criminologie si penologie
TRANSCRIPT
Universitatea "Spiru Haret" Bucuresti
Facultatea de Drept si Administratie Publica Craiova
Disciplina: Criminologie şi penologie
Anul de studiu: IV
LISTA DE SUBIECTE PENTRU EXAMEN
DISCIPLINA: CRIMINOLOGIE ŞI PENOLOGIE
1. Persoanele private de libertate pe timpul cât se află în penitenciar, au dreptul la
libertatea conştiinţei şi religiei?
a. da, dacă au religia ortodoxăb. nu, nu au acest drept pe durata executării pedepseic. da
2.În timpul executării pedepsei privative de libertate, este garantat dreptul la
informaţie?
a. dab. în limita informaţiilor puse la dispoziţie de administraţia penitenciaruluic. nu au acest drept pe timpul executării pedepsei privative de libertate
3. În penitenciar, se acordă dreptul la petiţionare persoanelor private de libertate?
a. nub. da, numai dacă nu reclamă administraţia penitenciaruluic. da
4. Dreptul la corespondenţă, este asigurat, în timpul executării unei pedepse
privative de libertate ?
a. da, numai dacă corespondează cu familia sab. dac. nu au acest drept decât în situaţii excepţionale
5. Pe timpul executării pedepsei privative de libertate, persoanele lipsite de acest
drept, pot purta convorbiri telefonice cu persoane din exteriorul penitenciarului?
a. da, dacă au cartelă telefonică adusă de familie, sau procurată pe căi legaleb. este imposibil acest lucru deoarece nu sunt telefoane în penitenciarc. da, numai dacă au telefoane mobile asupra lor.
6. Persoanele private de libertate, au dreptul de a primi vizite,? a. da, numai cu membri de familieb. da, numai cu apărătorul alesc. da
7. Pe timpul executării pedepselor privative de libertate, asistenţa medicală este
asigurată acestei categorii de persoane?
a. dab. da, dacă au asigurare de sănătatec.fiecare îşi are grijă de sănătatea sa pe cheltuială proprie
8. Cetăţenii străini care execută pedepse privative de libertate, pot primi asistenţă
diplomatică şi consulară?
a. dab. nuc.numai dacă sunt cetăţeni ai Uniunii Europene
9. În timpul executării unei pedepse privative de libertate, se poate încheia o
căsătorie?
a. nub. dac. numai dacă au consimţământul părinţilor
10. Persoanele private de liberate pot deţine bani asupra lor pentru a face
cumpărături?
a. dab. nuc. da în limita salariului minim pe economie
11. Respectarea normelor de igienă individuală şi colectivă, este la latitudinea
fiecărei persoane private de libertate?
a. da, este un drept al fiecărei persoaneb. nu, nerespectarea acestor reguli constituie abatere disciplinarăc. fiecare face ce vrea cu propria-i igienă
12. Constatarea abaterilor şi aplicarea sancţiunilor disciplinare este la latitudinea
administraţiei locului de detenţie?
a. da, ei sunt cei care conduc şi decid asupra situaţiei fiecărei persoane private de libertateb. nu
c. este o procedură reglementată prin lege
13. În cazul unor abateri colective, comise de persoane private de libertate,
sancţiunile pot fi colective?
a. da, deoarece toţi au participat la comiterea abateriib. nu, sancţiunile nu pot fi decât individualec. sancţiunile se aplică în funcţie de gravitatea abaterii, fie individuală, fie colectivă.
14. Care sunt regimurile în care se pot executa pedepsele privative de liberate?
a. regimul de maximă siguranţăb. regimul moderat de siguranţăc. regimul ameliorat
15. Care sunt regimurile în care se pot executa pedepsele privative de liberate?
a. regimul auburnianb. regimul închisc. semiînchis
16.Care sunt regimurile în care se pot executa pedepsele privative de libertate?
a. regimul impusb. regimul semideschisc. regimul ales
17. Care sunt regimurile în care se pot executa pedepsele privative de liberate?
a. regimul legislativb. regimul de siguranţă excepţionalăc. regimul deschis 18. Ce presupune regimul de maximă siguranţă ?a. ţinerea persoanelor în cătuşe în mod permanentb. ţinerea persoanelor în cătuşe numai pe timpul zileic. realizarea unor condiţii stricte permanente de pază, escortă şi supraveghere 19. Ce presupune regimul de maximă siguranţă?
a. ţinerea persoanelor private de libertate din acest regim în cătuşe numai pe timpul nopţiib. realizarea unei supravegheri continue a acestei categorii de persoane private de libertatec. aplicarea unor dispozitive de imobilizare totală 20. Ce presupune regimul de maximă siguranţă?
a. aplicarea de cămăşi de forţă
b. aplicarea unui tratament dur pe măsura faptelor comisec. cazarea acestei categorii de persoane pe cât posibil în mod individual 21. Persoanele din regimul de maximă siguranţă, beneficiază de toate celelalte
drepturi specifice tuturor persoanelor private de libertate?
a. dab. nuc. este la latitudinea directorului penitenciarului 22. Ce presupune regimul închis aplicat persoanelor private de libertate?
a. aplicarea cămăşii de forţă numai la ieşirea din camerăb. cazarea de regulă în comunc. interzicerea discuţiilor între ei 23. Ce presupune regimul închis aplicat persoanelor private de libertate?
a. li se interzice vizitele cu familiab. au interdicţia de a presta o muncăc. pot presta munca în grupuri mici şi în interiorul penitenciarului 24. Ce presupune regimul închis aplicat persoanelor private de libertate?
a. le este interzis să participe la activităţi socio-educative, fiind periculoşib. participă la activităţi socio-educative în interiorul penitenciaruluic. nu au dreptul la informaţie
25. Ce presupune regimul închis aplicat persoanelor private de libertate?
a. aplicarea unor măsuri de interzicere a apartenenţei la un anumit cult religiosb. aplicarea cămăşii de forţă la scoaterea din camerec. supravegherea şi escortarea la toate activităţile
26. Persoanele din regimul închis, beneficiază de toate celelalte drepturi specifice
tuturor persoanelor private de libertate?
