criminalistica.[conspecte.md]

Click here to load reader

Post on 23-Jun-2015

1.843 views

Category:

Law

5 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Criminalistică

TRANSCRIPT

  • 1. Universitatea Alexandru I. Cuza IasiFacultatea de DreptCRIMINALISTICLect. univ. dr. Daniel ATASIEI- SUPORT CURS -Anul IV si ANUL VSemestrul II2009Cuvnt introductiv

2. Materia criminalisticii ocup un loc nsemnat n formareaprofesional a corpului de juristi, indiferent de modalitatea n careabsolvenii studiilor juridice si vor desfsura profesia (ca judectori,procurori, avocai, notari, consilieri juridici, executori judectoresti s.a.).Desi, la o prim vedere, noiunile de criminalistic par a ficircumscrise, alturi de celelalte materii penale (Dreptul penal, Dreptulprocesual Penal, Criminologia) scopului de soluionare a cauzelor penale,n realitate informaiile oferite de stiina criminalisticii se pot dovedi utilen toate ramurile dreptului. De pild, dac am fi s ne raportm la aspectelelegate de verificarea autenticitii nscrisurilor, a stabilirii vechimiiacestora, constatm c nu exist materie juridic n care actele scrise s nujoace un rol foarte important, n care stabilirea drepturilor si obligaiilorsubiecilor de drept s nu fie condiionate de verificarea regularitii unornscrisuri.n egal msur, prin utilizarea de ctre Criminalistic a unorcunostine din cele mai diverse stiine pornind de la stiinele juridice,ajungnd la cele nejuridice - att stiine tehnice (fizic, chimie, matematics.a.) dar si umaniste (filosofie, psihologie, logic), aprofundarea disciplineicontribuie la mbogirea unei culturi generale indispensabile unui bunjurist.2Lect.univ.dr. Daniel AtasieiIasi, februarie 2008 3. 3 4. CUPRINSTema 1 : Noiuni generale despre criminalistic / 5Tema 2 : Identificarea criminalistic / 8Tema 3 : Fotografia judiciar / 11TEHNICA CRIMINALISTICSTUDIUL URMELORTema 4 : Cercetarea criminalistic a urmelor (traseologia) / 144.1. Noiuni de Traseologie. Clasificarea urmelor / 144.2 Urmele formate de contactul obiectelor cu diferite pri alecorpului uman / 164.2.1 urmele de mini / 164.2.2 urmele de picioare / 194.2.3 urmele de buze si de dini / 214.3 Urmele instrumentelor de spargere / 224.4 Urmele mijloacelor de transport / 244.5 Urmele de incendii si explozii / 274.6 Urmele biologice de natur uman / 284.6.1 urmele de natur piloas / 294.6.2 urmele de snge / 294.6.3 urmele de saliv / 304.6.4 urmele de sperm / 314.6.5 urmele de urin / 314.7 Urmele olfactive / 31Tema 5 : Balistica judiciar / 325.1 Noiune. Clasificri / 325.2. Muniiile armelor de foc / 335.3. Cercetarea urmelor produse de folosirea armelor de foc / 345.3.1 Urmele produse de armele cu eav ghintuit / 34a) urmele formate pe arm / 34b) urmele formate pe muniie / 35c) urmele formate pe corpul victimei / 355.3.2 Urmele produse de armele cu eav lis / 37 5. a) urmele formate pe arm / 37b) urmele formate pe muniie / 37c) urmele formate pe corpul victimei / 385.4 Expertiza balistic judiciar / 38Tema 6: Cercetarea criminalistic a nscrisurilor / 396.1. Consideraii de ordin general / 396.2. Reguli privind ridicarea nscrisurilor de la faa locului / 396.3 Cercetarea materialului suport si a cernelurilor / 406.4 Stabilirea falsului material n acte / 416.5 Cercetarea criminalistic a actelor dactilografiate / 42Tema 7: Identificarea criminalistic a persoanelor si cadavrelor / 43TACTICA CRIMINALISTICTema 8: Organizarea activitii de anchet penal / 44Tema 9: Tactica efecturii cercetrii la faa locului / 48Tema 10: Tactica ascultrii martorului / 52Tema 11: Tactica ascultrii persoanei vtmate / 56Tema 12: Tactica ascultrii nvinuitului / inculpatului / 57Tema 13: Tactica efecturii confruntrii / 61Tema 14: Tactica efecturii prezentrii pentru recunoastere / 63Tema 15: Tactica efecturii reconstituirii / 65Tema 16: Tactica efecturii percheziiei / 66METODOLOGIE CRIMINALISTICTema 17: Cercetarea criminalistic a faptelor cauzatoare de moarteviolent / 70Tema 18: Cercetarea criminalistic a accidentelor de trafic rutier / 724 6. Tema 1: Noiuni generale despre criminalistic1.1 Definiie. ObiectCriminalistica este definit ca stiina care elaboreaz si foloseste unansamblu de cunostine despre metodele, mijloacele tehnice si procedeele tacticedestinate descoperirii, cercetrii infraciunilor, identificrii persoanelor implicaten svrsirea lor si prevenirii faptelor antisociale.Obiectul de studiu al criminalisticii reiese cu claritate din definiie,anume studiul mijloacelor tehnice si metodelor tactice de investigare a faptelorprevzute de legea penal.Din punct de vedere strict didactic, Criminalistica este mprit ntrei mari pri, fiecare cu specificul su, anume:a) Tehnica criminalistic;b) Tactica criminalistic;c) Metodologia (metodica) criminalisticTactica si tehnica criminalistic ar putea fi considerat ca o partegeneral a criminalisticii, n vreme ce metodica, aplicnd reguli tehnice si tacticela investigarea diverselor categorii de infraciuni, ar putea reprezenta o partespecial a materiei.Tehnica criminalistic, dup cum arat si numele, studiazmijloacele tehnice folosite de organele judiciare n cutarea, descoperirea,relevarea, fixarea si ridicarea urmelor, n analiza si interpretarea acestora la faalocului sau n laborator.Tactica criminalistic reprezint un ansamblu de reguli, de metodetactice utilizate de organele judiciare n efectuarea unor acte procedurale n vedereaobinerii maximului de rezultate n limitele legii din efectuarea acestora. Astfelexist reguli tactice pentru ascultarea persoanelor participante n procesul penal(persoana vtmat, nvinuitul / inculpatul, martorul), dar, n egal msur, pentruefectuarea altor acte procesual penale: prezentarea pentru recunoastere,confruntarea, cercetarea la faa locului, percheziia, reconstituirea s.a.Metodologia criminalistic si propune ca, pe baza mijloacelortehnice si a regulilor tactice generale, s surprind specificul investigriidiferitelor tipuri de infraciuni contribuind la specializarea organelor de cercetarepenal n soluionarea anumitor categorii de fapte. Astfel, exist o metodologie ainvestigrii accidentelor de trafic rutier, exist o metodologie a investigriifaptelor cauzatoare de moarte violent, a accidentelor de munc, a infraciunilor laregimul bancar, vamal s.a.n activitatea de cercetare criminalistic intervin nu doar organele decercetare penal (n nelesul strict al art. 201 C.proc.pen., fie c sunt organelepoliiei judiciare, fie organe speciale de cercetare) si procurorul, ci si experii5 7. criminalisti (nu sunt subordonai nici procurorului, nici organului de poliie, ciformeaz un corp independent n subordinea Ministerului Justiiei).1.2 Legtura criminalisticii cu alte stiineStiina criminalisticii are strnse legturi att cu stiinele juridice(penale) ct si cu cele nejuridice, fie c vorbim de stiine exacte (matematic,fizic, chimie s.a.) ori de stiine umaniste (psihologie, logic s.a.). Precizareaacestor legturi are rolul de a sublinia caracterul interdisciplinar al stiineiinvestigrii infraciunilor si de a sublinia faptul c investigatorul penal trebuie sdispun de un serios bagaj de cunostine din cele mai diverse domenii pentru aputea lupta, de la egal la egal, cu infractorii.De ce trebuie organul judiciar s cunoasc elemente de drept penal?Criminalistica ajut la descoperirea si investigarea faptelor prevzute de legeapenal, n susinerea vinoviei sau nevinoviei celor cercetai, n producereaelementelor de prob necesare tragerii la rspundere penal. Condiiile n carepersoana rspunde penal, elementele constitutive ale infraciunilor necesar fidovedite pentru sancionarea infractorilor sunt prevzute de dreptul penal.De ce trebuie organul judiciar s cunoasc elemente de drept6procesual penal?Obinerea datelor, informaiilor, a elementelor probatorii din analizaurmelor ridicate de la faa locului este o sarcin a criminalistului, ns toateacestea trebuiesc realizate n formele prevzute de legea procesual penal, curespectarea unor drepturi si garanii procedurale n absena crora acestea nu pot fiprezentate sau avute n vedere ca prob n procesul penal. De asemenea,ascultarea persoanelor participante n procesul penal si efectuarea actelorprocesuale prevzute n Codul de procedur penal trebuie efectuate dup nistereguli tactice bine stabilite, dar n egal msur ele trebuie s se fac n formeleprevzute de lege pentru a fi valide, pentru a avea for probant, n caz contrarmunca asidu a organul judiciar putnd fi n zadar.De ce trebuie organul judiciar s cunoasc elemente de criminologie?Ca stiin penal, criminologia contribuie la studiul crimei sicriminalului pentru a determina cauzalitatea acestora, pentru a determinacondiiile favorizante ale comportamentului infracional si dinamica acestuia nscopul preveniri svrsirii infraciunilor, n scopul adoptrii celor mai bune soluiipentru limitarea comportamentului antisocial. Criminalistica are acelasi el alprevenirii infraciunilor, deosebirea dintre ele fiind aceea c, n vreme cecriminologia analizeaz dinamica fenomenului infracional prin prisma cauzelorpenale soluionate deja (inclusiv cu ajutorul criminalistilor), organul judiciarsoluioneaz cazuri concrete sprijinindu-se si de concluziile generale alecriminologilor (de exemplu, n profilarea unui anume tip de infractor vrst 8. probabil, motivaie posibil s.a. pornind de la mprejurrile comiterii faptelor,sau n elaborarea diferitelor versiuni de anchet penal).De ce trebuie organul judiciar s cunoasc elemente de medicin7legal?Indiscutabil, criminalistica si medicina legal sunt de nedesprit ninvestigarea anumitor infraciuni, n special cele referitoare la dreptul la via, laintegritate corporal si sntate al persoanei, a infraciunilor referitoare la viaasexual. Medicul legist are o contribuie major, uneori indispensabil, nstabilirea mprejurrilor de comitere a acestor infraciuni. Totodat ns organuljudiciar este cel ce conduce cercetarea penal si cunoasterea elementelor demedicin legal este de natur a eficientizeze munca sa de pild, cunoscnd cepoate solicita de la medicul legist , la ce ntrebri poate acesta s rspund nlegtur cu cauza penal si care sunt limitrile la care acesta este supus.De ce trebuie organul judiciar s cunoasc elemente de psihologiejudiciar?Psihologia judiciar joac un rol deosebit de important n special naplicarea regulilor de tactic criminalistic. Cunoasterea personalitii umane, areaciilor voluntare sau involuntare ale acestuia, urmrirea comportamentuluipersoanei si a unor detalii aparent insignifiante (poziia minii, a