinþãrii unuigeoparc mineral care sãatragã turiºti cu precãdereîn afara sezonului de schi,însã pentru a deveni reali-tate este nevoie de fonduri

importante, bani carelipsesc deocamdatã.Prioritare sunt programele

derulate în modernizareastaþiunilor de schi ºi abiadupã finalizarea acestora

se va putea aduce în dis-cuþie ºi înfiinþarea geopar-cului mineral. „Nu a fost

abandonatã pe deplinideea, dar nu s-a mai fãcutnimic în acest scop”, aprecizat primarul municipi-ului Petroºani, TiberiuIacob Ridzi. În urma uneivizite fãcute în Valea Jiuluide o delegaþie din provin-cia italiana Sardinia, ofi-cialii au lansat ideea de ase face un geoparc în zonãla fel ca ºi în provincia lor.În Italia, mineritul a fostrestructurat încã din 1960,iar Sardinia se poate laudacu singurul geoparc mine-ral inclus pe lista monu-mentelor UNESCO.Provincia face parte dintr-o reþea de parcurinaturale europene care evizitatã de circa 80 mil-ioane de turiºti anual.

Maximilian GÂNJU

C olectare selectivãla Petrila.

Reprezentanþii admi-nistraþiei locale de laPetrila au demarat ocampanie de colectareselectivã. Pe uºile maimultor imobile dinlocalitate au apãrutafiºe prin carecetãþenii suntatenþionaþi de faptulcã începând din lunaseptembrie colectareadeºeurilor menajere seva face selectiv.

“Având în vedere preve-derile articolului 34 (..),începând cu data de15.09.2012, toþi locuitoriioraºului Petrila au obligaþiade a introduce în recipienþiidestinaþi colectãrii selectivedoar a deºeurilor menþionatepe containere”, se aratã înanunþul lipit pe uºile imo-bilelor din Petrila.

Mai mult, cei care nu vorrespecta aceste prevederi vorfi sancþionaþi conformnormelor în vigoare… asta

dacã vor fi identificaþi ceicare nu arunca deºeurile con-form indicaþiilor de pepubele. Consilierii de laPetrila au stabilit ºi valoareaamenzilor în acest caz. Astfel,acestea sunt cuprinse între100 ºi 500 de lei.

S e vrea, dar nu sepoate

Reprezentanþii adminis-traþiei locale îi anunþa pecetãþeni cã se va colectaselective gunoiul menajer,

însã nu în toate zonele esteposibil acest lucru. De ce?Pentru cã nu peste tot existacontainere pentru sticle deplastic, hârtii ºi sticle.

Raul IRINOVICI

A re doar 12 ani,dar a jucat în 8

muzicaluri. AndreiPopa, un copil extremde talentat dinPetroºani a uimitartiºtii de talie naþio-nalã cu talentul sãu ºia jucat în 8 filme alã-turi de interpreþicunoscuþi.

În acest an a interpretatrolul unui copil a cãrui pãrinþisunt la muncã în strãinãtate.Alãturi de el au fost numecunoscute din muzica uºoarãromâneascã. Mama lui Andreipovesteºte cã fiul sãu a fostselectat în urma unui festivalla care a participat. Atunci l-au vãzut cei care fac astfel defilme ºi de atunci, varã devarã, Andrei este eroulfilmelor muzicale româneºti.„Anul acesta am jucat rolulunui copil trist cã pãrinþii sãi

la muncã în strãinãtate.Aveam bunicii care fãceauorice sã mã înveseleascã, lafel ca ºi oamenii din jurulmeu. Nu eram, însã, singurulcopil, ci eram mai mulþi înaceastã comedie, dar care etristã, pentru cã rãmân copiiiacasã fãrã pãrinþii lor”,povesteºte Andrei Popa.

Andrei a ajuns un adevãratartist, care la 12 ani acochetat în filme importante.Nume sonore ale muziciiuºoare româneºti i-au fost alã-turi lui Andrei de-a lungulcarierei sale actoriceºti. ªi înaceastã varã, i-au fost colegide platou interpreþi impor-tanþi. „Am cântat alãturi deIleana ªipoteanu, CristianPopescu, Silvia Dumitrescu,Alexandru Jula. Sunt 8 filmeîn care am jucat ºi am fostprimit într-o tabãrã muzicalãîn care s-a turnat acest film”,spune Andrei, care are peste

200 de premii la concursuride interpretare muzicalã dinþarã.

Andrei a fost descoperit deDumitru Lupu, cel care acompus piesa „mai vino iar îngara noastrã micã”, iar deatunci a fost chemat mereu sã

joace în astfel de piese.De-a lungul celor 8 muzi-

caluri realizate, Andrei a jucatalãturi de Jan Constantin,Benone Sinulescu ºi defiecare datã a jucat roluluiunui copil talentat la muzicã.

Diana MITRACHE

A dministraþia localãdin Uricani orga-

nizeazã zilele oraºului...pe forþe proprii 70 de miide lei pentru zileleoraºului Uricani.

Administraþia localã din vestulVãii Jiului, mai exact din oraºulUricani organizeazã, în acestsfârºit de spatamana, ZileleOraºului. Pentru organizareaevenimentului, administraþia localãa alocat din bugetul propriu sumade 70 de mii de lei. În acest an,ca ºi pânã acum de altfel, eveni-mentele organizate cu ocaziaZilelor oraºului Uricani se vorderula timp de trei zile, când pescenã din localitate vor concertanumeroºi artiºti de talie naþionalã,dar ºi localã.

Ediþia 2011, cu bani de la CJHAnul trecut administraþia localã

de la Uricani a organizat acelaºieveniment care deja a devenit otradiþie,. Singura diferenþa este cãîn urmã cu un an acþiunile au fost

organizate cu ajutor financiar de lanivel judeþean.

Mai exact Primãria Uricani aprimit suma de 950 de milioane

de lei vechi pentru a organizaspectacolul de zilele oraºului.

Raul IRINOVICI

P iscinaºcolarã care

se construieºtelângã sediulªcolii generaleSpiru Haret,fosta ºcoalã nr. 5din CartierulAeroport, va figata anul acesta,ba chiar maidevreme de ter-menul de exe-cuþie stabilitiniþiat.

„Piscina ºcolarã esteîn grafic, iar construc-torul lucreazã. Amînþeles cã în noiembrie

are termen definalizare ºi acum s-aucomandat grinzile pen-

tru a acoperi bazinul.La acest moment, credcã mai mult de 50 %

din lucrare estefãcutã”, ne-a declaratTiberiu Iacob Ridzi,primarul MunicipiuluiPetroºani.

