Croaziere

Croaziere

Transporturile turistice pe cale nautic, ca o modalitate de deplasare spre destiniile turistice, au evoluat de la o simpl cltorie spre una care mbin deplasarea cu agrementul. Dup datele statistice, circa 3% din traficul turistic internaional este reprezentat de transportul naval. Prin avantajele pe care le ofer croazierele - ca mod de petrecere a vacanei -, relaxare total, distracie, confort i siguran, piaa transporturilor navale i implicit cererea, este n continu expansiune. Pe plan mondial, secolul XXI va deschide o nou er n turismul de croazier, n care se mbin tradiia cu tehnologia, design-ul i viteza. Definitie

Turismul de croaziere se refer la timpul petrecut pe un vas cum ar fi navigarea cu flot, croaziere lungi, croaziere pe ruri, navigare cu yachturi decapotabile sau charter cu yacht. Totui, raportul despre acest segment de pia se axeaz n special pe croazierele pe mare.Dimensiunea segmentului

Existau mai mult de 7.5 mil. de pasageri pentru croaziere n toat lumea n anul 1998. Aproape ase milioane din acetia erau din SUA. Industria croazierelor a generat un impact economic de 11.6 mld. de $ n SUA n 1997. Cheltuielile directe pentru liniile de croazier i pasagerii acestora au ajuns la 6.6 mld $ n SUA, incluznd 1.8 mld $ pe transport aerian i 1.2 mld $ pe alte servicii de transport. Marea Caraibilor i Bahamas rmn pieele de top pentru liniile de croazier din America de Nord, cu mai mult de 42% fa de capacitatea din 1999. Acest nivel este cu 2% mai puin fa de 1998, dar nc de doua ori mai mult dect cea din Europa care a ajuns la 20%. Alaska a ieit pe locul 3 cu 9%, urmata de Canalul Panama, coasta dinspre Pacific a Mexicului si insulele Bermude.Structura ofertei

Cererea pentru vapoare de croaziera creste odat cu 48 de contracte noi care valoreaz 14.6 mld.$ care trebuiau realizate pana in 2003. Cele mai mari linii de croaziera Carnival Corporation, Royal Carribean International si P&O Princess Cruises sunt elementele dominante care reprezint 64 din capacitatea de nave de croazier din 1999. Industria croazierelor s-a diversificat considerabil in ultimii 5 ani odata cu intrarea pe piata a mai multor tur-operatori si a corporaiei Disney. Acetia au fost factori importanti in privinta cresterii sectorului. In particular, consolidarea implicarii tur-operatorilor in sectorul de croaziere, impreuna cu marketing-ul extins in privinta croazierelor inclusiv conceptul popular de croazierasi- sejur a dus la creterea cererii pentru zona Mediteraneana. Exista un numr crescnd de vase de croaziera ce intra pe piaa, curentul fiind de a construi vase mai mari. Din cele 48 de vapoare de croaziera aflate in construcie, 30 sunt de peste 60.000 de tone (1.200 pasageri).

Multe destinaii care isi dezvolta produsele sau sunt pe cale sa se stabileasc ca destinaii

turistice ncearc deseori sa atrag vasele de croaziera care sa poposeasc in porturile lor. Dei nu se genereaz venituri prin cazare, vizitatorii care sosesc pot cheltui bani in pieele locale si magazinele de suveniruri. Cuba atrage vase de croaziera in apele sale si alte destinaii care apar, cum ar fi Libia cerceteaz posibilitile.

Un consoriu maltez doreste sa construiasc cel mai mare terminal de linie pentru croaziere in portul Valetta, Malta. Aceasta ar ajuta insula sa atrag cele mai importante si mai mari vase de croaziera. Croaziere speciale ctre locaii de altfel inaccesibile sau locaii care sunt dificil de atins pe cale terestra sunt o piaa nedezvoltat care totui au nregistrat o cretere semnificativa in ultimii ani.

Cltoriile tind sa fie scumpe, cu preturi cuprinse intre 3.700 $ si 8.700 $ pentru trei sptmni. Pasagerii vor putea sa patineze in Marea Caraibilor cnd cel mai mare vas de croaziera este lansat in noiembrie 1999. Cele 3.100 de cabine Voyager ale Royal Caribbean Cruise Line vor crea primul patinoar si perete de escaladat pe un vas de croaziera. Facilitile neobinuite sunt o parte din planul companiei de a atrage clieni mai tineri. Primele cinci itinerarii de croaziere sunt Marea Caraibelor, Marea Mediteran, Alaska si Europa. Toate au prezentat o cretere in ce privete numrul de zile - cazare vndute in 1998 fata de 1997, dei Marea Mediteran si Europa prezint cele mai mari creteri.Profilul consumatorilor

Segmentele eseniale : Cupluri fr copii/ Familii/Individuali/Seniori

Cererea pentru croaziere a devenit din ce in ce mai diversa, cu muli tur-operatori care intra pe pia la toate nivelurile, oferind o gama larga de produse. Diferitele tipuri de piee de croaziera includ croaziere pentru familii, sistem all-inclusive, linii de lux, nunti si croaziere tematice. Fiecare tip de croaziera atrage un segment specific de pia si cu toate pieele care nregistreaz acum creteri serioase, operatorii pot sa se poziioneze pe piaa pe care considera ca se potrivete cel mai bine lor si care este cea mai profitabila pentru operaiunile lor. Croazierele atrag rapid piaa familiilor deoarece prinii considera ca, in comparaie cu vacantele terestre, croazierele sunt mult mai libere. Catering-ul pentru aceasta pia, facilitile pentru copii care exista la bordul celor mai noi vase, de la discoteci pentru tineret la centre virtuale depesc serios staiunile terestre.

Majoritatea croazierelor all-inclusive sunt mici, vase de lux si in consecin atrag individualii sau seniorii, adica persoanele cu venituri considerabile.

Luxury Liners sunt in general mai mici dect cele pentru piaa de masa, care pot transporta doar cteva sute de pasageri. Preturile sunt mari si, in consecin, clienii tins sa fie individuali sau seniori.