picioarelor,vocea, privirea s.a.) n cursul efecturii unor acte (audieri, percheziii, confruntris.a.) poate da anchetatorului detalii foarte importante despre sinceritatea saunesinceritatea persoanei aflate n faa sa, poate da informaii sau indicii pe careurmele materiale nu le pot furniza.De ce trebuie organul judiciar s cunoasc elemente de fizic?Inevitabil cunostinele de fizic (dinamic, termodinamic,electricitate, optic s.a.) sunt indispensabile nelegerii funcionrii unormecanisme, a nelegerii urmelor pe care aceste mecanisme le las de pildfuncionarea armei militare, funcionarea autovehiculelor si interpretarea urmeloracestora, tehnica fotografiei att n radiaii vizibile, dar si invizibile etc.De ce trebuie organul judiciar s cunoasc elemente de chimie?Analiza chimic joac un rol important n interpretarea celor maidiverse urme gsite si ridicate de la faa locului n condiiile n care pentrumajoritatea urmelor materiale analiza formei (conturului) acestora este nsoit deanaliza compoziiei chimice a acestora. Ne putem gndi astfel la aplicarea chimieipentru deosebirea urmelor de snge de cele de ketchup sau vopsea (prin folosireaapei oxigenate), la analiza chimic a hrtiei, a urmelor de cauciuc s.a.De ce trebuie organul judiciar s cunoasc elemente de biologie sianatomie?La faa locului pot fi gsite frecvent urme biologice de natur uman(snge, urin, saliv, sperm) sau urme create de contactul corpului uman cudiferite obiecte (urme de mini, dini, nas, urechi, buze). Recunoasterea acestor 9. urme, interpretarea lor, nelegerea modului de formare sunt toate condiionate decunoasterea de ctre organul judiciar a elementelor de biologie uman sianatomie.Tema 2 : Identificarea criminalisticIdentificarea criminalistic ocup locul central n investigareafaptelor prevzute de legea penal. Rolul su deosebit de important justificnecesitatea studierii acesteia , a nelegerii metodelor si regulilor de identificare.Identificarea reprezint activitatea de cercetare a obiectelor, fiinelorsau fenomenelor prin care se stabilesc nsusirile comune ale acestora dar sideosebirile dintre ele, pe baza acestor trsturi fiind mprite n tipuri, grupe sisubgrupe, scopul fiind acela de a stabili pentru fiecare entitate n parte elementelede specificitate.Scopul procesului de identificare criminalistic l reprezint stabilireaidentitii unui anume obiect, fenomen sau fiin.Identitatea poate fi definit ca reprezentnd acea sum decaracteristici care sunt proprii doar acelui obiect / fenomen / fiin si care l fac sfie identic doar cu sine, difereniindu-l de toate celelalte obiecte / fenomene /fiine din subgrupa sa. n analiza procesului de identificare trebuie pornit de laconvingerea c natura nu a creat obiecte identice, trase la indigo, c, chiar si nprivina celor mai asemntoare obiecte trebuie gsite si descoperite trsturilecare asigur identitatea fiecruia.Identificarea persoanelor sau obiectelor se poate realiza n trei8modaliti distincte:- identificarea dup memorie - se apeleaz la memoria martorilorpentru stabilirea nsusirilor persoanei sau obiectului cutat- identificarea dup descrierea trsturilor eseniale - n principiu,tot o identificare dup memorie, de aceast dat detaliile fiind mult mai precisentruct provin de la persoan apropiat / de la proprietarul bunului de identificat- identificarea dup urmele lsate la faa locului n general, ceamai util si sigur metod de identificare datorit lipsei subiectivitii, a existeneiobiective a urmelorFacem precizarea c, n limbajul comun, noiunea de identitate estelegat mai ales de persoane (de exemplu, se stabileste identitatea lui X, sefoloseste cartea de identitate etc.). Noiunea de identitate n criminalistic esteutilizat cu un caracter general, punndu-se problema de a se stabili nu doaridentitatea unei persoane ( de regul a fptuitorului sau a victimei) ci inclusiv aunor obiecte creatoare de urme (de exemplu, identificarea masinii care afptuitorul a fugit de la locul accidentului, identificarea armei cu care a fost ucisvictima, identificarea pantofilor care au creat o anume urm la locul faptei s.a.) 10. 2.1 Procedura identificriiIdentificarea este o activitate complex care are drept scop stabilireaidentitii. Ea este realizat de regul de ctre expertul criminalist (ntr-o expertizcriminalistic) or de ctre specialistul poliiei judiciare (n cuprinsul unui Raport deconstatare tehnic). Procesul de identificare prin relevarea acelor trsturi generalesi particulare ale obiectului cutat (obiectul de identificat) se face de la general laparticular si presupune n principal examinarea urmelor lsate de aceste obiecte.Metodologia identificrii presupune dou etape obligatorii:1. mai nti, examinarea separat a obiectului purttor de urme2. apoi examinarea comparativ a urmelorn cadrul examinrii separate specialistul va analiza obiectelepurttoare de urme n mod individual, separat, ncercnd a afla ct mai multedetalii utile identificrii. Astfel, din analiza separat a proiectilului (glon) extrasdin corpul victimei se poate afla calibrul acestuia, materialul din care este fabricat,dac s-a folosit o arm cu eav ghintuit, dac este de producie intern sauextern s.a.n cadrul examinrii comparative se vor analiza concomitent atturma gsit la faa locului ct si urma obinut n condiii de laborator de laobiectul suspectat a fi creat prima urm, scopul fiind acela de a stabili nu dacurmele sunt identice, ci dac obiectul care a creat acele urme este unul si acelasi.Examinarea comparativ cunoaste trei modaliti: procedeulconfruntrii, procedeul juxtapunerii si procedeul suprapunerii.Confruntarea presupune o analiz cu ochiul liber sau folosindaparatur tehnic special (tehnici fotografice sau microscoape comparative)pentru a vedea asemnrile si deosebirile existente ntre obiectele supuseexaminrii.Juxtapunerea presupune realizarea n prealabil a unor fotografii alecelor dou urme supuse comparaiei (fotografii la scara natural sau fotografiimrite, de regul realizate pe suporturi transparente) si suprapunerea parial aacestora pentru a se verifica dac detaliile de pe imaginea uneia din urme secontinu n mod natural prin detaliile de pe imaginea celeilalte urme. Procedeuleste folosit n special n cazul urmelor sub form de striaii sau linii neregulate, deexemplu cnd se verific dac striaiile produse de ghinturi pe glon ridicat de lafaa locului se continu n mod natural pe striaiile aflate pe glon obinut nlaborator prin tragere experimental cu arma suspectului.Procedeul suprapunerii presupune o suprapunere n integralitate aimaginilor celor dou urme/obiecte supuse examinrii, fiind un procedeu relativsimplu de utilizat. De exemplu, n mediatizatul caz de omor O.J.Simpson dinS.U.A. (celebrul fost fotbalist american acuzat n 1995 de uciderea fostei sale soiisi a prietenului acesteia) una din probele acuzrii a fost o mnus din piele gsitla locul crimei pretinzndu-se c ar fi cea a inculpatului. ncercarea de a proba9 11. mnusa cu pricina n cursul procesului penal - a rmas fr rezultat, mnusafiind prea mic pentru mna dreapt a fotbalistului. n faa susinerilor acuzriicum c mnusa din piele s-a strmtat ca urmare a timpului ct a stat n condiii deumiditate, printr-un experiment de laborator s-a luat o mnus din piele de exactacelasi tip dar mrimea inculpatului, a fost inut n condiiile de umezealsimilare celei de la locul faptei si, ulterior, cele dou mnusi au fost suprapuseconstatndu-se c mnusa folosit la experiment s-a strmtorat ntr-o msur multmai mic dect dimensiunea mnusii aflate la faa locului. Concluzia: mnusagsit la faa locului este imposibil s fi fost purtat de fotbalist, s fi fostabandonat n condiii de umiditate si s se fi strmtorat att de mult nct s nu-imai vin acestuia.2.2 Formularea concluziilor procesului de identificareLa finalul operaiunii de identificare specialistul poate formula trei10categorii de concluzii:- concluzii de certitudine- concluzii de probabilitate- concluzii de imposibilitateFiecare tip de concluzie corespunde unui anumit nivel de identificaresi oblig organul judiciar beneficiar al operaiunii de identificare la o anumitconduit ulterioar.a) Concluziile de certitudine (concluzii categorice) pot fi, la rndullor, de dou feluri: pozitive sau negative.Concluziile cert pozitive corespund unui proces complet deidentificare n sensul c se reuseste a se stabili identitatea obiectului creator deurm. De exemplu, urma de deget ridicat de la faa locului n mod cert a fostcreat de degetul inelar de la mna stng a numitului A.B.Concluziile cert negative constat n mod categoric, c urmelesupuse cercetrii nu au fost create de obiectul bnuit a le fi creat. De exemplu,nscrisul supus expertizrii n mod cert nu a fost scris de numitul A.B.Concluziile cert pozitive ajut ancheta penal lmurindu-se aspecteale comiterii faptei sau a persoanelor ce au participat la svrsirea ei. Concluziilecert negative semnaleaz organului judiciar neimplicarea unei anumite persoane,nefolosirea unui anumit obiect la comiterea faptei si poate semnifica mprejurareac organele de cercetare sunt pe o pist gresit.b) Concluziile de probabilitate sunt rezultatul unui proces deidentificare incomplet, proces n care, analizndu-se trsturile obiectului cutat relevate de urmele gsite la faa locului - , nu se reuseste a se stabili identitatea, cidoar apartenena de grup sau subgrup a obiectului cutat. De exemplu,analiznd leziunile aflate pe corpul victimei pentru a stabili mecanismulproducerii acestora, medicul legist poate formula urmtoarele concluzii deprobabilitate leziunea de la nivelul capului a putut fi produs prin lovire activ, 12. dar se putea produce si prin cdere si lovire de un plan dur, n condiiile stabilitede anchetConcluziile de probabilitate nici nu stabilesc implicarea bnuitului,nici nu o exclud, n acest fel oblignd organele judiciare s apeleze la altemijloace de probare a faptei svrsite si a identitii fptuitorului.c) Concluziile de imposibilitate sunt cele care constatimposibilitatea identificrii (ctusi de generale) a obiectului supus examinrii.Cauzele apariii unor astfel de concluzii de imposibilitate sunt diferite, mergndde la calitatea materialului supus examinrii (de exemplu, n legtur cu urme desnge uscat ridicate de la faa locului expertul poate constata imposibilitateastabilirii unor caractere de identificare urmare a expunerii sngelui la condiiimeteo distructive o lung perioad de timp, sau urmele de mini ridicate sunt preasterse pentru a putea pstra caractere utile identificrii), la absena unor caracterede identificare (de