Anul trecut, firmadin Sibiu care a con-tractat lucrãrile de con-strucþie a dat faliment,astfel cã cei de laCompania Naþionalãde Investiþii au trebuitsã facã o altã licitaþie,iar câºtigãtoare a fosto firmã din ValeaJiului.

Luiza Andronache

Anul trecut cu bani de la CJH, acum doar local

Geoparcul ValeaJiului rãmâne la

stadiul deintenþie

Andrei Popa, artistul cu 8 filme muzicale

Acþiune de curãþenie la Petrila

Administraþia localã începe colectarea selectivã

Piscina ºcolarã din Aeroport, gata în noiembrie

Page 7: Cronica Vaii Jiului

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 august 2012 Actualitate 76 Actualitate

Î nfiinþarea unuigeoparc mineral

în Valea Jiului avenit ca o propuneredin partea preºedin-telui GeoparculuiSardinia din Italia,monument inclus pelista UNESCO.

Autoritãþile locale dinPetroºani au fost intere-sate de proiect dar, pânãla finalizarea investiþiilor îndezvoltarea staþiunilor,intenþia nu va fi con-cretizatã. Valea Jiului sepreteazã înfiinþãrii unuigeoparc mineral care sãatragã turiºti cu precãdereîn afara sezonului de schi,însã pentru a deveni reali-tate este nevoie de fonduri

importante, bani carelipsesc deocamdatã.Prioritare sunt programele

derulate în modernizareastaþiunilor de schi ºi abiadupã finalizarea acestora

se va putea aduce în dis-cuþie ºi înfiinþarea geopar-cului mineral. „Nu a fost

abandonatã pe deplinideea, dar nu s-a mai fãcutnimic în acest scop”, aprecizat primarul municipi-ului Petroºani, TiberiuIacob Ridzi. În urma uneivizite fãcute în Valea Jiuluide o delegaþie din provin-cia italiana Sardinia, ofi-cialii au lansat ideea de ase face un geoparc în zonãla fel ca ºi în provincia lor.În Italia, mineritul a fostrestructurat încã din 1960,iar Sardinia se poate laudacu singurul geoparc mine-ral inclus pe lista monu-mentelor UNESCO.Provincia face parte dintr-o reþea de parcurinaturale europene care evizitatã de circa 80 mil-ioane de turiºti anual.

Maximilian GÂNJU

C olectare selectivãla Petrila.

Reprezentanþii admi-nistraþiei locale de laPetrila au demarat ocampanie de colectareselectivã. Pe uºile maimultor imobile dinlocalitate au apãrutafiºe prin carecetãþenii suntatenþionaþi de faptulcã începând din lunaseptembrie colectareadeºeurilor menajere seva face selectiv.

“Având în vedere preve-derile articolului 34 (..),începând cu data de15.09.2012, toþi locuitoriioraºului Petrila au obligaþiade a introduce în recipienþiidestinaþi colectãrii selectivedoar a deºeurilor menþionatepe containere”, se aratã înanunþul lipit pe uºile imo-bilelor din Petrila.

Mai mult, cei care nu vorrespecta aceste prevederi vorfi sancþionaþi conformnormelor în vigoare… asta

dacã vor fi identificaþi ceicare nu arunca deºeurile con-form indicaþiilor de pepubele. Consilierii de laPetrila au stabilit ºi valoareaamenzilor în acest caz. Astfel,acestea sunt cuprinse între100 ºi 500 de lei.

S e vrea, dar nu sepoate

Reprezentanþii adminis-traþiei locale îi anunþa pecetãþeni cã se va colectaselective gunoiul menajer,

însã nu în toate zonele esteposibil acest lucru. De ce?Pentru cã nu peste tot existacontainere pentru sticle deplastic, hârtii ºi sticle.

Raul IRINOVICI

A re doar 12 ani,dar a jucat în 8

muzicaluri. AndreiPopa, un copil extremde talentat dinPetroºani a uimitartiºtii de talie naþio-nalã cu talentul sãu ºia jucat în 8 filme alã-turi de interpreþicunoscuþi.

În acest an a interpretatrolul unui copil a cãrui pãrinþisunt la muncã în strãinãtate.Alãturi de el au fost numecunoscute din muzica uºoarãromâneascã. Mama lui Andreipovesteºte cã fiul sãu a fostselectat în urma unui festivalla care a participat. Atunci l-au vãzut cei care fac astfel defilme ºi de atunci, varã devarã, Andrei este eroulfilmelor muzicale româneºti.„Anul acesta am jucat rolulunui copil trist cã pãrinþii sãi

la muncã în strãinãtate.Aveam bunicii care fãceauorice sã mã înveseleascã, lafel ca ºi oamenii din jurulmeu. Nu eram, însã, singurulcopil, ci eram mai mulþi înaceastã comedie, dar care etristã, pentru cã rãmân copiiiacasã fãrã pãrinþii lor”,povesteºte Andrei Popa.

Andrei a ajuns un adevãratartist, care la 12 ani acochetat în filme importante.Nume sonore ale muziciiuºoare româneºti i-au fost alã-turi lui Andrei de-a lungulcarierei sale actoriceºti. ªi înaceastã varã, i-au fost colegide platou interpreþi impor-tanþi. „Am cântat alãturi deIleana ªipoteanu, CristianPopescu, Silvia Dumitrescu,Alexandru Jula. Sunt 8 filmeîn care am jucat ºi am fostprimit într-o tabãrã muzicalãîn care s-a turnat acest film”,spune Andrei, care are peste

200 de premii la concursuride interpretare muzicalã dinþarã.

Andrei a fost descoperit deDumitru Lupu, cel care acompus piesa „mai vino iar îngara noastrã micã”, iar deatunci a fost chemat mereu sã

joace în astfel de piese.De-a lungul celor 8 muzi-

caluri realizate, Andrei a jucatalãturi de Jan Constantin,Benone Sinulescu ºi defiecare datã a jucat roluluiunui copil talentat la muzicã.

Diana MITRACHE

A dministraþia localãdin Uricani orga-

nizeazã zilele oraºului...pe forþe proprii 70 de miide lei pentru zileleoraºului Uricani.

Administraþia localã din vestulVãii Jiului, mai exact din oraºulUricani organizeazã, în acestsfârºit de spatamana, ZileleOraºului. Pentru organizareaevenimentului, administraþia localãa alocat din bugetul propriu sumade 70 de mii de lei. În acest an,ca ºi pânã acum de altfel, eveni-mentele organizate cu ocaziaZilelor oraºului Uricani se vorderula timp de trei zile, când pescenã din localitate vor concertanumeroºi artiºti de talie naþionalã,dar ºi localã.

