cronica romanului februarie 2010

7/24/2019 Cronica Romanului februarie 2010

1/20

IoachimB|C|UANUL

Episcop-vicaral

ArhiepiscopieiRomanului[iBac\ului

Postul Mare este conceput ca un timp alre`nnoirilor, al preg\tirilor pentru a primi de laDumnezeu harul cel t\m\duitor al poc\in]ei,care produce acea schimbare substan]ial\ a mo-dului de a gndi [i f\ptui.

Avem, cteodat\, con[tiin]a `nc\rcat\ [i su-fletul bolnav, trupul purtnd pe umerii s\i piatrainfirmit\]ilor, p\catelor, imperfec]iunilor. ~n ne-putin]a noastr\, `ncerc\m de multe ori s\ ne eli-ber\m, s\ ne restaur\m fiin]ial. ~ns\ p\catele [if\r\delegile s-au ag\]at `n a[a m\sur\ de fiin]anoastr\, `nct abia ne trm, continund, cugreutate, s\ tragem dup\ noi desaga mizerabil\,`nc\rcat\ cu tot felul de blestem\]ii, pe caleasinuoas\ [i plin\ de ncerc\ri agolgotei fiec\ruiadintre noi.

Dar Domnul Iisus ne a[teapt\ `ntru r\bdare,ar\tndu-ne c\ El este Calea, Adev\rul [iVia]a (Ioan 14, 6). Ar trebui, `n mod deliberat,s\ plec\m pe Calea aceasta, singura careschimb\ [i men]ine fiin]a noastr\ altoit\ pe vi]a-Hristos [i care este marcat\ cu semne aledragostei Lui. Dar potrivnicul nostru vr\jma[,diavolul, ne `mpiedic\ [i ne [icaneaz\, a[ezn-du-ne `nainte tot felul de obstacole [i `ncercnd

s\ ne ademeneasc\ cu tot felul de ispite, ca s\dezn\d\jduim [i s\ ne abatem de la calea pe carene-a indicat-o Hristos a o parcurge. De aceea,Biserica, asemenea unei mame iubitoare de fii,este cea care, `ncorporndu-ne `n trupul ei, neindic\ perspectiva c\ii `ndumnezeirii noastre.Timpul marelui post este cel care ne ajut\ s\preg\tim bucuria restaur\rii [i a `nvierii dinmoartea p\catelor.

Timpul `n care se `nte]e[ter\zboiul nev\zut

~n timpul acestei perioade, noi trebuie s\murim de dou\ ori. Mai `nti, cu Hristos, CelCare a luat asupra Sa toate p\catele noastre, ]in-tuindu-le pe cruce [i apoi `ngropndu-le `n tene-brele mormntului. Ca [i Nicodim din Evanghe-lie, ne putem `ntreba: Cum putem muri cu Hris-

tos pentru a `nvia, apoi, `mpreun\ cu El? Avndca icoan\ jertfa hristic\, trebuie s\ purt\m cudemnitate cre[tin\ necazurile, sup\r\rile, bolile,ca pe o cruce pe care trebuie s\ ne r\stignim `nmod spiritual, a[a cum Hristos S-a r\stignit `nmod real. Dac\ reu[im aceast\ performan]\,`nseamn\ c\ murim `mpreun\ cu El [i El moare`mpreun\ cu noi.

~n al doilea rnd, trebuie s\ murim p\catului.

Altfel spus, trebuie s\ preg\tim con[tiin]anoastr\, sufletul nostru, via]a noastr\, `n a[am\sur\ `nct p\catul s\ devin\ pentru noi nupl\cerea fiin]ei, ci du[manul ei. Acest lucru serealizeaz\ printr-o continu\ ascez\ [i d\ruire desine. Adic\ germineaz\ `n noi momentul venirii`n sine, acea trezire a con[tiin]ei care esteprimul imbold al re`ntoarcerii `n spa]iul ecle-sial, unde ne a[teapt\ P\rintele luminilor. Daracest moment al deturn\rii din calea p\catuluideclan[eaz\, `n acela[i timp, r\zboiul nev\zut,despre care vorbe[te Sfntul Nicodim Aghiori-tul, lupt\ duhovniceasc\ `n care r\ul `[i va ar\tafor]a sa. P\catul devine, astfel, du[manul nostru.

~n m\sura `n care nu-l mai accept\m, el iachipul unei fiare turbate, `ncercnd s\ mu[te, ca[i mai `nainte, din sufletul nostru. Hristos [iSfin]ii P\rin]i ne `ndeamn\ s\ nu ced\m nici-cum, chiar dac\ ne reg\sim `n fa]a unui adversarsuperior for]elor noastre limitate [i sl\b\noage.

3anul II (X) nr. 2

EDITORIAL

Postul Mare, timpul reflec]iei,poc\in]ei [i purific\rii

Anul acesta, Postul Mare`ncepe `n luna februarie,ziua a cincisprezecea.Majoritatea cre[tinilor

ortodoc[i [tiu, sau cel pu]inintuiesc, c\ acest timpliturgic este cel mai complexdin anul bisericesc. Estetimpul `n care ei `ncearc\s\-[i schimbe maniera devia]\ [i s\ fie mai`ndrepta]i `n fa]acon[tiin]elor lor. Vom`ncerca s\-i ajut\m `n

aceste demersuri spirituale,prin `nv\]\turile careurmeaz\ a fi prezentate `nnumerele din februarie [imartie ale revistei noastre.


2/20

S\ ne angaj\m la lupt\, c\ci neputin]ele noastrevor fi mic[orate prin harul lui Dumnezeu, fac-ult\]ile mentale ale fiin]ei vor fi `n]elep]ite pen-tru a g\si metode de `nvingere a du[manului. Deaceea, Postul Mare este asemuit cu plecarea`ntr-un pustiu, unde vom duce lupta cu for]elenev\zute ale r\ului.

Omul, `n]elept administratoral darurilor divine

Postul de 40 de zile, care precede SfintelePa[ti, este o tradi]ie `mpropiat\ `n via]a cre[tini-lor din zorii Bisericii primare. Nu putem afirmac\ primii cre[tini au stabilit tradi]ia postului. Ei

nu au f\cut altceva dect s\ dea conota]ie hristic\la ceea ce exista ca practic\ la multe popoarep\gne. ~n Biserica primelor secole, postul eralegat de perioada de preg\tire a botezului. Maitrziu, dup\ ce Biserica s-a institu]ionalizat,cre[tinii i-au dat postului un alt sens, acela de actde cult. Ast\zi, Biserica recapituleaz\ experien]ade veacuri a cre[tinilor care au tr\it via]a `nHristos [i prin Hristos, Cel ce ~nsu[i a postit [ine-a ar\tat valoarea duhovniceasc\ a postului.

Pentru mul]i cre[tini, ast\zi, cuvntul post`nseamn\, `n primul rnd, abstinen]\ de la anu-mite alimente. ~n realitate, postul adev\rat are [iun alt sens, mult mai profund. S\ insist\m pu]in.

Omul este o fiin]\ complex\. Prin natura sanu este nici carnivor, nici ierbivor, vegetarian;deci, nu a fost programat de Creator pentru untip anume de alimente. Poate s\ consume totfelul de hran\ comestibil\, adaptat\ metabolis-mului s\u. Totu[i, atunci cnd trece de la hranavegetal\ la cea animal\, el resimte o schimbare`n organism. Schimbarea alimenta]iei constituieun factor important de evolu]ie a naturii umane,chiar social-culturale, nu numai religios-morale. De-a lungul devenirii sale intelectuale[i spirituale, omul s-a `ntrebat dac\ a se hr\nidin carnea animalelor comestibile nu `nseamn\a fi contrar [i d\un\tor fiin]ei sale, c\ci el, cafiin]\ con[tient\, care are responsabilitatea`ntregii crea]ii, ar trebui s\ se ab]in\ de la a`ntrerupe via]a unor viet\]i pentru a se hr\ni.Mul]i gnditori cre[tini s-au `ntrebat de ceHristos, `n Evanghelie, nu a proclamat princip-iul indian ahisma, care `nseamn\ a nu omor`animalele. ~ntrebarea nu a avut pn\ `n prezentun r\spuns satisf\c\tor. ~n fapt, nu exist\ vreoporunc\ de niciun fel `n Scripturi `n acest sens.Ba din contra, dup\ `ncetarea potopului, cndcurcubeul pecetluie[te leg\mntul lui Dumne-zeu cu Noe, acesta prime[te porunca de a sehr\ni [i din carnea animalelor, a[a cum mai`nainte se hr\nise doar din vegetale: Tot ce se

mi[c\ [i ce tr\ie[te s\ v\ fie de mncare; toatevi le-am dat ca [i iarba verde (Facerea 9, 3).Aceast\ porunc\ referitoare la hrana omuluiprovenit\ din carnea animalelor trebuie evaluat\`n contextul unei alte porunci, dat\ proto-p\rin]ilor, iar prin ei [i nou\: Cre[te]i [i v\`nmul]i]i [i umple]i p\mntul [i-l st\pni]i(Facerea 9,1), din care reiese faptul c\ omul tre-buie s\ fie un `n]elept administrator al darurilordivine din crea]ie [i nu un risipitor al lor. Omul,ca singura fiin]\ con[tient\ [i ra]ional\, nu tre-buie s\ fie doar consumator, ci [i mediator alproniei divine. Ba mai mult, i se impune datoriade a `ngriji bine vie]uitoarele: Cel drept aremil\ de vite, iar inima celui r\u este f\r\`ndurare (Pilde 12,10). Scriptura VechiuluiTestament este plin\ de jertfe, iar cea a NouluiTestament este mai nuan]at\, dar nu paradoxal\.N\frama lui Petru (Fapte 11, 5-9) r\mne em-blematic\. ~n crea]ie nu exist\ viet\]i bune [i

februarie 2010

EDITORIALBiserica recapituleaz\ experien]a de veacuri acre[tinilor care au tr\it via]a `n Hristos [i prinHristos, Cel ce ~nsu[i a postit [i ne-a ar\tat

valoarea duhovniceasc\ a postului.

Cronica RomanuluiCronica Romanului4Buletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

Prima duminic\ premerg\toare Pos-tului Mare se nume[te Duminica vame-[ului [i fariseului, dup\ parabola din pe-ricopa evanghelic\ ce se cite[te la SfntaLiturghie (Luca 18, 10-14).

Hristos Domnul ne explic\ cum [i cuce con[tiin]\ trebuie s\ ne prezent\m `nfa]a Lui, dac\ ni s-au deschis u[ile poc\-in]ei, aceasta observndu-se din maniera

de prezentare `n fa]a Domnului a dou\personaje.

Primul, fariseul, se prezint\ `n modorgolios, plin de vanitate, seme], plin deel `nsu[i, care `ntr-adev\r observ\ la liter\toate prescrip]iile legii, nefiind nici ban-dit, nici ho], nici uciga[, r\pitor etc [i `[iprezint\ ofranda sa Domnului: Doamne,~]i mul]umesc c\ nu sunt ca ceilal]i oa-meni, r\pitori, nedrep]i, adulteri, sau caacest vame[; postesc de dou\ ori pes\pt\mn\, dau zeciuial\ din cte c[tig.etc (Luca 18, 11-12). Altfel spus: Doam-ne, `]i mul]umesc c\ sunt curat `naintea Ta,

prin propriile mele puteri. ~n spatele lui, `nacela[i spa]iu sacru, tot `naintea Domnului, unvame[, adic\ un repudiat al societ\]ii, cu fa]aplecat\, `[i bate pieptul cu pumnul, re-cunoscndu-[i nu faptele bune, pe care nu leare, ci nelegiuirile, zicnd: Dumnezeule, fiimilostiv mie, p\c\tosului!. (Luca 18,13).

Apoi, Hristos concluzioneaz\, afirmndc\ acesta din urm\ s-a `ntors mai `ndreptatla casa sa (Luca 18,14), adic\, cel ce era p\-c\tos, dar p\c\tos smerit, care-[i recunoa[tef\r\delegile [i nedrept\]ile, se afl\ maiaproape de Dumnezeu dect cel care esteconvins c\ este drept. A te justifica, autoa-precia, `nseamn\ a fi incapabil de progresspiritual. Autosuficien]a moral\ [i spiritual\este semnul c\ `ncerci s\ te define[ti f\r\Dumnezeu. Este ca [i cursul unui ru, carestagneaz\. {i [ti]i ce `nseamn\ ca o ap\ s\

stagneze? Devine fetid\, transformnd locul

unde este `ntr-o balt\ greu mirositoare,neprimitoare [i resping\toare. A[a este [i su-fletul care nu se mi[c\ `n lumina lui Hristosprin poc\in]\, ascez\, osteneal\. Nu este bines\ te declari tu, pe tine `nsu]i, c\ e[ti sfnt,pentru c\ n-ai comis crime, n-ai asuprit, n-aijudecat pe al]ii. Sfin]ii aveau aureol\, dar nu[i-au v\zut-o singuri niciodat\, pentru c\,atta vreme ct tr\iau pe p\mnt, se consid-erau cei dinti p\c\to[i [i cereau de laDumnezeu, asemenea vame[ului, ca Acestas\ le fie milostiv. A cere mil\ de laDumnezeu `nseamn\ a-]i recunoa[te gre[elilecomise [i a spera `n bun\voin]a luiDumnezeu, Care va face cum va voi El.

Doamne, fac\-se voia Ta `ntru noi, caresuntem gata ca Tu s\ vii `n s\la[ul sufletelornoastre [i noi s\ lucr\m prin Tine, nu voianoastr\, ci a Ta.

Duminica vame[ului [i fariseului:

Mntuirea c[tigat\prin mila lui Dumnezeu[i poc\in]a oamenilor


3/20

Cre[tinul care-[i asum\ experien]a celor patru posturi de pestean, de[i pierde ceva din punct de vedere fizic, trupesc, c[tig\ cumult mai mult din punct de vedere sufletesc, c\ci orice abstinen]\este un efort al fiin]ei noastre interioare nu ca experien]\ `n sine,

ci ca un mijloc de a ne face mai accesibili iubirii divine.

5anul II (X) nr. 2

viet\]i rele, ci, dup\ sintagma patristic\, toatesunt curate celui curat.

