criza Și guvernanȚa economicĂ v - europarl.europa.eu · 1 direcția generală comunicare...
TRANSCRIPT
1
Direcția Generală Comunicare Direcția C – Relații cu cetățenii UNITATEA DE MONITORIZARE A OPINIEI PUBLICE
Bruxelles, 21 mai 2012
CRIZA ȘI GUVERNANȚA ECONOMICĂ V
Eurobarometrul Parlamentului European (EB77.2)
Sinteză
Sfera de cuprindere: UE 27 (26 593 de cetățeni ai UE) Populație: europeni cu vârsta de 15 ani și peste Metodologie: față în față (CAPI) Muncă de teren: 10-25 martie 2012, efectuată de TNS Opinion
INTRODUCERE...........................................................................................................................3
I. Reacția statelor membre la criză .............................................................................................8
A. Prioritate pentru reducerea cheltuielilor publice, pentru măsuri de stimulare a economiei sau ambele simultan? ....................................................................................................................8 B. Din perspectiva europenilor, cum ar trebui să se comporte statele membre? ........................10
II. Găsirea unei soluții de ieșire din criză ..........................................................................12
A. Măsuri de depășire a crizei.....................................................................................................12 B. Către o convergență a politicilor bugetare .............................................................................16 C. Respectarea normelor comune ...............................................................................................18 D. Partajarea datoriei de către statele membre............................................................................19 E. Taxa pe tranzacțiile financiare................................................................................................20 F. Euroobligațiunile: informare și opinii ....................................................................................24
III. Agențiile de rating de credit ................................................................................................27
A. Nivelul informării cu privire la agențiile de rating de credit .................................................27 B. Rolul agențiilor de rating de credit.........................................................................................30
ANEXE.........................................................................................................................................35
Informații Eurostat ......................................................................................................................35
2
Tabelele de mai jos au fost preluate din următoarele sondaje Eurobarometru:
EB 77 Muncă de teren: 10-25 martie 2012
Sfera de cuprindere: 26 593 de persoane (intervievate „față în față”) Populație: europeni cu vârsta de 15 ani și peste TNS Opinion în numele Parlamentului European
EB 76 Muncă de teren: 3-16 septembrie 2011 Sfera de cuprindere: 26 856 de persoane (intervievate „față în față”) Populație: europeni cu vârsta de 15 ani și peste TNS Opinion în numele Parlamentului European
EB 75 Muncă de teren: 13 aprilie-2 mai 2011 Sfera de cuprindere: 26 825 de persoane (intervievate „față în față”) Populație: europeni cu vârsta de 15 ani și peste TNS Opinion în numele Parlamentului European
N.B.: Cititorii ar trebui să țină seama de faptul că rezultatele unui sondaj sunt estimări, a căror acuratețe, în condiții de egalitate, depinde de mărimea eșantioanelor și de procentele înregistrate. Pentru eșantioane de aproximativ 1 000 de interviuri (mărimea eșantionului utilizat în general la scara unui stat membru), procentul real (care ar fi fost obținut dacă toată populația ar fi fost intervievată) variază între următoarele limite de încredere: Procente înregistrate 10 % sau 90 % 20 % sau 80 % 30 % sau 70 % 40 % sau 60 % 50 %
Limite de încredere +/- 1,9 puncte +/- 2,5 puncte +/- 2,7 puncte +/- 3,0 puncte +/- 3,1 puncte
3
INTRODUCERE
Acest sondaj Eurobarometru privind „Criza și guvernanța economică în Europa” este cel de-al cincilea1 sondaj efectuat de Parlamentul European. Acesta a fost realizat de TNS Opinion în perioada 10-25 martie 2012, prin interviuri față în față cu 26 593 de europeni cu vârsta de 15 ani și peste. În ultimele șase luni au avut loc un număr semnificativ de evenimente politice, economice și sociale, care, fără îndoială, au avut un impact asupra răspunsurilor oferite de persoanele intervievate. În această perioadă de șase luni au avut loc șase alegeri generale și trei alegeri prezidențiale. Agențiile de rating de credit au scăzut ratingurile pentru treisprezece țări - cele mai multe dintre ele au fost scăzute în mod repetat. În același timp, Uniunea Europeană și statele sale membre au continuat lupta împotriva crizei. În septembrie 2011, la cererea Parlamentului European, Comisia a prezentat o propunere de introducere a unei taxe pe tranzacțiile financiare (TTF). La 21 iulie 2011, statele membre au convenit să consolideze Fondul european de stabilitate financiară (FESF), o decizie ratificată ulterior de cele 17 țări membre ale zonei euro. În perioada respectivă au fost organizate trei Consilii Europene. La 2 martie 2012, în cadrul ultimului Consiliu European, 25 de state membre au adoptat Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul Uniunii economice și monetare. Ca în cazul oricărui sondaj Eurobarometru, ar trebui remarcat faptul că media europeană este echilibrată și că cele șase state membre cu cea mai numeroasă populație reprezintă aproximativ 70 % din media UE. Înainte de a trece la o analiză mai detaliată, vom analiza principalele tendințe indicate de sondaj.
1 Cele patru sondaje anterioare au fost efectuate în perioadele ianuarie-februarie 2009, septembrie 2010, aprilie-mai 2011 și septembrie 2011.
4
Tendințe principale
- Înaintea reuniunilor-cheie organizate de șefii de stat și de guvern pe marginea crizei,
majoritatea europenilor consideră că UE trebuie să ia măsuri pentru a reduce cheltuielile publice și pentru a stimula creșterea economică în același timp.
- Concluziile sondajului confirmă o tendință cunoscută care demonstrează polarizarea opiniei
publice. Într-adevăr, numărul persoanelor care nu își exprimă o opinie scade de la un sondaj la altul. Impactul crizei asupra existenței zilnice a cetățenilor europeni a jucat cu siguranță un rol important în această evoluție.
- Deși dezbaterile actuale dintre statele membre se axează pe modul în care statele ar trebui să
acționeze, prin măsuri concertate sau individuale, majoritatea europenilor sunt în favoarea acțiunii colective, coordonate.
În ceea ce privește modalitățile de combatere a crizei, există diferențe clare între respondenții din zona euro și cei din afara zonei euro. Țările din zona euro sunt în mod clar în favoarea unei acțiuni coordonate spre deosebire de țările din afara acesteia. Prin urmare, ar trebui să fim atenți ca percepția pe care o au cetățenii europeni din ambele zone asupra UE să nu devină tot mai diferențiată.
- Cu toate că sunt în favoarea solidarității, majoritatea europenilor consideră că ajutorul financiar pentru statele membre aflate în dificultăți economice sau financiare trebuie să fie condiționat de respectarea normelor comune. De asemenea, aceștia consideră că ar trebui să se aplice sancțiuni atunci când respectivele norme sunt încălcate.