a. dab. nuc. este la latitudinea directorului penitenciarului 27. Ce presupune regimul semideschis aplicat persoanelor private de libertate?
a. sunt cazate pe cât posibil individualb. sunt cazate în dormitoare comunec. sunt cazate în camere izolate
28. Ce presupune regimul semideschis aplicat persoanelor private de libertate? a. se pot deplasa neînsoţiţi prin interiorul penitenciaruluib. se pot deplasa prin interiorul penitenciarului numai escortaţic. se pot deplasa prin interiorul penitenciarului cu aplicarea cămăşii de forţă
29. Ce presupune regimul semideschis aplicat persoanelor private de libertate?
prestează muncă în incinta penitenciarului în spatii ce rămân deschise pe timpul zilei, dar sub
supraveghere;
30. Ce presupune regimul semideschis aplicat persoanelor private de libertate?
desfăşoară activităti socio-educative sub supraveghere în spatii rămase deschise în incinta
penitenciarului pe timpul zilei;
31. Ce presupune regimul semideschis aplicat persoanelor private de libertate?
pot presta munci în afara penitenciarului sub supraveghere.
32. Persoanele din regimul semideschis, beneficiază de toate celelalte drepturi
specifice tuturor persoanelor private de libertate?
da
33. Ce categorii de persoane private de libertate pot beneficia de regimul deschis?
a. orice persoană care nu are antecedente penaleb. persoanele care au comis infracţiuni pentru care legea prevede o pedeapsă de maximum 5 anic. persoanele care au fost condamnate la pedeapsa închisorii de cel mult un an 34. Ce presupune regimul deschis aplicat persoanelor private de libertate?
a. sunt cazate de regulă în spaţii comuneb. sunt cazate împreună cu persoanele din regimul semideschisc.sunt cazate în spaţii individuale
35. Ce presupune regimul deschis aplicat persoanelor private de libertate?
a.:pot presta activităţi productive în afara penitenciarului, fără a fi însoţite
b.:pot presta activităţi în afara penitenciarului numai sub supraveghere
c.:pot fi folosite la muncă dar unde nu se depune efort fizic sporit
36. Ce presupune regimul deschis aplicat persoanelor private de libertate?
a.:se pot deplasa în incinta penitenciarului fără a li se aplica mijloace de imobilizare
b.:se pot deplasa în incinta penitenciarului neînsoţite
c.:se pot deplasa pe unde vor în incinta penitenciarului şi lua legătura cu oricine din penitenciar
37. Ce presupune regimul deschis aplicat persoanelor private de libertate?
a.:pot participa la activităţi socio-educative în afara penitenciarului neînsoţite
b.:pot participa la activităţi socio-educative în afara penitenciarului numai sub supraveghere
c.:pot participa la activităţi socio-educative în afara penitenciarului numai sub escortă
38. Ce presupune regimul deschis aplicat persoanelor private de libertate?
a.:pot participa la activităţi de consiliere psihologică şi asistenţă socială în afara penitenciarului însoţite
b.:pot participa la activităţi de consiliere psihologică şi asistenţă socială în afara penitenciarului neînsoţite
c.:pot participa la activităţi de consiliere psihologică şi asistenţă socială în afara penitenciarului sub escortă
39. Ce presupune regimul deschis aplicat persoanelor private de libertate?
a.:pot participa la activităţi educative, culturale şi terapeutice în afara penitenciarului însoţite
b.:pot participa la activităţi educative, culturale şi terapeutice în afara penitenciarului escortate
c.:pot participa la activităţi educative, culturale şi terapeutice în afara penitenciarului neînsoţite
40.Persoanele private de libertate, beneficiază de regim alimentar specific în cazul
în care suferă de o boală ce impune acest lucru?
a. da, dacă îşi aduce alimentele de acasăb. da, este asigurat de penitenciarc. nu este stipulat în lege
41.În unităţile de penitenciar funcţionează cabinete medicale care să asigure starea
de sănătate a persoanelor private de libertate?
a. dab. da, dar numai în penitenciarele cu regim de maximă siguranţăc. nu, se apelează de regulă la cabinetul medical cel mai apropiat de unitatea de penitenciar.
42. Dreptul la viaţă, este asigurat în unităţile de penitenciare?
a. da, cu excepţia celor condamnaţi la detenţia pe viaţă
b. dac. nu este o obligaţie a administraţiei penitenciare
43. Cum se procedează în cazul unui bolnav care nu poate fi tratat în unităţile
spitaliceşti din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor?
a. i se acordă tratamentul de care dispune penitenciarulb. îşi aduce medicamentaţia de acasăc. este internat într-o unitate din reţeaua Ministerului Sănătăţii sub escortă. 44. Cum se procedează în cazul unui bolnav care nu poate fi tratat în unităţile
spitaliceşti din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor?
45. Persoanele private de libertate, mai pot avea acces la actul de justiţie?
a. dab. nu, a fost deja condamnat, şi nu mai are acest dreptc. da, dar numai cu aprobarea directorului de penitenciar 46. Persoana privată de libertate, are dreptul la un apărător, în cazul în care acesta
are pe rol un proces penal?
a. nub. dac. numai cu încuviinţarea instanţei 47. Corespondenţa unei persoane private de libertate, poate fi deschisă de
personalul penitenciarului?
a. nub. dac. da, în prezenţa persoanei destinatare şi în condiţiile stabilite de lege
48.Există situaţii în care o corespondenţă a unei persoane private de libertate poate
fi reţinută şi deschisă?
a. da, dacă există indicii temeinice cu privire la comiterea unei infracţiunib. nu, ar fi o încălcare a dreptului privind confidenţialitatea corespondenţei, prevăzut în Constituţiec. da, dacă destinatarul nu poate afla acest lucru 49. Întâlnirile dintre o persoană privată de libertate şi apărătorul său, se face în
prezenţa unui reprezentant al penitenciarului?
a. da, legea spune că persoanele private de libertate vor fi supravegheate permanent
b. nuc. da, legea nu permite accesul în penitenciar a persoanelor din afara sistemului. 50. Întâlnirea apărătorului cu persoana privată de libertate se poate face în incinta
penitenciarului numai în timpul orelor de lucru cu publicul a penitenciarului?