Ediþia 2011, cu bani de la CJHAnul trecut administraþia localã

de la Uricani a organizat acelaºieveniment care deja a devenit otradiþie,. Singura diferenþa este cãîn urmã cu un an acþiunile au fost

organizate cu ajutor financiar de lanivel judeþean.

Mai exact Primãria Uricani aprimit suma de 950 de milioane

de lei vechi pentru a organizaspectacolul de zilele oraºului.

Raul IRINOVICI

P iscinaºcolarã care

se construieºtelângã sediulªcolii generaleSpiru Haret,fosta ºcoalã nr. 5din CartierulAeroport, va figata anul acesta,ba chiar maidevreme de ter-menul de exe-cuþie stabilitiniþiat.

„Piscina ºcolarã esteîn grafic, iar construc-torul lucreazã. Amînþeles cã în noiembrie

are termen definalizare ºi acum s-aucomandat grinzile pen-

tru a acoperi bazinul.La acest moment, credcã mai mult de 50 %

din lucrare estefãcutã”, ne-a declaratTiberiu Iacob Ridzi,primarul MunicipiuluiPetroºani.

Anul trecut, firmadin Sibiu care a con-tractat lucrãrile de con-strucþie a dat faliment,astfel cã cei de laCompania Naþionalãde Investiþii au trebuitsã facã o altã licitaþie,iar câºtigãtoare a fosto firmã din ValeaJiului.

Luiza Andronache

Anul trecut cu bani de la CJH, acum doar local

Geoparcul ValeaJiului rãmâne la

stadiul deintenþie

Andrei Popa, artistul cu 8 filme muzicale

Acþiune de curãþenie la Petrila

Administraþia localã începe colectarea selectivã

Piscina ºcolarã din Aeroport, gata în noiembrie

Page 8: Cronica Vaii Jiului

D octorulCristian

Remus Hârºan, dinVulcan, a luptat unan de zile, ºi nu aîncetat, sã fie lãsatsã-ºi punã expe-rienþa în slujba ”lui acasã”. A venitînsetat de Româniaºi s-a întors în Iraqîndurerat ºi confuz…

Nu recunoaºte cã esteîntristat de aceastã ultimãlunã trãitã acasã, înRomânia, Valea Jiului…Entuziasmul debordant,energia sa molipsitoare ºioptimismul, care nu aufost atinse de rãzboiele dinIraq ºi Afganistan, au fostumbrite serios de a treiavenire în þarã, în concediulperiodic acordat de omare companie medicalãconstruitã de englezi înIraq.

Deºi apreciat de ameri-cani ºi englezi, care semândresc cu iniþiativelesale, cu munca efectivã ºicu dãruirea cu care îºiîndeplineºte menirea demedic, Cristian RemusHârºan, a visat ºi viseazãsã activeze în þara sa. Afost cu greu acceptat laUrgenþa Spitalului dinVulcan, dar cu competenþelimitate, datoritã unei legiromâneºti aberante. S-aimplicat în ajutorareaoamenilor cu care viaþa nua fost prea darnicã lipindu-se de extraordinaraechipã de profesioniºti,condusã de dr. CãtãlinPopa, a Asociaþiei Searchand Rescue ServiceRomânia (SARS) –Serviciul de CãutareSalvare, din Vulcan pentrua pune umãrul la consoli-darea asociaþiei. Nu a statºi a încercat sã arate celorcare construiesc sistemul

de sãnãtate cã se pierdmedici de valoare, fãcândreferire la alte cazuri demedici de excepþie, nudoar la al sãu. În zadar,pentru cã proiectul noiilegi a sãnãtãþii este încã îndezbatere publicã.

L a SMS, cea maimare companie

medicalã englezãdin Iraq

Deci România nu-ldoreºte. Ca urmare, asemnat una dintre multi-plele oferte fãcute deOccident. A semnat uncontract pe perioadã nede-terminatã cu o mare com-panie medicalã privatã,construitã de englezi, carefiinþeazã ºi în Erbil, Iraq.Soran Medical Services -SMS - este singura com-panie care asigurã tot ceînseamnã ramura me-dicalã, începând de lainspecþii în teren, inter-

venþii medicale, operaþii,dar ºi securitatea demnita-rilor ºi a transporturilor deorice fel, asigurã chiar ºimãsuri de protecþie, sal-vare ºi asistenþã medicalãîn cazul forajelor deadâncime, scãpãri de gaze,atac cu gaze etc., pentrucã unitatea medicalã arecontracte cu mari com-panii de profil careactiveazã în Iraq, precumOMV, Rompetrol ºi celeale guvernului kurd.

Contractul semnat deCristian Remus cu repesc-tiva companie este unulflexibil în viziunea doctoru-lui, adicã douã luni este”pe baricade”, dupã care olunã are concediu. Înprimele douã luni doctorula demonstrat cã este multmai mult decât un salvatorde vieþi, cã este un buncoordonator ºi ”profesor”,fãrã sã uite de continua saperfecþionare.

”Ce am fãcut? Eram

doctor - emergency phisi-cians, cu atribuþiile ºiresponsabilitãþile aferente

la acel nivel, aveam caatribuþii în plus de a obser-va ºi de a lua mãsuri acolounde se impuneau, pluscoordonarea. Eram unsuper vizor pentru celilalþimedici. Am o echipã fru-moasã acolo, toþi cu expe-rienþã în teatrede rãzboi. Deexemplu, ºofer-ul este ºi body-guard ºi asistentºi provine dinForþele specialeale USA, a par-ticipat la rãboiuldin Iraq. Apoimanagerul deoperaþiuni estedin MareaBritanie, cu oexperienþãbogatã în teatrede rãzboi. Chiarºi directorul

general al companiei estetot un om cu experienþãde rãzboi, specializat înescortã, securitate trans-porturi etc. Dar am ºiromâni, chiar de aici de lanoi. Doctorii urgentiºti deaici din Vale, ClaudiuToma cu beckgraud deIraq, ºi Petre Corlan, lafel. Mai este RomeoRahãu, din Mircurea Ciuc,medic de urgenþã care aredrept de practicã pentrucã s-a nãscut mai repede ºinu a prins legea aceea din2007, care ne interzice sãpracticãm la noi în þarã. ªidacã ai drept, dacã teînscrii la acel rezidenþiatimpus, þi se ridicã dreptulde practicã, aºa cum s-aîntâmplat cu dr. MihaiPreda. Parcã i s-au ºterscu buretele toþi anii aceia,aproape 10 ani ca medicde urgenþã” – a declaratabãtut, de data aceasta,

fãrã jovialitatea prover-bialã, doctorul CristianRemus.