Sa te cstoreti pe un vas este o moda care se rspandeste la cuplurile care caut o modalitate diferita de a-si petrece ziua nuntii, preturile pornind de la 2.900 $ si de aceea sunt mult mai ieftine dect o nunta medie organizata acas.

Croazierele tematice atrag calatori dintr-o gama mare de varsta si de aceea pietele tinta variaz in funcie de tematica croazierei. Multe teme se bazeaza pe activitati sau destinatii care pot fi vizitate in timpul croazierei , cum ar fi artele, dansul sau golful. Calatorii tind sa fie modeti, singuratici sau seniori.

Operatorii specialiti, cum ar fi Abercrombie si Kent, Arcturus Expeditions, Cruise People si Cox and Kings Travel ofera calatorii catre destinatii specializate cum ar fi Antarctica, Galapagos, Greenland si Islanda sau fiordurile din Chile. Pasagerii tipici pentru expediii se lauda cu faptul ca le displac croazierele convenionale. Anumite vapoare, cum ar fi Caledonian Star, au o anumita loialitate. Majoritatea sunt persoane aflate la pensie datorita costurilor.

Majoritatea au ales croaziera deoarece doresc sa viziteze insule ndeprtate care sunt inaccesibile prin alte metode, dar muli nu doresc sa rite nesiguranele unor calatorii terestre.Tendinte si perspective viitoare

Se ateapt rate mari de cretere ale persoanelor care pleac in croaziere (in jur de 10% pe an) pana n 2005. Croazierele vor deveni stabile in multe sectoare cum ar fi piaa masiva de vacante, pieele de tineri si seniori si pieele specializate cum ar fi croazierele educaionale ctre destinaii neobinuite (incluznd Oceanul Arctic si Antarctica).

Marea Caraibilor va continua sa fie cea mai vizitata destinaie, primind peste 50% de pasageri, urmata de Alaska si Marea Mediteran cu 10% fiecare. Numrul total de pasageri din croaziere este ateptat sa creasc de la 7.5 mil in 1998 la 13.5 mil in 2005.

Numrul anual de pasageri din zona mediteranean este ateptat sa creasc de la 1 mil in 1998 la aproape 2 mil in 2005. Vor continua pregtirile de mega-vase, pana la 100.000 tone, capabile sa gzduiasc intre 3.400 si 4.000 de pasageri.

Polarizarea industriei croazierelor va continua, cu liniile de top extinzndu-se pe cheltuiala liniilor mici.

Va aprea o scdere la vrsta medie a pasagerilor pana la 25 39, cu venituri clasndu-se

intre 30.000 si 100.000 $ pe an. Va exista si o cretere in privina numrului de cupluri care isi iau copiii in croaziere.

Se vor adopta nite masuri, similare cu cele adoptate in Bermude, pentru a proteja destinaiile contra supra-capacitii. Bermudele au cea mai mare taxa pe cap de pasager pentru croaziere, de 60$ si limiteaz in mod activ croazierele.

O provocare esenial pentru viitor o reprezint abilitatea liniilor de croaziera sa menin

muncitori calificai. O dat cu expansiunea flotelor prin mari campanii de croaziere are loc dezvoltarea de insule private. Mai multe linii de croaziera deja au insulele lor private, cum ar fi Royal Carribean Internationals Coco Cay in Bahamas.

O securitate mai mare si mai puine restricii de viza vor fi doua cerine eseniale pentru creterea turismului de croaziere in regiunea Orientului Mijlociu. O securitate mai mare si mai vizibila este vitala pentru a confer ncredere clienilor pe msur ce popularitatea regiunii creste si multe din porturile din Golf si oceanul Indian doresc sa-si dezvolte turismul de croaziere.

Marketing-ul segmentului

Este esenial pentru fiecare vas de croazier sau vas individual s se concentreze pe o anumita piata si pentru vas sa fie echipat, iar itinerariul sa fie adecvat cu piaa respectiva. Acest lucru a fost demonstrat cnd Disney si-a lansat primul vas de croazier. Carnival Cruise Lines (care au un produs de familie) si-a adaptat imediat facilitile pentru copii pentru croazierele pentru familii pentru a contracara aceast ameninare a pieei.

Dezvoltarea croazierelor tematice poate de asemenea s ofere un avantaj pentru pia.

Croazierele tematice, o caracteristica stabilita la P&O Cruises si Cunard Line, ncep sa fie

dezvoltate de ali operatori. Se accept in general ca acolo unde oamenii nu sunt decii, o tema atractiva poate fi elementul care sa-i conving s mearg. Broura de la Fred Olsen Lines prezint obiecte antice, arhitectura si istorie. Croazierele pentru copii sunt de asemenea disponibile. P&O ofer o gam larg de croaziere tematice, inclusiv maini clasice, linii pentru dans, degustri de vinuri, sporturi si eroi olimpici si croaziere cu grdini.

Competiia pentru pasagerii care cheltuie mult in croaziere cu o atracie pentru locuri exotice le determin pe liniile de croaziere s caute locaii mai speciale. Diversificare spre destinaii precum Vietnam, China si Noua Zeeland ajuta liniile de croaziere sa-si ofere produselor o imagine mai buna pe pia.

Importanta destinaiilor din itinerariile de croaziere este intensificat prin creterea recent a excursiilor cu croaziere si sejururi, care includ o croazier urmat de un sejur de cteva zile intro anumita destinaie. Kuoni se ateapt ca programul sau de croazier-i-sejur s creasc vnzrile cu 35%.