a. da, pentru că sunt reguli stricte de accesb. nu, pentru ca apărătorul are acces oricând la clientul săuc. da, pentru că nu mai are cine să asigure supravegherea persoanei private de libertate 51. Libertatea credinţei religioase în timpul executării unei pedepse privative de
libertate, este asigurată?
a. da, dacă persoana este de religie ortodoxăb. nu, pentru că a comis o infracţiune, încălcând astfel canoanele bisericeştic. da
52. Accesul la informaţii de interes public, este permis unei persoane private de
libertate?
a. da, accesul la informaţie nu poate fi îngrăditb. nu, accesul la informaţie este limitat doar la informaţii privind statutul său juridicc. informaţiile de interes public nu privesc persoanele private de libertate 53.Apariţia unor legi care au legătură cu executarea pedepselor privative de
libertate, vor fi făcute cunoscute persoanelor care execută o astfel de pedeapsă?
a. da dar numai în părţile ce îi privescb. nu există nici o obligaţie în acest sensc. da, vor fi aduse la cunoştinţă în integralitatea lor 54. O persoană care execută o pedeapsă privativă de libertate şi nu cunoaşte limba
română sau are deficienţe de înţelegere, va fi încunoştinţată de apariţia unei legi
care o priveşte?
a. numai dacă o priveşte în mod expresb. nu este obligatorie aducerea la cunoştinţăc. da, este obligaţia administraţiei locului de executare a pedepsei 55. În timpul executării unei pedepse privative de libertate, o persoană îşi poate
schimba apartenenţa la o altă religie decât cea declarată iniţial?
a. dab. da, dacă are acceptul preotului
c. nu
56. Personalul penitenciarului, are obligaţii atunci când apar acte normative noi de
larg interes cetăţenesc?
a. nu b. da, este obligat să le aducă la cunoştinţa persoanelor private de libertatec. da, le aduc la cunoştinţă, dar numai celor care solicită acest lucru
57. În timpul executării unei pedepse privative de libertate, o persoană poate urma cursurile şcolii primare?
a. dab. nuc. este la latitudinea directorului locului de executare a pedepsei
58.Cine susţine lecţiile pentru persoanele private de libertate aflate înscrise la
cursurile şcolii primare?
a. cadrele penitenciaruluib. persoane private de libertate calificate ca învăţătorc. cadre didactice din afara sistemului penitenciar, delegate de Inspectoratele Şcolare Judeţene
59. Cine eliberează actele care atestă unei persoane că a absolvit una două sau mai
multe clase ale şcolii în timpul executării unei pedepse privative de liberate?
a. penitenciarul în care urmat cursurileb. penitenciarul din care s-a liberatc. Inspectoratul Şcolar Judeţean din raza teritorială a penitenciarului
60. O persoană privată de libertate, poate urma cursurile unei instituţii de
învăţământ superior? a. dab. nuc. în penitenciare nu se organizează astfel de cursuri
61. Persoanele private de libertate, pot primi vizite de la membri de familie?
a. nub. dac.da dar numai cu aprobarea expresă a directorului locului de deţinere
62. Persoanele private de libertate, pot primi vizite şi din partea altor persoane
decât membri de familie?
a. dab. nuc. numai dacă aceste vizite sunt scurte
63. Întâlnirile persoanei private de libertate cu apărătorul ales, este considerată
„vizită” şi se ia în calcul la numărul acestora lunar?
a. nub. dac. directorul decide când este considerată şi luată în calcul ca „vizită”
64. Întâlnirile persoanei private de libertate cu apărătorul numit din oficiu, este
considerată „vizită” şi se ia în calcul la numărul acestora lunar?
a. nub. dac. directorul decide când este considerată şi luată în calcul ca „vizită”
65. Persoanele private de libertate au dreptul să primească 1.200 de ţigări lunar de
la membri de familie. Minorii, la câte au dreptul?
a. 1.000 de ţigărib. 500 de ţigăric. minorii nu au dreptul să primească ţigări
66.Persoanele private de libertate, femei, pot primi de la familie şi folosi materiale
cosmetice (ruj, şampon, ojă, etc)?
a. nu, este interzis folosirea în penitenciar a acestorab. dac. nu sunt necesare astfel de materiale
67. Persoanele private de libertate, pot deţine sume de bani în cont?
a. dab. nuc. da, dar numai dacă a venit cu banii de acasă la arestare.
68. În cazul realizării unei căsătorii în timpul executării unei pedepse privative de
libertate, cine va oficia evenimentul?
a. directorul penitenciaruluib. directorul cu probleme socio-educative c. oficialităţile locale din raza teritorială a penitenciarului
69. În documentele de încheiere a căsătoriei, la rubrica „locul încheierii
căsătoriei”, ce se va trece?
a. denumirea penitenciaruluib. nu se trece nimicc. denumirea localităţii în a cărei circumscripţie teritorială se află penitenciarul
70. O persoană privată de libertate, este obligată să se supună percheziţiei
efectuate de cadrele administraţiei locului de deţinere?
a. da, dacă acestea au autorizaţia emisă de judecător conform legiib. nu pot fi percheziţionatec. da, ori de câte ori consideră necesar acest lucru administraţia penitenciarului
71.Care sunt sancţiunile disciplinare ce se pot aplica unei persoane privată de
libertate?
a. tăierea dreptului la corespondenţăb. reducerea cantităţii de hranăc. suspendarea dreptului de a primi vizite
72. Care este condiţia esenţială pentru ca o persoană privată de libertate să poată
beneficia de instituţia liberării condiţionate?
a. executarea unei anumite fracţiuni din pedeapsăb. nu se pun condiţii în aceste situaţiic. să facă parte din categoria „băieţilor buni”
73. Ce instanţă pronunţă hotărârea librării condiţionate?
a. judecătoria din circumscripţia teritorială a penitenciaruluib. tribunalul din circumscripţia teritorială a penitenciaruluic. Curtea de Apel din circumscripţia teritorială a penitenciarului
74. Liberarea condiţionată, este obligatorie şi instanţa este obligată să o pronunţe?
a. da, liberarea condiţionată este prevăzută de Codul Penalb. nuc. numai dacă liberarea este propusă de comisia din penitenciar
75. Pentru o persoană liberată condiţionat, când se consideră că a executat pedeapsa pronunţată de instanţă?
a. în momentul liberării condiţionatb. dacă în intervalul de la liberarea condiţionată şi până la împlinirea duratei pedepsei, cel condamnat nu a comis o nouă infracţiunec. în momentul primirii biletului de liberare condiţionatăapsa pronunţată de instanţă?