- Nivelul de informare a cetățenilor cu privire la euroobligațiuni, la taxa pe tranzacțiile
financiare (TTF) și la agențiile de rating de credit (CRA) a crescut în mod constant în perioada de șase luni aflată în discuție.
- Din analiza sociodemografică se pot extrage mai multe concluzii:
Cele mai importante diferențe de opinie sunt determinate de vârsta respondenților și de nivelul lor de educație: cei mai tineri și cei care au studiat până la vârsta de cel puțin 20 de ani sunt în favoarea unor măsuri coordonate și solidare.
În ceea ce privește măsurile coordonate, se pot observa diferențe reale între manageri
(63 %) și șomeri (51 %). Șomerii și muncitorii doresc ca statele membre să adopte măsuri în mod individual.
Nu au existat diferențe mari între răspunsurile oferite de bărbați și cele oferite de
femei, cu excepția unor răspunsuri la anumite întrebări legate de cunoștințe obiective, bărbații părând să dețină mai multe informații decât femeile.
5
Ieșirea din criză prin reducerea simultană a cheltuielilor publice și
stimularea economiei
- Răspunsurile referitoare la ieșirea din criză au fost foarte clare: 47 % consideră că UE și statele sale membre ar trebui să ia măsuri pentru a reduce cheltuielile publice și pentru a stimula economia în același timp. Majoritatea respondenților din cele 27 de state membre împărtășesc această opinie.
- Cu toate acestea, 25 % dintre europeni consideră că trebuie să se acorde
prioritate măsurilor de stimulare a economiei și 23 % sunt în favoarea măsurilor de reducere a cheltuielilor publice.
În fața crizei, majoritatea europenilor sunt în favoarea măsurilor
coordonate
- În fața crizei actuale, 55 % (=) dintre europeni s-ar simți mai bine protejați prin măsuri adoptate în mod coordonat cu alte țări ale UE.
Cu toate acestea, proporția celor care s-ar simți mai bine protejați prin măsuri adoptate și aplicate individual de statele membre se află într-o creștere ușoară (38 %, + 3).
- Este important de constatat faptul că această tendință de favorizare a
măsurilor coordonate este mai pronunțată în zona euro (61 %) decât în afara ei (43 %).
Un „da” clar pentru consultarea statelor membre ale UE cu privire la
bugetele naționale
După cum au arătat și răspunsurile la toate celelalte întrebări, o majoritate clară este în favoarea unei acțiuni coordonate, însă numărul respondenților care sunt împotriva unei astfel de acțiuni a crescut ușor.
- Aproximativ 65 % dintre cei intervievați sunt în favoarea unor consultări
preliminare între instituțiile europene și cele naționale în timpul elaborării bugetelor naționale.
- Din nou, există o diferență foarte mare între respondenții din zona euro și
cei din afara ei. Aproximativ 70 % dintre respondenții din zona euro sunt în favoarea unei consultări preliminare, față de 56 % dintre cei din afara zonei euro.
6
Ajutorul pentru statele membre aflate în dificultăți economice sau financiare trebuie să fie condiționat de respectarea normelor comune
La doi ani de la adoptarea Fondului european de stabilitate financiară (FESF)
în mai 2010, chestiunea obligativității condiționării sprijinului financiar rămâne centrală în cadrul dezbaterilor.
- 80 % dintre europeni consideră că sprijinul financiar trebuie să fie
condiționat de respectarea normelor comune. O diferență de 10 puncte procentuale îi separă în această privință pe cei din zona euro (83 %) de cei din afara zonei euro (73 %).
- Ca modalitate suplimentară de garantare a respectării normelor, ideea
aplicării automate a unor sancțiuni financiare progresive este acceptată de 72 % (+ 4) dintre europeni. Din nou, o diferență de 10 puncte procentuale îi separă pe cei din zona euro (76 %) de cei din afara ei (66 %).
Sprijin pentru partajarea unei părți din datoria publică, însă puncte de
vedere diferite în ceea ce privește efectele acestei măsuri
- 66% (=) dintre europeni consideră că partajarea unei părți din datoria publică ar aduce beneficii doar statelor membre care se află în cele mai mari dificultăți;
- 64% (+3) consideră că acest lucru ar fi necesar în numele solidarității între
statele membre; - 61% (+4) consideră că acest lucru ar permite consolidarea stabilității
financiare a statelor membre; - 61% (-1) recunosc că acest lucru îi va penaliza pe acei membri care nu se
află în dificultate; - 57% (+7) consideră că acest lucru ar permite reducerea costurilor crizei.
Europenii devin tot mai interesați de principiul unei taxe pe tranzacțiile
financiare (TTF)
- 66 % (+ 5) dintre europeni sunt în favoarea principiului creării unei taxe pe tranzacțiile financiare.
- În această privință, există din nou o diferență între cetățenii din zona euro
(73 %) și cei din afara ei (53 %) % - o diferență de 20 de puncte procentuale.
- Rezultatele naționale diferă cu până la 46 de puncte procentuale. Nivelul
cel mai ridicat de sprijin pentru acest tip de taxă se înregistrează în țările cele mai afectate de criză (Grecia, Cipru, Italia, Portugalia și Spania).
7
Un nivel de informare mai bun cu privire la euroobligațiuni
Astăzi, aproape un cetățean european din doi (49 %; + 7) a auzit de euroobligațiuni. Gradul de informare în această direcție este mai mare în zona euro (53 %) decât în afara ei (42 %). Aproximativ 53 % dintre respondenții din zona euro care au auzit de euroobligațiuni au fost întrebați dacă sunt în favoarea lor: 44 % (+ 6) sunt pentru și 25 % (- 8) sunt împotrivă.
Nivelul de informare cu privire la agențiile de rating de credit (CRA) a crescut în
mod clar și cetățenii în favoarea înființării unei agenții europene de rating de credit independente
- După cum s-a menționat mai sus, în cele șase luni care au trecut de la realizarea
ultimului sondaj, agențiile de rating de credit au scăzut ratingurile pentru 13 țări. - Prin urmare, nu este surprinzătoare concluzia că 61 % (+ 11) dintre europeni au auzit
de agențiile de rating de credit. Dintre aceștia, 32 % declară că știu ce sunt agențiile de rating de credit, 29 % spunând că nu știu prea bine.
- De exemplu, cele mai mari creșteri sunt în Ungaria, Slovenia (+ 22) și Italia (+ 20):
trei țări care au fost retrogradate de agențiile de rating de credit la începutul anului 2012.
- La întrebarea dacă ar trebui înființată o agenție europeană de rating de credit care să
contrabalanseze puterea organismelor existente, 67 % (+ 2) dintre europeni s-au pronunțat pentru.
- În cele din urmă, 54 % dintre europeni consideră că, în timpul unei crize grave,
agențiile de rating de credit nu ar trebui să evalueze țări care au primit ajutor de la alte state membre.
