cronica vai jiului

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 198

Miercuri, 29 august 2012

Explozie la un bloc de locuinþe din Lupeni

Montau contoarele

de gaz ºi aufost arºi într-o

explozieD oi bãrbaþi care lucrau la

montarea contoarelor degaz metan la un bloc delocuinþe din Lupeni au ajuns laspital cu arsuri de gradele II ºiII în urma unei explozii demetan, urmatã de un incendiu.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Deponeul nu se face la

Petrila!D eponeul ecologic pentru

judeþul Hunedoara nuse face la Petrila. Asta audecis marþi consilierii localidin acest oraº, iar decizia lora fost salutatã cu aplauze decãtre cei prezenþi la ºedinþade consiliu.


Eliberat de la Zam ºiapoi arestat?

C ostel Stroe, tânãrul bãtutcu sãlbãticie de doi

poliþiºti din Uricani pânã cândn-au mai avut vlagã, dupãcum povesteºte chiar victima,nu suferã de schizofrenie.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1111

ªcolile dinPetroºani iaustartul în parcD irectorii de la toate

unitãþile de învãþãmântdin Petroºani s-au întâlnitmarþi cu administraþia localã,pentru a stabili care suntinvestiþiile necesare, dar ºicum va începe noul an. Astfels-a ajuns la concluzia cã star-tul se dã în Parcul Central.


Angajata DSV care aa lluuaatt ccrreeddiittee îînn nnuummeellee

ccoolleeggiilloorr aa ffoosstt pprroommoovvaattãã““llaa iinnvveessttiiþþiiii””

A ngajata care a luat credite în numelemedicilor ºi personalului medical de

la Direcþia Sanitar Veterinarã ºi pentruSiguranþa Alimentelor Hunedoara a fost transferatã peun alt post. PPAGINA A 3-AAGINA A 3-A

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 august 201222 Diverse

� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,

5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428

VÂNZÃRI

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssãã ffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã-- þþii ggããsseeººttii

ccoollaabboorraattoorrii sseerriiooººii ddeeaaffaacceerrii??

�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100tel. 0374 906 687

e-mail:[email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii 12:00 Vouã (r)12:15 Împãratul mãrii 13:45 Sã v-amintiþiDuminica... (r)16:00 Baronii (r)16:30 Cuscrele 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Triunghiul iubirii 2

20:15 Suflete pereche 21:15 Furtunã solarã

8:00 DimiNeatza 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Vânãtorii de comori 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Comedia de la 5 19:00 Observator 20:20 Atacul dinozaurilor

22:15 În puii mei 23:45 Observator 0:30 MacArthur

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Minciunile inimii (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 Pasiune neîmblânzitã 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Serviþi, vã rog! (r)19:00 ªtirile Pro TV20:30 Serviþi, vã rog! 22:30 ªtirile Pro TV

23:00 Chuck0:00 Dexter

9:30 Capul familiei (r)11:30 Teleshopping 12:00 Orãºelul leneº 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping14:15 Focus Monden (r)15:00 Bodyguard pentrufiul preºedintelui (r)17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort

20:30 Voinþã de fier 22:15 Trãsniþii23:15 Focus Monden

9:45 Legendele palatului:concubina regelui 10:30 Vedeta familiei 11:30 Rezumatele zileiUEFA Champions League 12:30 Avocaþii schimbãrii12:40 Legendele palatului:Pictorul de la curte (r)13:20 Legendele palatului:Pictorul de la curte (r)14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:00 Cãlãtor pe viaþã17:35 Legendele palatului:Pictorul de la curte 18:15 Legendele palatului:Pictorul de la curte 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Dr. House 21:55 Dr. House 22:50 Avocaþii schimbãrii23:10 Mamut

S.C. EURO JOBS S.R.L din Petroºani Organizeazã concurs

pentru ocuparea postului vacant de:

– Responsabil IT –

Cerinþe:� experienþã în lucru cu programe detehnoredactare/design grafic (e.g. QuarkExpress,InDesign, Photoshop, Corel, etc.)� cunoºtinþe tehnice depanare echipamenteIT (soft/hard)

AVANTAJE:· experienþã în promovare online(SEO/SEM)

CV-urile pot fi trimise la sediul firmei dinPetroºani, Str. 22 Decembrie Nr.1 sau laadresa de e-mail [email protected].

BENEFICII: � oportunitatea de a lucra într-un mediu delucru plãcut � pachet salarial motivant

Interviul va avea loc sâmbãtã 1 septembrie, ora 10:00 la sediul firmei Euro Jobs,

Str. 22 Decembrie Nr. 1, lângã capela Bobocu.

VânzãriVând garsonierã utilatã ºi renovatã

situatã în Vulcan, strada Aleea Muncii, bloc c13, sc 1, ap. 1.

Relaþii la telefon 0737.574.464

Þ ãranii au detronatBiserica ºi Armata

la capitolul încredere. Înafarã de ei, românii parsã nu mai aibã încredereîn nimeni ºi în nimic.

Potrivit ultimului sondaj IRES,conaþionalii noºtri cred mai multîn agricultori decât în poliþiºti,procurori, avocaþi sau judecãtori.Iar când vine vorba de politicã,peste jumãtate dintre români spuncã nu ar mai vota niciun partid.

Încrederea românilor este dince în ce mai scãzutã, mai ales

când vine vorba despre politicienisau despre organele statului.

Potrivit studiului IRES, doarpatru la sutã dintre români aufoarte multã încredere în politi-cieni. Poliþiºtii se bucurã de numainouã procente din încrederearomânilor.

Locul al treilea la acest capitoleste ocupat de procurori, cu 11procente, urmaþi de judecãtori ºiavocaþi, cu doar 12 procente.Surprinzãtor, cel mai bine cotaþisunt agricultorii. Aproape 50%dintre respondenþi sunt de pãrerecã ei sunt cei mai de încredereromâni.

Diana MITRACHE

Românii au încredere în agricultori

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 august 2012 Actualitate 3

Percheziþii în Deva

într-un dosarprivind fraude

bancare

P rocurorii DIICOT audescins, marþi

dimineaþã, la domiciliulunei persoane din Deva,percheziþia fãcând partedintr-o acþiune mai com-plexã a DIICOT Braºov, încare 65 de persoane suntacuzate de fraude bancare.

Concomitent cu percheziþiade la Deva au fost efectuatemai multe percheziþii înjudeþele Braºov, Hunedoara,Cluj ºi Neamþ, la mai multepersoane suspectate de impli-carea într-un dosar privindfraude bancare, cu un prejudi-

ciu de 500.000 de euro. „În perioada 2010-2012,

liderii grupului infracþionalorganizat, învinuiþii HolbanIoan, Chiriac Nicoleta, AndrieºUrsu Anca Maria, împreunã cualþi membri ai grupãrii, ausolicitat ºi obþinut, în modfraudulos, credite de la unitãþibancare ºi instituþii de credit depe raza judeþului Braºov .

Creditele au fost obþinuteprin prezentarea de documentefalse - adeverinþe de salariu,fiºe fiscale, contracte indivi-duale de muncã ºi cãrþi demuncã, garanþii fictive sausupraevaluate. Valoarea preju-diciului este estimatã la aproxi-mativ 500.000 de Euro.

La data de 28 august 2012,procurorii D.I.I.C.O.T. auefectuat un numar de 36perchezitii domiciliare precumsi la sediile unor societati com-erciale din judetele Brasov,Cluj, Hunedoara si Neamþ”, ainformat DIICOT.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

U n autoturismRenault a ars

în totalitate ieridimineaþa în urmaunui incendiu cauzatcel mai probabil deun scurt circuit lainstalaþia din zonabateriei.

Incendiul a fost anunþatîn jurul orei 4.00, dupãce focul puternicameninþa sã aprindã ºialte autovehicule din ime-diata vecinãtate.

“La ora 4 : 00 am fost

anunþaþide Detaºamentul dePompieri Petroºani deapariþia unui incendiu laun autoturism , în Petrilastr T. Vladimirescu în

apropiereabl 28. Cei de la ServiciulVoluntar pentru Situaþiide UrgenþãPetrila(SVSU) s-audeplasat la faþa locului cu

oautospecialã de stinsincendii cu apã ºi spumã.La momentul sosiri lalocul intervenþie incendiuse manifesta cu putere la

un autoturism marcaRenault, existând pericolul cã incendiul sãse propage ºi la alteautovehicule parcate înapropiere”, spunreprezentanþii SVSUPetrila.