76. Timpul petrecut în libertate de liberarea condiţionată şi până la împlinirea
duratei pedepsei cum este considerat?
a. timp de revenire după perioada de detenţieb. executare de pedeapsăc. timp de acomodare cu societatea după o perioadă privată de libertate
77. Liberarea condiţionată a unei persoane private de liberate se poate revoca?
a. da
b. nu
c. depinde de timpul rămas din pedeapsă neexecutat
78. Ce stă la baza fracţiei de executat din pedeapsă pentru a putea beneficia de liberare condiţionată?
a. persoana făptuitoruluib. cuantumul pedepsei aplicatec. natura infracţiunii comise
79. Din ce se compune fracţia din pedeapsa executată, în vederea liberării
condiţionate?
a. pedeapsa executată, plus zilele considerate câştigate ca urmare a muncii prestateb. zilele executate efectiv din pedeapsăc. legea nu prevede în mod expres care se iau în calcul
80. O persoană privată de libertate care a avut pe timpul executării pedepsei un
comportament de excepţie, a participat la multiple activităţi de reeducare dar nu a
executat fracţia din pedeapsă, se poate libera condiţionat?
a. da, meritele sale demonstrează ca s-a reeducatb. nuc. depinde de directorul cu reeducarea daca îi face un referat bun
81. Două persoane care au fost condamnate la aceeaşi pedeapsă şi au început
executarea pedepsei în aceeaşi zi, se pot libera condiţionat la date diferite?
a. dab. nuc. depinde de referatul întocmit de biroul reeducare
82. O persoană care a executat fracţia minimă obligatorie în vederea liberării
condiţionate, dar a avut un comportament inadecvat pe timpul executării pedepsei,
se poate libera condiţionat?
a. dab. nuc. numai dacă seful biroului evidenţa muncii prestate îi acordă zile suplimentare
83. Când se poate constata că o persoană privată de libertate este disciplinată?
a. când respectă personalul penitenciaruluib. când respectă regulile de conduită stabilite pentru penitenciarc. când respectă pe ceilalţi colegi din cameră
84. Când se poate constata că o persoană privată de libertate este disciplinată?
a. când respectă regulile de ordine interioarăb. când are o atitudine critică faţă de ceilalţic. când manifestă umilinţă faţă de colegii de cameră
85. Când se poate constata că o persoană privată de libertate este disciplinată?
a. când ajută la curăţenieb. când ajută la servitul mesei şi la spălatul veseleic. când respectă obligaţiile ce-i revin pe timpul executării pedepsei
86. O abatere având aceiaşi gravitate, comisă de persoane diferite în timpul
executării pedepsei se poate sancţiona diferit?
a. nub. dac. depinde de directorul educativ
87. O sancţiune disciplinară primită în timpul executării unei pedepse privative de
libertate, poate avea vreo influenţă asupra persoanei care a comis-o?
a. dab.nuc. depinde ce sancţiune s-a aplicat
88. O sancţiune disciplinară primită în timpul executării unei pedepse privative de
libertate, va avea obligatoriu influenţă asupra liberării condiţionate a persoanei
care a comis-o?
a. nub. depinde de directorul penitenciaruluic. da
89. În cazul în care instanţa de judecată, nu va acorda liberarea condiţionată la
propunerea penitenciarului, ce se întâmplă?
a. nu se va întâmpla nimic, persoana va pleca acasăb. va fixa un nou termen la care va putea să refie pus în discuţia comisieic. persoana în cauză nu mai poate beneficia de liberarea condiţionată
90. Starea de recidivă, poate influenţa liberarea condiţionată?
a. nub. depinde de încadrarea juridică a fapteic. da
91. Cine hotărăşte liberarea condiţionată?
a. comisia din penitenciarb. instanţa de judecatăc. conducerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor
92. În ce bază se făcea aplicarea pedepselor pentru faptele comise, pe teritoriul Daciei dupa cucerirea ei de catre romani ? a.actelor emise de catre domnitori;b.in baza legilor existente la epoca faptelor;c.obiceiurile traditionale impuse de sfatul batranilor coroborate cu normele de drept roman.
93. Ce semnifica “Datina norodului” ?
a.forma nescrisa a legii;b.preocuparile pentru pastrarea obiceiurilor dacice dupa ocupatia romana;c.obiceiurile transmise din generatie in generatie.
94. Ce constituia “Jus Valahicus” ?
a.dreptul dacic, fara nici o influenta din partea popoarelor migratoare;b.legea romaneasca operabila, alcătuită din elemente de drept autohtone peste care s-au suprapus dreptul romano-bizantin si normele popoarelor migratoare;
c.dreptul aplicabil numai populatiei bastinase.
95. Cine a făcut prima atestare scrisa despre locul de executare a pedepselor ?
a.Imparatul Traian, cuceritorul Daciei;b.Printul Nicolae Sutu;c.Istoricul Herodot.
96. Care erau locurile unde executau criminalii pedepsele ?
a.ocnele de sare;b.administraţiile locale;c.clopotniţele mănăstirilor sau bisericilor.
97. Care era caracteristica fundamentala a locurilor de executare a pedepselor de
către cei condamnaţi ?
a. rigurozitate si severitate;b. regimul mai bland raportat la fapta comisac. nu erau organizate in acest scop
98.Care au fost primele legi care vizau si aplicarea unor pedepse pentru anumite
fapte ?
a.“jus valahicus”;b.legea mai blanda aplicata numai majorilor;c.Pravila mica de la Govora si Cartea romanesca de invatatura a pravilelor imparatesti.
