cronica romanului cuprins fileiulie-august 2009 cronica romanului buletin oficial al episcopiei...

iulie-august 2009

CRONICA ROMANULUIBuletin oficial al Episcopiei Romanului- Fondat în anul 1924 -

Pre[edinte de Onoare:P.S. EFTIMIE, Episcopul Romanului

Pre[edinte:P.S. Dr. IOACHIM B|C|UANUL, Arhiereu Vicar

Vicepre[edin]i:Pr. Ioan GHERASIMESCUArhid. Ciprian Ioan IGNAT

Director: Pr. Cornel PAIU

Redactor-[ef:Mioara IGNAT

Secretar general de redac]ie:Pr. Constantin GHERASIM

Colectivul de redac]ie:Pr. Dr. Aurel Florin }USCANU,Protoieria RomanPr. Constantin TOMOZEI,Protoieria Bac\u NordPr. Vasile RADU,Protoieria Bac\u SudPr. Constantin ALUPEI,Protoieria One[tiPr. Petrea MORARU,Protoieria Moine[ti

Redac]ia:Pr. Dr. Constantin LEONTEPr. Dr. Nicolae HURJUIPr. Dr. S=nic\ PALADEPr. Dr. Daniel ENEAPr. Petru RONCEAPr. Ciprian BURC|

Corector:prof. Dr. Elena B|LTOI

Tehnoredactare:Andreea TOMA

Concept grafic:Pr. Constantin STURZU

ADRESA REDAC}IEI:Str. Alexandru cel Bun, nr. 5,Roman, jud. Neam]Tel.: 0333.401.339; 0723.598.000E-mail: [email protected]

ISSN 1582-9030

2

CUPRINSDumnezeu, pâinea nemuririi ............................................... 3O avansare justificat\ .......................................................... 6De ce „Arhiepiscopia Romanului [i Bac\ului“ .................. 8Bac\ul – centru de tr\ire [i spiritualitate ortodox\ .......... 10Episcopia Romanului – sprijin „Pentru trup [i suflet“ .... 15Vacan]a micului cre[tin 2009............................................. 16Excursie pentru copiii de la Centrul social „Episcop

Melchisedec“............................................................................... 16Moa[tele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, la

Moine[ti ............................................................................... 17Singura m\n\stire din ]ar\ `nchinat\ Sfântului Emilian [i-a

serbat hramul ............................................................................. 17Slujb\ arhiereasc\ la m\n\stirea „Sf. Sava“ ................... 18St\ni]a, 400 de ani de istorie [i spiritualitate .................... 19Patru veacuri de rug\ciune [i bun\ colaborare ............... 20Biserica „Precista Mare“ din Roman: tradi]ie [i

continuitate ................................................................................ 21S\rb\toare la cea mai veche biseric\ ortodox\ din

Bac\u ................................................................................. 22Congres Na]ional „Hristos `mp\rt\[it copiilor“ ............... 24

S\ p\str\m credin]a ortodox\ [i comuniunearomâneasc\ ......................................................................... 25

Slujbe arhiere[ti la Cetatea Neam]ului ............................. 26Vizit\ canonic\ la Paris [i participare ecumenic\

la Lyon ............................................................................. 27~nva]\tura despre Biseric\ a Sfin]ilor P\rin]i Capadocieni

(I) .................................................................................................28Credin]\ [ i cunoa[tere `n dezvol tarea teologiei

r\s\ritene ........................................................................... 30August - luna sfin]ilor nem]eni ......................................... 31Ultima `ntâlnire cu pr. prof. arhidiacon Ioan Ivan .......... 33Fragmente din agenda de lucru a PS Ioachim B\c\uanul,

Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului, pe lunile iunie – august2009 ................................................................................................... 35

Foto coperta I:PF P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom=ne, al\turi de membri ai Sf=ntului Sinod care

au f\cut parte din delega]ia oficial\ a BOR care a efectuat o vizit\ canonic\ `n Mitropolia Ortodox\Rom=n\ a Europei Occidentale [i Meridionale `n perioada 9-17 iulie (din arhiva TRINITAS);

Foto coperta IV:St=nga sus: La `mplinirea a 400 de ani de la atestarea documentar\ a Bisericii Armene[ti din Roman, o

delega]ie a Bisericii Armene din Rom=nia a oficiat slujba de pomenire a ctitorilor acestui sf=nt l\ca[ (Foto:D. Dimitriu);

Dreapta sus: Credincio[ii au participat `n num\r impresionant la prima slujb\ oficiat\ `n Paraclisul „Sf.Nicolae“ de la Cetatea Neam]ului;

Jos: Epitaful Maicii Domnului, scos `n mijlocul bisericii `n cadrul slujbei Prohodului la Biserica„Precista Mare“ din Bac\u.

EEDDIITTOORRIIAALL

3anul II (IX) nr. 7-8

Duminica a 8-a dup\ Rusaliicade, potrivit mersului anuluibisericesc, `n lunile iulie sauaugust. ~n aceast\ zi, la SfântaLiturghie, se cite[te fragmentulcare istorise[te minunea`nmul]irii pâinilor, luat dinSfânta Evanghelie dup\ Matei(14, 14-22).~n cele ce urmeaz\, vom insistaasupra complexit\]ii `n]elesu-rilor duhovnice[ti reie[ite dinacest splendid tablou [i actdumnezeiesc pe care l-a s\-vâr[it Hristos `n pustia de pemalul lacului Tiberiada.

† Ioachim B\c\uanul,Arhiereu-vvicar al EpiscopieiRomanului

Privit\ sub aspec-tele liturgic, teolo-gic [i social, a-ceast\ pericop\ es-te plin\ de semni-fica]ii, furnizând o serie de `nv\]\turi care ne a-jut\ s\ ne definim `n lumea zbuciumat\ cu caresuntem contemporani. Hr\nind mul]imile cupâine, Hristos face unul dintre cele mai umanegesturi din istoria lumii [i creeaz\, `n mod sim-bolic, universul euharistic al Liturghiei.

Darul libert\]iiDup\ ce omul, din cauza p\catului, a fost iz-

gonit din raiul desf\t\rii, acesta s-a str\duit s\-[irezolve singur problema existen]ei biologice,muncind din greu pentru dobândirea pâinii coti-diene. Procurarea hranei unei familii, a unui po-por, a unei `mp\r\]ii a definit specificul civiliza-]iei umane, `n orice epoc\ a istoriei. Hristos nu af\cut abstrac]ie de acest aspect, pentru c\ era im-posibil s\ nu ~l preocupe problema fundamen-tal\ a oamenilor [i chiar a oric\rei vie]uitoare -hrana : „Toate a[teapt\ c\tre Tine s\ le dai hran\la bun\ vreme. Deschizând Tu mâna Ta, toate sevor umple de bun\t\]i“ (Ps. 103,28).

~n epoca noastr\ de la `nceputulmileniului al III-lea, societatea tre-buie s\ g\seasc\ hran\ pentru a os-toi foamea celor peste [ase miliar-de de oameni câ]i sunt pe planet\.Din p\cate, o `nsemnat\ parte apopula]iei globului nu are rezol-vat\ problema pâinii, a min-imului de trai zilnic. Iaraici se na[te `ntre-barea: de ce as-t\zi sunt atâ]iamuritori de foa-me pe P\mânt?Oare Dum-nezeu, Care acreat pe omdin iubire, `[iabandoneaz\crea]ia Sa,l\sând-o s\

piar\ de foame? Nu! Pentru c\ El, BunulDumnezeu, atunci când a creat pe om, l-a`nzestrat cu toate bun\t\]ile p\mântului, pecare trebuia s\ le administreze `n modechitabil: „Cre[te]i [i v\ `nmul]i]i; [i umple]ip\mântul [i-l supune]i; [i st\pâni]i peste pe[tiim\rii, peste p\s\rile cerului, peste toate ani-malele, peste toate viet\]ile care mi[c\ pep\mânt [i peste tot p\mântul“ ( Fac. 1, 28).

Prin urmare, omul, `ntru libertate, estechemat s\ ordoneze judicios lucrurile [ifiin]ele f\r\ con[tiin]\, create de Dumnezeupentru el. Altfel spus, Dumnezeu l-a creat peom s\ fie bogat, nu s\rac sau sc\p\tat. A fostl\sat liber s\ creioneze ordinea uman\ [i so-cial-politic\ pe p\mânt. Faptul c\ ast\zi exist\atâta inechitate, s\r\cie [i mizerie moral\, nupoate fi pus pe seama lui Dumnezeu. Toateacestea sunt opera noastr\. Dumnezeu, `ntrubunatatea Sa, continu\ s\ r\sar\ soarele S\upeste cei buni [i peste cei r\i [i trimite ploaiaSa peste cei drep]i [i peste cei nedrep]i (cf.Matei 5,45).

Hristos stabile[te rolulsocial-filantropic al Bisericii

A[adar, din textul Evangheliei de-spre `nmul]irea pâinilor se distinge faptulc\ rezolvarea problemei sociale dinlume nu revine `n exclusivitate proniei

divine, ci ea este o conlucrarea te-andric\ `n care Dumnezeueste Cel Care `mp\rt\[e[etedarul, iar omul este cel care

`l administreaz\, pentru ca`n cele din urm\ s\-l

re`ntoarc\ D\ruitoruluica ofrand\. Desprin-

dem aceasta dinprezentarea cadru-lui premerg\tor mi-nunii: „{i ie[ind, av\zut mul]ime mare[i I s-a f\cut mil\ deei [i a vindecat pebolnavii lor. Iarcând s-a f\cut sear\,ucenicii au venit laEl [i I-au zis: Locul

este pu-stiu [iv r e -

mea, iat\, a trecut; deci, d\ drumul mul]imilor cas\ se duc\ `n sate s\-[i cumpere de mâncare.Iisus `ns\ le-a r\spuns: N-au trebuin]\ s\ seduc\; da]i-le voi s\ m\nânce“ (Mt. 14, 14-16).Din aceste cuvinte observ\m c\ Hristos, `n atot-cunoa[terea Sa, [tia c\ mul]imile nu aveau nimicde mâncare. Cu toate acestea, porunce[te aposto-lilor s\-i hr\neasc\. Aici Hristos vrea s\ am-inteasc\ faptul c\ societatea uman\ trebuie s\ fieorganizat\ `n a[a fel `ncât fiecare s\ nu sufere dinlipsa pâinii pentru traiul biologic. „Da]i-le voi s\m\nânce“ este porunca prin care Hristos stabi-le[te rolul social-filantropic al Bisericii. ~n fapt,Dumnezeu face tot timpul minuni, pentru c\ pe-riodic `nmul]e[te roadele p\mântului `n cantit\]isuficiente din care s-ar hr\ni toat\ popula]ia. ~n-s\, datorit\ egoismului, s-a creat dezechilibrulsocial asupra c\ruia Hristos atrage aten]ia.

Minuni se `nt=mpl\ [i `n pustiuDin textul evanghelic reiese faptul c\ locul

unde s-a petrecut minunea `nmul]irii pâinilor

Dumnezeu, pâinea nemuririi

4 iulie-august 2009

EEDDIITTOORRIIAALL

IIiissuuss aa rreeffuuzzaatt iissppiittiirreeaa ppââiinniiiippeennttrruu cc\\ aa vvrruutt ss\\ ssttaabbiilleeaasscc\\

oorrddiinneeaa vvaalloorriilloorr ddiinn vviiaa]]aa oommuu-lluuii,, `̀nn aa[[aa ffeell `̀nnccââtt cceellee mmaatteerriiaalleess\\ nnuu pprreevvaalleezzee cceelloorr ssppiirriittuuaallee..

era pustiul. Autorul biblic d\ acest am\nuntpentru a ar\ta c\ pustiul este un loc unde sepetrec situa]ii extreme. Este locul vidului carene aduce aminte de vidul original al crea]iei.Pustiul ne mai aminte[te [i de `mpietrirea ini-milor egoiste, când fiarele s\lbatice au secatizvorul din care curgea „apa cea vie“ [i „ma-na vie]ii“. Pustiul mai reprezint\ [i absen]a luiDumnezeu sau spa]iul unde Dumnezeu esteinaccesibil. ~n-s\, paradoxal, pustiul este [i lo-cul `n care credin]a [i n\dejdea se amplific\nesperat de mult, pentru c\ `ntr-un de[ert aridai mai mult\ nevoie de Dumnezeu, singurulizb\vitor din situa]ii imposibile. Atunci cândcredin]a c\l\torului prin pustiu nu se stinge, cise inflameaz\ precum piatra [i nisipul, Dum-nezeu apare [i realizeaz\ imposibilul: manacoboar\ din cerul incandescent, apa ]â[ne[tedin roca cea seac\ [i p\mântul, `n care curgemiere [i lapte, se profileaz\ la orizont. Prin ur-mare, pustiul poate fi locul absen]ei [i prezen-]ei divinului, locul interven]iei suverane [igratuite a inaccesibilului sau simbolul mor]ii[i al `nvierii. ~n pustiu, Mântuitorului Hristospe Muntele Carantaniei, `n vremea ispitirii, Is-a pus mai `ntâi problema pâinii: „De e[ti Tu,Fiul lui Dumnezeu, zi ca pietrele acestea s\ sefac\ pâini“ ( Mt. 4, 3). Iisus a refuzat ispitireapâinii pentru c\ a vrut s\ stabileasc\ ordineavalorilor din via]a omului, `n a[a fel `ncât celemateriale s\ nu prevaleze celor spirituale. Tot`n pustiu, dar de data aceasta pe malul laculuiTiberiada, Mântuitorul nu a mai refuzat `n-mul]irea pâinilor deoarece aceasta nu mai re-prezenta un exerci]iu spiritual, o provocare, citrebuia s\ fie un gest firesc, pornit de la Dum-nezeu [i `ndreptat c\tre inimile `nfometate alemul]imii de oameni ce primiser\ hran\ spiritu-

al\. El nu numai c\ nu a refuzat, dar a fostchiar ini]iativa Lui, `n antitez\ cu cea a uceni-cilor care `n]elegeau lucrurile numai la nivelsocial-uman – c\ci problema pâinii nu s-a re-zolvat niciodat\ cum se cuvine `n societateaomeneasc\, nu s-a rezolvat `n duhul iubirii, algenerozit\]ii, c\ci fiecare s-a `ngrijit de pâinealui, nu [i de pâinea celuilalt. Este pentru primadat\ `n istoria umanit\]ii când Cel Care nuavea nevoie de hran\ pentru El a rezolvatdumnezeie[te imensa problem\ omeneasc\,cea a pâinii.

P=ine [i Trup~n momentul `n care Hristos porunce[te uce-

nicilor s\ rezolve problema social\, cea a hraneimul]imilor, apostolii, `nc\ nepreg\ti]i pentru a`n]elege sensurile profunde ale cerin]elor lui Ii-sus, r\spund: „Nu avem aici decât cinci pâini [idoi pe[ti“ (Mt. 14,17), pe care El le cere ime-diat. Din momentul acesta, suntem introdu[i `n-tr-un alt cadru al minunii.

Preciz\m c\ gestul lui Hristos nu trebuie `n-]eles doar social, ci mai ales teologic. Imaginea`nmul]irii pâinilor este simbolul Euharistiei. Pâi-nea are ca scop imediat `ntre]inerea vie]ii biolo-gice, dar Hristos a ales-o ca ofrand\, prin binecu-vântare [i sfin]ire, `nnobilând-o ca Trup al S\ueuharistic, cu care omul s\-[i hr\neasc\ sufletulpentru a r\mâne viu ̀ n Dumnezeu (cf. Ioan 6,51).

Pentru hrana biologic\ Dumnezeu `nmul]e[-te pâinea pe p\mânt, care ar trebui s\ ajung\ dinbel[ug tuturor oamenilor. ~n pustia aceea nu e-rau decât câteva mii. Este adev\rat c\ a s\turacinci mii de b\rba]i, afar\ de femei [i copii, doarcu cinci pâini [i doi pe[ti, este o mare minune.

Dar, când Dumnezeu face ca dintr-un singurbob de grâu s\ r\sar\ planta care va raporta câ-teva zeci de boabe, nu este tot o minune? Acestlucru ne determin\ s\ `ntrevedem un cadru litur-gic al minunii.

Prima „liturghie“De ce oare se vorbe[te `n Evanghelie c\

doar un copil avea cele cinci pâini [i cei doipe[ti? Oare erau singurele premise ale ofran-dei liturgice? Da! Mântuitorul a `n]eles maibine decât to]i c\ totu[i pâine era, pentru c\ nuplecaser\ to]i acei oameni `n]elep]i de acas\f\r\ mâncare. Dar egoismul [i teama des\r\cie st\pâneau: to]i aveau pâine, dar o ]in-eau ascuns\, gândindu-se c\ poate ar fi fostobliga]i s\ o `mpart\ cu cei ce nu aveau [i, ast-fel, nu ar mai fi avut suficient\ [i pentru ei`n[i[i... Acel copil, simbol al cur\]iei, al nevi-nov\]iei, aduce tot avutul s\u pentru Litur-ghie. De aceea, Mântuitorul va lua un copil `nbra]e [i `l va propune ca m\sur\ a ~mp\r\]ieiCerurilor: „De nu ve]i fi ca unul dintreace[tia, nu ve]i intra `n ~mp\r\]ia Cerurilor“(Matei 18,3).

Cele cinci pâini reprezint\ cele cinci pres-curi care sunt aduse `n mod curat [i evlaviospentru proscomidia Sfintei Liturghii. Cei doipe[ti reprezint\ cele dou\ firi ale Mântuitorului,c\ci pe[tele este simbolul Mielului lui Dum-nezeu care a fost junghiat pentru via]a [i mântu-irea lumii (cf. Isaia 53,7). Deci, jertfa iubirii ne-condi]ionate este `nceput\ cu un copil, iar o-franda, pe care o atribuim lui Dumnezeu, Elne-o binecuvinteaz\, `mpregnând `n ea germe-nii `nvierii, apoi ne-o `napoiaz\ tot ca ofrand\,dar `ndumnezeit\ [i `nve[nicit\.

EEDDIITTOORRIIAALL


~n acela[i cadru liturgic al pericopei, Hristosapare ca Liturghisitor, Care, `n germene, pre-zint\ ritualul cre[tin dezvoltat mai târziu, `n sec-olul de aur patristic: „{i poruncind s\ se a[ezemul]imile pe iarb\ [i luând cele cinci pâini [icei doi pe[ti [i privind la cer, a binecuvântat [i,frângând, a dat ucenicilor pâine, iar ucenicii,mul]imilor“ ( Mt. 14, 19). Este vorba aici de ca-drul Liturghiei, al Epiclezei euharistice. ~n fie-care Sfânt\ Liturghie, preotul liturghisitor faceacelea[i gesturi, zicând: „... Acesta venind [itoat\ rânduiala cea pentru noi plinind, `n noap-tea `n care a fost vândut [i mai mult ~nsu[i S-adat pe Sine pentru via]a lumii, luând pâinea cusfintele [i f\r\ prihan\ mâinile Sale, mul]umind[i binecuvântând, sfin]ind [i frângând, a datSfin]ilor S\i Apostoli....“.

Liturghia, jertf\ [i mul]umireCum a fost multiplicarea pâinilor este de

prisos s\ vorbim pentru c\ intr\m `n sfera ra]io-nalismului steril. Important este faptul c\ to]i s-au s\turat de darul lui Dumnezeu, mul]umindCelui Care este hr\nitorul sufletelor [i trupuri-lor. ~n]elegem c\ Sfânta Liturghie, `n prima eiparte, este jertf\, ofrand\, d\ruire din dragoste,iar `n a doua parte efharistos, adic\ mul]umire.Hristos ne-a ar\tat c\ atunci când d\ruie[ti cubucurie, dobânde[ti mul]umirea divin\, care es-te o mare binecuvântare.

Ceea ce a urmat, de asemenea, este foarteimportant. Evanghelia spune c\ nu s-a pierdutnimic. Firimiturile nu au fost l\sate p\s\rilor ce-rului sau câinilor, cum se precizeaz\ `n alte p\r]iale Evangheliei, ci s-au strâns toate cu grij\. Nus-au l\sat firii necuvânt\toare, pentru c\ acesteanu au con[tiin]a de sine [i nu se pot `mp\rt\[i cuTrupul euharistic al lui Hristos. Doar omul, re-gele crea]iei, se `mp\rt\[e[te de dumnezeiesculdar, ca hran\ pentru via]a de veci.

A[adar, dup\ ce s-au s\turat fiin]ele con[ti-ente, din pâinea care se pref\cuse `n Trupul luiHristos, Apostolii „au strâns r\m\[i]ele de firi-mituri, dou\sprezece co[uri“ (Mt. 14, 20). Firi-miturile s-au strâns pentru c\ `n fiecare se aflaintegral Hristos euharistic. A[a face orice preotdup\ ce se `mp\rt\[e[te. Cu grij\ adun\ cele maiinfime p\rticele care au c\zut pe Sfântul Anti-mis, pe care le pune cu grij\ `n Sfântul Potir,pentru c\ nimic din sfintele sfin]ilor nu trebuies\ se risipeasc\. S-au strâns dou\sprezece co[uripentru c\ doisprezece Apostoli au fost cei careau `mp\r]it mul]imilor. Deci, cei doisprezece a-veau mandatul special de la Hristos s\ adminis-treze tainele ~mp\r\]iei lui Dumnezeu. Dup\ A-postoli, cei care trebuie s\ poarte grij\ de firimi-turile Euharistiei, precum [i de p\strarea Trupu-lui tainic al lui Hristos euharistic pe Sfânta Ma-s\, `n chivotul din Sfântul Altar, sunt episcopii[i preo]ii. A[a va fi pân\ la sfâr[itul veacurilor `nBiserica lui Hristos.

Foamea de Dumnezeu~n concluzie, putem spune c\ nu problema

pâinii se pune `n Evanghelia Liturghiei din Du-minica a 8-a dup\ Rusalii - aceasta era rezolvat\`nc\ de la crea]ie -, ci problema omului care aadministrat deficitar darul lui Dumnezeu [i nu af\cut din crea]ie o continu\ Liturghie.

Omul a devenit altcineva decât ceea ce pre-g\tise Dumnezeu pentru el: chip `n perspectivaasem\n\rii. De milenii, el a devenit servul pro-priilor pl\ceri, omul stomacului, al banului, alpl\cerilor opulente [i obsesionale, renun]ând labucuriile spirituale, la experien]ele mistice saula comuniunea `n duhul iubirii divine. El fusesecreat ca s\ se hr\neasc\ cu pâinea ce vine dincer gratuit. Nu ar fi avut nevoie de efort fizicpentru a-[i câ[tiga pâinea cea de toate zilele. O-mul primordial, care pl\m\dit de eternul Crea-tor, nu a fost f\cut cu sapa `n mân\, pr\[ind spi-nii [i p\l\mida p\mântului, pentru c\ avea totulla dispozi]ie. Dar, `ntru libertate fiind, a voit unm\r `n plus [i nu s-a mul]umit cu ce i-a datDumnezeu. A pierdut totul `n momentul când azis c\ mai vrea ceva `n plus, r\mânând ancorat`n dimensiunea lui „a avea“, ignorând pe „a fi“

[i uitând s\ pun\ pe „a iubi“ `ntre cele dou\ no-]iuni antagoniste. Din liber\ alegere, el a elimi-nat esen]ialul [i implicit cadrul `n care `[i desf\-[ura existen]a - Dumnezeu este iubire. Dac\omul `l descoper\ pe Dumnezeu-Iubire, atunciel exist\ sau fiin]eaz\ prin a avea, c\ci Dum-nezeu nu are, ci este! La plinirea vremii, Hris-tos a venit din nou pe P\mânt s\ spun\ oameni-lor: „C\uta]i ~mp\r\]ia lui Dumnezeu [i toatecelelalte vi se vor ad\uga vou\“ (Matei 6,33).Altfel spus: ~ncerca]i s\ folosi]i Iubirea [i ve]irezolva toate problemele existen]ialit\]ii. Da, a-vem nevoie de pâine! Dar nu de orice pâine, cide „cea spre fiin]\“, adic\ de „Pâinea care s-apogorât din cer“ (Ioan 6,48).

Ceea ce ne lipse[te nou\ este prezen]a luiDumnezeu, restul, strictul necesar pentru supra-vie]uire avem. Dac\ lumea de ast\zi L-ar repunepe Dumnezeu `n preocup\rile sale, nu s-ar maipune problema pâinii. Ceea ce lipse[te acesteilumi este tocmai Pâinea care s-a pogorât din cer.Este vorba de Dumnezeu-pâine, este vorba deDumnezeu-iubire, de Dumnezeu-euharistic. F\r\Acesta lumea va muri de inani]ie lâng\ morma-nele de pâine, pentru c\ nicio pâine nu hr\ne[tedac\ nu este binecuvântat\ de Cel de Sus.

VVeecchhiimmeeaa [[ii rroolluull iimmppoorrttaanntt jjuuccaatt ddeeEEppaarrhhiiaa RRoommaannuulluuii ddee-aa lluunngguull ttiimmppuulluuii `̀nniissttoorriiaa BBOORR ssuunntt aarrgguummeennttee ccaarree jjuussttiiffiicc\\

aattrriibbuuiirreeaa rraanngguulluuii ddee aarrhhiieeppiissccooppiiee..

6 iulie-august 2009

~n zilele de 18-19 iunie 2009, la Re[edin]aPatriarhal\, sub pre[edin]ia PreafericituluiP\rinte Patriarh Daniel, a avut loc [edin]a delucru a Sfântului Sinod al Bisericii OrtodoxeRomâne. ~n cadrul acesteia, una dintre celemai importante decizii a fost ridicarea Epis-copiei Romanului la rangul de arhiepiscopie,cu titulatura nou\ de Arhiepiscopia Roma-nului [i Bac\ului. Aceasta va intra `n vigoaredin 13 septembrie a.c., odat\ cu desf\[urareaceremoniei de proclamare de c\tre Preaferi-citul P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Or-todoxe Rom=ne.

De[i din punct de vedere haric [i statutarnu exist\ nicio diferen]\ `ntre arhiepiscopie [iepiscopie, `n ierarhia BOR exist\ ambele ti-tulaturi, atribuindu-se titulatura de arhie-piscopie, `n general, unei episcopii cu o isto-rie `ndelungat\ sau care a jucat un rol im-portant `n via]a Bisericii. Vechimea [i rolulimportant jucat de Eparhia Romanului de-alungul timpului `n istoria BOR sunt argu-mente care justific\ atribuirea rangului dearhiepiscopie. De altfel, unii dintre ierarhiiRomanului au fost numi]i arhiepiscopi [ichiar mitropoli]i, vorbindu-se [i despre Ar-hiepiscopia Romanului, `nc\ de la jum\tateasecolului al XV-lea.

Pe l=ng\ ridicarea la rang de arhiepisco-pie, noua titulatur\ adaug\ numelui istoric„a Romanului“ [i „Bac\ului“, recunosc=ndu-se astfel vechimea [i importan]a acestuia cacentru de spiritualitate ortodox\. S-a ]inutcont, de asemenea, de faptul c\ „Eparhia Ro-manului, veche de 600 de ani, a inclus `n teri-toriul s\u jurisdic]ional [i canonic, `n toat\istoria ei, `ntregul ]inut al Bac\ului, respectivjude]ul Bac\u, potrivit `mp\r]irii adminis-trativ-teritoriale actuale.“, a[a cum a preci-zat PS Ioachim B\c\uanul, Arhireu-vicar alEpiscopiei Romanului. Nominalizarea Bac\-ului este justificat\ din punct de vedere geo-grafic, istoric [i economic [i, evident, cultu-ral-bisericesc.

Toate acestea ne-au determinat ca `n pa-ginile ce urmeaz\ s\ v\ aducem `n aten]ie ar-gumentele care sus]in luarea unei astfel dedecizii istorice.