În toatã aceastãperioadã a începutului decontract, a predat ºi cursuri de profil în cadrulcompaniei dupã ce s-aspecializat el însuºi în

resuscitare cardiacã subegida AsociaþieiAmericane de Cardiologie.Urmeazã prin MareaBritanie o altã specializare,sindrom postraumatic,pentru competenþe întratarea soldaþilor care auluptat în rãzboaie.

D emisia de laUrgenþa

Vulcan, aprobatãimediat

Cristian Remus Hârºanface parte din ColegiulMedicilor din MareaBritanie, cu drept deplinde practicã în calitate dedoctor în Anglia, Irlanda,Scoþia, Wales, Australia,Sud Africa, US Army ºiUK Army etc., exceptândRomânia, a fost agajat laUrgeþa Spitalului Municipaldin Vulcan, dar cu compe-

tenþe limitate. Adicã tre-buia sã practice doar înprezenþa unui alt doctor de urgenþã, doar pentru cã intrase în sistem dupãadoptarea legii din 2007.Tensiunile sub care selucreazã aici, tesiuni createde conducere care doreºte

sã impunã practici în afaraOrdinului ministerului1706/2007, ce stabileºtereguli clare ºi stricte defuncþionare a unitãþilor ºicentrelor de urgenþã, plusatitudini care nu au de-aface cu actul medical ºiprocedurile stricte dindomeniu, l-au fãcut peCristian Remus sã-ºi înain-teze demisia. Demisia i-afost aprobatã pe loc.

”M-au deranjat maimulte, dar faptul cã sedoreºte impunerea pre-luãrii de cãtre Urgenþã acopiilor, lucru ilegal, a fostapogeul pentru mine. Înloc sã discutãm, sã gãsimsoluþii pentru a putea faceacest lucru, primarulînsoþit de managerul spi-talului au venit sã ne dealecþii de medicinã ducândîn derizoriu acestãmeserie. Un alt lucru caremi s-a pãrut impardonabila fost refuzul conducerii castudenþi de la facutãþile demedicinã sã facã practicala Urgenþa din Vulcan. Nuam înþeles care a fost logi-

ca acestui refuz, pentru cãaveam oameni caremunceau gratis, plus faimape care o putea câºtigaspitalul cu aceste ocazii,prin aceºti viitori doctori ºiprin universitãþile de undeproveneau. Clar mediul delucru de aici este grav vici-at profesional de astfel deatitudini ºi mã tem cã aceaechipã extraordinarã nu vamai rezista mult acolo” – adeclarat trist doctoruldemisionar, precizând cãregretã profund cã nupoate face nimic pentrulocurile sale dragi lui, pen-tru cã nu este lãsat.

D irector medicalla Soran

Medical Services Iraq

Duminicã, CristianRemus Hârºan, a plecat

din nou spre Iraq, de aces-tã datã în calitate de direc-tor medical al marii com-panii Soran MedicalServices. Dupã cele douãluni de muncã ºi cadovadã a înaltului profe-sionalism, doctorul din

Vulcan a fost avansat.”Înainte de a veni în

concediu, am fost sunat deconducerea companiei ºidupã ce ºi-au expus

motivele, respectiv cã suntîncântaþi de prestaþia mea,cã sunt mândri cã mã auetc., m-au anunþat cã amfost numit deputy mana-ger, un fel de directormedical. Acest lucru îmi

sporeºte responsabilitãþile,pe lângã munca de doctor.Voi face muncã de birou,voi coordona activitatea,voi negocia contracte în

numele companieiacoperind douã dintre celemai mari oraºe din zonaIraq-ului, respectivSulaymaniyah ºi Ebril.Satisfacþia muncii existã,iar aceste recunoºteri mãstimuleazã ºi mã repons-abiluizeazã înzecitsporindu-mi exigenþele faþãde mine” – a spus dr.Cristian Remus.

Doctorul va veni defiecare datã cu speranþãacasã, însetat de þara lui.Dar probabil se va pro-duce ceea ce a trãit ºi apus pe hârtie, un emigrantromân, Alin Fumurescu,profesor de filosofiepoliticã la IndianaUniversity-Bloomington…

” Vino (acasã –n.n.),dacã însetezi tare, dar aisã pleci mai îndurerat ºimai confuz, realizând cã,de fapt, alternativa per-petuã în care trãieºti, dul-cele intangibil, posibilitateaacelui acasã la care visezimereu ºi-n care, ca emi-grant român, eºti sus-pendat o viaþã întreagã, defapt nu existã. A murit ºi,încet-încet, va muri ºi întine.”

Ileana FIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 august 2012 Reportaj 98 Reportaj

Nerecunoscut în România, a devenit director medical la cea mai mare companie englezã din Iraq

Page 9: Cronica Vaii Jiului

D octorulCristian

Remus Hârºan, dinVulcan, a luptat unan de zile, ºi nu aîncetat, sã fie lãsatsã-ºi punã expe-rienþa în slujba ”lui acasã”. A venitînsetat de Româniaºi s-a întors în Iraqîndurerat ºi confuz…

Nu recunoaºte cã esteîntristat de aceastã ultimãlunã trãitã acasã, înRomânia, Valea Jiului…Entuziasmul debordant,energia sa molipsitoare ºioptimismul, care nu aufost atinse de rãzboiele dinIraq ºi Afganistan, au fostumbrite serios de a treiavenire în þarã, în concediulperiodic acordat de omare companie medicalãconstruitã de englezi înIraq.

Deºi apreciat de ameri-cani ºi englezi, care semândresc cu iniþiativelesale, cu munca efectivã ºicu dãruirea cu care îºiîndeplineºte menirea demedic, Cristian RemusHârºan, a visat ºi viseazãsã activeze în þara sa. Afost cu greu acceptat laUrgenþa Spitalului dinVulcan, dar cu competenþelimitate, datoritã unei legiromâneºti aberante. S-aimplicat în ajutorareaoamenilor cu care viaþa nua fost prea darnicã lipindu-se de extraordinaraechipã de profesioniºti,condusã de dr. CãtãlinPopa, a Asociaþiei Searchand Rescue ServiceRomânia (SARS) –Serviciul de CãutareSalvare, din Vulcan pentrua pune umãrul la consoli-darea asociaþiei. Nu a statºi a încercat sã arate celorcare construiesc sistemul

de sãnãtate cã se pierdmedici de valoare, fãcândreferire la alte cazuri demedici de excepþie, nudoar la al sãu. În zadar,pentru cã proiectul noiilegi a sãnãtãþii este încã îndezbatere publicã.