99. Cărei ramuri de drept aparţin normele juridice care privesc relatiile sociale ce se
nasc cu ocazia executarii pedepselor ?
a.dreptului penal;b.dreptului executional penal;c.penologiei.
100.Cine reglementează relatiile sociale care se nasc in cadrul executarii unei
pedepse privative de libertate ?
a.dreptul penitenciar sau stiinta penitenciara;b.penologie;c.dreptul penal.
101. Cine alcătuieşte obiectul de studiu al stiintei penitenciare ?
a.obligatiile persoanelor private de libertate;b.libertatea sub supraveghere severa;c.organizarea sistemului penitenciar si regimul de viata al condamnatilor la executarea unei pedepse privative de libertate.
102. Precizati unde este definită pedeapsa ca o masura de constrangere aplicata in sco pul reeducarii si a prevenirii de infractiuni?
a.in Codul de procedura penala;b.in Codul deontologic al condamnatului;c.in Codul penal.
103. Ce nu trebuie sa cauzeze pedeapsa, indiferent de natura sa ?
a.fapte mai grave decat cele pentru care a fost aplicata;b.suferinte fizice de nici un fel si injosirea condamnatului;c.sugestia pentru un comportament infractional.
104.În ce constă scopul principal al pedepsei ?
a.extragerea persoanei condamnate din mediul nociv;b.reeducarea in vederea resocializarii faptuitorului;c.pedepsirea fizica sau psihica a celor care incalca legea.
105. Precizati care dintre domnitorii enumerati a interzis functionarea inchisorilor in
case particulare?
a.Mavrocordat;b.Vlad Tepes;c.Stefan Tomsa.
106. Care este cea mai veche manastire cunoscuta ca inchisoare ?
a.Cernica;b.manastirile zidite de Stefan cel Mare;c.manastirea Snagov.
107. Cine a hotarat ca infractorii inchisi pentru datorii mici sa fie obligati sa lucreze
pentru a plati despagubirile ?
a.Vlad Tepes;b.Mihail Sutu;c.Alexandru Moruzzi.
108. Care dintre domnitorii de mai jos solicita raport saptamanal despre cei
incarcerati si despre faptele ce le-au savarsit ? a.Mihail Sutu;b.Stefan Tomsa;c.Alexandru Mavrocordat.
109.Cine a avut iniţiativa realizării închisorilor celulare ?
a.statul;b.condamnatii;c.Papa Clement al XI-lea.
110. În ce condiţii persoanele private de libertate pot deţine bani în moneda
naţională sau valută ?
a. in conturi a caror evidenta se tine centralizat de catre administratia locului de detentie.
b. asupra lor;
c. de catre persoanele care le asigura supravegherea;
111. Ce presupune probaţiunea ?
a. administrarea probelor de catre instanta de judecata:b. instructia penala a unui caz reclamat:c. o alternativa la executarea pedepsei cu închisoarea.
112. Care au fost primele ţări care au folosit probaţiunea, în a doua jumătate a
secolului al XIX-lea ?
a. Statele Unite ale Americii si Marea Britanie;
b. Tarile Scandinave;
c. Belgia si Olanda.
113.De când datează consacrarea probatiunii în legislaţia SUA?
a. 1780;
b. 1878.
c. 1920;
114. Când a fost atestată probaţiunea ca instituţie in Marea Britanie ?
a. in anul 1878;
b. in jurul anului 1876;
c. in anul 1917.
115. Cine asigura probaţiunea în Marea Britanie?
a. politisti;
b. functionari din societatea civila;
c. misionarii religiosi.
116. Ce a constituit esenţa probaţiunii?
a. incredintarea de catre instanta la solicitarea unor persoane unor infractori pe care ii conditionau de a renunta la unele deprinderi nocive si de a locui in locuri unde pot fi in permanenta supravegheati;
b. incredintarea tuturor infractorilor;
c. executarea pedepsei intr-un regim flexibil.
117. Unde a apărut libertatea supravegheata ca modalitate a probaţiunii?
a. SUA;
b. Marea Britanie;
c. Franta.
118. Cine a promulgat prima lege privind probaţiunea infractorilor primari ?
a. Camera Lorzilor.
b. Parlamentul francez;
c. Senatul SUA;
119.Care au fost elementele de noutate în domeniul probatiunii engleze aduse de
legea din 1907 in comparatie cu cea din 1887 ?
a. nu exista;
b. remunerarea agentilor de probatiune si extinderea efectelor probatiunii pentru infractorii majori si cei minori, acoperind toate infractiunile cu exceptia omorului si a tradarii;
c. se referea numai la infractiunile comise de membrii familiei regale.
120.Cine a introdus perioada de probatiune de un an de zile ?
a. Franta;
b. Marea Britanie;
c. SUA.
121.Ce act normativ reglementează probatiunea din Romania?
a. codul penal si codul de procedura penala;
b. Ordonanta Guvernului nr. 92/2000 cu completarile ulterioare.
c. legea privind executarea pedepselor;
122.Cine se ocupă de activitatea de probaţiune in Romania ?
a. administratiile locale;
b. organele de politie comunitara si cele ale jandarmeriei.
c. serviciile de reintegrare sociala a infractorilor si supraveghere a sanctiunilor neprivative de libertate;
123. Persoanele condamnate la detenţie pe viaţă, mai au vreo şansă să fie libeate conditionat?
în mod excepŃional, numai după ce a executat efectiv douăzeci de ani din pedeapsă, dacă este stăruitor în muncă, disciplinat şi dă dovezi temeinice de îndreptare, tinându-se seama şi de antecedentele sale penale
124. Liberarea condiţionată din executarea unei pedepse privative de libertate este
obligatorie?
nu
125. Judecătorul delegat de la un penitenciar, poate condamna o
126. De când au început studiile stiintifice despre criminalitate ca fenomen
social?
a. din cele mai vechi timpurib. odata cu aparitia religieic. incepand cu sec. al XVII-lea
127.Cum era considerată comiterea unei infracţiuni ?
a. manifestare diabolica, expresie a pacatuluib. o fapta reprobabilac. ceva ce tinea de obiceiurile locului unde de savarsesc
128.Cum era apreciată o pedeapsă aplicată uniu făptuitor?