Pentru informații suplimentare:
Unitatea Monitorizarea opiniei publice [email protected]
Jacques Nancy +32 2 284 24 85
Sondajul și informațiile naționale sunt disponibile pe pagina „Eurobarometru” a Parlamentului European:
http://www.europarl.europa.eu/aboutparliament/ro/00191b53ff/Eurobarometer.html
8
I. Reacția statelor membre la criză
A. Prioritate pentru reducerea cheltuielilor publice, pentru măsuri de stimulare a economiei sau ambele simultan?
Q: Personal, considerați că pentru a ieși rapid din criză, statele membre ale UE ar trebui …?
1) Media europeană
Reduction of public
spending
Measures to boost the economy
Both at the same time
DK
EU27 23 % 25 % 47 % 5 %
euro zone 25 % 24 % 47 % 4 %
non euro zone 18 % 29 % 45 % 8 %
*martie 2012 În zona euro, procentul celor care s-au pronunțat în favoarea reducerii cheltuielilor
publice a fost aproximativ identic cu procentul celor care s-au pronunțat în favoarea măsurilor de stimulare a economiei (25 % și 24 %). Cu toate acestea, în afara zonei euro a existat o diferență de 11 puncte procentuale (29 % au fost în favoarea măsurilor de stimulare a economiei și 18 % în favoarea reducerii cheltuielilor publice).
9
2) Variații naționale
Reducerea cheltuielilor publice/stimularea economiei?
Măsuri de stimulare a economiei
Măsurile de stimulare a economiei s-au situat deasupra reducerii cheltuielilor publice
în 19 state membre, în special în Lituania, Irlanda, România și Grecia.
Reducerea cheltuielilor publice: Măsurile de austeritate au reprezentat prioritatea absolută în Franța, Germania și
Austria.
Ambele simultan: În cele 27 de state membre, cetățenii sunt în favoarea stimulării economiei și reducerii
cheltuielilor publice în mod simultan.
10
B. Din perspectiva europenilor, cum ar trebui să se comporte statele membre?
Q: Ca și cetățean, ați spune că ați fi mai bine protejat în fața actualei crize dacă...?
1) Media europeană
Coordinated measures Individual measures DK
EU27 55 % (=) 38 % (+3) 7 % (-3)
euro zone 61 % (-1) 32 % (+3) 7 % (-2)
non euro zone 43 % (=) 48 % (+2) 9 % (-2)
*( ) Diferență între septembrie 2011 și martie 2012 N.B.: Există o diferență de 18 puncte procentuale între țările din zona euro și cele
din afara zonei euro.
11
Variații naționale Măsuri coordonate/măsuri individuale
În marea majoritate a țărilor (22), cetățenii s-ar simți „mai protejați” dacă „țara lor ar lua măsuri și le-ar aplica în mod coordonat cu celelalte țări ale UE”.
Țările cele mai afectate de criză tind să fie în favoarea acțiunii coordonate între
statele membre.
Respondenții din Regatul Unit, Republica Cehă, Austria, Letonia și Cipru sunt în favoarea măsurilor aplicate în mod individual.
12
II. Găsirea unei soluții de ieșire din criză
A. Măsuri de depășire a crizei
Q: Parlamentul European promovează anumite măsuri pentru a ajuta Uniunea Europeană să iasă din criză, prin asigurarea unei reveniri la ocuparea forței de muncă și la o creștere durabilă. Din punctul dvs. de vedere, care din următoarele măsuri ar trebui să fie o prioritate? (maximum 4 răspunsuri)
1) Media europeană
Support for SMEs Education, training
and research Fight against youth
unemployment
EU27 49 % 47 % 44 %
euro zone 51 % 49 % 44 %
non euro zone 45 % 42 % 46 % *Martie 2012 6 puncte procentuale separă țările din zona euro (51 %) de cele din afara zonei euro
(45 %) atunci când vine vorba de sprijinirea IMM-urilor. De asemenea, există o diferență de 7 puncte procentuale între ambele grupuri de țări atunci când vine vorba de investiții în educație, formare și cercetare (49 % în zona euro și 42 % în afara ei).
13
2) Variații naționale Respondenții din 7 state membre au ales „să sprijine IMM-urile” ca prim răspuns: CY
(63 %), ES (62 %), FR (60 %), PT (49 %), BE (47 %), IT (47 %), RO (46 %), AT (45 %).
Respondenții din 8 state membre au ales „să investească în educație, formare și
cercetare” ca prim răspuns: DE (69 %), IE (62 %), MT (61 %), LU (58 %), NL (57 %), DK (57 %), UK (56 %), EE (49 %).
Respondenții din 8 state membre au ales „să încurajeze lupta împotriva șomajului în
rândul tinerilor” ca prim răspuns: EL (64 %), HU (64 %), BG (59 %), SI (56 %), LT (55 %), SK (55 %), PL (54 %), FI (50 %).
În rândul respondenților din Austria, variantele de răspuns „să susțină IMM-urile” și „să
investească în educație, formare și cercetare” au obținut amândouă 45 %. Republica Cehă a fost singura țară în care răspunsul „să reducă birocrația” a fost pe
primul loc (53 %). Letonia favorizează răspunsul „să încurajeze antreprenoriatul” (55 %), iar Suedia „să investească în inovare și cercetare și dezvoltare” (48 %).
14
Lupta împotriva șomajului în rândul tinerilor: analiză încrucișată cu statistici (Eurostat)
Informații Eurostat din martie 2012 pentru toate statele membre, cu excepția: EL, UK (ianuarie 2012), RO, EE, LV, LT (informații pentru Q4 2011) În țările cu cifre relativ scăzute ale șomajului în rândul tinerilor (sub 10 % în
Austria, Germania și Țările de Jos), respondenții au ales mai puțin lupta împotriva șomajului în rândul tinerilor ca măsură care trebuie promovată de Parlamentul European.
Pe de altă parte, în Grecia, unde șomajul în rândul tinerilor depășește 50 %,
cetățenii sunt extrem de conștienți de problemă, 64 % dintre aceștia alegând lupta împotriva șomajului în rândul tinerilor ca primă măsură care trebuie promovată de Parlamentul European.