Anul 2008 a `nsemnat pentru Eparhia Ro-manului anul jubiliar, `n care s-au aniversat [asesecole de la atestarea documentar\ a CatedraleiEpiscopale, 600 de ani de slujire a lui Hristos `nurbea mu[atinilor.

~nceputurile Eparhiei noastre sunt consem-nate `n documente de la `nceputul secolului alXV-lea, `n timpul domniei lui Alexandru cel

Bun, considerat pe bun\ dreptate „ctitorul ierar-hiei Moldovei“.

Episcopie, arhiepiscopie,mitropolie

Analizând [i interpretând ceea ce a p\strat tra-di]ia, cum [i referirile documentare legate de `n-ceputurile acestei eparhii, privind organizarea [ititulatura ei, foarte mul]i dintre cercet\torii trecu-tului Bisericii noastre au fost contraria]i, descope-rind `n unele documente medievale titulatura de„episcopie“, `n altele de „mitropolie“, precum [inumirea `ntâist\t\torului ei, uneori „episcop“, al-teori „arhiepiscop“, sau „mitropolit“.

Situa]ia aceasta a atras aten]ia [i episcopuluiAcad. Melchisedec {tef\nescu, care, `n partea Idin „Cronica Romanului [i a Episcopiei de Ro-man“, Bucure[ti 1874, pagina 106 [i urm\toare-le, trateaz\ acest aspect: „mitropolia sau Epis-copia de Roman“, considerând c\ la Roman afost re[edin]a „Mitropoliei }\rii de Jos“ pân\ lajum\tatea secolului al XVII-lea, aducând `nsprijinul acestei afima]ii mai multe argumente:Pravila cea mare româneasc\ (1652) `n lista mi-tropoli]ilor din Moldova, la fila 402, sunt men-]iona]i doi mitropoli]i - unul cu re[edin]a la Su-ceava, iar cel\lalt cu re[edin]a la Roman. Este a-mintit aici [i un al treilea mitropolit al Proila-viei, cu re[edin]a la Gala]i, dar care depindeacanonic direct de Patriarhia Ecumenic\ [i avea

jurisdic]ie asupra unor teritorii din bazinul infe-rior al Dun\rii, ocupate de turci-neavând decinicio rela]ie canonic\ cu Mitropolia Moldovei.

Episcopul Melchisedec aduce `n sprijinul i-potezei sale, motivul c\ la Roman, a fost pentruo vreme „mitropolia }\rii de Jos“, faptul c\ uniiierarhi ai acestui str\vechi scaun au fost men-]iona]i `n actele de cancelarie domneasc\ „mi-tropoli]i“, dar [i faptul c\ ierarhii Romanului sebucurau de unele distinc]ii [i „privilegii“ fa]\ deepiscopii de R\d\u]i [i Hu[i (men]iona]i [i ei `nPravila cea Mare, 1652).

Romanul, a doua eparhie ca vechime din Moldova

Mul]i al]i cercet\tori [i istorici au remarcatdiversitatea oferit\ de documente privind titula-tura acestui scaun eparhial de la Roman, ofe-rind diverse r\spunsuri [i ipoteze.

Astfel, Nicolae Iorga afirma `n „Istoria Bi-sericii Române[ti“, vol. I, c\ `n preajma biseri-cii Preacuvioasa Parascheva din Târgul de Jos,nu mai este o „mitropolie“, ci o „episcopie dejos“, iar `n „Istoria Bisericii Române[ti“, vol.IV, dezv\luie p\rerea sa c\, `n acest ora[, toto-deauna a fost o episcopie.

De aceea[i p\rere este [i Const. C. Giures-cu care, `n lucrarea sa, „Istoria Românilor“,

O avansare justificat\

DDOOSSAARRAnul Sfin]ilor Capadocieni

Mii de credincio[i au fost prezen]ianul trecut la aniversarea a 600 deani de la atestarea documentar\ aEpiscopiei Romanului


vol. II, apreciaz\ c\ episcopul Tarasie de laMitropolia }\rii de Jos, era inferior mitropoli-tului Sucevei, `ns\ fa]\ de omologul s\u de laR\d\u]i, avea `ntâietate.

Istoricul Nicolae Dobrescu consider\ c\ ti-tulatura de mitropolie [i acea dat\ ierarhului deRoman, de mitropolit, s-a f\cut `n semn de cin-ste, pentru c\ Romanul era a doua eparhie cavechime din Moldova.

Aceea[i opinie o `mp\rt\[esc [i Simion Reli[i Pr. Acad. Mircea P\curariu.

Autorii manualului de Istoria Bisericii Ro-mâne, Gh. Moisescu, {tefan Lup[a, AlexandruFilipa[cu, 1957, pornind de la anumite ele-mente de ordin politic, petrecute `n timpul dom-niei fiilor lui Alexandru cel Bun, care au `mp\r-]it ]ara Moldovei `n dou\: Ilie domnind `n }arade Sus, cu capitala la Suceava, iar {tefan `n}ara de Jos, cu capitala `ntr-un ora[ din zona desud a Moldovei, considerând c\, pentru a nu fimai prejos de fratele s\u, care avea `n preajmasa pe mitropolitul ]\rii, {tefan al II-lea, va firidicat la rang de mitropolit pe ierarhul de laRoman, pentru ca s\ creasc\ `n acest fel [i pres-tigiul „}\rii de Jos“ peste care domnea.

Aceea[i ipotez\ o sus]ine [i p\rintele acad.Mircea P\curariu, care s-a preocupat de trecutuleparhiei noastre, poposind `n nenum\rate rândurila Roman, `n Arhiva [i Biblioteca Episcopiei.

Sec. al XV-lea: ridicareaepiscopului de Roman la rang de mitropolit

Pe baza opiniilor [i r\spunsurilor formulatede istorici, referitoare la titulatura scaunului dela Roman [i la aceea a `ntâist\t\torului acestei e-parhii, putem afirma c\ Târgul de Jos, la conflu-en]a Moldovei cu Siretul, unde `n perioada1408-1413 a fost `nfiin]at\ o nou\ eparhie aMoldovei, a purtat titulatura de mitropolie, chiar[i pentru o perioad\ scurt\, dar, a[a cum men]io-na p\rintele Scarlat Porcescu, care, la rândul s\us-a preocupat de aceast\ problem\, `n realitate,`ns\, nu a fost ceea ce obi[nuit se `n]elege printr-o mitropolie, adic\ ridicarea episcopului loculuipe o pozi]ie ierarhic\ superioar\.

~n cele ce urmeaz\, vom recapitula câtevamomente [i aspecte legate de istoria Bisericiidin Moldova, prin care s\ subliniem c\ `ntr-ade-v\r ierarhi ai Romanului au avut titulatura demitropoli]i ai }\rii de Jos, iar episcopia, aceeade mitropolie.

Urma[ii lui Alexandru cel Bun au `mp\r]itMoldova `n dou\ p\r]i (probabil `n vara anului1435), iar timp de [apte ani (1435-1442), au exis-tat ̀ n ]ar\, doi domni. Capitala lui Ilia[ era Sucea-va, iar a lui {tefan, `ntr-un ora[ din sud-Roman,sau, mai probabil Vaslui. Din Roman au fostemise `n acest interval trei „c\r]i“ domne[ti. Pen-

tru a ridica prestigiul ]\rii peste care domnea,(}ara de Jos a Moldovei), {tefan al II-lea, va fi ri-dicat pe singurul ierarh din aceast\ zon\ – epis-copul de la Roman - la rang de mitropolit, spre anu fi inferior din punct de vedere eclesiastic.

Ridicarea eparhiei Romanului la rang de ar-hiepiscopie, sau mitropolie este atestat\ [i de u-nele m\rturii documentare ale epocii. Astfel, la30 iulie 1437, un medic bavarez men]iona `ntr-un raport al s\u c\ „`n Moldova existau, pe a-tunci, doi arhiepiscopi“, iar la Sinodul unionistde la Ferara-Floren]a, nota `n acela[i raport, Bi-serica Moldovei a fost reprezentat\ de doi dele-ga]i: mitropolitul grec al Sucevei, Damian [iprotopopul Constantin „loc]iitor al Moldovlahi-ei“, reprezentantul mitropoliei }\rii de Jos.

Primul ierarh al Romanului, arhiepiscopul [i mitropolitul Calist

O alt\ m\rturie legat\ de a[a numita „Mitro-polie a Romanului“ o descoperim `ntr-un manu-al epistolar bizantin `n uz, `n Cancelaria patriar-hal\ din Constantinopol, la sfâr[itul secolului alXIV-lea [i `n cursul celui urm\tor, care urc\ pân\la anul 1387, publicat `n 1975, la Paris, de Insti-tutul francez de studii bizantine. Printre informa-]iile deosebit de pre]ioase pentru etapa respecti-v\, afl\m [i faptul c\ `n acea perioad\ (sec. XV),„a fost a[ezat un alt mitropolit la Târgul Romancare se intituleaz\ mitropolit de Roman“.

Primul ierarh al Romanului este men]ionatdocumentar: „arhiepiscopul [i mitropolitul chirCalist“. Acesta este amintit `ntr-o „carte“ dom-neasc\, la 30 septembrie 1445. Piatra sa de mor-mânt a fost descoperit\, `n timpul lucr\rilor derestaurare [i consolidare a bisericii „~n\l]areaDomnului“ de la M\n\stirea Neam] (1953-1961), fiind expus\ ast\zi `n Muzeul m\n\stirii.Preocupându-se de acest ierarh, p\rintele dia-con Ioan Ivan demonstreaz\ cu documente deordin logic-istoric c\ acest Calist a p\storit laRoman, unde i s-a conferit titlul de „arhiepis-cop [i mitropolit“, de c\tre {tefan al II-lea, pecând era domn al }\rii de Jos. (vezi „Un ierarhmoldovean cu numele Calist `nmormântat laM\n\stirea Neam]“, `n revista „Mitropolia Mol-dovei [i Sucevei“, nr. 1-2/1920, pp. 66-75).

A[adar, primul ierarh al Romanului, amintitde documentele medievale, Calist, se intitula„arhiepiscop [i mitropolit“.

Al doilea ierarh al Romanului men]ionat do-cumentar, Tarasie, apare [i cu titulatura de mi-tropolit, dar [i cu cea de episcop: 12 septembrie1464 - episcopul Constantin Tarasie de Târgulde Jos; 13 decembrie 1465 - Mitropolia noastr\din Târgul de Jos; 13 martie 1466 - mitropolitulchir Tarasie de Târgul Roman, 9 iulie 1466 -mitropoli]ii no[tri chir Teoctist de Suceava [ichir Tarasie de Roman; 2 octombrie 1470 - mi-tropolitul nostru chir Teoctist... episcopul nos-tru chir Tarasie de Târgul Roman; 8 februarie1470 - mitropolitul nostru chir Teoctist [i epis-

Carte po[tal\ reprezent=nd Catedrala episcopal\ „Sf. Cuv. Parascheva“ din Roman (colec]ia Dan Dimitriu)


8 iulie-august 2009

NNoouuaa ttiittuullaattuurr\\ ccoonnffeerriitt\\EEppaarrhhiieeii RRoommaannuulluuii rreeaadduuccee

aacceesstt vveecchhii ssppaa]]iiuu ddee ssppiirriittuuaalliittaatteemmaaii aapprrooaappee ddee rreeaalliitt\\]]iillee iissttoorriiccee..

copul nostru chir Tarasie, mitropolitul }\rii deJos [i Ioanichie, episcop de R\d\u]i.

600 de ani de istorie{i al]i ierarhi ai Romanului sunt men]iona]i

`n vechile documente cu titulatura de „mitropo-lit al }\rii de Jos“: 20 aprilie 1488 - Vasile; 7octombrie 1517 - Macarie; 17 martie 1529 -Dorotei; 31 august 1556 „arhiepiscopul Maca-rie de Roman“; 20 august 1560 - Anastasie; 6octombrie 1578 - Eusta]ie; 5 mai 1587 - Anas-tasie; 27 mai 1593 - Mitrofan; 10 ianuarie 1617- „Sfânta Mitropolie de Roman unde este hra-mul Preacuvioasei maicii noastre Paraschiva“.

Pân\ la `nceputul secolului al XVII-lea, E-parhia Romanului va mai aparea cu titulatura demitropolie, dar mai rar.

~ntâist\t\torul ei poart\ `ns\ titulatura de e-piscop, cu o singur\ excep]ie - 31 august 1556,Macarie este numit „arhiepiscop“.

Eparhia Romanului a avut de-a lungul celordou\ secole de existen]\ ne`ntrerupt\ un num\rde peste 70 de ierarhi, unii eparhio]i, al]ii doar„locotenen]i de episcopi“. Dintre ace[tia, patru

au fost canoniza]ide Sfântul Sinod alBisericii OrtodoxeRomâne: Teodosiede la Brazi (22 sep-tembrie); Dosoftei(13 decembrie);Pahomie de laGhedin (14 apri-lie); Ioan de la Râ[-ca [i Secu (serbat la30 august).

~n „Via]a [i pe-trecerea sfin]ilor“,mitropolitul Do-softei vorbe[te cuadmira]ie desprec o n t e m p o r a n u ls\u, vl\dica Ioan,de la M\n\stireaSecu, numindu-l„arhiepiscopul celSfânt“.

Suntem `ncredin]a]i c\ Sfântul Sinod al Bise-ricii Ortodoxe Române a ]inut cont de aceste m\r-turii când a aprobat ridicarea Episcopiei Romanului

la rang de Arhiepiscopie, cu titulatura „Arhiepisco-pia Romanului [i Bac\ului“, ca un impuls ca, la bo-gata tradi]ie, s\ fie ad\ugate noi pagini de istorie [iglorie. (Pr. Florin }uscanu, Protopop de Roman)

La [edin]a Sf=ntului Sinod alBisericii Ortodoxe Rom=ne, dinzilele de 18-19 iunie 2009, Epis-copia Romanului a fost ridicat\ larangul de Arhiepiscopie, cu titu-latura „Arhiepiscopia Romanului[i Bac\ului“. «Mul]i s-au `ntrebatde ce s-a ad\ugat la vechiul centrueparhial [i „Bac\ului“. Explica]iase poate da pe mai multe planuri –ne-a spus PS Ioachim B\c\uanul,Arhiereu-vicar al Episcopiei Ro-manului. ~n primul r=nd, EparhiaRomanului, veche de 600 de ani, ainclus `n teritoriul s\u jurisdic-]ional [i canonic, `n toat\ istoriaei, `ntregul ]inut al Bac\ului, res-pectiv jude]ul Bac\u, potrivit`mp\r]irii administrativ-terito-riale actuale.»

Noua titulatur\ conferit\ Eparhiei Romanu-lui readuce acest vechi spa]iu de spiritualitatemai aproape de realit\]ile istorice. ~n urm\ cu

c=teva sute de ani, a[a cum s-a ar\tat `n articolulanterior, avem m\rturii c\ se vorbea de Mitro-polia de Jos a Moldovei, cu re[edin]a la Roman.Din aceast\ mitropolie a f\cut parte [i Bac\ul.Ast\zi, ca `ntotdeauna, Episcopia Romanului`nsumeaz\ municipiul Roman [i `mprejurimileacestuia, dar [i `ntregul jude] Bac\u.

„O hot\r=re istoric\ [i foarte important\“

„Este o hot\r=re istoric\ [i foarte important\din multe puncte de vedere. Mai `nt=i se acord\aceast\ onoare Eparhiei Romanului, care a `m-plinit de cur=nd 600 de ani de atestare documen-tar\. Apoi, este o onoare pentru credincio[ii a-cestui ]inut al Moldovei, care s-au str\duit s\promoveze de-a lungul timpului valorile cultu-ral-religioase ale Bisericii nostre str\mo[e[ti.Totodat\, este o onoare [i pentru c\ se `ncunu-neaz\ efortul at=tor ierarhi care s-au str\duit aicis\-l predice pe Hristos [i s\ apere demnitatea Or-todoxiei: Macarie, Dosoftei, Pahomie de la Gle-din, Ioan de la R=[ca [i Secu, Teodosie de laBrazi, cu to]ii episcopi sfin]i, c\rora li se adaug\[i al]ii precum Anastasie Crimca, Veniamin Cos-tachi, Melchisedec {tef\nescu care, la r=ndullor, au scris, [i ei, pagini din istoria acestei Epar-hii“, ne-a declarat Preasfin]itul Ioachim B\c\ua-nul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului.

~n urma ridic\rii Episcopiei Romanului la ran-gul de Arhiepiscopie, Preasfin]itul Ioachim B\-c\uanul a fost ridicat la rangul de Episcop vicar.

Credin]a [i dragostea oamenilor fa]\ de va-lorile Ortodoxiei, dar [i sfin]ii n\scu]i pe acestemeleaguri, sunt c=teva dintre argumentele ce austat la baza ridic\rii la rang de Arhiescopie a E-piscopiei Romanului, av=nd titulatura de Arhie-piscopia Romanului [i Bac\ului. O hot\r=re cevine s\ `mplineasc\ istoria unui ]inut `nc\rcat detradi]ie [i spiritualitate.

Arhiereu-vicar al acestei Episcopii de la `n-ceputul mileniului al III-lea, Preasfin]itul Ioa-chim B\c\uanul s-a str\duit, a luptat [i a reu[its\ confere str\vechii eparhii a Romanului unstatut bisericesc binemeritat, menit s\ onoreze[i ]inutul Bac\ului.

„Dintodeauna Bac\ul aapar]inut acestei eparhii“

„Sf=ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom=-ne, `n [edin]a sa de lucru din 18-19 iulie, a ho-t\r=t ridicarea la rangul de arhiepiscopie a Epar-hiei Romanului, sub noua formulare eclesiasti-c\ de „Arhiepiscopia Romanului [i Bac\ului“.

Mul]i s-au `ntrebat de ce s-a ad\ugat la ve-chiul centru eparhial [i „Bac\ului“. Explica]iase poate da pe mai multe planuri. ~n primulr=nd, Eparhia Romanului, veche de 600 de ani,a inclus `n teritoriul s\u jurisdic]ional [i cano-

De ce „Arhiepiscopia Romanului [i Bac\ului“


Textul Uricului de la 16 septembrie 1408, prin care Alexandru cel Bun face o danie Bisericii „Sf.

Parascheva“ din Roman, documentul care men]ioneaz\pentru prima dat\ Catedrala episcopal\ din Roman

anul II (IX) nr. 7-8 9

nic, `n toat\ istoria ei, `ntregul ]inut al Bac\ului,respectiv jude]ul Bac\u, potrivit `mp\r]irii ad-ministrativ-teritoriale actuale. Apoi, ierarhii ca-re [i-au `nscris numele, ajung=nd pe scaunulvl\dicesc de la Roman, de-a lungul celor 600 deani, au activat cu prec\dere `n aceast\ zon\. Unexemplu ar fi episcopul Teodosie Atanasiu, b\-c\uan de origine, un ierarh c\rturar care a p\s-torit la Roman. Acest episcop a fost receptiv lafaptul c\ pe teritoriul Eparhiei sale, respectiv ]i-nutul Bac\ului [i Vrancei de atunci, s-au desf\-[urat b\t\lii `n Primul R\zbou Mondial, [i s-a`ngrijit direct de r\ni]i [i de aprovizonarea sol-da]ilor rom=ni prezen]i pe aceste meleaguri“, adeclarat PS Arhiereu-vicar Ioachim B\c\uanul.

„Optzeci la sut\ din veniturile Eparhiei Romanuluivin din jude]ul Bac\u“

Bisericile aflate `n construc]ie, `n jude]ul Ba-c\u, unele dintre ele av=nd dimensiuni de cate-drale, activit\]ile social-filantropice, dar [i fru-moasele rela]ii pe care Biserica Ortodox\ le arecu ale[ii comunit\]ilor din Bac\u au constituitmotive pentru noua decizie a conduceri BOR.„De asemenea, nu trebuie uitat c\ majoritateaactivit\]ilor social-filantropice, culturale [i mi-sionar-pastorale ale Eparhiei Romanului, se des-f\[oar\ `n jude]ul Bac\u, iar optzeci la sut\ dinveniturile Episcopiei vin din jude]ul Bac\u.

De asemenea, rela]iilecu autorit\]ile jude]uluiBac\u sunt dintre cele maibune, fapt vizibil [i din sprijinul primit pentru construc]ia celei mai mari catedrale, cea din

municipiul Bac\u, dar [i pentru `n\l]area unorl\ca[uri de cult deosebite `n One[ti, Moine[ti,T=rgu Ocna sau Com\ne[ti“, a mai precizatierarhul de la Roman.

„Majoritatea m\n\stirilorEparhiei Romanului sunt situate `n jude]ul Bac\u“

Nu `n ultimul r=nd, oamenii cu via]\sf=nt\, n\scu]i sau tr\itori pe aceste meleaguri`ndrept\]esc Bac\ul la onoarea de a fi inclus `ndenumirea noii arhiepiscopii: „A[a cum ammen]ionat adeoseori, s\ nu uit\m c\ spiritual-itatea b\c\uanilor este deosebit\, iar majori-tatea m\n\stirilor Eparhiei Romanului suntsituate `n jude]ul Bac\u. Nu trebuie s\ trecemcu vederea c\ Sf=ntul Antipa de la Calapode[tieste originar din jude]ul Bac\u. Este o cinstepentru b\c\uani c\, din r=ndul lor, a fost can-onizat un sf=nt, respectiv Sf=ntul Antipa, re-cunoscut [i cinstit `n toate Bisericile Orto-doxe“, a mai spus PS Ioachim B\c\uanul, carea ad\ugat „nu `n ultimul r=nd, aceast\ titu-latur\ reprezint\ o recunoa[tere a activit\]iipreo]ilor, c\lug\rilor [i credincio[ilor dinaceast\ zon\, care s-au str\duit de-a lungulveacurilor s\ promoveze valorile spirituale,culturale [i tradi]ionale ale poporului rom=n“.(Pr. Constantin GHERASIM)

La [edin]a Sf=ntului Sinod al BisericiiOrtodoxe Rom=ne, din zilele de 18-19 iu-nie 2009, Episcopia Romanului a fost ridi-cat\ la rangul de Arhiepiscopie, cu titula-tura „Arhiepiscopia Romanului [i Bac\u-lui“. Noua titulatur\ conferit\ Eparhiei Ro-manului va intra `n vigoare din 13 septem-brie a.c., odat\ cu desf\[urarea ceremonieide proclamare de c\tre Preafericitul P\rinteDaniel, Patriarhul Bisericii OrtodoxeRom=ne.

V\ oferim `n cele ce urmeaz\ c=teva re-pere din programul manifest\rilor organizatecu prilejul festivit\]ii de proclamare [i ridica-re a Episcopiei Romanului la rang de Arhie-piscopie, cu titulatura de Arhiepiscopia Ro-manului [i Bac\ului, care se vor desf\[ura `nzilele de 12 [i 13 septembrie 2009, at=t laRoman, c=t [i la Bac\u.

Sâmb\t\ - 12 septembrie

- orele 1600 - Slujba Vecerniei la Catedra-la episcopal\ din Roman;

- orele 1700 - primirea P.F. P\rinte Daniel,Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, laCentrul eparhial Roman;

Duminic\ - 13 septembrie

- orele 0845 - procesiune la racla cu moa[-tele Sf. Ierarh Teodosie de la Brazi;

- orele 0900 - 1100 - Sfânta Liturghie oficiat\de Preafericitului P\rinte Patriarh Daniel, `n-conjurat de un sobor de ierarhi, `n Catedrala e-piscopal\ „Cuvioasa Parascheva“, Roman;

- orele 1100 -1200 - festivitatea de ridicarea Episcopiei Romanului la rang de Arhie-piscopie, cu titulatura de Arhiepiscopia Ro-manului [i Bac\ului;

- ora 1700 - ~ntâmpinarea P.F. P\rinte DA-NIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Românela Catedrala „~n\l]area Domnului“, Bac\u;

- Slujb\ de Te-Deum `n catedrala „~n\l]a-rea Domnului“, Bac\u.


Festivitatea de proclamare a ridic\rii `nrang a Episcopiei Romanului va avea locla Catedrala episcopal\ „Sf. Parascheva“

10 iulie-august 2009

FF\\rr\\ `̀nnddooiiaall\\ cc\\,, aattuunnccii ccâânndd aauu iinncclluuss nnuummeellee BBaacc\\uulluuii `̀nnnnoouuaa ttiittuullaattuurr\\ aa EEppaarrhhiieeii ccuu cceennttrruull llaa RRoommaann,, mmeemmbbrriiii

SSffâânnttuulluuii SSiinnoodd ss-aauu rraappoorrttaatt aattââtt llaa ccoonnttrriibbuu]]iiaa ssppiirriittuuaall\\ aaoorraa[[uulluuii BBaacc\\uu,, vveecchhee rree[[eeddiinn]]\\ vvooiieevvooddaall\\,, ccââtt [[ii aa jjuuddee]]uulluuii

BBaacc\\uu [[ii aa llooccuuiittoorriilloorr ss\\ii,, `̀nn ggeenneerraall..

~n anul 2008 s-au `mplinit 600de ani de la prima atestaredocumentar\ a Bac\ului. Lamanifest\rile desf\[urate cuacest prilej s-a eviden]iat [icontribu]ia de necontestat aBisericii Ortodoxe Române [i aslujitorilor ei de pe acestemeleaguri la dezvoltarea cultu-rii [i a spiritualit\]ii române[ti.

Includerea Bac\ului `n nouatitulatur\ atribuit\ EparhieiRomanului a fost primit\ cumult\ bucurie de preo]i [icredincio[i, considerându-se unact de recunoa[tere istoric\ [ibinecuvântare divin\.

F\r\ `ndoial\ c\, atunci când au inclus nu-mele Bac\ului `n noua titulatur\ a Eparhiei cucentrul la Roman, membrii Sfântului Sinod s-auraportat atât la contribu]ia spiritual\ a ora[uluiBac\u, veche re[edin]\ voievodal\, cât [i a ju-de]ului Bac\u [i a locuitorilor s\i, `n general.

Nominalizarea Bac\ului este justificat\ dinpunct de vedere geografic, istoric [i economic[i, evident, cultural-bisericesc.

600 de ani de atestaredocumentar\

Primele urme de locuire `n ora[ul Bac\u da-teaz\ din epoca paleolitic\, acestora ad\ugându-li-se cele din epoca mezolitic\ [i cea neolitic\.Marele istoric Nicolae Iorga este de p\rere c\denumirea ora[ului Bac\u deriv\ de la slavulBâc, care `nseamn\ zimbru, bour, taur, ceea cedenot\ c\ pe aceste meleaguri au fost `ntinse p\-duri `n care tr\iau turme de zimbri. Muzeul„Moldova“ din Bac\u de]ine o important\ co-lec]ie de documente istorice [i vechi manuscri-se, precum [i un cap de zimbru, un exemplarunic `n felul s\u, g\sit lâng\ Bac\u, `n satul So-lon]. Un Bâc exista `n Basarabia, un altul `n ]i-nutul Vasluiului, iar un altul `n ]inutul Bârladu-

lui. Pe aceast\ tem\ se mai poate vedea [i etimo-logia cuvântului Bâc ̀ n „Ispisoace [i Zapise“ deGh. Ghib\nescu, vol. VI, partea aII-a, pag. 177.

Toponimele, hidronimele, onomastica de ori-gine latin\, consemneaz\ efectele romaniz\rii peteritoriul Bac\ului. P\strarea, pân\ `n zilele noas-tre, a numelui de „Drumul romanilor“ `n zonaD\rm\ne[tiului, constituie o m\rturie `n plus. Nueste exclus ca numele jude]ului [i al ora[ului s\derive din latinescul bacca, ce `nseamn\ s\mân-]\, cuvânt care, `n mod cert, a avut o larg\ circu-la]ie `n zona de r\s\rit de Carpa]i.