a. sanctiune pentru fapta comisab. retributie pentru raul facut ori ca ispasire a pacatului savarsitc. forma de prevenire pentru cei predispusi
129. Ce a constituit modelul de inspiratie a pedepselor ?
a. Codul lui Hammurabib. Legea talionuluic. Legea celor XII table
130.Cum se aplicau pedepsele în antichitate ?
a. diferentiat in functie de pozitia sociala a faptuitorului sau victimeib. fara nicio diferentierec. de catre persoane anume desemnate
131.Ce fel de pedepse se aplicau demnitarilor în perioada antică ?
a. aceleasi ca si pentru persoanele nedeterminateb. mai blande pentru delicte minore si mai aspre pentru delicte gravec. influentate de demnitatea pe care o ocupa faptuitorul
132. Unde au apărut primele preocupari pentru legiferare si pentru cunoasterea Legii?
a. Imperiul Romanb. Egiptc. Grecia Antica (incepand cu secolul VII i.e.n.)
133. Care dintre legiutorii de mai jos au ramas in istorie pentru asprimea legilor
elaborate ?
a. Solonb. Aristotelc. Drakon
134. Cui aparţine asertiunea conform careia : “pedeapsa constituie sanctiunea
pentru fapta comisa si trebuie orientata catre un scop care sa constituie temeiul juridic
al aplicarii” ?
a. Drakonb. Socratec. Platon
135. Ce gânditor antic a identificat pentru prima oară rolul preventiv al
pedepsei ?
a. Platonb. Aristotelc. Seneca
136. Cine a abordat problema criminalitatii in operele literare ale antichitatii ?
a. Montesquienb. Homerc. Thomas Morus
137. Care dintre lucrarile de mai jos au influentat in mod decisiv criminologia?
a. Poemele Homericeb. Despre infractiuni si pedespec. Despre spiritul legilor
138. Cine este autorul celebrei lucrari cu impact asupra criminologiei “Despre
infractiuni si pedepse” ?
a. Cesare Beccariab. Thomas Morusc. Raffaele Garofalo
139. Caruia dintre autorii de mai jos apartine aserţiunea : “triumful dreptului
natural conform caruia toti oamenii sa fie egali in fata legii si sa aiba aceleasi drepturi
si obligatii” ?
a. Solonb. Beccariac. Aristotel
140. Carui criminolog apartine opera “Omul delincvent” , lucrare importantă în
dezvoltarea criminologiei ca ştiinţă?
a. Enrico Ferrib. Cesare Lombrosoc. Lacassagne
141. Care a fost teze principală elaborată de Lombroso ?
a. infractorul este o persoana predestinata sa comita delicte datorita unor stigmate fizice si psihice inascuteb. infractorul comite crima pentru rezolvarea unor probleme personalec. infractorul comite delictul fiindca pedeapsa este mai mica decat folosul obtinut
142. Cine este cunoscut ca fiind parintele criminologiei antropologice ?
a. Beccariab. Lacassagnec. Lombroso
143. Cine a analizat pentru prima oară rolul factorilor sociali in determinarea
criminalitatii ?
a. Lombrosob. Enrico Ferric. Beccaria
144. Cine este cunoscut ca fiind întemeietorul criminologiei sociale ?
a. Raffaele Garofalob. Enrico Ferric. Jeremy Bentham
145. Cărui cercetător criminolog i se recunoaşte paternitatea criminologiei ca
denumire ?
a. J. Benthamb. Enrico Ferric. R. Garofalo
146. Ce criminologi sustin ca factorii preponderent biologici determina
criminalitatea ?
a. cei din scoala germanab. cei din scoala italianac. cei din scoala franceza
147. Cine a elaborat teoria potrivit careia raspunderea pentru savarsirea faptelor
antisociale revine societatii ?
a. A. Lacassagneb. G. Tarde
c. R. Garofalo
148. Ce categorii de factori sunt consideraţi de criminologii francezi determină
criminalitatea ?
a. factorii ce tin de individb. factorii preponderent socialic. niciuna din categoriile mentionate
149. Cine a influenţat antropologia criminala ?
a. cercetarile desfasurate in acest domeniu, incepand cu Lombroso s.a.b. personalitatea stiintifica a unor medici sau sociologic. studiile care s-au efectuat pe diverse categorii de infractori si infractiun
150. Sub ce denumire s-au desfăşurat primele manifestari stiintifice
desfasurate la inceputurile criminologiei ?
a. intalniri de lucru pentru analiza si clarificarea delincventeib. domenii conexe criminologieic. antropologie criminologica
151. Care este considerat momentul ce internationalizeaza cercetarile
criminologie, dandu-le un nou avant ?
a. cele doua conflagratii mondialeb. infiintarea Societatii Internationale de Criminologie in 1934c. congresele tinute pana atunci
152. Unde se află sediul Societatii Internationale de Criminologie ?
a. Londrab. New Yorkc. Paris
153. Care este principalul obiectiv al Institutului European Pentru Controlul si
Prevenirea Criminalitatii ?
a. o coordonare mai buna a preocuparilor specialistilorb. schimbul de informatii intre tarile europene in vederea prevenirii si combaterii criminalitatii
c. infractiunile transfrontaliere
154. Unde îşi are sediul, Institutul European Pentru Controlul si Prevenirea
Criminalitatii ?
a. Genevab. Helsinkic. Roma
155. Cum se intitulează revista Societatii Internationale de Criminologie ?
a. Annales Internationales de Criminologieb. Archives de l`antropologie criminelle et des sciens penalesc. Revue de droit penal et de criminologie
156. De când au început să se desfăşoare studiile stiintifice despre criminalitate
ca fenomen social ?
a. din cele mai vechi timpurib. odata cu aparitia religieic. incepand cu sec. al XVII-lea
157. Cum era apreciată în antichitate pedeapsa pentru crima?
a. sanctiune pentru fapta comisab. retributie pentru raul facut ori ca ispasire a pacatului savarsitc. forma de prevenire pentru cei predispusi
158. Cine a reprezentat modelul de inspiratie a aplicării pedepselor ?
a. Codul lui Hammurabib. Legea talionuluic. Legea celor XII table
159. Unde au apărut primele preocupari pentru legiferare si pentru cunoasterea
legii ?
a. Imperiul Romanb. Egiptc. Grecia Antica (incepand cu secolul VII i.e.n.)