L a SMS, cea maimare companie

medicalã englezãdin Iraq

Deci România nu-ldoreºte. Ca urmare, asemnat una dintre multi-plele oferte fãcute deOccident. A semnat uncontract pe perioadã nede-terminatã cu o mare com-panie medicalã privatã,construitã de englezi, carefiinþeazã ºi în Erbil, Iraq.Soran Medical Services -SMS - este singura com-panie care asigurã tot ceînseamnã ramura me-dicalã, începând de lainspecþii în teren, inter-

venþii medicale, operaþii,dar ºi securitatea demnita-rilor ºi a transporturilor deorice fel, asigurã chiar ºimãsuri de protecþie, sal-vare ºi asistenþã medicalãîn cazul forajelor deadâncime, scãpãri de gaze,atac cu gaze etc., pentrucã unitatea medicalã arecontracte cu mari com-panii de profil careactiveazã în Iraq, precumOMV, Rompetrol ºi celeale guvernului kurd.

Contractul semnat deCristian Remus cu repesc-tiva companie este unulflexibil în viziunea doctoru-lui, adicã douã luni este”pe baricade”, dupã care olunã are concediu. Înprimele douã luni doctorula demonstrat cã este multmai mult decât un salvatorde vieþi, cã este un buncoordonator ºi ”profesor”,fãrã sã uite de continua saperfecþionare.

”Ce am fãcut? Eram

doctor - emergency phisi-cians, cu atribuþiile ºiresponsabilitãþile aferente

la acel nivel, aveam caatribuþii în plus de a obser-va ºi de a lua mãsuri acolounde se impuneau, pluscoordonarea. Eram unsuper vizor pentru celilalþimedici. Am o echipã fru-moasã acolo, toþi cu expe-rienþã în teatrede rãzboi. Deexemplu, ºofer-ul este ºi body-guard ºi asistentºi provine dinForþele specialeale USA, a par-ticipat la rãboiuldin Iraq. Apoimanagerul deoperaþiuni estedin MareaBritanie, cu oexperienþãbogatã în teatrede rãzboi. Chiarºi directorul

general al companiei estetot un om cu experienþãde rãzboi, specializat înescortã, securitate trans-porturi etc. Dar am ºiromâni, chiar de aici de lanoi. Doctorii urgentiºti deaici din Vale, ClaudiuToma cu beckgraud deIraq, ºi Petre Corlan, lafel. Mai este RomeoRahãu, din Mircurea Ciuc,medic de urgenþã care aredrept de practicã pentrucã s-a nãscut mai repede ºinu a prins legea aceea din2007, care ne interzice sãpracticãm la noi în þarã. ªidacã ai drept, dacã teînscrii la acel rezidenþiatimpus, þi se ridicã dreptulde practicã, aºa cum s-aîntâmplat cu dr. MihaiPreda. Parcã i s-au ºterscu buretele toþi anii aceia,aproape 10 ani ca medicde urgenþã” – a declaratabãtut, de data aceasta,

fãrã jovialitatea prover-bialã, doctorul CristianRemus.

În toatã aceastãperioadã a începutului decontract, a predat ºi cursuri de profil în cadrulcompaniei dupã ce s-aspecializat el însuºi în

resuscitare cardiacã subegida AsociaþieiAmericane de Cardiologie.Urmeazã prin MareaBritanie o altã specializare,sindrom postraumatic,pentru competenþe întratarea soldaþilor care auluptat în rãzboaie.

D emisia de laUrgenþa

Vulcan, aprobatãimediat

Cristian Remus Hârºanface parte din ColegiulMedicilor din MareaBritanie, cu drept deplinde practicã în calitate dedoctor în Anglia, Irlanda,Scoþia, Wales, Australia,Sud Africa, US Army ºiUK Army etc., exceptândRomânia, a fost agajat laUrgeþa Spitalului Municipaldin Vulcan, dar cu compe-

tenþe limitate. Adicã tre-buia sã practice doar înprezenþa unui alt doctor de urgenþã, doar pentru cã intrase în sistem dupãadoptarea legii din 2007.Tensiunile sub care selucreazã aici, tesiuni createde conducere care doreºte

sã impunã practici în afaraOrdinului ministerului1706/2007, ce stabileºtereguli clare ºi stricte defuncþionare a unitãþilor ºicentrelor de urgenþã, plusatitudini care nu au de-aface cu actul medical ºiprocedurile stricte dindomeniu, l-au fãcut peCristian Remus sã-ºi înain-teze demisia. Demisia i-afost aprobatã pe loc.

”M-au deranjat maimulte, dar faptul cã sedoreºte impunerea pre-luãrii de cãtre Urgenþã acopiilor, lucru ilegal, a fostapogeul pentru mine. Înloc sã discutãm, sã gãsimsoluþii pentru a putea faceacest lucru, primarulînsoþit de managerul spi-talului au venit sã ne dealecþii de medicinã ducândîn derizoriu acestãmeserie. Un alt lucru caremi s-a pãrut impardonabila fost refuzul conducerii castudenþi de la facutãþile demedicinã sã facã practicala Urgenþa din Vulcan. Nuam înþeles care a fost logi-

ca acestui refuz, pentru cãaveam oameni caremunceau gratis, plus faimape care o putea câºtigaspitalul cu aceste ocazii,prin aceºti viitori doctori ºiprin universitãþile de undeproveneau. Clar mediul delucru de aici este grav vici-at profesional de astfel deatitudini ºi mã tem cã aceaechipã extraordinarã nu vamai rezista mult acolo” – adeclarat trist doctoruldemisionar, precizând cãregretã profund cã nupoate face nimic pentrulocurile sale dragi lui, pen-tru cã nu este lãsat.

D irector medicalla Soran

Medical Services Iraq

Duminicã, CristianRemus Hârºan, a plecat

din nou spre Iraq, de aces-tã datã în calitate de direc-tor medical al marii com-panii Soran MedicalServices. Dupã cele douãluni de muncã ºi cadovadã a înaltului profe-sionalism, doctorul din

Vulcan a fost avansat.”Înainte de a veni în

concediu, am fost sunat deconducerea companiei ºidupã ce ºi-au expus

motivele, respectiv cã suntîncântaþi de prestaþia mea,cã sunt mândri cã mã auetc., m-au anunþat cã amfost numit deputy mana-ger, un fel de directormedical. Acest lucru îmi

sporeºte responsabilitãþile,pe lângã munca de doctor.Voi face muncã de birou,voi coordona activitatea,voi negocia contracte în

numele companieiacoperind douã dintre celemai mari oraºe din zonaIraq-ului, respectivSulaymaniyah ºi Ebril.Satisfacþia muncii existã,iar aceste recunoºteri mãstimuleazã ºi mã repons-abiluizeazã înzecitsporindu-mi exigenþele faþãde mine” – a spus dr.Cristian Remus.