Youth Unemployment
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%
Unemployment rate- less than 25 years (Eurostat)
Mea
sure
s to
be
prom
oted
by
the
EP: e
ncou
rage
the
figh
t aga
inst
yo
uth
unem
ploy
men
t
EB/E
P 77
.2 DENL
MT
DKBE
AT
SI
LU
UKEE
CZFI
UE27RO
LT
PT
IT
IE
EL
BG
HU
ES
FR
SE
PL
CY
LVSK
15
Analizarea grupului tinerilor: primele trei răspunsuri acordate de tineri (grupa de vârstă 15-24 de ani)
Q: Parlamentul European promovează anumite măsuri pentru a ajuta Uniunea Europeană să iasă din criză, prin asigurarea unei reveniri la ocuparea forței de muncă și la o creștere durabilă. Din punctul dvs. de vedere, care din următoarele măsuri ar trebui să fie o prioritate? (maximum 4 răspunsuri)
Invest in education, training, and research
Encourage the fight against youth unemployment
Support small and medium-sized businesses (SMEs)
MT 85% 26% 17%
DE 78% 37% 29%
NL 72% 45% 31%
DK 63% 48% 33%
EE 63% 42% 32%
UK 62% 43% 38%
LU 58% 54% 38%
IE 57% 47% 46%
EL 55% 70% 36%
EU27 52% 49% 41%
CY 52% 75% 48%
PT 52% 55% 49%
SE 52% 50% 38%
LT 51% 55% 35%
FR 50% 64% 51%
BG 49% 65% 40%
LV 49% 53% 36%
ES 48% 49% 65%
AT 48% 43% 44%
BE 46% 46% 34%
CZ 46% 45% 35%
RO 43% 43% 44%
SK 39% 62% 33%
FI 36% 54% 43%
IT 35% 37% 44%
HU 33% 70% 49%
SI 33% 63% 42%
PL 28% 56% 36% În 12 țări, „să încurajeze lupta împotriva șomajului în rândul tinerilor” a fost primul
răspuns în rândul persoanelor cu vârsta între 15 și 24 de ani: CY, EL, HU, BG, FR, SI, SK, PL, LT, PT, FI și LV.
În 10 țări, „să investească în educație, formare și cercetare” a fost primul răspuns oferit
de tineri: LU, SE, DK, IE, NL, AT, UK, EE, DE, MT. În rândul tinerilor din Belgia, această măsură s-a situat pe același loc întâi cu „să încurajeze lupta împotriva șomajului în rândul tinerilor” (46 %).
Tinerii din Spania, Italia și România au considerat că Parlamentul European ar trebui „să
sprijine IMM-urile” cu prioritate. Republica Cehă a fost singura țară în care pe locul întâi s-a situat răspunsul „să reducă
birocrația”.
16
B. Către o convergență a politicilor bugetare
1) Media europeană
Q: Referindu-vă, în special, la convergența politicilor bugetare ale statelor membre ale UE, spuneți-mi dacă sunteți în favoarea sau împotriva includerii unei consultări preliminare între instituțiile europene și instituțiile politice naționale în procesul de elaborare a bugetelor naționale.
*( ) Diferență între septembrie 2011 și martie 2012
Există o diferență foarte clară între țările din zona euro (70 %) și țările din afara acesteia (56 %): de 16 puncte procentuale.
Total
‘In favour’ Total ‘Opposed’ DK
EU27 65% (-2) 21% (+3) 14% (-1) euro zone 70 % (-2) 17 % (+2) 13 % (=)
non-euro zone 56 % (-2) 28 % (+5) 16 %(-3)
Total ‘In favour’: 65% (-2)
Total ‘Opposed’: 21% (+3)
17
2) Variații naționale
Total 'In Favour' Total 'Opposed' DK
EB76.1Sep 2011
EB77.2March 2012
Diff. EB77,2
- EB 76,1
EB76.1Sep 2011
EB77.2March 2012
Diff. EB77,2
- EB 76,1
EB76.1Sep 2011
EB77.2March 2012
Diff. EB77,2
- EB 76,1
BE 74% 81% +7 22% 15% -7 4% 4% =
DE 78% 78% = 17% 16% -1 5% 6% +1
SK 73% 75% +2 17% 16% -1 10% 9% -1
HU 73% 74% +1 16% 17% +1 11% 9% -2
EL 70% 72% +2 17% 16% -1 13% 12% -1
IT 75% 72% -3 9% 11% +2 16% 17% +1
BG 66% 71% +5 12% 12% = 22% 17% -5
CY 80% 71% -9 8% 16% +8 12% 13% +1
NL 82% 70% -12 13% 23% +10 5% 7% +2
PT 73% 69% -4 12% 12% 0 15% 19% +4
LU 66% 67% +1 19% 24% +5 15% 9% -6
FI 74% 66% -8 20% 26% +6 6% 8% +2
EU27 67% 65% -2 18% 21% +3 15% 14% -1
MT 51% 65% +14 7% 17% +10 42% 18% -24
AT 67% 65% -2 25% 26% +1 8% 9% +1
SE 61% 65% +4 33% 30% -3 6% 5% -1
ES 64% 64% = 14% 17% +3 22% 19% -3
LT 66% 64% -2 15% 14% -1 19% 22% +3
SI 77% 63% -14 12% 28% +16 11% 9% -2
CZ 65% 62% -3 27% 31% +4 8% 7% -1
DK 58% 61% +3 35% 33% -2 7% 6% -1
FR 65% 61% -4 18% 21% +3 17% 18% +1
PL 62% 60% -2 15% 22% +7 23% 18% -5
EE 56% 59% +3 19% 21% +2 25% 20% -5
LV 57% 52% -5 28% 29% +1 15% 19% +4
RO 66% 52% -14 9% 23% +14 25% 25% =
IE 49% 47% -2 19% 29% +10 32% 24% -8
UK 46% 47% +1 33% 36% +3 21% 17% -4
În România (- 14), Slovenia (- 14) și Țările de Jos (- 12) s-a înregistrat o scădere
pronunțată a numărului respondenților care s-au pronunțat în favoarea unei consultări preliminare, în timp ce în Malta (+ 14) situația este inversă.
Există o diferență de 34 de puncte procentuale între statul membru aflat în fruntea
clasamentului (Belgia, 81 %) și statul membru aflat la baza lui (Regatul Unit, 47 %).
18
C. Respectarea normelor comune
Q: În ceea ce privește punerea în aplicare a normelor comune privind datoria publică și deficitul public, vă rog să-mi spuneți dacă sunteți în favoarea sau împotriva fiecăreia dintre următoarele măsuri.
1) Media europeană
Acordarea unui ajutorului financiar pentru statele membre care trec prin dificultăți
economice sau financiare să fie condiționată de respectarea acestor reguli comune
Total
‘In favour’ Total
‘Opposed’ DK
EU27 80 % 12 % 8 % euro zone 83 % 11 % 6 %
non-euro zone 73 % 16 % 11 % *( ) Diferență între septembrie 2011 și martie 2012
Există o diferență de 10 puncte procentuale între țările din zona euro (83 %) și cele din
afara zonei euro (73 %). Aplicarea automată a unor sancțiuni financiare severe acelor state membre ale UE
care nu respectă regulile stabilite de comun acord privind datoria publică și deficitul public
Total
‘In favour’ Total
‘Opposed’ DK
EU27 72 % (+4) 19 % (=) 9 %(-4) euro zone 76 % (+4) 17 % (-1)) 7 % (-3)
non-euro zone 66 % (+5) 21 % (=) 13 %(-5) *( ) Diferență între septembrie 2011 și martie 2012
Din nou există o diferență de 10 puncte procentuale între țările din zona euro (76 %) și
cele din afara zonei euro (66 %).