La sfâr[itul secolului al XIV-lea, Bac\ul erabine `nchegat ca a[ezare urban\, fiind una din-tre cele mai prospere din `ntreaga Moldov\, a-vând atribu]ii militare [i comerciale foarte im-portante. Unanim acceptat\ pân\ `n prezent esteopinia c\ prima men]iune documentar\ cert\ aBac\ului este `n privilegiul comercial acordatde domnitorul Moldovei, Alexandru cel Bun(1400-1432), la 6 octombrie 1408, negustorilordin Liov. ~n acest act se men]ionez\ c\ „pentrupostavurile pe care le vor duce `n }ara Româ-nesc\, ei vor pl\ti, `n afar\ de vama principal\din Suceava, [i o vam\ de doi gro[i de grivn\,`n Bac\u. Dac\ vor aduce din }ara Româneas-c\, fie piper, fie lân\ sau orice, vor pl\ti pentru

Bac\ul – centru de tr\ire[i spiritualitate ortodox\


„600 de ani de la prima atestare documentar\ - 2008“ - medalie emis\ de Prim\ria Municipiului Bac\u


12 cântare, o jum\tate de rubl\ de argint, `nBac\u [i o rubl\ `ntreag\ `n Suceava“. Foarteimportant este actul din 6 februarie 1431, emistot de Alexandru cel Bun, prin care d\ruie[temân\stirii Bistri]a venitul v\mii de la Tazl\u [i`n care precizez\ c\ ]ine de vama Bac\ului. La27 mai 1435, {tefan II voievod (1433-1447)scria judec\torilor din Bac\u s\ vegheze ca s\nu mai fie `mpiedica]i [i p\gubi]i, negustorii dinBra[ov, iar la 4 august 1447, Roman voievodscrie din Bac\u, negustorilor din }ara Bârsei, s\vin\ `n Moldova [i „s\ fac\ toate târguielile cum\rfurile lor, f\r\ a se teme de nici o pagub\“.A[adar, la mijlocul veacului al XV-lea, Bac\uldevenise un ora[ `nfloritor, `n care soseau ne-gustori, fie din ]ara noastr\, fie din ]ar\ str\in\.

Important centru comercialLa 12 aprilie 1457, prelua conducerea }\rii

Moldovei, {tefan al III-lea voievod, numit depopor, pentru glorioasele sale fapte, „cel Mare,cel Sfânt [i cel Bun“. Tradi]ia ne spune c\ sen\scuse [i copil\rise pe melegurile b\c\uane, laBorze[ti, pe Trotu[. Ea pare s\ fi fost `nt\rit\,chiar de {tefan, care a ridicat acolo, prin anii1493-1494, o frumoas\ biseric\ „pentru aminti-rea sfânt r\posa]ilor mo[i [i p\rin]i“. Aceststr\lucit domnitor a acordat aten]ia cuvenit\dezvolt\rii ora[elor, printre care [i Bac\ul, c\ru-ia i-a apreciat pozi]ia [i rolul s\u `n via]a econo-mic\ a ]\rii. La 13 septembrie 1457, {tefan celMare, cu `ntregul Sfat domnesc se afla la Ba-c\u, fiind primul ora[ din }ara Moldovei, pe ca-re `l vizita ca domn [i suveran. Aici acord\, luiMihai logof\t [i fra]ilor acestuia, un salv con-duct pentru a se `ntoarce din Polonia. ~n acestact se men]ioneaz\ c\ a fost scris la Bac\u, dePan Dobru logof\t.

Anterior, la 8 septembrie 1457, {tefan `nt\-rise m\n\stirii Bistri]a, vama [i pietrele de cear\din târgul Bac\u, morile `ntemeiate mai sus deora[. La 15 mai 1462, {tefan se afla din nou `nora[ul Bac\u, unde emite un act prin care `nt\-re[te Stanei, so]ia lui Sima Turluianul, jum\tatedin satul Sperle[ti, pe Turlui, lâng\ Bârzule[ti,azi comuna S\nduleni, jude]ul Bac\u.

Conflictul dintre {tefan cel Mare [i regeleUngariei, Matei Corvin, din 1467, a avut conse-cin]e nefaste asupra ora[elor moldovene. O[tilemaghiare au ocupat ora[ul Trotu[ [i i-au dat foc,la fel `ntâmplându-se cu Bac\ul, Romanul [i al-te centre urbane din Moldova.

~n 1473 acorda un salv conduct negustorilormoldoveni, printre care [i celor b\c\uani, pen-tru nego]. Negustorii b\c\uani participau, ast-fel, la nego]ul cu produse la Bra[ov. ~n acestmod se prezenta Bac\ul `n vremea lui {tefan,când el a hot\rât s\ stabileasc\ re[edin]a dom-neasc\ fiului s\u cel mai mare, Alexandru, `n a-cest centru urban.

Alexandru, fiul lui {tefan, ctitor la Bac\u

El trebuia s\ `ndeplineasc\ atribu]ile unuicoregent la domnie, un fel de guvernator al„}\rii de Jos“, evident, sub directa subordona-re fa]\ de tat\l s\u, aflat la re[edin]a principal\de la Suceava. Alexandru a devenit, prin modul`n care s-a implicat `n dezvoltarea ora[ului, unadev\rat ctitor b\c\uan al veacului al XV-lea.~ntr-adev\r, Bac\ul a cunoscut o dezvoltare de-osebit\, deoarece `n zona central-estic\ a ora[u-lui s-a `ntreprins un vast program de construc]ii,prin preluarea de c\tre domnie a unei `ntinse zo-ne [i dup\ eradicarea locuin]elor ce apar]ineauor\[enilor, s-a ridicat complexul arhitectonicCurtea Domneasc\. Alexandru a fost iubitul fiu

al lui {tefan cel Mare, energic, talentat [i inteli-gent. ~n luptele purtate de {tefan la Vaslui a par-ticipat [i el cu vitejie.

~n perioada 1476-1481, Alexandru, ajutat detat\l s\u, s-a preocupat intens de ridicare con-struc]iilor la Bac\u. Marele istoric Nicolae Ior-ga consider\ c\ Alexandru a stat `n Moldova dejos, la Bac\u, cu o cârmuire deosebit\, fiind a-sociatul la domnie al tat\lui s\u. ~n sprijinul a-cestei opinii sunt pisania pus\ de Alexanduvod\ la biserica „Precista“ din Bac\u [i scrierilede pe Tetraevanghelul comandat de Alexandru,tot pentru acest monument.

Alexandru voievod emitea din Bac\u dou\acte, foarte importante: la 18 ianuarie 1482 [i la26 iunie 1488, din care rezult\ c\ el era un adev\-


Biserica „Sf. Nicolae“ din Bac\u a fost `n\l]at\ `n stil neoclasic, cu dou\ turnuri `n partea de vest, `n 1848. ~n latura stâng\ a bisericii

se poate observa temelia unei biserici medievale din secolul al XVI-lea


DDaacc\\ SSuucceeaavvaa eessttee sseemmnnuull eenneerrggiieeii [[iiaall jjeerrttffeeii,, IIaa[[uull aall ppooeezziieeii [[ii aall ppaassiiuunniiii,,BBaacc\\uull eessttee oorraa[[uull ccuu sseettee ddee gglloorriiee [[iiaall nneessaa]]uulluuii ddee vviiaa]]\\ dduuhhoovvnniicceeaasscc\\..

rat guvernator al p\r]ii de sud al Moldovei. La da-ta când erau emise aceste acte, Biserica „Precis-ta“ nu era construit\, dar func]ionau o parte din-tre construc]iile ce reprezin\ Curtea domneasc\(Re[edin]a voievodal\, turnul de ap\rare etc). La1 ianuarie 1491, el particip\ la sfin]irea acestei bi-serici cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“.Potrivit unei tradi]ii p\strate la Muntele Athos, luiAlexandru vod\ al Vlahiei i s-ar fi datorat reface-rea, `n 1497, a mân\stirii Grigoriu. Acest Alexan-dru este identificat cu fiul lui {tefan cel Mare.

La terminarea bisericii din Borze[ti, la 1494,`n pisania pus\ de {tefan cel Mare, apare `n cali-tate de ctitor «preaiubitul s\u fiu», Alexandru.

~n izvoarele narative interne apare men]iuneac\ «`n anul 7004 (1496), luna iulie 26, mar]i, ar\posat robul lui Dumnezeu Alexandru Voievod,fiul lui {tefan Voievod, care a fost `ngropat lâng\str\bunicul s\u, Alexandru Voievod, `n m\n\sti-rea Bistri]a» (Letopise]ul anonim al Moldovei).Astfel, a trecut ̀ n ve[nicie acest ambi]ios fiu al lui{tefan, pe timpul c\ruia Bac\ul a devenit un im-portant centru politic [i economic, dar [i de spiri-tualitate cre[tin\, ortodox\.

Biserici [tefaniene pe meleaguri b\c\uane

Episcopul italian Marcos Bandinul, `ntr-unstudiu tip\rit `n Kurz’s Magazin la anul 1640, d\

importante rela]ii despre trecutul Bac\ului. Elarat\ c\ `ntr-o vreme Bac\ul a fost re[edin]a dom-nilor Moldovei, ajungând la apogeul gloriei sale`n timpul lui {tefan cel Mare [i, evident, a fiuluis\u, Alexandru. Meleagurile b\c\uane au avut`ntotdeauna oameni ilu[tri care s-au m\surat cutimpurile. Binecredinciosul voievod {tefan celMare, canonizat sfânt `n anul 1992, [i-a `ncruci[atspada [i cu Mahomed, celebrul cuceritor alConstantinopolei, dar [i-a m\surat [i genialitateacu noaptea veacurilor, `nsufle]ind crea]ia pietrar-ilor [i zugravilor din ]ara sa [i aducând pe al]ii dincet\]ile lumii de atunci, spre a ridica veacurilorvestitele sale biserici, veritabile monumente despiritualitate ortodox\. El a zidit Putna, dar nu auitat Borze[tiul, cu amintirile dureroase din copi-l\ria lui. A pre]uit [i iubit Vasluiul, dar [i Bac\ul,unde a guvernat iubitul s\u fiu.

Monumentele [tefaniene au fost studiate despeciali[ti `n arhitectur\ [i `n art\ religioas\, ca-re au eviden]iat originalitatea noului stil [tefani-an, moldovenesc, vizibil `n structura bisericilor„Precista“ din Bac\u [i la cea din Borze[ti. Ino-va]iile hot\râtoare din arhitectur\ s-au realizatsub domnia lui {tefan cel Mare. „Crin crescut`n t\cerea gr\dinilor evlaviei, estetica con-struc]iilor din timpul lui {tefan cel Mare, `n ]â[-nirea lor de gotic\ rigiditate, dar [i noble]e bi-zantin\, este `ntruchiparea cea mai vie a ener-giei creatoare [tefaniene.“ (G.M. Cantacuzino,„Izvoare [i popasuri“). ~n timpul lui {tefan celMare, biserica a fost un veritabil mijloc de ar-

monizare social\, de educa]ie moral\ [i de gu-vern\mânt. ~n Bac\ul din timpul s\u a existat oreal\ plenitudine a credin]ei, o cre[tere de via]\duhovniceasc\, prin valorizarea virtu]ilor cre[-tine, a[a cum aprecia omul de cultur\ VasilePârvan, el `nsu[i b\c\uan.

Dac\ Suceava este semnul energiei [i al jert-fei, Ia[ul al poeziei [i al pasiunii, Bac\ul esteora[ul cu sete de glorie [i al nesa]ului de via]\duhovniceasc\. S\mân]a bizantin\ a `nflorit `n-tr-o [coal\ autohton\, aici, fiind podoaba ceamai scump\ a domniei lui {tefan cel Mare. Bi-serica „Precista“ ne arat\ c\ Moldova a [tiut s\fie la `n\l]imea civiliza]iei de atunci. La Bor-ze[ti, se `nal]\ mândr\ biserica [tefanian\, ade-v\rat leag\n care te cuprinde de când p\[e[ti `nea, adev\rat loca[ de spiritualitate. Rareori cu-vântul „`nal]\“ s-a aplicat mai bine unui monu-ment. Spiritul gotic al verticalelor care se pre-lungesc vizual pân\ la cer, se simte bine aici. Eareprezint\ un tot de armonie des\vâr[it\. Pictat\cu binecuvântarea Preasfin]itului Episcop Efti-mie al Romanului [i sub atenta coordonare aPreasfin]itului Ioachim B\c\uanul, fiind resfin-]it\ `n anul 2004, la comemorarea a 500 de anide la trecerea `n ve[nicie a marelui {tefan, Bise-rica din Borze[ti este expresia precis\ a unei ar-te unice exprimat\ printr-o estetic\ superioar\.

A[ezarea geografic\ a Bac\uluil-a plasat sub jurisdic]iaEpiscopiei Romanului

Situat `n estul ]\rii, traversat de paralela 46º30´ latitudine nordic\ [i meridianul 20º longi-tudine estic\, teritoriul jude]ului Bac\u se des-f\[oar\ `n bazinul mijlociu al râului Siret, pecursul inferior al Bistri]ei [i bazinul hidrografical râului Trotu[. Cu o suprafa]\ de 6621 km², else `ncadreaz\ `ntre jude]ele mijlocii ale ]\rii, o-cupând 2,8% din suprafa]a României. Jude]ulBac\u se `nvecineaz\ cu jude]ul Neam], `n carese afl\ centrul eparhial al Romanului, Vaslui,Vrancea, Harghita [i Covasna.

~n cronica atribuit\ de Ion Bogdan lui Miko-laj Bezki, `ntre cele 24 de ]inuturi ale Moldovei,Trotu[ul [i Bac\ul au fost `nscrise la pozi]iile 21[i 22. C\tre sfâr[itul secolului al XIII-lea, unit\]i-le administrative respective au fost unificate. ~nperioada ulterioar\ au fost `nscrise `n documentesub denumirea „]inutul Trotu[-Bac\u“. DimitrieCantemir, `n lucrarea sa „Descrierea Moldovei“prezint\ ]inuturile Bac\u, Ocna [i Trotu[.

~n cea de-a doua domnie, Constantin Ma-vrocordat a instituit ocoalele ca subdiviziuni ale]inutului. Cartografia `ntocmit\ `n anul 1774 aconfirmat c\ existau 93 de a[ez\ri s\te[ti [i treitârguri. Acestea erau grupate `n ocoalele: Tro-tu[, Tazl\u, Bistri]a de Sus, Bistri]a de Jos.

Legile administrative elaborate `n anul 1864au pus bazele organiz\rii comunelor [i consilii-


Catedrala „~n\l]area Domnului“ din centrul municipiului Bac\u are 70 de metri lungime, 38 de metri l\]ime [i 63 de metri `n\l]ime.

Este unul dintre cele mai mari loca[uri de cult de rit r\s\ritean din Europa

FO

TO

: P

R.

EU

GE

NC

IUC

HE


lor jude]ene, precum [i a celor comunale. ~nconformitate cu prevederile celor dou\ legi ela-borate `n timpul domniei lui Alexandru Ioan Iau fost p\strate reparti]iile teritoriale din vechi-le ocoale, care au primit numele de „plase“; sa-tele au fost unificate `n comune, conduse de pri-mar [i de consiliile comunale. Prefectura aveaprefect [i consilieri jude]eni, ale[i de un electo-rat redus. Au fost organizate noile unit\]i admi-nistrative. Prin Legea din 1908 au fost organi-zate 77 de comune, grupate `n 12 plase. Aduna-rea deputa]ilor, `n 7 martie 1913 [i Senatul, la20 martie, au votat alt\ lege conform c\reia s-arevenit la 76 comune rurale, 2 urbane [i 7 plase.Dup\ r\zboiul de re`ntregire, jude]ul avea 74 decomune rurale, 2 urbane, `n care tr\iau 206.119locuitori `n mediul rural [i 26.835 `n cel urban.

Legea raion\rii, adoptat\ `n anul 1950, apli-cat\ `n anul 1954, a modificat `ntregul sistem deorganizare adoptat `n anul 1864. Teritoriul Ro-mâniei a fost `mp\r]it `n 18 regiuni [i un ora[ desubordonare republican\, Bucure[ti. RegiuneaBac\u a cuprins, ini]ial, dou\ ora[e de subordo-

nare regional\: Bac\u [i Piatra Neam]. ~n anul1956, regiunea Bac\u preia [i raioanele Zeletin[i Adjud de la regiunea Bârlad [i, aten]ie, raio-nul Roman de la regiunea Ia[i. Noua configura-]ie a regiunii era urm\toarea: Adjud, Bac\u, Bu-hu[i, Ceahl\u, Moine[ti, Piatra Neam], Roman,Tg. Neam], Tg. Ocna, Zeletin. Din anul 1964,regiunea Bac\u avea 4 ora[e de subordonare re-gional\: Bac\u, Gheorghe-Gheorghiu-Dej (O-ne[ti), Piatra-Neam] [i Roman. ~n anul 1968 s-ahot\rât revenirea la forma de organizare anteri-oar\ anului 1951, pe baza reformei admnistrati-ve din anul 1864, dar cu jude]e mai cuprinz\-toare sub aspectul teritorial [i al popula]iei.

Lavre cu duhovnici vesti]iPilonii de rezisten]\ ai spiritualit\]ii ortodo-

xe din jude]ul Bac\u sunt considerate, prin ve-chimea [i importan]a lor istoric\, Biserica „Pre-cista“ – Bac\u, „Sfântul Nicolae“ – Bac\u, „A-dormirea Maicii Domnului“ – Borze[ti (1493-

1494), M\n\stirea Bogdana, M\n\stirea Runc,M\n\stirea Pogle], M\n\stirea Ca[in [i altele.

Geneza sufletului unei regiuni precum Ba-c\ul este de neconceput `n afara acestei colabo-r\ri `ntre om [i Dumnezeu, `n realizarea unorcrea]ii nepieritoare, prin care se revelez\ idogra-mele ve[niciei. M\n\stirile de pe cuprinsul Ba-c\ului au un important rol cultural [i spiritual `nmijlocul credincio[ilor. ~n ele se p\streaz\ nenu-m\rate valori patrimoniale, sfinte icoane [i o-biecte de cult, manuscrise, c\r]i vechi, docu-mente istorice, prezentate competent de monahi[i monahii pelerinilor [i vizitatorilor. Pe firul tra-di]iei ne`ntrerupte române[ti, `n aceste m\n\stiriexist\ [i ast\zi aceea[i dragoste lucr\toare fa]\ decarte [i tip\rituri. ~n aceste lavre cu duhovnicivesti]i, se pun `n valoare opere de spiritualitate,tip\rindu-se bogate monografii, albume, c\r]i defolos duhovnicesc. Tot aici se p\strez\ cusfin]enie „Predaniile Sfin]ilor P\rin]i“ [i setr\ie[te via]a liturgic\ prin minunate slujbe bis-erice[ti. La Runc, Ciolpani, M\gura Ocnei, Tisa

Bisericile reprezentative ortodoxe din municipiul Bac\u [i din jude]sunt:

1. O veche biseric\ de rit ortodox a fost depistat\ `n zona de nord aactualei catedrale ortodoxe „Sf. Nicolae“;

2. Biserica „Precista“ – sfin]it\ la 1 ianuarie 1491, ctitorul bisericii fi-ind Alexandru Voievod;

3. Biserica „Sfântul Ioan Botez\torul“ – zidit\ `ntre anii 1803 – 1813;

4. Biserica „Sfântul Nicolae“ – construit\ `ntre anii 1838-1848, fi-ind sfin]it\ de Episcopul Veniamin Roset al Romanului;

5. Biserica „Sfin]ii ~mp\ra]i Constantin [i Elena“ – ridicat\ `ntreanii 1842-1845;

6. Biserica „Buna Vestire“ – sfin]it\ `n 1882;

7. Biserica „Sfântul Gheorghe“ – construit\ `ntre anii 1936-1940;

8. Biserica „Sfin]ii Voievozi“ – construit\ `ntre anii 1933-1935,sfin]it\ de Episcopul Lucian Triteanu al Romanului;

9. Biserica „Sfin]ii Arhangheli Mihail [i Gavriil“ din cartierul{erb\ne[ti – `n\l]at\ `n anul 1933;

10. Biserica „Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel“ – construit\ `n 1930;

11. Biserica „Sfânta Treime“ - `nfiin]at\ odat\ cu Cimitirul Centralal Bac\ului;

12. Biserica „Sfântul Dumitru“ din cartierul b\c\uan Narcisa, ridi-cat\ `ntre anii 1996-2003, sfin]it\ `n 2003;

13. Biserica „Cuvioasa Paraschiva“ – ref\cut\ `ntre anii 1992-1996;

14. Biserica „Na[terea Maicii Domnului“ – 1997-2002;

15. Biserica „~nvierea Domnului“ – `n construc]ie;

16. Biserica „Izvorul T\m\duirii“ – `n construc]ie;

17. Catedrala „~n\l]area Domnului“ – `n construc]ie, considerat\cea mai mare din ]ar\;

18. Biserica „Sfântul Dumitru“ din cartierul Gher\ie[ti;

19. Biserica „Buna Vestire“ (1664) – Tg. Ocna, azi M\n\stirea„R\ducanu“;

20. Biserica „Sfântul Nicolae“ – One[ti (foto);

21. Biserica „Sfântul Gheorghe“ – Moine[ti;

22. Biserica „Sfântul Nicolae“ – Buhu[i, etc.

L\ca[uri de cult ortodoxe reprezentative pentru jude]ul Bac\u


14

MM\\nn\\ssttiirriillee ddee ppee ccuupprriinnssuull BBaacc\\uulluuii aauuuunn iimmppoorrttaanntt rrooll ccuullttuurraall [[ii ssppiirriittuuaall `̀nn

mmiijjllooccuull ccrreeddiinncciioo[[iilloorr.. ~~nn eellee ssee pp\\ssttrreeaazz\\nneennuumm\\rraattee vvaalloorrii ppaattrriimmoonniiaallee..

iulie-august 2009

Silvestri, Bogdana, Parincea, Savu – Berzun]i,particip\ [i credincio[i din toat\ Moldova, careafl\ aici, `n atmosfera de `nduhovnicire a valo-rilor ortodoxiei, mult\ `nt\rire `n credin]a lor.

Prin ridicarea Episcopiei Romanului la ran-gul de Arhiepiscopie cu noua titulatur\, spiritu-alitatea Bac\ului va fi pus\ de acum [i mai mult`n valoare, deoarece crea]iile trecutului b\c\-uan, ca [i ale prezentului, merit\ a fi temeinic a-preciate [i cunoscute prin ceea ce au adus elenou [i m\iestrit `n toate vremurile, contribuindla biruin]ele culturii [i artei [i oglindind `n ma-re m\sur\ via]a [i n\ziun]ele poporului dreptcre-dincios de pe aceste meleaguri. (Pr. prof. dr.Constantin Leonte)

Bibliografie selectiv\

1. Ic. Stavr. I. Enea, Monografia Bisericii Buna Vestiredin Bac\u, Bac\u, 1926.

2. Dr. Constantin V. Dimitriu, Bac\ul istoric, Bucure[ti, 1936.

3. Costache Radu, Bac\ul de la 1850-1900, Bac\u, 1906.

4. Ortensia Racovi]\, Dic]ionar geografic al jude]ului Ba-c\u, 1895.

5. Gr. Grigorovici, Bac\ul din trecut [i de azi, Bac\u, 1933.

6. Emilian Drehu]\ (coordonator), EnciclopediaJude]ului Bac\u, Editura Agora, 2007.

7. The Christian Mission on the Romanian Territoryduring the First Centuries of the Church, Pontica Christia-na, Collection (No.1), Constan]a, 2009.

8. Al. Artimon, Ioan Mitrea, Bac\u – re[edin]\ voievodal\, Ba-c\u, 1996.

9. Ioan Mitrea, Milenii de locuire `n vatra ora[ului Ba-c\u [i a `mprejurimilor, pân\ la prima men]iune documen-tar\ a localit\]ii Bac\u, Bac\u, 1984.

10. Alexandru Artimon, Preciz\ri privind geneza [i e-volu]ia ora[ului Bac\u `n secolele XIV-XV, Carpatica –XXXVII, Editura Corgal Press, Bac\u, 2008.

11. G.M. Cantacuzino, Izvoare [i popasuri, Editura E-minescu, Bucure[ti, 1977.

12. Asocia]ia Cultural\ „{tefan cel Mare [i Sfânt“, {tefancel Mare [i Sfânt `n memoria b\c\uanilor, Editura Cone-xiuni, Bac\u, 2004.

~n anul 2007, jude]ul Bac\u avea `n com-ponen]\ 3 municipii (Bac\u, Moine[ti, O-ne[ti), 5 ora[e (Buhu[i, Com\ne[ti, D\rm\-ne[ti, Sl\nic Moldova [i Tg. Ocna) [i 85 co-mune rurale, cu 491 de sate.

Primul prefect al Bac\ului a fost DimitrieCracti, numit la 17 ianuarie 1860. Au urmat pâ-n\ `n 1949, 73 numiri de prefec]i, iar din 1990,7 prefec]i (Viorel Hrebenciuc, Dumitru Bonta[,Silviu Lefter, Adrian Mironescu, C\t\lin RaduMardare, Gabriel Berca [i Daniel Pocovnicu).

Bac\ul se situeaz\ printre marile unit\]i te-ritorial-administrative din ]ar\ din punct de ve-dere al efectivului popula]iei. La 18 martie

2002, popula]ia jude]ului Bac\u era de 706.203persoane, ocupând locul 5 dup\ Prahova, Ia[i,Dolj [i Constan]a, iar ultimele date statisticecurente estimeaz\ popula]ia stabil\ a jude]uluiBac\u la 723.518 persoane, la 1 iulie 2005.

La ultimul recens\mânt, 81,43% din popu-la]ia jude]ului era de religie ortodox\, 16,93%romano-catolic\, iar 1,64% de alt\ religie sauf\r\ religie [i nedeclarat\.

~n ultimii ani, jude]ul Bac\u [i-a demon-strat puterea economic\ prin rezultatele ob]i-nute [i aportul la Produsul Intern Brut (PIB),fiind recunoscut atât la nivelul Regiunii N-E,cât [i la nivel na]ional. Jude]ul Bac\u se situa

pe locul 19 `n ]ar\ `n anul 2003, având de de-parte cel mai mare PIB/locuitor din regiune.

~n Bac\u s-au n\scut [i au tr\it scriitori [ioameni de cultur\ cu renume na]ional: VasileAlecsandri, George Enescu, George Bacovia,George Emil Palade, Nicu Enea, Paul Anghel,Iulian Antonescu, George Apostu, AlexandruArtimon, Ovidiu B\lan, George B\l\i]\, RaduBeligan, Constantin Platon, Gheorghe Vr\n-ceanu, Emanuil Elenescu, prof. acad. Gh Pla-ton, prof. Solomon Marcus, prof. dr. C. D. Ze-letin, Mihai Dr\gan, M. Cancicov, Ion Luca,Viorel Savin, George Genoiu, prof. DumitruZaharia, prof. Ioan Mitrea, Radu Cârneci, Gri-gore T\b\caru, pr. prof. Constantin Galeriu,pr. prof. Dumitru Fecioru, Episcopul IoachimMare[ al Hu[ilor.

Peste 80% ortodoc[i



AASSIISSTTEENN}}||SSOOCCIIAALL||

~n data de 30 iulie 2009, a fostinaugurat Centrul de recupe-rare neuromotorie „Sf. Vasile celMare“, cu sediul `n {coala„Domni]a Maria“ din muni-cipiul Bac\u, Centru `n care seva desfa[ura programul „Pentrutrup si suflet“.