Incendiul a fost loca-lizat ºi lichidat fãrã caacesta sã se propage lamaºinile învecinate. Înurma verificariilor fãcutede SVSU împreunã cu oechipã de specialiºti dincadrul poliþiei Petrila, s-aajuns la concluzia cãincendiul a fost cauzat deun scurcircuit electric lainstalaþia autoturismului înzona bateriei.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Maºinã mistuitã de flãcãri la Petrila

A ngajata care aluat credite în

numele medicilor ºi personaluluimedical de laDirecþia SanitarVeterinarã ºi pentru SiguranþaAlimentelorHunedoara a fosttransferatã pe unalt post.

Conducerea insti-tuþiei hunedorenesusþine cã angajatacare a luat credite înnumele colegilor eieste acum la biroulinvestiþii, adicã într-unloc superior celui avutanterior, susþin sursedin cadrul DSVHunedoara. Asta dupãce a fost titularã labiroul personal deunde a ºi avut acces ladatele medicilor.Totuºi, directorul Ioan

Dumbravã spune cãnu este vorba despreo avansare pe post,

atâta timp cât angaja-ta nu a mai dat pe laserviciu, dupã izbuc-nirea scandalului ºi cãla noul birou mai areun coleg care îi estepractic ºef.

„Angajata a fostmutatã la Biroul deInvestiþii de la BiroulPersonal, dar nu amai venit de atunci lamuncã. Noi am con-siderat cã acolo îºi va

putea desfãºura activi-tatea pe viitor ºi ceipãgubiþi vor trebui sã

se constituie partecivilã, dacã doresc são acþioneze îninstanþã”, a declaratdr. Ioan Dumbravã,director DSVSAHunedoara.

Reamintim cã, zecide angajaþi ai DirecþieiSanitar Veterinare ºipentru SiguranþaAlimentelorHunedoara s-au trezitcã sunt datori, dupã

ce Marcela Ciucã, ºefaServiciului Personaldin cadrul instituþiei arfi luat credite înnumele lor. Oameniiau depus plângeri laParchetul de pe lângãTribunalul Hunedoara,iar conducerea insti-tuþiei a demarat oanchetã internã.

Sunt aproximativ30 de angajaþi aiDirecþiei, medici veterinari, inspectori ºiasistenþi care, fie suntgiranþi fãrã ºtirea lor,fie au ridicat sume debani de la C.A.R.,fãrã ca în realitate sãse întâmple acestlucru. Suma desprecare se spune cã afost obþinutã prinînºelãtorie ºi fals înînscrisuri este de circa450.000 de lei.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Angajata DSV care a luat credite în numelecolegilor a fost promovatã “la investiþii”

D oi bãrbaþi carelucrau la montarea

contoarelor de gaz metanla un bloc de locuinþe dinLupeni au ajuns la spitalcu arsuri de gradele II ºiII în urma unei explozii demetan, urmatã de unincendiu.

Panicã într-un bloc delocuinþe de pe stradaParângului, în urma uneiexplozii puternice, urmate deun incendiu, care a surprins doibãrbaþi care lucrau la montareacontoarelor de gaz metan.Pompierii din Petroºani au fostchemaþi de urgenþã sã stingãflãcãrile care au cuprins o uscã-torie de pe casa scãrii. „Amfost anunþaþi cã a avut loc oexplozie, soldatã cu douã vic-time, urmatã de un incendiu pecasa scãrii, la una dintre uscã-torii. Cele douã victime au fost

preluate de SMURD ºi trans-portate la spital”, a declaratAdrian Avram, comandatulDetaºamentului de PompieriPetroºani. De asemenea,comandantul PoliþieiMunicipiului Lupeni, RomeoAmurãriþei, a precizat cã „ceidoi bãrbaþi, angajaþi la o firmãde specialitate, lucrau lamontarea contoarelor de gazmetan. În urma exploziei,aceºtia au suferit arsuri degradele II ºi II ºi au fost trimiºila Spitalul de UrgenþãPetroºani.

A fost declanºatã o anchetãºi a fost anunþat ºi InspectoratulTeritorial de Muncã”.Deocamdatã nu se ºtie cu certi-tudine ce s-a întâmplat ºi cuma fost posibilã producerea aces-

tui incident extrem de grav.Anchetele declanºate de factoriiresponsabili vor trebui sãlãmureascã exact cum anumes-a produs explozia ºi cauzeleacesteia.

„Fiind vorba despre douãvictime, deocamdatã cercetãrilese fac de cãtre angajator subsupravegherea noastrã”, a pre-cizat Ileana Bodea, ºefulBiroului SSM Petroºani, dincadrul ITM Hunedoara. Potrivitlegislaþiei, doar de la trei vic-time în sus se considerã acci-dent colectiv de muncã, iarcercetarea evenimentului seface strict de cãtre inspectoriide muncã, ori în cazul în careaccidentul se soldeazã cu dece-sul victimei.

Carmen COSMAN

Explozie la un bloc de locuinþe din Lupeni

Montau contoarele de gaz ºiau fost arºi într-o explozie

A dministraþia localã de laPetroºani a decis sã ofere

gratuit, la început de an ºcolar,ghiozdane ºi rechizite elevilorînscriºi în învãþãmântul primar ºi gimnazial.

Decizia a fost luatãmarþi 28 august de pri-marul municipiuluiPetroºani, Tiberiu Iacob-Ridzi, în urma unei întâlniricu directorii instituþiilor deînvãþãmânt de pe razalocalitãþii privind implementarea Proiectului„Ghiozdanul meu”.

Potrivit autoritãþilorlocale, în cadrul acestuiproiect, elevii încriºi înînvãþãmântul primar ºigimnazial vor primi câteun ghiozdan echipat cu unset de rechizite (2 caiete

dictando, 2 caiete de matematicã,un penar echipat, un caiet dedesen, un maculator, o riglã ºi unset de acuarele). În urma con-sultãrii, s-a stabilit ca distribuþia sãse facã prin intermediul învãþãto-rilor ºi diriginþilor, elevii intrând înposesia lor în prima zi de ºcoalã.

„Am achiziþionat ghiozdanele ºirechizitele ºi le vom oferi elevilorîn prima zi de ºcoalã, prin inter-mediul învãþãtorilor ºi diriginþilor. Îirog pe pãrinþi sã nu cumpere celenecesare începerii ºcolii, deorece le

vor primi din partea noastrã”, a declarat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.

În cadrul întâlnirii, s-a mai discutat pe marginea lucrãrilor deigienizare care au loc în ºcoli ºi aautorizãrii acestora, precum ºidespre asigurarea cãldurii înanotimpul rece ºi siguranþa elevilor.

Deschiderea anului ºcolar vaavea lor în 10 septembrie 2012,începând cu ora 10,00, ParculCentral „Carol Schreter”

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 29 august 201244 Învãtãmânt

D irectorii de latoate unitãþile

de învãþãmânt dinPetroºani s-au întâl-nit marþi cu adminis-traþia localã, pentrua stabili care suntinvestiþiile necesare,dar ºi cum va începenoul an. Astfel s-aajuns la concluzia cãstartul se dã înParcul Central.

În general, toateunitãþile ºcolare suntpregãtite sã-ºi primeascãelevii ºi copiii de grã-diniþã, iar primarulTiberiu Iacob Ridzi spunecã discuþiile s-au purtat

pe seama necesitãþilor, iardecizia comunã a fostaceea cã noul an începeîn Parcul Central CarolSchreter din Petroºani.

„Am avut o discuþie încare am urmãrit sãvedem ce probleme maisunt de rezolvat înunitãþile de învãþãmânt.Am stabilit cã vom facedeschiderea noului anºcolar la Petroºani înParcul Central CarolSchreter, aºa cum a fostºi anul trecut, pentru toþicopiii din toate ºcolile.Mai mult am vorbitdespre felul în care s-a

fãcut igienizarea spaþiilorºi ce lucrãri mai suntnecesare”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiuluiPetroºani.

Paza ºcolilor va fiun obiectiv principalla Petroºani, iardirectorii ºcolilor austabilit cum se vaface acest lucru.„Avem în ºcoli acelsistem de monitori-zare video, dar vomface ºi un protocolcu poliþia localã,municipalã ºi jan-darmeria, prin carepatrulele mixte sãtreacã prin dreptulºcolilor în fiecarezi”, a mai spus primarul.