Via]a ca act de cultPrin urmare, nu-i nicio porunc\ scripturis-

tic\ expres\ `n care s\ se arate c\ omul trebuies\ fie numai vegetarian. Dar `n anumite pe-rioade ale anului, a[a cum spune un teolog oc-cidental ortodox (episcopul Antoine Blaum)omul trebuie s\ se `nal]e deasupra instinctuluide a fi m\celar. Efectele acestei abstinen]e tre-buie s\ le simt\ nu numai `n trupul s\u, ci [i `n

suflet. Este demonstrat faptul c\ atunci cndtrupul `ncepe s\ renun]e la carne, devine mailejer [i chiar mai s\n\tos.

Sunt, deci, anumite schimb\ri `n maniera dehran\ [i de comportament, care favorizeaz\via]a spiritual\, duhovniceasc\. Alimenta]iaeste o participare sau o form\ de comuniune curoadele naturii. Pinea, spre exemplu, estetrupul grului; mnc\rurile din legume suntconstituite din trupurile plantelor. Noi, prinhrana de toate zilele cu care ne `ntre]inem exis-

ten]a biologic\, comunic\m cu natura `ncon-jur\toare. Prin alimente devenim con-sangvini cu crea]ia lui Dumnezeu. Crea]iatr\ie[te prin noi, atta vreme ct o consum\m `nmod con[tient. Evident c\ putem mnca [i dincarnea animalelor, dar acestea, atunci cnd suntsacrificate sufer\, au team\, sunt torturate [icnd le consum\m carnea, consum\m toateaceste st\ri ale lor. ~ntr-adev\r [i plantele auvia]\, `ns\ nu au acela[i metabolism ca ani-malele. Ele se hr\nesc din lumin\ [i ap\ (foto-sinteza), iar atunci cnd le consum\m `n timpulpostului, `nso]i]i de rug\ciune, lumin\ [i duhintr\ `n fiin]a noastr\. ~n orice caz, abstinen]a,

chiar temporar\ de la produse animale, este in-dubitabil un lucru minunat. Astfel, cre[tinulcare-[i asum\ experien]a celor patru posturi depeste an, de[i pierde ceva din punct de vederefizic, trupesc, c[tig\ cu mult mai mult dinpunct de vedere sufletesc, c\ci orice abstinen]\este un efort al fiin]ei noastre interioare nu caexperien]\ `n sine, ci ca un mijloc de a ne facemai accesibili iubirii divine. De fiecare dat\cnd zicem nu afectelor, ne fortific\m, ne`nduhovnicim, adic\ `nduhovnicim sim]irile

trupurilor noastre. {i invers, atunci cnd l\s\m`n fiin]a noastr\ s\ prevaleze afectele, sim]uriletrupe[ti, se creeaz\ degringolad\ fiin]ial\ [isl\bim suflete[te. Astfel, omul se afl\ la r\spn-tia a dou\ c\i, prin cele cinci sim]uri ale sale,care sunt asemenea unor ferestre, putnd s\respire harul divin sau s\ r\mn\ victim\ atenebrelor infernului. Reversul c\ii harice as-cendente este calea glis\rii iremediabile petreptele p\catului. Dac\ Euharistia este docto-ria nemuririi, p\catul este o otrav\ care`mboln\ve[te fiin]a, a[a cum cnt\m `nParaclisul Maicii Domnului: Pentru p\catelemele mi se `mboln\ve[te trupul, sl\be[te sufle-tul meu, N\sc\toare de Dumnezeu.

Postul mai are [i un alt folos duhovnicesc,acela de a trezi con[tiin]a c\ suntem `n fa]a luiDumnezeu pururea, indiferent de ceea cefacem. Cnd avem con[tiin]a c\ faptele noastretrebuie s\ se desf\[oare sub ochiul providen]ial[i atoatev\z\tor al lui Dumnezeu, atunci [i via]anostr\ devine un act de cult. Atunci cnd absti-nen]a de la mncare [i b\utur\ devine doar ocur\ de sl\bire, se pierde sensul religios al pos-

Duminica a doua din perioada de preg\tire pentru Postul Mare senume[te Duminica fiului risipitor, potrivit parabolei care se cite[te laSfnta Liturghie, luat\ din Evanghelia Sfntului Luca (15, 11-32).

Cei care au cultura pinacotecilor, poate au v\zut vreodat\ o copie sauchiar tabloul original al marelui renascentist Rembrandt, capodopera~ntoarcerea fiului risipitor. Este reproducerea `n culoare a prea-cunoscutei parabole despre acest fiu care a p\r\sit casa p\rintelui s\u,mnat fiind de orgoliul personal. ~ntoarcerea s-a produs dup\ venirea`n sine, ca o con[tientizare a `ndep\rt\rii, ruperii [i `nstr\in\rii demediul firesc al vie]uirii sale. Starea dramatic\ a fiului a provocat

`ntoarcerea [i primirea `n bra]ele protectoare ale lui Dumnezeu.Lumea, mai ales cea contemporan\, `[i g\se[te asem\narea `n acest

tablou, `n aceast\ sublim\ scen\. Ast\zi, `n mod egoist, umanitatea`ncearc\, ca [i babilonienii de odinioar\, s\-[i construiasc\ viitorul prinea `ns\[i, `n\l]ndu-se spre un absolut, spre o deificare proprie, f\r\s\ mai conteze pe Dumnezeu, Care r\mne, totu[i, r\bd\tor, `n fa]a u[ii[i a[teapt\ venirea lumii `n sine. A construi f\r\ Dumnezeu `nseamn\r\t\cire [i `ndep\rtare de scopul pentru care lumea a fost creat\. ~n acesttimp, Dumnezeu milostiv [i plin de iubire a[teapt\, a[teapt\ mereu.

Din Evanghelie, afl\m c\ fiul a revenit renun]nd la orgoliul pro-priu. Bine`n]eles c\ avea ru[ine s\ se `ntoarc\ ca un cer[etor, de vremece plecase ca un bog\ta[, dar s-a `ntors, s-a poc\it [i a fost reintegrat `niubirea lui Dumnezeu. De-ar face toat\ lumea la fel, s-ar instala via]aedenic\ `nc\ de pe p\mnt [i Dumnezeu ar fi totul `ntru toate [i toate ar

fiin]a prin El, `ntr-o continu\ comunicare [i primire a energiilor necre-ate ale iubirii dumnezeie[ti.

S\ lu\m aminte la fiul risipitor [i vom `n]elege care este adev\ratulsens al parcursului terestru al fiec\ruia dintre noi!

Duminica fiului risipitor:

C\l\toria lumii spre Dumnezeu

~ntoarcerea fiului risipitor,`n viziunea lui Rembrandt(cca. 1669)


4/20

EDITORIAL

februarie 2010

Firea uman\, separat\ `n individualit\]i,este rezultatul p\catului [i de aceea,

restaurarea ei se realizeaz\ prin negarea iubiriiegoiste [i `mproprierea iubirii filantropice.

Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

6

tului [i nu mai este o jertf\, o ascez\ ziditoare,nu mai este o liturghie. ~n astfel de situa]ie, tot

voalul sacru al vie]ii spirituale `[i pierde carac-terul de tain\: rug\ciunile [i lecturile spirituale

devin un pietism; participarea la sfintele slujbeo tradi]ie stereotip\.

Duminica s\pt\mnii a treia, preg\titoarepentru Postul Mare, se nume[te Duminica~nfrico[\toarei judec\]i sau a l\satului sec decarne. Din punct de vedere cronologic, ea co-incide cu vechea s\rb\toare p\gn\ a car-

navalului care marca `ncetarea perioadei hi-bernale [i `nceputul prim\veri i timpurii.Soarele `ncepe s\ fie prezent mai mult pebolta cereasc\, semn al apropierii S\rb\toriiluminilor de la Pa[ti. ~n Occident [i `n tradi]iaruseasc\, `n aceast\ zi de duminic\ [i-n toat\perioada s\pt\mnii urm\toare, hrana princi-pal\ este blini, un fel de cl\tite, care sim-bolizeaz\ soarele ce str\luce[te. Toate acestecutume vizeaz\ adorarea lui Dumnezeu, Carene-a dat via]a [i crea]ia, `n care s\ ne desf\t\mspre scopul cel bun.

Firea uman\, separat\`n individualit\]i,este rezultatul p\catului

~n aceast\ duminic\, la Sfnta Liturghie, secite[te din Apocalipsa Mic\ a SfntuluiEvanghelist Matei, `n care se vorbe[te desprecriteriile Judec\]ii de Apoi, ca `mpliniri aleporuncii iubirii fa]\ de cel\lalt: C\ci fl\mndam fost [i Mi-a]i dat s\ m\nnc; `nsetat amfost [i Mi-a]i dat s\ beau; str\in am fost [i M-a]i primit; gol am fost [i M-a]i `mbr\cat; bol-nav am fost [i M-a]i cercetat; `n temni]\ amfost [i a]i venit la Mine. (Matei 25, 35-36).Din aceste tulbur\toare cuvinte ale Supremu-

lui Judec\tor, `n]elegem c\ drumul spre Dum-nezeu nu este prin noi `n[ine, ci prin cel\lalt [icu cel\lalt. Este taina naturii umane createdup\ chipul lui Dumnezeu [i care presupunecomuniune interpersonal\. Firea uman\, sepa-rat\ `n individualit\]i, este rezultatul p\catului[i de aceea, restaurarea ei se realizeaz\ prinnegarea iubirii egoiste [i `mproprierea iubiriifilantropice. Aceasta din urm\ are valoare so-teriologic\ doar ca rezultat al `mplinirii porun-cilor divine. Noi trebuie s\ slujim lui Dumne-zeu prin aproapele. Atta vreme ct nu avemaceast\ con[tiin]\ a existen]ei aproapelui [itr\im `ntr-o lume individualist\, egoist\,

meschin\ [i violent\, nu vom avea [ansa s\auzim blndul glas: ~ntruct a]i f\cut unuiadintr-ace[ti fra]i ai Mei, prea mici, Mie Mi-a]if\cut (Matei 25,40); Intra]i `n bucuria Dom-nului vostru (Matei, 25,23). Chiar dac\

tendin]a actual\ a lumii noastre este de a urmaexemplul marilor puteri politice [i implicit alculturii lor, cu toate implica]iile ei, `ntr-ogoan\ globalizant\ [i secularizant\, rezultatulnemaifiind omul religios, ci omul civilizat,

cuvintele Scripturii sunt [i vor r\mne la felde veridice. De aceea, pentru omul modern,care se define[te mai mult ca produs al civi-liza]iei [i tehnicii [i mai pu]in ca om al cultu-lui [i culturii, cuvintele Judec\]ii din Urm\ vorp\rea cu att mai contrariante.

Fie ca Domnul s\ Serecunoasc\ `n noi

A[adar, la Judecat\, Domnul Hristos nu neva `ntreba ce fel de cas\ am avut, sau c]imetri p\tra]i a avut casa `n care am locuit, darne va `ntreba cte persoane am primit cu

dragoste n casa noastr\ [i le-am osp\tat; nu neva `ntreba ce ma[in\ am condus, sau ce marc\a avut ma[ina noastr\, ne va `ntreba, `nschimb, pe c]i dintre cei ce nu aveau un mi-jloc de transport i-am luat `n ma[ina noastr\ [ii-am dus s\-[i rezolve treburile lor, rupnd dintimpul nostru; Hristos nu ne va `ntreba ce

haine am `mbr\cat, sau de la care creator demod\ ni le-am cump\rat, dar ne va `ntreba pec]i din cei goi i-am `mbr\cat din haineleprocurate de noi; Domnul nu ne va `ntreba ctde mare a fost cuantumul salariului nostru, cidac\ ne-am `njosit pentru a-l ob]ine, [i pe c]is\raci i-am ajutat cu banii pe care i-amc[tigat cinstit; Iisus nu ne va `ntreba ce pro-fesie am avut `n aceast\ lume, dar ne va`ntreba dac\ am pus `n slujba profesiei noastretot ce am avut mai bun; Dreptul Judec\tor nune va `ntreba c]i prieteni am avut `n via]ap\mnteasc\, ci pentru c]i oameni am fostnoi prieten; Mntuitorul nu ne va `ntreba pecine am avut vecin `n satul sau `n imobilul `ncare am locuit, dar ne va `ntreba, totu[i, ce felde vecin am fost noi celorlal]i; Dumnezeu nune va `ntreba de cte ori am fost la Biseric\,sau de cte ori ne-am `mp\rt\[it cu SfinteleTaine, ci ne va `ntreba c=t de con[tien]i amfost de calitatea noastr\ de pietre vii aleTrupului S\u tainic [i de prezen]a Lui real\ [isubstan]ial\ `n Sfnta Euharistie; DomnulIisus nu ne va `ntreba din ce popor facemparte sau care este culoarea pielii noastre, dar

ne va `ntreba dac\ am descoperit `n orice omchipul lui Dumnezeu, `n perespectiva asem\-n\rii cu El.

S\ dea Dumnezeu s\ putem r\spunde latoate aceste posibile `ntreb\ri, astfel `nct Els\ Se recunoasc\ `n noi [i `n faptele pe care le-am f\cut spre slava Sa!

Duminica ~nfrico[\toarei judec\]i

Restaurarea prin comuniune

Judecata de Apoi, fresc\ de la M\n\stirea Vorone]


5/20

Biserica ne invit\ la iertare sincer\ [inecondi]ionat\. Cre[tinii nu pot tr\i unii cu al]ii

f\r\ iertare, f\r\ reconciliere, f\r\ pace.

7anul II (X) nr. 2

Preg\tirile pentrubotezul ~nvierii

Potrivit rnduielilor statornicite de Sfin]iiP\rin]i, Postul Mare, `n Biserica Ortodox\, se`ncheie `n Smb\ta lui Laz\r, dup\ careurmeaz\ o s\pt\mn\ tot de post, pn\ la Pa[ti.Dar [i cele 40 de zile de post autentic au o pe-

rioad\ de preg\tire, prin c=teva s\pt\mni spe-ciale din punct de vedere liturgic. ~n vremurilemai vechi, chiar societatea `[i schimba manierade lucru. Spre exemplu, `n prima s\pt\mn\ [i`n ultima, cea a Patimilor, orice loc de divertis-ment `[i `nchidea por]ile; oamenii se reuneau `njurul bisericilor sau creau alte forme de reuni-uni, `n care reflectau, se rugau, `[i etalau ideile

constructive, culturale [i spirituale; se spove-deau, se `mp\rt\[eau, amplificau `mplinireavirtu]ilor. De unde veneau aceste lucruri?