19
D. Partajarea datoriei de către statele membre
Q: Vă rog să îmi spuneți în ce măsură sunteți de acord sau în dezacord cu următoarele afirmații legate de acest subiect. Stabilirea unei părți din datoria publică a tuturor statelor membre, care va fi suportată în comun...
Cetățenii europeni par a fi împărțiți: se pare că aceștia consideră că partajarea datoriei ar
putea reprezenta o cale de ieșire din criză, însă, în același timp, sunt conștienți de avantajele și dezavantajele posibilelor consecințe.
20
E. Taxa pe tranzacțiile financiare
Susținerea taxei pe tranzacțiile financiare
Q: Vă rog să îmi spuneți în ce măsură sunteți în favoarea sau împotriva fiecăreia din următoarele afirmații referitoare la această taxă: Principiul unei taxe pe tranzacțiile financiare (TTF)
1) Media europeană
Total ‘In favour’
Total ‘Opposed’
DK
EU27 66 % (+5) 22 % (-4) 12 % (-1) euro zone 73 % (+10) 18 % (-7) 9 % (-3)
non-euro zone 53 % (-1) 30 % (=) 17 % (+1) * Diferență între aprilie-mai 2011 și martie 2012
Respondenții din statele membre din zona euro sunt semnificativ mai favorabili (73 %)
principiului unei taxe pe tranzacțiile financiare decât cei din țările din afara zonei euro (53 %): o diferență de 20 de puncte procentuale.
Total ‘Opposed’: 22% (-4) Total ‘In favour’: 66% (+5)
21
2) Variații naționale Q: Principiul unei taxe pe tranzacțiile financiare (TTF)
Total 'In Favour' Total 'Opposed' DK
EB75.2April-May
2011
EB77.2March 2012
Diff. EB77,2 - EB 75,2
EB75.2April-May
2011
EB77.2March 2012
Diff. EB77,2 - EB 75,2
EB75.2April-May
2011
EB77.2March 2012
Diff. EB77,2 - EB 75,2
EL 61% 81% +20 33% 14% -19 6% 5% -1
FR 69% 79% +10 22% 13% -9 9% 8% -1
DE 71% 78% +7 20% 15% -5 9% 7% -2
SK 69% 78% +9 24% 16% -8 7% 6% -1
AT 80% 74% -6 17% 22% +5 3% 4% +1
CY 54% 73% +19 34% 21% -13 12% 6% -6
LU 65% 73% +8 26% 20% -6 9% 7% -2
BE 67% 72% +5 30% 25% -5 3% 3% =
IT 61% 72% +11 22% 17% -5 17% 11% -6
HU 66% 70% +4 28% 26% -2 6% 4% -2
SE 67% 70% +3 27% 25% -2 6% 5% -1
PT 66% 68% +2 17% 16% -1 17% 16% -1
EU27 61% 66% +5 26% 22% -4 13% 12% -1
ES 50% 66% +16 32% 20% -12 18% 14% -4
CZ 60% 64% +4 33% 29% -4 7% 7% =
FI 63% 64% +1 28% 25% -3 9% 11% +2
DK 63% 63% = 31% 29% -2 6% 8% +2
LT 49% 62% +13 29% 18% -11 22% 20% -2
SI 44% 61% +17 39% 30% -9 17% 9% -8
NL 58% 60% +2 35% 33% -2 7% 7% =
EE 47% 53% +6 33% 28% -5 20% 19% -1
LV 56% 53% -3 34% 33% -1 10% 14% +4
UK 65% 53% -12 25% 31% +6 10% 16% +6
BG 34% 52% +18 23% 18% -5 43% 30% -13
PL 45% 52% +7 36% 31% -5 19% 17% -2
IE 55% 47% -8 19% 33% +14 26% 20% -6
RO 38% 35% -3 32% 32% = 30% 33% +3
MT 30% 33% +3 44% 47% +3 26% 20% -6
Diferența dintre statele membre aflate în fruntea și la baza clasamentului în ceea ce
privește susținerea TTF este de aproape 50 puncte procentuale: 81 % în Spania (+ 20) și 33 % în Malta (+3).
În trei țări (Irlanda, Malta și România), susținerea TTF nu ajunge la o majoritate de 50 %.
Malta este singura țară în care majoritatea se opune TTF (47 %). În ceea ce privește variațiile, au existat creșteri importante în ceea ce privește susținerea
TTF în Grecia (+ 20), Cipru (+ 19), Bulgaria (+ 18), Slovenia (+ 17) și Spania (+ 16). Media europeană
Motive pentru susținerea taxei pe tranzacțiile financiare (TTF)
Bază: întrebări adresate celor 66 % dintre respondenții care s-au pronunțat în favoarea TTF
22
Q: Care este motivul principal pentru care sunteți în favoarea unei taxe pe tranzacțiile financiare? O taxă pe tranzacțiile financiare ar …:
1) Media europeană
23
Motive pentru respingerea taxei pe tranzacțiile financiare (TTF) Bază: întrebări adresate celor 22 % dintre respondenții care s-au pronunțat împotriva introducerii TTF la nivelul UE
Q: Care este principalul motiv pentru care sunteți împotriva unei taxe pe tranzacțiile financiare în UE? O taxă pe tranzacțiile financiare ar ...:
1) Media europeană
Respondenții care se opun principiului unei TTF (22 %) sunt foarte împărțiți și nu par
să aibă o idee clară cu privire la motivele opiniei lor.
24
F. Euroobligațiunile: informare și opinii
Q: Ați auzit vreodată de euroobligațiuni?
1) Media europeană
Eurobonds Yes, and you
know what they are
Yes, but you don’t really know what
they are No DK
EU27 15 % (=) 34 % (+7) 50 % (-7) 1 % (=)
Euro zone 17 % (=) 36 % (+7) 46 % (-7) 1 % (=)
Non Euro zone 13 % (=) 29 % (+7) 57 % (-7) 1 % (=)
*( ) Diferență între septembrie 2011 și martie 2012
Total ‘YES': 49% (+7)
No: (-7)
25
2) Variații naționale
Q: Ați auzit vreodată de euroobligațiuni?