exemplu, imposibilitatea determinrii autorului unei semnturiformate dintr-o linie frnt) sau la absena aparaturii tehnice necesare.Aceste ultime concluzii ndrum organele de cercetare spre altemodaliti de probare a faptei penale comise.Tema 3 : Fotografia judiciarFotografia ocup un loc nsemnat n cercetarea criminalistic att camijloc de fixare a diferitelor activiti de cercetare penal, dar si ca un utilinstrument n investigarea n laborator a urmelor infraciunii.Fotografia clasic implic utilizarea aparatului foto cu film si sebazeaz pe proprietatea luminii de a descompune n mod diferit srurile de argint.Fotografia digital cu o dezvoltare fr precedent n ultimii ani nlocuieste ntr-o msur din ce n ce mai mare fotografia clasic, inclusiv nactivitatea organelor de urmrire penal , beneficiind de o serie de avantaje denecontestat:- nu necesit laborator pentru developare, obinerea imaginilor nformat digital fiind condiionat doar de existena unui computer si a uneiimprimante color- posibilitatea de stocare este extrem de facil, ocupnd un loc dedepozitare foarte mic (nregistrarea pe CD-uri, pe DVD-uri)- calitatea imaginii nu se degradeaz n timp- imaginile pot fi cu usurin prelucrateCu toate acestea, fotografia clasic rmne, deocamdat, n usoravantaj n privina rezoluiei imaginii, dar evoluia rapid a tehnologiei nendrepteste a crede c n foarte scurt timp aceste diferene vor disprea.Din punct de vedere al scopului urmrit, fotografia judiciar se11mparte n: 13. - fotografia judiciar operativ- fotografia judiciar de examinare3.1 Fotografia judiciar operativ se realizeaz n scopul fixriicelor mai importante activiti ale cercetrii penale (de exemplu, cercetarea la faalocului, percheziia, reconstituirea s.a.) rolul su fiind acela de a completa si de ailustra cele consemnate n procesele verbale ntocmite cu asemenea ocazii. Deasemenea, fotografia judiciar joac un rol nsemnat n realizarea unor baze dedate ale poliiei judiciare.Astfel, fotografia judiciar operativ poate fi:a) fotografia efectuat la faa locului;b) fotografia semnalmentelor;c) fotografia de fixare a altor activiti specifice cercetrii judiciarea) n cazul fotografiei efectuate la faa locului se vor executa maimulte fotografii urmrind s surprind locul cercetat avnd n vedere necesitateade a se pstra vizual locul respectiv, poziia principalelor obiecte, detalii aleurmelor s.a. Aceste fotografii se execut de la general la particular:- fotografia de orientare surprinde locul cercetat mpreun cu celemai importante vecinti (repere din teren), fiind foarte util n situaia n care s-ardori revenirea n acel loc, la o dat ulterioar (de exemplu, pentru efectuarea12unei reconstituiri)- fotografia schi surprinde doar locul cercetat, fr vecinti,oferind o imagine de ansamblu al locului. Dup caz poate fi unitar, pe sectoare,de pe poziii contrare sau de pe poziii ncrucisate.- fotografia obiectelor principale contribuie la fixarea, n memoriaimaginii, a principalelor obiecte din cmpul infraciunii, a relaionrii dintre elemotiv pentru care se folosesc plcue numerotate si benzi metrice asezate lngacestea (de exemplu, se fotografiaz victima unui accident de circulaie, loculunde se afl cciula acestuia etc.)- fotografia de detaliu ncheie sirul fotografiilor efectuate la faalocului surprinznd detalii ale obiectelor, ale urmelor (de exemplu, sefotografiaz orificiul de intrare al glonului n corpul victimeib) Fotografia semnalmentelor este utilizat n scopul identificriipersoanelor pornind de la principalele semnalmente ale acestora. Dup scopulurmrit distingem: fotografia de identificare a persoanelor, fotografia deidentificare a cadavrelor si fotografia de urmrire.c) Fotografia de fixare a rezultatelor unor activiti de urmrirepenal poate fi efectuat cu prilejul a diferite activiti: fotografia efectuat cuocazia percheziiei, a reconstituirii, a prezentrii pentru recunoastere nsoind siilustrnd cele consemnate n procesul verbal. Fotografia judiciar poate finlocuit, n astfel de cazuri, de folosirea camerelor de filmat (analoge saudigitale). 14. 3.2 Fotografia judiciar de examinare presupune aparatur de nalttehnicitate si se realizeaz de specialisti, de regul, n laborator, nefiind nsexclus folosirea acesteia si n teren. Fotografia de examinare, n raport cu sursade lumin utilizat si de tehnica folosit, se subclasific n fotografia n radiaiivizibile si fotografia n radiaii invizibile.a) Fotografia n radiaii vizibile utilizeaz lumina din spectrul vizibil13ochiului uman, putnd fi:- fotografie de ilustrare- fotografie de comparare (prin cele trei moduri anterior expuse:confruntare, juxtapunere si suprapunere)- fotografia de umbre- fotografia de reflexe- fotografia de contraste- fotografia separatoare de culorib) Fotografia n radiaii invizibile presupune utilizarea unei aparaturispeciale att n ceea ce priveste sursa de lumin, ct si aparatul receptor alimaginii si se bazeaz pe proprietile unor radiaii invizibile de a fi reflectate saude a strbate n mod diferit corpurile n funcie de proprietile lor fizice.Distingem astfel ntre:- fotografia de examinare n radiaii ultraviolete (U.V.) de exemplu,pentru descoperirea urmelor de mini- fotografia de examinare n radiaii infrarosii pentru fotografii ncondiii de ntuneric, fum, cea- fotografia de examinare n radiaii X (sau radiaii Roentgen utilizate si la efectuarea radiografiilor medicale) - pentru fotografierea obiectelornghiite- fotografia de examinare n radiaii Gamma de exemplu pentrucercetarea interiorului unei arme- fotografia de examinare n radiaii beta de exemplu, pentruexaminarea densitii si grosimii hrtiei- fotografia de examinare n radiaii neutroni pentru depistareastupefiantelor sau a explozivilor 15. TEHNICA CRIMINALISTIC- STUDIUL URMELOR -Tema 4 : Cercetarea criminalistic a urmelor (traseologia).4.1. Noiuni de Traseologie. Clasificarea urmelorStudiul urmelor reprezint partea cea mai consistent a tehniciicriminalistice. Stiina care se ocup de studiul urmelor poart denumirea detraseologie (din limba francez, trace = urm).Urma poate fi definit ca fiind orice modificare produs n lumeamaterial prin activitatea omului sau a celorlalte fiine sau obiecte si careprezint interes pentru activitatea de cercetare a unei fapte prevzute de legeapenal avnd un raport de cauzalitate cu fapta comis.Spuneam anterior c una dintre cele mai importante modaliti deidentificare a persoanelor sau obiectelor este cea legat de analiza urmelor lsatede acestea la locul faptei.Profesorul francez Edmond Locard afirma, la nceputul secolului XX, c orice contact genereaz urme. Asadar putem spune c nu e posibil ca opersoan sau obiect s interacioneze cu mediul exterior fr a lsa urme.Aceast constatare duce la concluzia, important pentru criminalisti,c nu exist crima perfect, crima fr urme. Urmele exist la locul faptei sigsirea lor este o chestiune de pregtire a anchetatorului, de existen a unormijloace tehnice adecvate.Urmele sunt rezultatul interaciunii dintre dou obiecte: obiectulcreator de urm (cel care genereaz urma, obiect ce trebuie identificat pe bazaurmei lsate de exemplu, mna infractorului) si obiectul primitor de urm(obiectul cu care vine n contact obiectul creator si care pstreaz urma acestuia de exemplu, paharul pe care s-au imprimat detaliile minii infractorului).Urmele se clasific dup modalitatea de formare n urme dereproducere, urme formate din obiecte si substane si urme ale incendiilor siexploziilor.Urmele de reproducere sunt cele care reproduc forma sau detaliileobiectului creator de urm si cunosc, la rndul lor, o serie de subclasificri:- dup modul de contact al celor dou obiecte ntlnim urme urme statice printr-un singur contact ntre obiectul creator si celprimitor de urm (de exemplu, urmele de deget lsate prin apucarea unuipahar de sticl) urme dinamice formate atunci cnd obiectul creator alunec pesuprafaa obiectului primitor de urm (de exemplu, cnd roata frnat a14 16. unui autovehicul n miscare alunec pe suprafaa asfaltului genernd urmede frnare)- dup consistena obiectului primitor de urm distingem ntre urme de suprafa cnd obiectul primitor si cel creator de urm auaceeasi consisten sau obiectul primitor este mai dur dect obiectulcreator (de exemplu, urmele de buze imprimate pe gura unui pahar). Larndul lor, urmele de suprafa pot fi : urme de stratificare create prin transfer de substan de lasuprafaa obiectului creator pe obiectul primitor de urm (deexemplu, urmele de frnare formate prin depunere de cauciuc peasfalt) urme de destratificare create prin transfer de substan de pesuprafaa obiectului primitor de urm pe obiectul creator de urm(de exemplu, urmele de mini formate prin atingerea uneisuprafee proaspt vopsite) urme de adncime cnd obiectul creator de urm ptrunde n substanaobiectului primitor de urm (de o consisten mai moale) genernd ourm tridimensional1 (de exemplu, urma de picior format prinafundarea n stratul proaspt de zpad)- dup natura obiectului creator distingem :15 urme de mini urme de picioare urme de buze si dini s.a.