Nici elevii-problemã nuau fost uitaþi ºi directoriide ºcoli au cerut sprijinautoritãþilor locale pentrua stopa vagabondajul.

„A venit o propunerede la Colegiul TehnicDimitrie Leonida, carene-a sugerat ca, împre-unã cu Serviciul nostru deAsistenþã Socialã ºi cucelelalte organisme pecare le avem, sã luãm

legãtura cu familiile lor ºisã decidem în fiecare situaþie în parte ce vomface”, declarã Ridzi.

În acest moment toateºcolile din Petroºani sunt

autorizate din punct devedere sanitar, însã, doardouã dintre ele nu au cir-cuite funcþionale, motivpentru care nu au primitavizul specialiºtilor.

„Este vorba despreªcoala IG Duca, sediulvechi, unde, deºi suntcondiþii foarte bune, cir-cuitele nu suntfuncþionale. Asta pentrucã grupele de grãdiniþãnu au circuite separate de

clasele cu elevi. Iar o altãsituaþie este la ªcoala 2din Colonie, unde, deasemenea, avem o grupãde grãdiniþã în aceeaºisituaþie”, a adãugat Ridzi.

Una dintre ºcolile, carea solicitat bani pentruacoperiº sau pentru altedependinþe, este Colegiulde Informaticã CarmenSylva. Aici se pune problema unor investiþiimai ample ºi directorulinstituþiei a solicitat sprijinla primãrie.

„Noi am cerut sprijinpentru reabilitareaacoperiºului, vechi ºideteriora, care necesitã

sã fie reparat. În plus amridicat ºi problema uneimagazii vechi ºi dãrãpã-nate în care depozitãmmateriale necesare, iar laºcoala din Aeroport amcerut repararea aleii pietonale, iar la liceu amcerut o parcare în faþainstituþiei”, a precizatConstantin Toroapã,directorul Colegiului deInformaticã CarmenSylva Petroºani.

Probleme sunt ºi laclasa pregãtitoare. Pentruprima datã se ia în dis-cuþie faptul cã ºcolile nuau fost tocmai pregãtitepentru aceºti copii.Totuºi, se merge pe ideeacã ei au mãcar 6 ani ºipot sã se adaptezecondiþiilor din ºcoli. „Ceimici nu au toalete lanivelul lor ºi nici lavoare,dar având în vedere cã au6 ani, aceºti copii se voradapta, sperãm, lacondiþiile deja existente înºcoli”,a mai spus primarulTiberiu Iacob Ridzi.

Noul an va avea startulla 10 septembrie, iarcopiii sunt aºteptaþi înParcul Carol Schreter dinPetroºani, pentru aîncepe toþi cu dreptulºcoala.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

ªcolile din Petroºani iau startul în parc

Ghiozdane ºi rechizite oferite gratis în prima zi de ºcoalã

D eponeul ecologicpentru judeþul

Hunedoara nu se facela Petrila. Asta au decismarþi consilierii localidin acest oraº, iardecizia lor a fost salu-tatã cu aplauze de cãtrecei prezenþi la ºedinþade consiliu.

Primarul Ilie Pãducel a spuscã acum e timpul sã se cautealt loc, deoarece la Petrila numai încape vorbã cã s-ar votaaºa ceva. „În vocabularul meude acum înainte nu mai existãcuvântul DEPONEU. Asta auvrut cetãþenii oraºului, care auparticipat la ºedinþa de consil-iu, care mi-au spus cuvintegrele ºi a cãror decizie eu o viirespecta”, a declarat IliePãducel, primarul oraºuluiPetrila.

Proiectul înaintat de mem-brii PNL nu a trecut. Asta pen-tru cã în sala de ºedinþe au fostoamenii care locuiesc în zona

în care ar urma sã se constru-iascã deponeul din Petrila, darºi localnici care se opun aces-tui proiect de hotãrâre.

Încon-

secinþã,deponeul eco-

logic va fi construit în altãlocaþie, sau în alt judeþ, iar

locuitorii din Valea Jiuluiriscã sã plãteascã sume

mult mai mari pentru depoz-itarea acestuia.

Construcþia unui deponeuecologic la Petrila a fost, încursul anului trecut, blocatã devotul majoritãþii consilierilorlocali ai oraºului Petrila. Acuma revenit în actualitate, iartema a fost relansatã în dis-cuþie de conducerea ConsiliuluiJudeþean (CJ) Hunedoara.Construcþia ar fi putut reducela zero costurile pentru cei carelocuiesc în Petrila, în ceea cepriveºte colectarea gunoiuluimenajer, iar dacã nu va fi real-izat aici, atunci întreg judeþulHunedoara va plãti sumefoarte mari, pentru cã locuitoriivor duce gunoiul într-un altjudeþ.

Pe de altã parte, judeþulHunedoara riscã sã piardãpeste 50 de milioane de euro,bani obþinuþi pentru imple-mentarea sistemului integrat degestionare a deºeurilor.

Diana MITRACHEL a Bucureºti, pentrunoi discuþii.

Reprezentanþii CompanieiNaþionale a Huilei se vordeplasa, astãzi, laBucureºti pentru a rezol-va problema în ceea cepriveºte mãrirea salarialãa minerilor din ValeaJiului.

Nici pânã în prezent nu s-aaplicat creºterea cu 10 procentea veniturilor ortacilor din cauzalipsei banilor. Astfel, directorulgeneral al Companiei, NicolaeDrãgoi va încerca sã obþinã unrãspuns favorabil de la Bucureºti.

“Referitor la creºterea salarialãde 10% punctul de vedere alCompaniei etse cã vor respectadecizia de creºtere a salariilor,însã aºteptam rectificarea buge-tarã care este în aceste zile petraseul ministerelor la Bucureºti.Noi speram în câteva zile sãaparã sã putem da aceastãcreºtere salarialã de 10%. Mâinemã voi întâlni la Bucureºti cureprezentanþii Ministerului dupãcare voi putea comunica ºi odecizie referitoare la avansul dinluna august”, a declarat NicolaeDrãgoi, directorul general al CNHPetroºani.

Rectificarea bugetuluiCompaniei trebuia fãcutã la jumã-

tatea lunii iulie, lucru care încã nus-a întâmplat. Administraþiaspune cã acest proces financiarse va înfãptui în câteva zile.

Reprezentanþii SindicatuluiMuntele au participat, ieri, la oîntrevedere cu administraþia înurma cãreia au încercat sã identi-fice soluþiile optime pentrurezolvarea problemei.

“Am încercat sã depãºim ulti-ma soluþie de dia-log cu adminis-traþia Companieiîn ceea ce priveºtemãrirea salarialã acelor care lucreazã

în cadrul Companiei.Mâine dimineaþã (astãzi,miercuri - n.r.) directorulgeneral al Companiei seva deplasa la Bucureºtipentru a se întâlni cu min-istrul de resort. Dinpãcate, cu noi (sindicatele-n.r.) domnul ministru nu astat de vorbã ºi se pare cãnici nu doreºte ºi nici noinu mai dorim. Aºa o sãcomunicãm. Pe caleaadreselor. Fãrã nicio dis-cuþie aºteptãm un rãspunsfavorabil. Este inadmisibilsã nu se punã în aplicaresentinþa judecãtoreascã”, aprecizat Petre Nica,preºedintele sindicatului

Muntele. Compania Naþionalã a Huilei

trebuia sã punã în aplicaresentinþa judecãtoreascã aTribunalului Hunedoara în urmãcu 15 zile. Este vorba de deciziaprin care administraþia este obli-gate sã aplice mãrirea salarialã de10 procente.

Raul IRINOVICI


CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccãmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

N ici nu au începutbine probele scrise

la Bacalaureatul de toam-nã cã au ºi fost prinºiprimii „plagiatori”.

Dintre cei 4 eliminaþi (aceºtiafiind surprinºi cu „copiuþe”) de laproba de limba ºi literaturaromânã, în judeþul Hunedoara, 2provin de la centrul de examinaredin Petroºani. La cea de-a douasesiune a examenului deBacalaureat, la probele scrise, înHunedoara s-au înscris 1.172 deelevi, cei mai mulþi dintre ei fiind„picaþi” în aceastã varã. La primaprobã scrisã, dintre aceºtia s-auprezentat la examen doar aproxi-mativ 1.000, alþi (aproape 200)renunþând la a mai susþine proba

la limba ºi literatura românã. Ieri a fost programatã proba

scrisã la matematicã iar miercurise va desfãºura cea obligatorie aprofilului. Bacalaureatul se vaîncheia vineri, 31 august, cu probala alegere a profilului ºi special-

izãrii. Rezultatele vor fi afiºate înziua de 2 septembrie. Dupãrezolvarea contestaþiilor, rezultatelefinale vor fi fãcute publice mier-curi, 5 septembrie.