~n Biserica primar\, cei care cereau botezulse preg\teau cu grij\, cu mult timp `nainte, chiarcu un an sau doi. (Ast\zi se vine la Botez f\r\nicio preg\tire prealabil\, f\r\ nicio catehizare,nici a p\rin]ilor n\sc\tori, nici a na[ilor, nici a

Duminica dinaintea postului se nume[teDuminica l\satului sec de brnz\, sau aIzgonirii lui Adam din Rai, dar mai estecunoscut\ [i sub denumirea de Duminicaiert\rii. ~n acest\ zi, `n Biserica primar\, cate-humenii care se preg\teau pentru cel mai difi-cil examen - de a ierta pe to]i cei care `i ofen-saser\ sau le f\cuser\ vreun r\u oarecare - tre-buiau s\ `mplineasc\ porunca Domnului carezice: C\ de ve]i ierta oamenilor gre[elile lor,ierta-va [i vou\ Tat\l vostru Cel ceresc(Matei 6,14), a[a cum se va citi `n Evangheliade rnd, la Sfnta Liturghie.

Nimic mai comprehensibil, mai simplu [imai logic dect acest ra]ionament divin! Nuputem, bine`n]eles, s\ mergem `naintea luiDumnezeu [i s\ spunem aproapelui iart\-m\,avnd piatra `n mn\ gata s\-l lovim. Deaceea, Biserica ne invit\ la iertare sincer\ [inecondi]ionat\. Cre[tinii nu pot tr\i unii cual]ii f\r\ iertare, f\r\ reconciliere, f\r\ pace.Suntem fiin]e ra]ionale, oameni con[tien]i [itrebuie s\ [tim s\ ne iert\m reciproc, c\ci dac\nu ajungem la acest stadiu, lumea se trans-form\ `n haos, plin\ de r\utate [i neornduial\.

Iart\-m\! - Te iubesc!

~n Biserica primar\ exista `n fiecare comu-nitate iertarea mutual\. Obiceiul se maip\streaz\ doar prin m\n\stiri. ~n Duminical\satului sec de brnz\, monahii se adun\ laslujba vecerniei. La sfr[it, stare]ul sau celrnduit de acesta cite[te o rug\ciune de dezle-gare `naintea postului, dup\ care monahii `[ifac metanie adnc\ unii altora `n parte. Dac\sunt [i laici [i ace[tia fac la fel. Cred c\ ar fibine ca obiceiul acesta s\ se reintroduc\ [i `nparohii. S\ nu uit\m c\ atunci cnd spuiaproapelui t\u iart\-m\, aceasta se traduce,`n sens duhovnicesc, cu te iubesc.

~n ob[tile monahale din perioada primar\ a

cre[tinismului, `nainte de Postul Mare, dup\Vecernia de duminic\ seara, monahii se iertaureciproc [i plecau singuri `n pustie sausih\strie pentru a petrece timpul postului, os-

tenindu-se `n felul lor, cum frumos este re-latat\ aceast\ experien]\ [i `n Via]a SfinteiMaria Egipteanca, scris\ de patriarhul

Sofronie. Aceast\ iertare avea [i rolul separ\riipentru totdeauna, c\lug\rii [tiind primejdiilepustiului, unde puteau fi mnca]i de fiareles\lbatice sau uci[i de bandi]ii care cuno[teaucutuma monahal\.

S\ revenim la Bunul DumnezeuDuminica aceasta, a[a cum am spus, este

dedicat\ [i evenimentului din zorii umanit\]ii,tragedia izgonirii lui Adam din raiul desf\t\rii[i a pierderii implicite a comuniunii cu Dum-nezeu, consecin]e ale neascult\rii [i nerecu-no[tin]ei fa]\ de Acesta. Porunca primit\ de A-

dam a fost o porunc\ a postului, a abstinen]ei,ca exerci]iu ascetic de maturizare a fiin]ei u-mane din care trebuia s\ rezulte un Adam ra-]ional, responsabil, asemenea Creatorului s\u.

Prin ascultarea pn\ la moarte, Iisus, Adamcel nou, va corecta neascultarea protop\rin]ilor[i va rec[tiga demnitatea de fiu [i partener de

dialog al omului cu Dumnezeu. Biserica vreas\ aminteasc\, prin aceasta, c\ to]i suntemp\c\to[i, c\ci Adam suntem noi. To]i s-auab\tut, mpreun\ netrebnici s-au f\cut. Nu estecel ce face bine, nu este pn\ la unul, zicepsalmul (Psalmul 52, 4 ). Adic\ to]i am luat altdrum dect cel indicat de Hristos. To]i amc\zut `n p\catul neascult\rii, al mndriei, alegoismului, al avari]iei etc. Nu facem dectvoia noastr\, f\r\ s\ ne mai corel\m cu voin]alui Dumnezeu pentru noi. ~ns\ to]i ne reg\sim`naintea milostivirii lui Dumnezeu. Hristos avenit s\ mntuiasc\ pe Adam, deci [i pe noi,cei ce ne `ntoarcem [i regret\m gre[elile pecare le-am f\cut. Postul Mare este deci un timpprielnic, care ne ofer\ cadrul firesc al ex-ercit\rii poc\in]ei [i al mntuirii.

Bunul Dumnezeu s\ ne `nso]easc\ `n acestdemers sfnt [i fiin]ial!

Duminica Izgonirii lui Adam din Rai

Hristos a venit pentru fiecare dintre noi


6/20

~n lumina divin\ ne putem vedea `ntreagainconsisten]\, adic\ neputin]a de a-L iubi

pe Dumnezeu [i nevrednicia noastr\.EDITORIAL

februarie 2010Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

8

credincio[ilor, care primesc `n mijlocul lor unnou m\dular al Trupului tainic al lui Hristos).Aceast\ perioad\ de preg\tire preceda Pa[tile.~n luminoasa zi a Pa[telui, mul]imile de catehu-meni erau botezate [i se `mp\rt\[eau cu Trupul

lui Hristos `n Liturghia pascal\. Aceast\ prac-tic\ baptismal\ s-a extins, cu timpul, [i `n cadrulaltor s\rb\tori: Cr\ciun [i Rusalii. Botezul seoficia `n Liturghie, practic\ la care ar trebui s\se revin\. ~nainte, catehumenii, `n perioada pos-tului, trebuiau s\ citeasc\ `ntreg Vechiul Testa-ment, cele patru Evanghelii [i s\ se preg\teasc\prin poc\in]\ [i ascez\. De aceea, mai trziu,pentru cre[tini, perioada Postului Mare, dup\modelul baptismal, a devenit o perioad\ depoc\in]\, fapte bune [i de lectur\ duhovni-ceasc\. Dac\ urm\rim slujbele din aceast\ pe-rioad\, observ\m c\ ele se constituie din nu-meroase lecturi din Vechiul Testament [i imne

de poc\in]\, care subliniaz\ nevoia de re`nnoire,cur\]ire interioar\, sp\lare [i purificare.

Suntem mereu `n mi[care c\tre punctul ul-tim al vie]ii, pa[tile nostru, pe care conven]ional`l numim moarte, [i, din cnd `n cnd, mersul

vie]ii trebuie purificat. Via]a noastr\ poate fiasem\nat\ cu o ap\ curg\toare, care, `n trecereaei, se polueaz\ de negreala p\catelor. Asemeneaapei rului, care trece, uneori, prin sta]ii de epu-rare, unde este cur\]at\ de toat\ mizeria pe care

o adun\ `n curgerea ei, tot a[a [i omul trebuie s\treac\ prin sta]ii de purificare (poc\in]\), pentrua i se cur\]a sufletul de f\r\delegile pe care le-af\cut dup\ botez. Iat\ de ce postul este un timpal reflec]iei, al poc\in]ei, al purific\rii, pentru a`ntmpina ~nvierea `n haine luminate, ca celeprimite la botez.

Trepte care duc sprelumina Pa[telui

Marele Post are o structur\ liturgic\ [itradi]ional\ minunat\. Fiecare zi sau s\pt\mn\are un sens aparte, simbolic. Semnifica]ia

fiec\rui timp liturgic vine de la duminica ce`ncepe s\pt\mna, iar s\pt\mnile devin treptecare duc spre lumina Pa[telui.

Cum am ar\tat mai sus, Postul Mare `ncepecu o perioad\ preg\titoare. Prima Duminic\ a

acestei perioade se nume[te Duminicavame[ului [i fariseului, iar specificitatea litur-gic\ este dat\ de imnul de poc\in]\: U[ilepoc\in]ei deschide-mi mie, D\t\torule devia]\. Prin urmare, trebuie s\ ne deschidem su-fletele `naintea lui Dumnezeu [i prin El s\`ncepem adev\rata via]\ pe P\mnt, `n perspec-tiva celei cere[ti. Dar ce `nseamn\ adev\ratavia]\? Este via]a tr\it\ `n dimensiunea dragosteilui Dumnezeu [i cea a oamenilor con[tien]i c\sunt sc\lda]i `n aceea[i dragoste. Este via]a `ncare ne debaras\m de ceea ce este non-esen]ialpentru ea. Atunci cnd ne deschidem `n fa]a luiDumnezeu, suntem `naintea unei Lumini carelumineaz\ fiin]a noastr\ `ntreag\ [i ne putemobserva neputin]ele, lipsurile [i nimicnicia. ~nlumina divin\ ne putem vedea `ntreaga incon-sisten]\, adic\ neputin]a de a-L iubi pe

Dumnezeu [i nevrednicia noastr\.Dar ce poate s\ fac\ omul `n acest moment?

S\ r\mn\ inert, ca un bu[tean, a[teptnd caaceast\ lumin\ s\ lucreze `n el? Oare acest faptnu anuleaz\ libertatea [i independen]a persoanei?

~ntoarcerea fiului risipitor, fresc\ din Catedrala Sf. Cuvioas\ Parascheva, Roman


7/20

Podoaba exterioar\ a bisericii poate fi distrus\,dar credin]a cea adev\rat\ `n Dumnezeu, `nchinat`n Trei Persoane - Tat\l, Fiul [i Duhul Sfnt -,

nu poate fi `nl\turat\, distrus\, aneantizat\.

9anul II (X) nr. 2

{tim c\ Dumnezeu nu ne mntuie[te f\r\voia noastr\. Atunci cnd lumina lui Hristoslumineaz\ tuturor, cum se va spune n fiecare

Liturghie `nainte sfin]it\, din aceast\ perioad\,trebuie s\ `nceap\ [i efortul personal pentrudebarasarea de p\cate. Atta vreme ct

Dumnezeu ne deschide u[a poc\in]ei, suntemcon[tien]i c\ trebuie s\ intr\m pe aceast\ u[\,p\[ind pe drumul indicat de Hristos, cel al

Prima duminic\ din Marele Post este con-sacrat\ biruin]ei `nv\]\turii cre[tine `n lupta cuiconoclasmul, numit\ [i Duminica Ortodo-xiei. ~n ce const\ acest triumf?

Triumful dreptei credin]eAceast\ duminic\ a fost instituit\ [i legat\

de Sinodul al 7-lea ecumenic de la Niceea, din787, unde s-a restabilit cultul icoanelor. Pn\atunci, c]iva `mp\ra]i reprezentan]ii puteriipolitice bizantine s-au opus cinstirii icoa-nelor [i au ordonat scoaterea lor din l\ca[urilede `nchinare [i institu]ii, perioad\ nefast\,cunoscut\ `n istorie ca perioada iconoclasmu-lui. Iconomahilor [i ac]iunii lor s-a opuspoporul cre[tin, reprezentat de teologi ren-umi]i, `ntre care Sfntul Ioan Damaschin [iPetru Studitul. Ace[tia n-au `nvins prin sabie,ci prin duh. Ierarhii [i teologii au triumfat prinhot\r=rile unui sinod, principiul sinodalit\]iifiind for]a Bisericii. Ortodoxia trebuie deci s\

triumfe nu prin for]a politic\ exterioar\ ei, ciprin for]\ spiritual\. Cnd Biserica, alt\dat\,recurgea la puterea exterioar\, ea pierdeadreptul de a se mai numi Biserica lui Hristos.Vorbim, bine`n]eles, de Biserica n calitatea eide adunare v\zut\ a credincio[ilor.

Prin urmare, triumful credin]ei nu rezid\`n magnificen]\ sau grandoare exterioar\,aceasta nefiind compatibil\ cu statutul ei deTrup al lui Hristos, ci `n cea interioar\, spiri-tual\, duhovniceasc\. E adev\rat c\ exist\ ostr\lucire exterioar\ [i `n Biseric\, dar aceastavrea s\ arate frumuse]ea, triumful credin]ei `nHristos Iisus, care devin cauza acestei forme.Podoaba exterioar\ a bisericii poate fi distrus\- [i avem attea exemple `n istorie -, darcredin]a cea adev\rat\ `n Dumnezeu, `nchinat`n Trei Persoane Tat\l, Fiul [i Duhul Sfnt ,nu poate fi `nl\turat\, distrus\, aneantizat\.

Unde `l putem vedeape Hristos?

Nu `ntmpl\tor se cite[te `n aceast\ du-minic\ pasajul din Evanghelia Sfntului Ioan(Ioan,1, 43-51) `n care Filip din Galileea nea-murilor, dup\ ce `ntlne[te pe Iisus Hristos,spune prietenilor lui: Am g\sit pe Mesia,adic\ Eliberatorul, Izb\vitorul, Mntuitorul.

Cum?, Unde?, `l `ntreab\ viitorii ucenici ailui Hristos, [i Filip le r\spunde prin acele cu-vinte remarcabile: Veni]i [i vede]i!. Acestecuvinte, de la Hristos `ncoace, sunt cuvinteleBisericii pe care le repet\ [i prin care suntchemate popoarele s\ vin\ [i s\ vad\ undelocuie[te Hristos.