Conducerea unit\]ii de `nv\]\m=nt b\c\uane- d-na director Elisabeta Deaconu [i d-na direc-tor adjunct Narcisa Gor - [i-a dat acordul pen-tru implementarea unui astfel de proiect, pen-tru c\ `n aceast\ zon\ sunt copii cu problemeneuromotorii, care au nevoie [i au solicitat untratament specializat pentru ameliorarea dis-func]ionalit\]ilor.

Fiecare om este chipul lui Dumnezeu

~n cuvântul rostit cu ocazia deschideriiCentrului „Sf. Vasile cel Mare“, PS Arhiereu-vi-car Ioachim B\c\uanul a subliniat importan]a `n-fiin]\rii unui centru de recuperare neuromotoriecare s\ apar]in\ de Episcopia Romanului: „Ca in-stitu]ie divino-uman\, Biserica a fost chemat\ s\se implice `n anumite sectoare ale societ\]ii deast\zi. ~ntre aceste domenii se reg\sesc [i activi-t\]ile legate de asisten]a social\. ~n Eparhia Ro-manului, {coala a fost cea care a r\spuns mereuprompt la solicit\rile noastre de colaborare.{coala `n care ne afl\m ast\zi este unic\ `n felulei, pentru c\ ne-a pus la dispozi]ie cadrul necesarpentru organizarea a dou\ centre: Centrul de re-cuperare neuromotorie „Sf. Vasile cel Mare“ [iCentrul de zi „Sf. Ioan Botez\torul“.

Ast\zi deschidem aici un centru de recupe-rare neuromotorie. Trebuie s\ fim con[tien]i c\[i omul care are anumite neputin]e este Chipullui Dumnezeu, Iubire, cu care trebuie s\ intri `ncomuniune. Acest centru a fost deschis gra]iecontribu]iei deosebite a Centrului social-filan-tropic al Episcopiei Romanului, care `[i desf\-[oar\ activitatea cu prec\dere `n jude]ul Bac\u.“

Proiect al Episcopiei RomanuluiProgramul „Pentru trup [i suflet“ are carac-

ter permanent [i este organizat de Funda]ia „E-piscop Melchisedec“- Filiala Bac\u [i Biroul deAsisten]\ Social\ al Episcopiei Romanului.

Centrul social de recuperare neuromotorie„Sf. Vasile cel Mare“ din Bac\u a fost deschisprin accesarea unui proiect `n valoare de 40.000

de lei de la Ministerul Culturii, Cultelor [i Pa-trimoniului Na]ional. ~n cadrul acestui Centru,copilul/t=n\rul cu deficien]e neuromotorii bene-ficiaz\ de ajutorul mai multor speciali[ti: kine-toterapeu]i, psihologi/logopezi, `nva]\ s\ comu-nice, `nva]\ s\ rela]ioneze, s\ socializeze [i s\devin\ independent de familie. La baza inter-ven]iilor este necesar\ rela]ia de parteneriat din-tre cei implica]i `n desf\[urarea programului [ifamilia copilului.

Acest proiect r\spunde abunden]ei de astfelde cereri, determinat\ de num\rul redus de ser-vicii oferite de comunitate familiilor din careprovin copii/tineri cu dizabilit\]i. Proiectul con-tribuie astfel la prevenirea institu]ionaliz\rii [isprijin\ procesul de dezinstitu]ionalizare – prio-rit\]i ale strategiei na]ionale 2006 - 2013.

Cadre specializateCentrul va fi coordonat de un kinetoterapeut

care are o experien]\ `n domeniu de [apte ani. ~nacela[i timp, a fost `ntocmit un protocol de co-laborare cu Facultatea de Kinetoterapie din ca-drul Universit\]ii Bac\u, `n urma c\ruia studen-]ii urmeaz\ s\ fac\ ore de practic\ `n acest cen-tru. De asemenea, serviciile de logopedie vor fiasigurate de 4 speciali[ti, cu experien]\ inclusiv`n lucrul cu copii auti[ti.

Majoritatea a persoanelor cu handicap nuare asigurat\ `n mod curent astfel de servicii.Serviciile existente sunt slab diversificate, insu-ficiente, acoperite `n mod aleatoriu de institu-

]ii/organiza]ii neguvernamentale, astfel c\ inter-ven]ia din punct de vedere social are un carac-ter deficitar.

Ne propunem s\ oferim un loc unde cei careau nevoie s\ aib\ acces la servicii de kinetotera-pie/ logopedie, programe educative, asisten]\socio-pedagogic\, spiritual\, psihologic\, acti-vit\]i recreative. La activit\]ile oferite de Cen-tru poate participa, optional, [i familia. {edin]e-le de kinetoterapie pot fi acordate, `n situa]iispeciale [i la domicliul copiilor cu dizabilit\]i(acei copii a c\ror stare fizic\ este prea fragil\pentru a ajunge la centru).

Servicii gratuiteGrupul ]int\ al proiectului este constituit din

copii cu handicap neuro-psiho-motor, cu vârstecuprinse `ntre 1-18 ani, din familii ce locuiesc `nBac\u, prioritar cu o situa]ie material\ precar\.

Activit\]ile de kinetoterapie, logopedie, con-siliere, etc. din cadrul Centrului de recuperareneuromotorie „Sf. Vasile cel Mare“ se vor desf\-[ura de luni pân\ vineri, `ntre orele 08,00-19,00.

Men]ionam c\ serviciile acordate `n cadrulCentrului de recuperare sunt gratuite, tocmaipentru a veni `n sprijinul familiilor aflate `ndificultate, bine [tiut fiind faptul c\ familiileacestor copii, pe lâng\ durerea sufleteasc\ pecare o au, `ntâmpin\ adesea [i dificult\]i de or-din material. (Eugen Ciuche, Consilier misi-une [i filantropie)

Episcopia Romanului – sprijin „Pentru trup [i suflet“

Slujba de sfin]ire a Centrului de recuperare neuromotorie „Sf. Vasile celMare“ din Bac\u a fost oficiat\ de PS Arhiereu-vicar Ioachim B\c\uanul

FO

TO

: P

R.

CO

NS

TAN

TIN

GH

ER

AS

IM

FFIILLAANNTTRROOPPIIEE


TTaabb\\rraa ddee vvaarr\\ oorrggaanniizzaatt\\ ddee BBiisseerriiccaa „„PPrreecciissttaaMMiicc\\"" ddiinn RRoommaann [[ii ddeessff\\[[uurraatt\\ `̀nnttrree 33-1144 aauu-gguusstt aa..cc.. ss-aa aaddrreessaatt ttiinneerriilloorr ccuu vvâârrssttee `̀nnttrree 77-1188

aannii,, pprroovveennii]]ii ddiinn ffaammiilliiii ccuu ssiittuuaa]]iiee mmaatteerriiaall\\pprreeccaarr\\,, iinnddiiffeerreenntt ddee ccoonnffeessiiuunnee,, rraass\\ [[ii ggeenn..

Cu binecuvântarea PS IoachimB\c\uanul, Arhireu-vicar alEpiscopiei Romanului, Biserica„Precista Mic\“, `n parteneriatcu {coala nr. 2 din Roman,`mpreun\ cu Asocia]ia „Iubire[i speran]\“ a organizat otab\r\ de var\.

Tab\ra de var\ desf\[urat\ `ntre 3-14 au-gust a.c. s-a adresat tinerilor cu vârste `ntre 7-18 ani, proveni]i din familii cu situa]ie mate-rial\ precar\, indiferent de confesiune, ras\ [igen. Aici, participan]ii au deprins bunelemaniere, noi valori etice, [i-au `ntemeiat noiprietenii. Scopul principal al org\niz\rii aces-tei tabere a fost minimalizarea delicven]ei,prezent\ cu o frecven]\ `ngrijor\toare `n r=ndultinerilor foarte s\raci din comunitatea roma[-can\. S-a `ncercat con[tientizarea participan]i-lor asupra valorii intrinseci a vie]ii, ar\t=ndu-le o alt\ cale de a tr\i, prin credin]\, n\dejde [idragoste `n Dumnezeu (1 Cor. 13,13).

Pornind de la faptul c\ anul acesta este de-clarat anul Galileo Galilei, pe l=ng\ temele despiritualitate, participan]ii la tab\ra cre[tin\ audiscutat [i despre: biografia lui GalileoGalilei; crearea universului [i pozi]ia omului`n univers; calendar [i anotimpuri; când se as-

cunde Luna;a s t r o n o m i eversus astro-logie; nonvio-len]a prin iu-birea aproa-pelui; cum s\iubim natura;orientare tu-ristic\; circui-tul apei `n na-tur\; codulbunelor mani-ere `n biseric\[.a. De ase-menea, peparcursul ta-berei au fostdifuzate filmedocumentareavând ca tem\cunoa[ t e realui Dumnezeu `n Univers. Copiii au fost atra[i[i de momentele de divertisment: cântece,dansuri, jocuri cu mingea, competi]ii (vitez\,rezisten]\ [i fotbal), jocuri de cunoa[tere, decomunicare, de socializare, de [tafet\. {i-aupus `n valoare creativitatea prin desene pe foi,pe asfalt etc.

Au `mplinit aceste bucurii momentele litur-gice `n care tinerii au primit Taina Sfintei Spo-vedanii [i, `n ajunul zilei `nchinate AdormiriiMaicii Domnului au primit Sfânta Euharistie.

Acest proiect a angajat 20 de animatori [i 85de tineri, care au participat cu aportul lor deidei. Din toate acestea am `nv\]at cu to]ii cum s\pre]uim via]a [i cum putem tr\i `n comuniunecu Hristos. (prof. Silviu CASIAN)

Vacan]a micului cre[tin 2009

Centrul social „Episcop Melchisedec“, cusediul `n incinta {colii Nr. 8 din Roman, de-schis `n luna iunie 2009, cuprinde un num\r de20 asista]i – copii din clasele I-IV.

Centrul func]ioneaz\ sub patronajul Epis-copiei Romanului, sub directa `ndrumare a PSIoachim B\c\uanul, Arhiereu-vicar al Episco-piei Romanului. Coordonatorul Centrului so-cial „Episcop Melchisedec“, pr. C\t\lin-Gheorghi]\ Cre]u, Asistentul Social al Proto-popiatului Roman, `n colaborare cu doamnadirector Liliana Chelariu [i doamna director-adjunct Viorica Lucescu, de la {coala nr. 8 dinRoman au `n grij\ pe to]i beneficiarii progra-melor derulate aici.

~n ziua de 29 iulie a.c., 25 de copii afla]i `nmodulele sociale din ora[ul Roman, `nscri[i `nCentrul social „Familia Mea“ – Roman, aubeneficiat de o excursie de o zi `n ora[ul F\l-

ticeni. Aici au vizitat trei institu]ii de cultur\:Muzeul Apelor, Muzeul „Ion Irimescu“ [i Ca-sa Sadoveanu, cât [i trei centre spirituale afla-te `n `mprejurime: M\n\stirea Slatina, M\n\s-tirea Dragomirna [i Parohia Hrea]ca. Excursias-a putut realiza prin contribu]ia unor dona-tori cre[tini, precum domnul Sorin Cazan,doamna Cecilia Podoleanu, domnul Ovidiu I-vanciu [.a. Mul]umim `n mod special p\rin]i-lor Vasile Liviu Mih\il\, preot paroh la Paro-hia Hrea]ca, Suceava [i Daniel Cojocaru, pre-ot paroh la Parohia Mere[ti, Suceava, pentrud\ruirea de care au dat dovad\, fiind c\l\uzi-torii no[tri spirituali `n aceste locuri mirifice[i contribuind astfel la reu[ita excursiei.

Bucuria noastr\ a fost cu at=t mai mare, cuc=t tinerii participan]i nu au avut, pân\ acum, o-cazia de a ie[i `n afara ora[ului Roman. (Pr.Cre]u C\t\lin-Gheorghi]\)

Excursie pentru copiii de la Centrulsocial „Episcop Melchisedec“

~n cadrul activit\]ilor recreative, de e-duca]ie moral\ [i facilitare a rela]iilor in-terpersonale dintre copii [i adul]i, desf\[u-rate `n cadrul Centrului de zi „Sf. Ioan Bo-tez\torul“ Bac\u, pentru data de23.07.2009 s-a propus vizitarea Centruluide zi pentru persoane vârstnice „60^“ dinmunicipiul Bac\u.

Copiii au creat [i realizat diverse o-biecte pe care le-au oferit cadou v=rstnici-lor care particip\ la activit\]ile acestuiCentru. La rândul lor, ace[tia i-au primitcu bra]ele deschise, le-au prezentat Cen-trul [i activit\]ile care se desf\[oar\ acolo.

Mai mult decât atât au implicat copiii`n diverse activit\]i: dansuri populare, cro-itorie, activit\]i recreative ([ah, ping-pong,etc.) urmând ca ulterior colaborarea dintrecele dou\ Centre s\ continuie prin `n-fiin]area pentru copii a Cercului de croi-torie [i a Cercului de teatru. (Carla Pi[cu)

Centrul de zi „Sf. IoanBotez\torul“ continu\colaborarea cu Centrulpentru persoanevârstnice „60+“

Pe parcursul zilelor de tab\r\, activit\]ile de relaxare s-au `mplinit armonios cu cele de catehez\

FO

TO

: P

RO

F. S

ILV

IUC

AS

IAN

{{TTIIRRII


Sute de credincio[i au fost prezen]isâmb\t\, 18 iulie, la m\n\stirea Ciol-pani pentru a serba hramul SfântuluiMucenic Emilian de la Durostorum,al\turi de Preasfin]itul Ioachim B\c\-uanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ro-manului [i soborul de preo]i care au o-ficiat Sfânta Liturghie.

Amplasat\ `ntr-o zon\ pitoreasc\, lacirca 3 kilometri de ora[ul Buhu[i, m\-n\stirea Ciolpani str\juie[te intrarea`n panteonul monastic nord-moldav,`mbiindu-ne la rug\ciune [i reculegere.Este singurul l\ca[ de rug\ciune din]ar\ ce poart\ hramul Sfântului Mu-cenic Emilian de la Durostorum, care atr\it [i a murit pentru credin]a `nHristos `n secolul al IV-lea [i ale c\ruimoa[te au fost `ngropate la Gedina,lâng\ ora[ul bulg\resc Durostorum.

Este cel de-al 14-lea an când aceast\oaz\ de spiritualitate ortodox\, `n care`[i g\sesc alinare sufleteasc\ mii decredincio[i [i pelerini, `[i serbeaz\ pa-tronul spiritual. {i, ca de obicei, soborulde maici s-a preg\tit a[a cum se cuvinepentru a-l cinsti pe sfântul ocrotitor [ipentru a veni `n `ntâmpinarea sutelorde pelerini prezen]i la slujba arhiereas-c\ din ziua pr\znuirii Sfântului Emi-lian de la Durostorum.

Un moment special `n cadrul mani-fest\rilor de la M\n\stirea Ciolpani,prilejuite de hramul Sfântului MucenicEmilian de la Durostorum, l-a constituitlansarea c\r]ii „P\rintele ArhimandritEmilian Panait un resturator de suflete,la `mplinirea vârstei de 80 de ani“. Car-tea, tip\rit\ cu binecuvântarea PS Ioa-chim B\c\uanul, Arhiereu-vicar al

Episcopiei Romanului, este un buchetde evoc\ri culese de la o parte dintre pri-etenii, fii [i fiice duhovnice[ti ai p\rin-telui Emilian. ~n paginile volumuluisunt trecute ̀ n revist\ fapte memorabiledin via]a p\rintelui, a[a cum au fostv\zute [i tr\ite de apropia]ii Sfin]iei sale[i nu numai. Se disting clar tr\s\turilemorale [i pragmatismul inovator alp\rintelui, ce-i eticheteaz\ via]a [i acti-vitatea: omul Liturghiei, ctitor de l\ca-[uri sfinte [i restaurator de suflete. Des-pre oricare dintre ele am putea vorbimulte, pentru c\ fiecare `l definesc `n e-gal\ m\sur\, pentru c\ acestea au fost`n totalitate `mplinite, `n acela[i timp.Cartea aceasta, `n sine, este o lectur\ `nm\sur\ s\ zideasc\ suflete, prin pute-rea exemplului unei vie]i model. (Protos.Pimen Costea, Exarh eparhial)

Singura m\n\stire din ]ar\ `nchinat\Sfântului Emilian [i-a serbat hramul

Deja a devenit o tradi]ie ca la capelaSpitalului Municipal din Moine[ti s\ fieaduse anual moa[te ale diferi]ilor sfin]i,la care se `nchin\ atât bolnavii interna]i`n spital, cât [i credincio[ii din zon\. A-nul acesta, `n cadrul „Zilelor Medicale a-le Spitalului Moine[ti“, la capela „Sf.Pantelimon“ din incinta Spitalului de

Urgen]\ din localitate au poposit pentrucâteva zile, cu binecuvântarea IPS Teo-fan, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei,[i a PS Ioachim B\c\uanul, Arhiereu-vi-car al Episcopiei Romanului, moa[teleSfântului Mare Mucenic Gheorghe.

Acestea au fost primite cu onorurimilitare, [i aduse de la biserica din

Feredeni, jud. Ia[i. Moa[tele au fost de-puse, spre `nchinare, `n bisericu]a spi-talului, `n perioada 23 - 27 iulie, cânds-a pr\znuit hramul capelei dinSpitalul Moine[ti. „Prin aducerea demoa[te la Moine[ti, `n cadrul „ZilelorMedicale ale Spitalului Moine[ti“, [iprin programul special din aceast\ pe-rioad\, am dorit s\ oferim cre-dincio[ilor din acest ora[ [i celor carevin aici, o terapie spiritual\, al\turi decea a trupului, pe care o realizeaz\ cumult profesionalism colectivul de me-dici care deserve[te aceast\ institu]ie.Cu ajutorul bunului Dumnezeu, dup\ce anul trecut am adus aici moa[te aleSfântului Mare Mucenic [i T\m\-duitor Pantelimon, precum [i ale Sfân-tului Simeon, anul acesta am primitmoa[tele Sf. Gheorghe“, a precizat PSArhiereu-vicar Ioachim B\c\uanul.

~nainte de a ajunge la Moine[ti,moa[tele Sf. Gheorghe au fost depusepentru câteva ore `n Catedrala episco-pal\ „Sf. Cuv. Parascheva“ din Roman,unde, `n prezen]a PS Arhiereu-vicarIoachim B\c\uanul [i a preo]ilor Cen-trului eparhial, s-a oficiat o slujb\ deTe Deum. (Pr. Constantin Gherasim)

Moa[tele Sfântului MareMucenic Gheorghe, la Moine[ti

PPee mmuunntteellee TTaabboorr ssee pprreeffiigguurreeaazz\\iimmaaggiinneeaa ~~mmpp\\rr\\]]iieeii `̀nn „„mmaatteerriiaa

rreeddeevveenniitt\\ ttrraannssppaarreenntt\\ LLuummiinniiii""..


VVIIAA}}AA BBIISSEERRIICCIIII

Joi, 6 august 2009, când pr\znu-im „Schimbarea la Fa]\ a Dom-nului nostru Iisus Hristos“, s-as\rb\torit hramul M\n\stiriiSf. Sava din comuna Berzun]i,jude]ul Bac\u. Slujba arhie-reasc\ a fost pentru credincio[iun `n\l]\tor prilej de rug\ciune,de mul]umire [i de `nt\rire du-hovniceasc\.

Ctitorit\ de ieroschimonahul Vasile (1828-1835), m\n\stirea „Sf. Sava“ a fost desfiin]at\`n anul 1960, când biserica a fost `ncredin]at\Parohiei Berzun]i. Vremurile grele au f\cut ca`n 1988, anul redeschiderii, l\ca[ul s\ se `nf\]i-[eze ca o ruin\, `ntrist\toare cum numai o m\-n\stire uitat\ poate fi.

Reconstruc]ia a `nceput dup\ anul 1990,prin str\d\nia p\rintelui stare], Protos. ArsenieVoaide[. Ast\zi M\n\stirea cu hramul „Schim-barea la Fa]\“ este una dintre luminoasele oazede reculegere duhovniceasc\ ale Sfintei Epis-copii a Romanului.

Praznicul luminii l\untriceMomentul luminos al praznicului a fost

oficierea Sf. Liturghii arhiere[ti, s\vâr[it\ de PS

Ioachim B\c\uanul, Arhiereu-vicar al Episcopi-ei Romanului, `nconjurat de un sobor de preo]i[i diaconi, `ntr-un spa]iu special amenajat `ncurtea m\n\stirii. Peste 2000 de credincio[i auluat parte la Sf. Liturghie din ziua hramului.

~n cuvântul de `nv\]\tur\ rostit cu acest pri-lej, PS Arhiereu-vicar Ioachim B\c\uanul a ar\-tat c\ a ne `nsu[i `nsemn\tatea acestei s\rb\toripresupune s\ d\m un chip l\untric `n]elesului eiduhovnicesc. Binecuvânt\rile arhiere[ti, rug\-

ciunile [i cânt\rile au creat o atmosfer\ duhov-niceasc\ ziditoare, care i-a ajutat pe credincio[is\ simt\ fie [i o frântur\ din bucuria pe care autr\it-o ucenicii pe Muntele Taborului. Cu ajuto-rul lui Dumnezeu, s-a `mplinit astfel gândulrostit de Preacuviosul P\rinte Protosinghel Ar-senie Voaide[ `n zilele premerg\toare acesteis\rb\tori: „Vrem ca to]i cei ce vor veni la poale-le mun]ilor Berzun]i s\ se bucure de dragosteanoastr\.“ (ierom. Benedict CARP)

Slujb\ arhiereasc\ la m\n\stirea „Sf. Sava“

Unele praznice, mai mult decât altele, auharul de a-l transpune pe om, fie [i pentru câ-teva momente `n imediata vecin\tate a ~mp\-r\]iei lui Dumnezeu. ~ns\ aceasta presupune oprofund\ asumare a Drumului Crucii de c\tre„doritorii de Cer“. Pentru aceasta, omul trebu-ie s\ g\seasc\ `n sine r\spunsul la `ntrebarea a-dresat\ de Hristos Domnul Sfin]ilor S\i Apos-toli: „Cine zic oamenii c\ sunt Eu, Fiul Omu-lui?“ (Mt. 16, 13). Când r\spunsul este `ntoc-mai cu cel al Sf. Ap. Petru: „Tu e[ti Hristosul,Fiul lui Dumnezeu celui viu“ (Mt. 16, 16), a-tunci vom avea [i `n]elegerea faptului c\: „nutrup [i sânge ]i-au descoperit ]ie aceasta, ciTat\l Meu cel din ceruri“ (Mt. 16, 17).

Dar o asemenea comunicare spre comuni-une e cel mai adesea pus\ `n primejdie de vr\j-ma[ul oamenilor. Acela[i Apostol `n]elege lu-me[te sensul prieteniei hristice, `ncercând a-Lconvinge pe Hristos Domnul s\ renun]e la ca-lea p\timirii [i a mor]ii: „Mergi `napoia Mea,satano! Sminteal\ ~mi e[ti; c\ nu cuge]i celeale lui Dumnezeu, ci cele ale oamenilor.“ (Mt.

16, 23). Se cuvine, a[adar, s\ deosebim jude-cata lumeasc\ de ra]iunea divin\. PatimaDomnului [i p\timirea pentru Dumnezeu re-prezint\ o `n]elegere greu de asumat pentrucre[tinii ve[nic ispiti]i, ca [i Apostolii.

~n]elesul iubirii cre[tinePe Tabor, Mântuitorul Hristos [i cei doi

prooroci, Moise [i Ilie, vorbesc „despre sfâr-[itul Lui, pe care avea s\-l `mplineasc\ `nIerusalim.“ (Lc. 9, 31). Din iconomie di-vin\, Hristos `mpline[te acum promisiuneaf\cut\ oarecând: {i Moise a zis: „Arat\-mislava Ta!“ Zis-a Domnul c\tre Moise: „Euvoi trece pe dinaintea ta toat\ slava Mea...Fa]a Mea `ns\ nu vei putea s-o vezi, c\ nupoate vedea omul fa]a Mea [i s\ tr\iasc\...tu vei vedea spatele Meu, iar fa]a Mea nu ovei vedea!“ (Ie[ire 33, 18-23).

Cei trei apostoli stau m\rturie a iubiriicre[tine, `n complexitatea ei: Petru `nf\]i[eaz\

iubirea d\ruit\; Iacov, fiul lui Zevedeu, arat\iubirea jertfelnic\ - „Pute]i, oare, s\ be]i pa-harul pe care-l voi bea Eu...? Ei I-au zis: Pu-tem“ (Mt. 20, 22); Ioan, „ucenicul pe care-liubea Iisus“ (In. 21, 20), adevere[te iubirea`mp\rt\[it\ de Hristos oamenilor.

~nve[nicirea l\untric\ a ~mp\r\]iei Cere[ti

Pe muntele Tabor se prefigureaz\ imagi-nea ~mp\r\]iei `n „materia redevenit\ trans-parent\ Luminii.“ S\rb\torirea hramului a-cestui luminat praznic la m\n\stirea „Sf. Sa-va“ de la Berzun]i [i la m\n\stirea „BunaVestire“ de la Tisa Silvestri a prilejuit credin-cio[ilor, ca [i oarecând celor trei apostoli, opregustare a frumuse]ii cere[ti pe care Dom-nul Hristos a dezv\luit-o celor trei apostoli,odat\ cu treptele c\tre aceasta: cunoa[terealui Dumnezeu, asumarea crucii [i dobândireaiubirii ce va face imposibil\ c\derea. (Pro-tos. Pimen COSTEA, Exarh eparhial)

„Schimbarea la fa]\“ a Domnului – certitudinea zilei a opta



De 7 ani, `n preajma prazniculuiSfântului Proroc Ilie, `n comunaSt\ni]a din jude]ul Neam] seaniverseaz\ `ntemeierea vetreicre[tine a locului. Anul acesta,comuna St\ni]a a serbat 400 deani de la atestarea primeibiserici din localitate, cu hramul„Sfântului Ierarh Nicolae“.

~n fiecare an, la praznicul Sf. Prooroc Ilie,cei aproape 2000 de localnici din comuna St\-ni]a, jude]ul Neam], duc mai departe frumoasatradi]ie de a face pomenirea eroilor satului. Ceipleca]i g\sesc `n aceasta un bun prilej de a-[i re-vedea plaiurile natale, [i poate [i acesta a fost u-nul dintre motivele pentru care, `n anul 2003,Prim\ria local\ a declarat oficial s\rb\torirea zi-lei comunei `n fiecare an pe data de 20 iulie.

Anul acesta, la a VII-a edi]ie a „Zilelor Co-munei St\ni]a“, Episcopia Romanului [i Prim\-ria comunei au marcat cu solemnitatea cuvenit\`mplinirea a 400 de ani de la atestarea Bisericii„Sf. Nicolae“ din localitate.

400 de ani de atestaredocumentar\

Anul 1609, anul primei men]iuni a Bisericii„Sf. Nicolae“ din St\ni]a, reprezint\ un reper `nistoria acestei str\vechi, a[ez\ri unde s-au desco-perit urme de aproximativ 5000 de ani vechimedin epoca neolitic\ (Cultura Cucuteni). Nu de-mult, aici s-a descoperit [i un tezaur de monederomane imperiale, din secolul al II-lea d.Hr.

Prima bisericu]\ a satului va fi fost una mo-dest\, din grinzi de stejar, pe care vremea le-a`nvins. Se mai p\streaz\ [i ast\zi un „martor“ alexisten]ei ei de la `nceputul secolului al XVII-

lea - piciorul mesei altarului, d\ltuit `n piatr\ [iacoperit cu un dulap de stejar cioplit, lat de a-proape un metru. Pe atunci, Episcopia Romanu-lui era p\storit\ de episcopul Mitrofan II, ce a-vea metania la M\n\stirea Secu, acesta fiind a-poi duhovnicul mitropolitului Varlaam al Mol-dovei, canonizat recent de c\tre Biserica Orto-dox\ Român\.