NO Total 'Yes' DK
EB76.1Sep 2011
EB77.2March 2012
Diff. EB77,2
- EB 76,1
EB76.1Sep 2011
EB77.2March 2012
Diff. EB77,2
- EB 76,1
EB76.1Sep 2011
EB77.2March 2012
Diff. EB77,2
- EB 76,1DK 80% 77% -3 20% 22% +2 0% 1% +1FR 73% 69% -4 27% 31% +4 0% 0% =LV 68% 69% +1 32% 31% -1 0% 0% =PT 75% 69% -6 24% 30% +6 1% 1% =RO 77% 68% -9 19% 27% +8 4% 5% +1SE 68% 63% -5 31% 36% +5 1% 1% =LT 68% 58% -10 32% 41% +9 0% 1% +1UK 62% 58% -4 38% 42% +4 0% 0% =HU 66% 57% -9 33% 42% +9 1% 1% =PL 63% 54% -9 36% 44% +8 1% 2% +1LU 49% 53% +4 50% 46% -4 1% 1% =MT 58% 53% -5 42% 46% +4 0% 1% +1BE 62% 52% -10 38% 48% +10 0% 0% =
EU27 57% 50% -7 42% 49% +7 1% 1% =ES 57% 50% -7 42% 48% +6 1% 2% +1EE 57% 49% -8 43% 51% +8 0% 0% =CY 59% 47% -12 41% 52% +11 0% 1% +1SI 51% 45% -6 49% 55% +6 0% 0% =IT 55% 43% -12 43% 55% +12 2% 2% =FI 52% 42% -10 48% 58% +10 0% 0% =BG 61% 40% -21 38% 59% +21 1% 1% =AT 55% 39% -16 43% 60% +17 2% 1% -1SK 56% 39% -17 44% 60% +16 0% 1% +1NL 36% 38% +2 64% 61% -3 0% 1% +1IE 42% 34% -8 57% 64% +7 1% 2% +1CZ 46% 33% -13 53% 67% +14 1% 0% -1DE 37% 32% -5 62% 67% +5 1% 1% =EL 28% 19% -9 72% 81% +9 0% 0% =
Respondenții care au răspuns în cea mai mare măsură că au auzit de euroobligațiuni
sunt grecii (81 %), urmați de cehi și de germani (67 %) și de irlandezi (64 %). Respondenții care răspuns în cea mai mare măsură că nu au auzit niciodată de
euroobligațiuni sunt danezii (77 %), urmați de francezi, letoni, portughezi (toți cu 69 %) și români (68 %).
Nivelul cunoștințelor cu privire la euroobligațiuni a crescut în 24 din cele 27 de state
membre. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat în Bulgaria (+ 21 de puncte procentuale), Austria (+ 17) și Slovacia (+ 16). Scăderi s-au înregistrat doar în trei state membre: Letonia (- 1), Țările de Jos (- 3) și Luxemburg (- 4).
26
3) Variații sociodemografice La nivel sociodemografic, un număr mult mai mare de bărbați decât femei au auzit de
euroobligațiuni. 57 %, spre deosebire de 42 %. Vârsta la care persoanele și-au terminat studiile este, de asemenea, un criteriu foarte important (euroobligațiunile sunt familiare unui procent de 62 % dintre respondenții care au studiat până la vârsta de cel puțin 20 de ani, însă în rândul celor care au terminat școala înainte de vârsta de 15 ani această cifră scade la 37 %). Același lucru este valabil și atunci când vine vorba de nivelul ocupației persoanelor (68 % dintre manageri și 65 % dintre persoanele care desfășoară activități independente au auzit de euroobligațiuni, față de doar 38 % dintre șomeri).
Susținerea creării euroobligațiunilor
1) Media europeană Q: Ați spune că sunteți în favoarea sau împotriva creării de euroobligațiuni, în funcție de ceea ce știți despre ele? Bază: Întrebare adresată numai celor intervievați în zona euro care auziseră de euroobligațiuni.
Peste o treime dintre respondenți nu au o opinie în ceea ce privește crearea de
euroobligațiuni (31 %; + 2).
2) Variații sociodemografice Mai mulți bărbați (48 %) decât femei (39 %) sunt în favoarea creării de
euroobligațiuni. Același lucru este valabil pentru respondenții care și-au încheiat educația după vârsta de 20 de ani (50 %) față de cei care au abandonat școala înainte de vârsta de 15 ani (38 %).
27
III. Agențiile de rating de credit
A. Nivelul informării cu privire la agențiile de rating de credit
Q: Ați auzit vreodată de agențiile de rating de credit?
1) Media europeană Spre deosebire de răspunsurile privind nivelul informării cu privire la euroobligațiuni,
„cunoștințele reale” referitoare la agențiile de rating de credit („Da și știți exact la ce se referă”) crește cu 5 puncte procentuale (de la 27 % la 32 %).
CRA Yes, and you
know what they are
Yes, but you don’t really know what
they are No DK
EU27 32 % (+5) 29 % (+6) 38 % (-11) 1 % (=)
euro zone 32 % (+7) 31 % (+7) 36 % (-14) 1 % (=)
non-euro zone 31 % (+2) 26 % (+5) 41 % (-8) 2 % (+1)
*( ) Diferență între septembrie 2011 și martie 2012
(+5)
(+6)
(-11)
(+5)
(=)
Total ‘Yes’: 61% (+11)
28
2) Variații naționale
Q: Ați auzit vreodată de agențiile de rating de credit?
Total 'YES' NO DK
EB76.1Sep 2011
EB77.2March 2012
Diff. EB77.2 - EB 76.1
EB76.1Sep 2011
EB77.2March 2012
Diff. EB77.2 - EB 76.1
EB76.1Sep 2011
EB77.2March 2012
Diff. EB77.2 - EB 76.1
HU 47% 69% +22 52% 30% -22 1% 1% =
SI 38% 60% +22 62% 39% -23 0% 1% +1
AT 55% 76% +21 44% 23% -21 1% 1% =
IT 36% 56% +20 61% 41% -20 3% 3% =
FR 40% 60% +20 60% 40% -20 0% 0% =
SK 46% 64% +18 54% 35% -19 0% 1% +1
CY 33% 50% +17 66% 49% -17 1% 1% =
DE 63% 79% +16 37% 21% -16 0% 0% =
BE 41% 55% +14 59% 44% -15 0% 1% +1
EL 49% 63% +14 51% 36% -15 0% 1% +1
BG 34% 48% +14 63% 48% -15 3% 4% +1
FI 62% 73% +11 38% 27% -11 0% 0% =
UE27 50% 61% +11 49% 38% -11 1% 1% =
MT 27% 38% +11 72% 60% -12 1% 2% +1
RO 27% 36% +9 69% 59% -10 4% 5% +1
PL 26% 35% +9 73% 63% -10 1% 2% +1
LU 47% 54% +7 52% 45% -7 1% 1% =
CZ 42% 49% +7 58% 51% -7 0% 0% =
LT 22% 27% +5 78% 72% -6 0% 1% +1
UK 74% 78% +4 26% 22% -4 0% 0% =
DK 68% 72% +4 32% 27% -5 0% 1% +1
EE 28% 31% +3 72% 69% -3 0% 0% =
SE 77% 79% +2 23% 21% -2 0% 0% =
NL 77% 78% +1 22% 22% = 1% 0% -1
PT 51% 52% +1 48% 47% -1 1% 1% =
ES 45% 46% +1 54% 52% -2 1% 2% +1
LV 44% 44% = 56% 55% -1 0% 1% +1
IE 69% 68% -1 30% 30% = 1% 2% +1
Procentul cetățenilor care au auzit deja de euroobligațiuni este în creștere în 25 din 27 de
state membre.