- dup modalitatea de formare a urmei: urme locale - formate prin contactul direct, nemijlocit ntre obiectulcreator si obiectul primitor de urm urme de contur formate prin proiectarea imaginii obiectului creator pesuprafaa obiectului primitor de urm consecina interveniei unui factorextern celor dou obiecte (de exemplu, urma produs de staionarea uneimasini pe asfalt o perioad de timp n care a nins din abunden)- dup dimensiuni ntlnim: macrourme ce pot fi percepute de om cu propriile simuri microurme ce pot fi descoperite doar prin folosirea aparaturii tehnicespeciale (de exemplu, pulberi de vopsea sau de metal)n cercetarea criminalistic a urmelor distingem dou momente negal msur de importante pentru reusita investigrii: cercetarea la faa locului aurmelor, urmat de transportul si analiza n laborator a acestora.n cercetarea urmelor la faa locului anchetatorul trebuie s cunoascregulile specifice activitilor de cutare, descoperire, relevare a urmelor ( adic1 La ridicarea acestor urme se folosesc, de regul, mulajele 17. de facere vizibil a acestora - n cazul urmelor invizibile, denumite mai corecturme latente), fixare si ridicare.4.2 Urmele formate de contactul obiectelor cu diferite pri ale corpuluiumanCele mai des ntlnite urme formate de prile corpului uman, urme16ce reproduc detalii ale acestora, sunt:4.2.1 urmele de mini4.2.2 urmele de picioare4.2.3 urmele de buze si de dini4.2.1 URMELE DE MINI(A)Topografia miniiPentru identificarea, la faa locului, a urmelor de mini este necesar ase cunoaste topografia minii. Pentru cercetarea criminalistic nu intereseazmna n ntregime, ci doar acea parte cuprins ntre ncheietura pumnului si vrfuldegetelor. Aceasta are dou fee: faa palmar si faa dorsal.Faa palmar este cea care prezint interes deosebit pentru cercetareacriminalistic prin particularitile pielii de pe aceast parte si este alctuit dintrei zone distincte: zona digital, zona digito-palmar si zona palmar.1.Zona digital cuprinde degetele minii, fiecare deget fiind alctuitdin trei fragmente osoase (n afara degetului mare, alctuit din doar 2 fragmenteosoase), denumite, de la baza degetului ctre vrf: falange, falangine si falangete.De regul, urmele de mini lsate la faa locului de ctre infractor reprezintimpresiuni ale desenului papilar existent pe falangete urmare a faptului c aceastzon reprezint partea minii ce asigur contactul maxim cu obiectele pe care leapucm, le transportm, de care ne sprijinim etc.2. Zona digito-palmar este zona cuprins ntre baza degetelor sisanul flexoral format ca urmare a diferenei de lungime a degetelor pe faadorsal fa de suprafaa palmar.3. Zona palmar este cuprins ntre sanul flexoral si ncheieturapumnului si cuprinde dou regiuni: regiunea tenar si regiunea hipotenar, regiuniseparate de un alt san flexoral ce strbate oblic palma, denumit popular liniavieii.Identificarea criminalistic a persoanelor pornind de la urmele demini se bazeaz pe proprietile tegumentului de la nivelul falangetelor. Astfel,la o analiz atent a acestuia observm c pielea prezint o serie de ridicturidenumite papile, nsiruite de-a lungul unor creste denumite creste papilare,separate prin sanuri interpapilare.Aceste creste papilare descriu o serie de desene papilare utile nidentificarea persoanei. 18. Stabilirea cu certitudine a identitii persoanei care a creat o anumeurm , gsit la faa locului, este posibil datorit trsturilor desenului papilar.Astfel, desenul papilar se bucur de unicitate, fixitate, inalterabilitate silongevitate.Unicitatea = proprietatea desenului papilar de a fi, n principiu,unic, irepetabil. Caracterul unic este dat de multitudinea formelor si detaliilorcrestelor papilare. Din punct de vedere matematic sansele de a exista douamprente digitale cu aceleasi trsturi este apropiat de zero, astfel nct se poatespune cu 99,999% certitudine c o anume amprent gsit la faa locului nu puteafi creat dect de o singur persoan.Fixitatea = proprietatea desenului papilar de a rmne fix,nemodificat de-a lungul vieii, din momentul formrii sale (din aproximativ a VI-alun de via intrauterin) pn la momentul morii. Aceast trstur permite, deexemplu, identificarea persoanei aflat la vrsta maturitii pornind de la oimpresiune aflat ntr-o baz de date, impresiune obinut n tinereea persoanei,tocmai datorit faptului c, odat cu cresterea si naintarea n vrst, desenulpapilar rmne nemodificat indiferent de evoluiile tegumentului pe care acestdesen este grefat (pielea creste odat cu degetul, se lungeste, se leste, sencreeste etc., dar crestele papilare nu si modific traiectul si trsturile).Inalterabilitatea = proprietatea desenului papilar de a nu putea fimodificat (alterat). Desigur, vorbim despre posibilitatea de a altera desenul papilarn sensul de a da nastere unui alt desen papilar ce nu seamn cu cel iniial si care,n acest fel, nu poate fi atribuit acelei persoane. Aceast precizare este necesardeoarece, n sens larg, alterarea sau modificarea esutului la nivelul degetelor esteposibil fiind un esut viu, degradabil fie prin metode chimice (de exemplu,prin folosirea acizilor) sau fizice (de exemplu, prin tieturi sau prin ardere).ncercrile de modificare a desenului papilar n modalitile mai sus amintite aavut dou rezultate diferite, dar n egal msur duntoare pentru infractor:- fie alterarea esutului este de suprafa astfel c acesta se refaceintegral n aceeasi form iniial (deci nu se modific desenulpapilar)- fie alterarea afecteaz esuturile mai profunde ale pielii astfelnct nu are loc o refacere integral. n acest caz ns apar semneparticulare - cicatrice - care, pe lng faptul c nu mpiedicidentificarea, mai mult, contribuie la o mai usoar stabilire aidentitii persoaneiLongevitatea = este proprietatea desenului papilar de a dinui ntimp, de la nastere pn la moarte si chiar dup moarte, pn la descompunereasuportului desenului (tegumentul de la nivelul degetelor), n raport de condiiilede mediu n care se afl cadavrul, proces de descompunere care poate dura de lacteva luni pn la zeci chiar sute de ani. Pstrarea desenului papilar si dup17 19. moarte o anumit perioad de timp face posibil identificarea cadavrelor acror identitate este necunoscut.(B) Cercetarea urmelor de miniUrmele de mini gsite la faa locului pot fi, dup modalitatea deformare, urme de stratificare sau de destratificare, urme statice sau dinamice,urme vizibile sau latente.Cele mai importante pentru cercetarea criminalistic sunt urmelelatente (invizibile cu ochiul liber) formate prin atingerea cu mna a diferitelorobiecte lucioase, urme formate prin depunere de substane de la nivelul pielii(transpiraie, substane grase, celule moarte).Cutarea si descoperirea urmelor de mini se face pe suprafeelenetede, lucioase (sticl, porelan, mobil s.a.) dar si pe alte obiecte, ambalaje(celofan, staniol, hrtie velin s.a.), ntotdeauna ncercnd a reconstitui mintaltraseul parcurs de infractor la locul faptei si obiectele pe care acesta le-ar fi pututatinge. Se folosesc surse de lumin natural, proiectate sub un unghi de 45 grade,sau chiar lampa cu radiaii ultraviolete.Relevarea urmelor papilare are rolul de a evidenia urmele latente, dea le face vizibile n scopul fixrii lor si al ridicrii. Relevarea amprentelor se poaterealiza prin trei metode diferite: fizice, chimice si optice. metodele fizice au n vedere fie procedeul prfuirii (celmai des utilizat) aplicarea unui praf special, contrastant, aflat n trusacriminalistic, aplicare realizat cu ajutorul unei pensule; procedeul afumriipresupune introducerea obiectului purttor de urm ntr-o incint n care se ardepolistiren sau camfor, funinginea adernd la urma de deget; alte tehnici avansatepermit chiar relevarea urmelor aflate pe materiale textile prin marcarea cu izotopiradioactivi metodele chimice presupun folosirea unor vapori de iod,acid fluorhidric sau reactivi chimici, substanele alese depinznd de suportul pecare se afl urma, precum si de vechimea acesteia metodele optice presupun utilizarea unei surse de luminpentru relevarea urmelor, fie c e lumin din spectrul vizibil (lumina alb), fie cse folosesc radiaii invizibile (ultraviolete si infrarosii)Fixarea urmelor se face prin fotografiere si prin descrierea lor n18procesul verbal.Ridicarea urmelor se realizeaz, n funcie de particularitileacesteia, prin fotografiere, prin transferarea pe o pelicul adeziv sau chiar prinridicarea n ntregime a obiectului purttor de urm - n condiiile n care acestaeste de mici dimensiuni si este comod transportabil n laborator. n cazul urmelorde adncime se pot folosi mulajele.(C) Analiza si expertizarea urmelor de mini are loc de ctrepersonal specializat si prin folosirea tehnicii de laborator. 20. n raport de detaliile desenului papilar, acestea se clasific n trei19mari grupe:- deltice liniile desenului papilar descriu litera greceasc delta. La rndul lor pot fi monodeltice, bideltice, trideltice,cuatrodeltice (raportat la numrul de delte prezente) sau pot fisinistrodeltice/dextrodeltice dup cum delta este asezat n stngasau n dreapta desenului papilar- adeltice - liniile desenului papilar nu descriu o delt, darformeaz alte formaiuni geometrice (arc de cerc, pin s.a.)- amorfe desenul papilar nu descrie nici o form geometriccunoscutIdentificarea infractorului pe baza amprentei digitale gsit la faalocului presupune inevitabil o comparaie ntre urma gsit si impresiunea digitalobinut de la suspect (bnuit), fie c acesta este la dispoziia organelor deanchet, fie c acesta a fost anterior amprentat (cu ocazia svrsirii altorinfraciuni)Dac se prezint expertului doar urma ridicat de la faa locului (nuexist un suspect), acestuia i se poate cere s stabileasc:- dac urma este palmar sau digital- regiunea palmar si mna de la care provine (stnga sau dreapta)- falangeta, degetul si mna care au creat urma- tipul, grupa si subgrupa urmei- vechimea urmei- caracteristicile de identificare individualeDac se prezint expertului att urma ridicat ct si impresiuneadigital obinut de la suspect, atunci acesta poate dac urma n litigiu a fostcreat de mna suspectului si, n mod concret, de care deget si de la care mn.Acest proces de identificare presupune din partea expertului obligaiade a gsi un minim de 12 puncte de coinciden ntre cele dou urme analizate,aceste puncte de coinciden fiind date de traseul pe care l descriu crestelepapilare (de exemplu: bifurcaie, trificaie, inel, butonier, nceput de creast,sfrsit de creast s.a.).ncepnd cu anul 1998 n Romnia s-a introdus un sistemcomputerizat de prelucrare a bazelor de date cu amprente (amprentele celorcercetai penal si amprentele necunoscute ridicate de la locul infraciunilor) sistemul AFIS 2000 ceea ce usureaz foarte mult activitatea de cutare aamprentelor n baza de date.4.2.2. URMELE DE PICIOAREPtrunderea infractorului n cmpul infraciunii presupune nmajoritatea cazurilor lsarea de ctre acesta de urme de picioare. ns, nu 21. ntotdeauna aceste urme sunt bine imprimate sau suficient de bine individualizatepentru a putea ajuta organul de cercetare n stabilirea identitii fptuitorului.Urmele de picioare pot fi, n raport cu natura obiectului creator:- urme de picior nclat (de exemplu, urmele pantofilor)- urme de picior semi-nclat (cele create de piciorul nclat cu20soset sau ciorap)- urme de picior desclat (urmele plantei piciorului)Ele pot fi urme de suprafa sau de adncime, urme vizibile saulatente.Cutarea si descoperirea urmelor se realizeaz mai dificil dect ncazul urmelor de mini. Dac urmele sunt latente formate de piciorul desclat se vor aplica aceleasi reguli ca n cazul urmelor latente de mini. Dac picioruleste nclat, urmele vor fi cutate cu precdere n locurile de ptrundere si,respectiv, de iesiri din cmpul infraciunii.Fixarea urmelor se face prin fotografiere si prin descrierea nprocesul verbal.Ridicarea urmelor se realizeaz, n raport cu natura urmei, prinfotografiere, prin transferarea pe o pelicul adeziv sau prin realizarea de mulaje.Pentru realizarea mulajelor se foloseste de regul, gipsul, ceara