O nou\ biseric\, acela[i hramPentru c\ vechiul l\ca[ de cult devenise ne-

`nc\p\tor, la jum\tatea secolului al XIX-lea, lo-cuitorii satului au `nceput s\ lucreze la ridicareaunei biserici de zid. Biserica poart\ acela[ihram – „Sf. Nicolae“ [i a fost zidit\ `n perioada1862-1868, prin contribu]ia s\tenilor. Planul bi-sericii este treflat, iar deasupra pronaosului seafl\ un turn `n care sunt a[ezate clopotele.

De-a lungul timpului, l\ca[ul a suportat maimulte lucr\ri de consolidare [i `nnoire, precumcele din 1923-1925, fiind resfin]it\ la 22 febru-arie 1925 de episcopul Lucian Triteanu [i celedin 1983-1984, fiind resfin]it\ de PS EftimieLuca, Episcopul Romanului, la 27 mai 1984.Cu prilejul lucr\rilor recente de renovare am

putut descifra pe piciorul Sfintei Mese numelectitorilor [i anul sfin]irii: „1868 nov. 2“.

Tradi]ie [i continuitateAnul acesta biserica a `mbr\cat din nou hai-

n\ de s\rb\toare prin grija p\rinteasc\ a PS Ioa-chim B\c\uanul, Arhiereu-vicar al EpiscopieiRomanului, care este legat spiritual de acestsfânt loca[, `n care, acum 55 de ani a primit bo-tezul cre[tin [i numele de Ilie. La 19 iulie 2009,`n duminica a VI-a dup\ Rusalii, eforturile de-puse de binef\c\tori [i ostenitori s-au v\zut `n-cununate prin s\vâr[irea slujbei de sfin]ire dec\tre a PS Ioachim B\c\uanul, `mpreun\ cu unimpresionant sobor de preo]i [i diaconi.

Cu acest prilej, PS Arhiereu-vicar Ioachim aadresat celor prezen]i binecuvântarea arhiereas-c\, men]ionând c\ „Ortodoxia [i ortopraxia aufost mereu virtu]ile care au `mpodobit sufletelelocalnicilor din aceast\ comunitate. Tr\irea Or-todoxiei autentice a locuitorilor satelor ce com-pun actuala comun\ St\ni]a se vede [i din faptulc\ peste 35 de persoane s-au consacrat slujiriilui Dumnezeu, ca preo]i de mir sau ca monahi[i monahii `n diferite m\n\stiri, unii dintre ace[-tia având o via]\ aleas\, precum p\rintele Vi-chentie M\l\u, maica Eupraxia M\l\u, p\rinteleIoanichie B\lan [.a.“

Dup\ slujba de sfin]ire [i Sfânta Liturghiearhiereasc\, oficiat\ pe masa vechiului altar,au fost oferite Distinc]ii de vrednicie,Diplome de merit [i de participare, pliante,plachete jubiliare [i mape deopotriv\ ofi-cialit\]ilor [i fiilor satului, veni]i acas\. Pentrufrumoasa activitate depus\, preotului parohCostic\ Cârlescu [i distinsei doamne preotese,prof. Angelica Cârlescu – director al {coliidin St\ni]a, PS Arhireu-vicar Ioachim le-a `n-mânat Distinc]ii de vrednicie. (pr. Aurel-Florin }uscanu, Protopop de Roman)

Lansare de carteLa acest popas duhovnicesc, a fost lansat\ monografia:

„Comuna St\ni]a – Neam] – file de istorie“ (Editura Filocalia,2009). Volumul constituie prilej de cunoa[tere a trecutului [ide mândrie pentru fiii acestei a[ez\ri str\vechi, reprezentând`n acela[i timp o c\r\mid\ la edificiul spiritualit\]ii comunei.

Lucrarea a ap\rut cu binecuvântarea [i cu sprijinul finan-ciar al PS Arhiereu-vicar Ioachim, care `n prefa]\ subliniaz\c\ „prin aceast\ lucrare, mul]i dintre cei care au plecat de peaceste meleaguri, se vor reg\si `n comuniune spiritual\ cumo[ii [i str\mo[ii lor, descoperind c\ `[i trag obâr[ia dintr-un p\mânt `nc\rcat de istorie [i de frumoase tradi]ii.“

La 19 iulie 2009 PS Ioachim B\c\uanul, Arhiereu-vicar al EpiscopieiRomanului, a oficiat slujba de resfin]ire a bisericii „Sf. Nicolae“ din St\ni]a

FO

TO

: D

. D

UM

ITR

IU

St\ni]a, 400 de ani de istorie [i spiritualitate

PPeessttee 11550000 ddee ccrreeddiinncciioo[[ii ssoossii]]ii ddiinn ttooaatt\\]]aarraa aauu ppaarrttiicciippaatt llaa ss\\rrbb\\ttoorriirreeaa

`̀mmpplliinniirriiii aa 440000 ddee aannii ddee llaa zziiddiirreeaa,, `̀nn11660099,, aa BBiisseerriicciiii AArrmmeennee[[ttii ddiinn RRoommaann..



~n ziua pream\ritului praznic alAdormirii Maicii Domnului, 15august 2009, s-a s\rb\torit laRoman `mplinirea a 400 de anide la zidirea, `n 1609, a Bisericiiarmene[ti din localitate. Eveni-mentul a fost organizat de Paro-hia „Adormirea Maicii Dom-nului“, cu sprijinul Prim\rieiRoman [i cu binecuvântarea PSIoachim B\c\uanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului, [ia IPS Dirayr Mardichian, Arhie-piscopul Eparhiilor armene[tidin România [i Bulgaria.

Peste 1500 de credincio[i sosi]i din toat\ ]a-ra (Bucure[ti, Suceava, Ia[i, Boto[ani, Constan-]a, Pite[ti), `mpreun\ cu un sobor de preo]i [i di-aconi, au primit binecuvântarea arhiereasc\ aPS Arhiereu-vicar Ioachim B\c\uanul. SfântaLiturghie s-a s\vâr[it pe o scen\ amenajat\ `nparcul din apropierea bisericii. A sosit apoi dela Suceava IPS Dirayr Mardichian, `nconjuratde reprezentan]i ai clerului armean, care au par-ticipat la Sfânta Liturghie.

Cler, oficialit\]i [i credincio[iuni]i `n rug\ciune

Printre invita]ii de onoare `i amintim pe d-lprefect al jude]ului Neam], Mihai Arhip, d-lsubprefect Romic\ Rotaru, d-l vicepre[edinte alConsiliului jude]ean, Mircea Pintilie, d-l depu-tat Marius Nicolae [i majoritatea consilierilorlocali ai Prim\riei Roman care au fost `ntâmp-ina]i de Preasfi]itul Arhiereu-vicar IoachimB\c\uanul [i de d-l primar al MunicipiuluiRoman, prof. Dan Lauren]iu Leoreanu. Cuvân-tul de `nv\]\tur\ rostit cu acest prilej de PS Ar-hiereu Ioachim a mijlocit credincio[ilor cunoa[-terea `nsemn\t\]ii s\rb\torii Adormirii MaiciiDomnului.

Patria spiritual\ a armenilorOdat\ `mplinit\ Liturghia, clericii armeni,

sub protia IPS Dirayr, au oficiat `n limba ar-mean\ Parastasul solemn de pomenire a ctito-rilor Bisericii armene[ti din Roman.

IPS Dirayr a rostit un emo]ionant cuvânt,exprimându-[i bucuria [i recuno[tin]a pentru e-forturile f\cute de Episcopia Roman [i parohia„Adormirea Maicii Domnului“ pentru salvareaBisericii armene[ti din Roman, sco]ând `n e-viden]\ bunele rela]ii dintre Biserica Ortodox\Român\ [i Biserica armean\ din România, to-leran]a [i spiritul ospitalier al poporului rom=n,care a dat posibilitate armenilor veni]i `n ]aranoastr\ s\-[i zideasc\ astfel de biserici care auavut pentru ei rol de patrie spiritual\.

„Pentru c\ Biserica este pentru noi, printrealtele, `n primul rând, patria spiritual\, loculna[terii sfintelor noastre credin]e [i tradi]ii.Poporul armean a pierdut foarte multe de-alungul secolelor. Am pierdut patrie, am pierdutm\n\stiri, biserici, dar am r\mas cu povarapl\cut\ a responsabilit\]ii pe care ne-o d\ fap-tul c\ acum 17 secole, `n anul 301, poporularmean a fost primul popor care a recunoscutcre[tinismul ca religie de stat.

Pentru ca aceast\ minunat\ biseric\ de aici,din Roman, s\ nu r\mân\ orfan\, am acceptat

cu deosebit\ dragoste [i cu bucurie ofertaBisericii Ortodoxe Române surori de a le-ooferi spre a fi folosit\ pentru ca u[ile bisericiis\ fie mereu deschise.“- a spus IPS DirayrMardichian.

Pelerini armeni din toat\ ]araS-a dat apoi citire mesajului transmis de d-l

Adrian Lemeni, ministru secretar de stat laMinisterul Culturii [i Cultelor. Au mai rostitalocu]iuni d-l prefect al jude]ului Neam] [i d-lprimar al Romanulu.

~n `ncheiere, lu=nd din nou cuvântul, Prea-sfin]itul nostru arhiereu Ioachim Bac\uanul amul]umit invita]ilor pentru participarea laeveniment [i `n mod special prela]ilor [ipelerinilor armeni sosi]i din toat\ ]ara, `ncre-din]ându-i `nc\ o dat\ de faptul c\ EpiscopiaRomanului se va `ngriji [i pe viitor, prin pre-o]ii desemna]i ca slujitori la parohia Ador-mirea Maicii Domnului, `nfiin]at\ pe lâng\Biserica Armeneasc\ din Roman ca „acestchivot al Maicii Domnului“ [i aceast\ mic\„Notre Dame a Romanului“ s\ fie p\strat\ cao m\rturie vie a spiritului [i culturii nepieri-toare a poporului armean. ~n semn de pre]ui-re, IPS Dirayr a primit din partea PS Ioachimmetopa [i medalia de argint emise cu prilejul`mplinirii, anul trecut, a 600 de ani de existen-]\ ne`ntrerupt\ a Episcopiei Romanului, iar`naltul ierarh armean i-a oferit ierarhului nos-tru un engolpion.

Monografie tip\rit\ [i virtual\Urm\torul moment al evenimentului a con-

stat `n lansarea Monografiei Bisericii [i co-munit\]ii armene din Roman alc\tuit\ de pr.Doru Ionel, tip\rit\ la editura M\n\stirii Zamca.Preotul paroh al Parohiei „~nal]area Domnului“din Bac\u, prof. dr. Nicolae Hurjui, a prezentatlucrarea [i a evocat reperele istorice legate deBiserica Armeneasc\ din Bac\u.

Din partea invita]ilor armeni a vorbit cumult\ c\ldur\ cunoscutul om de cultur\ ar-mean, d-l Vartan Arachelian, care a salutatini]iativa realiz\rii monografiei, apreciinddragostea cre[tineasc\ pe care autorul a pus-o`n slujba istoriei armenilor din Roman. Bineprimit\ a fost [i lansarea site-lui Bisericii a-rmene[ti din Roman de c\tre D-l Corneliu Iu-scinschi, realizatorul acestei monografii vir-tuale dând posibilitate utilizatorilor de inter-net s\ cunoasc\ `n detaliu acest l\ca[ de cult.(Pr. Doru Ionel)

BBiisseerriiccaa AArrmmeenneeaasscc\\ ddiinn RRoommaann::

Patru veacuri de rug\ciune [i bun\ colaborare

FO

TO

: D

. D

UM

ITR

IU



Una dintre ctitoriile voievodaleale Romanului, situat\ `n imedi-ata vecin\tate a Episcopiei, bi-serica „Precista Mare“ a tr\it cubucurie duhovniceasc\ cel de-al440-lea hram, `ntr-o atmosfer\de mare intensitate spiritual\.

Cu prilejul hramului bisericii, la slujba Ve-cerniei din preziua Praznicului Adormirii Mai-cii Domnului, sub protia PS Ioachim B\c\ua-nul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului,`nconjurat de un impresionant sobor de preo]i [idiaconi [i mare mul]ime de credincio[i s-a cititProhodul Maicii Domnului.

~n mijlocul bisericii, sub un baldachin `mpo-dobit cu flori multicolore, a fost a[ezat spre `n-chinare, epitaful Adormirii N\sc\toarei deDumnezeu.

Dup\ Prohod, `ntr-o ampl\ procesiune, so-borul [i credincio[ii prezen]i au `nconjurat bise-rica, `n cânt\ri specifice acestui Praznic: „Mergila cer [i te a[az\...“.

To]i cei prezen]i au trecut pe sub „SfântulAer“ – revenind `n sfântul l\ca[, unde, cu p\rin-teasc\ dragoste, PS Arhiereu Ioachim B\c\ua-nul le-a adresat, pe lâng\ arhiereasca binecu-

vântare, un cuvânt de `nv\]\tur\. Bucuria [i bi-necuvântarea ne-au cuprins sufletele [i am sim-]it comuniunea cu to]i cei care au zidit [i au slu-jit aici. (Pr. Aurel Florin }uscanu)

Biserica „Precista Mare“ dinRoman: tradi]ie [i continuitate

Vechea pisanie aminte[te de primii ctitori,doamna Ruxanda L\pu[neanu [i fiul s\u Bog-dan al IV-lea, domn al Moldovei `n acel timp,care, au ridicat „acest templu `ntru numele A-dormirei Prea Sfintei St\pânei noastre N\sc\-toare de Dumnezeu... pentru s\n\tatea [i mân-tuirea Sa... [i pentru mântuirea celor cu cinster\posa]i p\rin]ilor ei“. Temelia zidirii s-a pusla 23 mai [i s-a s\vâr[it `n luna septembrie 15zile, `n anul 7077 (1569).

O alt\ etap\ [i un alt ctitor afl\m din cea de-a doua pisanie a[ezat\ `n pridvorul bisericii: E-piscopul Romanului Ioanichie Hasan, `mpreun\cu domnitorul ]\rii Constantin Cehan Racovi]\,la anul 1753 au rectitorit acest Sfânt Loca[, careavea regim de m\n\stire la acea vreme, `ncre-din]ând-o ca metoc, Spiridoniei din Ia[i.

Nu a durat prea mult [i s-a zidit din teme-lie biserica la anul 1787, cu propriile venituriale m\n\stirii, fiind egumen Gherasim Put-neanul. Acest egumen a ctitorit `n preajma bi-sericii Precista Mare din Roman o bolni]\pentru s\rmani.

La `nceputul secolului al XIX-lea, SfântulLoca[ a suferit `nc\ dou\ modific\ri pân\ s\ a-jung\ `n actuala form\: - la anul 1826, arhim.Gherasim Bucovineanul a rezidit biserica, iardup\ câteva cutremure, `n anul 1838, egumenulMacarie Baltag a rezidit partea superioar\ dân-du-i forma actual\. Totodat\ s-a extins num\rulde paturi la 40, func]ionând aici [i o spi]erie (far-macie), prima din Roman – Spi]eria Minerva.

La slujba de sfin]ire din acel an, 1838 oc-tombrie 31, a participat `nsu[i mitropolitulMoldovei Veniamin Costachi, ctitorul spi-talului din preajma bisericii Precista [i alSpi]eriei, apropiat de aceast\ m\n\stire `nc\de pe vremea când era episcop de Roman(1796-1803).

Dup\ instituirea demnit\]ii de „arhiereuvicar“ sau „locotenent de episcop“, bisericaPrecista Mare a fost desemnat\ pentru a g\z-dui serviciile religioase la care participau ar-hiereii vicari ai Episcopiei de Roman, aici,slujind `ntre al]ii: PS Valerian {tef\nescu,fratele marelui episcop Melchisedec, PSIoanichie Flor B\c\uanul, PS Ilaron MirceaB\c\uanul care a fost [i egumen al M\n\sti-rii din 1910 pân\ la trecerea sa la cele ve[-nice `n februarie 1950.

Dup\ evenimentele din 1989, bisericadevine parohial\, `n prezent având ca preo]islujitori pe PC Pr. Alexandru Dan Antoce –paroh [i PC Pr. Aurel Florin }uscanu –coslujitor.

440 de ani de la punerea pietrei de temelie

Slujba Prohodului Maicii Domnului a fost oficiat\ la Biserica „Precista Mare“ dinRoman, sub protia PS Ioachim B\c\uanul, Arhireu-vicar al Episcopiei Romanului

FO

TO

: P

R.

CO

RN

EL

PA

IU

BBiisseerriiccaa „„PPrreecciissttaa"" ddiinn BBaacc\\uu,,`̀nn\\ll]]aatt\\ `̀nn aannuull 11449911 ddee AAlleexx\\nnddrreell

VVoodd\\,, ffiiuull lluuii {{tteeffaann cceell MMaarree,, eessttee cceellmmaaii vveecchhii ll\\ccaa[[ ddee rruugg\\cciiuunnee pp\\ssttrraatt `̀nn

oorraa[[uull ddee ppee mmaalluull BBiissttrrii]]iieeii..


PPAA{{IIIIPPEELLEERRIINNUULLUUII

S\rb\toarea Adormirii MaiciiDomnului `nseamn\ pentrucredincio[ii b\c\uani nu doar unmoment religios important, ci [iun eveniment cu valen]e cultura-le [i istorice. ~n num\r semnifi-cativ, aceast\ s\rb\toare `i reu-ne[te pe credincio[ii b\c\uani, `njurul Bisericii „Precista“.

Biserica „Precista“ din Bac\u, `n\l]at\ `n a-nul 1491 de Alex\ndrel Vod\, fiul lui {tefan celMare, este cel mai vechi l\ca[ de rug\ciune p\s-trat `n ora[ul de pe malul Bistri]iei. Admirat\ [iapreciat\ de oamenii de cultur\ care au trecutde-a lungul timpului prin târgul Bac\ului, ctito-ria voievodal\ este un semn al credin]ei cre[ti-nilor ortodoc[i din aceast\ zon\.

Din vremea voievozilorPrima men]iune despre târgul Bac\u se afl\

`ntr-un document emis de Alexandru cel Bun, la6 octombrie 1408. Prin acesta, se acorda privi-legiu comercial liovenilor care treceau prinpunctul vamal Bac\u, important\ zon\ econo-mic\ a statului moldovean.

Popula]ia de pe cuprinsul acestei zone a con-tribuit activ la via]a social-economic\ a Moldo-vei, fiind al\turi de marii voievozi ce [i-au pusdomnia ̀ n slujba consolid\rii statului feudal mol-dovean, a ap\r\rii independen]ei [i spiritualit\]iiacestuia. Astfel, locuitorii de pe Siretul mijlociu[i Bistri]a inferioar\ au fost al\turi de viteazuldomn al Moldovei, {tefan cel Mare, ̀ n lupta pen-tru consolidarea domniei, sprijinindu-l `n b\t\liade la Orbic, din 1469, `mpotriva lui Petru Aron.F\r\ `ndoial\ c\ locuitorii meleagurilor b\c\uaneau participat [i la luptele purtate de {tefan celMare pentru ap\rarea independen]ei Moldovei,la Vaslui, `n iarna anului 1475, sau la R\zboieni,`n vara anului 1476. ~n momentele de r\gaz,domnitorul [i-a `ndreptat aten]ia [i spre aceste]inuturi, r\spl\tind vitejia locuitorilor, nu numaiprin acte de `nt\rire ale unor propriet\]i, ci [i prinridicarea unor edificii laice sau de cult, precumCurtea lui Alex\ndrel vod\ (datat\ `nainte de1481), Biserica Precista de la Bac\u (1491) [i Bi-serica de la Borze[ti (1494). Un farmec deosebit`l au bisericile de lemn din jude]ul Bac\u, uneledintre ele adev\rate opere de art\, cum sunt cele

din Pogle], Tisa-Silvestri, Ca[in, Brad, ridicate `nsecolele al XVII-lea [i al XVIII-lea.

„O mân\stire `n centrul Bac\ului“

A[a descria scriitorul Gheorghe Balt\ Bise-rica „Adormirea Maicii Domnului“ – Precista,din Bac\u. Biserica somptuoas\, curtea larg\,gardul din c\r\mid\ [i piatr\ de munte, cu firidece ocrotesc luminoase chipuri de sfin]i, poartamonumental\ de la intrarea `n incinta bisericii,

paraclisul, sediul administrativ,turnul vechii Cur]i domne[ti,toate acestea dau m\n\stirii at-mosfera care a r\mas aici dintr-un alt veac.

Documentele atest\ c\ bis-erica „Precista“ apar]ine Cur]iiDomne[ti din acest ora[, re[e-din]a voievodal\ a lui Alexan-dru, fiul lui {tefan cel Mare [iSfânt. Istoricul b\c\uan, profe-sorul Alexandru Artimon, arat\`ntr-un studiu c\ Bac\ul, acestimportant nod comercial, l-adeterminat pe voievodul {te-fan cel Mare s\ stabileasc\ aicire[edin]a domneasc\ pentru fi-ul s\u Alex\ndrel, care, `n cali-tate de guvernator al p\r]ii deSud a Moldovei, controla dru-mul de pe Valea Siretului c\tre}ara Românesc\. Pisania depiatr\ de pe exteriorul ziduluide intrare, din st=nga u[ii nespune: „Cu voia Tat\lui [i cu a-jutorul Fiului [i cu s\vâr[ireaSfântului Duh, binecinstitorul

[i de Hristos iubitorul, Io Alexandru Voievod,fiul lui {tefan Voievod, domn al }\rii Moldo-vei, a zidit aceast\ cas\ `ntru numele AdormiriiPreacuratei N\sc\toare de Dumnezeu [i Puru-rea Fecioarei Maria; [i s-a s\fâr[it `n anul 6999(1491), luna ianurie 1“.

Arhitectura spiritualit\]ii –stilul [tefanian

Biserica Precista a fost construit\ din pia-tr\ [i c\r\mid\ `n stilul specific epocii [tefani-

S\rb\toare la cea mai vechebiseric\ ortodox\ din Bac\u

~n ciuda construc]iei solide, cu zidurigroase de piatr\, Biserica Precista nu a fostscutit\ de trecerea necru]\toare a timpului.~n anul 1933, s-a s\vâr[it, din ini]iativa Co-misiei Monumentelor Istorice, una dintrecele mai importante restaur\ri ale bisericii.Atunci s-au desfiin]at pridvorul [i turla dinfa]\, care era o clopotni]a cunoscut\ ca fiindun adaos adus ctitoriei ini]iale. ~n acela[itimp, turnul din mijloc a fost ref\cut `n for-m\ octogonal\, dup\ cum poate fi v\zut [i

ast\zi. Zidurile din incint\ [i turnul clopot-ni]\ sunt noi, neavând o vechime mai marede 20 de ani. ~n perioada 1984 - 1990, bise-rica a fost din nou restaturat\, ridicându-se,la câ]iva zeci de metri distan]\ de l\ca[, oclopotni]\ [i un gard de piatr\. ~n 2002, cuajutorul credincio[ilor b\c\uani, au fost ri-dicate actuala capel\ [i casa de pr\znuire.Lâng\ ctitoria mu[atin\ se p\streaz\ [i rui-nele cur]ii domne[ti `nal]at\ tot `n veacul alXV-lea. (Pr. Ctin GHERASIM)

Conservat\ cât mai aproape de original

FO

TO

: P

R.

EU

GE

NC

IUC

HE

PPAA{{IIIIPPEELLEERRIINNUULLUUII


ene. Alexandru Voievod a dorit ca biserica s\fie o construc]ie dintre cele mai impozante alevremii, foarte bine propor]ionat\, zvelt\, `nde-plinind cele mai exigente cerin]e estetice. Es-te realizat\ `n plan treflat, cu turl\ pe naos, a-vând o lungime de aproape 26 de metri [i o l\-]ime la abside de peste 11 metri. Are un pro-naos l\rgit, de form\ p\trat\, iar naosul are ab-sidele laterale semicirculare `n interior [i cucâte cinci laturi `n exterior. Dou\ rânduri deocni]e cu arcurile [i picioarele de c\r\mid\ `n-conjoar\ cl\direa. La abside, firide lungi, cuarcurile [i picioarele tot din c\r\mid\, coboar\pân\ la soclu. Coronamentul contrafor]ilor es-te realizat din piatr\ de talie, cu profile. Ceeace d\ rezisten]\ construc]iei sunt zidurilegroase de 1.20 de metri, precum [i cele dou\contraforturi exterioare laterale de mari di-mensiuni [i lucrate cu mare art\. Toate acesteaau f\cut ca biserica s\ reziste secolelor [i s\fie la fel de frumoas\ ca la `nceput. Picturadin interior, realizat\ `n 1854, a fost ref\cut\de mai multe ori [i executat\ `n fresc\ `n 1979de artistul C. Apostol din Bucure[ti, fiind con-siderat\ o lucrare de art\ de mare valoare.

Daruri de pre] [i slujitori de seam\

Ctitorul acestui sfânt loca[ a avut grij\ s\ `id\ruiasc\ propriet\]i [i bunuri materiale de marepre]. Astfel, satele Poporul [i Letea, au fost datesub obl\duirea m\n\stirii, iar dup\ terminareaconstruc]iei, Alex\ndrel a donat un Tetraevan-ghel [i un Panaghiar frumos me[te[ugite. Tetra-

evanghelul se afl\ la Muzeul de Istorie dinMoscova, iar Panaghiarul la Muzeul Na]ionalde Art\ al României.

De-a lungul anilor, credincio[ii [i slujitoriiacestui sfânt loca[ au contribuit la dotarea [i `n-tre]inerea lui. Catapeteasma bisericii este o ade-v\rat\ oper\ de art\, datând din sec. al XVIII-lea. Icoanele de pe catapeteasm\ sunt valoroaseprin vechime, dar [i prin maniera de armonizarea culorilor [i a propor]iilor.

~n biseric\ se p\streaz\ [i icoane vechi, valo-roase, donate de credincio[i. Dintre acestea seremarc\ o icoan\ pictat\ `n ulei, având `n mijlocpe Maica Domnului, `nconjurat\ de scene re-prezent=nd momente din via]a Sa, cu explica]iiscrise `n limba slavon\.

La biserica „Precista“ au slujit `n decursultimpului foarte mul]i preo]i vrednici, dar din-tre ei amintim doar pe pr. Teodor Zota, Gheor-ghe Crive], Gheorghe Bujor, Nicolae Balcana-[u [i p\rintele Constantin Mardare, acesta dinurm\ distins de patriarhul României, care i-a`nmânat Crucea Patriarhal\. ~n prezent, aicisluje[te preotul Constantin Tomozei, protoie-reu al Protopopiatului Bac\u Nord, `mpreun\cu p\rintele Constantin Gr\dinaru [i cu p\rin-tele Mihai Tomozei.

Bac\ul, reper cultural [i spiritualMulte personalit\]i ale vie]ii religioase [i

culturale ale ]\rii au vizitat de-a lungul timpuluiaceast\ luminat\ ctitorie, exprimându-[i `n cu-vinte pline de credin]\ [i de `nsufle]ire pietatea

pentru acest sfânt loca[: istoricul Nicolae Iorga,poetul George Bacovia, profesorul I. Simiones-cu, muzicianul George Enescu. Zilnic, aici vinzeci de credincio[i pentru a `n\l]a evlavioase ru-g\ciuni Maicii Domnului [i Preasfintei Treimi.De câteva ori pe an se organizeaz\ pelerinaje lam\n\stiri sau sunt aduse spre `nchinare moa[tesau icoane f\c\toare de minuni.