Mircea NISTOR

Primii eliminaþi la Bac-ulddddeeee ttttooooaaaammmmnnnnãããã

Deponeul nu se face la Petrila!

La Bucureºti pentru mineri

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 august 2012 Fapt divers 76 Fapt divers

“C omunicat oficial:Începând cu data

de 3 septembrie 2012,Cristi Minculescupãrãseºte grupul Iris.Activitatea formaþieiva continua, avându-lca solist pe Toniªeicãrescu”, se aratãîn anunþul de peFacebook semnat“Trupa Iris”.

Toni ªeicãrescu este cunos-cut pentru colaborarea sa cuformaþia Direcþia 5.

Soþia lui Minculescu a expli-cat cã acesta a decis sã seretragã din trupã dupã 32 deani de activitate pentru cã “numai are chef sã cânte”, însãliderul Iris, Nelu Dumitrescu,are o altã variantã: “E trist cãse întâmplã aºa ceva, cândpierzi un coleg de formaþie.Cristi a spus cã nu mai vrea sãcânte cu noi pentru cã nu-lmai convine cât câºtigã în

România. Dar Iris e mai multdecât un grup rock, e un simbol al rockului din Romaniaºi de aceea va merge maideparte”.

Iris a sãrbãtorit 35 de ani decarierã la sfârºitul lunii iunie,printr-un concert care a avutloc în Piaþa Constituþiei dinCapitalã. Noul album - “Iris - Olume doar a lor - 35 de ani” -a fost lansat cu ocazia show-ului aniversar.

Una dintre cele mailongevive ºi iubite formaþiiromâneºti, trupa Iris a fãcutistorie în rockul autohton timpde trei decenii ºi jumãtate.

Decoraþi cu Ordinul MeritulCultural în grad de Cavaler înoctombrie 2007, membrii tru-pei Iris au evoluat, de-a lungul

carierei lor muzicale, în faþa apeste 9 milioane de oameni, înpeste 5.000 de concerte. În2007, ei au sãrbãtorit 30 deani de existenþã pe AeroportulBãneasa, unde au cântat înfaþa a peste 15.000 de fani,un record autohton greu deegalat.

Un an mai târziu, în 2008,veteranii muzicii rock au primitdiscul de aur pentru vânzãrilealbumului “Cei ce vor fi” ºi dis-cul de platinã pentru albumul“Maxima”, fiind premiaþi ºi înfaþa publicului a doua zi, laconcertul Iris Aeterna susþinutla Teatrul Naþional Bucureºti.Tot în 2008, Romanian MusicAwards a consemnat alte douãpremii câºtigate de Iris: Best Live ºi Best Rock - “Cei

ce vor fi”.Dupã transplantul de ficat

suferit de Cristi Minculescu în2009, pe 6 iunie al aceluiaºian, Iris ºi-a fãcut prima apariþiela Romanian Music Awards,pentru a fi recompensatã cuMost Wanted Award. Acesta afost un preambul pentru mega-concertul de revenire susþinutpe 8 octombrie 2009, la SalaPolivalentã în Capitalã, în faþaa peste 7.000 de persoane.Cu ocazia acestui spectacol afost lansatã ºi “Integrala Iris”,un box set cuprinzând întreagadiscografie a trupei.

Anul 2010 a însemnatlansarea albumului Iris “12Porþi”, marcatã printr-un concert la Sala Palatului dinBucureºti.

Cristi Minculescu se desparte de legendara ttrruuppãã rroocckk,, IRIS

C ât de uºor estesã stabileºti ca

un om este deºteptsau nu? Realizãrileprofesionale sunt uncriteriu, însã ºtiinþificvorbind singurul modîn care toatã lumeapoate cãdea de acordîn privinþa niveluluide inteligentã estecalculând IQ-ul.

ConformHuffington Post, 50%din populaþia pãmân-tului are un IQ înregis-trat între 90 ºi 110,2.5% dintre oameni auIQ sub 70, 0.5% aupeste 140, pentru cã2.5% sã se laude cuun IQ de peste 130.

Sursa citatã a fãcut,conform acestui cri-teriu, ºi un top al celormai inteligenþi oamenidin lume. StephenHawking, celebrul omde ºtiinþã, ajuns înprezent la vârsta de 70de ani, se afla în acesttop cu un IQ de 160.

Alãturi de acestamai sunt în top ºi KinUng-Yong, un fostangajat NASA în ado-lescenþã, acum la 50de ani, cu un IQ de210. Paul Allen (foto),co-fondatorulMicrosoft are un IQ de170, Rick Rosner a

intrat în top cu un IQde 192, celebrul cam-pion la ºah GarryKasparov are un IQ de190, iar matematician-ul Sir Andrew Wiles aprins topul cu un IQde 170.

Nici femeile nulipsesc din acest top,iar Judit Polgar esterecunoscutã drept unadintre cele maiinteligente femei dinlume, cu un IQ de170. Cu un IQ de 225vine ChristopherHirata, de 30 de ani,care la vârsta de 16ani a început sãlucreze pentru NAªA.

Terrence Tao, de37 de ani, semândreºte cu un IQ de230 ºi cu titlul de celmai tânãr profesorcare a predat vreodatãla faimoasa universi-tate UCLA. În top amai intrat ºi JamesWoods, cu un IQ de180.

Cei mai deºtepþi10 oameni ai planetei

D upã 21 de anide muncã în

minã, minerul dinPetrila a descoperitcã vocaþia sa estearta, ºi a fost solicitat sã-ºiexpunã creaþiile încapitalele europene.

Petru Ilie Birãu, un fostminer din satul Cimpa ºi-ainvestit toþi banii primiþi,dupã ce a fost disponibi-lizat din minerit, în studii,iar acum este pictor ºiprofesor de desen. Anulacesta, deºi încã nu s-ascurs, pictorul miner aavut deja mai multeexpoziþii apreciate ºi

recenzii mãgulitoaredin partea criticilor.

Pãrinþi lui nu aveauprea mulþi bani ºi PetruBirãu nu s-a pututînscrie la o facultatepentru a-ºi perfecþionatalentul. În plus, s-acãsãtorit imediat dupãterminarea liceului ºiavea nevoie de banipentru întreþinerea fami-liei. Aºa cã s-a orientat,mai mult forþat, cãtre unloc de muncã bine plãtit,iar cum în Valea Jiuluitoatã lumea trebuia sãmunceascã în minele decãrbune ºi Petricã a fãcutla fel. A fost miner 21 deani la Exploatarea MinierãPetrila, însã nu a renunþatla artã.

„Pictam în timpul meuliber, dar nu prea puteamsã mã ocup de treabã,dupã ce ieºeam din ºut.De abia mã obiºnuiam culumina zilei. Totuºi ampictat mult în concedii ºichiar am avut lucrãriexpuse la saloane de artãdin Cluj, Deva ºiPetroºani. Pe unele dintreele am fost obligat sã levând pentru cã m-au

impresionat cei care levroiau în colecþia lor personalã. Banii primiþi aufost puþini, dar nu le-amvândut pentru bani”, aspus fostul ortac.

I nvestiþie în artã

Petricã Birãu a primit ladisponibilizare 20 de miide lei drept platã compen-satorie. Nu a ales sã-icheltuiascã ºi nici sã-iinvesteascã într-o afacere.A vrut sã-ºi împlineascãvisul, sã ajungã un pictoradevãrat ºi s-a înscris la

facultate. Astfel a ajunsstudent la Facultatea dePedagogia Artelor Plasticeºi Decorative din TârguJiu, unde s-a remarcatimediat. “Aveam baniinecesari pentru studii ºiam zis cã-i cel mai bunmoment sã fac ce-midoresc. Am absolvit facul-tatea ºi predau desenul laºcolile din Valea Jiului”,spunea fostul miner.

Petru Birãu a fost unuldintre cei mai apreciaþistudenþi, iar drept recom-pensã pentru dorinþa sade a-ºi realiza visul, profe-sorii universitari i-au acor-

dat, la absolvire,Placheta Universitãþii,,Constantin Brâncuºi”Târgu-Jiu, pentru rezul-tate deosebite obþinuteîn activitatea stu-denþeascã.

