criza economica in romania
DESCRIPTION
sTRANSCRIPT
CRIZA ECONOMICA SI
MASURILE SOCIALE
ANTICRIZA
AGENDA
A. Criza economica in Romania o consecinta a crizei mondiale
B. Principalele domenii economice afectate de criza in Romania
C. Principalele efecte ale crizei pentru populatie si pe piata muncii
D. Masuri sociale anticriza propuse de FSLCP
E. Masuri nationale anticriza propuse de partenerii sociali in care
se regasesc si propunerile FSLCP
F. CONCLUZII
A. Criza economica in Romania o consecinta a
crizei mondiale
• Romania are acum o economie deschisa, relatiile comerciale de bunuri si servicii cu
alte tari reprezinta 20% din PIB
• Comertul Exterior este orientat cu preponderenta (cca 70%) catre Uniunea Europeana
• Romania a fost surprinsa de criza economica cu un deficit insemnat de cont curent
care are putine sanse sa fie acoperit de investitiile straine in stagnare si descrestere(2,5
miliarde euro 2008, prognozat sub 2 miliarde euro 2009)
• Piata financiara si de capital insuficient dezvoltata, venituri in scadere datorate
imposibilitatii de realizare a “exportului de forta de munca”din cauza crizei europene si
mondiale
• Sistemul bancar dependent in cea mai mare parte de fluxurile financiare ale bancilor
din tarile de origine care au fost afectate de criza
• Aspectele specifice ale structurii consumului, care in Romania este orientat cu
preponderenta (65%) in alimente si bunuri de stricta necesitate.
• Romania se afla la capatul uni ciclu de crestere economica sustinuta inceputa acum 8-
9 ani sub auspicii favorabile pe plan european si mondial
B. Principalele domenii economice afectate de
criza in Romania
Toate ramurile de activitate din Romania au de suferit, insa reducerea consumului
si productiei la nivel global lovesc in primul rind firmele care fac export
Scaderea creditarii la nivelul populatiei afecteaza domeniul constructiilor in
special constructii de locuinte
Sunt afectate de asemenea prin fenomene de interdependenta, industria
metalurgica, industria chimica, industria constructoare de masini, industria textila si
transporturile.Desi sunt mai mici exista scaderi semnificative si in industria
alimentara si agricultura
In industria chimica sunt afectate in mod deosebit intreprinderile producatoare de
ingrasaminte chimice, produsele anorganice si industria maselor plastice a lacurilor
si vopselelor
Corespunzator scaderii productiei industriale a scazut si productia in ramurile
energetice
C. Principalele efecte ale crizei pentru populatie
si pe piata muncii
• Inasprirea conditiilor si cresterea costurilor de creditare, coroborate
cu lipsa de lichiditati afecteaza atit populatia cit si agentii economici
• Reducerea activitatii economice genereaza disponibilizari in toate
sectoarele economiei
• Se accentueaza totodata tendinta angajatorilor de a efectua
disponibilizari conjuncturale pentru reducerea cheltuielilor si cresterea
profitului
• Intoarcere unui numar de lucratori care nu mai au de lucru in
strainatate accentuindu-se deficitul pe piata fortei de munca
D. Masuri sociale anticriza propuse de FSLCP
FSLCP a propus o serie de masuri anticriza cu o
aplicabilitate limitata in timp pe o perioada de maxim 12 luni• Scopul masurilor propuse de federatie il constituia limitarea efectelor crizei, pastrarea
locurilor de munca, pastrarea puterii de cumparare, intarirea dialogului social.
• Mentinerea fortei de munca, sustinerea activitatii agentilor economici si limitarea
opririi acestora.