sauparafina.n cazul gipsului, acesta se amestec cu ap pn se obine o pastsubire de consistena smntnii (o past prea moale se ntreste greu si aretendina de a iesi din form, o past prea consistent risc s distrug detaliile definee ale urmei sau s nu redea toate denivelrile acesteia). Gipsul se toarn n 2-3 reprize iar n conturul urmei se aseaz bee sau srme pentru a-i asigurarigiditatea necesar ridicrii si transportului.Urmele de picioare gsite la faa locului pot fi urme disparate sau sepot gsi sub forma crrii de urme. Pentru a avea o crare de urme e nevoie sdescoperim la faa locului cel puin trei urme consecutive de picior (dou de la unpicior, cealalt de la cellalt picior). Analiza crrii de urme poate furnizainformaii suplimentare celor obinute prin interpretarea unei urme singulare.Pentru acest motiv n crarea de urme gsit la faa locului se vor msura si nota(desena) urmtoarele elemente: direcia de miscare, linia mersului, lungimeapasului, limea pasului si unghiul pasului.Direcia de miscare a fptuitorului se afl din examinarea general aurmelor observnd poziionarea degetelor si a clciului (la piciorul desclat) sauvrful si tocul pantofilor (la piciorul nclat). n schia efectuat la faa locului onsemnm cu o linie continu terminat cu o sgeat indicnd direcia dedeplasare.Linia mersului este linia frnt ce uneste aceleasi repere ale fiecreiurme (de exemplu, linia ce uneste centrele exterioare ale clcielor) fiind 22. reprezentat n schi ca o linie frnt. Linia mersului ajut la stabilirea unghiuluipasului.Lungimea pasului se msoar ca distana dintre clciul (tocul) urmeiunui picior la clciul (tocul) urmei imediat urmtoare. n raport cu lungimeapasului se poate stabili dac persoana respectiv alerga sau mergea normal, dacducea o greutate, dac este de statur mic sau mare s.a.Limea pasului se calculeaz ca distana ntre dou linii punctate cetrec prin partea interioar a clcielor (piciorul stng si cel drept) si sunt paralelecu direcia mersului. Analiznd limea pasului se pot trage o serie de concluziiprivitoare la persoana ce a creat aceste urme, cunoscndu-se c: o persoan care duce o greutate sau o persoan n vrst aretendina de a mri limea pasului (cobornd astfel centrulde greutate) o persoan care alearg micsoreaz limea pasului prin educaie, persoanele de sex feminin merg avnd olime foarte mic a pasuluiUnghiul pasului se stabileste prin intersecia unei linii ce strbatemedian urma piciorului (de la vrf la clci) cu linia mersului. Deschidereaunghiului pasului este direct proporional cu viteza de deplasare.4.2.3.URMELE DE BUZE SI URMELE DE DINI(A) Urmele reprezentnd conturul si desenul buzelor pot oferi uneledate utile identificrii persoanei. Cercetrile realizate pe plan mondial n ultimiiani converg spre a dovedi c buzele umane prezint un desen si caracteristici aptea duce la identificarea persoanei.Urmele de buze se formeaz, de regul, prin depunere de substanepe corpurile atinse (se depune saliv, ruj, snge, produse alimentare) astfel c ncercetarea acestora se analizeaz nu doar forma, conturul, desenul buzelor, dar serealizeaz si o analiz a substanei depuse de pe buze.Cutarea si descoperirea urmelor de buze - urmele de buze pot figsite la faa locului pe diferite obiecte, n special pe cele care sunt, n modobisnuit, duse la gur. - pe pahare, sticle, linguri, instrumente stomatologice, darn egal msur pot fi descoperite si pe lenjeria de corp, pe corpul victimei.Relevarea urmelor latente de buze se realizeaz prin pudrarea cuajutorul pensulei a unor pulberi de contrast sau prin afumare. Se pot folosi, deasemenea, si metode optice de relevare a urmelor latente de buze.Fixarea urmelor de buze se realizeaz prin fotografierea lor si prin21descrierea n procesul verbal.Ridicarea urmelor de buze se realizeaz cu ajutorul peliculei adezivesau chiar se ridic obiectul purttor de urme dac acesta este comod transportabil. 23. Identificarea a persoanei dup urmele de buze presupune analizacomparativ a urmei gsit la faa locului si cea obinut n condiii de laboratorde la persoana bnuit. Se vor analiza att trsturile generale ale buzei (forma,lungimea, grosimea) ct si trsturile individuale ale papilelor aflate la nivelulbuzei (numite papile coriale), anume poziia, formele, lungimea si grosimeapapilelor., desenul pe care acestea l descriu.(B) Urmele de dini au o valoare important n identificareapersoanei, fiind utilizate n Romnia, pentru prima dat, pentru rezolvarea cusucces a unui caz rsuntor de ucigas n serie cazul Rmaru (1971). Acestea potfi ntlnite n special n cazul infraciunilor de violen, violuri, tlhrii (att pecorpul victimei, ct si al agresorului), dar si n cazul altor infraciuni non violentecnd asemenea urme sunt lsate la faa locului n diverse produse alimentaremuscate (brnzeturi, fructe mere, pere s.a) apte s pstreze cu finee detaliiledesenului dinilor.Urmele de dini se pot prezenta ca urme statice sau urme dinamice,ca urme de adncime ridicarea lor fcndu-se, n acest caz, cu ajutoruluimulajelor din gips dentar, ori ca urme de suprafa (de exemplu, urmele demusctur de pe pielea omului) caz n care urme vor fi fotografiate si descrise nprocesul verbal. Obiectele usor transportabile vor fi ambalate cu grij si trimisespre analiz la laborator.n cercetarea urmelor de dini prezena medicului stomatolog esteindispensabil. n procesul de identificare se vor avea n vedere unele trsturi sauanomalii ale dentiiei: lungimea si limea dinilor, orientarea lor pe cele doumaxilare, distana dintre dini, lipsa unor dini, lucrri protetice, uzura dinilor. Sevor lua mulaje de comparaie de la persoana bnuit sau se vor compara urmelegsite la faa locului cu fisa dentar a persoanei suspecte (dac suspectul nu estegsit).4.3 URMELE INSTRUMENTELOR DE SPARGEREInstrumentele de spargere exist ntr-o mare varietate pornind de lacele mai simple, aflate la ndemna oricui (piatra, surubelnia, cuitul), pn laaparate complexe. Sunt considerate a fi instrumente de spargere aceleinstrumente special concepute sau adaptate pentru a nfrnge dispozitivele denchidere si de protecie a accesului n diferite locuri. n egal msur infractoriipot folosi ca instrumente de spargere si orice corp contondent dur.Din punct de vedere criminalistic instrumentele de spargere, nraport cu modalitatea n care acioneaz, sunt mprite n cinci mari categorii:instrumente de tiere, instrumente de frecare, instrumente de apsare, instrumentede lovire si instrumente de ardere-topire, fiecare dintre ele lsnd urme specifice.22 24. (A) Instrumentele de tiere sunt corpuri dure, ascuite ce potptrunde n substana unui obiect (purttor de urm) de consisten mai moale.Direcia tieturilor poate indica existena unui stngaci sau dreptaci.Exist trei categorii de instrumente de tiere n raport demodalitatea de producere a tieturii, anume: cele care acioneaz cu o singur lam: cuit, topor, dalts.a. Urmele create sunt urme dinamice sub forma unor striaii observabile cumicroscopul electronic cele ce acioneaz cu dou lame: foarfecele, clestele. Pelng urmele dinamice sub forma striaiilor, cu ochiul liber se pot observa urmesub forma cozii de rndunic, urme create n momentul fiecrei tieturi. cele ce acioneaz ptrund n material prin rotire:23burghie, sfredele.(B) Instrumentele de frecare acioneaz prin alunecarea obiectuluicreator de urm pe suprafaa obiectului primitor de urm si ndeprtarea lafiecare alunecare a unui strat superficial de substan de la exteriorul acestuia. naceast categorie se includ: pilele, pnzele de bomfaier, fierstraiele s.a.Urmele dinamice create (striaiile) au valoare redus de identificare.Se va ridica, ns, cu grij, de la faa locului, pilitura format, aceasta, prin analizde laborator, indicnd natura si compoziia instrumentului de frecare.(C) Instrumentele de apsare acioneaz asupra sistemelor denchidere prin crearea unui sistem de prghie. Sun folosite rngi, leviere,surubelnie s.a., urmele formate prin nfundare reproducnd detaliile obiectuluicreator de urm.(D) Instrumentele de lovire sunt, cel mai adesea, bolovanii,crmida, orice alte corpuri dure proiectate asupra gemurilor sau vitrinelor. Nusunt create urme utile identificrii, dar de cele mai multe ori obiectul folosit frvaloare va fi abandonat la faa locului. Poziia acestuia si locul de proiectare acioburilor poate furniza indicii cu privire la direcia din care s-a acionat.(E) Instrumentele de ardere-topire folosesc flacra pentru topireametalului sau pentru arderea instrumentelor de protecie. La cercetarea acestorurme se au n vedere transformrile fizico-chimice produse asupra metaluluipentru a se stabili ce tip de aparat a fost folosit (avnd n vedere c uneori enevoie de aparatur special care s dezvolte temperaturi foarte nalte n vedereatopirii, de exemplu, a dispozitivelor caselor de bani cele cu plasm, cu flacroxiacetilenic sau cu raze laser) 25. 4.4 URMELE MIJLOACELOR DE TRANSPORT4.4.1 Consideraii generaleCriminalistica studiaz un numr relativ redus de mijloace detransport, n special cele care circul pe drumurile publice, celelalte mijloace(aeriene, navale si feroviare) fiind cercetate n cazul unor fapte penale despecialisti din cadrul autoritilor de reglementare din domeniile respective.n afara mijloacelor de transport autopropulsate sau cele trase deanimale (circulnd pe drumurile publice) criminalistica abordeaz si urmele createde unele mijloace de transport acionate de om bicicleta, roaba, schiurile.Principala clasificare a mijloacelor de transport se realizeaz nraport cu modalitatea de propulsie a mijlocului respectiv: mijloace de transportauto si mijloace de transport hipo.4.4.2 Urmele mijloacelor de transport autoUrmele create de mijloacele de transport auto se mpart n 3 tipuri: urme de rulare (create de roi) urme de impact urme de substane provenite de la autovehicule(A) Urmele de rulare sunt create de roile autovehiculului si pot fi24urme statice si urme dinamice.Urmele statice de rulare se creeaz printr-un singur contact ntrepneu si sol n cazul deplasrii obisnuite a autovehiculului (fiecare poriune apneului ia contact cu o alt poriune de asfalt). Urmele statice de rulare pot fiurme de suprafa (de exemplu, urmele lsate de pneurile ude pe asfaltul uscat)sau urme de adncime (de exemplu, urma pneului imprimata ntr-un sol moale),iar cele de suprafa pot fi de stratificare (exemplul de mai sus) sau dedestratificare.Din analiza urmelor statice de rulare se pot desprinde concluziiprivind: numrul osiilor autovehiculului (majoritatea avnd douosii osia roilor din fa si osia roilor din