Croaziere in Romania

CROAZIERE PE DUNRE Potenialul turistic al Dunrii este cel mai bine valorificat prin croaziere. Dei a reprezentat mult timp o ofert de lux, tendina actual, pe plan mondial, este aceea de transformare ntr-o ofert de mas, atrgnd i segmente de turiti cu venituri medii i submedii (n special tineri i persoane de vrsta a III-a). Aceast form de agrement poate fi combinat i cu alte mijloace de transport, autocar sau avion. Cazarea se face de preferin pe nav, iar n porturile de acostare vor fi oferite programe turistice variate. Deplasarea se va face cu mijloace de transport naval adecvate traseului: nave oceanice, motonave fluviale, hidrobuze, brci, alupe, iahturi. Pentru petrecerea timpului liber ntr-un mod ct mai plcut, la bordul navelor, cnd acestea se afl n micare, turitii vor beneficia de programe de agrement variate, atractive i de servicii complementare. Prin serviciul de recepie vor fi distribuite pliante cu toate informaiile necesare (programe, servicii, ore de funcionare). n acest sens, navele de transport pot fi utilate cu: sal de gimnastic piscin spaii de joac pentru copii sal de cinema i teatru bibliotec bar, discotec posibiliti de vizionare filme n camer salon pentru nfrumuseare cazino oficiu de banc, bancomat cabin telefonic magazine diverse, free shop sal pentru agrement clasic room service pentru servicii suplimentare 24 ore infirmerie cu sal pentru tratamente spltorie oficiu de turism pentru excursii pe uscat etc.Pentru croazierele de lux, n special cele oceanice sau mediteraneene, spaiile de cazare includ i apartamente regale, cu confortul adecvat. Personalul echipajului, ncepnd cu comandantul navei sau directorul de croazier i terminnd cu recepionerii sau osptarii, foarte bine cunoscui de turiti, au un rol important n desfurarea croazierei. Timpul de desfurare pentru acest tip de excursie poate varia ntre 7 i 19 zile. Atragerea unor noi segmente de consumatori, n special tineri, se bazeaz pe diversificarea ofertei de destinaii i servicii, cum ar fi croazierele tematice, care mbin distracia cu educaia. Timpul de desfurare pentru acest tip de croazier este n general mai redus, de 4 -7 zile.Pe fluviul Dunrea croazierele se pot organiza, fie numai pe sectorul romnesc, fie pe tot traseul european.CROAZIERELE PE DUNARE, UN MAGNET PENTRU TURISTII STRAINIDunarea, cu luncile si cu delta sa, este un capat de lume original, unic in felul sau: cel mai tanar pamant al Europei vecin unora dintre cei mai batrani munti ai planetei (Macin, masiv hercinic, vechi de circa 400 milioane de ani) petic de ape si pamant vesnic in lupta, mereu altfel, paienjenis de canaluri, grinduri, garle, paduri cu aspect tropical, dune fluvio-marine intr-o ampla, permanenta metamorfoza. Oriunde te indrepti, pe bratele principale, canale naturale sau artificiale, lacuri si balti cu apa limpede, marginite de tumultul vegetatiei, plauri plutitori, saltand usor sub unduirea valurilor, toate te impresioneaza, creandu-ti o imagine unica asupra acestei opere fragile. Programul Croaziera pe Dunare vizeaza revigorarea turismului in orasele-port dunarene. Estimarile ministerului de resort arata ca, in medie, 25.000 de turisti straini vor vizita anual Romania prin intermediul acestui program. Croaziera pe Dunare are doua componente: una care se adreseaza turistilor straini atrasi de Dunarea de jos, iar cealalta se adreseaza turistilor romani pentru care se organizeaza trasee de week-end din Bucuresti spre Giurgiu, de unde poate fi luat vaporul pana in Delta. Acest program are scopul de a relansa turismul in Delta Dunarii.

In conditiile in care numarul turistilor straini care vor fi atrasi de aceste croaziere va creste, programul turistic Croaziera pe Dunare ar putea deveni unul dintre cele mai active si productive din tara.

Navele de agrement incluse in programul turistic Croaziera pe Dunare au avut, in vara anului 2003, 42 de escale in porturile romanesti, ceea ce inseamna 35% din totalul stationarilor prognozate pentru acest sezon in porturile dunarene din Romania. Tot anul trecut, aproximativ 15.200 de turisti din tari europene, Canada si SUA s-au inscris in programul Croaziera pe Dunare. Programul a fost foarte bine receptat in mediile turistice internationale. Avand in vedere cresterea constanta a numarului de opriri al motonavelor de lux in porturile romanesti, au fost dispuse masurile necesare pentru crearea tuturor conditiilor efectuarii unui turism civilizat.

In urma statisticilor inregistrate de Die Donau (Asociatia Internationala de Promovare a Turismului Tarilor Dunarene), anul acesta numarul turistilor din vestul Europei veniti sa viziteze Delta Dunarii va fi de 70.000 de persoane, inregistrandu-se astfel o evolutie de doua ori mai mare fata de anul 2003. Circuitele au ca punct de pornire orasul Passau, cuprind toate marile orase dunarene (intre care capitalele Bratislava, Budapesta si Belgrad) si se opresc in Delta Dunarii.

Operatorii inclusi in program combina uneori turismul de croaziera cu turismul de sanatate, plecandu-se de la datele statistice care indica faptul ca o mare parte dintre turistii straini care vin in Romania pentru statiunile balneare este reprezentata de turistii austrieci. Tot mai multi vin in tara noastra pentru tratamente balneare. Acestia sunt foarte incantati de serviciile medicale din Romania si de conditiile de cazare. Avand in vedere ca patru firme din Austria ofera, incepand din 2004, programe de croaziere pe Dunare pana in Romania, se asteapta o crestere vizibila a numarului de turisti austrieci. Mai mult de 100.000 de austrieci si-au petrecut anul trecut vacanta in Romania, aducand venituri de peste 30 de milioane de euro tarii noastre.

O alta categorie de turisti straini atrasi de croazierele pe Dunare este constituita de cei americani. Croazierele pe Dunare au atras anul trecut circa 4.000 de turisti americani, pretul minim pentru excursiile a caror durata variaza intre o saptamana si doua saptamani fiind de aproximativ 2.500-3.000 dolari. Turistii germani, americani sau austrieci platesc mii de euro pentru aceste pachete turistice.