Doctorul va veni defiecare datã cu speranþãacasã, însetat de þara lui.Dar probabil se va pro-duce ceea ce a trãit ºi apus pe hârtie, un emigrantromân, Alin Fumurescu,profesor de filosofiepoliticã la IndianaUniversity-Bloomington…

” Vino (acasã –n.n.),dacã însetezi tare, dar aisã pleci mai îndurerat ºimai confuz, realizând cã,de fapt, alternativa per-petuã în care trãieºti, dul-cele intangibil, posibilitateaacelui acasã la care visezimereu ºi-n care, ca emi-grant român, eºti sus-pendat o viaþã întreagã, defapt nu existã. A murit ºi,încet-încet, va muri ºi întine.”

Ileana FIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 august 2012 Reportaj 98 Reportaj

Nerecunoscut în România, a devenit director medical la cea mai mare companie englezã din Iraq

Page 10: Cronica Vaii Jiului

Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 august 2012

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

1100 Diverse

1 4 a u g u s t 2 0 1 2

Este posibil sã aveþi un conflictcu o persoanã mai în vârstã dinfamilie. Tensiunile se pot aplanafoarte uºor, cu o vorbã bunã.Fiþi mai atent la ce spuneþi, maiales cã astãzi sunteþi mai vor-bãreþ ca de obicei! Dupã-amiazãs-ar putea sã primiþi o veste.

În prima parte a zilei, aveþi difi-cultãþi de concentrare, ceea cevã scoate din sãrite. Acordaþimai mult timp odihnei! Vãaºteaptã o sãptãmânã grea, cumulte probleme de rezolvat.Spre searã, vã face plãcere sãîntâlniþi o veche cunoºtinþã.

Relaþiile sentimentale pot aveade suferit dacã refuzaþi sãmergeþi într-o vizitã la rude.Partenerul de viaþã nu este deacord cã un eºec în afaceri poatefi un motiv pentru a rãmâneacasã. Încercaþi sã vã limitaþi laactivitãþi de rutinã!

S-ar putea sã fiþi apatic ºi, dincauza aceasta, sã aveþi problemesentimentale. Aveþi chef sã fiþilãsat în pace ºi sã nu faceþinimic. Oricât de indispus aþi fi,acordaþi mai multã atenþie per-soanei iubite! Dupã-amiazã, unprieten vã oferã sugestii bune.

Dimineaþa s-ar putea sã vãpierdeþi rãbdarea ºi sã vã certaþicu cineva din familie, din cauzabanilor. Mai mult calm! N-arstrica sã vã odihniþi mai mult.Oricum, este recomandabil sãevitaþi activitãþile care necesitãeforturi deosebite.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi indis-pus ºi sã nu vã purtaþi corect cupersoana iubitã. Nu este exclusca de aici sã înceapã o ceartã întoatã regula. Evitaþi afacerile ºiîntâlnirile cu prietenii. Spresearã, sãriþi în ajutorul unei rudemai în vârstã.

Aflaþi cã trebuie sã plecaþi deurgenþã într-o delegaþie, sprenemulþumirea partenerului deviaþã. Pãstraþi-vã calmul, indifer-ent de situaþie. Nu faceþiinvestiþii astãzi, pentru cã nu esteun moment favorabil! Daþidovadã de mult calm.

Dimineaþa, lipsa banilor vã deter-minã sã amânaþi o cãlãtorie îninteres personal, ceea ce vãafecteazã relaþiile cu partenerulde viaþã. Vã îngrijoreazã stareade sãnãtate a unui membru maitânãr al familiei - un copil sau unfrate mai mic.

Discuþiile cu persoana iubitã vãiritã, iar starea de nervozitate vãpoate afecta relaþiile sociale.Exprimaþi-vã clar ºi nu evitaþicomunicarea. Ar fi bine sã vãmai temperaþi orgoliul. Sfaturileunui prieten de încredere se potdovedi foarte folositoare.

Dorinþa de a vã întâlni cu pri-etenii vã face sã lipsiþi cam multde acasã. Nu este exclus sã aveþio discuþie cu partenerul de viaþã.Organizaþi-vã în aºa fel încât sãnu stricaþi relaþiile sentimentale.Temperaþi-vã nervozitatea!

Starea de melancolie vã poateafecta relaþiile sentimentale.Aveþi mari ºanse de reuºitã înactivitãþi casnice: curãþenie,reparaþii, mutat mobilã.Acordaþi mai multã atenþie per-soanelor vârstnice din familie.

Aveþi tendinþa de a fi impulsiv.Calculaþi-vã bine fiecare pas, înspecial în afaceri ºi pe plan senti-mental. Ar fi bine sã nu faceþiastãzi investiþii ºi sã evitaþi cãlãtori-ile în interes personal. Nu exager-aþi cu munca, pentru cã puteþiavea probleme cu sãnãtatea!

H O R O S C O P

Municipiul Lupeni cu sediul în Lupeni,strada Revoluþiei, nr. 2, judeþulHunedoara, cod fiscal 4375046, codpoþtal 335600, tel: 0254/ 560725, fax:0254/560515, e-mail: [email protected], adresa internet (URL):www.lupeni.ro, organizeazã negocieredirectã în vederea vânzãrii instalaþiei detransport pe cablu rezultatã în urmademontãrii activului „Telescaun Straja”,respectiv:

- 32 buc. piloni- 5.000 ml de cablu flexibil de tracþi-

une de Ø 22 m/ m în þase toroane cufibrã de cânepã în interior

- 100 buc. scaune fixe (cu 2 locuri)Pentru participarea la negociere, ofer-

tantul trebuie sã constituie garanþia departicipare în valoare de 500 lei în con-tul RO57TREZ3685006XXX002503deschis la Trezoreria Petroþani saudirect la casieria Primãriei municipiuluiLupeni þi sã îndeplineascã condiþiilecerute în documentaþia de licitaþie. Preþuldocumentaþiei de licitaþie este de 50 lei þise va achita în contul

RO20TREZ3685004XXX002493deschis la Trezoreria Petroþani saudirect, la casieria Primãriei municipiuluiLupeni, de la adresa mai sus menþion-atã.

Criteriul care va fi aplicat la negociereeste: nivelul preþului, respectiv preþul celmai mare.

Preþul de pornire la negociere este de300.915 lei conform raportului de eval-uare întocmit de Societatea ExperþilorTehnici „ Expet Cet” S.R.L. Deva.