Memoria cultural\ na]ional\ asimileaz\Bac\ul cu locul na[terii lui Vasile Alecsandri,„bardul de la Mirce[ti“, dar [i cu ora[ul undea tr\it George Bacovia, unde [i-au `nceput saudesf\[urat activitatea scriitori, cânt\re]i, ac-tori, oameni de [tiin]\, sportivi. Este un ora[`nc\rcat de spiritualitate ortodox\ [i româ-neasc\, de ale c\rui monumente se bucur\deopotriv\ oamenii acestor frumoase locurimoldave [i c\l\torii, oricând bineveni]i. (Prof.Irina Leonte, Inspector {colar pentru disci-plina Religie, ISJ Bac\u)

Bibliografie selectiv\

1. Teodor Zota, Istoricul bisericii „Precista“ din Ba-c\u, Bac\u, 1911.

2. Grigore Grigorovici, Bac\ul din trecut [i de azi, Cu-legeri monografice, Bac\u, 1934.

3. Preot Constantin Tomozei, Elena Tomozei, BisericaPrecista din Bac\u, Editura Corgal Press, Bac\u, 2001.

4. {tefan Olteanu, ~n\l]\toarea slujb\ de sfin]ire, Editu-ra Diagonal, Bac\u, 2006.

5. Preot Raul Rojni]\, Jude]ele Neam], Bac\u [i Vaslui– `n trecut [i ast\zi, `n vol. ~ndrum\tor bisericesc (nr.3)1987, Editura Episcopiei Romanului [i Hu[ilor, Roman.

6. Gheorghe I. Balt\, Glas de clopot, Editura Plumb,Bac\u, 2004.

Ca acum aproape 1600 de ani, [i anul aces-ta, `n ziua hramului „Adormirii Maicii Dom-nului“, biserica „Precista“ din Bac\u a fostmartora evlaviei, credin]ei [i speran]ei credin-cio[ilor prezen]i `n fa]a ctitoriei mu[atine. E-venimentul religios, la care au participat câte-va sute de credincio[i, deopotriv\ localnici [i[i pelerini, a consemnat [i prezen]a Preasfin]i-tului Ioachim B\c\uanul, Arhiereu-vicar al E-piscopiei Romanului, care a oficiat slujbaSfintei Liturghii, duminic\, 16 august 2009.Bucuria care `nso]e[te firesc lumina acesteis\rb\tori s-a s\l\[luit `n sufletele credincio[i-lor `nc\ de joi diminea]a, când a fost adus\ i-coana f\c\toare de minuni de la m\n\stireaNeam], `n cadrul unui pelerinaj devenit tradi-]ional pentru aceast\ biseric\. Au urmat sluj-bele religioase specifice postului AdormiriiMaicii Domnului, pentru ca, pe 16 august, subobl\duirea aceluia[i praznic, Preasfin]itul Ar-hiereu-vicar Ioachim B\c\uanul, `nconjurat deun sobor de preo]i, coordonat de preotul parohConstantin Tomozei, protopop al Protopopia-

tului Bac\u Nord, s\ se al\ture `n rug\ciunecelor veni]i s\ cinsteasc\ hramul.

Cu rug\ciunile, al\turi de credincio[i

Singura ctitorie din Bac\u a voievodului{tefan cel Mare [i Sfânt [i a fiului s\u, Alex\n-drel, Biserica Precista a fost, de-a lungul tim-pului, reper [i hotar al tuturor românilor. PrinBac\u «se v\muiau» muntenii [i ardelenii. „~nBac\u [i la biserica „Precista“, cu ajutorulMaicii Domnului, ocrotitoarea sfântului l\ca[de o importan]\ inestimabil\, to]i b\c\uanii [itrec\torii care o viziteaz\ se pot cur\]i sufle-te[te `nchinându-se `n fiecare duminic\ [i s\r-b\toare, `n mod special `n Postul Sfintei Ma-ria, când se aduce icoana f\c\toare de minunide la m\n\stirea Neam]. La aceste evenimente`n\l]\toare, pe care b\c\uanii le-au sim]it cutot sufletul, ne rug\m Bunului Dumnezeu [iPreacuratei Maicii Sale, ca to]i credincio[ii

parohiei, ai municipiului [i ai jude]ului, s\treac\ cu u[urin]\ de `ncerc\rile care s-au ab\-tut asupra ]\rii [i s\ aib\ credin]\ `n putereaMaicii Domnului“, a declarat preotul parohConstantin Tomozei. Hramul celei mai vechictitorii religioase din Bac\u s-a `ncheiat cu oagap\ fr\]easc\ oferit\ celor prezen]i la casade pr\znuire din curtea Bisericii „Precista“.(Pr. Constantin Gherasim)

Pelerinaj la icoana Maicii Domnului

~~nn pprreezzeenntt,, ppeessttee 3355..000000 ccooppiiii ddiinn 2288 ddee eeppaarrhhiiii sseebbuuccuurr\\ ddeejjaa ddee CCuuvvâânnttuull lluuii DDuummnneezzeeuu,, pprriimmeesscc

aalliinnaarree [[ii `̀nnccuurraajjaarree `̀nn ccaaddrruull sseessiiuunniilloorr ddee ccaatteehheezz\\oorrggaanniizzaattee pprriinn pprrooiieeccttuull „„HHrriissttooss `̀mmpp\\rrtt\\[[iitt ccooppiiiilloorr""..


AACCTTUUAALLIITTAATTEE

Patriarhia Român\, `mpreun\ cuOrganiza]ia World Vision Româ-nia, organizeaz\ `n perioada 1-3septembrie 2009 cel de-al doileaCongres Na]ional „Hristos ~mp\r-t\[it Copiilor“, la M\n\stireaBrâncoveanu, Sâmb\ta de Sus, ju-de]ul Bra[ov, informeaz\ Agen]iade {tiri Basilica, a Patriarhiei Ro-m=ne. Evenimentul se desf\[oar\cu binecuvântarea PreafericituluiP\rinte Daniel, Patriarhul Bise-ricii Ortodoxe Române. Peste 30inspectori eparhiali - facilitatori [iresponsabili cu coordonarea a-cestui proiect na]ional de catehez\pentru copii - au confirmat partici-parea la congres, al\turi de dele-ga]i din Georgia, Armenia, ai Or-ganiza]iei World Vision Interna-tional [i ai Organiza]iei WorldVision România.

Congresul Na]ional „Hristos ~mp\r-t\[it Copiilor“ `[i propune o dezbaterepe tema eficien]ei acestui proiect, solu-]ii la o parte din problemele cu carepreo]ii s-au confruntat pân\ `n acestmoment [i un plan concret de ac]iunepentru asigurarea sustenabilit\]ii a-cestui proiect.

Un nou proiect viz=nd reducerea abandonului [colar

De asemenea, `n cadrul congresului,va fi prezentat\ o nou\ ini]iativ\ a Bi-sericii Ortodoxe Române, desf\[urat\`n parteneriat cu Funda]ia World Vi-sion România. Este vorba despre unproiect realizat cu fonduri structurale e-uropene, care `[i propune prevenirea [isc\derea abandonului [colar `n rândulcopiilor defavoriza]i din mediul rural [iurban, precum [i promovarea de [anseegale la educa]ie pentru to]i copiii.

Proiectul „Hristos ~mp\rt\[it Copii-lor“ (cunoscut `n str\in\tate sub denu-mirea de „Youth Bible Curriculum“) re-prezint\ tema central\ a congresuluicu acela[i nume [i este un proiect de ca-tehez\ adresat celor 4 milioane de copii

români din ]ar\ [i din str\in\tate. Ini-]iativa a fost lansat\ `n anul 2006 `nRomânia [i desf\[urat\ de peste 13 ani`n parteneriat cu Biserica Ortodox\ din[apte ]\ri (`n afar\ de România) - Alba-nia, Armenia, Bosnia, Georgia, Egipt,Liban [i Federa]ia Rus\.

~n Rom=nia `nc\ din 2006~n România, proiectul a fost lansat

de c\tre Organiza]ia World Vision Ro-mânia `n anul 2006, prin editarea pri-melor Ghiduri de Catehez\ pentru co-piii români, `n parteneriat cu BisericaOrtodox\ Român\, potrivit hot\râriiSfântului Sinod al Bisericii OrtodoxeRomâne. ~n afar\ de editarea seriei deghiduri de catehez\ pentru copiii cuvârste cuprinse `ntre 6 - 17 ani, o alt\component\ a proiectului este repre-zentat\ de preg\tirea preo]ilor `n me-toda modern\ folosit\ `n predarea ghi-durilor de catehez\, metod\ interacti-v\, centrat\ pe copil.

Din anul 2008, acest proiect a fostpreluat `n totalitate de c\tre BisericaOrtodox\ Român\. ~n iulie 2008, Sfân-tul Sinod al Bisericii Ortodoxe Românea hot\rât `nfiin]area unor Birouri deCatehez\ la nivelul fiec\reia din cele28 eparhii [i numirea unor inspectoriresponsabili cu activitatea de catehe-z\, performan]ele ob]inute de preo]i `nacest domeniu fiind considerate crite-riul de promovare a acestora.

Este o dovad\ a importan]ei pe careBiserica Ortodox\ Român\ o acord\ a-cestui domeniu de misiune.

„Experien]a liturgic\ [i catehetic\ a credin]ei este foarte important\“

~nc\ de la lansarea acestui proiect `nRomânia, Preafericitul P\rinte Daniel,Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, afost un sus]in\tor neobosit. La Semina-rul Na]ional al Birourilor eparhiale decatehizare a tineretului „Hristos `mp\r-t\[it copiilor“, ce a avut loc la Bucure[ti,`n perioada 27-28 august 2008, Preaferi-cirea Sa declara: „Experien]a liturgic\ [icatehetic\ a credin]ei este foarte impor-tant\, mai ales ast\zi, când o mul]imede copii sunt l\sa]i singuri acas\, `ntru-cât p\rin]ii sunt pleca]i la munc\ `nstr\in\tate. Dac\ nici Biserica nu vine`n ajutorul lor, `ntegrându-i `n aceast\familie spiritual\ care este parohia, a-tunci cre[terea copiilor va fi marcat\ delipsa de afec]iune p\rinteasc\ [i de at-mosfera de familie“.

De la `nceputurile acestui proiect [ipân\ `n prezent, prin intermediul cola-bor\rii fructuoase dintre Biserica Orto-dox\ Român\ [i Organiza]ia World Vi-sion România, peste 2500 de preo]i aufost preg\ti]i `n metoda folosit\ `n pre-darea ghidurilor, `n cadrul celor peste70 de sesiuni de training desf\[urate.

~n prezent, peste 35.000 copii din 28de eparhii se bucur\ deja de Cuvântullui Dumnezeu, primesc alinare [i `ncu-rajare `n cadrul acestor sesiuni de ca-tehez\, care sunt adev\rate sesiuni desocializare [i de `mbun\t\]ire a comu-nic\rii `ntre copii [i p\rin]i. (sursa:www.basilica.ro)

Congres Na]ional „Hristos `mp\rt\[it copiilor“



~n acord cu hot\r=rea Sf=ntuluiSinod al BOR, [i `n Episcopia Ro-manului, `n prima duminic\ dup\Adormirea Maicii Domnului s-amarcat - pentru prima dat\ la ni-velul `ntregii Patriarhii Române -„Duminica românilor migran]i“,prin rug\ciuni speciale pentru ceipleca]i departe de ]ar\. Duminic\,16 august 2009, prezent la hramulBisericii „Precista“ din Bac\u, PSIoachim B\c\uanul, Arhiereu-vi-car al Episcopiei Romanului a ex-plicat credincio[ilor motivele pen-tru care Sf=ntul Sinod al BOR aluat aceast\ decizie. „S\rb\toareaAdormirii Maicii Domnului adun\`n jurul Bisericii pe majoritateacelor care-[i petrec via]a departede cei dragi. Acum, c=nd mul]idintre rom=nii pleca]i la munc\ `nstr\in\tate se `ntorc acas\, `n va-can]\, Biserica noastr\ a r=nduits\ ne rug\m pentru ei, ca Dum-nezeu s\ le dea s\n\tate, putere

de munc\, r\bdare [i s\ `i `nt\-reasc\ `n toate `ncerc\rile prin ca-re trec“, a spus `n cuv=ntul s\u PSArhiereu Ioachim.

Red\m `n cele ce urmeaz\ mesajulPF P\rinte Daniel, Patriarhul Bise-ricii Ortodoxe Rom=ne, adresat ro-m=nilor migran]i [i familiilor lor.

„Sfântul Sinod al Bisericii OrtodoxeRomâne, pre]uind m\rturia cre[tineas-c\ [i româneasc\ a fiilor [i fiicelor du-hovnice[ti care lucreaz\ sau studiaz\ `nstr\in\tate, `n [edin]a sa de lucru din25-26 februarie 2009 a luat hot\râreaca, `n fiecare an, prima duminic\ dup\s\rb\toarea Adormirii Maicii Domnu-lui (15 august) s\ fie celebrat\ ca „Du-minica românilor migran]i“, aceast\duminic\ fiind `nscris\ `n calendarulbisericesc la rubrica Date Importante [iinclus\ `n programele liturgice [i pas-toral-misionare ale fiec\rei eparhii.

Rostul principal al acestei duminicispeciale, celebrat\ anul acesta pentruprima oar\ la nivelul `ntregii PatriarhiiRomâne, este de a spori dragostea cre[-tin\ [i conlucrarea fr\]easc\, astfel camunca sau studiul departe de ]ar\, `nstr\in\tate, s\ nu devin\ `ndep\rtaresau ̀ nstr\inare spiritual\ ̀ ntre românii

din aceea[i familiesau din aceea[i paro-hie din România.

~n „Duminica ro-mânilor migran]i“din acest an, celebra-t\ `n ziua de 16 au-gust, cei de acas\ [icei veni]i de departeau prilejul de a se ru-ga `mpreun\ la Sfân-ta Liturghie. Astfel,to]i preo]ii de la paro-hii [i m\n\stiri suntchema]i s\ se roage`n mod deosebit pen-tru românii din str\-in\tate, care acumau venit `n vacan]\,ca Mântuitorul nos-tru Hristos s\-i izb\-veasc\ de `ncerc\ri

sau necazuri, s\-i ajute s\-[i p\strezecredin]a ortodox\ [i identitatea româ-neasc\ [i s\ cultive ajutorarea fr\]easc\.

Prin mijloacele specifice, Biserica `[imanifest\ grija pentru nevoile spiritu-ale [i materiale pe care le au cei r\ma[iacas\, `n România, mai ales copiii, b\-trânii, bolnavii [i s\racii. Ne gândimcât de greu trebuie s\ le fie familiilorcare, din s\r\cie material\ sau din al-te motive, se afl\ separate, fie prin ple-carea la munc\ `n str\in\tate a unuiadintre p\rin]i, fie prin plecarea ambi-lor p\rin]i, l\sând copiii `n grija buni-cilor [i a rudelor din România sau une-ori `n grija nim\nui. Cultivând bucu-ria re`ntoarcerii acas\, Biserica `n-deamn\ la rug\ciune pe to]i fiii ei du-hovnice[ti pentru ca cei afla]i `n aceas-t\ situa]ie s\-[i revad\ familia reunit\cât mai curând cu putin]\.

Rug\m pe Preamilostivul Dum-nezeu s\ binecuvinteze pe to]i româniimigran]i pentru ca [ederea [i activita-tea lor `n str\in\tate s\ se `mplineas-c\ `n pace [i s\n\tate, `n bun\ `n]ele-gere cu cei din jur [i `n ap\rarea bunu-lui nume de cre[tin [i de român.

Cu aleas\ pre]uire, p\rinte[ti bine-cuvânt\ri [i rug\ciune st\ruitoare c\-tre Dumnezeu,

† DANIELPatriarhul Bisercii Ortodoxe Române

S\ p\str\m credin]a ortodox\[i comuniunea româneasc\

Preafericitul P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom=ne

Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel, `nso]it de o delega]iea Bisericii Ortodoxe Române, a efectuat o vizit\ canonic\`n Mitropolia Ortodox\ Român\ a Europei Occidentale [i

Meridionale, pe parcursul c\reia a `nt=lnit migran]i rom=nistabili]i `n aceast\ parte a continentului nostru

DDuupp\\ sseeccoollee ddee `̀nnttrreerruuppeerree aa vviiee]]iiii lliittuurrggiiccee,, ssuuss,, llaaCCeettaatteeaa NNeeaamm]]uulluuii,, ss-aa aauuzziitt ddiinn nnoouu ggllaassuull uunnuuii

ccllooppoott ccaarree cchheemmaa ppeelleerriinniiii llaa rruugg\\cciiuunnee [[ii mmeeddiittaa]]iiee,,`̀nn aacceesstt ffoosstt bbaassttiioonn aall aarrmmaatteeii mmoollddoovveennee [[ii ddee ccee nnuu,,

aall ccrree[[ttiinn\\tt\\]]iiii,, ddaarr [[ii vvaattrr\\ ddee ssiihh\\ssttrriiee..

EEVVEENNIIMMEENNTT


Cetatea Neam]ului a g\zduit, `ntre 3 [i 5iulie a.c., prima edi]ie a Zilelor Cet\]ii. ~n ca-drul deschiderii oficiale a Zilelor Cet\]ii a fostoficiat\ [i o slujb\ de Te Deum. ~n aceea[i zi, laParaclisul „Sf. Nicolae“, amenajat `n incintaCet\]ii Neam]ului, s-a oficiat slujba Privegherii,iar a doua zi acest l\ca[ de `nchinare a fost sfin-]it de c\tre ~naltpreasfin]itul P\rinte Teofan, Mi-tropolitul Moldovei [i Bucovinei, [i de c\trePreasfin]itul Ioachim B\c\uanul, Arhiereu-vi-car al Episcopiei Romanului, `nconjura]i de unsobor de preo]i [i diaconi. Slujba de sfin]ire afost precedat\ de cea a Aghezmei [i a SfântuluiMaslu [i urmat\ de Sfânta Liturghie, oficiat\ peun podium special amenajat `n preajma Cet\]ii,informeaz\ Ziarul Lumina.

Dup\ secole de `ntrerupere a vie]ii liturgice,sus, la Cetatea Neam]ului, s-a auzit din nou gla-sul unui clopot care chema pelerinii la rug\ciu-ne [i medita]ie, `n acest fost bastion al armateimoldovene [i de ce nu, al cre[tin\t\]ii, dar [i va-tr\ de sih\strie.

Ioan, sf=ntul din CetateParaclisul „Sf. Nicolae“ a fost construit `n

cadrul programului de reabilitare a Cet\]iiNeam]ului. Doi ani de trud\, `n care fiecare pia-tr\ a fost aleas\ cu aten]ie [i rea[ezat\ `n ziduri,au fost necesari ca vechea construc]ie s\ ca petecontur. Cetatea a ren\scut [i `ntre zidurile ei s-aconturat Paraclisul, unde ascultau Sf. Liturghie,

unde se spovedeau odinioar\ domnitorii [idreg\torii Moldovei.

Am p\[it cu emo]ie pragul loca[ului decult, [tiind c\ aici, `n „M\n\stirea din Cetate“,a fost egumen vreme de peste 20 de ani un u-cenic al marelui mitropolit Varlaam, pe numeIoan (la jum\tatea sec. al XVII-lea), care aveas\ ajung\ episcop al Romanului [i pe care, depu]in\ vreme, Sfântul Sinod l-a canonizat:„Sf. Cuv. Ioan de la Râ[ca [i Secu“, cu dat\ des\rb\torire la 30 august.

Prima Sfânt\ Liturghiearhiereasc\ dup\ secole de t\cere

Dup\ ce `n seara zilei de sâmb\t\, 4 iulie, unsobor numeros de preo]i a oficiat slujba de pri-veghere, `n diminea]a zilei de duminic\, 5 iulie2009, grupuri de credincio[i urcau spre Cetatepentru a participa at=t la slujba de resfin]ire aParaclisului „Sf. Nicolae“, c=t [i la Sfânta Litur-ghie arhiereasc\ oficiat\, `n premier\, `n incintaCet\]ii de curând restaurate.

Soborul de preo]i [i diaconi, peste 30 la nu-m\r, condus de PS Teofan, Mitropolitul Moldo-vei [i Bucovinei, al\turi de PS Ioachim B\c\ua-nul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului, aoficiat Slujba de Sfin]ire a paraclisului [i apoiSf. Liturghie.

Sute de persoane s-au rugat `mpreun\ dincurtea interioar\, sau de pe ziduri, iar un num\rfoarte mare a urm\rit slujba la poalele cet\]ii, peecranele uria[e montate de autorit\]i.

~n cuvântul de `nv\]\tur\, adresat participan-]ilor de c\tre IPS Mitropolit Teofan, acesta avorbit despre importan]a pe care Cetatea Neam-]ului a avut-o `n decursul istoriei, f\când o ana-logie cu „cet\]ile Ortodoxiei nem]ene“ – marilenoastre m\n\stiri: „Când suntem obosi]i [i `m-pov\ra]i de stres, unde mergem noi dac\ nu lam\n\stirile Moldovei, care ne a[teapt\ s\ intr\m`n cet\]ile lor [i acolo s\ g\sim lini[tea. Aici ne`nt\rim [i ne `ntoarcem `n lume mai puternici.Chiar dac\ Moldova nu este puternic\ econo-mic, ea r\mâne Cetatea Culturii.“

Cu prilejul acestui eveniment important, PFP\rinte Patriarh Daniel a transmis un mesaj, ci-tit de c\tre PS Ioachim B\c\uanul, `n care sepreciza: „Momentele istorice r\mân pân\ ast\zir\d\cini [i repere ale identit\]ii culturale, ce nebucur\ sau ne judec\, potrivit cu atitudineanoastr\ fa]\ de ele [i ne invit\ la comuniune pes-te timpul trec\tor al fiec\rei genera]ii... Acesteflori ale spiritului genera]iilor trecute pot fismulse [i strivite, sau pre]uite [i cultivate... elesunt c\r]i de identitate ale demnit\]ii [i creativi-t\]ii poporului român...“.

Cu acest prilej, PF P\rinte Patriarh Daniel [iIPS Mitropolit Teofan au primit titlul de „Cet\-]ean de Onoare“ al ora[ului Târgu Neam]. (pr.Florin }uscanu, Protopop de Roman)

Slujbe arhiere[ti la Cetatea Neam]ului

Slujbele de la Cetatea Neam]ului s-au desf\[urat `n prezen]a unui num\r mare de credincio[i


BBIISSEERRIICCAAMMIISSIIOONNAARR||

~n perioada 9-17 iulie 2009,Preafericitul P\rinte PatriarhDaniel, `nso]it de o delega]ie aBisericii Ortodoxe Române – dincare a f\cut parte [i Preasfin]itulIoachim B\c\uanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului – aefectuat o vizit\ canonic\ `n Mi-tropolia Ortodox\ Român\ a Eu-ropei Occidentale [i Meridionalecu sediul la Paris [i a participat lacea de-a treisprezecea AdunareGeneral\ a Conferin]ei BisericilorEuropene, care s-a desf\[urat laLyon, `ntre 15 – 21 iulie 2009.

Dintre momentele importante ale vizitei dele-ga]iei BOR `n Fran]a men]ion\m: joi, 9 iulie 2009,la Centrul de Studii Ecumenice ISTINA, a fost or-ganizat\ lansarea c\r]ii Preafericitului P\rintePatriarh Daniel La joie de la fidélité (Bucuria fi-delit\]ii), ap\rut\ recent la editura parizian\ CERF.~n seara aceleia[i zile, a avut loc ceremonia de de-cernare a titlului de Doctor Honoris Causa Preafe-ricitului P\rinte Patriarh Daniel de c\tre Institutulde Teologie Ortodox\ „Saint Serge“ din Paris. Vi-neri, 10 iulie 2009, la Catedrala ortodox\ român\cu hramul „Sfin]ii Arhangheli Mihail, Gavriil [iRafail“, din Paris, Patriarhul României [i delega]ia

`nso]itoare s-au `ntâlnit cu membri ai Adun\rii E-piscopilor Ortodoc[i din Fran]a. Sâmb\t\, 11 iulie2009, Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel a sfin]itbiserica Centrului mitropolitan ortodox român dela Limours (situat lâng\ Paris), iar Duminic\, 12 iu-lie 2009, a resfin]it Altarul Catedralei mitropolita-ne „Sfin]ii Arhangheli Mihail, Gavriil [i Rafail“din Paris [i a s\vâr[it Sfânta Liturghie. Miercuri, 15

iulie 2009, la Lyon,~ntâist\t\torul Bise-ricii Ortodoxe Ro-mâne a participat lafestivitatea de de-schidere a celei de-atreisprezecea Adu-n\ri Generale aConferin]ei Biseri-cilor Europene.Programul a cuprins[i o vizit\ oficial\ laAmbasada Români-ei la Paris, `ntreve-deri cu reprezentan]iai unor Biserici Or-todoxe surori [i aialtor Biserici cre[ti-ne, precum [i vizi-tarea unor obiectivereligioase [i cultura-le din Paris.

PS Ioachim B\c\uanul a participat la resfin]irea CatedraleiMitropolitane din Paris

Preasfin]itul Ioachim B\c\uanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului, a f\cut parte dinsoborul de ierarhi care a participat la slujba deresfin]ire a altarului Catedralei Mitropolitane„Sf. Arhangheli Mihail, Gavriil [i Rafail“ dinParis. Ceremonia religioas\ a avut loc dumini-c\, 12 iulie, [i a constituit un moment deosebitpentru Ortodoxia româneasc\ din Occident, ca-re, prin fiii s\i din aceast\ parte a Europei, ap\strat vie flac\ra credin]ei str\mo[e[ti. Odat\cu resfin]irea sa, l\ca[ul de cult a devenit Cate-dral\ Mitropolitan\ a Mitropoliei Ortodoxe Ro-mâne a Europei Occidentale [i Meridionale.Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel a d\ruitCatedralei mitropolitane rom=ne din Paris unset de sfinte vase, o cruce de binecuvântare, o i-coan\ cu Sfântul Vasile cel Mare [i edi]ia jubili-ar\ a Liturghierului. La eveniment a fost pre-zent [i Teodor Baconski, Ambasadorul Româ-niei la Paris, care a dat citire unui mesaj trans-mis de pre[edintele României, Traian B\sescu,prin care acesta [i-a cerut iertare, `n numele sta-tului român, pentru greut\]ile suferite de comu-nitatea româneasc\ din Fran]a `n timpul regi-mului comunist. (pr. Constantin Gherasim)

Vizit\ canonic\ la Paris [iparticipare ecumenic\ la Lyon

PS Arhiereu-vicar Ioachim B\c\uanul a f\cut parte din soborul de ierarhi care, sub protia PF Patriarh Daniel, a resfin]it altarul Bisericii

„Sf. Arhangheli Mihail, Gavriil [i Rafail“ din Paris, devenit\ Catedral\ mitropolitan\ a Mitropoliei Ortodoxe Rom=ne a Europei Occidentale [i Meridionale

PS Ioachim B\c\uanul, Arhiereu-vicar alEpiscopiei Romanului a participat [i la sfin]irea bisericii

Centrului mitropolitan ortodox român de la Limours

FO

TO

: Z

IAR

UL

LUM

INA

FO

TO

: Z

IAR

UL

LUM

INA


PPrriinn ccuuvvâânnttuull „„BBiisseerriicc\\"",, SSffâânnttaa SSccrriippttuurr\\ aa NNoouulluuii TTeessttaammeenntt`̀nn]]eelleeggee iieerraarrhhiiaa ssuuppeerriiooaarr\\ [[ii ccoonndduucc\\ttooaarree aa BBiisseerriicciiii,, ppee ccaarreeaa `̀nntteemmeeiiaatt-oo HHrriissttooss MMâânnttuuiittoorruull nnoossttrruu llaa uunn lloocc ccuu ttoottaalliittaatteeaa

ccrreeddiinncciioo[[iilloorr bbootteezzaa]]ii `̀nn nnuummeellee SSffiinntteeii TTrreeiimmii..