Conform Biroului de Informare si Promovare Turistica al Romaniei la New York, companiile americane Uniworld Travel si Value World Tours au inclus in premiera, croazierele pe Dunare in cataloagele lor pentru anul 2004. De asemenea, agentiile Euro Cruises, Scylla Tours si Vantage Deluxe World Travel si-au exprimat si ele intentia de a include destinatii romanesti in cataloagele lor de croaziere. Programele se desfasoara pe o durata cuprinsa intre 10 si 24 zile si includ tot cursul romanesc al Dunarii, inclusiv Delta si obiectivele turistice din zona orasului Drobeta Turnu-Severin, cum ar fi Portile de Fier, pestera Topolnita si ruinele podului lui Apolodor.

In scopul atragerii mai multor tour-operatori pentru programe de croaziera dunarene in Romania, serviciile oferite turistilor trebuie sa fie la cel mai inalt nivel.

Din punctul de vedere al numarului de turisti care viziteaza aceasta zona, pentru ca acesta sa creasca ar trebui sa se respecte raportul calitate-pret, oferta culturala diversificata, peisajele atragatoare, siguranta turistului, personal calificat si amabil, infrastructura buna. Toate acestea contribuie la satisfactia turistului care, o data ce pleaca multumit de serviciile oferite, revine in aceasta zona.

De asemenea, se au in vedere masuri concrete, rapide si eficiente in vederea oferirii de servicii de acostare la sol constand in pontoane adecvate, servicii de vama si frontiera prompte si civilizate, aprovizionarea cu diverse produse si servicii specifice unor vase de croaziera.

Drum fara pulbere

Dunarea aduna aproape toate raurile de pe teritoriul tarii noastre (cu exceptia unor mici rauri dobrogene) facand ca reteaua hidrografica sa fie unitara. Mai mult de o treime din suprafata bazinului hidrografic si aproape o jumatate din lungimea cursului navigabil se gasesc pe teritoriul Romaniei. Grigore Antipa spunea despre Dunare ca este cea mai mare comoara cu care natura a inzestrat tara noastra.

Delta Dunarii sau Tara apelor, cu chipul ei geometric, veritabil muzeu natural, este cea mai noua si mai joasa regiune a tarii noastre. Este un unicat in Europa prin flora si fauna. Ea s-a format pe locul unui fost golf marin care, treptat, s-a transformat in liman, apoi a devenit delta, forma incomplet consolidata.

Cu o suprafata de 2.590 km2, Delta include atat suprafete de uscat (circa 15% din suprafata la un nivel normal al celor trei brate ale Dunarii) si terenuri mlastinoase cu lacuri si garle.

Al doilea fluviu ca lungime din Europa dupa Rin, Dunarea curge pe o distanta de 2.858 km, de la izvoarele din Muntii Padurea Neagra si pana la varsarea in Marea Neagra. Bazinul sau, cu o dimensiune de peste 800.000 km2, numara in jur de 80.000.000 de locuitori din noua tari (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Serbia si Muntenegru, Bulgaria, Romania si Ucraina).Pe teritoriul Romaniei, Dunarea parcurge ultimii 1.075 km, intrand in tara la Portile de Fier si terminandu-si drumul in Delta Dunarii. 12 dintre judetele tarii sunt riverane: Caras-Severin, Mehedinti, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Calarasi, Constanta, Ialomita, Braila, Galati si Tulcea.

Favoritii

Principalele porturi in lungul Dunarii si obiectivele turistice naturale sau antopice pe care acestea le poseda sunt principalii beneficiari ai programului Croaziera pe Dunare, cu atat mai mult cu cat, in lipsa acestei initiative, localitatile de frontiera, multe dintre ele cu o mare traditie si o istorie importanta, ramaneau in afara circuitelor turistice care sa le valorifice.

Dupa intrarea in tara, la kilometrul 955 al fluviului, turistii straini intalnesc Orsova, fostul castru roman Dierna. Orasul este amplasat la kilometrul 955 pe cursul Dunarii, intr-un golf al Cernei. Unul dintre obiectivele turistice din aceasta zona este Manastirea Ana, ridicata in prima parte a secolului XX, in amintirea eroilor din primul razboi mondial. Amplasata pe un deal din apropierea orasului ofera o imagine completa a golfului si asezarii de la poalele lui.

De asemenea, in apropierea Dunarii se poate vedea si Biserica romano-catolica care are o arhitectura cu totul deosebita.

Drobeta Turnu-Severin are ca principal obiectiv turistic ruinele podului construit de Apolodor din Damasc la ordinele imparatului Traian, una dintre cele mai importante opere arhitecturale de acest tip ale antichitatii latine, ridicat pentru a permite traversarea Dunarii de catre armatele lui Traian in razboiul contra dacilor. Alte obiective turistice ale fostului Banat de Severin sunt Castrul si termele romane, Cetatea Severinului (ridicata in secolul al XIII-lea si distrusa in 1524 de catre turci), Muzeul Regiunii Portile de Fier.

Un alt oras important este Calafat. Asezarea sa pe malul Dunarii a oferit posibilitatea amenajarii unor spatii de cazare si alimentatie unde turistii pot beneficia de cele mai bune conditii de petrecere a timpului liber. Un obiectiv turistic principal este Muzeul de arta si etnografie din palatul Marincu. Portul cultural La Cetate, amplasat in apropierea localitatii Maglavit de langa portul Calafat, este renumit prin taberele de sculptura organizate in ultimii ani.

De asemenea, in cadrul complexului s-a organizat un catun neolitic, unde se pot consuma produse ecologice pregatite la fata locului si se poate participa direct la realizarea vaselor de ceramica specifice culturii Cucuteni.

Turnu-Magurele face parte din judetul Teleorman inca din anul 1838, desi, la infiintare, orasul era capitala judetului Olt.

Aproape de confluenta Oltului cu Dunarea, Turnu-Magurele este asezat pe un platou ce inainteaza din lunca cuprinsa intre Dunare si Olt. Obiective turistice sunt Cetatea romano-bizantina, secolul al II-lea si Cetatea medievala Turnu sau Nicopolea Mica, ridicata de domnul Tarii Romanesti Mircea cel Batran, in perioada 1386-1393.