Candidaturile redactate în limbaromânã vor fi depuse la sediul vânzã-torului pânã în data de 06.09.2012ora 0900, la Registratura Primãrieimunicipiului Lupeni.

Negocierea va avea loc în data de06.09.2012 ora 1200 la sediulPrimãriei municipiului Lupeni, în sala deþedinþe a Consiliului local.

Documentaþia de licitaþie poate fiprocuratã de la sediul vânzãtorului laBiroul achiziþii, investiþii, lucrãri, patri-moniu, iar relaþii suplimentare se potobþine la telefon 0254 – 560725,560504, interior 213.

Primar,Cornel RESMERIÞÃ

AAAAnnnnuuuunnnnþþþþ

Page 11: Cronica Vaii Jiului

N oua Republicãia act de

comunicãrile pu-blice din ce în cemai îngrijorate alereprezentanþilorBãncii Naþionale cuprivire la instabili-tatea politicã dinRomânia.

Filiala hunedoreanã aNoii Republici invitã toþifactorii implicaþi în acestconflict politic aflat îndesfãºurare, la maturitatedecizionalã, la respons-abilitate. Actorilor politicili se cere acum sãacþioneze în interesulþãrii, uitând de orgolii sauinterese partizane.

Reprezentanþii formaþi-unii Noua RepublicãHunedoara transmitetuturor celor care potavea un cuvânt de spus îndeciziile urmãtoarelor zile- aleºi ai hunedorenilor,senatori, deputaþi, alþifactori de decizie - urmã-torul mesaj: Nu atentaþiasupra propriilor cetãþeni!Momentele de crizã punîn luminã adevãratele ca-ractere. Arãtaþi caracter,generaþi soluþii. Lãsaþireglãrile de conturi ºiaveþi grijã de conturileRomâniei.

Noua Republicã ia actde comunicãrile publice

din ce în ce mai îngrijo-rate ale reprezentanþilorBãncii Naþionale cuprivire la instabilitateapoliticã din România.Guvernatorul BNR, dl.Mugur Isãrescu a adresatluni un avertisment durclasei politice: a venitmomentul sã punã capãtscandalurilor care auafectat ºi vor continua sãafecteze ºi în crizeipolitice declanºatã deabuzurile GuvernuluiPonta ºi ale majoritãþiiparlamentare USL.

Impactul imediat altensiunilor politice dinþarã a putut fi deja obser-vat sub forma ieºirilor decapital strãin de ordinulmiliardelor de euro prinvânzãrile de titluri de statde cãtre nerezidenþi ºilimitarea înnoirii liniilorde credit ale filialelor ban-care din România decãtre bãncile mamã.

În plus, ne confruntãmîn continuare cu o foarteslabã ratã de absorbþie abanilor europeni. BNRavertizeazã prin voceaoficialilor cã resusele salenu sunt nelimitate. Ieºirilede capital au fost contra-

balansate pânã în acestmoment doar de BancaNaþionalã cu un cost sem-nificativ.

În consecinþã, vorexista dificultãþi privindfinanþarea deficitului pu-blic, a contului curent ºi arostogolirii datoriilor pu-blice. Costurile definantare vor creºte ºi vorfi plãtite tot de contribua-bili. Diminuarea creditãriibancare vine într-unmoment foarte prost pen-tru economia româneascãºi va cauza în mod

inevitabil blocaje econo-mice care vor avea unimpact negativ ºi asuprabugetului de stat. Toateacestea într-un contexteconomic extrem de difi-cil în întreaga Europã.

Semnale convergentevin astãzi de la misiuneaFMI, CE ºi a BãnciiMondiale. Recomandãmdomnului PreºedinteInterimar Antonescu ºidomnului Prim-MinistruPonta sã trateze cu ma-ximã responsabilitate ºisã aprecieze la justa va-

loare acest cumul de sem-nale de atenþionare venitedin direcþia economiei.

Noua Republicã sperãca acest duº rece sãtrezeascã factorii respons-abili de adâncirea crizeieconomice din România.Criza politicã trebuie sãînceteze imediat, întrucâtconsecinþele economicepe termen scurt ºi mediuale acesteia, suprapusesituaþiei deosebit de deli-cate la nivel internaþional,sunt dezastruoase pentrucetãþenii României!

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 august 2012 Actualitate 11

13– o zi ghinionistãpentru abonaþii la

apã caldã. România,implicit ºi Valea Jiului,au intrat în Europa carene aºtepta „cu braþelelarg deschise” ºibineînþeles, cunumeroase alte „avanta-je” destinate regãsituluipopor român.

Odatã cu intrarea Europei înRomânia, pe lângã faptul cãromânii au rãmas cu salariilelor „subumane”, iar europeniiau venit cu preþurile ºi cerinþelelor, naþiunea românã a con-tribuit ºi ea la dezvoltarea patri-moniului cultural, economic ºisocial european. Astfel, o datãcu „românii” au fost duse sprevestul european ºi câteva trãsã-turi specifice Balcanilor, printreacestea, la loc de cinste, aflându-se lipsa de civilizaþienecesarã (con)vieþuirii încondiþii umane în secolul XXI.La acest punct, Valea Jiului seaflã printre zonele fruntaºe aleþãrii, cel puþin în ceea cepriveºte lipsa crasã a igieneipersonale. Astfel, pânã ieri,municipiul Petroºani era singu-ra localitate din Vale în aparta-mentele cãreia mai curgea larobinete apã caldã provenitãdin sistemul centralizat defurnizare a apei calde mena-jere. În rest, în Bãniþa, Petrila,Aninoasa, Vulcan, Lupeni ºiUricani fiecare cetãþean euro-

pean îºi încãlzeºte apa „la-vabilã” în funcþie de posibi-litãþile materiale, prin utilizareade boilere, centrale pe gaz,sobe, aragazuri sau, în tot mainumeroase cazuri, deloc. Înacest timp, pentru tot mai mulþidintre locuitorii Vãii, cel maiutilizat obiect de toaletã per-sonalã a rãmas arhaicullighean. Am vrut UE, am vrutlibertate ºi civilizaþie ºi facembãiþã tot în lighean ca pe vre-mea „împuºcatului”. Mulþi seplâng cã odraslele lor aduc dela ºcoalã pãduchi ºi râie dar nu

se gândesc cã tocmai acasã nuau ce le trebuie pentruîntreþinerea igienei personale.În parte, este ºi vina lor dar ºi acelor care se ocupã de bunulmers înainte al societãþiiromâneºti. Adicã al guver-nanþilor, cei care stabilescpreþul gigacaloriei, unul descu-rajant pentru tot mai mulþioameni. Astfel, datoritãpreþurilor, douã localitãþi dinValea Jiului care puteau benefi-cia de apã caldã furnizatã determocentrala din Paroºeni petimp de varã, de ani buni, au