Numero[i sunt ast\zi cei care pun aceast\`ntrebare Bisericii, mai ales c\ aceast\ institu]iedivino-uman\ este considerat\ uneori `nvechi-t\, caduc\, f\r\ r\spuns la `ntreb\rile societ\]ii.Biserica r\spunde, ca [i apostolul de alt\dat\,prin apostolii s\i de ast\zi: Vino [i vezi!.

Dac\ tu vrei s\ vezi `n Biseric\ o institu]ie caoricare alta de pe p\mnt, nu vei g\si r\spuns laaceast\ c\utare. ~ns\ vino [i vezi adev\rul luiHristos, l\sat ca tezaur umanit\]ii. Vino [i vezipe Hristos, frumuse]ea Sa, mila Sa pentru oa-menii nec\ji]i [i `ntrista]i, iubirea Sa debor-dant\, crucea Sa, suferin]a Sa. Vino [i prime[tesfin]enia evanghelic\, for]a sa de ne`nvins, carea traversat secole, `n ciuda persecu]iilor.

Nu veni]i s\ vede]i aici p\c\to[ii care ocompun, suferinzii ei [i unii dintre slujitorii einedemni de a fi mini[tri [i administratori aitainelor lui Dumnezeu, adic\ func]ionarii, numisionarii ei, ci veni]i s\ v\ `ntlni]i cu sfin]ii,casnicii [i prietenii lui Dumnezeu, din toate

timpurile [i locurile, care au manifestat prinvia]a lor personal\ idealul evanghelic, care`ncarneaz\ acest ideal `n via]a eclesial\, careau tr\it ceea ce le-a indicat Hristos: izgoniri,prigoniri, necazuri, exil, torturi pn\ la mar-tiriu [i care au m\rturisit [i ar\tat dragostea fa]\de orice neam, care au fost `n slujba [i slujireaoamenilor, ntru r\bdare [i smerenie. ~ntlnind

pe ace[tia `n Biseric\, te `ntlne[ti cu Hristos[i-L vezi cu ochii min]ii [i ai sufletului, iaraceasta este mult mai important dect a-Lvedea cu ochii biologici.

Valoarea sfin]ilor~n pericopa apostolului zilei, luat\ din

Epistola c\tre Evrei (cap 11, 24-26; 32-40) suntenumera]i drep]ii care s-au succedat `n VechiulTestament [i-n lumea harului, care au datm\rturie despre tr\irea lor `n Dumnezeu [i cuDumnezeu: {i ce voi mai zice? C\ci timpulnu-mi va ajunge, ca s\ vorbesc de Ghedeon, de

Barac, de Samson, de Ieftae, de David, deSamuel [i de prooroci, care prin credin]\, aubiruit `mp\r\]ii, au f\cut dreptate, au dobnditf\g\duin]ele, au astupat gurile leilor, au stinsputerea focului, au sc\pat de ascu]i[ul sabiei,s-au `mputernicit, din slabi ce erau s-au f\cuttari `n r\zboi, au `ntors taberele vr\jma[ilor pefug\;unele femei [i-au luat pe mor]ii lor `nvia]i.Iar al]ii au fost chinui]i, neprimind izb\virea,ca s\ dobndeasc\ mai bun\ `nviere; al]ii ausuferit batjocur\ [i bici, ba chiar lan]uri [i`nchisoare; au fost uci[i cu pietre, au fost pu[ila cazne, au fost t\ia]i cu fier\str\ul, au murituci[i cu sabia, au pribegit `n piei de oaie [i `n

piei de capr\, lipsi]i, strmtora]i, r\u primi]i.Ei, de care lumea nu era vrednic\, au r\t\cit `npustii, [i `n mun]i, [i n pe[teri, [i `n cr\p\turilep\mntului. {i to]i ace[tia, m\rturisi]i fiindprin credin]\, n-au primit f\g\duin]a, pentru c\Dumnezeu rnduise pentru noi ceva mai bun,ca ei s\ nu ia f\r\ noi des\vr[irea. (Evrei11, 32-40). Iat\ c\ Sfntul Pavel ne cheam\ s\vedem pe to]i ace[tia `n Biserica lui Hristos depe p\mnt. V\zndu-i pe ace[tia [i dnd m\r-turie de via]a lor `n aceast\ lume f\r\ modelespirituale, ~l vedem pe Hristos [i prin El trium-f\m, sau ne ridic\m deasupra nimicniciilor a-cestei lumi, dnd valoare primordial\ sfin]ilorOrtodoxiei din care facem parte.

Duminica Ortodoxiei

Suntem chema]i s\ ne `ntlnim cu Hristos


8/20

metanoei cre[tine. Nu mai suntem copii ne[tiu-tori, ci ascult\tori fa]\ de Hristos, Care nestrig\: Scoal\-te, pentru ce dormi, sfr[itul seapropie. Acest apel ni se adreseaz\ imediatdup\ ce Hristos ne-a deschis u[a poc\in]ei, ca`n drumul pe care l-am `nceput s\ nu c\dem `nletargie, somnolen]\ sau akedie. Trebuie s\veghem mereu, avnd con[tiin]a treaz\ c\

Hristos este cu noi [i noi ne mi[c\m prin El,adic\ puterile Lui devin puterile noatre, via]anoastr\ se coreleaz\ cu a Lui, picioarele noas-tre sunt `nt\rite de energia Lui: Nu maitr\iesc eu, ci Hristos tr\ie[te n mine (Galteni2, 20). Tocmai de aceea, fraza rug\ciunii se`ncheie cu subiectul U[ile poc\in]ei deschidemie, D\t\torule de via]\. Aceast\ metafor\,

D\t\torul de via]\, surprinde atributul dum-nezeiesc poate cel mai dinamic: Via]a cared\ putere, energie facult\]ilor noastre fizice,intelectuale [i psihice, angajate pe caleapoc\in]ei .

S\ ne ajute Dumnezeu s\ plec\m pe acestdrum f\r\ [ov\ire [i s\ ne bucur\m de fiecareetap\ parcurs\ `n poc\in]\ spre ~nviere!

EDITORIAL

Rug\ciunea noastr\ cotidian\, unul pentru cel\lalt,nu trebuie s\ fie doar o enumerare a numelor lor, ci o

intrare `n comuniune cu durerea, cu suferin]aceluilalt, cu crucile aproapelui, pe care s\ le depunem,ca [i brancardierii din Evanghelie, `n fa]a lui Hristos.

februarie 2010Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

10

A doua duminic\ din Postul Pa[telui estededicat\ memoriei Sfntului Grigorie Palama,marele mistic bizantin din secolul al XIV-lea.Este p\rintele isihasmului, cel care ne `nva]\c\ Dumnezeu poate fi foarte aproape de om,c\ ~l putem `ntlni `n mod real pe Hristos `ninteriorul nostru. Contemplnd mereu peHristos, se poate ajunge la extazul mistic, laacea pace, lini[te interioar\ `n care Dumnezeuvorbe[te sau comunic\ cu persoana uman\.

Pentru ce oare Biserica a ales ca acestp\rinte al lini[tii s\ fie pomenit `n mod special`ntr-o duminic\ a Postului Mare? Perioada

postului este cea care aduce pace [i lini[te `nsufletul omului. {i modelul, icoanapsihosului cel care a realizat, prin ascez\, pacea [ilini[tea este Sfntul Grigorie Palama.

Via]a spiritual\ autentic\ cerereculegere [i izolare interioar\

Via]a noastr\ se desf\[oar\, `ntr-adev\r, `naglomera]ie, agita]ie, tumult permanent.Medicina spune c\ acestea distrug sistemul ner-vos al omului, perturbnd grav dimensiuneaspiritual\ a fiin]ei umane. Omul modern a pier-dut valorile lini[tii interioare, singurul loc unde

po]i asculta vocea lui Dumnezeu. Dac\ inimavrea s\ asculte vocea divin\, trebuie s\ se sus-trag\ din zgomotul infernal al lumii. De aseme-nea, cel care vrea s\ cunoasc\ voia luiDumnezeu trebuie s\ caute lini[tea; sau cel carevrea s\-[i concentreze gndurile sau senti-mentele sale spre un scop superior vie]ii, trebuies\-[i asigure un loc lini[tit. C\ci dac\ tr\im `ntr-un zgomot permanent, gndurile ni se dis-perseaz\, se disip\ odat\ cu decibelii care umpluv\zduhul, persoana noastr\ dezagregndu-se cuace[tia. Ori, via]a spiritual\ autentic\ cerereculegere [i izolare interioar\. Trebuie, cteo-dat\, s\ ne sustragem zgomotului lumii pentru a

ne concentra `n lini[tea profunzimilor noastre,unde putem asculta cuvntul creator al luiDumnezeu, Care ne cheam\ la odihn\ [i pace.Dac\ nu reu[im aceasta [i r\mnem `n zgomotulcotidian [i angaja]i `n cursa galopant\ a secolu-

lui vitezei, toat\ via]a va fi o suferin]\, o alergaref\r\ sens, `n care nu avem [ansa s\ vorbim cuDumnezeu. Sfntul Grigorie Palama a realizataceast\ lini[te interioar\ [i, din experien]a lui isi-hast\, ne-a vorbit [i nou\, ca [i noi, cel pu]in `nPostul Mare, s\ facem ceea ce a spus psalmistul:

Caut\ pacea [i o urmeaz\ (Psalmul 33,13 ).

Comuniune [i rug\ciune~n aceast\ duminic\, se cite[te la Sfnta

Liturghie o pericop\ evanghelic\ luat\ dinEvanghelia dup\ Marcu (2,1-12), unde sevorbe[te despre vindecarea paraliticului dinCapernaum, purtat de patru oameni, care nuezit\ s\ strice acoperi[ul casei unde predicaHristos, ca s\ coboare bolnavul `naintea Luipentru a-l vindeca. Ace[tia dau un bun exem-plu, o lec]ie extraordinar\ pentru cre[tinul care]ine Postul Mare: nu se poate tr\i `n mod egoist

`n aceast\ lume, dect `n comuniune [i comuni-care, ajutndu-ne, `ntrebndu-ne [i `ntinzndminile c\tre Dumnezeu Care, la rndu-I, ~[i`ntinde minile c\tre noi. Omul egoist, orgo-lios, sfid\tor, nu va vedea niciodat\ aceste

mini divine `ntinse c\tre el. C\ci Dumnezeu,Care ne elibereaz\ din pr\pastia p\catului, vreaca, la rndu-ne, s\ ne ajut\m unii pe al]ii. Dac\nu putem oferi un ajutor material, ne putemsprijini unii pe al]ii prin rug\ciune. Rug\ciuneanoastr\ cotidian\, unul pentru cel\lalt, nu tre-buie s\ fie doar o enumerare a numelor lor (propos de pomelnicile pe care le rostim `nrug\ciunile particulare sau cele comunitare, `nBiseric\), ci o intrare `n comuniune cu durerea,cu suferin]a celuilalt, cu crucile aproapelui, pecare s\ le depunem, ca [i brancardierii dinEvanghelie, `n fa]a lui Hristos.

Evident c\ `n acest demers al nostru se vorridica [i obstacole, care ne vor `mpiedica s\ajungem la rug\ciunea curat\ [i eficace a inimii.Ne este foarte greu s\ ne rug\m pentru noi `n[i-ne, pentru aproapele [i mai greu. Cnd con[tien-tiz\m aceast\ dificultate, s\ ne amintim de oste-neala celor patru oameni din Evanghelie, careau adus cu targa pe cel bolnav, apoi au desf\cutacoperi[ul casei unde era Iisus, pentru a-l pune`naintea Lui. Cei care au f\cut acest efort au fostrecompensa]i. Iisus a v\zut credin]a lor. De ace-ea, dac\ va vedea [i credin]a noastr\, vom ob]iner\spuns la `ntreb\rile noastre [i rug\ciunile noa-tre vor fi primite. Dac\ r\mnem ancora]i `n gri-

jile [i necazurile vie]ii, vom fi sustra[i [i din dis-pozi]ia de a ne ruga, via]a se va transforma `ntr-o existen]\ inutil\, tern\ [i mediocr\.

~n pacea Postului, Biserica, asemenea uneimame iubitoare de fii, ne cheam\ la un efortsuplimentar [i la rug\ciune mai intens\. Amnca [i a bea mai pu]in este un minuscul sac-rificiu pentru Iisus, dar este o jertf\, o oste-neal\. A te ruga mai mult sau a transformavia]a ta `n rug\ciune contemplativ\, dac\ sepoate, sau activ\, dac\ e[ti nevoit s\ lucrezi,este mult mai bine. Trebuie s\ ne rug\m pen-tru noi `n[ine, dar [i pentru ceilal]i, caDumnezeu s\-i aib\ `n paza Sa. Vom realiza

astfel comuniunea interpersonal\ `n lumeaaceasta [i Dumnezeu ne va ajuta s\ intr\m `ncomuniunea sfin]ilor ce alc\tuiesc Bisericabiruitoare. Acesta este, de fapt, sensul vie]ii [iontologia ei.

Duminica Sf=ntului Grigorie Palama

Isihia sau locul unde putem dialoga cu Dumnezeu

Sf=ntul Grigorie Palama


9/20anul II (X) nr. 2 11

ACTUALITATE

~n perioad a 9-11 februar ie2010, la Re[edin]a patriarhal\,sub pre[edin]ia PreafericituluiP\rinte Patriarh Daniel , auavut loc [edin]ele de lucru aleAdun\rii Na]ionale Biserice[ti(ANB) [i ale Sfntului Sinod al

Bisericii Ortodoxe Romne. ~ncadrul acestora, au fost luate`n discu]ie diverse aspecte dinactivitatea cultural-misionar\,administrativ\, economic\ [ipastoral-filantropic\ a BOR.

~n ziua de 9 februarie 2010, `n Aula TeoctistPatriarhul din Palatul Patriarhiei, sub pre[e-din]ia Preafericitului P\rinte Patriarh Daniel, s-adesf\[urat [edin]a anual\ de lucru a Adun\riiNa]ionale Biserice[ti a Bisericii OrtodoxeRomne, organismul central deliberativ pentruproblemele administrative, sociale [i culturale,economice [i patrimoniale, format din membriiSfntului Sinod [i cte trei reprezentan]i - uncleric [i doi mireni - ai fiec\rei eparhii.

~n deschiderea lucr\rilor s-a aniversat

`mplinirea a 85 de ani de la ridicarea BisericiiOrtodoxe Romne la rangul de Patriarhie (4februarie 1925).