spate) ecartamentul adic distana dintre roile aflate peaceeasi osie ampatamentul adic distana dintre cele dou osii. Attecartamentul ct si ampatamentul sunt date stabilite pentru fiecare tip / model deautovehicul si figureaz n cartea de identitate a acestuia detaliile desenului antiderapant al anvelopelor. Astfel,fiecare productor de anvelope are un numr de modele pe care lecomercializeaz, fiecare model avnd un desen antiderapant aparte. Mai precizmfaptul c, de regul, la faa locului sunt gsite urmele lsate de pneurile din spateale autovehiculelor deoarece pentru majoritatea masinilor distana roilor din fa 26. este egal cu cea a roilor din spate, ceea ce face ca urmele roilor din spate s sesuprapun peste celelalte. limea benzii de rulare este mai mare cnd setransport ncrcturi mari ori cnd viteza de deplasare este mic si se ngusteazpe msur ce creste viteza de deplasare circumferina roii ce poate fi aflat msurnd distanantre dou semne particulare consecutive aflate n urma creat, semne generate deintercalarea n desenul antiderapant de pietricele, cioburi, cuie s.a.Urmele dinamice de rulare sunt create n momentul frnrii atuncicnd aceeasi poriune a pneului alunec de-a lungul solului n momentul blocriiroii.Din analiza urmei de frnare se pot stabili date cu privire la: starea tehnic a autovehiculului dac sistemul defrnare era n stare bun de funcionare sau nu viteza de deplasare a autovehiculului n momentulnceperii frnrii cunoscnd c lungimea urmei de frnare este directproporional cu viteza de deplasare compoziia chimic a pneului prin ridicarea de la faalocului a particulelor de cauciuc lsate n urma frecrii cu solul(B) Urmele de impact pot fi create n urma impactului unuiautovehicul cu un obstacol fix sau mobil (cu un alt autovehicul).n cazul impactului cu un obstacol fix (zid, pom, stlp s.a.) are loc unschimb de substane ntre cele dou obiecte astfel c pe masin vor rmne urmeformate din var, coaj de copac, aschii de lemn s.a., n vreme ce pe obstacolullovit se vor gsi particule din vopseaua masinii, particule metalice, resturi desticl si plastic.n situaia impactului cu un autovehicul staionat va rezulta odeplasare a unuia dintre cele dou vehicule (cel cu masa mai mic va fi deplasatn urma impactului) si se va pune problema stabilirii locului impactului si apoziiei autovehiculelor anterior. Locul de impact se determin cutnd particulelede metal, sticl, plastic, urmele de pmnt sau praf ce se desprind de pe vehiculen momentul lovirii.Impactul n depsire este dovedit de prezenta pe ambele vehicule destriaii laterale (n dreapta autovehiculului depsit si n stnga celui ce a ncercatdepsirea) si de un transfer de substane ntre acestea (att particule metalice ct side vopsea).n situaia coliziunii frontale ntre dou vehicule n miscare ambelevor fi proiectate la distane diferite de locul impactului, n raport de masa fiecruiasi de viteza de deplasare. Stabilirea locului impactului prezint o importan25 27. deosebit n stabilirea modalitii de producere si n stabilirea vinovieipersoanelor implicate n accident.(C) Urmele de substane provenite de la autovehicule sunt urmematerie desprinse fie din ansamblurile si subansamblurile masinii (de exemplu,picturi sau bli de ulei de motor, de benzin, motorin, lichid de frn, lichid dercire s.a.) fie substane transportate ocazional de autovehiculul n cauz (deexemplu, camioane ce transport fin, gru, porumb s.a.). Toate aceste urme potcontribui la furnizarea de date necesare identificrii autovehiculului.4.4.2 Urmele mijloacelor de transport hipoMijloacele de transport hipo si urmele create de acestea suntcercetate din punct de vedere criminalistic n special n situaia producerii unoraccidente de trafic rutier sau n situaia investigrii unor furturi n care autorii s-aufolosit de asemenea mijloace pentru transportarea bunurilor sustrase.Cel mai des sunt implicate cruele si sniile trase de cai, carele cu26boi fiind din ce n ce mai rare.n cazul cruelor trase de cai se cerceteaz trei categorii de urme: urmele roilor atelajului urmele animalelor de traciune urmele nsoitorilor1. Cruele pot avea roi tradiionale din lemn (mbrcate cu sinmetalic) sau pot folosi pneuri de autoturisme (de regul, pneuri uzate). Urmelecreate de roi pot fi urme de adncime sau urme de suprafa, urme de stratificaresau de destratificare.Din analiza urmelor create se poate msura ecartamentul roilor(distana dintre roile aflate pe aceeasi osie), element ce permite deosebireaurmelor create de crua cu pneuri de cele lsate de un autoturism cunoscndu-sec ecartamentul autoturismului este o dimensiune calculat cu precizie de mm,n vreme ce la crue, aceasta depinde de inspiraia mesterului creator.O alt posibilitate de distingere ntre cele dou mijloace detransport este dat de existena jocului n osie la crue, ceea ce face ca urmapneului s fie usor serpuit (se spune c fuleaz roata), lucru care nu se ntmplala autoturisme.Dac roata este construit din lemn cu sin metalic se poate aflacircumferina roii cutnd n lungimea urmei semne particulare care se repetregulat, mai precis distana dintre asemenea dou semne. Aceste semneparticulare sunt create n mod cert n urm datorit existenei unei poriuni undese mbin cele dou capete ale sinei metalice.2. Animalele de traciune creeaz urme de copite sau urme depotcoave. 28. Din analiza urmelor create se stabileste dac atelajul folosea unul saudou animale de traciune, dac acestea erau potcovite, dac potcoavele erau noisau uzate (la cele uzate, forma si desenul potcoavei are detalii sterse si pot finsoite de urme de snge cauzate de rnirea animalului de ctre potcoava foartedeteriorat).De asemenea, se poate stabili din desenul copitei / potcoavei dacau fost create de monocopitate (cai) sau paricopitate (boi). Tot din urmele depotcoave se poate analiza numrul si dispunerea cuielor de prindere (caiele),detalii importante pentru identificarea mesterului fierar care a potcovit animalul.3. nsoitorii mijloacelor de transport pot lsa la faa locului urme subforma crrii de pasi ( a se vedea capitolul 4.3.2). Aceste urme sunt fie paralele cuurmele de roi spre axul soselei (de regul, cruasul innd calul de cpstrupentru a-l controla), fie urmele de picioare sunt intercalate ntre urmele de roi dovedind astfel c nsoitorul mergea n spatele cruei. De asemenea, lipsaurmelor nsoitorului poate duce la concluzia c acesta se deplasa n cru.Stabilirea poziiei nsoitorului prezint interes ndeosebi n cazulaccidentelor rutiere n urma crora atelajul si nsoitorul au fost proiectai de pepartea carosabil.4.5 URMELE DE INCENDII SI EXPLOZIIIncendiul este definit ca un fenomen fizico-chimic prin care are lorarderea unor substane n prezena aerului.Explozia este o form a arderii rapide si se caracterizeaz printr-otransformare brusc a unui material cu dezvoltare de gaze si cldur.4.5.1 Incendiile se subsclasific, n funcie de modalitatea dedeclansare, n incendii naturale, incendii accidentale si incendii intenionate.Incendiile naturale sunt generate de factori exteriori voinei omului,27anume: incendii provocate de descrcrile electrice atmosferice(trsnetul). Datorit curentului electric de mare tensiune, n situaia lovirii unuiobiect metalic poate aprea fenomenul de perlare (metalul se topeste instantaneun mici perle). Pe corpul omului genereaz urme de arsuri cunoscute sub numelede figur de trsnet razele solare nu produc incendii n Romnia n modobisnuit datorit poziiei geografice a rii noastre. n schimb, prin focalizare cuajutorul unor lentile omul (copiii n general) pot declansa incendii autoaprinderile sunt fie de natur fizico-chimic (grsimianimale sau vegetale ce se pot aprinde de la sine) sau biologic (fermentareasubstanelor vegetale sub influena bacteriilor) electricitatea static 29. Incendiile accidentale se produc datorit neglijenei omului nfolosirea aparatelor electrocasnice (fierul de clcat, soba electric, instalaiielectrice improvizate s.a.), prin neglijena n folosirea surselor de foc (chibrite,igri, arderea gunoaielor s.a.).Incendiile intenionate (premeditate) sunt motivate fie de dorinade acoperi urmele unor infraciuni, din dorina de rzbunare sau chiar de ctrepersoane cu dereglri psihice (piromani). Acestea sunt mai rare n practic.Cercetarea criminalistic a acestor incendii trebuie s aib n vedere modalitateade declansare a incendiului: incendii cu aprindere imediat sau incendii cuaprindere ntrziat.Incendiile cu aprindere imediat nu permit, de regul, deprtareafptuitorului prea mult de incendiu, motiv pentru care printre suspeci se vor cutasi cei care s-au aflat primii la locul incendiului sau cei care au anunat primiiorganele pompierilor.Incendiile cu aprindere ntrziat permit fptuitorului s cstigetimp si distan pn n momentul declansrii acestuia. Se folosesc, pentruntrzierea declansrii focului, dispozitive diverse, de la cele mai simple sirudimentare pn la dispozitive sofisticate. ntre cele mai simple dispozitive senumr folosirea lumnrilor, a fitilului, a dispozitivelor cu cronometru.n cercetarea la faa locului, organele judiciare n colaborare cupompierii militari vor cuta s stabileasc dac a existat un singur focar sau maimulte, care a fost poziionarea acestora, care a fost modalitatea de declansare afocului.4.5.2. Exploziile sunt modaliti ale arderii rapide n care sedezvolt o mare cantitate de cldur si gaze. Astfel, spre deosebire de incendii,urmele exploziei sunt generate n special de temperaturile foarte nalte ale flcriisi forei de expansiune a gazelor, gaze ce efectueaz lucru mecanic.Exploziile pot fi de natur fizic (de exemplu, explozia unei buteliidefecte) sau de natur chimic (de exemplu, formarea unor amestecuri explozivedatorit acumulrii de gaze gaz metan, propan, benzine s.a.); de asemenea,exploziile pot fi accidentale sau premeditate, difuze sau concentrate. Principaleledou tipuri de explozii sunt cele date de viteza de ardere si de descompune asubstanelor explozive, anume: deflagraia viteza flcrii este mai mic dect cea a sunetului n mediu28nears detonaia viteza flcrii este mai mare dect a sunetului n mediu nears4.6 URMELE BIOLOGICE DE NATUR UMANSub denumirea generic de urme biologice de natur uman suntcercetate n criminalistic acele urme formate din substane (lichide sau solide)produse de corpul uman si lsate, voluntar sau involuntar, la locul comiterii unei 30. infraciuni. n aceast categorie se includ firele de pr, sngele, saliva, sperma siurina, dar si alte substane produse de corpul uman (sudoare, materii fecale s.a.).4.6.1. Urmele de natur