Giurgiu este orasul primei cai ferate romane legata cu Bucurestii (1869). Ca port la Dunare, orasul Giurgiu are legaturi fluviale cu cele opt tari riverane ale Dunarii din Europa de Est si Centrala si iesire la Marea Neagra.

Obiectivele turistice sunt Complexul Manastiresc de la Comana, Monumentul Medieval de la Calugareni, Turnul Ceasornicului din Giurgiu si Vestigiile Cetatii lui Mircea cel Batran din Giurgiu.

Oltenita, atestata inca din anul 1515, este renumita prin situl arheologic de la Gumelnita (cea mai complexa asezare care a dat numele acestei infloritoare civilizatii - Gumelnita).

Calarasiul, situat in partea de sud-est a Romaniei si a Campiei Romane, pe malul stang al Dunarii la granita cu Bulgaria, ocupa 2,13% din suprafata Romaniei. Se invecineaza cu Judetul Ialomita la nord, Judetul Constanta la sud-est, Giurgiu si Sectorul Agricol Ilfov la vest si nord-vest. Este situat intr-o zona de campie care cuprinde Baraganul, Campia Vlasiei la care se adauga Lunca Dunarii. Obiectivele turistice includ Muzeul Dunarii de Jos si cea mai mare gradina naturala din tara, dar zona este si una deosebit de populara pentru excursii de vanatoare si pescuit in lunca Dunarii.

Braila reprezinta un port important de unde sunt initiate numeroase croaziere pe Dunare, programe de vanatoare si pescuit. Cea mai importanta artera hidrografica a judetului este Dunarea cu cele doua brate principale: Bratul Macin (Dunarea Veche) spre Dobrogea si Bratul Cremenea, spre Campia Brailei, inchizand la mijloc fosta Balta a Brailei, care astazi este indiguita.

Dunarea are o mare importanta economica, atat din punct de vedere al alimentarii cu apa a municipiului Braila cat si a sistemelor de irigatii. Galati, amplasat pe malul drept al Dunarii, la 80 km de Delta Dunarii, are patru porturi, un port pentru transportul de persoane si trei pentru transportul de marfuri. Avand aproximativ 6,5 km de chei si pescajul de 7,3 m, portul asigura un trafic general de marfuri de 9.328.857 tone (1997), permitand accesul navelor de pana la 30.000 tdw.

Tulcea este numita si Poarta Deltei Dunarii. Aici Dunarea se divide in trei ramuri formand un pamant magic. Obiective turistice sunt Muzeul Delta Dunarii, Muzeul de arta plastica, Colnicul Horei, vestigiile cetatii Agyssus (parc arheologic).

La iesirea din Dunare in mare este Sulina, pomenita pentru prima data in urma cu 1.000 de ani sub numele de Selina, portul primeste statutul de Porto Franco, ceea ce determina dezvoltarea spectaculoasa a localitatii in perioada antebelica. Obiectivele turistice sunt Palatul Administrativ al flotei dunarene si Farul construit in anul 1802.

Principalele brate ale Deltei Dunarii sunt Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe - rezultate din separarea apelor Dunarii la Ceatalul Izmail (Chilia in bratul Chilia, bratul Tulcea, acesta din urma bifurcandu-se la Ceatalul Sf. Gheorghe in Sulina si bratul Sf. Gheorghe).

Bratul nordic, Chilia, are cea mai mare adancime - 36 m - si cel mai bogat debit (62,6% din debitul total al Dunarii). Dupa satul Chilia Veche se dezvolta o delta proprie, cu numeroase brate divergente (tip Mississippi).

Bratul de mijloc, Sulina, lung de 62,9 km si adanc de 18 m, transporta 17,7% din debitul total al Dunarii si prezinta la varsare o delta de tip Tibru, un singur canal de curgere. Bratul a fost rectificat si dragat de mai multe ori, ceea ce permite ca navele maritime sa mearga pana in portul Galati.

Canalul sudic, Sf. Gheorghe, lung de 109 km, are cea mai accentuata meandrare. La gurile sale prezinta o delta secundara de tip Vistula, cu o despletire conica de brate secundare.

Prin trei canale, Lipoveni, Dunavat si Dranov, face legatura cu complexul lacustru Razelm - Sinoe .

Maxima atractie: Delta

Punctul de plecare pentru o aventura in Delta este de obicei Tulcea, un oras aproape la fel de vechi ca si Roma, situat in apropiere de locul unde Dunarea se desparte in cele trei brate principale, deci unde incepe lunca.

In Tulcea veti gasi hoteluri moderne si muzee de stiinte naturale ale Deltei. Orasul se afla la o distanta de 71 km (45 de mile) de Sulina, o asezare aproape la fel de veche, aflata la celalalt capat al bratului Sulina. Intre aceste doua puncte se pot face croaziere, in timpul carora turistii pot admira, de pe confortabilele punti ale vaporaselor, flora, fauna si satele Deltei.

Delta Dunarii pe langa frumusetile cu care a fost inzestrata, mai are nevoie urgenta de noi structuri de primire turistica in scopul atragerii unui numar cat mai mare de turisti, atat romani, cat si straini.

In anul 2003 croazierele pe Dunare au adus peste 60.000 de turisti straini in Romania. Desi costul unei croaziere pe Dunare variaza intre 500 si 3.000 euro/persoana, in anul 2003 in Romania au venit peste 60.000 de turisti straini. In acest pret este inclus: transportul, cazarea si trei mese pe zi. Excursiile in afara vaporului sunt optionale si se platesc suplimentar. Navele pornesc din Germania si se calatoreste in medie doua saptamani, prin Germania - Austria - Slovacia - Ungaria - Iugoslavia si apoi Romania.

Flota proprie este redusa si, in Romania, exista doar patru vase de croaziera care apartin companiei Giurgiu Nav. Doua dintre ele (Carpati si Oltenita), sunt construite acum 30 de ani si renovate, cu circa 90 de locuri. Celelalte doua nave sunt mai noi, respectiv Steaua Dunarii si Steaua Deltei, cu 160 de locuri fiecare.