E xpoziþie laParis

Minerul-artist nu s-amulþumit nici cucondiþia de profesorde desen ºi a continu-at sã lucreze, iaroperele sale au atrasimediat atenþia. A

fost invitat la o tabãrã decreaþie din Cehia, undepicturile sale au fostexpuse în diferite colþuriale þãrii. Uºurinþa cu careîºi pune pe pânzã creaþiilei-au adus o invitaþie de aexpune în Franþa.Solicitarea a venit chiardin partea vicepreºedin-telui Societãþii PoeþilorFrancezi din Paris. A maiexpus în Armissan sauGruissan ºi a apãrut înmai multe publicaþiifranceze, unde i s-au acordat spaþii largi ºi aavut parte de recenziifavorabile.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

A schimbat trA schimbat trocul ocul cu ºevaletulcu ºevaletul

D iriguitoriifirmei care

asigurã canalizareaºi furnizarea de apãpotabilã în ValeaJiului recunosc cãau fost învinºi dehoþii de capace decanal.

Aceºtia, se pare, suntmult mai bine organizaþiºi mai activi decâtreprezentanþii Apa Serv,poliþiei sau autoritãþilor

locale. Mãrturie stauultimele “atacuri” în urmacãrora câteva zeci decapace au dispãrut numaiîn capitala Vãii.“Recunosc, am fost

învinºi de aceºti hoþi, caresubtilizeazã capacele decanal. Deocamdatã, nuavem nicio soluþie caaceºtia sã fie puºi sãrãspundã ºi sã suporterigorile legii”, a spusCostel Avram, directorulgeneral al SC Apa ServSA Valea Jiului.

Deºi valoarea, în bani,obþinutã de hoþii decapace (de la centrele decomercializare ale fieruluivechi) nu este unadeosebit de mare, aceºtiacreeazã numeroase preju-dicii atât pietonilor cât ºiconducãtorilor auto. Nupuþini sunt cei care setrezesc cu picioarele ruptesau cu maºinile distrusedupã ce cad în “hãurile”rãmase fãrã acoperire…

Mircea NISTOR

L ucrãrile deasfaltare a

arterelor dinCartierul Aeroportsunt în plinãdesfãºurare, iaroamenii din zonãsunt mai mult decâtmulþumiþi. Asta

pentru cã este primadatã când acolo auloc astfel de lucrãri,iar fiecare vine sãîºi dea cu pãrerea.

Unii spun cã e bine,alþii se tem de inundaþii,

dar toþi apreciazã faptul cãstrada ºi trotuarele voravea alt aspect. Locuitoriidin Cartierul Aeroportaºteaptã cu nerãbdarefinalizarea lucrãrilor pestrada lor. Mai multe astfelde locuri sunt acum ade-vãrate ºantiere în lucru ºinu lipsesc cei care au cevade zis. „E bine cã se faceasta. Nu aveam noi aicistradã, iar acum avem ºitrotuare. E meritul pri-marului ºi ne place”,spune un locatar de pestrada Venus. Alþii spun,însã, cã se tem de inun-daþii. „A venit ºi primarulaici ºi i-am zis cã aici

canalizarea stã prost ºicum plouã, cum e baltã.Ne intrã ºi în subsol ºi nusunt bani sã reparecanalizarea, iar dacã asfal-teazã strada rãu, sã vedeþice ne ia apa”, spune unalt om care locuieºte înzonã.

Una peste alta, cei maimulþi sunt mulþumiþi cã selucreazã ºi cred cã acumar trebui sã fie ºi ei maiatenþi la curãþenie. „Acumva fi bine, dar sã aibã grijãºi cei care aruncã gunoaiepeste tot, cã altfel degea-ba avem curat”, a adãu-gat un alt om.

Administraþia

spunecã lucrãrile

sunt în grafic ºi cã se vaþine cont de faptul cã stra-da are nevoie de o pantãmai mare, aºa încât apa sãnu mai bãlteascã. „Vomturna covor asfaltic ºi vomreabilita ºi trotuarele ºi

zonele verzi. Sunt în planmai multe strãzi, la care selucreazã, dar asfaltarea vaþine cont de tot ceea ceînseamnã scurgerea apelorpluviale”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, pri-marul municipiuluiPetroºani.

Mai multe strãzi dinacest cartier au, sau voravea pentru prima datãasfalt. Primãria dinPetroºani va reabilita maimulte strãzi din municipiu,iar lucrãrile sunt în valoarede peste 60 de miliarde delei vechi.

Diana MITRACHE

T ãierea capuluiSfântului Ioan

Botezãtorul, sãrbãtoritãla 29 august, este, desig-ur, o sãrbãtoare creºtinã,numitã ºi Sântion detoamnã, dar faptul cãexistã ºi multe tradiþiipopulare legate deaceastã sãrbãtoare,dovedeºte cã sãrbãtoareaa fost adânc asimilatã depopor.

Feþele bisericeºti afirmã (în)cã: „Sfântul Ioan Botezãtorul s-anãscut în cetatea Orini. Fiu alElisabetei ºi al preotului Zaharia,este cunoscut sub denumirea de“Înaintemergãtorul”, pentru cã aanunþat venirea lui Hristos.

Zaharia, tatãl sãu, era preotal Legii Vechi, din neamul luiAbia, iar mama lui era din nea-mul lui Aaron ºi erau rude cuIoachim ºi Ana. În timp ceZaharia slujea la templu înIerusalim, i-a vestit cã Elisabetava naºte un fiu la bãtrâneþe ºi seva chema Ioan. Pentru cãZaharia s-a îndoit de aceastãveste, a rãmas mut pânã ceElisabeta a nãscut.

Primele ã ale : “Pocãiþi-vã, cãs-a apropiat împãrãþia cerurilor”(…). Tot aºa a început ºi HristosEvanghelia Sa. Primele cuvintepe care le-a rostit la Capernaumcând a ieºit sã propovãduiascã

sunt acestea: “Pocaiti-va, ca s-aapropiat “ (…).

Din Evanghelie cunoaºtem cãIrod, la un ospãþ prilejuit de sãr-bãtorirea zilei de naºtere, aporuncit Sfântului IoanBotezãtorul, la cererea Irodiadei.În acea vreme, Sfântul Ioan eraîntemniþat în castelulul lui Irodde la Maherus. Ioan îl mustrasepe Irod pentru traiul lui nelegiuitcu Irodiada, care era soþiafratelui sãu. În ura ei de moarte,Irodiada a sfãtuit-o peSalomeea, fiica ei, care dansaseºi plãcuse oaspeþilor ºi îndeosebilui Irod, sã cearã de la acestacapul Botezãtorului ca rãsplatã.

Pentru cã se temea cãBotezãtorul ar putea învia dacãtrupul ar fi fost îngropat alãturide cap, Irod nu a dat ucenicilordecât trupul sfântului, care a fostîngropat în Sevastia. Capul afost îngropat de Irodiada încurtea sa, la mare adâncime.

Potrivit tradiþiei, SfântaIoana, femeia dregãtorului luiIrod, este cea care a luat capulSfântului Ioan Botezãtorul dincurtea Irodiadei ºi l-a îngropat laIerusalim, în muntele Eleonului,într-un vas de lut. Aceasta esocotitã cea dintâi aflare a sfân-tului cap.

Capul Sfântului IoanBotezãtorul a fost prezent aicipânã în vremea , când, prin doimonahi, cinstitul cap a ajuns laEmesa, în Siria, la un olar. Înanul 453, episcopul Uranie alEmesei, l-a aºezat în biserica dinaceastã cetate. Aceasta estesocotitã a cap al Botezãtorului.

În vremea luptei împotriva ,capul Sfântului Ioan a fostîngropat la Comane, de unde afost adus în Constantinopol, decãtre (860), în vremea împãrat-ului Mihail. Aceasta este cea de-a treia ºi cea din urmã cap.

În timpul cruciadelor, latinii

au luat din Constantinopol, înanul 1204, o parte din capulSfântului Ioan Botezãtorul ºi l-audus în Franþa, aºezându-l într-obisericã din Amiens, unde seaflã ºi astãzi.

În amintirea tãierii capuluiSfântului Ioan Botezãtorul,Biserica Ortodoxã a rânduit caziua de 29 august sã fie zi depost aspru.