piloasFirele de pr prezint importan relativ redus n identificareacriminalistic acestea permind, de regul, o identificare de grup (restrngereacercului de suspeci).Firele de pr pot fi gsite la faa locului pe lenjeria de pat, pe lenjeriade corp, pe corpul victimei sau al agresorului sau pe alte obiecte. n cutarea lorse foloseste lupa sau lampa cu raze ultraviolete.Din examinarea firelor de pr se poate stabili: dac sunt fire de pr uman sau alte materiale (de exemplu, fibre sintetice) zona corpului din care provin modalitatea de detasare a firului de pr (cdere natural, smulgere, tiere,29rupere) vrsta aproximativ, sexul persoanei care este culoarea natural a acestuia (dac este vopsit sau nu) dac este distrus sau nu, dac sunt elemente ale unor boli, prezena unorparazii expertul poate stabili grupa sangvin si chiar profilul ADN al persoaneide la care provine (ceea ce ar permite formularea de concluzii certe deidentificare)4.6.2. Urmele de sngeSngele uman este o substan complex (un esut uman fluid)alctuit att din componente solide ct si lichide. Sngele proaspt este lichid,are o anumit vscozitate si n contact cu aerul se coaguleaz. Din analizaurmelor se snge gsite la faa locului organul judiciar poate afla o serie deinformaii deosebit de importante n soluionarea cazului, de exemplu, dac a fosto crim, un accident sau o sinucidere, unde se afla victima si unde se aflafptuitorul, dac infraciunea a avut loc acolo unde a fost gsit cadavrul, dacexist urme de alcool, droguri sau medicamente n urmele de snge s.a.La faa locului, urmele de snge pot fi gsite pe pardoseal, pe pereisi diferite obiecte de mobilier, pe corpul victimei sau al agresorului, pe obiecteutilizate la comiterea faptei (cuit, topor, arm s.a.).Urmele de snge pot fi gsite sub form de picturi, stropi, dre,mnjituri sau sub form de balt. Picturile au forme diferite n raport de naturasngelui (venos sau arterial), de viteza si de unghiul de impact cu suprafaaobiectului primitor de urm. De regul, n situaia unui impact perpendicularsngele venos formeaz picturi de form regulat (rotund), n vreme ce sngelearterial (datorit presiunii arteriale) formeaz urme n form de stea. Mnjiturile 31. sunt create atunci cnd peste sngele scurs este trt un obiect sau chiar corpulvictimei. Balta este rezultatul unei pierderi masive de snge fie ca urmare asecionrii unui vas sanguin important (o ven, de exemplu), fie datoritmultitudinii de rni si timpului scurs de la svrsirea faptei.Forma si poziia picturilor de snge permite stabilirea poziieivictimei si agresorului n momentul svrsirii faptei. n vederea stabiliriipreliminare dac urmele gsite la faa locului sunt de snge si nu alte substane(de exemplu, vopsele sau sosuri) se poate folosi apa oxigenat (n reacie cusngele genereaz efervescen). Culoarea picturilor de snge, aspectul lorgeneral (lichid sau coagulat) poate duce la stabilirea aproximativ a momentuluicomiterii faptei.Din analiza de laborator a sngelui ridicat de la faa locului, expertul30biocriminalist poate stabili: dac urmele sunt de snge uman zona din care provine, dac e snge venos sau arterial grupa sangvin, RH-ul, profilul ADN, sexul persoanei prezena alcoolului, a drogurilor sau medicamentelor, a altor substanetoxice prezena unor boli vechimea urmei de snge4.6.3. Urmele de salivSaliva este un lichid produs de glandele salivare situate n cavitateabucal, avnd un rol important n masticaie. Saliva uman este compus din 99%ap, 0,3% substane organice si 0,7% elemente celulare.Saliva - ca si orice alt secreie a organismului, potrivit constatrilorfcute de profesorul japonez K. Yamakami conine elementele necesarestabilirii grupei sangvine.Urmele de saliv pot fi gsite pe obiectele care sunt atinse n modobisnuit, cu gura (cu buzele) batiste, pahare, igri, timbre si plicuri postale,instrumente de suflat, obiecte de cult, pe lenjeria de pat, pe corpul victimei s.a.Atunci cnd sunt proaspete sunt incolore si se ridic de la faa locului cu ajutorulpipetei sau a hrtiei de filtru. Cnd sunt uscate, urmele de saliv au culoarea alb-glbuie.Pentru ridicarea acestora urmele vor fi umezite cu ap distilat, iar apoise va folosi hrtia de filtru. Obiectele purttoare de urme, de mici dimensiuni, vorfi transportate la laborator n vederea examinrii.Din analiza urmelor de saliv se poate stabili: dac este sau nu saliv uman grupa sangvin (dac individul este de tip secretor) profilul ADN prezena unor boli, a unor substane chimice (alcool, medicamente s.a.) 32. 4.6.4 Urmele de spermLichidul spermatic este produs de aparatul genital masculin si poatefi expulzat n momentul comiterii actului sexual, dar si involuntar, n situaia unorboli sau n cazul sinuciderii prin spnzurare.Din punct de vedere criminalistic, urmele de sperm sunt cel mai desntlnite n cazul infraciunilor la viaa sexual, permind identificareanumrului autorilor si chiar stabilirea identitii acestora.Cercetarea urmelor de sperm impune, n mod necesar, prezena lalocul faptei a medicului legist. Din analiza urmelor de sperm se pot stabili: dac e lichid spermatic uman dac provine de la una sau mai multe persoane vechimea aproximativ a urmei grupa sangvin, profilul ADN boli sau anomalii ale spermatozoizilor4.6.5 Urmele de urinUrmele de urin pot fi ntlnite pe lenjeria de pat si de corp, precumsi practic oriunde la faa locului. Din analiza acestor urme se poate stabili grupasangvin a persoanei, prezena alcoolului (alcoourie), a medicamentelor, adrogurilor, a substanelor toxice. De asemenea, n cazul femeilor se poate stabilidac acestea sunt nsrcinate sau prezint semnele unei nasteri sau a unui avortrecent. .4.7 URMELE OLFACTIVEUrmele olfactive sunt generate de moleculele de miros pe care leeman orice corp indiferent de voina persoanei. Exist trei categorii de mirosuri: mirosul specific consecina metabolismului uman siproducerii unor substane volatile (transpiraia, respiraia s.a.), difer de lapersoan la persoan si depinde inclusiv de prezena unor boli, a medicamentaiei,de igiena personal mirosul profesional este cel mprumutat de la loculde munc pentru acele persoane care lucreaz n medii toxice sau cu mirosurispecifice (de exemplu, cei care lucreaz n benzinrii sau rafinrii, n fabrici demedicamente, n cabinete stomatologice s.a.). Mirosul profesional are o intensitatesi o persisten mai mare dect n cazul celui ocazional mirosul ocazional este mirosul dobndit prinstaionarea persoanei o anumit perioad de timp n spaii cu anumite mirosuri (deexemplu, mirosul de tutun pentru cei ce au stat o perioad de timp ntr-un bar)31 33. Capacitatea de a distinge o multitudine de mirosuri se obine prineducaie si pregtire n acest sens. Omul face, de regul, distincia ntre mirosuriplcute si mirosuri neplcute. Unele animale (cinele, de exemplu) au un sim almirosului foarte dezvoltat ceea ce a permis antrenarea si folosirea acestora dectre organele judiciare pentru depistarea drogurilor, a substanelor exploziveascunse n diferite recipiente, pentru urmrirea fugarilor s.a.Tema 5. BALISTICA JUDICIARBalistica judiciar parte a balisticii generale se ocup de studiularmelor si a urmelor generate de folosirea acestora. Balistica judiciar are caobiect de studiu doar armele usoare de infanterie (armele de mn).5.1. Noiuni generale. Clasificarea armelor de focArma de foc este definit de Legea 295/2004 privind armele simuniiile ca fiind arma al crui principiu de funcionare are la baza fora deexpansiune dirijata a gazelor provenite din detonarea unei capse ori prin ardereaunei ncrcaturi.Orice arm prezint trei componente principale:a) eavab) ansamblul mecanismelor de dare a focului (cuprinznd, ntrealtele, nchiztorul, gheara extractoare, percutorul, ejectorul )c) patul sau mnerul armeiArmele se clasific n funcie de mai multe criterii, anume:a) dup destinaie: - arme militare (pusti, pistoale, carabine)- arme de aprare apropiat (revolvere, pistoale)- arme de vntoare- arme sportive de tir- arme cu destinaii speciale (pistoale de semnalizare,32arme cu gaze lacrimogene s.a.)b) dup lungimea evii: - arme cu eav lung (de exemplu, carabina)- arme cu eav mijlocie (de exemplu, pistoaleleautomate)- arme cu eav scurt (de exemplu, pistoalele,revolverele)c) dup particularitile de construcie a evii:- arme cu eav lis (neted n interior de exemplu, armele devntoare)- arme cu eav ghintuit (armele militare). eava acestor armeprezint n interior o serie de ridicturi (numite ghinturi) separate de o serie desanuri, dispuse n mod elicoidal, rolul acestora fiind acela de a asigura precizie 34. armei si de a imprima proiectilului (glon) o miscare de rotaie n jurul axei sale(n felul acesta nfrngnd mai usor rezistena aerului si a intei).d) dup modalitatea de dare a focului:- arme neautomate n cazul acestora trgtorul, pentru fiecareglon tras, trebuie s acioneze manual att pentru introducerea glonului pe eavct si pentru extragerea tubului gol- arme semiautomate printr-o singur apsare pe trgaci se punen miscare proiectilul si are loc expulzarea tubului gol, astfel c e nevoie doar de onou apsare pe trgaci pentru o nou tragere- arme automate - permit tragerea unei rafale de focuri sau chiar antregului ncrctor printr-o singur apsare pe trgacie) dup calibru (pentru armele cu glon)- arme cu calibru mic (calibru 6,5 mm)- arme cu calibru mediu (calibru cuprins ntre 6,5 si 9 mm)- arme cu calibru mare (calibru9 mm)f) dup modalitatea de fabricare:- arme de serie (produse n uzine de armament)- arme artizanale335.2. Muniiile armelor de focMuniia armelor de foc este reprezentat de cartus. n raport de tipulsi destinaia armei utilizate muniia are calibru diferit si foloseste proiectilediferite. Criminalistica abordeaz studiul muniiilor armelor de foc n raport cuparticularitile de construcie intern a evii armei, anume muniia pentru armelecu eav ghintuit si muniia pentru armele cu eav lis.5.2.1 Muniiile pentru armele cu eav ghintuitCartusul armei cu eav ghintuit arme n principal cu destinaiemilitar - este alctuit din tub, pulbere, caps si glon.Tubul este metalic, are o form de trunchi de con (mai mare la baz,mai mic spre vrf). Baza (numit rozet) prezint un san pentru ca ghearaextractoare s poat expulza tubul gol dup tragere (n msura n care expulzareanu are loc prin construcie folosindu-se fora gazelor). n procesul defabricaie, n interiorul tubului se introduce pulberea exploziv.Pulberea (praful de pusc) este cea care prin explozie - generat descnteia produs la baza tubului prin lovirea capsei detonatoare de ctre un acpercutor dezvolt gaze