Momentul aniversar s-a `ncheiat cu lansareaEnciclopediei Ortodoxiei Romne[ti, ap\rut\la Editura Institutului Biblic [i de Misiune.

~n cadrul [edin]ei de lucru a ANB a fost ex-aminat [i aprobat Raportul general anual al

Consiliului Na]ional Bisericesc asupra activit\]iiBisericii Ortodoxe Romne `n anul 2009, `nceea ce prive[te lucrarea pastoral-misionar\, so-cial-filantropic\, organizatoric\, administrativ\,construirea de noi loca[uri de cult, via]\ mona-hal\, `nv\]\mnt teologic [i religios `n [colilepublice, patrimoniu cultural-bisericesc, activi-tatea cultural-misionar\ [i editorial-tipografic\,rela]iile cu alte culte, grija pentru comunit\]ileortodoxe romne[ti din str\in\tate, rela]iile bis-erice[ti [i inter-religioase etc.

Alege [coala!,extins la nivel na]ional

~n zilele de 10-11 februarie 2010, la Re[e-din]a patriarhal\, sub pre[edin]ia PreafericituluiP\rinte Patriarh Daniel, a avut loc [edin]a de lu-cru a Sfntului Sinod al Bisericii OrtodoxeRomne. Pe ordinea de zi s-au aflat problemede actualitate ale vie]ii biserice[ti interne [i ex-terne. Dintre hot\rrile luate `n cadrul acesteiamen]ion\m publicarea la Editura InstitutuluiBiblic [i de Misiune `n cursul anului 2010,

proclamat de c\tre Sfntul Sinod Anul oma-gial al Crezului Ortodox [i al Autocefalieiromne[ti, a volumelor: Autocefalie, libertate[i demnitate, Autocefalie [i responsabilitate[i Autocefalie [i comuniune. Biserica Orto-dox\ Romn\ `n dialog [i cooperare extern\(1885-2010). ~n cadrul aceleia[i [edin]e s-a de-cis extinderea la nivel na]ional a programuluisocio-educa]ional de prevenire a abandonului[colar Alege [coala!, ini]iat de Patriarhia Ro-mn\ `n 2008 [i derulat, pn\ `n prezent, `nparteneriat cu funda]ia World Vision-Romnia,`n 10 eparhii din Mitropolia Munteniei [i Do-brogei [i Mitropolia Moldovei [i Bucovinei. De

asemenea, Sfntul Sinod a apreciat rezultateleprogramului social-filantropic Masa Bucuri-ei, ini]iat `n urm\ cu un an de c\tre PatriarhiaRomn\ [i Societatea Selgros Cash&CarryS.R.L., hot\r=nd continuarea acestuia `n toateeparhiile [i cooptarea a noi parteneri.

~n [edin]a sa din februarie a.c., Sfntul Sinoda definitivat Scrisoarea pastoral\ c\tre clerul [icredincio[ii ortodoc[i n leg\tur\ cu organizarea,`n toate bisericile [i m\n\stirile, `n DuminicaOrtodoxiei (prima din Postul Sfintelor Pa[ti, 21februarie 2010) a colectei pentru Fondul CentralMisionar, destinat lucr\rii misionare, sociale [icaritative a Bisericii Ortodoxe Romne. Sfntul

Sinod a formulat, `n acela[i context, un Apel launitate [i demnitate romneasc\ adresat cleru-lui [i credincio[ilor din diaspora romneasc\, seprecizeaz\ `ntr-un comunicat al Biroului depres\ al Patriarhiei Romne.

{edin]a de lucru aSinodului Motropoliei

Moldovei [i BucovineiCu prilejul pr\znuirii ~nt=mpin\rii Domnu-

lui, unul dintre hramurile Catedralei mitropoli-tane din Ia[i, n ziua de 2 februarie a.c., la Re[e-din]a mitropolitan\, s-a `ntrunit Sinodul Mitro-poliei Moldovei [i Bucovinei, sub pre[edin]ia~naltpreasfin]itului P\rinte Mitropolit Teofan,Arhiepiscopul Ia[ilor [i Mitropolitul Moldovei[i Bucovinei. Al\turi de ~naltpreasfin]ia Sa, lalucr\ri au participat IPS Pimen, ArhiepiscopulSucevei [i R\d\u]ilor, PS Corneliu, EpiscopulHu[ilor, PS Calinic Boto[\neanul, Episcop-vi-

car al Arhiepiscopiei Ia[ilor, [i PS IoachimB\c\uanul, Episcop-vicar al ArhiepiscopieiRomanului [i Bac\ului. ~n cadrul [edin]ei sino-dale s-au discutat diverse probleme din via]aBisericii din Moldova, ce ]in de competen]a dedecizie a Sinodului mitropolitan. Cu aceast\ o-cazie au primit aviz favorabil slujbele Vecerni-ei, Utreniei [i Acatistului a nou\ sfin]i nem]eni:Simeon [i Amfilohie de la Png\ra]i, Chiriacde la Tazl\u, Iosif [i Chiriac de la Bisericani,Rafael [i Partenie de la Agapia Veche, Iosif de

la V\ratic [i Ioan de la R[ca [i Secu, c\rora lis-au ad\ugat Sfin]ii Antipa de la Calapode[ti [iEmilian de la Durostorum. ~n aceea[i [edin]\,s-a acordat rangul de protosinghel unor iero-monahi din Mitropolia Moldovei [i Bucovinei.

Lucr\ri sinodale la `nceput de an

FOTO:ZIARULLUMINA

Sinodul mitropolitan din 2 februarie 2010 a debutat cu oficierea SfinteiLiturghii arhiere[ti, sub protia IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei,

al\turi de un sobor de ierarhi, preo]i [i diaconi, din care a f\cut parte [iPS Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului


10/20

FILANTROPIE

februarie 2010

Am dorit `n via]a mea dezvoltarea spre binea institu]iunilor religioase din Romnia (...)

pentru cultura intelectual\ [i moral\ a poporuluiromn. (Episcop Melchisedec {tef\nescu)


12

~n cea de a do ua ju m\ ta te asecolului al XIX-lea (26 februarie1879 16 mai 1892), `n scaunulEpiscopal de la Roman a p\storit

vrednicul de pomenire [i str\lucitul`ntre ierarhi Melchisedec {tef\nescu,considerat de IPS AntoniePl\m\deal\, Mitropolitul Ardealului,cel mai `nv\]at Episcop alromnilor (IPS Antonie Pl\m\deal\, Melchisedec {tef\nescu, ap\r\toral Ortodoxiei, `n volumul De laFilotei,1997, p.82).

Despre via]a [i opera Episcopului Melchise-dec {tef\nescu s-a scris mult [i credem c\ se vamai scrie, de aceea ne limit\m, acum, la un ci-

tat din opera cunoscutului s\u biograf, Constan-tin Diculescu: Sunt dou\ feluri de oamenimari: pe unii `i ridic\ favorurile, intrigile [icombina]iile ace[tia sunt mari numai `n tim-pul vie]ii lor () pe al]ii, pe adev\ra]ii oa-meni mari `i `nal]\ str\lucirea min]ii lor, bog\]iacuno[tin]elor, geniul, aptitudinile, modestia,bun\tatea inimii [i tezaurul virtu]ilor Melchi-sedec r\mne una din gloriile episcopatuluiromn [i o podoab\ a ]\rii sale. (Constantin C.Diculescu, Episcopul Melchisedec, Bucu-re[ti, 1908, p. 16)

Desfiin]at\ de autorit\]ilecomuniste

Activitatea marelui episcop poate fi ur-m\rit\ pe mai multe planuri. Membru al Sfn-tului Sinod, membru al Academiei Romne, omde cultur\, dar [i un mare patriot, EpiscopulMelchisedec nu a uitat nici de misiunea social\pe care Biserica, prin reprezentan]ii ei, trebuies\ o desf\[oare.

~n testamentul pe care l-a scris cu aproapetrei ani `nainte de a trece la Domnul (4 octom-brie 1889), marele ierarh pune bazele unei fun-da]ii, prin intermediul c\reia, din dona]ia l\sat\de el, s-au construit `n anii urm\tori, dup\ do-rin]a sa, o gr\dini]\ de copii [i o [coal\ de cn-t\re]i biserice[ti, `n apropiere de Episcopie,[coal\ `n care se primeau doar copii orfani, cu`ntre]inere gratuit\.

Tot din paginile testamentului s\u afl\m [imotiva]iile care au stat la baza acestei ini]iative:

Am dorit `n via]a mea dezvoltarea spre bine ainstitu]iunilor religioase din Romnia () pen-tru cultura intelectual\ [i moral\ a poporuluiromn. Mi-a fost pre]ios progresul [i ridicareana]iunei din dec\derea ei secular\.

Am iubit poporul [i am dorit `mbun\t\]ireasoartei lui materialice[te [i moralice[te. Amprivit cu adnc\ durere la degradarea [i dis-trugerea institutelor religioase str\mo[e[ti,

care fiind legate cu istoria ]\rei [i plantateadnc `n spiritul religios al poporului, ar fiputut deveni attea institu]iuni pentru culturaintelectual\, moral\, industrial\ a poporului [ide aziluri pentru neputincio[i [i pentru orfani .(Testamentul P.S. Melchisedec)

Melchisedec a rnduit [i epitropii execu-tori, cei autoriza]i a veghea la `ndeplinirea dis-pozi]iilor testamentare ale episcopului, `n per-soanele arhimandritului Ieronim {tef\nescu [iVasile Mandinescu, ace[tia fiind ale[i pentrufrumoasele lor calit\]i personale devotateBisericei [i binelui public. Funda]ia nfiin]at\ adesf\[urat o bogat\ activitate social\ [i cul-tural\, de ajutorare [i luminare a popula]ieinevoia[e din Roman [i din `mprejurimi, contin-undu-[i activitatea pn\ `n anul 1948, cnd afost desfiin]at\ de autorit\]ile comuniste, patri-moniul ei fiind na]ionalizat [i trecut `n adminis-trarea Ministerului ~nv\]\m=ntului.

~n prezent, servicii socialeacreditate

Funda]ia Episcop Melchisedec a fostre`nfiin]at\ `n anul 1994 de c\tre PS Ioachim

Mare[, pe atunci Arhiereu-vicar al EpiscopieiRomanului [i Hu[ilor, `n ideea continu\rii ac-tivit\]ii sociale [i culturale a vechii Funda]ii.

Ast\zi, ea este condus\ de Preasfin]itul Ioa-chim B\c\uanul, Episcop-vicar al Arhiepisco-piei Romanului [i Bac\ului, desf\[urnd o acti-vitate intens\, att `n domeniul social-filantro-pic, ct [i `n cel cultural.

~n anul 2009, prin Funda]ia Episcop Mel-chisedec {tef\nescu, s-au `naintat dou\proiecte c\tre Agen]ia de Dezvoltare Regional\Nord-Est, Piatra Neam], care au ob]inut fi-nan]are prin Programul Opera]ional Regional,`n scopul amenaj\rii [i moderniz\rii a dou\ cen-

tre sociale. Aici `[i vor desf\[ura activitatea unCentru de zi pentru copii din familii `n dificul-tate Episcop Melchisedec [i un CentruSocial Multifunc]ional Episcop Melchisedec.Prin `nfiin]area acestor dou\ centre, funda]iadore[te s\ sprijine un num\r ct mai mare defamilii aflate `n dificultate, oferind o gam\variat\ de servicii sociale (cantin\ social\,ad\post temporar, consilierea persoanelor aflate`n dificultate, servicii medicale stomatologice,centru de zi pentru copii). Se `mpline[te astfel oalt\ dispozi]ie ce se reg\se[te `n testamentulepiscopului, aceea prin care `ndeamn\ pe viitoriiepitropi s\ aib\ ini]iativa de a desf\[ura [i alte ac-tivit\]i sociale: fiindc\ Epitropia instituit\ demine, ca [i capitalul pus la disposi]iunea ei, aucaracterul perpetuit\]ei, apoi activitatea Epitro-pilor viitori nu se va margini numai la institu]iu-nile ar\tate de mine `n acest testament, ci r\-mne [i lor dreptul de ini]iativ\, cnd cu trecereatimpului mijloacele vor permite, a face [i alte `m-bun\t\]iri de interes public [i pentru `nflorireaculturei biserice[ti, [i alte binefaceri publice,motivate de sentimente cre[tine[ti. (Testament)

~n final, Episcopul Melchisedec `[i exprim\dorin]a, dar [i speran]a c\ viitorii epitropi aiFunda]iei vor conduce cu con[tiin]iozitate [icu frica lui Dumnezeu institutele ce treptat sevor `nfiin]a, fiind convins c\ prin aceasta `[i

vor atrage binecuvntarea lui Dumnezeu [i acre[tinilor, carii, v\znd faptele lor cele bune,vor prosl\vi pe P\rintele ceresc [i se vor`ndemna [i al]ii a face bine aproapelui. , cumapare notat `n Testamentul episcopului deRoman. (Arhid. Adrian CIOBANU)

Funda]ia Episcop Melchisedec {tef\nescu

Am iubit poporul [i am dorit`mbun\t\]irea soartei lui

EpiscopulMelchisedec

{tef\nescu


11/2013anul II (X) nr. 2

ACTUALITATE

Anul acesta, edi]ia a XIV-a a ZilelorMitropolit Visarion Puiu s-a desf\[urat `nperioada 26 - 28 februarie 2010. La mani-fest\ri au participat invita]i at=t din ]ar\ - dela Bucure[ti, Ia[i, Gala]i, Constan]a, Covas-na, Sf. Gheorghe, Topli]a -, c=t [i din str\i-n\tate - Republica Moldova, Italia, SUA,Polonia.

Activit\]ile au debutat cu organizareaunui tur al ora[ului Roman, pe urmeleMitropolitului Visarion Puiu. ~n continuare,`n prima zi a manifest\rilor, `n Sala de fes-tivit\]i a Protoieriei Roman, a avut locvernisajul expozi]iei fotodocumentareVisarion Puiu. Acesta a fost urmat de omas\ rotund\, `n cadrul c\reia Adunarea

general\ a membrilor asocia]iei MitropolitVisarion Puiu [i-a prezentat realiz\rile [iperspectivele pentru anul `n curs. ~n dup\-amiaza zilei de 26 februarie, la Muzeul deIstorie Roman, `n Sala Unirii, s-a desf\[urat

Sesiunea de comunic\ri [tiin]ifice: Mitro-politul Visarion Puiu - 75 de ani de la `nsc\-unarea ca mitropolit al Bucovinei, dup\ ca-re au urmat lansarea revistei Valori Pere-ne [i lansarea a patru volume semnat deAdrian N. Petcu [i G. Enache.