Suedia, Germania (79 %), Regatul Unit, Țările de Jos (78 %) și Austria (76 %) sunt țările în care există cel mai înalt nivel de informare cu privire la agențiile de rating de credit.
Letonia (27 %), Estonia (31 %) și Polonia (35 %) sunt țările în care există cel mai scăzut nivel de informare cu privire la agențiile de rating de credit.
Cea mai pronunțată creștere a fost de 22 de puncte procentuale în Ungaria și Slovenia,
nivel de informare cu privire la agențiile de rating de credit (CRA) situându-se la 69 % și, respectiv, la 60 %. A existat o creștere de 21 de puncte procentuale în Austria (76 %) și de 20 de puncte procentuale în Italia (56 %) și Franța (60 %).
Nivelul de informare cu privire la agențiile de rating de credit a scăzut cu doar 1 punct
într-un stat membru (Irlanda) (de la 69 % la 68 %).
29
3) Variații sociodemografice
Ca și în cazul euroobligațiunilor, variațiile sociodemografice referitoare la nivelul de
informare cu privire la agențiile de rating de credit (CRA) sunt foarte semnificative. Un număr mult mai mare de bărbați decât femei au auzit de agențiile de rating de credit (CRA): 68 %, spre deosebire de 55 %.
Vârsta la care persoanele își finalizează studiile are, de asemenea, un impact asupra
răspunsurilor oferite de persoanele intervievate: 76 % dintre cei care au studiat până la vârsta de cel puțin 20 de ani au auzit de agențiile de rating de credit, față de doar 44 % dintre cei care au abandonat școala înainte de vârsta de 15 ani.
De asemenea, răspunsurile au variat în funcție de nivelul ocupației persoanelor: 85 %
dintre manageri și 75 % dintre persoanele care desfășoară activități independente au auzit de agențiile de rating de credit, față de doar 52 % dintre șomeri.
30
B. Rolul agențiilor de rating de credit
1) Media europeană
Q: Vă rog să-mi spuneți în ce măsură sunteți de acord sau în dezacord cu următoarele afirmații despre agențiile de rating de credit, bazându-vă pe ceea ce cunoașteți despre acestea. Bază: Întrebare adresată unui procent de 61 % dintre respondenții care auziseră de agențiile de rating de credit (CRA) Incertitudini cu privire la rolul și obiectivul agențiilor de rating de credit (CRA)
Respondenții au avut incertitudini în ceea ce privește agențiile de rating de credit
(CRA) - atât în ceea ce privește rolul lor în evoluția crizei, cât și modul în care este perceput obiectivul acestor agenții.
31
Q: Vă rog să-mi spuneți în ce măsură sunteți de acord sau în dezacord cu următoarele afirmații despre agențiile de rating de credit, bazându-vă pe ceea ce cunoașteți despre acestea. Bază: Întrebare adresată unui procent de 61 % dintre respondenții care auziseră de agențiile de rating de credit (CRA)
Total ‘Agree’ Total ‘Disagree’ DK
CRAs’ role
EURO ZONE NON
EURO ZONE
EURO ZONE NON
EURO ZONE
EURO ZONE NON
EURO ZONE
Credit rating agencies have played a significant role in the development of the financial crisis
70 % (-1) 58 % (+1) 17 % (=) 19 % (-3) 13 % (-1) 23 % (+2)
Information provided by credit rating agencies is useful to economic actors as support for their financial decision-making
61 % (-1) 63 % (-3) 26 % (+2) 18 % (+4) 13 % (-1) 19 % (+1)
*( ) Diferență între septembrie 2011 și martie 2012
32
1) Media europeană Q: În timpul unei crize grave, agențiile de rating de credit nu ar trebui să evalueze statele membre ale UE care primesc ajutor financiar de la alte state membre Bază: Întrebare adresată unui procent de 61 % dintre respondenții care auziseră de agențiile de rating de credit (CRA)
CRAs’ role Total ‘Agree‘ Total ‘Disagree‘ ‘ DK
EU27 54 % 29 % 17 %
euro zone 58 % 27 % 15 %
non-euro zone 45 % 33 % 22 %
Total ‘Agree’: 54%
Total ‘Disagree’: 29%
33
2) Variații naționale Q: În timpul unei crize grave, agențiile de rating nu ar trebui să evalueze statele membre ale UE care primesc ajutor financiar de la alte state membre Bază: Întrebare adresată unui procent de 61 % dintre respondenții care auziseră de agențiile de rating de credit (CRA)
În 24 din 27 de state membre majoritatea respondenților care auziseră de agențiile de
rating de credit (CRA) au considerat că acestea nu ar trebui să evalueze statele membre ale UE care primesc ajutor financiar de la alte state membre.
Europenii cei mai afectați de criză se pronunță cel mai mult în favoarea acestei măsuri,
adică cei din Grecia (76 %), Cipru (74 %) și Portugalia (66 %), atât Spania, cât și Italia situându-se la 62 %.
34
1) Media europeană Q: Crearea unei agenții europene de rating de credit independente ar contrabalansa puterea organismelor existente Bază: Întrebare adresată unui procent de 61 % dintre respondenții care auziseră de agențiile de rating de credit (CRA)
Total ‘Agree’ Total ‘Disagree’ DK
CRAs’ role EURO ZONE
NON-EURO ZONE
EURO ZONE NON-EURO ZONE
EURO ZONE NON-EURO ZONE
The creation of an independent European credit rating agency would counterbalance the power of the existing agencies
72 % (+1) 56 % (+2) 15 % (+1) 22 % (-3) 13 % (-2) 22 % (+1)
*( ) Diferență între septembrie 2011 și martie 2012.