160. Ce gânditor antic a identificat rolul preventiv al pedepsei ?
a. Platonb. Aristotelc. Seneca
161. Care dintre lucrarile de mai jos au influentat in mod decisiv criminologia?
a. Poemele Homericeb. Despre infractiuni si pedespec. Despre spiritul legilor
162. Cine este autorul lucrarii “Despre infractiuni si pedepse” ?
a. Cesare Beccariab. Thomas Morusc. Raffaele Garofalo
163. Carui criminolog apartine opera “Omul delincvent” ?
15. Carui criminolog apartine opera "Omul delincvent":a. Enrico Ferrib. Cesare Lombrosoc. Lacassagne
164. Cine a analizat rolul factorilor sociali in determinarea criminalitatii ?
a. Lombrosob. Enrico Ferric. Beccaria
165. Ce categorie de criminologi sustine ca factorii preponderent biologici
determina criminalitatea ?
a. cei din scoala germanab. cei din scoala italianac. cei din scoala franceza
166. Ce a influenţat semnificativ antropologia criminala ?
a. cercetarile desfasurate in acest domeniu, incepand cu Lombroso s.a.b. personalitatea stiintifica a unor medici sau sociologic. studiile care s-au efectuat pe diverse categorii de infractori si infractiuni
167. Cum este apreciată a fi observarea, ca metoda de cercetare in criminologie ?
a. una dintre metodele de baza care surprinde frecventa, starea naturala a fenomenelor, conexiunile si conditionarile factorialeb. metoda obisnuita, imprumutata din alte stiintec. metoda care a fost adoptata la specificul criminologiei
168. Ce presupune observarea empirica ?
a. este la indemana oricuib. are caracter subiectiv si se fundamenteaza pe aspecte spectaculoasec. nu depaseste nivelul de cultura al persoanei care observa
169. Ce presupune observarea stiintifica ?
a. contemplarea intentionata a realitatii fiind orientata catre un scop determinatb. efectuarea de catre personal calificatc. o logistica adecvata
170. În ce constă experimentul in criminologie?
a. efectuarea in laboratorb. poate fi manipulat, intrucat este provocatc. ofera posibilitatea cercetatorului sa descifreze coexiunile intre diferite fenomene si legaturile de cauzalitate dintre ele
171. De ce este condiţionata realizarea scopului propus de experimentator ?
a. lucrul in echipa sau lucrul individualb. respectarea unor reguli general valabile pentru orice experimentc. respectarea unor considerente de ordin moral, etic si juridic
172. Care este scopul principal al metodei clinice?
a. investigarea individului in complexitatea sa in vederea stabilirii unui diagnostic si prescrierii unui tratamentb. cercetarea fenomenului infractionalc. stabilirea cauzelor care au favorizat comiterea infractiunii
173. În ce constă deosebirea dintre metoda clinica si celelalte metode ?
a.tehnicile folosite pentru realizarea scopului propusb. locul unde sunt efectuatec. punctul de plecare (anamneza sau studiul de caz)
174. Ce criminolog considera ca notiunea de tratament imbraca in criminologia
clinica cel putin doua acceptiuni ?
a. C. Lombrosob. J. Pinatelc. E. Ferri
175. Ce presupune metoda tipologica ?
a. stabilirea tipurilor de infractiunib. determinarea tipului de tratamentc. cunoasterea fenomenului criminal, de la general la individual
176. Reprezentanţii cărei şcoli criminologice au realizat primele tipologii
criminale?
a. reprezentantii scolii italieneb. reprezentantii scolii germanec. reprezentantii scolii franceze
177. Care criminolog are meritul de a fi făcut o clasificare bazată pe opt tipuri de cri minali ?
a. C. Lombrosob. J. Pinatelc. Seeling
178. Ce presupune metoda comparativa ?
a. studiaza cifrele reprezentand criminalitatea legala si cea aparentab. cel putin doua grupuri (criminali si non-criminali) pe care le studiaza pentru a stabili asemanarile si deosebirilec. stabilirea cifrei negre a criminalitatii
179. Ce au la bază metodele de predictie ?
a. un principiu comun - ipoteza unui anumit numar de factori care fac posibila aparitia conduitei delincvente
b. probabilitatea producerii unor anumite fapte penalec. posibila aparitie a recidivei
180. Ce presupune observarea, ca tehnica de cercetare in criminologie ?
a. perceperea subiectiva a fenomenului criminalitatiib. urmarirea indeaproape a efectelor masurilor profilacticec. urmarirea, surprinderea si examinarea manifestarilor sau atitudinilor comportamentale ale unor grupuri sau subiecti infractori aflati in detentie sau libertate
181. Ce reprezintă observarea ca tehnică de cercetare criminologică ?
a. tehnica fundamentala de percepere si interpretare a fenomenului infractionalb. o forma de reprezentare a unor comportamente deviantec. o posibilitate de a lua contact cu imprefectiunile legislatiei unei tari
182. De câte feluri poate fi observarea ca tehnică de cercetare criminologică în
raport cu telurile urmarite ?
a. empiricab. stiintificac. sistematizata sau nesistematizata
183. Dupa modul in care observatorul percepe problema in realitate, de câte
feluri poate fi observarea ca tehnică de cercetare criminologică ?
a. directa sau indirectab. interna (participativa)c. externa (din afara grupului observat)
184. In ce situatii, observarea, ca tehnică de cercetare criminologică dobandeste
caracter sistemic ?
a. cand este realizata de echipe complexeb. cand se fac cercetari de diagnostic ce privesc aspecte semnificative intr-un context datc. cand cercetarile privesc fapte de mare violenta
185. Ce releva, teoria lui A. Normandeau despre observatorul anonim, în
tehnica de cercetare criminologică ?
a. posibilitatea de a patrunde profund in intimitatea grupului studiat si limitarea in privinta miscarii si a intrebarilor
b. imposibilitatea acceptarii de catre grupul studiatc. rolul factorului creativ
186. Ce are specific observarea ca tehnică de cercetare criminologică, pentru
grupurile studiate ce se află in penitenciar?