Ziua a doua a manifest\rilor a debutat cuoficierea unei Slujbe de pomenire `n memo-ria ierarhului Visarion Puiu, la BisericaPrecista Mare din Roman. Invita]ii au parti-cipat apoi la un tur al ora[ului Pa[cani, peurmele Mitropolitului Visarion Puiu, o sluj-b\ de pomenire la Troi]a din Fntnele [i ovizit\ la M\n\stirea Micl\u[eni.

Edi]ia de anul acesta a Zilelor MitropolitVisarion Puiu s-a `ncheiat duminic\, 28 fe-

bruarie, cu participarea la slujba arhiereasc\oficiat\ la Catedrala arhiepiscopal\ din Ro-man, de c\tre P S Ioachim B\c\uanul, Epis-cop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului [iBac\ului.

Tinerii teologi, care doresc s\ primeasc\taina hirotoniei, sunt obliga]i, conform art. 3din Regulamentul pentru numirea [i transfer-area clerului, s\ dea examen de capacitatepreo]easc\. ~n Arhiepiscopia Romanului [iBac\ului, examenul va avea loc `n data de 22martie 2010, la Centrul eparhial Roman.Candida]ii care doresc s\ participe vor

depune o cere de `nscriere, `nso]it\ de urm\-toarele acte: Diploma de absolvire a Facul-t\]ii de Teologie sau a Seminarului Teologic[i foile matricole din care s\ reias\ mediaanilor de studiu; Certificat de atestare a com-peten]elor profesionale - pentru absolven]iide seminar teologic; Copie xerox dup\ bule-tin sau carte de identitate; Curriculum Vitae;Recomandarea preotului paroh [i a duhov-nicului candidatului.

Examenul de capacitate preo]easc\ con-st\ `n sus]inerea a dou\ probe: scris [i oral.Lucrarea scris\ se sus]ine din: Teologie Dog-matic\, Istoria Bisericii Ortodoxe Romne,

la care se adaug\ `ntocmirea unui plan depredic\. Examenul oral se va sus]ine la ur-m\toarele discipline: Exegeza Vechiului [iNoului Testament, Predic\ [i Catehez\,

Cntare bisericeasc\, Tipic [i Liturgic\ - a-plicare, Legisla]ie [i administra]ie Biseri-ceasc\, Cunoa[terea c\r]ilor de cult.

Tematica pentru examen se poate procurade la Protoieriile din cuprinsul Arhiepis-copiei noastre sau de la Centrul Eparhial.

~ntlnirea comisieide speciali[tipentru Catedrala~n\l]area Domnuluidin Bac\u

La Catedrala ~n\l]area Domnului dinBac\u s-a `ntrunit joi, 18 februarie, comisia deevaluare a proiectului de construc]ie [i dotare aacestui sf=nt l\ca[. ~n cadrul acestei `nt=lniri a

fost analizat proiectul de acoperire, placare cupiatr\ [i `nchidere cu t=mpl\rie special\ dinlemn a ferestrelor. Comisia, al c\rei pre[edinteeste PS Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar alArhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului, estealc\tuit\ din arhitec]i [i speciali[ti din cadrulConsiliului Jude]ean Bac\u, finan]atorul prin-cipal al acestui l\ca[ de cult.

Catedrala ~n\l]area Domnului din Bac\uva fi acoperit\ cu tabl\ de cupru special\, reali-zat\ `n Germania, iar placarea exterioar\ a zidu-rilor se va face cu piatr\ de Ba[chioi. La finele`ntrunirii, Preasfin]itul Episcop Ioachim B\c\-

uanul [i-a exprimat speran]a c\, p=n\ la fineleanului, aceast\ etap\ a construc]iei catedrelei,respectiv acoperirea cu tabl\, `nchiderea feres-trelor [i placarea cu piatr\ s\ fie finalizate.

Slujba de Florii:de la Roman,`n toat\ Moldova

PS Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar alArhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului, a oferitduminic\, 14 februarie 2010, dup\ slujba Sfintei

Liturghii de la Catedrala arhiepiscopal\ dinRoman, dou\ distinc]ii de onoare postului RadioIa[i, respectiv domnului Bogdan Neculau, real-izatorul emisiunilor de via]\ spiritual\ la RadioIa[i. Distinc]iile au fost acordate pentru buna co-laborare [i pentru promovarea valorilor cultural-spirituale din Arhiepiscopia Romanului [iBac\ului, pentru modul n care s-au evocat, corect[i obiectiv, activit\]ile desf\[urate `n aceast\ zon\a Moldovei. Colaborarea `ntre cele dou\ institu]iiva continua, postul de radio Ia[i, urmnd s\ trans-mit\ `n direct de la Catedrala Arhiepiscolap\ dinRoman [i slujba Sfintei Liturghii din ziua de 28martie, c=nd `n Biserica Ortodox\ se serbeaz\

Intrarea Domnului `n Ierusalim, Floriile.

PS Ioachim B\c\uanul,Episcop-vicar al Arhiepiscopie

Romanului [i Bac\ului,este pre[edintele comisiei

de examinare a candida]ilor`nscri[i la examenul de capacitate

(imagine de la examenulde capacitate din anul 2009)

PAGINAREALIZAT|DEPr.ConstantimGHERASIM

Simpozion interna]ionalVisarion Puiu, la Roman

Examen de capacitatepreo]easc\ `n luna martie


12/20

ACTUALITATE

februarie 2010

Edi]ia a X-a a Zilelor Episcop Melchisedec seva desf\[ura `n perioadei 14 - 16 mai [i se va

`ncheia cu un pelerinaj la mormntul ierarhului,`n ziua `n care acesta a trecut la cele ve[nice.


14

Un sobor de preo]i roma[cani [i b\c\uani aparticipat joi, 4 februarie, la orele 9.30, laCatedrala arhiepiscopal\ Sf. Cuv. Paraschevadin Roman, la slujba de Te Deum, oficiat\ dePreasfin]itul Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicaral Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului, cuocazia anivers\rii a 85 de ani de la ridicareaBisericii Ortodoxe Romne la rangul dePatriarhie, prin Hot\rrea Sfntului Sinod din 4februarie 1925 [i confirmat\ prin Decretul regaldin 25 februarie 1925. Impresionanta cere-monie din aceast\ zi solemn\, desf\[urat\ con-form hot\rrii Sfntului Sinod al BOR, la careau asistat numero[i credincio[i, a urmat slujbeiSfintei Liturghii, `n cadrul c\reia au fostpomeni]i [i adormi]ii `ntru fericire patriarhi aiBisericii Ortodoxe Romne trecu]i la Domnul:Miron Cristea, Nicodim Munteanu, JustinianMarina, Iustin Moisescu [i Teoctist Ar\pa[u.

~n cuvntul rostit la slujba de Te Deum,Preasfin]itul Episcop Ioachim B\c\uanul a vor-

bit celor prezen]i despre semnifica]ia eveni-mentului de acum opt decenii [i jum\tate, ce a`nscris o nou\ pagin\ `n istoria Bisericii noastreOrtodoxe. Totodat\, Presfin]itul P\rinte Ioa-chim B\c\uanul a amintit credincio[ilor pre-zen]i c\ anul acesta mai ad\ug\m ca s\rb\toareeclesiastic\ [i aniversarea a 125 de ani de la re-cunoa[terea oficial\ a autocefaliei Bisericii Or-todoxe Romne (1885), moment istoric al c\ruip\rinte poate fi considerat eruditul episcop alRomanului Melchisedec {tef\nescu, care va fiomagiat `n cadrul mai multor manifest\ri cul-tural-religioase, pe care Arhiepiscopia Roma-nului [i Bac\ului le va organiza `n acest an.

P\rintele autocefaliei,pomenit la CatedralaArhiepiscopal\ din Roman

~nceputul Postului Mare din acest an, 15februarie, a coincis cu `mplinirea a 187 de ani

de la na[terea Episcopului Melchisedec{fef\nescu, p\rintele Autocefaliei BisericiiOrtodoxe Romne. ~n Catedrala arhiepisco-pal\ Sfnta Cuvioasa Parascheva dinRoman, a avut loc o comemorare a ilustruluiierarh, c\rturar [i academician, `n cadrul uneislujbe de pomenire, denumit\ `n aceast\ pe-rioad\ Litia Mic\ pentru cei adormi]i.

Cu prilejul acestui moment cu profund\`nc\rc\tur\ spiritual\ [i rezonan]\ istoric\,Preasfin]itul Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului,a prezentat personalitatea ierarhului care a

p\stori t pe scaunul episcopal de la Roman`ntre anii 1879-1892. Apoi, PS EpiscopIoachim a f\cut cunoscut celor prezen]i c\ [ianul acesta se vor organiza Zilele EpiscopMelchidesc {tef\nescu. Edi]ia a X-a aZilelor Episcop Melchisedec se va desf\[ura`n perioadei 14 - 16 mai [i se va `ncheia cu unpelerinaj la morm=ntul ierarhului, `n ziua `ncare acesta a trecut la cele ve[nice. Totodat\,Preasfin]itul Episcop Ioachim a mai amintitfaptul c\ manifest\rile dedicate mareluilupt\tor pentru unirea Principatelor Romne [ipentru recunoa[terea autocefal iei BOR dec\tre Patriarhia Ecumenic\ vor fi `ncadrate `nspectrul bogat de evenimente cultural-reli-gioase ce vor fi organizate pe cuprinsulPatriarhiei Romne `n general [i `n EparhiaRomanului [i Bac\ului, `n special, cu ocazia`mplinirii a 125 de ani de la recunoa[terea ofi-cial\ a Autocefaliei Bisericii OrtodoxeRomne (1885).

Zile dedicate anivers\rii a125 de ani de autocefalie a BOR~n Arhiepiscopia Romanului [i Bac\ului, `n luna februarie,

s-au oficiat dou\ slujbe de Te Deum prin care s-a adusmul]umire lui Dumnezeu at=t la `mplinirea a 85 de ani de

Patriarhat `n cadrul BOR, c=t [i la `mplinirea a 187 de ani dela na[terea Episcopului Melchisedec {fef\nescu, p\rintele

Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Romne

PS Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Roma-nului [i Bac\ului a oficiat slujba de Te Deum `n Catedrala arhi-

episcopal\ din Roman, cu prilejul `mplinirii a 85 de ani de laridicarea Bisericii Ortodoxe Romne la rangul de Patriarhie

Episcopul Melchisedec {tef\nescu,p\rintele autocefaliei BOR, ocup\ un loc special

`n istoria Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului,`n Muzeul de pe l=ng\ Catedrala arhiepiscopal\

din Roman fiind amenajat un col] specialcu exponate care amintesc de trecerea

marelui ierarh prin scaunul episcopal de la Roman


13/2015anul II (X) nr. 2

ASISTEN}|SOCIAL|

PS Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar alArhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului, a oficiatslujba de sfin]ire a Centrului Sf. Parascheva.Dup\ slujba de sfin]ire, Preasfin]itul IoachimB\c\uanul a rostit un cuv=nt, `n care a amintitfaptul c\ revine pe meleagurile moine[tene cubucurie [i pl\cere, Moine[tiul fiind ...o poart\deschis\. La Moine[ti am g\sit poarta sufletelorlarg deschis\ [i, `mpreun\ cu cei de aici, amreu[it s\ `ncunun\m eforturile noastre ca `ntr-unbuchet de flori, rezultatul fiind cel a[teptat.Acest lucru poate fi considerat [i mult [i pu]in.Este mult, din punct de vedere al evalu\rii spir-ituale, dar este [i pu]in pentru c\, deocamdat\,nu putem s\ acoperim toate nevoile [i neajun-surile. La final, dup\ alocu]iunile rostite deprimarul Moine[tiului - ing. Viorel Ilie, direc-torul {colii Nr. 4 - prof. Ioan V=rgolici, precum[i de consilierul Sectorului Misiune [i Filantro-

pie din cadrul Arhiepiscopiei Romanului [i Ba-c\ului - pr. Eugen Ciprian Ciuche, Preasfin]itulEpiscop-vicar Ioachim B\c\uanul a acordat dis-tinc]ii de vrednicie celor implica]i `n realizareaacestui proiect.

Asisten]\ social\[i duhovniceasc\

Un rol important `n desf\[urarea proiectuluil-a avut PC Pr. Petrea Moraru, Protopop al Pro-topopiatului Moine[ti, care a focalizat `n acestprogram energia comunit\]ii din Moine[ti. El afost cel care, `n numai o lun\, a angrenat `nparteneriat oameni din sectoarele cele mai im-portante ale societ\]ii: Prim\ria - ca factor so-cial [i administrativ, {coala - ca factor de edu-ca]ie [i formare, Biserica, fiind cea care se ocu-p\ de spiritualitatea poporului.

Centrul de la Moine[ti este al treilea deacest gen de pe cuprinsul ArhiepiscopieiRomanului [i Bac\ului, dup\ cele de la Bac\u [iRoman, [i singurul care a beneficiat de sprijin [idin partea autorit\]ilor locale - 10 por]ii de m=n-

care fiind pl\tite de c\tre Prim\ria Moine[ti, iarcelelalte 10 por]ii fiind pl\tite de c\tre Pro-topopiatul Moine[ti, din dona]ii f\cute de an-umi]i sponsori. Cei 20 de [colari de la clasele I-IV, `nscri[i `n acest program, beneficiaz\ deasisten]\ psiho-pedagogic\ [i de o mas\ cald\gratuit\, oferit\ de partenerii acestui proiect.Copiii se bucur\ de aten]ie [i `ngrijire din parteacadrelor didactice, care s-au oferit voluntar s\se ocupe de ei `n programul de dup\ [coal\. Mi-

cii cursan]i sunt d\sc\li]i cum s\-[i fac\ temelepentru a doua zi [i antrena]i `n tot felul de ac-tivit\]i educative. De asemenea, `n fiecare zi demar]i [i joi, elevii au `n mijlocul lor un preotcare le vorbe[te despre Dumnezeu [i despre im-portan]a credin]ei `n via]a omului.