Total ‘Agree’: 67% (+2)
Total ‘Disagree’: 17% (=)
35
ANEXE
Informații Eurostat
Următoarele trei tabele arată evoluția în timp a diferitelor cifre-cheie aferente contextului economic și social al Uniunii Europene. Aceste tabele sunt extrase din informațiile actualizate ale Eurostat și elaborate de Unitatea Monitorizarea opiniei publice. Primul tabel: Evoluția datoriei publice, a deficitului bugetar și a produsului intern brut Al doilea tabel: Evoluția șomajului global Al treilea tabel: Evoluția șomajului pe grupe de vârstă
36
Evoluția datoriei publice, a deficitului bugetar și a produsului intern brut
Evolution of the budgetary deficit Gross Domestic Product (GDP) Forecast*
Public debt (% of the GDP)
Difference of the public debt (% of the GDP)
Budgetary deficit (% of the GDP)
Difference of the budgetary deficit
(% of the GDP)Percentage change compared with the previous year
Countries 2011variation in percentage points
(2010-2011)2011
variation in percentage points(2010-2011)
variation % (2011 - 2012)
variation % (2012 - 2013)
European Union 82,5 +2,5 4,5 -2,00 -0,03% +1,27%Belgium 98,2 +2,30 3,7 -0,10 -0,02% +1,24%Bulgaria 16,3 = 2,1 -1,00 +0,50% :Czech Republic 41,2 +3,10 3,1 -1,70 +2,81% -0,46%Denmark 46,5 +3,60 1,8 -0,70 +1,09% +1,62%Germany 81,2 -1,8 1,0 -3,30 +0,68% +1,67%Estonia 6 -0,7 -1 +0,8 +1,62% +3,79%Ireland 108,2 +15,70 13,1 -18,10 +0,53% +1,91%Greece 165,3 +20,30 9,1 -1,20 -4,74% =Spain 68,5 +7,30 8,5 -0,80 -1,76% -0,33%France 86,4 +3,90 5,2 -1,90 +0,47% +1,34%Italy 120,1 +1,50 3,9 -0,70 -1,41% +0,44%Cyprus 71,6 +10,10 6,3 -1,00 : :Latvia 42,6 -2,1 3,5 -4,70 +2,59% +4,74%Lithuania 38,5 +0,50 -5,5 -1,70 +2,40% +3,51%Luxembourg 18,2 -0,9 0,6 -0,30 +1,06% +2,10%Hungary 80,6 -0,8 -4,3 -8,50 -1,66% -3,41%Malta 72 +2,60 2,7 -1,00 +1,22% +1,90%Netherlands 65,2 +2,30 4,7 -0,40 -0,89% +0,71%Austria 72,2 +0,30 2,6 -1,90 +0,78% +1,67%Poland 56,3 +1,50 5,1 -2,70 -0,41% +0,65%Portugal 107,8 +14,50 4,2 -5,60 -3,26% +0,25%Romania 33,3 +2,80 5,2 -1,60 +0,72% +0,24%Slovenia 47,6 +8,80 6,4 +0,4 -1,40% +0,66%Slovakia 43,3 +2,20 4,8 -2,90 +1,81% +2,87%Finland 48,6 +0,20 0,5 -2,00 +0,76% +1,60%Sweden 38,4 -1 -0,3 = +5,92% +4,49%United Kingdom 85,7 +6,10 8,3 -1,90 -0,66% +5,55%
Evolution of the public debt
Informații Eurostat; data extragerii: 16.5.2012; = nedisponibil; * prognoză
37
Evoluția șomajului global
Evolution of the unemployment
Unemployment rate Percentage change compared with the previous quarter
Percentage change compared with the same quarter of the
previous year
Countries March 2012variation in percentage points
(2011 Q4 - 2012 Q1)variation in percentage points
(2011 Q1 - 2012 Q1)
European Union 10,20% +0,20 +0,70Euro area 10,90% +0,30 +0,90Belgium 7,30% +0,10 +0,20Bulgaria 12,60% +0,80 +1,20Czech Republic 6,70% +0,10 -0,20Denmark 8,10% +0,10 +0,40Germany 5,60% = -0,40Estonia : : :Ireland 14,50% -0,1 +0,40Greece : : :Spain 24,10% +0,80 +2,80France 10,00% +0,20 +0,40Italy 9,80% : :Cyprus 10,00% +0,50 +2,50Latvia : : :Lithuania : : :Luxembourg 5,20% +0,30 +0,40Hungary 11,20% +0,30 +0,30Malta 6,80% +0,20 +0,10Netherlands 5,00% +0,10 +0,80Austria 4,00% : :Poland 10,10% +0,10 +0,50Portugal 15,30% +0,90 +2,40Romania 7,50% -0,2 -0,20Slovenia 8,50% -0,1 +0,60Slovakia 13,90% = +0,70Finland 7,50% -0,1 -0,30Sweden 7,30% = =United Kingdom : : :
Informații EUROSTAT; data extragerii: 10.5.2012; = nedisponibil
38
Evoluția șomajului pe grupe de vârstă
COUNTRIES Dec-11 Jan-12 Feb-12 Mar-12 Dec-11 Jan-12 Feb-12 Mar-12
Greece 47,0 51,2 : : 19,7 21,7 : :
Spain 48,4 50,3 50,9 51,1 22,7 23,5 23,8 24,1
Portugal 32,9 35,1 35,4 36,1 13,6 14,8 15,0 15,3
Italy 30,6 32,9 33,9 35,9 8,8 9,5 9,6 9,8
Lithuania 34,3 : : : 14,3 : : :
Slovakia 33,8 34,0 34,1 33,9 13,9 14,0 14,0 13,9
Bulgaria 26,9 31,1 32,3 32,8 11,3 12,2 12,5 12,6
Ireland 30,0 31,4 31,3 30,3 14,7 14,7 14,7 14,5
Chyprus 26,9 28,8 28,8 28,8 9,0 9,6 9,8 10,0
Hungary 26,6 28,4 28,1 28,4 10,9 11,3 11,1 11,2
Latvia 27,3 : : : 14,6 : : :
Poland 26,7 27,2 27,2 26,7 9,9 10,1 10,1 10,1
Estonia 24,9 : : : 11,7 : : :
Romania 24,8 : : : 7,3 7,2 7,1 7,5
Sweden 22,3 22,4 23,5 22,8 7,5 7,6 7,5 7,3
European Union 22,0 22,4 22,5 22,6 9,9 10,1 10,2 10,2
United Kingdom 22,0 21,9 : : 8,3 8,2 : :
France 22,8 22,2 21,9 21,8 9,8 10,0 10,0 10,0
Finland 19,9 19,7 19,6 19,4 7,6 7,5 7,5 7,5
Czech Republic 18,1 18,8 19,1 19,0 6,5 6,7 6,8 6,7
Luxembourg 15,7 16,6 16,9 17,4 4,9 5,1 5,2 5,2
Belgium 18,2 17,0 17,0 17,1 7,2 7,3 7,3 7,3
Slovania 16,4 16,5 16,5 16,5 8,6 8,7 8,7 8,5
Denmark 14,4 14,6 14,7 15,1 7,7 7,9 7,9 8,1
Malta 13,8 14,7 14,4 13,6 6,4 6,8 6,8 6,8
Netherlands 8,2 9,0 9,4 9,3 4,8 5,0 4,9 5,0
Austria 9,0 8,9 8,7 8,6 4,3 4,1 4,1 4,0
Germany 8,4 8,1 8,0 7,9 5,7 5,6 5,6 5,6
Total PopulationLess than 25 years old
Informații Eurostat; data extragerii: 10.5.2012; nedisponibil