Tãierea Capului Sf. IoanBotezãtorul este ultima marecare se încheie pe data de 31august. Pe 1 septembrie începeun nou an bisericesc.”

Numeroase tradiþii ºi obiceiuripopularesuntlegatede ziuade 29august.Astfel,se zicecã în

aceastã zi este bine sã nu semãnânce pepeni ºi nimic careprin formã ar aminti de formacapului, pentru cã în aceastã zia fost tãiat capul Sfântului IoanBotezãtorul. Mai ales varza nuse mãnâncã, întrucât se spunecã pe varzã i-a fost tãiat capul.Nici struguri nu se mãnâncã,mai ales roºii, nici vin nu se bea,fãcându-se asociere cu sângelecurs la tãierea capului. Deasemenea, fiind vorba de tãiere,în aceastã zi nu se foloseºte cuþi-tul ºi nici alte unelte asemãnã-toare de tãiere, ci totul se rupecu mâna.

„În popor se vorbeºte – aflãmtot de pe - ºi de un post careþine “de la cruce pânã la cruce”,un post de douã sãptãmâni,neconsemnat în , care avea rolulde a-i curãþi pe cei care ausãvârºit omoruri sau alte pãcategrave. Postitorii mâncau înaceastã zi numai o turtã de grâusau de mãlai.”

Fiind ultima sãrbãtoareînainte de încheierea anului bis-ericesc ºi începerea la 1 septem-brie a unui nou an bisericesc,postul dedicat acestei sãrbãtorise þine cu strãºnicie.

Ioan Dan BÃLANElisabeta BOGÃÞAN

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 august 2012 Actualitate 98 Actualitate

TTTTããããiiii eeeerrrreeeeaaaa ccccaaaappppuuuulllluuuuiiii SSSSffff .... IIIIooooaaaannnn BBBBooootttteeeezzzzããããttttoooorrrruuuullll

Asfalt ºi trotuare pe strada Venus

D eºi ploile abun-dente ºi-au fãcut

simþitã prezenþa ºi înValea Jiului, unii dintrelocuitorii zonei se plângcã au rãmas pe sec. Maiexact, este vorba desprecâteva sute de oamenicare locuiesc în BloculD3 din municipiulPetroºani, amplasat pelocul unei foste unitãþimilitare.

În ciuda faptului cã au încer-cat sã opreascã utilajele ºi anga-jaþii Apa Serv sã le taie apa,locatarii blocului social dincartierul petroºenean Colonie aurãmas, pânã la urmã, fãrã apãpotabilã. Mãsura a fost luatã decãtre furnizorul de apã þinîndu-secont de datoriile prea mari ºirestante ale celor care locuiescîn blocul amplasat pe stradaTudor Vladimirescu. “Nu putemfi de acord cu astfel de mãsuricare ne discrimineazã pe motivcã suntem niºte oameni sãracicare nu avem niciun fel de veni-turi. Motiv pentru care nu neputem achita datoriile. În plus,

pe tot blocul, avem un singurapometru, instalat într-o groapãinundatã ºi plinã de dejecþii, carenu înregistreazã consumul efectivde apã. Ne-au tãiat apa, deci,vom muri de sete”, a declaratClaudia Sârb. “Am un copilcãruia nu pot sã-i spun cã dacãîi este sete nu are de unde beaapã. Ce o sã ne facem? Deunde o sã mai luãm apã? Avem

datorii, ãsta este adevãrul, darnu avem locuri de muncã aºa cãnu avem cum sã plãtimrestanþele”, a spus ºi LoredanaMunteanu care are o datorie,cãtre furnizorul de apã potabilã,în valoare de 500 de lei.

Dupã cum au precizatreprezentanþii Apa Servfurnizarea apei potabile va fireluatã doar în momentul în care

locatarii din respectivul bloc îºivor mai achita, mãcar, o partedin datoriile restante. Pânã atun-ci, nu vor mai exista niciun felde negocieri sau înþelegeri… Înprezent, dintre cele 118 familiidomiciliate acolo, 107 au debiterestante, în valoare totalã de51.077 de lei. “În urmã cu olunã de zile, când am efectuat o

operaþiune similarã de sistare afurnizãrii de apã, 58 de locatari,dintre cei 107 restanþieri, aufãcut cereri pentru reeºalonareadatoriilor. Niciunul dintre aceºtia,însã, nu a respectat termeneleân care s-au angajat sã-ºi achiterestanþele. Ceilalþi nu au avutnici mãcar bunul – simþ sã facãcereri de reeºalonare a datori-ilor. Am purtat discuþii cu pri-marul, cu liderul celor din bloculde locuinþe sociale, Marius Rad,dar nu s-a întâmplat nimic. Prinurmare, cu începere din ziua deluni, 27 august, nu le vom maida apã pânã nu vom avea cevaîncasãri. Îmi este milã de ei dar,pânã nu or plãti, vor rãmânefãrã apã”, a declarat CostelAvram, director general SC ApaServ Valea Jiului SA Petroºani.

Pe de altã parte, dupãvenirea noului director la ApaServ a crescut ºi consumul deapã potabilã de la unele dintresocietãþile comerciale din ValeaJiului. Mai exact, patronii defirme au început sã declare ºi sãplãteascã adevãratul consum deapã pe care îl efectueazã!

Mircea NISTOR

Afarã plouã, în case e secetã

Învinºi de hoþii de capace

M uncitorii de laSC Termoficare

SA executã în acestezile o lucrare de schimbare a magis-tralei din unele puncteale Petroºaniului.

În prezent, ei au ajuns înzona cimitirului, aici unde ºiaccesul auto a fost blocat peperioada derulãrii lucrãrilor.“Aceastã lucrare cuprindeschimbarea magistralei peagent primar începând cuzona de la Capela Bobocu ºipânã în zona RestaurantuluiRomânaºul Vesel”, ne-a

declarat Ovidiu Munteanu,director SC Termoficare SAPetroºani.

Deºi SC Termoficare SA,societatea care se ocupã cufurnizarea agentului termic însistem centralizat, este îninsolvenþã, a câºtigat aceastãlucrare de la SE Paroºeni SA,pentru cã plata se face încompensarea cu energie, ceeace ar însemna diminuareadatoriei mari pe care firma auare cãtre Termocentralã. De

asemenea, la Petroºani, înacest an s-au fãcut mai multeinvestiþii în sistemul centralizatde termoficare. “Principalainvestiþie care este în pro-porþie de 99 % realizatã estereþeaua nouã care s-a fãcut laPT 10 A, în zona Dimitrov ºicare cuprinde inclusivbranºamentul pentru viitoareacatedralã care se va construi”,a mai spus Ovidiu Munteanu.

Luiza ANDRONACHE

Se schimbã magistralala Petroºani

ffffoooottttoooo SSSSoooorrrr iiiinnnn TTTTiiii þþþþeeeessssccccuuuu

ffffoooottttoooo SSSSoooorrrr iiiinnnn TTTTiiii þþþþeeeessssccccuuuu

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 august 20121100 Diverse

H O R O S C O P 2 9 a u g u s t 2 0 1 2

Alãturi de partenerul de suflet veipune la punct proiecte de interescomun ºi te vei simþi mai înlargul tãu. Pe cât posibil nu telãsa influenþat de comentariileunor persoane rãutãcioase.Nevoia de cooperare, de dialogva fi mare în aceastã perioadã.

Atât fizic, cât ºi mintal eºti efi-cient ºi reuºeºti sã faci faþã cusucces în activitãþile în care teimplici. Un eveniment oarecumneaºteptat îþi va pune nervii lagrea încercare, dar numai pentrupuþin timp. Vei fi tentat sã încer-ci unele schimbãri.

Partenerul de suflet ar puteaavea o realizare socio-profesion-alã de care vã veþi bucura împre-unã. Dacã ai în vedere uneletratative pentru a încheia oafacere, ºansa este de partea ta.Oricum, tot ce þine de semnareaactelor oficiale poate fi rezolvat.

Eºti foarte interesat de tot ce seîntâmplã la serviciu, dar nureuºeºti sã te concentrezi la totce ai de fãcut. Ar fi bine dacã aiapela la sprijinul celor apropiaþi,mãcar pentru a te sfãtui asupradeciziilor pe care urmeaza sã leiei.