cerut sistarea acesteia. Singuralocalitate branºatã la reþea ºi încare a mai fost furnizatã apãcaldã menajerã (pânã în datade 13 august) a fost municipiulPetroºani. Ce-i drept, ºi aici,circa 66% dintre apartamenteau fost debranºate dar aproape15.000 de oameni încã maiutilizau apa caldã venitã de laParoºeni. Cu începere de ieri,însã, nici aceºtia nu mai auparte de apã caldã „centraliza-tã”. Din cauza unor reparaþiiale reþelei, demarate de cãtreangajaþii SE Paroºeni, în zona

strãzilor ªt. O. Iosif ºi Gen.Dragalina (dar ºi datoritãanualei revizii tehnice „vãra-tice” a termocentralei) apacaldã menajerã nu va maicurge la robinete în urmã-toarele 7 sãptãmâni. Adicã, înprincipiu, pânã în data de 1octombrie... Prin urmare, nicimãcar puþinii racordaþi la reþea,cu toþii bun-platnici, nu vor maibeneficia de serviciile plãtite, decãtre unii, chiar ºi în avans.Este vorba despre minerii care(mai) beneficiazã de bonurileacordate de CNH ºi careplãtesc în avans „deserviciile”oferite de temocentrala dinParoºeni. Deci, vor fi nevoiþi sãse întoarcã ºi ei la strãmoºescullighean... Asta se întâmplã înanul de graþie 2012, într-o zonãmembrã a UE, zonã consideratãdrept una civilizatã. Apropo, toteste bine cã apa caldã va lipsidoar o lunã ºi jumãtate, þinândcont de faptul cã în 2008, timpde o varã întreagã, la toate robi-netele din Valea Jiului nu a cursdeloc apã încãlzitã în sistemcentralizat... Oare ce se întâm-pla dacã aºa ceva se întâmplaprin alte oraºe? În acest timp,singura soluþie valabilã pentruultimii abonaþi la sistem ar fi oplecare în concediu, undevaunde existã un hotel cu apãcaldã sau o vizitã pe la rudeledin alte zone. Adicã în Italia,Spania, Portugalia sau oriundealtundeva decât România.Altfel, vã (ne) paºte ligheanul...

Mircea NISTOR

În lighean, prin Europa...

Avertismente severe din partea mediului economic

Page 12: Cronica Vaii Jiului

Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 august 201212 Turism

L iniºte ºi regãsire laPrislop. De aproape

ºapte secole, MãnãstireaPrislop reprezintã unul dincele mai importanteaºezãminte religioase orto-doxe din Transilvania. Îndecursul existenþei sale depeste ºase veacuri, mãnã-stirea a îndeplinit un rolcultural semnificativ înviaþa romanilor transilvãneni.

Începuturi incerteExistã surse care au informaþii

certe de când dateazã mãnã-stirea, însã existã altele care nudau o data exactã cu datã când afost construitã mãnãstirea.Mãnãstirea Prislop este cunoscutãºi sub numele de “Silvas”, dupãsatul Silvasu de Sus, gãsit pentruprima datã în documente în anul1360. La 200 de metri de actu-ala biserica se afla locul numit“La Mãnãstirea Bãtrânã”, dovadaexistenþei acolo a unei mãnãstirimai vechi, din lemn. Bisericaactualã a Mãnãstirii Prislopdateazã de la sfârºitul secolului alXIV-lea ºi a fost construitã dinpiatrã, în plan triconic, cu turlape naos, arhitectura specificã bis-ericilor din Tara Româneascã.Istoriografia mãnãstirii arata caSfântul Nicodim de la MãnãstireaTismana a copiat la Prislop, întreanii 1404-1405, “Tetravanghelulslavon” aflat azi la Muzeul deArtã.

S fântul Ioan de laPrislop

De numele mãnãstirii se leagãexistenta Sfântului Ioan de laPrislop, care s-a retras de lamãnãstire la 500 de metri pe raulSlivat, unde ºi-a construit o chiliedin piatrã, cunoscutã ºi azi subnumele de “Casã Sfântului”. Sepresupune cã a trãit aici în sec-olul al XV-lea sau în prima jumã-tate a secolului al XVI-lea.

Sãpându-ºi peºtera într-o stâncãsub munte, asemenea altor sihas-tri, s-a nevoit acolo singur pânãla moarte cu grele ºi neºtiuteosteneli. Cuviosul Ioan Sihastrul,bineplacand lui Dumnezeu ºiumplându-se de darul DuhuluiSfânt, s-a sãvârºit în acea peºterãîn ultimele decenii ale secoluluiXVII, proslãvindu-se dupã moarteca fãcãtor de minuni. El însã, amurit foarte devreme din cauzaunui vânãtor care, vãzându-l îngura peºterii ºi confundându-l cuun animal sãlbatic, l-a împuºcat.

P ãrintele Arsenie Boca -scurtã biografie

Nu departe de chilia SfântuluiIoan, se afla locul de odihnã alunui alt vieþuitor al mãnãstirii:Pãrintele Arsenie Boca. Torturatºi “vânat” de cãtre securitatepânã la sfârºitul vieþii, PãrinteleArsenie este considerat a fi altreilea ctitor al actualei mãnãstirideoarece, în toþi anii în care s-a

nevoit aici (41 de ani) a pictatfresce ºi icoane deosebit de va-loroase astãzi, a reorganizat viaþade obºte ºi a redat mãnãstiriistrãlucirea ºi frumuseþea de carese bucura astãzi mii de credincioºiveniþi chiar ºi de peste hotare.

Pãrintele Arsenie Boca senaºte la 29 septembrie 1910, laVatã de Sus, lângã Brad, judeþulHunedoara. Pãrinþii sãi, Iosif ºiCristina, îi pun la botez numeleZian. Din anul 1929, tânãrul Zianîncepe ºcoala primarã în satulnatal ºi apoi intrã la LiceulNaþional Ortodox “Avram Iancu”din Brad, pe care-l absolvã înanul 1929.

În anul 1929, tânãrul semina-rist se e înscrie la InstitutulTeologic din Sibiu, iar în 1933 elpleacã la studii în capitalã.Mitropolitul Nicolae Balan îl tri-mite cu bursã la Academia deArte Frumoase din Bucureºti.Face studii cu profesorul CostinPetrescu.

Raul IRINOVICI

Mãnãstirea PrislopLoc de pelerinaj ºi sãlaº de regãsire