• Crearea unui sistem integrat de sprijinire de catre stat prin masuri fiscale corespunzatoare,
administrative si financiare a activitatii agentilor economici
• Reesalonarea unor debite fata de stat, in functie de urgenta , prioritatea si vechimea acestor
debite
• Modificarea regulamentului privind acordarea ajutoarelor de stat pentru agentii economici cu
capital de stat si privat in concordanta cu modaliatea in care au fost acordate astfel de ajutoare
in alte state membre UE
• Finantarea unor politici agricole prin sustinerea financiara directa si indirecta a fermierilor in
vederea dezvoltarii sectorului agricol si a realizarii unei sigurante alimentare a populatiei
• Stoparea intreruperilor conjuncturale si nejustificate a activitatii agentilor economici si
adoptarea unui act normative care sad ea posibilitatea oricarui lucrator sa conteste oprirea si
disponibilizarea conjuncturala
D. Masuri sociale anticriza propuse de FSLCP
Protectia lucratorilor din economia nationala impotriva concedierilor
• Adoptarea unui act normative privind acordarea somajului tehnic din fondurile de
somaj ale statului cu pastrarea carnetelor de munca la sediul angajatorilor.
• Cresterea duratei de acordare a ajutorului de somaj la 24 de luni
• Majorarea indemnizatiei de somaj la 85% din valoarea salariului mediu pe
economie
• Acordarea unui ajutor nerambursabil pentru persoanele aflate in somaj care incep
activitati proprii in domenii deficitare ale economiei: agricultura, servicii, turism ,
productie manufacturiera
• Obtinerea pentru aceste persoane a unor credite cu dobinzi minime de 5-10 %,
precum si acordarea unor scutiri de plata asupra obligatiilor fiscale pe o perioada de
24 de luni
D. Masuri sociale anticriza propuse de FSLCP
Mentinerea activitatii organizatiilor sindicale pe perioada crizei
• Modificarea Legii Sindicatelor astfel incit sa fie permisa sindicalizarea
somerilor si a pensionarilor
• Posibilitatea inchierii unor contracte de comodat pentru sediile aflate in
administrarea statului , utilizate de Federatiile si Confederatiile sindicale
• Acordarea unor inlesniri la plata TVA pentru bunurile achizitionate de
sindicat in scvopul desfasurarii activitatilor proprii
• Protectia reprezentantilor alesi in organele de conducere colectiva ale
sindicatelor in sensul in care acestia sa nu fie disponibilizati decit in cazul
incetarii definitive a activitatii angajatorului
• Cresterea rolului dialogului social si a parteneriatului social
• Simplificarea formalitatilor legale pentru infiintare unor sindicate sau
inregistrarea unor acte de modificare a statutelor sau componentei organelor
de conducere
D. Masuri sociale anticriza propuse de FSLCP
Realizarea unor masuri de reforma legislative
• Modificarea si armonizarea Legii sindicatelor, Legii
contractelor colective de munca, Legii conflictelor colective
de munca, Legea Inspectiei Muncii, Legea Tribunalelor
Muncii, precum si ratificarea unor conventii internationale
E. Masuri nationale anticriza propuse de
partenerii sociali in care se regasesc si
propunerile FSLCP
• Masuri vizind sprijinirea activitatii intreprinderilor si protejarea productiei
autohtone
• Masuri pentru mentinerea sau crearea de locuri de munca
• Dezvoltarea infrastructurii
• Stimularea si atragerea investitorilor
• Dezvoltarea IMM-urilor si competitivitatii produselor
• Sprijinirea si relansarea agriculturii si dezvoltarii rurale
• Masuri fiscale privind asigurarea surselor de finantare si a dezvoltarii economice
• Dezvoltarea parteneriatului public privat
• Masuri de salarizare, de plata a pensiilor si protectie sociala
• Masuri privind diminuarea cheltuielilor bugetare si de alocare eficienta a fondurilor
• Masuri privind majorarea VENITURILOR BUGETARE
• Masuri privind domeniul bancar
• Masuri de intarire a dialogului social
• Masuri legislative privind imbunatatirea cadrului legal si armonizarea legislatiei
F. CONCLUZII
* Desi au fost purtate discutii pe intreg pachetul practice s-au
concretizat doar masurile privind somajul tehnic, restructurarea
sistemului bugetar, programul prima casa si modificarea codului
fiscal
* Masurile anticriza adoptate in Romania efectiv au fost notate de
CESifo cu 1,3 pe om scara de la 1 la 9, Romania clasindu-se pe
penultimul loc inaintea Letoniei, iar Norvegia cu 7,4 pe primul loc,
aceasta dovedeste ineficienta aplicarii unor masuri anticriza in
Romania