a. mediul inchis schimba trasaturile comportamentale ale individuluib. subiectii nu accepta dialogul cu persoane necunoscutec. abilitatea sau deprinderea de a crea puntea de dialog intre obsevator si grupul studiat
187. Care este motivul pentru care este utilizat chestionarul in cercetarile
criminologice ?
a. poate fi folosit pentru un numar mare de subiecti cu o structura eterogena, aflati pe arii geograficeb. usurinta in administrarec. nu presupune contactul nemijlocit intre cercetator si delincvent
188.Care dintre tipurile de chestionare studiaza factori de natura subiectiva ?
a. chestionarul factualb. chestionarul de opiniec. chestionarul cu intrebari precodificate
189.Cine a elaborat conceptul “ Planul in cinci dimensiuni de alcatuire a
chestionarelor” ?
a. Seelingb. R. M. Stanoiuc. G. Gallup
190. Ce asigură reusita chestionarului, în cerecetarea criminologică ?
a. conditiile grafice in care este tiparitb. forma, marimea si continutul acestuiac. modul in care este administrat
191. Care este principala cale de obtinere a rezultatelor scanate prin folosirea
chestionarului ?
a. momentul in care este administratb. formularea si succesiunea intrebarilorc. nivelul de abstractie al intrebarilor
192. Ce condiţie trebuie avută în vedere Intrebarea esentiala, conditii:
a. sa fie plasata intre alte intrebari, iar intre alternativele de raspuns varianta corecta de raspuns sa nu fie nici prima nici ultimab. sa fie sugestivac. sa contina o parte din raspuns
193. Care din întrebarile aflate in structura chestionarului il pun in tema cu
aspectul cercetat ?
a. intrebarile filtrub. intrebarile bifurcatec. intrebarile introductive
194. Care este rolul intrebarilor filtru?
a. selecteaza subiectii, oprindu-i sa treaca la intrebarea urmatoareb. separa raspunsurile pozitive de cele negative si permit subiectilor ramasi sa treaca la urmatoarele intrebaric. de a analiza si separa raspunsurile in functie de structura persoanei chestionate
195 Care este rolul întrebarilor de control ?
a. determina subiectul sa treaca mai usor la intrebarile urmatoareb. separa raspunsurile pozitive de cele negativec. verifica sinceritatea subiectului chestionat
196. Cum este definit interviul în cercetarea criminologică ?
a. metoda de cercetare specifica numai criminologieib. tehnica de cercetare fundamentala ce permite culegerea de date privitoare la un anumit aspectc. o proba orala sau scrisa care solicita subiectii sa rezolve probleme inedite
197. Ce conditii trebuie sa indeplineasca intrebarile din chestionar în cercetarea
criminologică ?
a. sa fie clare, concise, ordonate, cronologic sau psihologic si nesugestiveb. sa solicite subiectul la narari corespunzatoare
c. sa permita subiectului formularea de ipoteze plauzibile
198. Ce presupune, in principal, în cercetarea criminologică , interviul ?
a. o legatura de amicitie si respect pentru subiectul intervievatb. o cooperare nonverbalac. o relatie pasagera interpersonala
199. Cum poate fi apreciat interviul, dupa gradul de formalism ?
a. de mica intindereb. de dificultate mediec. formal si flexibil
200. În ce constă specificul interviului formal ?
a. lasa libertate cercetatorului sa improvizezeb. obliga cercetatorul sa parcurga intrebarile stabilite anteriorc. ascultarea raspunsurilor care nu se refera la obiectul temei cercetate
201. Care este esenta interviului neformal ?
a. ordonarea cronologica a intrebarilor, potrivit dificultatii lorb. momentul cand intervine cercetatorul in discutia cu delincventulc. crearea climatului corespunzator confesarii subiectului
202. În ce constă diferenta dintre interviul conversatie si interviurile formal si
neformal ?
a. raspunsurile pe care le primeste cercetatorulb. tema aleasa pentru conversatiec. rolul mult mai activ al cercetatorului care trebuie sa fie moderator, un iscusit
203. Care este substanta interviului conversatie ?
204. Ce lipseste interviului ghidat fata de interviul formal ?
a. supleteab. intrebarile afectogenec. rigiditate
205. Cine conferă substanta interviului ghidat ?
a. calitatile creative ale anchetatoruluib. tema prestabilita si intrebarile formulate pentru lamurirea eic. posibilitatile de comunicare ale anchetatorului
206. Cum este considerat interviul clinic ?
a. o categorie aparte, folosit in psihiatrie pentru a cunoaste trecutul subiectului dupa declaratiile saleb. inofensivc. uneori sensibil si greu de realizat datorita starii subiectului
207. Care este criteriul care face distinctia intre interviul direct si indirect ?
a. apropierea operatorului fata de subiectul intervievatb. neutralitatea operatoruluic. felul in care intra in posesia datelor si in care acestea se interpreteaza
208. Care este criteriul care clasifica interviurile in sensibile, neutre si severe?
a. relatia care se stabileste intre operator si subiectul intervievatb. felul intrebarilor folositec. conduita operatorului in timpul interviului
209. Care dintre interviurile enumerate nu este recomandat in cercetarile
criminologice ?
a. cel severb. cel indirectc. cel clinic
210. Care este rolul analizei de continut ?
a. stabili fenomenul infractional in componentele majoreb. aplica metode si procedee standardizate ce vizeaza determinarea unitatilor de masura, alegerea categoriilor specifice de verficare si cuantificare a rezultatelorc. oferi o plaja consistenta de repere asupra criminalitatii reale
211. Care sunt caracteristicile generale ale testului ?
a. il fac pe subiect sa aiba o anumita reactieb. stabileste aptitudinile sau deprinderile infractionalec. rezolvarea unor sarcini identice de catre toti subiectii examinati in scopul aprecierii succesului
sau esecului ori notarii numerice a reusitei
212. Care sunt cele mai utilizate teste in cercetarile criminologice ?
a. testele de reusitab. testele de personalitate si de eficientac. testele proietive