Eºti cam impulsiv ºi ai tendinþade a te implica în tot felul deacþiuni fãrã o maturã chibzuinþã.Chiar dacã þi se pare cã cei dinfamilie nu au dreptate, nu tre-buie sã te implici în discuþii încontradictoriu. Proiectele talepot fi puse în practicã oricum.

Starea psihicã este bunã ºi acestlucru te ajutã sã te menþii înformã pe tot parcursul zilei.Atmosfera la serviciu va fi plã-cutã, aºa cã eforturile pe care levei face nu te vor obosi. Intuiþiate-ar putea ajuta sã iei o deciziecare îºi va demonstra eficienþa.

Starea ta fizicã nu este dintrecele mai bune, aºa cã ai facebine sã nu te implici în activitãþicare sã te suprasolicite. Mareatenþie, cãci o suferinþã maiveche ar putea reveni în atenþiata. La serviciu te vei confruntacu situaþii mai dificile.

Beneficiezi de un excelent echili-bru energetic, ceea ce îþi permitesã faci faþã unor activitãþi dintrecele mai diverse. Pretenþiile talesunt exagerate ºi acest lucrupoate genera mici neînþelegeri înrelaþia cu partenerul de suflet.

La serviciu vor exista unele fricþi-uni cu colegii, dar vei gãsirepede o cale de a rezolvalucrurile. Este posibil sã faciunele schimbãri în ceea cepriveºte situaþia profesionalã. Nute grãbi ºi gândeºte-te de douãori înainte de a lua o decizie.

Partenerul va avea de finalizat unproiect, iar ajutorul tãu i-ar puteafi de un real folos. Dacã doreºtisã-l convingi sã-þi accepte prop-unerile, aceastã zi se va dovedideosebit de favorabilã, cucondiþia sã dai dovadã de diplo-maþie.

Este posibil ca o suferinþã maiveche sã se amelioreze sau chiarsã-ºi gãseascã rezolvarea. Veicheltui ceva bani pentruîmbunãtãþirea sãnãtãþii, iarefectele nu vor întârzia sã aparã.Din punct de vedere financiarsituaþia va fi stresantã.

Evitã discuþiile pe teme financia-re! ªi comunicarea cu colegii îþiva aduce bucurii. Fii prudent înrelaþia cu ºefii! Oricum, poþimiza pe sprijinul fiinþei iubitepentru punerea în practicã aproiectelor tale. Ai putea încercasã-þi foloseºti eficient calitãþile.

DN 7 Deva - Sântuhalm -Simeria � DJ 687Cristur - Hunedoara � DJ 687 Hunedoara -

Hãºdat � DN 66 Cãlan - Bãcia � DN7 Mintia

- Veþel � DN7 Veþel - Leºnic � DN7 Leºnic -Sãcãmaº � DN7 Ilia - Gurasada � DN7Gurasada - Burjuc � DN7 Burjuc-Zam �

Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelulde Jos - Bejan � Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1

Decembrie

AAAAmmmmppppllllaaaassssaaaarrrreeeeaaaa RRRRaaaaddddaaaarrrreeeelllloooorrrrîîîînnnn jjjjuuuuddddeeeeþþþþuuuullll HHHHuuuunnnneeeeddddooooaaaarrrraaaa

MMMMiiiieeeerrrrccccuuuurrrr iiii 22229999 aaaauuuugggguuuusssstttt 2222000011112222

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

pentru miercuri, 29 august 2012, -Petroºani 9:00-15:00. Zona afectatã esteCartier Carpaþi, 9 Mai, Al. Trandafirilor, Al.

Poporului, Nicolae Bãlcescu. Motivul esteschimbare amplasament hidrant în parcul

I.L.Caragiale, Vulcan 9:00-15:00. Zonaafectatã este Cartierul Micro 3 B. Motivul

restricþiei este demontare vanã Dn 200 mm -Moriºoara, Lupeni 10:00-15:00. Zona

afectatã este Cartier Braia. Motivul restricþieieste anulare branºamente ilegale pe str.

Spiru Haret, garaje, zona bl. 5 Vã mulþumim pentru înþelegere!

Conducerea ApaServ Valea Jiului

aaaannnnuuuunnnnþþþþãããã rrrreeeessssttttrrrr iiiiccccþþþþ iiii iiii

SSSS....CCCC.... AAAAPPPPAAAASSSSEEEERRRRVVVV VVVVAAAALLLLEEEEAAAA JJJJIIIIUUUULLLLUUUUIIII SSSS....AAAA....

M ai este delucru la

Centrul Civic de laPetroºani, deºi încâteva zile, aceastãmare lucrare ar fitrebuit sã fie gata.

Firma constructoare asolicitat însã o amânareîn procesul de finalizare,în ideea de reuºi sã ducãla bun sfârºit planul deexecuþie. “La CentrulCivic s-a fãcut o solicitarede prelungire ºi probabilvom prelungi cu douãsãptãmâni termenul definalizare a lucrãrilor,ceea ce înseamnã pânã

undeva la jumãtatea luniiseptembrie”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, pri-marul Municipiului

Petroºani.Cã aici lucrurile s-au

mai complicat pe parcursºi a trebuit o prelungire

a termenului este oare-cum de înþeles, þinândseama de complexitateaproiectului. Însã, tot

acum, laînceputul sãptãmânii încurs, un alt proiect ar fitrebuit deja sã fie termi-nat. Vorbim de PiaþaDacia din CartierulAeroport, despre careprimarul Petroºaniuluispune cã… este gata.“Ei se vor încadra în ter-menul prevãzut de con-tract ºi au fãcut dejasolicitarea cãtreServiciul deAdministrarea aDomeniului Public ºiPrivat pentru efectuarearecepþiei. În termen de10 zile, recepþia va fi

fãcutã, iar dupã aceeaurmeazã utilarea haleicu mese ºi cu tot ce estenevoie”, a mai spus pri-marul Iacob Ridzi.

Realitatea de la faþalocului, îl contrazice,însã pe edil. Ieri, celpuþin, Piaþa Dacia eraîncã un ºantier, iarmuncitorii lucrau de zor.Dacã se vor încadra saunu în acel termen de 10zile pânã la efectuarearecepþiei, rãmâne devãzut.

LuizaANDRONACHE


C ostel Stroe, tânãrulbãtut cu sãlbãticie

de doi poliþiºti din Uricanipânã când n-au mai avutvlagã, dupã cumpovesteºte chiar victima,nu suferã de schizofrenie.Medicii specialiºti de laSpitalul Zam confirmãacest lucru ºi cred cã nuera nevoie nici deinternarea cu forþa la careau recurs poliþiºtii.

Dupã principiul „corb la corbnu-ºi scoate ochii” poliþiºtii dinUricani fac tot posibilul sã-ºisalveze colegii care au bãtut untânãr de 31 de ani ore în ºirpânã i-au rupt maxilarul ºi l-audesfigurat, dupã cum susþinevictima. Pentru cã a intrat îngreva foamei, nemulþumit defaptul cã bãtãuºii lui nu suntmãcar suspendaþi din serviciupânã la finalizarea anchetei,Costel Stroe a fost momit într-oambulanþã de oamenii legii ºiinternat la Spitalul de PsihiatrieZam. Mai mult a fost ºi o pre-siune au recunoscut mediciicare s-au sãturat sã fie „soldaþi”într-un rãzboi ce nu-i al lor.

Aceºtia explicã foarte clar:„Costel Stroe nu suferã deschizofrenie. E o pãcãlealã, nicivorbã, nu are nicio boalã psihicã. Acum, poliþiºtii nu auinventat-o de la ei, era trecutãpe o hârtie de un medic nespe-cialist”, ne-a precizat un medicspecialist de la Spitalul Zam.