Dunarea are un potential economic, comercial, de cultura, de turism si de protectie a mediului cu totul exceptional si de aceea trebuie valorificat la maxim. Dunarea reprezinta nu numai un fluviu european, dar, privita din punct de vedere strategic, reprezinta si unul dintre principalele axe de comunicare, transport si cultura de care dispune Uniunea Europeana extinsa.

Programul de croaziere este doar un prim pas, poate cel mai important, in redimensionarea programelor de turism international ale Romaniei, care vor evolua, asa cum s-a stabilit si in Programul 2025, in jurul unui mare ax reprezentat de ecoturism si valorificarea bogatiei peisagistice si naturale, al carui punct de importanta mondiala este Delta, obiectiv turistic inclus deja in patrimoniul Unesco. Croaziera pe Dunare are o importanta care depaseste cu mult numarul celor cateva zeci de mii de turisti straini care participa la proiect, aceea de a lansa in circuit, pe langa Delta Dunarii, obiectiv deja notoriu si popular, localitatile Luncii Dunarii, altfel exilate in uitare si anonimat.

Anexa I Trasee de croazier pe sectorul romnesc Se pot valorifica prin turismul de croazier traseul Dunrii din aval de Clrai, cu cele trei brae i canalele navigabile din delt i traseul Drobeta - Turnu Severin - Bazia. Timpul de realizare: 3-5 zile. A. Traseul Drobeta - Turnu Severin - Bazia se poate face tur - retur, sau ntoarcerea cu autocarul, cu o perioad de desfurare de cel mult 4 zile (ultima zi fiind de ntoarcere). Turitii sunt adui de la Bucureti (eventual de la aeroportul Timioara) pn la Drobeta - Turnu Severin, cu autocarul. Pot fi organizate pe acest itinerariu i excursii tematice, de exemplu: Fenomene carstice n Defileul Dunrii, Arii protejate i monumente ale naturii n zona Porile de Fier, Istorie i turism n Defileul Dunrii .a. Locul de mbarcare: Drobeta -Turnu Severin. Ziua I: Drobeta - Turnu Severin - Orova (24 km). Turitii (adui cu autocarul), se mbarc pe motonav la Drobeta - Turnu Severin, sunt cazai, apoi servesc prnzul. - turul oraului - se viziteaz principalele monumente istorice i culturale;- se revine pe nav, se trece de ecluza de la barajul Porile de Fier I;- se viziteaz ruinele i actuala Mnastire Vodia; - se acosteaz opional n golful Bahna;

- continund traseul spre Orova, se reine atenia turitilor asupra numeroaselor viaducte, arcuite peste golfurile formate de ptrunderea apelor lacului pe gurile afluenilor:- se acosteaz la Orova pentru nnoptare; se servete cina, dup care urmeaz program de divertisment.Ziua a II - a : Orova -Berzasca (63 km) - dup micul dejun se face turul oraului Orova, se viziteaz Mnstirea Sf. Ana, se fac plimbri pe falez;- opional, excursie la Staiunea Bile Herculane, unde se poate servi prnzul;- dup ntoarcerea pe vapor se continu traseul nspre amonte, trecnd prin cel mai spectaculos defileu al fluviului, Cazanele Mici, Cazanele Mari; amatorii de speoturism pot vizita n acest sector peterile Gura Ponicovei i Veterani;- la confluena cu Valea Mraconiei se ptrunde pe golful omonim (cu aspect de fiord) circa 1,5 km lungime; opional, turitii se pot deplasa pe drumul forestier de pe Prul Neamu afluent al Mraconiei, pentru a strbate Cheile Neamului;- pe cursul Dunrii, se viziteaz n continuare: Cetatea Tri Cule, punctul fosilifer de la vinia, Tabula lui Tiberiu (anul 33 - 34 e.n.), Tabula lui Domiian (anul 75 - 80 e.n.) i pintenul calcaros Greben, de pe malul srbesc; opional, amatorii de speoturism pot vizita complexul carstic (peterile Socolov, Mosnic) de pe prul irinia (aval de Cozla);- se acosteaz la Berzasca pentru nnoptare pe vapor; cina pe vapor - cu produse pescreti, locale.Ziua a III - a: Berzasca - Moldova Nou (31 km)- mic dejun i turul localitii (se viziteaz Biserica Sf. Arhangheli - 1836) se face o plimbare cu trenuleul forestier pe valea Berzeasca; opional se poate rezerva o zi pentru parcurgerea ntregului traseu de cale ferat, pn la izvoare, n punctul numit Cloa Veche (43 kn), apoi se parcurg pe jos, Cheile Rudriei;