~nv\]\tura despre Biseric\ocup\ un loc foarte important`n operele Sfin]ilor P\rin]iCapadocieni: Vasile cel Mare,Grigorie de Nazianz [i Grigoriede Nyssa. Ei au fost primii careau dat r\spuns la `ntrebarea:„Când a fost `ntemeiat\ Bi-serica lui Hristos?“ F\r\ echi-voc, ei consider\ c\ momentulistoric al `ntemeierii Bisericiieste Cincizecimea sau Pogorâ-rea Duhului Sfânt.

Pentru Sfântul Vasile cel Mare, Cincizeci-mea este un act al mântuirii obiective, ca o `m-plinire a f\g\duin]ei lui Hristos prin pogorâreaDuhului Sfânt, ce i-a `mbr\cat pe Sfin]ii Apos-toli „cu putere de sus“ (Luca 24, 79).

Ce s-a petrecut la Cincizecime? Sfin]iiApostoli „erau to]i `mpreun\ la un loc. {i dincer, f\r\ de veste, s-a f\cut un vuiet, ca de su-flare de vânt ce vine repede, [i a umplut toat\casa `n care [edeau Ei (Apostolii). {i iscându-se vuietul acela, s-a adunat mul]imea [i s-a tul-burat. C\ci fiecare (din Ierusalim) `i auzea peEi (Apostoli) vorbind `n limba sa“. Pentru ca„s-au umplut (Apostolii) de Duhul Sfânt [i vor-beau `n alte limbi, precum le d\dea lor Duhul agr\i“. (Fapte 2, 1-7)

C=nd s-a `ntemeiat Biserica lui Hristos

La Cincizecime, cu „putere de sus“, SfântulApostol Petru ]ine prima predic\ din istoria Bi-sericii. ~n ea argumenteaz\ despre dumnezeireaDomnului nostru Iisus Hristos. Cei prezen]i lacuvântarea sa au fost p\trun[i la inim\ [i au zisc\tre Petru [i ceilal]i Apostoli: „B\rba]i fra]i ces\ facem? Iar Petru a zis c\tre ei: „Pocai]i-v\[i s\ se boteze fiecare dintre voi `n numele lui Ii-sus Hristos“. Deci care au primit cuvântul lui,s-au botezat [i `n ziua aceea s-au ad\ugat ca latrei mii de suflete“ (Fapte 2 ,41). ~n Ierusalim e-rau prezen]i oamneni apar]inând tuturor popoa-relor, accentueaz\ Sfântul Vasile cel Mare `nuna dintre Omiliile sale.

Atunci s-a `ntemeiat Biserica lui Hristos, `nchip v\zut. Intr\ `n istorie, `n chip concret. Bo-

tezul cre[tin este „u[a“ de intrare `n Biseric\.Prin Botez `ncepe via]a `n Hristos. Credin]a [ifaptele bune ne arat\ „cât sunt de p\trun[i lainim\“ cei care doresc mântuirea – intrarea `n`mp\r\]ia lui Dumnezeu. De aceea Cincizeci-mea `nseamn\ `nceputul mântuirii personale acre[tinului, ca membru al Bisericii lui Hristos.

Temeiul ierarhiei biserice[ti~n scrierile Sfin]ilor P\rin]i capadocieni,

„Biserica“ are multiple sensuri, a[a cum [i `nSfânta Scriptur\ se folose[te când un `n]eles,când altul.

Prin cuvântul „Biseric\“, Sfânta Scriptur\ aNoului Testament `n]elege ierarhia superioar\[i conduc\toare a Bisericii, pe care a `ntemeiat-o Hristos Mântuitorul nostru la un loc cu totali-tatea credincio[ilor boteza]i `n numele SfinteiTreimi. Aceast\ ierarhie o formeaz\ Sfin]ii A-postoli [i urma[ii lor: episcopii, preo]ii, diaconii(Matei 18, 18; Ioan 20, 22-23 ; Fap. 6, 3-6).Mântuitorul a a[ezat aceast\ ierarhie `n Biseric\atunci când a zis c\tre Apostolii S\i: „Cine v\ascult\ pe voi, pe Mine M\ ascult\ [i cine se lea-p\d\ de voi, de Mine se leap\d\“ (Luca 10, 16).

Mântuitorul a `nzestrat cu multe puteri [i da-ruri aceast\ ierarhie superioar\ a Bisericii Sale(I Cor. 12, 28). Mai `ntâi, Mântuitorul a dat u-cenicilor S\i putere de a lega [i dezlega p\catele

oamenilor, `n cer [i pe p\mânt (Matei 18, 18;Ioan 20, 20-23). Le-a dat putere disciplinar\ `nBiseric\, de a pedepsi pe cei vinova]i de c\lca-rea poruncilor lui Hristos ( Matei 16, 18-19; ICor. 5, 4-5; I Tim 1, 20); i-a `mbr\cat cu puterede sus la pogorârea Duhului Sfânt (Luca 24, 45;Fap. 2, 2-4) [i i-a binecuvântat cu prilejul ~n\l-]\rii Sale la cer (Luca 24, 51); i-a trimis s\ pro-pov\duiasc\ Evanghelia la toat\ zidirea [i s\ bo-teze `n numele Sfintei Treimi (Matei 28, 18-20).

Sfântul Grigorie de Nazianz consider\ c\prima etap\ a `ntemeierii Bisericii s-a `ncheiatcu jertfa de pe Cruce a Domnului nostru IisusHristos, când a rostit ultimul cuvânt „S\vâr[itu-s-a, [i plecându-[i capul, {i-a dat Duhul“ (Ioan19, 30). Adic\ prin jertfa Sa unic\ [i universal\,El a jertfit ca preot [i S-a jertfit ca „Mielul LuiDumnezeu care ridic\ p\catele lumii“ (Ioan 1,29), f\cându-se [i Mijlocitor al Noului Testa-ment (Evr. 9,14-15; Mat. 26, 28). Astfel s-a s\-vâr[it opera de r\scump\rare [i de `mp\care aoamenilor cu Dumnezeu (Efes. 2, 14-16).

Biserica v\zut\ [i Biserica nev\zut\

Biserica prelunge[te ~ntruparea Mântuitoru-lui prin ne`ntrupta prezen]\ a Fiului lui Dum-nezeu cel ~ntrupat `n sânul Ei [i prin lucrareaSfântului Duh, `n m\dularele ei (Ioan 14,16). ~n

~nva]\tura despre Biseric\ aSfin]ilor P\rin]i Capadocieni (I)



calitatea Lui de Cap nev\zut al Bisericii, Mântu-itorul Hristos este `n Biseric\ permanent princontinua Sa `ntrupare pe altarele la care se s\-vâr[e[te Sfânta Liturghie. C\ci Hristos nu estenumai Cap al Bisericii, ci [i trup euharistic, dân-du-se pe Sine spre cuminecare credincio[ilor.

Sfântul Vasile cel Mare spune c\ Biserica a-re dou\ `nf\]i[\ri: una v\zut\, pentru c\ oameniifac parte din ea cu trupurile, [i alta nev\zut\, ca-re e lucrarea Sfântului Duh al lui Hristos saudumnezeiescul har, izvorul vie]ii, lucr\rii [i uni-t\]ii ei. El este cel care face posibil\ transforma-rea pâinii [i vinului euharistic, `n Trupul [i Sân-gele Domnului. ~n acela[i context, avea s\ spu-n\ [i Fericitul Augustin: „Ceea ce este sufletulpentru trupul omului, aceasta este Duhul Sfântpentru Trupul lui Hristos, care este Biserica,c\ci El lucreaz\ ca sufletul `n toate m\dularele,]inându-le `ntr-un singur Trup“ (Fericitul Au-gustin, Cuvântarea 267, 4).

Biserica, mesagera p\ciiSfântul Grigore de Nazianz, pe care Biserica

l-a numit „Teologul“ prin excelen]\ a fost `ndr\-git de cre[tini pentru c\ el `nsu[i a iubit pe Dum-nezeu [i Biserica Sa. ~nc\ [i mai mult: a fost iu-bit pentru c\ a suferit foarte mult pentru adev\r[i pentru Dumnezeu. Din acest motiv a primitilumin\ri dumnezeie[ti. Sfântul Duh i-a luminatmintea `n a[a fel `ncât a reu[it s\ vorbeasc\ cumare autoritate [i cu mare putere despre adev\r[i despre realitatea dumnezeiasc\. Sfântul Gri-gorie a avut o asprime excep]ional\ fa]\ de ere-tici, ca unii care distrugeau unitatea Bisericii.

De aceea, `n lupta `mpotriva ereziei, Biseri-ca a f\cut `ntotdeauna apel la autoritatea p\rin]i-lor capadocieni. Potrivit unei tradi]ii, care `nce-pe de la mijlocul secolului al IV-lea, ace[ti p\-rin]i sunt considera]i drept garan]ii Ortodoxiei.Pentru a redacta decretele de credin]\ ale Biseri-

cii [i a condamna ereziile, sinoadele ecumenices-au bazat pe scrierile patristice [i pe lucrareapastoral\ a acestor sfin]i p\rin]i. Biserica nu pu-tea ignora erezia. Multitudinea sectelor, vigoa-rea celor mai importante, atacurile lor `mpotrivacredincio[ilor fideli credin]ei de la Niceea, f\-ceau cu neputin]\ ignorarea acestora.

Dar Biserica este [i mesagera p\cii, dup\cum spune Sfântul Vasile cel Mare. Sutele de E-pistole ale celor trei mari corifei sunt o m\rturievie a acestei griji permanente pentru p\strareaunit\]ii Bisericii cre[tine de pretutindeni [i `nt\-rirea leg\turii dintre Bisericile locale. (Pr. prof.dr. Constantin Leonte)

~n lungul [ir al ierarhilor Bisericii Cre[ti-ne, Sfântul Vasile ocup\ unul dintre cele mai`nalte locuri. ~mpreun\ cu Sfântul Grigore deDumnezeu cuvânt\torul [i cu Sfântul Ioan Gu-ra de Aur, ei sunt cei trei mari dasc\li ai lumiicre[tine [i ierarhi, fiind supranumi]i [i maricorifei ai Bisericii cre[tine.

Sfântul Vasile [i-a dobândit numele de celmare `nc\ din vremea vie]ii sale [i a[a `l pome-ne[te `ntreaga cre[tin\tate. ~n adev\r, el a fostmare `n str\daniile sale pentru propov\duirea [iap\rarea dreptei credin]e; A fost mare ca „P\-rinte al orfanilor [i ocrotitor al v\duvelor, bog\-]ie pentru s\raci [i toiag de b\trâne]e, `nva]\tu-r\ pentru tineri [i c\lug\rilor dreptar al fapteibune“, cum se spune `ntr-o veche carte biseri-

ceasc\. El a `ncercat faptele bune ale tuturorSfin]ilor: „blânde]ea lui Moise, râvna lui Ilie,m\rturisirea lui Petru [i teologia lui Ioan“. Pes-te tot `n lumea cre[tin\, Sfântul Vasile cel Marese bucur\ de o deosebit\ pre]uire `n inima cre-dincio[ilor, [i mai ales `n Ortodoxie, datorit\ le-g\turilor pe care el le-a avut cu conducerea ci-vil\ [i cu ierarhia bisericeasc\.

„Sfântul Vasile cel Mare a fost ochiul Bise-ricii [i a r\mas pân\ la sfâr[itul veacului stâlpal Bisericii lui Hristos. (...) El a avut dasc\l [ipov\]uitor chiar pe tat\l s\u, ce era `ntr-aceavreme mare dasc\l al `nv\]\turilor [i al faptelorbune pentru `ntregul Pont. Acesta i-a dat nunumai `nv\]\tura necesar\, ci [i toat\ buna cre-din]\, f\cându-se `ncep\tor al des\vâr[irii la

care avea s\ ajung\ mai apoi fiul s\u. (...) Prinstudiile pe care le-a f\cut a ajuns la o `nalt\ `n-]elepciune, primind alese `nv\]\turi, fiind iubi-tor de osteneal\ ca [i albina care, din tot felulde flori `[i culege cele trebuincioase. ~n pu]in\vreme s-a f\cut vestit [i sl\vit celor mai mari aicet\]ii, covâr[ind pe mul]i cu buna sa [tiin]\ [ichiar asem\nându-se cu cei mai `nv\]a]i das-c\li.“ („Predici la S\rb\torile de peste an“, E-ditura Christiana 2001, Arhim. Ilie Cleopa,Predic\ despre Sfântul Vasile cel Mare)

Continuându-[i studiile [i având `nv\]\tori peunii din marii retori [i filosofi ai vremii sale, aprimit cele mai `nalte `nv\]\turi, cu care [i-a `m-podobit sufletul s\u. V\zând c\ Biserica lui Hris-tos este ̀ n primejdie [i cinstind mai mult trebuin]acea de ob[te decât via]a pustniceasc\, a l\sat sin-gur\tatea [i a lucrat pentru folosul Bisericii.

Sfântul Vasile cel Mare, „ochiul Bisericii“


LLaa EEddiittuurraa IInnssttiittuuttuulluuii BBiibblliicc [[ii ddee MMiissiiuunneeOOrrttooddooxx\\ aall PPaattrriiaarrhhiieeii RRoommâânnee aa aapp\\rruutt

ccaarrtteeaa „„DDeesspprree FFeerriicciirrii"" aa SSffâânnttuulluuiiGGrriiggoorriiee aall NNyysssseeii..

~~NN LLIIBBRR||RRIIII

La Editura Institutului Biblic [i deMisiune Ortodox\ al Patriarhiei Ro-mâne a ap\rut cartea „Despre Feri-ciri“ a Sfântului Grigorie al Nyssei.Lucrarea, ap\rut\ cu binecuvântareaPreafericitului P\rinte Daniel, Patri-arhul Bisercii Ortodoxe Rom=ne este otraducere a textului grec ap\rut `n co-lec]ia Patrologia Graeca, efectuat\ [iadnotat\ de P\rintele Profesor Dumi-tru St\niloae.

Preafericitul P\rinte Patriarh Da-niel, `n Cuvântul `nainte al c\r]ii, a-

rat\ c\: „Fericirile sunt, pentru Sfân-tul Grigorie al Nyssei, o scar\, ale c\-rei trepte `nal]\ din virtute `n virtu-te, potrivit luptei fiec\ruia cu patimi-le egoiste [i potrivit dorin]ei fiec\ruiade-a dobândi sfin]enia. Ordinea Feri-cirilor nu este `ntâmpl\toare, ne asi-gur\ Sfântul Grigorie al Nyssei, ci eaarat\ cum se `nl\n]uiesc virtu]ile ca-re imprim\ `n sufletul celui credin-cios acele tr\s\turi sfinte care-l des-chid spre `mp\r\]ia cerurilor.“ (sur-sa: www.basilica.ro)

Despre fericiri, cu Sfântul Grigorie al Nyssei

Anul 2009 este dedicat, `n BisericaOrtodox\ Român\, Sfin]ilor P\-rin]i Capadocieni, vie]ii [i opereilor. Apari]ia, la Editura Sophiadin Bucure[ti, a volumului „Capa-docienii“, semnat de Anthony Me-redith SJ, `n traducerea pr. Con-stantin Jinga, reprezint\ o contri-bu]ie important\ la cunoa[tereateologiei Sfin]ilor Capadocieni.

Autorul c\r]ii este profesor de Pa-trologie la Colegiul Heythorp din Lon-dra, printre luc\rile sale de referin]\num\rându-se „Teologia Tradi]iei“(1971) [i „Grigorie de Nyssa“ (1999).Dup\ cum se observ\, proecuparea saprincipal\ s-a `ndreptat spre cerceta-rea P\rin]ilor Capadocieni, fiecare `nparte constituind o mirabil\ punte de`ntâlnire `ntre cultura clasic\ [i teolo-gia cre[tin\.

Lucrarea „Capadocienii“ a fost edi-tat\ `n Marea Britanie `n 1995 [i a a-p\rut `n colec]ia „Mari gânditori cre[-tini“, care se sprijin\ pe cele mai solideresurse academice disponibile, repre-zentând, astfel, o zon\ de interes pen-tru cercet\torii preocupa]i de istoriateologiei [i spiritualit\]ii cre[tine.

„O [coal\ de g=ndire“Subiectul acestei c\r]i poate consti-

tui [i „o [coal\ de gândire“, dup\ cumprecizeaz\ editorul, adic\ o reflec]ie

profund\ la fiecare dintre cele treimari personalit\]i cre[tine ale sfâr[itu-lui de secol al IV-lea: Sfântul Vasile celMare, Sfântul Grigorie de Nazianz [iSfântul Grigorie de Nyssa.

Considera]i ca un grup distinct, a-ce[ti Sfin]i P\rin]i reprezint\ `mpreu-n\ o putere major\ `n procesul de ap\-rare [i dezvoltare a Ortodoxiei, dup\Sinodul ecumenic de la Niceea (325).

Volumul de fa]\ subliniaz\ princi-palele aspecte ale contribu]iei teologi-

ce a fiec\ruia dintre ei. Lucrarea estestructurat\ pe 6 capitole: 1. Contex-tul, `n care este prezentat cadrul geo-grafic [i istoric al Capadociei, cre[ti-nismul capadocian [i convertirea luiConstantin cel Mare; 2. R\d\cinileteologiei capadociene (Platon [i Ori-gen); 3. Vasile al Cezareii, prezen-tând via]a, monahismul [i `nv\]\turadespre Duhul Sfânt; 4. Grigorie deNazianz, originile, via]a [i spirituali-tatea sa; 5. Grigorie de Nyssa, cu oprezentare a operelor „Despre via]alui Moise“ [i „Tâlcuirea exact\ laCântarea Cânt\rilor“; 6. Importan]aP\rin]ilor Capadocieni: Capadocienii[i doctrina trinitar\: `nv\]\tura de-spre Persoana lui Iisus Hristos [i ocompara]ie `ntre operele capadocieni-lor [i elenism.

Un merit considerabil~n Epilogul c\r]ii, autorul apreciaz\

c\ P\rin]ii Capadocieni au tr\it `ntr-operioad\ istoric\ de formare a „atitudi-nilor Bisericii“ [i c\ ei au avut parte„mai pu]in de focul aspru al persecu]ii-lor. Totu[i, nu au fost scuti]i `ntru totulde ostilit\]i, diplomatic camuflate `nspatele zâmbetelor de convenien]\ dincancelariile imperiale (p. 242).“

Meritul autorului este incontesta-bil, deoarece a explorat spiritualitateaCapadocienilor, a valorificat raportuldintre „credin]\ [i cunoa[tere“ `n pro-cesul de dezvoltare a teologiei r\s\rite-ne, aducând [i nout\]i interesante `ndomeniu. (Prof. Irina Leonte)

Credin]\ [i cunoa[tere `ndezvoltarea teologiei r\s\ritene


~~nncc\\ ddiinn pprriimmeellee zziillee aallee lluunniiii lluuii CCuuppttoorr,, `̀nn pprreeaajjmmaass\\rrbb\\ttoorriiii ddeeddiiccaattee eeppiiffaanniieeii ddee ppee mmuunntteellee TTaabboorr,,

ssttrr\\jjuuiieesscc `̀nn cchhiipp mmiinnuunnaatt ddooii mmaarrii ssffiinn]]ii ccuuvviioo[[ii ddee ppeepp\\mmâânntt nneemm]]eeaann:: SSffâânnttuull CCuuvviiooss IIooaann IIaaccoobb ddee llaa

NNeeaamm]] [[ii SSff.. CCuuvviiooaass\\ TTeeooddoorraa ddee llaa SSiihhllaa..

Luna August ar putea fi numit\pe bun\ dreptate „luna sfin]ilornem]eni“. Patru dintre sfin]iilega]i de aceste meleaguri sunts\rb\tori]i `n aceast\ perioad\.Am ales ca, `n cele ce urmeaz\,s\ relat\m pe scurt c=teva datedespre fiecare dintre ace[tia.

~nc\ din primele zile ale lunii lui Cuptor, `npreajma s\rb\torii dedicate epifaniei de pemuntele Tabor, str\juiesc `n chip minunat doimari sfin]i cuvio[i de pe p\m=nt nem]ean: Sfân-tul Cuvios Ioan Iacob de la Neam] (5 august) [iSf. Cuvioas\ Teodora de la Sihla (7 august).Totodat\, spre `ncheierea lunii, al]i doi sfin]inem]eni, de aceast\ dat\ ierarhi de seam\, suntserba]i `n aceea[i zi calendaristic\, respectiv ladata de 30 august: Sf. Ierarh Varlaam, Mitro-politul Moldovei [i Sf. Ierarh Ioan de la Râ[ca[i Secu, Episcopul Romanului.

Ioan al Romanului,„arhiepiscopul cel sfânt [i minunat“

Smerit c\lug\r, mare rug\tor [i postitor, Sf.Ioan de la R=[ca [i Secu, Episcopul Romanului,a impresionat prin cur\]enia [i sfin]enia vie]iilui. Sfântul Mitropolit Dosoftei, `n cartea sa„Via]a [i petrecerea sfin]ilor“, l-a numit „arhie-piscopul cel sfânt [i minunat“.

Sf. Ioan, episcopul Romanului, a tr\it `n se-colul al XVII-lea. Originea i-o afl\m `n ]inutul

Putnei (Vrancea), fiind din neam de r\ze[i. A fostcontemporan cu Sf. Ierarh Varlaam care l-a `n-credin]at ob[tii M\n\stirii Râ[ca, `n jurul anului1630, când a fost c\lug\rit de egumenul Agafton.

Dup\ anul 1632, de la M\n\stirea Râ[ca estetransferat la M\n\stirea Secu, de c\tre proasp\-

tul mitropolit Varlaam,care `i ofer\ propria chi-lie. ~ntre 1641-1665,dând ascultare domnito-rului Vasile Lupu, `l a-fl\m egumen al m\n\sti-rii cu hramul Sf. IerarhNicolae, din CetateaNeam]ului, unde era ad\-postit [i tezaurul ]\rii. A-ici, `n 1650, o va botezape cea care a devenitSfânta Cuvioas\ Teodorade la Sihla, pe care o [iva pov\]ui ca duhovnicpân\ la v=rsta de 16 ani.

~n anul 1666, Mitro-politul Ghedeon, l-a a[e-

zat egumen la M\n\stirea Secu. ~n anul 1667, Ioaneste ales, hirotonit [i instalat episcop al Hu[ilor.

Din anul 1674 [i pân\ la trecerea la cele ve[ni-ce, `n anul 1685, a p\storit Episcopia Romanului.

Cuvioasa Teodora, fata lui Joldea Arma[ul de la Cetatea Neam]u

Sf. Cuvioas\ Teodora de la Sihla s-a n\scut`n satul Vân\tori-Neam]. ~ntre cele mai `n-temeiate surse se num\r\ un manuscris de la `n-ceputul secolului al XIX-lea de la M\n\stireaNeam], care cuprinde `nsemn\ri [i despre „Via-]a Sfintei Teodora, care s-a nevoit la Schitul Si-hla“. De aici afl\m c\ „Sf=nta Teodora a fostfata lui Stoian Joldea Arma[ul de la CetateaNeam]u. Dup\ moartea tragic\ a surorii ei –Marghi]a (Marghioli]a), s-a nevoit sih\stre[te laSihla mare, unde pân\ ast\zi se p\streaz\pe[tera [i sterna de ap\ s\pat\ `n piatr\, car\m\[i]e sfinte de la un trai ascetic, ale unei fe-mei care a tr\it acolo [i ale c\rei sfinte moa[tese afl\ p\strate la biserica Lavrei din Kiev.“

August - luna sfin]ilor nem]eni

~ntr-un manuscris din anul 1888, unde apa-re Sf. Ioan de la R=[ca [i Secu, cu titlul de ar-hiepiscop, el este `nf\]i[at astfel: „{i tot `n aniiace[tia [i preasfin]itul arhiepiscop Ioan au `n-demnat pre lume a se minuna prin str\lucitele[i sfintele sale nevoin]e. El mai `ntâi din tân\r\vârst\ au `mbr\]i[at orânduiala monahiceas-c\… [i petrecând via]\ sfânt\ [i pl\cut\ luiDumnezeu, de acolo s-au rânduit la scaunul ar-hiepiscopiei Romanului `n anul 1674, unde ia-r\[i `ntru ne`ncetate nevoin]i [i `ntru `nalte bu-n\t\]i str\lucind minunat! {i petrecând cu sme-renie adânc\, s-au mutat la vecinica odihn\“.

~nainte de moarte, pu]inele sale bunuri le-al\sat sfântul Mitropolit Dosoftei. Acesta, `m-preun\ cu ceilal]i ierarhi ai Moldovei, `n anul1685, când Sf. Ierarh Ioan s-a mutat la Dom-nul, i-a s\vâr[it slujba de `nmormântare, rân-duindu-i mormânt lâng\ biserica mare aM\n\stirii Secu.

Proclamarea oficial\ a canoniz\rii Sfân-tului Cuvios Ierarh Ioan de la Râ[ca [i Secu aavut loc pe 5 iunie 2008, la M\n\stireaNeam], de s\rb\toarea ~n\l]\rii Domnului, iarproclamarea local\ a canoniz\rii a avut loc laM\n\stirea Secu, pe 30 august 2008. Cu acel

prilej, mii de pelerini din toate col]urile ]\riiau participat la slujbele oficiate sub protia~naltpreasfin]itul Teofan, Mitropolitul Mol-dovei [i Bucovinei.

„S-au rânduit la scaunul arhiepiscopieiRomanului `n anul 1674“

Morm=ntul Sf=ntului Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei, de la M\n\stirea Secu


DDeesspprree SSff.. VVaarrllaaaamm,, MM.. EEmmiinneessccuu,,`̀nnttrr-uunn aarrttiiccooll ddiinn 11887766,, aaffiirrmmaa cc\\ eesstteecceell ccaarree „„aa ff\\ccuutt ccaa DDuuhhuull SSffâânntt ss\\ vvoorr-

bbeeaasscc\\ `̀nn lliimmbbaa nneeaammuulluuii rroommâânneesscc""..

DDOOCCUUMMEENNTTAARR

T=n\ra Teodora, dând ascultare voin]ei p\-rin]ilor ei, a fost `nt=i c\s\torit\. Dup\ trecereaacestora la cele ve[nice, `n acord cu so]ul, Sf=n-ta Teodora a intrat ca sor\ `n ob[tea m\n\stiriide maici Nifon (V\rz\re[ti), a[ezat\ la poalelemun]ilor Buz\ului. A fost tuns\ `n monahism, ladoi ani dup\ venirea la m\n\stire.