O pic\tur\ de bineMasa, care este servit\ `n cadrul acestui

proiect copiilor, corespunde tuturor criteriilor [icontribuie la obi[nuirea elevilor cu un ritm devia]\ ordonat. Pentru mul]i dintre ei este primadat\ c=nd stau la mas\ regulat, la or\ fix\. Dinp\cate, de fiecare dat\ c=nd se `ntorc acas\, se`nt=lnesc din nou cu nesiguran]a [i s\r\cia, iz-bindu-se de acelea[i probleme pe care ne str\-duim s\ le combatem `n acest program. Eleviicare beneficiaz\ de acest program provin dinfamilii cu probleme diverse, cu situa]ie materi-al\ deficitar\, fiind copii care `n mod normal nu

erau supraveghea]i dup\ ce plecau de la [coal\ [icare lesne puteau ajunge victime ale nep\s\rii.

Valoarea acestui proiect se va dovedi `ntimp. Cu siguran]\ num\rul copiilor proveni]idin familii cu probleme este mult mai maredec=t posibilit\]ile acestui Centru, `ns\ opic\tur\ de bine poate `i va feri pe ace[ti micu]ide r\t\cire [i de criz\ material\ [i spiritual\. (pr.Ovidiu LECA, Asistent social al Protopopia-tului Moine[ti)

Deschiderea Centrului de ziSf. Cuv. Parascheva Moine[ti

~n ultima vreme, Biserica a cunoscut multe dintre neajunsurilecu care se confrunt\ fiii ei duhovnice[ti. De aceea s-au ini]iatdiverse ac]iuni prin care se `ncearc\ oferirea unui sprijin, at=tspiritual, c=t [i material.

Vineri, 29 ianuarie 2010, la {coala Nr. 4 din cartierul Luc\ce[tial ora[ului Moine[ti, a fost inaugurat Centrul de zi Sf.Parascheva , `n cadrul c\ruia se va derula proiectul {coal\dup\ [coal\. La inaugurare au participat oficialit\]i locale,reprezentan]ii Primariei municipiului Moine[ti, un impresionantsobor de preo]i, elevi, precum [i numero[i credincio[i.


14/20februarie 2010

Organizat de c\tre ISJ Bac\u, `n colaborare cuArhiepiscopia Romanului [i Bac\ului [i Liceul de art\George Apostu, cu binecuvntarea PS Episcop-vicar

Ioachim B\c\uanul, concursul Lumin\ din lumin\s-a bucurat de un interes deosebit din partea elevilor.


16

BISERICA{I {COALA

O sut\ de elevi din colegiile [i liceele b\c\-

uane s-au confruntat `ntr-o lupt\ a cuno[tin-]elor de religie la Liceul de art\ George Apos-tu din municipiul Bac\u, cu ocazia celei de-aXII-a edi]ii a Concursului jude]ean de eseuri [icrea]ie literar-religioas\ Lumin\ din lumin\.

Concuren]i ortodoc[i[i romano-catolici

Organizat de c\tre Inspectoratul {colar Ju-de]ean Bac\u, `n colaborare cu ArhiepiscopiaRomanului [i Bac\ului [i Liceul de art\ Geor-ge Apostu, cu binecuvntarea PS EpiscopIoachim B\c\uanul, concursul s-a bucurat de un

interes deosebit din partea elevilor. ~n ultimiiani am ]inut cont c\ `n jude]ul Bac\u sunt elevi[i profesori romano-catolici care au dorit s\ par-ticipe la concurs, fapt pentru care `ntrecerea abeneficiat de prezen]a concuren]ilor din ambeleconfesiuni. De-a lungul anilor, ne-am bucurat desprijinul Preasfin]itului P\rinte Ioachim B\-c\uanul, care a fost prezent de multe ori la con-curs, pentru a ne da binecuvntare. De aseme-nea, Arhiepiscopia Romanului [i Bac\ului ne-asus]inut cu fonduri [i c\r]i de spiritualitate pen-tru a-i putea premia pe copii, a declarat pr. prof.dr. Constantin Leonte, de la Seminarul TeologicLiceal Ortodox Sf. Gheorghe din Roman.

Programul concursului a debutat cu o slujb\de Te Deum, oficiat\ de un sobor de preo]i pro-fesori, la finalul c\reia prof. Irina Leonte, in-spector [colar de specialitate al disciplineiReligie `n cadrul ISJ Bac\u, [i prof. Delia Pinti-lie, inspector general adjunct `n cadrul ISJ Ba-c\u, au ]inut cte o alocu]iune.

Competi]ia s-a desf\[urat pe trei sec]iuni:Sfnt [i sfin]enie `n cre[tinismul romnesc(Premiul I - Irina Botezatu de la Liceul TeoreticSpiru Haret din Moine[ti, Andrei Gorb\nescude la C.T. D.Ghika Com\ne[ti, [i CostinaDobre de la Colegiul Na]ional DimitrieCantemir din One[ti; Premiul al II-lea: IustinaChirliu de la Colegiul Na]ional GrigoreMoisil din One[ti; Premiul al III-lea: IoanaDabija de la Liceul de Art\ George Apostudin Bac\u [i Simona Baciu de la ColegiulNa]ional Vasile Alecsandri din Bac\u),Sfntul Constantin cel Mare [i credin]a

cre[tin\ (Premiul I: M\d\lina Scarlat de laColegiul Na]ional Ferdinand I din Bac\u;Premiul al II-lea: Maria Suzana Habet de laColegiul Na]ional Gheorghe Vrnceanu dinBac\u; Premiul al III-lea: L\cr\mioara Andreide la Colegiul Na]ional Costache Negri, Tg.Ocna, Bac\u) [i sec]iunea Cunoa[terea luiDumnezeu (Premiul I: Iza Apostol de laColegiul Na]ional Grigore Moisil din One[ti[i Florina N\stase de la Colegiul Na]ionalVasile Alecsandri din Bac\u; Premiul al II-lea: Patricia Bocancea de la Colegiul Economic

Ion Ghica din Bac\u [i Liviu P\durescu de laColegiul Na]ional Gheorghe Vrnceanu dinBac\u; Premiul al III-lea: Andreea Cristea de laColegiul Na]ional Costache Negri Tg. Ocna[i Florentina Iancu de la Colegiul HenriCoand\ din Bac\u).

Concurs pe teme religioasepentru elevii de gimnaziu

Elevi din patru jude]e s-au `nt=lnit la `nce-putul lunii februarie a.c., la {coala cu clasele I -VIII N. Iorga din Bac\u, pentru a participa lacea de-a treia edi]ie a concursului interjude]eande religie Sfin]ii Trei Ierarhi: Vasile, Grigorie[i Ioan. Desf\[urat sub patronajul Preasfin]itu-lui Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar alArhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului, concur-sul pe teme de spiritualitate a debutat cu o

slujb\ oficiat\ de un sobor de preo]i. Aurmat uncuv=nt al directoarei Mariana Umbr\rescu,dup\ care tinerele echipaje din Bac\u, Suceava,Neam] [i Vaslui au f\cut dovada unei bune pre-g\tiri teologice, `n fa]a unui juriu alc\tuit din pr.Ghinea Adrian, pr. Chirica Gheorghe, pr. EliseiCornel, precum [i profesoarele Maria Popa,Petrescu Ionela [i Cotrihal\ Ioana. Concursulelevilor pasiona]i de cultur\ [i teologie a fosturmat de vernisarea unei expozi]ii de icoane re-alizate de copii. La finalul `ntrecerii, profesoriiorganizatori, Lica Mioara [i Coman Mirela, au

oferit tuturor concuren]ilor premii [i diplome departicipare. (pr. Constantin GHERASIM)

Elevi participan]i la Concursul Lumin\ din lumin\

Concursul interjude]ean pe temede spiritualitate desf\[urat la {coala N.Iorga din Bac\u a debutat cu o slujb\

Tradi]ia concursurilor [colare,pe teme religioase, continu\ la Bac\u Smb\t\, 13 februarie, la Bac\u a avut loc cea de-a XII-a edi]ie a concursului jude]ean de eseuri [icrea]ie literar-religioas\ Lumin\ din lumin\ La acest concurs particip\ an de an elevi din clasele

a-IX-a - a XII-a La `nceputul lunii, s-a desf\[urat, la {coala cu clasele I -VIII N. Iorga din Bac\u,un concurs interjude]ean pe teme religioase, adresat, de aceast\ dat\, elevilor de gimnaziu


15/20

GHIDULCRE{TINULUI

17anul II (X) nr. 2

Parastasele - rug\ciunile pentrucei adormi]i, `mpreunate cumilostenia - constituie unadintre vechile tradi]ii aleBisericii noastre. De[i se trecepr in moarte, vi a] a cont inu\dincolo de mormnt. Desp\r]ireasufletului de trup nu desfiin]eaz\

leg\tura credinciosului cuBiseric a, nu-l desparte decelelalte m\dulare `n Hristos,Cel r\stignit [i `nviat.Rug\ciunile acestea sunt, maipresus de toate, singurarecuno[tin]\ fa]\ de ceiadormi]i, ca m\rturie adragostei cre[tine.

Parastasele Bisericii se `ntemeiaz\ pem\rturii nestr\mutate ale Sfintei Scripturi [i aleSfintei Tradi]ii (Sfin]ii P\rin]i ai Bisericii,Sfintele Liturghii, Vie]ile Sfin]ilor, M\rturisiride credin]\). Red\m numai un fragment dinM\rturisirea de credin]\ a Sfntului IerarhPetru Movil\: Dup\ moarte sufletul nu se poa-te poc\i [i nu poate face nici o fapt\ bun\ princare s\ se poat\ dezlega de leg\turile iadului.Numai Sfintele Liturghii, rug\ciunile [i milos-teniile care se fac pentru el de c\tre cei vii `l a-jut\ [i `l slobozesc de leg\turile iadului. A[a-dar, ajutorul cel mai mare [i mai important carese d\ celui ce a plecat din aceast\ via]\ este po-menirea numelui lui `n rug\ciunile Bisericii.

Mo[ii sunt `nainta[ii no[triVorbind despre cultul mor]ilor `n perioada

Postului Mare, `n primul rnd trebuie s\ amintimSmb\ta Mo[ilor de iarn\, zi care precedeDuminica l\satului sec de carne, denumit\ a ~n-frico[\toarei Judec\]i. L\murire despre aceasta ned\ Sinaxarul zilei: Dumnezeie[tii P\rin]i auhot\rt pomenirea tuturor celor din veac adormi]i`n dreapta credin]\, `n n\dejdea `nvierii [i a vie]iive[nice. {i aceasta se face `ntruct a doua zi esteamintit\ judecata lumii la Cea de a Doua Venire aDomnului pentru a invoca milostivirea DreptuluiJudec\tor [i fa]\ de cei adormi]i. Termenul mo[

folosit `n denumirea acestei smbete desemneaz\pe to]i `nainta[ii dintr-un neam.

Din Smb\ta Mo[ilor de iarn\ pn\ laSmb\ta Sfntului Teodor sau a colivelor(prima smb\t\ din Postul Mare), nu se fac

parastase. Cum, de altfel, nu se fac nici `n zilelede luni, mar]i, miercuri, joi [i vineri din PostulMare, afar\ de cazul `n care cade vreun praznic,`n care se s\vr[e[te Liturghia Sfntului IoanGur\ de Aur sau a Sfntului Vasile cel Mare.

Totu[i, `n zilele aliturgice, exist\ tradi]ia, `n m\-n\stiri [i `n catedralele cu rnduial\ m\n\sti-reasc\, s\ se s\vr[easc\ slujba Litiei mici pen-tru mor]i, care este de fapt un trisaghion cu micicomplet\ri. Aceasta are loc `n pridvorul bi-sericii, dup\ rnduiala ce se afl\ `nscris\ `nMolitfelnic sau Panihid\.

Minunea colivelorF\cnd referire la Smb\ta Sfntului Teodor

(Tiron), trebuie s\ spunem c\ aceast\ zi constituieuna dintre cele mai vechi s\rb\tori. Triodul come-moreaz\, mai precis, minunea colivelor, nara-

]iune ce apar]ine patriarhului Nectarie al Con-stantinopolului (sec. IV). Marele prigonitor IulianApostatul, ca s\ `ntineze produsele vndute `npia]a cet\]ii imperiale `n prima s\pt\mn\ dinPostul Mare, a poruncit s\ fie stropite cu sngeleanimalelor sacrificate idolilor. Arhiepiscopulcet\]ii a primit `n vis `n[tiin]are despre aceast\fapt\ de la Mucenicul Teodor, primin d [i `ndem-nul de a distribui locuitorilor Constantinopoluluikolva, adic\ gru fiert, ca s\ nu mai consumeprodusele din pia]\. Bucuria acestei izbnde`mpotriva p\gnismului este comemorat\ an dean, la acest praznic. De asemenea, aceast\ bucu-rie este amplificat\ [i de pr\znuirea mucenicului,dar [i de `ncheierea primei perioade din post. A[ase explic\ faptul c\ slujba zilei nu are Aliluiapentru defunc]i, ca `n celelalte smbete, ci Dum-nezeu este Domnul festiv, iar, dup\ obiceiul La-vrei Sfntului Sava cel Sfin]it, prima mas\ ofi-cial\ a Postului Mare are o dispens\ de vin [i unt-

delemn. Semnificativ\ este [i folosirea ulterioar\a boabelor de gru pentru pomenirea mor]ilor, casimbol al ~nvierii. Bobul de gru moare, se de-scompune `n p\mnt pentru a da rod, dup\ cumtrupul celui adormit se `ngroap\ `n mormnt, ca

dup\ aceea s\ `nvieze `ntru nestric\ciune.