- la Sichevia se poate acosta opional pentru o excursie la Grnic - Muzeul stesc, ruinele castrului roman, platoul carstic;- aval de localitatea Pescari (denumirea veche: Coronini) se pot vizita Petera Gaura cu Musc, cu intrarea inundat de apele lacului, Petera Chindiei, Cetatea Golubac (pe malul srbesc), Stnca Babacai, ruinele cetii medievale Sf. Ladislau;- se acosteaz la Moldova Nou pentru nnoptare. Prnzul i cina vor include n meniu i produse tradiionale pescreti.Ziua a IV - a: Moldova Nou - Bazia (23 km) i retur. Debarcarea i ntoarcerea cu autobuzul (141 km) - mic dejun;- se parcurge ultimul tronson al defileului, pn la Bazia, unde se viziteaz biserica Mnstirii Bazia, monument de arhitectur din perioada feudal timpurie, refcut n secolul al XVIII-lea i panoul care marcheaz locul de intrare al Dunrii pe teritoriul Romniei -ghidul va prezenta turitilor informaii i evenimente istorice legate de acest loc;- ntoarcerea cu vaporul la Moldova Nou, unde turitii se debarc;- ntoarcerea la Bucureti (sau la aeroportul Timioara) pe cale rutier, cu autocarul. B. Traseul Bucureti - Clrai - Cernavod - Galai - Tulcea Timp de realizare: 3 - 5 zile Transportul de la Bucureti se asigur cu autocarul. Locul de mbarcare: Clrai (opional poate fi i Giurgiu).Ziua I: Clrai (opional Giurgiu - Clrai) - Cernavod - Brila (200 km). Imbarcare i cazare- acostare la Ostrov, unde se viziteaz: podgoria, centrul de degustare, cetatea bizantin, Mnstirea Dervent;- acostare la Oltina, se viziteazpodgoriile i centrul de degustare, davele getice;- masa de prnz la Cernavod, dup care se face turul oraului (se viziteaz centrul vechi, punctul fosilifer i podul Anghel Saligny);- la Hrova: complexul arheologic;- opional, se poate acosta pe Insula Mic a Brilei - rezervaie natural;- se acosteaz n portul Brila, se face tur de ora (se viziteaz Cetatea Brilei, Muzeul judeean de istorie, biserici - monumente de arhitectur, case memoriale, faleza);- cina cu produse tradiionale locale, divertisment, nnoptare.Ziua a II - a: Brila - Galai - Isaccea - Tulcea (100 km)- mic dejun;- opional acostare la Galai pentru tur de ora;- se acosteaz la Isaccea, de unde se merge cu autocarul laMnstirea Saon, Mnstirea Celic Dere, Mnstirea Coco, podgoria Niculiel se servete prnzul, de preferin la centrul de degustare, se revine pe motonav;- acostare la Tulcea, tur de ora, cin cu produse pescreti, program de divertisment, nnoptare.Ziua a III - a: Tulcea - Braul Sulina (opional i canalele navigabile ale deltei) i retur (circa 150 km)- se fac opriri la popasurile Maliuc, Crian, Lebda - aici se servete prnzul;- opional, se pot organiza plimbri cu barca pe canale, pentru a se admira psrile sau animalele din rezervaie, se pot organiza partide de pescuit sau vntoare;- cina se servete pe vapor, pe drumul de ntoarcere spre Tulcea, unde se staioneaz pentru innoptare.Ziua a IV - a : Tulcea - Braul Sf. Gheorghe i retur (circa 250 km)- se servete micul dejun pe vapor, n timp ce acesta se deplaseaz;- se fac opriri la Mahmudia i Uzlina;- masa de prnz - la Sf. Gheorghe, dup care se face ntoarcerea spre Tulcea;- opional se fac plimbri cu barca pe canale, se pot organiza partide de pesciut sau vntoare de rae slbatice.Ziua a V - a : ntoarcerea spre Bucureti cu autocarul sau cu avionul, prin aeroprtul Tulcea. Trasee internaionale Perioada de organizare : mai - septembrie. Locul de mbarcare poate fi Tulcea - situaie n care turitii strini sunt adui cu avionul prin aeroportul Mihail Koglniceanu, Rotterdam sau Ulm (localitate de unde ncepe Dunrea navigabil), iar ntoarcerea pentru turitii romni va fi realizat de preferin cu avionul.

A. Traseul Tulcea - Giurgiu - Orova - Bazia - Belgrad - Budapesta - Viena - Ulm (opional Frankfurt sau Rotterdam) Timp de realizare:14 zile.Ziua I - mbarcarea la Tulcea (circa 250 km) - se face o plimbare pe canalul Sulina (sau pe Braul Sf. Gheorghe) i pe canalele deltei, iar masa de prnz se va servi la o cherhana; se pot organiza partide de vntoare sau pescuit sportiv;- dup amiaz : turul oraului Tulcea;- cina pe vapor, n timp ce se pornete nspre amonte;- se acosteaz la Isaccea pentru nnoptare.Ziua a II-a: Isaccea - Galai - Brila - Clrai - Ostrov (290 km)- mic dejun, deplasare cu autocarul la mnstirile Coco, Saon, Celic Dere, la podgoriile Niculiel i centrul de degustare; se revine pe vapor;- Galai i Brila - se poate opri opional pentru turul oraului;- la Giurgeni i Cernavod, turitilor li se reine atenia asupra podurilor de fier i rutiere peste Dunre;- se debarc la Ostrov pentru excursie la podgoriile i centrul de degustare Ostrov, Mnstirea Dervent, Mnstirea "Petera Sf. Andrei" din comuna Ion Corvin, podgoriile de la Oltina;- cina va include i produse specifice locale, pescreti i vinuri din podgoriile dobrogene;