~n urma unei invazii turce[ti, `n care m\n\s-tirea cade prad\ jafului, Sf. Cuv. Teodora se sal-veaz\ retr\gându-se `n mun]ii Buz\ului, unde astat aproape 10 ani. Dup\ o vreme, a revenit pemeleaguri nem]ene. La sfatul stare]ului de laM\n\stirea Neam], Sfânta Teodora se retrage laschitul Sih\stria. Era `n jurul anului 1660, cândSfânta Cuvioas\ se apropia de vârsta de 40 deani. P\rintele egumen, ieroschimonahul Varsa-nufie, dup\ ce i-a ascultat spovedania `ntregiisale vie]i, o sprijin\ `n decizia de a tr\i ca pust-nic\. A[a ajunge Sfânta Teodora s\ vie]uiasc\ `n-tr-o chilie p\r\sit\, la Sihla, apoi `ntr-o pe[ter\format\ de stâncile Sihlei. Aici a avut dou\ marinevoin]e: postul des\vâr[it [i rug\ciunea de foc.„Acum cuvioasa dobânde[te de la Dumnezeudarul rug\ciunii ne`ncetate. (...) Dobândise [i da-rul `nainte vederii, c\ [tia cele viitoare...“ A[a a[tiut Sfânta Teodora când va veni ceasul pentrua se muta la Domnul. ~n urma rug\ciunilor eifierbin]i, a primit, printr-o minune, Sfintele Tai-ne aduse la pe[ter\ de c\tre c\lug\rii de la schi-tul Sih\stria: „Era `ntr-o zi de luni `n luna iunie.“A[a cum ceruse, a fost `nmormântat\ `n pe[tera`n care s-a nevoit mul]i ani. Moa[tele i-au fosmutate `n timp, dar nu se cunoa[te ast\zi cu pre-cizie locul unde se afl\. Se presupune c-ar fi `npe[terile m\n\stirii Pecersca (Rusia). Totodat\,se pare c\ o parte din moa[tele sfintei au fost de-scoperite la biserica din incinta M\n\stiriiMicl\u[eni (Ia[i). Biserica Orodox\ Român\ acanonizat-o pe Sfânta Teodora `n anul 1992.

„A f\cut ca Duhul Sfânt s\ vorbeasc\ `n limba neamului românesc“

Adoptând, dintre mai multele teorii caredezbat problematica originiimitropolitului Varlaam Mo-]oc, pe cea sus]inut\ `n 1957de arhim. Dionisie Udi[tea-nu, fost stare] al M\n\stiriiSecu, credem c\ Sf. Var-laam este originar din p\r]i-le Neam]ului, satul Borce[ti- disp\rut ast\zi - situat lân-g\ Târgu Neam].

Sf. Varlaam este pomenit`n documente din 1599, cavie]uitor `n ob[tea M\n\stiriiSecu. Aici, ̀ n 1618, pe când e-ra stare], a tradus `n limba ro-mân\ trei lucr\ri: „Evanghe-liar“, „Psaltirea“ [i „Scara“.

M. Eminescu, `ntr-un articol din 1876, afirma c\este cel care „a f\cut ca Duhul Sfânt s\ vorbeasc\`n limba neamului românesc, s\ redea `n graiul demiere al coborâtorilor armiilor romane SfântaScriptur\ [i preceptele blândului Nazarinean“.

A fost stare] o scurt\ perioad\ de timp [i laM\n\stirea Dragomirna, ctitorie a mitropolituluiAnastasie Crimca, c\ruia `i va urma `n scaunulmitropolitan, `n 1632. Dintre realiz\rile de pe a-ceast\ `nalt\ treapt\ ierarhic\ men]ion\m: 1640,`nfiin]area Academiei de la Ia[i; 1640, `nfiin]a-rea unei tipografii la Ia[i (printre tip\rituri se nu-m\r\: „Cazania“ - prima carte româneasc\ tip\-rit\ `n Moldova -, „Cele {apte Taine“, „R\spun-sul la Catehismul calvinesc“, „Pravila lui VasileLupu“, „Paraclisul N\sc\toarei de Dumnezeu“etc.); ob]inerea de drepturi pentru preo]i (scutiride impozite, dreptul de a fi judeca]i numai de in-stan]ele biserice[ti etc.); 15 septembrie-27 oc-tombrie 1642 - Sinodul de la Ia[i; 1693 propusspre a ocupa scaunul Patriarhiei Ecumenice. ~n1653 s-a retras din scaunul mitropolitan la M\-n\stirea Secu, c\reia, prin testamentul din 18 au-gust 1657, i-a l\sat toat\ averea sa.

Pentru via]a sa curat\, sfin]enia [i rolul s\u `ncultura rom=n\, Sfântul Sinod al Bisericii Orto-doxe Române a hot\rât la 12 februarie 2007, ca-nonizarea sa. Proclamarea solemn\ a avut loc pe29 august 2007, la M\n\stirea Secu – unde se afl\moa[tele sale - cu zi de pomenire la 30 august.

Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neam]

Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neam] s-an\scut la 23 iulie 1913, `n satul Cr\iniceni, co-muna Horodi[tea, din fostul jude] Dorohoi, `ntr-o familie simpl\ de buni cre[tini, primind la bo-tez numele de Ilie. ~n anul 1933 a intrat `n ob-[tea M\n\stirii Neam], unde i s-a rânduit ascul-tare la infirmerie [i la biblioteca m\n\stirii. La8 aprilie 1936 a fost tuns monah, primind la c\-lug\rie numele de Ioan. ~n toamna aceluia[i an,a plecat definitiv `n }ara Sfânt\. Aici s-a nevoittimp de zece ani `n M\n\stirea Sf. Sava de lâng\

Betleem, având ascultare de paracliser, infirmi-er, dar [i de traduc\tor din c\r]ile sfinte, culti-vându-[i totodat\ [i voca]ia literar\, prin creareade literatur\ cu specific religios.

~n 1947 a fost hirotonit diacon, apoi preot [inumit egumen la Schitul românesc „Sf. Ioan Bo-tez\torul“ de pe Valea Iordanului. ~n luna noiem-brie 1952 a intrat `n ob[tea M\n\stirii „Sf. Gheor-ghe Hozevitul“, din pustiul Hozeva, pe valea pâ-râului Cherit. Din vara anului 1953, pân\ la ob[-tescul s\u sfâr[it, petrecut pe data de 5 august1960, a vie]uit `n Pe[tera Sfintei Ana din apropie-rea m\n\stirii, unde, dup\ m\rturia Sfintei Tradi-]ii, Sf. Ana s-a rugat la Dumnezeu pentru dobân-direa unui prunc. A fost `nmormântat `n aceast\pe[ter\. Moa[tele Sf. Cuvios Ioan Iacob au fostdescoperite `n chip minunat la 8 august 1980.C=nd mormântul sf=ntului a fost deschis, din a-cesta „a ie[it un miros de bun\ mireasm\“, iar tru-pul [i `mbr\c\mintea Sf. Ioan au fost g\site „cutotul `ntregi [i binecuvântate“. Ast\zi, racla sfin-telor moa[te ale Sf. Ioan se afl\ `n biserica „Sf.{tefan“ din Ierusalim, unde numero[i pelerini vin[i se `nchin\ cu mare evlavie, cinstindu-i sfin]enia.

Sf. Cuvios Ioan Iacob de la Neam] (Hozevi-tul) a fost canonizat de Sfântul Sinod al BisericiiOrtodoxe Române la data de 20-21 iunie 1992,când i s-a stabilit ca zi de pr\znuire, 5 august, datamut\rii sale la cele ve[nice. (pr. Cornel Paiu)

Bibliografie selectiv\:

1. ***, „Vie]ile Sfin]ilor pe august“, Edi]ia a II-a, Edi-tura „M\n\stirea Sih\stria“, Vân\tori, 2005.

2. Arhim. Ioanichie B\lan, „Sfânta Teodora de la Sihla– Floarea duhovniceasc\ a Moldovei“, Editura „M\n\stireaSih\stria“, Vân\tori, 2004.

3. Doina Alina Nicolae, „Noul Testament `n traducereaMitropolitului Varlaam“, Editura Roza Vânturilor, Bucu-re[ti, 2006.Pe[tera Sfintei Teodora de la Sihla


Profesor de seminar, `ndru-m\tor al multor episcopi [ipreo]i care s-au perindat `nanii de studiu la m\n\stireaNeam], p\rintele arhidiaconIoan Ivan, „profesorul para-digmatic“, dup\ cum l-a numitPS Ioachim B\c\uanul, Arhie-reu-vicar al Episcopiei Roma-nului, a trecut la cele ve[nice,`n ziua praznicului Sfin]ilorApostoli Petru [i Pavel, lav=rsta de 94 de ani.

La 7 mai anul acesta, M\n\stirea Neam] ag\zduit ultima aniversare a p\rintelui profesorIoan Ivan, la `mplinirea vârstei de 94 de ani.Dou\ luni mai t=rziu, `n ziua pomenirii binecre-dinciosului voievod {tefan cel Mare [i Sfânt,ctitoria domnitorului - biserica „~n\l]area Dom-nului“ de la M\n\stirea Neam], a g\zduit slujbade prohodire a p\rintelui profesor Ioan Ivan. A-ceasta a fost precedat\ de Sfânta Liturghie arhi-ereasc\, s\vâr[it\ de c\tre IPS Teodosie, Arhie-piscopul Tomisului [i PS Calinic, Episcopul Ar-ge[ului [i Muscelului, `nconjura]i de un soborde preo]i [i diaconi. Slujba special\ de `nmor-

mântare pentru preo]i [i diaconi a fost oficiat\afar\, `n incinta m\n\stirii.

Foarte mul]i dintre fo[tii elevi ai p\rintelui l-au`nconjurat, cântând slujba de prohodire, sub

protia IPS Mitropolit Teofan al Moldovei [i Bu-covinei, al\turi de IPS Teodosie, ArhiepiscopulTomisului, PS Calinic, Episcopul Arge[ului [iMuscelului [i de PS Calinic Boto[\neanul, E-piscop-vicar al Arhiepiscopiei Ia[ilor.

La finalul slujbei, arhim. Timotei Aioanei, e-xarh cultural al Arhiepiscopiei Bucure[tilor, acitit mesajul de condolean]e al PF P\rinte Pa-triarh Daniel, care `l caracterizeaz\ pe p\rinteleIvan drept „dar pe care Dumnezeu l-a f\cut Bis-ericii noastre“, „un iubitor de Liturghie [i cultu-r\“, „un om al rug\ciunii [i al bunei rânduieli“.

A luat cuvântul apoi p\rintele consilier MihaiVizitiu, colaborator apropiat al p\rintelui Ioan I-van, care l-a numit pe predecesorul s\u la condu-cerea Seminarului nem]ean „o lumin\ `n mun]iiNeam]ului“. A urmat cuvântul arhim. BenedictSauciuc, stare]ul M\n\stirii Neam], care [i-a ex-primat pre]uirea fa]\ de „p\rintele multor genera-]ii de slujitori“, având convingerea c\, din ceruri,acesta „nu va conteni s\ se roage pentru noi“.

{irul cuvânt\rilor a fost `ncheiat de c\tre IPSTeofan, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei,care a scos `n eviden]\ jertfelnicia p\rinteluiprofesor Ioan Ivan pentru formarea [i modelarea

Ultima `ntâlnire cu pr.prof. arhidiacon Ioan Ivan

„P\rintele Ivan va r\mâne pentrumine modelul diaconului autentic“

„Pentru prima oar\ l-am v\zut pe p\rintele Ivan `n ziua de 8 septembrie 1969, slujind lahramul m\n\stirii Sih\stria. Tocmai ajunsesem `n oaza spiritual\ a acelei m\n\stiri, nu doar cudorin]a de a asista la slujba hramului, ci [i cu hot\r=rea ferm\ de a r\m=ne `n ob[tea de acolo.~ntre slujitorii soborului de c\lug\ri de la hram, am remarcat un diacon care, `nc\ de atunci,avea un chip patriarhal. Era p\rintele Ivan. Credeam c\ face parte din ob[te. Aveam s\ aflumult mai t=rziu c\ este c\s\torit [i nu este c\lug\r. Mi s-a imprimat `n suflet alura lui sobr\ deslujitor impecabil [i mi-am propus, `n sinea mea, c\, dac\ Dumnezeu m\ va ajuta s\ devin vre-odat\ diacon, voi `ncerca s\ slujesc ca p\rintele acela din sobor. Dup\ ani [i ani, Dumnezeu m-a `nvrednicit s\ ajung diacon. Am r\mas `n aceast\ slujire zece ani. Nu [tiu dac\ am reu[it s\slujesc ca Preacucernicia Sa, `ns\, am avut bucuria s\ fiu al\turi de p\rintele Ioan Ivan la multeSfinte Liturghii, `nv\]=nd de la el foarte multe dintre gesturile liturgice ale acestei trepte ier-arhice. P\rintele Ivan va r\m=ne pentru mine modelul diaconului autentic. De acum, `l rug\mpe Bunul Dumnezeu s\ `l a[eze pe vrednicul S\u slujitor `ntre marii dasc\li [i `nv\]\tori ai lu-mii, pentru c\ a fost un mare dasc\l aici, pe acest p\m=nt“, a declarat PS Ioachim B\c\uanul,arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului. (pr. Ctin Gherasim)

IINN MMEEMMOORRIIAANN

Foarte mul]i dintre fo[tii elevi ai pr. arhid. Ioan Ivan l-au condus pe ultimul drum pe cel care le-a marcat via]a


† Ioachim B\c\uanul,Arhiereu-vvicar al Episcopiei Romanului

~ndurerat\ familie!

Plecarea `nainte de vreme `n lumeadrep]ilor a preaiubitului vostru fiu, Lu-cian-Nicoale, a produs ̀ n rândul preo]i-mii roma[cane, al rudeniilor [i cunos-cu]ilor, al prietenilor [i colegilor, cum [iNou\ personal, o durere incomensura-bil\. ~n astfel de circumstan]e, ra]iu-nea noastr\, `n ciuda preten]iei ei de a-totputernicie incontestabil\ [i de suve-ranitate absolut\ asupra lumii `n caretr\im, nu g\se[te cuvintele [i expresii-le adecvate pentru a v\ ostoi durereaspiritual\ pe care o ave]i [i pentru a v\diminua intensitatea fiorului rece aldesp\r]irii de cel pe care l-a]i iubit cape lumina ochilor.

Hugo spunea c\ „nu m\ `ngroze[temoartea, ci perenitatea ei“, adic\ ire-

versibilitatea acestei realit\]i, pentruc\ desp\]irea de cel drag prin moarte,- despre care Sfântul Apostol Pavelspune c\ este „Vr\jma[ul cel din ur-m\, care va fi nimicit.“ (I Cor. 15,26),`nseamn\ a pleca pe un drum cu sensunic, cu un pa[aport f\r\ viz\ de`ntoarcere [i o ie[ire c\tre o lumestr\in\ sensibilit\]ilor noastre psiho-somatice.

Una dintre marile experien]e inte-rioare ale fiin]ei umane este aceea dea dezlega misterul provocator al mor-]ii. Aceast\ exigen]\ a zidit-o `n fiin]auman\ ~nsu[i Dumnezeu, Creatorul,Care `n `n]elepciunea Sa a [tiut c\taina mor]ii este generatoare de dina-mism `n fiin]a uman\; ea na[te o ten-siune `n om spre a filtra esen]ialul denon-esen]ial din efemera noastr\ a-ventur\ terestr\.

Evenimentul este prea misterios!Ne reg\sim neputincio[i `n a deslu[itragismul mor]ii lui Lucian. Stupidulaccident, care i-a curmat via]a, ne-al\sat pe to]i f\r\ de grai, f\r\ cuvin-

te, f\r\ speran]\. A[adar, ce expresiisau ra]ionamente umane ar putea a-duce mângâiere vou\, p\rin]ilor, carepreg\tea]i cu migal\ de mai multtimp cununia fiului vostru, iar ast\zi`l acompania]i la mormânt?! (...)

Resemnându-v\ `naintea judec\]i-lor dumnezeie[ti, ave]i `ncredin]areac\ sufletul lui va merge `n mâinile luiDumnezeu, iar voi [i noi, cei r\ma[i,`i vom p\stra vie amintirea [i ne vomruga pentru dânsul.

~n aceste momente triste, din par-tea Centrului Eparhial din Roman, alclerului roma[can [i al meu personal,care am cunoscut pe iubitul vostrufiu, doresc s\ m\ fac mesagerul tutu-ror pentru a v\ trasmite toat\ compa-siunea [i prietenia noastr\, rugândpe Bunul Dumnezeu s\ odihneasc\sufletul lui Lucian `n pacea [i luminaSa cea cereasc\.

Ve[nic\ lui pomenire!

atâtor genera]ii de seminari[ti, `ndemnându-i pecei de fa]\, „cei care l-a]i cunoscut, s\ prelua]iceva din chipul smerit, dar maiestos al p\rinte-lui profesor Ioan Ivan“.

Dup\ ce ierarhii, preo]ii [i rudele [i-au luatr\mas bun de la „p\rintele tuturor diaconilor“ -a[a cum l-a numit unul dintre diaconii slujitori`ntr-o ectenie din cadrul slujbei de `nmormânta-re - cortegiul a ie[it pe poarta m\n\stirii, `ndrep-tându-se spre cimitir, `n sunet de clopote [i toa-c\ [i `n cânt\ri duhovnice[ti.

Pe tot parcursul drumului s-au f\cut opriri,cu ectenii [i rug\ciuni de iertare pentru cel ador-mit `ntru Domnul, care apoi a fost coborât `ncripta familiei, al\turi de scumpa sa so]ie, dia-coni]a Rodica, `ntru ve[nic\ odihn\.

Dar p\rintele Ioan Ivan nu a plecat dintrenoi, odat\ cu `nhumarea `n cimitirul M\n\stiriiNeam], a[a cum aprecia PF P\rinte Patriarh Da-niel `n mesajul trimis la `nmormântare, ci el „var\mâne `n rug\ciunile [i memoria multor gen-era]ii de clerici care i-au apreciat erudi]ia teo-logic\, tactul pedagogic, dar mai ales iubirea safa]\ de Biseric\ [i de lucrarea ei misionar\.“

Ve[nic\ s\ fie pomenirea lui! (pr. Aurel-Florin }uscanu, Protopop de Roman)

„Sufletul lui va merge `n mâinile lui Dumnezeu“Cuvânt in memoriam pentru Lucian Nicolae Iancu

transmis familiei `ndoliate a P\rintelui Liviu Iancu, Roman

IINN MMEEMMOORRIIAAMMUUnnaa ddiinnttrree mmaarriillee eexxppeerriieenn]]ee iinntteerriiooaarree aallee

ffiiiinn]]eeii uummaannee eessttee aacceeeeaa ddee aa ddeezzlleeggaa mmiisstteerruullpprroovvooccaattoorr aall mmoorr]]iiii.. AAcceeaasstt\\ eexxiiggeenn]]\\ aa zziiddiitt-oo`̀nn ffiiiinn]]aa uummaann\\ ~~nnssuu[[ii DDuummnneezzeeuu,, CCrreeaattoorruull..

Sute de credincio[i au ]inut s\ fie prezen]i `nziua de 2 iulie, la M\n\stirea Parincea, pentru a-lconduce pe ultimul drum pe p\rintele protos. Mi-hail Velea, trecut la cele ve[nice la 30 iunie 2009.Ctitor fondator [i primul duhovnic al M\n\stirii„Sf. Nicolae“ din Câmp, p\rintele Mihail s-a n\s-cut la 25 ianuarie 1930, la Bibire[ti. A devenit fiuduhovnicesc al M\n\stirii Bogdana `n anul 1949.Obligat s\ p\r\seasc\ aceast\ m\n\stire, ca urmarea aplic\rii Decretului 410 din 1959, p\rintele Mi-hail a pornit `n c\utarea unui alt loc de sih\strie. Afost primit la M\n\stirea Dragomirna, unde s-a `n-grijit de pelerinii veni]i la m\n\stire. ~n anul 1962a fost tuns `n monahism cu numele de Mihail. Dela pr. Pimen Costea, exarhul m\n\stirilor din Epis-copia Romanului, am aflat c\, „dup\ o experien]\bogat\ agonisit\ prin mult\ trud\ [i multe nevoin]eduhovnice[ti, `n anul 1990, a fost chemat de Prea-sfin]itul Eftimie, Episcopul Romanului, pentru a ise `ncredin]a responsabilitatea `nfiin]\rii M\n\s-tirii „din câmp“ `nchinat\ „Sf. Nicolae“, la Parin-cea. A devenit totodat\ [i p\storul sufletesc al ob-[tii nou `nfiin]ate, prin hirotonia `ntru ieromonahla 24 iunie 1991. Sub `ndrumarea Preacuvio[ieiSale, s-au ridicat la M\n\stirea Parincea trei pavi-lioane, chilii [i anexe, s-a `mprejmuit incinta [i s-a construit o biseric\ foarte frumoas\ cu hramul„Na[terea Maicii Domnului“, concomitent cu res-

taurarea [i renovarea bisericu]ei cu hramul „Sf. Ie-rarh Nicolae“, monument istoric. Lini[tea sufle-teasc\, c\in]a, trezvia, permanenta aducere-amintede moarte [i rug\ciunea curat\ au f\cut din p\rin-tele Mihail o flac\r\ vie, un adev\rat chip `nge-resc.“ (pr. Constantin Gherasim)

Pr. Mihail Velea a trecut la cele ve[nice

Pr. MihailVelea (1930 - 2009)

RREEPPEERREE


IUNIE01 iunie

- a prezidat [edin]a preo]easc\semestrial\ cu tema „Preotul -administrator al bunurilor bise-rice[ti“, la care au participatpreo]ii din Protoieria One[ti;

07 iunie

- a oficiat Sfânta Liturghie laCatedrala „Pogorârea SfântuluiDuh“, One[ti. A rostit cuvânt de`nv\]\tur\.

- a hirotesit iconom stavroforpe PC. Pr. Justinian Alupei;

13 iunie

- a f\cut parte din Soborul deierarhi care, sub protia IPSTeofan, Mitropolitul Moldovei [iBucovinei, a oficiat Sfânta Litur-ghie la Catedrala mitropolitan\din Ia[i.

- a participat la [edin]a Sino-dului Mitropolitan, `ntrunit laIa[i, `n vederea stabilirii celor doicandida]i propu[i pentru scaunulvacant al Episcopiei Hu[ilor.

18-19 iunie

- a participat la [edin]a delucru a Sfântului Sinod alBisericii Ortodoxe Române, `ncadrul c\reia s-a aprobat nouatitulatur\ [i ridicarea EpiscopieiRomanului la rang de Arhiepis-copia Romanului [i Bac\ului;

24 iunie

- a oficiat Sfânta Liturghie laM\n\stirea „Adormirea MaiciiDomnului“, Varatec, ca delegat alIPS Teofan, Mitropolit al Moldo-vei [i Bucovinei. A rostit cuvântde `nv\]\tur\;

28 iunie

- a f\cut parte din soborul deierarhi care, sub protia Preaferici-tului P\rinte Daniel, PatriarhulBisericii Ortodoxe, a oficiat

Sfânta Liturghie la Catedralaepiscopal\ „~n\l]area Domnului“,Slobozia, cu prilejul `ntroniz\riiPreasfin]itului Vincen]iu, `n scau-nul de episcop al Sloboziei [iC\l\ra[ilor;

29 iunie

- a f\cut parte din soborul deierarhi care, sub protia IPSTeofan, Mitropolitul Moldovei [iBucovinei, a oficiat Sfânta Litur-ghie la Catedrala episcopal\„Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel“,Hu[i, cu prilejul `ntroniz\rii Prea-sfin]itului Corneliu Onil\, ca E-piscop al Hu[ilor;

IULIE05 iulie

- a f\cut parte din soborul deierarhi care, sub protia IPSTeofan, Mitropolitul Moldovei [iBucovinei a oficiat slujba desfin]ire a Paraclisului „SfântulIerarh Nicolae“, amenajat `nincinta Cet\]ii Neam]ului;

- a f\cut parte din soborul deierarhi care, sub protia IPSTeofan, Mitropolitul Moldovei [iBucovinei a oficiat Sfânta Litur-ghie `n Paraclisul „Sfântul IerarhNicolae“, amenajat `n incinta Ce-t\]ii Neam]ului;

09-15 iulie

- a `nso]it pe Preafericitul P\-rinte Daniel, Patriarhul BisericiiOrtodoxe Române, `n delega]iaoficial\ care a efectuat o vizit\canonic\ `n Mitropolia EuropeiCentrale [i Meridionale;

AUGUST06 august

- a oficiat Sfânta Liturghie laM\n\stirea „Schimbarea la Fa]\“,Sfântul Sava-Berzun]i. A ]inutcuvânt de `nv\]\tur\;

- a oficiat Slujba de sfin]ire aSfintelor Cruci ce vor fi a[ezatepe turlele Bisericii „Sfin]ii~mp\ra]i Constantin [i Elena“,Parohia Ilie[ti. A ]inut cuvânt de`nv\]\tur\;

07 august

- a oficiat, ca delegat al IPSTeofan, Mitropolitul Moldovei [iBucovinei, Sfânta Liturghie laBiserica „Sfântul Ioan Botez\-torul“, Schitul Sihla. A ]inutcuvânt de `nv\]\tur\;

14 august

- audien]e [i lucr\ri de birou;

- a oficiat Slujba Vecerniei [iProhodul Maicii Domnului la Bi-serica „Precista Mare“, Roman;

15 august

- a oficiat Sfânta Liturghie laBiserica Armeneasc\ „PogorâreaDuhului Sfânt“, din Roman, cuprilejul `mplinirii a 400 de ani deexisten]\. A ]inut cuvânt de `nv\-]\tur\;

- s-a `ntâlnit cu ArhiepiscopulDirayr Mardichian al BisericiiArmene din România;

- a oficiat Slujba Privegherii,ca delegat al IPS Teofan, Mitro-politul Moldovei [i Bucovinei, laM\n\stirea „Adormirea MaiciiDomnului“, Varatec. }inut cu-vânt duhovnicesc;

16 august

- a oficiat Sfânta Liturghie laBiserica „Precista“, Bac\u, undea fost adus\ Icoana f\c\toare deminuni a Maicii Domnului de laM\n\stirea Neam]. A ]inut cuvântde `nv\]\tur\;

- a participat la Slujba Vecer-niei `n Catedrala episcopal\ „Cu-vioasa Parascheva“, Roman [i a]inut cuvânt catehetic;

17 august

- audien]e [i lucr\ri de birou;

18 august

- a dezb\tut [i solu]ionat di-verse probleme administrative `ncadrul sectoarelor Cancelarieieparhiale;

22 august

- a oficiat Slujba de resfin]irea Bisericii „Sfin]ii ArhangheliMihail [i Gavriil [i Sfin]ii ~m-p\ra]i Constantin [i Elena“, Pa-rohia Bere[ti Bistri]a II;

- a oficiat Sfânta Liturghie laBiserica „Sfin]ii Arhangheli Mi-hail [i Gavriiil [i Sfin]ii ~mp\ra]iConstantin [i Elena“, Parohia Be-re[ti Bistri]a II. A ]inut cuvânt de`nv\]\tur\;

- a hirotesit iconom pe PC Pr.Paroh Ovidiu {tefan Rotaru;

23 august

- a f\cut parte din soborul deierarhi care, sub protia Preaferici-tului P\rinte Daniel, PatriarhulBisericii Ortodoxe Române, aoficiat Sfânta Liturghie la Cate-drala episcopal\ din MiercureaCiuc, cu ocazia `mplinirii a 15 anide la `nfiin]area Episcopiei Co-vasnei [i Harghitei. ~n cadrulslujbei Preasfin]itul Ioan Selejan,episcopul Covasnei [i Harghitei,a fost ridicat `n rangul de Arhie-piscop onorific;

- a prezidat [edin]a de lucru cupreo]ii din Protoieria Roman, or-ganizat\ la Seminarul Teologic„Sfântul Gheorghe“, Roman;

27 august

- a oficiat slujba de `nmor-mântare a ierom. Calistrat Ifrim,la M\n\stirea „Bunavestire“,Pogle]. A ]inut cuvânt ocazional;

- a prezidat [edin]a de lucru cupreo]ii din Protoieria One[ti, lasediul protoieriei. (a consemnatarhid. Ciprian Ioan IGNAT,Secretar eparhial)

Fragmente din agenda de lucru a PS IoachimB\c\uanul, Arhiereu-vicar al EpiscopieiRomanului, pe lunile iunie – august 2009

cronica romanului cuprins fileiulie-august 2009 cronica romanului buletin oficial al episcopiei...

Documents