Pomenirea mor]ilor`n Postul Pa[telui

Primele [ase smbete din Postul Pa[teluisunt rnduite pentru pomenirea ob[teasc\ amor]ilor, spre a nu r\mne f\r\ mijlocirea Bise-ricii `n vremea de poc\in]\ a Postului Mare.Cre[tinii vin cu coliv\ la Sfnta Biseric\, `nfiecare dintre smbete, iar parastasul dinsmb\ta a [asea, Smb\ta lui Laz\r, se ofi-ciaz\, `n general, [i la cimitir. Ie[irea la cimitirimit\ purtarea Mntuitorului Hristos, relatat\ `n

textul Sfintei Evanghelii, Care, `nainte de a in-tra `n Ierusalim, a mers la mormntul lui Laz\r,`nviindu-l pe acesta din mor]i.

Joi, `n S\pt\mna Mare (s\pt\mna dinaintede Sfintele Pa[ti), exist\ obiceiul, `nt=lnit maiales `n bisericile parohiale, de a face parastas,`ns\ acesta vine `n contradic]ie cu mai vechiler=nduieli tipiconale despre zilele `n care nu sefac parastase.

Rug\ciunile ce se fac pentru cei adormi]i auo mare importan]\ `n via]a duhovniceasc\ afiec\rui dreptm\ritor cre[tin, mai ales `n aceast\perioad\ a Postului Mare. Ne `nva]\ c\ suntemcet\]eni ai cerului, ne `nt\resc n\dejdea `n milalui Dumnezeu, ne aduc aminte de vremelnicialumii [i ne sporesc iubirea fa]\ de aproapele.(Protos. Ieronim GHEORGHI}|, Mareeclesiarh al Catedralei Arhiepiscopale Sf.Parasheva din Roman)

Parastasele `n perioada Postului Mare


16/20

Crezul este pecete a unit\]ii de credin]\,ca element fundamental al unit\]ii Bisericii.

februarie 2010

DOSAR


18

Secolul al IV-lea este f\r\`ndoial\, secolul de aur alBiserici i [i pentru faptul c\sinteza teologic\ a Sfin]ilorP\rin]i ai Bisericii 1, sub toate

aspectele sale trinitar,hristologic, pnevmatologic,eclesiologic, mariologic [ieshatologic n\scut\ prin`nrurirea permanent\ aDuhului Sfnt, Duhuladev\rului, comuniunii [iunit\]ii, [i-a g\sit cea mai`nalt\ expresie `n hot\rrileprimelor dou\ sinoade

ecumenice de la Niceea (325) [iConstantinopol (381), ce staula baza celor dou\sprezecearticole ale Simbolului 2 sauM\rturisirii de credin]\.3

Chiar dac\ generalizarea Crezului niceo-constantinopolitan are loc abia `n secolul al VI-lea, gra]ie hot\rrii patriarhului Timotei alConstantinopolului (512-518), acesta constituieCrezul comun al `ntregii Biserici4, dumnezeies-cul simbol, semnul prin excelen]\ al identit\]ii,al comuniunii dragostei [i credin]ei cre[tinilorortodoc[i, hotarul dogmatic, expresia sin-

tetic\ a credin]ei adev\rate `n fa]a ereziilor ceau amenin]at integritatea Bisericii. Crezul estepecete a unit\]ii de credin]\, ca element funda-mental al unit\]ii Bisericii. De aici [i rostirea luisolemn\ `n cadrul Sfintei Liturghii, de cler [icredincio[i deopotriv\, precedat de imnultreimic [i urmat de rug\ciunea din cadrulanaforalei liturgice, de care este strns legat,de[i nu con]ine o men]iune expres\ despreSfnta Jertf\, sau `n cadrul Sfintei Taine aBotezului5. Rezumnd punctele esen]iale alecredin]ei ortodoxe cu privire la persoaneleSfintei Treimi [i rela]iile dintre ele, `n lucrarealor creatoare, proniatoare [i mntuitoare, MaicaDomnului, Sfintele Taine, Biseric\ [i via]ave[nic\, Crezul este arcul de bolt\ ce une[te celedou\ dogme fundamentale ale Ortodoxiei:Dumnezeu este Unul `n fiin]\ [i `ntreit `nPersoane6 [i `ntruparea Logosului, Dumnezeu-Omul. Prin `ntruparea Domnului nostru Iisus

Hristos, ni se reveleaz\ faptul c\ Dumnezeueste Treime de Persoane. De aceea, oricem\rturisire a Sfintei Treimi nu poate fidesp\r]it\ de iconomia Fiului. Acest adev\rdogmatic, ce pune `n lumin\ persoanele Treimii[i rela]iile dintre ele, este confirmat de funda-mentarea biblic\ a simbolului de credin]\.

Trei Persoane, care Una suntTat\l este Dumnezeu, dup\ cum ne descope-

r\ Dumnezeu Fiul (cf. Ioan 17, 3) [i o m\rturi-se[te apostolul: Harul Domnului nostru IisusHristos [i dragostea lui Dumnezeu Tat\l [i `m-p\rt\[irea Sfntului Duh s\ fie cu voi cu to]i!(II Cor.13,13). Monarhia lui Dumnezeu Tat\l,Care este [i Atot]iitorul, din Care sunt toateeste sugerat\ de dumnezeiescul Pavel. (cf. ICor. 8, 6-8).

Persoana dumnezeiasc\ a Fiului (cf. Lc. 1,32) este Dumnezeu adev\rat din Dumnezeu

adev\rat (cf. Ioan 10, 30), deofiin]\ cu Tat\l(cf. Ioan 17, 21-23), Unul-N\scut, nu f\cut (cf.Ps. 2, 7; Ioan 3, 16), prin Care toate au fostf\cute (cf. Ioan 1, 3; Coloseni 1), Care Sepogoar\ din Ceruri [i Se `ntrupeaz\ (cf. Ioan 1,14) pentru mntuirea neamului omenesc (cf.Lc. 2, 29-32), de la Duhul Sfnt [i din MariaFecioara (cf. Lc. 1, 35) [i Se r\stigne[te (cf.Ioan 19, 16, 18, 20; Lc. 23, 23; Marcu 15, 24,25; Mt. 26, 35). El moare pe cruce (cf. Ioan 19,

30), `nviaz\ (cf. Marcu 16, 6, 14; F.A. 26, 23),Se `nal]\ cu trupul la ceruri (cf. Lc. 24, 51) [i[ade de-a dreapta Tat\lui (cf. Marcu 19, 16)pn\ la Parusie (cf. Matei 24,30), cnd va venicu slav\ s\ judece viii [i mor]ii (cf. Ioan 5, 22,27, 30) [i a C\rui ~mp\r\]ie nu va avea sfr[it(cf. Daniel 3, 33).

Persoana Sfntului Duh este Dumnezeuadev\rat (cf. F.A. 5, 3), deofiin]\ cu Tat\l [i cuFiul, purcede de la Tat\l (cf. Ioan 15, 26), fiindd\t\tor de via]\ (cf. Gen. 1, 2), vistierul bun\-t\]ilor (cf. Gal. 5, 22), gr\ie[te prin prooroci (cf.II Tim. 3, 16; II Pt.1, 21), preg\tind mntuireanoastr\. El este Duhul Adev\rului (cf. Ioan14,

26; 16, 13; Ps. 50, 7).

Valen]a soteriologic\ acunoa[terii, `mp\rt\[irii[i m\rturisirii credin]ei

P\rintele academician Dumitru St\niloaeprive[te `n profunzime m\rturisirea credin]ei camanifestare a sobornicit\]ii Bisericii `n luminaiubirii des\vr[ite a lui Dumnezeu fa]\ de noi [ia iubirii noastre fa]\ de El [i `ntreolalt\: Crezuleste dovada iubirii lui Dumnezeu fa]\ de noi [i,m\rturisirea lui de c\tre noi, este recunoa[tereaacestei dovezi a iubirii Lui. Iar m\rturisirea Lui

`n comun este manifestarea iubirii noastre `ntre-olalt\, `ntemeiat\ pe iubirea Lui fa]\ de noi.7Sfntul Maxim M\rturisitorul accentueaz\

valen]a soteriologic\ a cunoa[terii, `mp\rt\[irii[i m\rturisirii credin]ei adev\rate de c\tre adu-narea dreptm\ritorilor ce constituie un r\spunsliber la iubirea infinit\ a lui Dumnezeu pentrupersoana uman\: Iar m\rturisirea dumnezeies-cului Simbolal credin]ei f\cut\ de c\tre to]i `n-seamn\ m\rturisirea tainic\ ce-o vom aduce `n

Necesitatea m\rturisiriiadev\rului de credin]\


17/20

M\rturisirea [i tr\irea conform`nv\]\turii credin]ei adev\rate suntesen]iale pentru mntuirea noastr\

19anul II (X) nr. 2

vecii vecilor prea`n]eleptei purt\ri de grij\ a luiDumnezeu, prin ra]iunile [i modurile uimitoareprin care ne-am mntuit. Prin aceasta, cei vred-nici, se `nf\]i[eaz\ pe ei plini de recuno[tin]\fa]\ de binefacerea dumnezeiasc\. C\ci, `n afar\de aceasta, nu au ce oferi `n schimb pentrunesfr[itele bun\t\]i dumnezeie[ti fa]\ de ei.8

Credin]a, ca acceptare a revela]iei dumneze-ie[ti drept adev\r mntuitor suprem, ce nutrebuie alterat prin `mpu]in\ri sau ad\ugiri (cums-a ntmplat n cazul ereziilor) ce ar putea pune`n pericol mntuirea omului, este un principiufundamental al soteriologiei ortodoxe. Singuracare m\rturise[te [i p\streaz\ credin]a adev\rat\

[i `ntreag\, prin puterea [i lucrarea DuhuluiSfnt, Duhul Adev\rului, este Biserica, trupultainic al lui Hristos, antecamera ~mp\r\]ieiCerurilor, cea Una sfnt\, dup\ cum Unul Sfnteste Dumnezeu Cel `n Treime pream\rit. Deaceea credin]a necesar\ mntuirii nu poate fialta dect credin]a Bisericii. Sfntul ierarh [imartir Ciprian de Cartagina (sec. III) a sinteti-zat magistral aceast\ realitate `n sentin]a ExtraEcclesiam nulla salus.

M\rturisirea credin]ei[i euharistia

Toate acestea se constituie `n argumente cesus]in importan]a [i locul Simbolului decredin]\ `n special `n cadrul Sfintei Liturghii,unde este rnduit chiar `nainte de s\vr[ireaSfintei Jertfe Euharistice.

Cel care surprinde cel mai bine semnifica]ia[i necesitatea m\rtusirii dreptei credin]e `n ori-zontul rela]iei inter-personale con[tiente dintreDumnezeu [i om r\mne, totu[i, Pr. D.St\niloae, teologul iubirii cre[tine. El consider\`nt\rirea comunit\]ii locale `n dreapta credin]\[i prin aceasta tr\irea real\ `n raza SfinteiTreimi, ca o condi]ie pentru `mplinirea Taineiprefacerii pinii [i vinului `n Trupul [i Sngelelui Hristos....9 ~nsu[i Domnul spune: Dac\ M\

iubi]i, p\zi]i poruncile Mele.(cf. Ioan 14,15)A[adar, pentru a p\zi poruncile, ele trebuie s\fie cunoscute, `n]elese [i asumate. Doar atunciHristos cel ascuns `n chip tainic `n poruncileEvangheliei Sale ne p\ze[te s\ nu c\dem dincredin]a cea adev\rat\ [i din iubirea Lui.

Se pot formula trei concluzii. ~n primulr=nd, m\rturisirea [i tr\irea conform `nv\]\turiicredin]ei adev\rate sunt esen]iale pentru mn-tuirea noastr\, deoarece unirea cu Hristos Dumnezeu ~ntrupat, Ccare este Calea, Adev\rul[i Via]a (cf.Ioan 14,6) implic\ unirea n adev\-rul Lui. ~n al doilea r=nd, afirmarea drepteicredin]e comune este condi]ie sine-qua-non ap\str\rii unit\]ii Bisericii: Este un singur trup[i un singur Duh, precum [i chema]i a]i fost ntr-o singur\ n\dejde; este un Domn, o credin]\, unbotez (cf. Ef. 4, 4-5). ~n al treilea r=nd,Biserica Ortodox\ este trupul lui Hristos,Dumnezeul-Omul. De aceea voca]ia sa este s\

nasc\ sfin]i dup\ `ndemnul Sfintei Evanghelii(cf. Mt. 5, 48), vase alese ale Duhului Sfnt.

F\r\ credin]a deplin\ [i adev\rat\, Biserica nu arputea rodi `n snul popoarelor, de-a lungulgenera]iilor, aceste daruri nepre]uite aleDuhului Sfnt care sunt sfin]ii. Ei reprezint\ ex-presia vie a unit\]ii, apostolicit\]ii [i sobor-nicit\]ii Maicii noastre, Sfnta Biseric\, princare Dumnezeu, Cel `n Treime preasl\vit, re-vars\ necontenit de sus toat\ darea cea bun\asupra lumii. (Pr. drd. Ciprian BURC|)

Bibliografie1. Biblia sau Sfnta Scriptur\, Bucure[ti, 1982.2. The Oxford Dictionary of the Christian

Church, edited by F.L. Cross and E.A. Livingstone,London, Oxford University Press, 1974.

2. Andreopoulos, PhD, Andreas, The Sign of theCross. The Gesture, The Mystery, The History. Para-clete Press, Brewster, Massachusetts, 2006, 152p.

3. Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane,Comori ale Ortodoxiei, Loctiitor de Mitropolit alMoldovei si Bucovinei, Trinitas, Ia[i, 2007, 442 p.

4. Sfntul Vasile Cel Mare, ~nchinare la 1600 anide la s\vr[irea sa. E.I.B.M.B.O.R., 1980.

5. St\niloae, Pr. Prof., Dumitru, Spiritualitate [iComuniune `n Liturghia Ortodox\, E.I.B.M.B.O.R.,Bucure[ti, 2004, 719 p.

6. Vintilescu, Pr. Prof., Petre, LiturghierulExplicat, E.I.B.M.B.O.R., Bucure[ti, 1998, 395 p.

Note1 cf. Preot Ioan G. Coman, Personalitatea Sf.

Vasile Cel Mare-Profil istoric [i spiritual, n Sfntul

Vasile Cel Mare. ~nchinare la 1600 ani de las\vr[irea sa. E.I.B.M.B.O.R., 1980, pp.25-50)2 Teologic, simbolul exprim\ unitatea tainic\ n-

tre asp

cronica romanului februarie 2010

Documents