- se nnopteaz la Ostrov.Ziua a III-a: Clri - Drobeta - Turnu Severin (560 km)- mic dejun pe vapor;- opriri opionale la Giurgiu - Ruse, Turnu Mgurele - Nicopol, Calafat - Vidin pentru tururile oraelor;- se debarc pe Insula imian - se viziteaz Cetatea Ada Kaleh, reconstruit; - Drobeta - Turnu Severin - masa de prnz i tur de ora; - opional, se organizeaz o excursie cu autocarul la Petera Topolniei i Cheile uarei;- cina - pe vapor.Ziua a IV-a: Drobeta - Turnu Severin - Orova (24 km) - mic dejun; se traverseaz barajul Porile de Fier I prin ecluz, apoi se face o oprire n golful Bahna, pentru a vizita mnstirea actual i ruinele fostei Mnstiri Vodia;- se continu drumul spre Orova, reinnd atenia asupra viaductelor peste afluenii Dunrii;- dup masa de prnz, programul turistic continu cu autocarul, se viziteaz staiunea Bile Herculane i Valea Cernei;- se servete cina pe vapor; program de divertisment.Ziua a V-a: Orova - Moldova Nou (94 km)- se parcurge traseul cel mai spectaculos: Orova - Cazanele Mici - Cazanele Mari, pn la Moldova Nou;- opional, cei interesai pot vizita n aceast zon peterile din zona Dubova (Gura Ponicovei, Veterani), peterile Gaura cu Musc i Gaura Chindiei de lng localitatea Coronini sau cele din arealul Berzasca - Sichevia - Grnic;- pe traseu se reine atenia asupra bustului lui Decebal sculptat n calcarele din golful Mraconia i a ruinelor cetii Trikule (sau Triculi), de pe malul romnesc, ale Cetii Golubac - pe malul iugoslav i asupra stncii Babacai de la intrarea n zona Ostrovului Moldova Veche;- opional se pot vizita (cu autocarul i apoi pe jos) Cheile Nerei; - cin i nnoptare la Moldova Veche.Ziua a VI-a: Moldova Nou - Bazia - Belgrad- se strbate ultima poriune din Defileul Dunrii, circa 25 km, pn la Bazia, dup care se intr pe teritoriul iugoslav;- la Belgrad se acosteaz pentru turul oraului (Muzeul pmntului srbesc, Muzeul etnografic .a.), cin i noptare.Ziua a VII-a : Belgrad - Novi Sad - Mohacs- mic dejun pe vapor;- se acosteaz la Novi Sad pentru turul oraului, masa de prnz; - Mohacs - turul oraului, cina, program de divertisment.Ziua a VIII-a : Mohacs - Budapesta- se fac opriri pentru turnul oraului la Baja, Kolocsa i Dunanjvaros;- seara se viziteaz insula Margareta unde este organizat program turistic de divertisment i se servete cina.Ziua a IX-a : Budapesta - Bratislava - mic dejun;- prima parte a zilei este dedicat vizitrii oraului i cumprturilor;- masa de prnz - la un restaurant cu mncruri specifice, tradiionale;- se continu drumul, cu acostare la Viegrad i Esztergom pentru turul oraului;- cin i nnoptare la Bratislava.Ziua a X-a : Bratislava - Viena - mic dejun i turul oraului Bratislava - zona central;- masa de prnz la un restaurant cu specific local;- dup prnz turitii se mbarc pentru continuarea croazieri;- opional, se fac opriri la Duvajska, Streda i Heinburg pentru turul oraului;- seara se acosteaz la Viena; - se organizeaz sear vienez; se admir oraul noptea din cafeneaua rotitoare a Turnului Dunrii din Parcul Dunrii; tot aici se poate servi cafeaua de diminea.Ziua a XI-a : Viena - mic dejun, servirea cafelei n cafeneaua rotitoare din Turnu Dunrii;- tur de ora: Palatul Schonbrunn, Opera, Palatul Hofburg, Muzeul de Art, Muzeul de Istorie Natural, Parlamentul, Universitatea, Stephansdom, Biserica "Sf. Carol", Cldirea Filarmonicii, Palatul Belvedere, Hundertwasserhaus .a;- masa de prnz, program de cumprturi i divertisment;- cin i seara vienez.Ziua a XII-a : Viena - Passau- mic dejun pe vapor;- se acosteaz la Krems, Drnstein, Grein, Linz, pentru tur de ora;- cin i nnoptare la Passau.Ziua a XIII-a : Passau - Straubing - Donauworth - Ulm- mic dejun pe vapor;- se acosteaz n cteva localiti pentru tur de ora i masa de prnz;- la Kelheim, confluena cu canalul Rhin -Mein, se pot parcurge opional civa km pe acest canal;- se servete cina i se nnopteaz la Ulm - locul de unde ncepe partea navigabil a Dunrii.Ziua a XIV-a : Ulm - Donaueschingen - intoarcere cu avionul- mic dejun pe vapor, debarcare;- excursie cu autocarul la Donaueschingen, la izvoarele Dunarii - punctul final al cltoriei;- ntoarcerea spre destinaia de reedin cu avionul.Opional : n ultima zi se poate parcurge canalul Kelheim (Dunre) - Main - Frankfurt (confluena cu Rhin) sau ntr-o alt variant croaziera poate continua nc dou zile pn la Rotterdam (Marea Nordului). ntoarcerea se face pe calea aerului.Anexa II

Stiri

Black Sea Magic a oferit in 2005 att pentru pasionatii de yachting, ct si pentru cei care au vrut sa se familiarizeze cu acest stil de viata, posibilitatea de a experimenta placerea unei croaziere la bordul unui velier. Grupuri de prieteni, colaboratori, familii cu copii au iesit impreuna cu noi pe mare in 2005 pentru o plimbare de neuitat la bordul unui velier, ntr-un mod original, ntr-o ambianta placuta n conditii de comfort si siguranta maxime. Datorita succesului acestor programe de croaziera, cit si datorita recomandarilor venite pe parcursul verii din parte participantilor, Black Sea Magic este acum in proces de pregatire a urmatoarelor programe de croaziera pentru sezonul 2006, care sa reflecte asteptarile dumneavoastra intr-o masura si mai mare. Aceste programe (durata, cost, servicii etc.) urmeaza sa fie prezentate pe web site-ul nostru incepind cu luna Aprilie 2006. Daca doriti sa ne contactati intre timp, va rugam sa nu ezitati sa o faceti. Detaliile noastre de contact sunt conform celor prezentate pe acest web site. Va multumim si asteptam intrebarile dumneavoastra.

Cel mai scump vas de croaziera va costa peste un miliard de dolariGrupul norvegian de constructii navale Aker Yards a anuntat luni primirea unei comenzi n valoare de 900 milioane euro (1,1 miliarde dolari) din partea firmei americane Royal Caribbean Cruises, pentru constructia unui nou vas de croaziera, informeaza agentiile internationale de presa.

Aker Yards a precizat ca noul vas va avea o lungime de 360 metri si va putea transporta aprope 5.400 de pasageri, cu alte cuvinte va fi cu 40 de procente mai mare dect cele mai mari vase de croaziera care sunt n prezent n constructie. Noul vas, care va purta deocamdata numele "Project Genesis", va fi construit la santierele Aker din Finlanda, urmnd a fi livrat armatorului n toamna lui 2009. Contractul include si o optiune penru un al doilea vas similar. Anul trecut grupul francez Alstom Marine, preluat recent de Aker Yard, a lansat la apa pachebotul "Queen Mary II", n prezent cel mai mare vas de croaziera din lume, cu o lungime de 345 de metri si o capacitate de 2600 pasageri plus 1.250 de membri ai echipajului.

PAGE 2