I -au confiscat tele-foanele

ªeful Poliþiei Uricani, DanMocanu, aflat în concediu înmomentul agresiunii a încercatsã explice cât de „periculoasã”este victima subordonaþilor lui ºi

de ce trebuia dusã la nebuni.Totuºi acest lucru nu ar justificaîn vreun fel bãtaia administratã,însã comisarul spune cã „dacãpoliþiºtii sunt vinovaþi ºi anchetaconstatã acest lucru, ei vor tre-bui sã rãspundã”. Mai mult,odatã dus la Zam, Costel Stroea rãmas ºi fãrã telefoanelemobile care i-au fost luate depoliþiºtii din Uricani. Abia luniseara acestea au fost predatesusþine familia bãrbatului fãrãvreun proces verbal ori alt doc-ument justificativ prin care sã seînþeleagã pe ce motiv aparatelei-au fost confiscate. ªeful

Poliþiei Uricani a explicat cãaparatele au fost luate în cus-todie de poliþiºti în baza unuitemei legal. „Existã documenteîn baza cãrora s-au luat tele-foanele ºi apoi au fost retur-nate. Nu-ºi permite nimeni sãîncalce legea, eu nu-mi permitdupã atâþia ani de activitate înPoliþie”, a precizat ºeful PoliþieiUricani. Costel Stroe a fostexternat ieri-marþi de la Spitalulde Psihiatrie Zam cu un docu-ment care atestã cã nu estenebun, are discernãmânt ºilocul lui nu este într-un ospiciu.Prin Uricani umblã zvonul cãStroe nu va rãmâne mult timpliber. Este cercetat pentru alte

infracþiuni ºi cum s-a reuºit sãobþinerea unui mandat pentrua-l interna la nebuni, la fel se vaobþine ºi mandatul de arestarepreventivã. Mocanu spune cãbãrbatul face obiectul unorcercetãri penale dar el nu arputea afirma aºa ceva ºi oricum„mãsura dacã se impune nu oiau poliþiºtii ci este cerutã deParchet ºi procurori”. Stroe asusþinut cã a fost bãtut cu bes-tialitate de doi poliþiºti dinUricani ºi are nevoie conformcertificatului medico legal decirca 40 de zile de îngrijiri me-dicale pentru a se recuperadacã nu intervin complicaþii.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Eliberat de la Zam ºi apoi arestat?

Toamna vine cu prelungiri la Petroºani

C ine s-ar fi gândit vre-odatã cã Judecãtoria

din Petroºani, Brad,Haþeg, sau oricare alta dinHunedoara, este un loc deamuzament ?

ªi dacã nu vã vine a crede,atunci vã spunem noi cã aºa staulucrurile. Nu oriunde, ci în spaþiulvirtual. Asta chiar dacã în sãlile dejudecatã situaþiile nu sunt dintrecele mai amuzante.

Totuºi, vizitatorii site-ului acesteiinstituþii, în afarã de faptul cã potafla exact cât e ceasul (asta dacãau defect ceasul de la monitor),pot sã se ºi amuze. Nu e nicioîntâmplare, iar cine acceseazãpagina Tribunalului Hunedoara lahttp://tribhd.nicolaelupsa.ro/Amuzament.htm poate sã se ºi amuze.

Acolo, reprezentantul BirouluiInformatic al TribunaluluiHunedoara, Nicolae Lupºa apostat mai multe filmuleþeamuzante ºi a creat o secþiunespecialã pentru „amuzament”.

Asta aºa ca sã mai descreþeascãfrunþile încruntate ale celor carecautã vreo soluþie datã de una din-tre instanþele hunedorene.

Diana MITRACHE

Glume la Tribunalul Hunedoara

P romovareareºedinþei de

judeþ se va face pebani europeni.

Ministerul DezvoltãriiRegionale ºi Turismului,în calitate de Autoritatede Management pentruREGIO - ProgramulOperaþional Regional2007-2013, Direcþiapentru GestionareaFondurilor Comunitarepentru Turism, în calitatede Organism Intermediarpentru REGIO -Programul OperaþionalRegional 2007- 2013 ºiUnitatea Administrativ -Teritorialã MunicipiulDeva, în calitate de bene-ficiar, au semnat, pe27.08.2009, Contractulde Finanþare Nr.516/27.08.2009 pentruproiectul “Promovareapotenþialului turistic alobiectivului “Zona urbanãDealul Cetãþii ºi Centrulistoric al MunicipiuluiDeva”, în valoare de999.183,50 lei.

Obiectivul general alproiectului a fost promo-varea potenþialului turistical obiectivului “Zonaurbanã Dealul Cetãþii ºiCentrul istoric alMunicipiului Deva” pen-tru dezvoltarea economi-cã integratã durabilã aturismului ºi a activitãþilorconexe în MunicipiulDeva, Regiunea de dezvoltare Vest.

Obiectivul specific alproiectului l-a reprezentatcreºterea vizibilitãþii ºiatractivitãþii obiectivuluituristic “Zona urbanãDealul Cetãþii ºi Centrulistoric al MunicipiuluiDeva” prin dezvoltarea ºiimplementarea de pro-duse ºi activitãþi de mar-keting specifice turismuluicultural ºi istoric.

D ealul CetãþiiDeva...

...este o arieprotejatã, de interesnaþional, ce corespundeinei rezervaþii naturale de

tip mixt. Rezervaþia natu-ralã are o suprafaþã de30 ha ºi pe lângã impor-tanþa istoricã (prezenþacetãþii medievale), conulvulcanic format dinandezite, rezervaþia natu-ralã adãposteºte o vege-taþie de interes fito-geografic. Dealul Cetãþii(371 m), de origine vul-canicã, având formã unuitrunchi de con ºi careoferã o priveliºte min-unatã asupra VãiiMureºului. Dealul Cetãþiieste rezervaþie naturalãdatoritã speciilor rare aleflorei ºi existenþei vipereicu corn (ViperaAmmodytes). Pe vârfuldealului sunt ruinelecetãþii (Cetatea Devei)construitã în secolul XIIIîn timpul invaziilor mon-gole, în perioada romanãtimpurie. Dezvoltareaoraºului din secolele careau urmat este o con-secinþã a protecþiei oferitede fortãreaþã. Ca centrumilitar ºi administrativ ajucat un rol important înistoria Transilvaniei. În1849, chiar înainte deînfrângerea revoluþiei dinEuropa Centralã, dupãretragerea generaluluiBem ºi ocuparea

fortãreþei, aceasta a fostdistrusã de o puternicãexplozie cauzatã deaprinderea unor explozividin depozit. Ruinele audevenit monumentistoric. Mergând pe alei

ºerpuite pânã în vârfuldealului, acestea pot fivizitate oferind totodatãvizitatorilor o minunatãpanorama asupra vãii. Altmonument istoric impor-tant, construit în secolulXVII.

Munþii Retezat suntdintre cei mai sãlbatici ºifrumoºi munþi stâncoºidin Carpaþi. Ei constituieo zonã de conservare anaturii - Parcul NaþionalRetezat - pentru fru-museþea ºi unicitateapeisajului sãlbatic ºi pen-tru numeroasele lacuri

glaciare ºi specii deplante ºi animale demunte - parcul devenindcelebru pentru populaþiade zimbri. Munþii oferã omare varietate de locuripropice alpinismului,

pãrþii pentru schi, poteciºi cabane.

Promovarea obiectivuluituristic s-a realizat prinintermediul mai multormateriale distribuite la

nivelul Regiunii Vest ºi înoraºele mari din þarã.Astfel au fost împãrþite 20de mii pliante, 12 mii debroºuri ºi DVD-uri.Totodatã au fost realizatebannere ºi meshuri. Înplus, promovarea reºe-dinþei de judeþ s-a realizatºi prin intermediul site-uluiwww.turism-deva.ro

Campania de dis-tribuire a materialelor depromovare a avut caimpact creºterea vizibil-itãþii obiectivului turistic lanivel naþional, conturân-du-se astfel un produsturistic puternic,reprezentând în acelaºitimp un mijloc de pro-movare ºi valorificare aistoriei ºi culturiiMunicipiului Deva.Proiectul a fost finanþatdin Fondul European deDezvoltare Regionalã,

prin REGIO - ProgramulOperaþional Regional2007-2013, Axa priori-tarã 5 “Dezvoltarea dura-bilã a turismului regionalºi local”, Domeniul majorde intervenþie 5.3“Promovarea potenþialu-lui turistic ºi crearea infra-structurii necesare, înscopul creºterii atractiv-itãþii României ca desti-naþie turisticã”.

Valoarea totalã aproiectului a fost de999.183,50 lei din care:valoarea eligibilã neram-bursabilã din FondulEuropean de DezvoltareRegionalã 712.852,50LEI, valoarea eligibilã nerambursabilã din bugetul naþional109.024,50 Lei,Cofinanþarea eligibilã a be-neficiarului 16.773,00 lei.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 august 201212 Turism

FFoonndduurrii eeuurrooppeennee ppeennttrruu pprroommoovvaarree

CCaappiittaallaa jjuuddeeþþuulluuii HHuunneeddooaarraa pprroommoovvaattãã ddee MMDDRRTT ccuu bbaannii eeuurrooppeennii

cronica vai jiului

Documents