cu presiune foarte mare ce pun glonul n miscare spregura evi. Pulberile pentru armele militare sunt pulberi colodiale (denumitepulberi fr fum).Capsa detonatoare este plasat la baza tubului si are rolul de adeclansa arderea exploziv a prafului de pusc. 35. Glonul este proiectilul armei, cel care este mpins cu for spre intde fora gazelor rezultate n urma aprinderii prafului de pusc. Glonul estecompus din metal si alte componente n funcie de destinaia acestuia (gloaneperforante, gloane trasoare, incendiare s.a.).5.2.2 Muniiile pentru armele cu eav lisCartusul armei de vntoare este alctuit din tub, pulbere, caps34detonatoare, bura, rondel si proiectil.Tubul cartusului armei de vntoare este confecionat din plastic saudin carton presat si, spre deosebire de armele militare, acesta poate fi reutilizatpentru mai multe trageri.Pulberea este o pulbere cu fum - cu un randament de ardere maisczut dect n cazul pulberii coloidale.Capsa funcioneaz n mod similar capsei de la cartusele armeighintuite. Datorit posibilitii de refolosire a tubului si a nlocuiri capsei pentrufiecare nou tragere, anchetatorul poate stabili cte trageri s-au efectuat cu unanumit cartus.Bura este un perete despritor asezat n tubul cartusului pentru asepara pulberea de proiectile (alice sau mitralii). Bura este din psl (la primatragere), n cazul reutilizrii tubului trgtorul nlocuind-o, de regul, cu obucic de hrtie de ziar.Rondela este un mic capac de carton (hrtie) aflat la captul tubuluimpiedicnd proiectilele s cad accidental din tub. Pe acest carton sunt trecute,de regul, date privitoare la calibrul muniiei folosite.Proiectilele utilizate pentru muniia armelor de vntoare sunt alicelesau mitraliile. Acestea sunt mici sfere metalice (de regul din plumb) al crornumr si diametru sunt diferite n funcie de calibrul muniiei. Spre deosebire dearma militar, n cazul armei de vntoare un calibru mare nseamn proiectile dediametru mai mic.Pentru vnat de dimensiuni mai mari (de exemplu, pentru mistrei) sefolosesc si cartuse cu glon, dar aceste gloane au o construcie special, diferitde cele folosite de armele militare.5.3. Cercetarea urmelor produse de folosirea armelor de focPrin folosirea armelor de foc sunt create o serie de urme att pe armsi pe muniie ct si obiectele-int. Fiecare dintre aceste urme poate furniza o seriede informaii utile identificrii armei cu care s-a tras si a celui care a utilizat-o.5.3.1 Urmele produse de armele cu eav ghintuit(a) Urmele formate pe arm: pulberile arse se depun pe pereii camerei de explozie si pe parteainterioar a evii 36. n cazul armelor noi ghinturile sunt mai proeminente, n vreme ce laarmele folosite mai des ghinturile sunt tocite pe patul armei n special, dar si pe celelalte componente se pot gsiamprentele papilare ale trgtorului si chiar pete se snge provenit de lavictim(b) urmele imprimate pe muniien momentul efecturii tragerii glonul va fi expulzat spre int (deexemplu, spre corpul victimei) fiind gsit n corpul victimei, n ziduri, ntrunchiuri de copaci s.a. Tubul gol este expulzat din arm n afar rmnnd sifiind ridicat, de regul, de la locul faptei.35b.1. urmele pe glon: urmare a faptului c diametrul proiectilului este mai mare dect distanadintre dou ghinturi opuse, glonul este forat s strbat acesteridicturi ce se vor imprima pe suprafaa proiectilului sub forma unorstriaii paralele. Numrul, orientarea striaiilor , continuitatea lor liniar(de pe glonul extras din corpul victimei si cel obinut n laborator printragere experimental cu arma suspect) pot duce la identificarea cert aarmei cu care s-a trasb.2 urmele lsate pe tubul gol prin presiunea exercitat de gazele formate n urma arderii, pereii tubuluicartusului vor fi mpinsi spre exterior (adic spre pereii interiori aicamerei de ardere) pe acestia imprimndu-se microrelieful camerei deardere a armei pe gulerasul cartusului se imprim urma lsat de gheara extractoare.Poziionarea urmei, adncimea, forma, distana fa de baza cartusuluisunt detalii ce pot fi folosite la identificarea armei acul percutor loveste cu for capsa detonatoare imprimndu-si pe aceastamicrorelieful su(c) Urmele formate pe corpul omuluin cazul folosirii unei arme de foc pentru rnirea sau uciderea uneipersoane, pe corpul victimei se gsesc o serie de urme a cror interpretare permitestabilirea armei cu care s-a tras si a mprejurrilor n care s-a comis fapta. Acesteurme sunt create fie de proiectil (glon), fie de factorii secundari ai mpuscturii(flacra, gazele fierbini, pulberea ars si cea nears).c.1 Urmele factorilor principali: Glonul, la momentul impactului cucorpul victimei, creeaz un orificiu de intrare, un canal de trecere si un orificiu deiesire. De asemenea, pe corpul victimei sau pe hainele acestuia pot fi identificate ca urme inelul de stergere, inelul de contuzie, inelul de metalizare si inelul deimprimare. 37. Orificiul de intrare este locul prin care glonul a ptruns n corpulvictimei. Dac proiectilul a atins o zon a corpului acoperit de mbrcminte,orificiul de intrare va fi examinat analizndu-se cu grij straturile dembrcminte dinspre exterior spre interior. La nivelul pielii, ptrundereaproiectilului genereaz un orificiu de intrare rotund al crui diametru este, deregul, mai mic dect cel al proiectilului (datorit elasticitii majoritiiesuturilor umane si a proprietii acestora de reveni la forma iniial). Cu titlul deexcepie, la tragerile de la mic distan fora gazelor produce un orificiu deintrare cu diametrul mai mare dect cel al proiectilului, marginile acestuianemaifiind rotunde ci stelate (spulberate). De asemenea, n situaia ptrunderiiproiectilului direct n zona unui esut osos dur, neelastic (de exemplu, n situaiampuscrii n cutia cranian) orificiul de intrare are de regul acelasi diametru cuorificiul de iesire.Aceste detalii ale orificiului de intrare pot conduce anchetatorul lastabilirea poziiei si direciei din care s-a tras (n raport cu poziionarea orificiuluide intrare) si a calibrului muniiei folosite.Inelul de stergere se gseste pe stratul exterior atins prima dat deproiectil (pe piele, dac a atins o zon a corpului neacoperit de mbrcminte saupe mbrcmintea exterioar) n jurul orificiului de intrare si este format prindepunerea unor substane strine purtate de proiectilul expulzat (unsoare folositla ntreinerea armei si muniiei, pulbere ars si nears, rugin din interiorul eviis.a.)Inelul de contuzie (guleras de contuzie sau de pergamentare) areforma unei benzi circulare n jurul orificiului de intrare, formate pe pielea omului,cu limea de 1-5 mm de culoare rosie sau brun-rosiatic.Inelul de metalizare se formeaz atunci cnd proiectilul atinge ntrecerea sa oasele dure ale corpului (craniu, omoplat s.a.), atingerea celor doucorpuri dure fcnd ca un strat fin de particule metalice de la suprafaaproiectilului create de frecarea proiectilului de ghinturile armei - s se depunsub forma acestui inel n jurul orificiului de ptrundere n osul respectiv.Inelul de imprimare se formeaz doar n cazul tragerilor cu armalipit de corpul victimei si are form circular (cnd arma a fost lipitperpendicular pe suprafaa corpului) sau form de semilun (atunci cnd guraevii este lipit doar parial).Canalul de trecere este fie complet (proiectilul strbate n ntregimecorpul victimei) fie nfundat (canal orb) atunci cnd proiectilul rmne n corpulvictimei. El poate fi liniar, uniform, dar poate fi si neuniform (deviat), n situaian care proiectilul este deviat de la traiectoria sa n interiorul corpului la ntlnireaunor oase dure.Orificiul de iesire, spre deosebire de cel de intrare, are marginileneregulate si, de regul, un diametru mai mare dect cel al proiectilului. Acest36 38. lucru se datoreaz faptului c proiectilul, n momentul strbaterii esuturilororganismului, mprumut eschile, snge, esut s.a. crescnd astfel n diametru.Cunoasterea caracteristicilor orificiului de intrare, respectiv de iesirepermite organului judiciar s stabileasc din ce direcie s-a tras, care era poziiatrgtorului, respectiv a victimei.c.2 Urmele factorilor secundari ai mpuscturiiFactorii secundari (suplimentari) ai mpuscturii sunt flacra, gazele,37pulberea nears si funinginea. Flacra produce urme sub form de arsuri dar doar n cazul tragerilorde la mic distan (5-10 cm, n funcie de lungimea evii si de pulbereafolosit) Gazele produc urme sub forma unor distrugeri ce apar doar pentrutragerile de la mic distan (1-15 cm n funcie de arma folosit) Funinginea - este proiectat afar din arm odat cu expulzarea glonuluisi este rezultatul arderii pulberii coloidale, a vaselinei si a celorlalteimpuriti aflate n interiorul evii. Cu ct distana de tragere este maimic cu att pulberile depuse pe int n jurul orificiului de intrare sunt mai consistente. Pentru armele militare pulberile sunt proiectate lamaximum 40-50 cm, dincolo de aceste distane ele nemaiajungnd a sedepune pe int datorit greutii lor reduse. Particulele nearse se depun n mod similar funinginii, cu precizarea cacestea au o greutate si mai mic, astfel c prezena lor pe corpul victimeiindic o tragere de la mic distan5.3.2 Urmele produse de armele cu eav lis(a) urmele formate pe arm sunt aceleasi categorii ca si n cazularmelor cu eav ghintuit(b) urmele formate pe muniie: pe alice sau mitralii nu apar urme utile identificrii, dup cum nici pegloanele folosite pentru anumite categorii de vnat (datorit lipseighinturilor) pe tubul tras vor fi vizibile urmele acului percutor, numrul acestora pemarginea rozetei indicnd de cte ori a fost utilizat acel cartus(c) urmele formate pe corpul victimei:c.1. Alicele sunt expulzate la gura armei sub form de snop, dar dinacest moment acestea se ndreapt spre int nu grupate ci rsfirate sub forma unuitrunchi de con cu vrful la gura evii. Cu ct inta este mai departe cu att scadenumrul alicelor ce o vor lovi (mprstierea lor este mai mare). dac alicele ptrund n corp n grup compact (de regul, la trageri sub 1m) produc plgi de mari dimensiuni cu marginile neregulate. dac alicele ptrund disparat ele genereaz un mic orificiu de intrare si uncanal orb, nefiind letale (n msura n care nu ating un organ vital) 39. c.2 Factorii secundari sunt prezeni si n cazul tragerii cu arma devntoare ns cu urmtoarele diferenieri fa de arma militar: folosindu-se o pulbere cu fum cu un randament de ardere mai sczut, latragerile cu arma de vntoare exist o cantitate mai mare de funinginecare este proiectat la o distan mai mare flacra este mai puin intens dect la tragerea cu arme militare5.4 Expertiza balistic judiciarCercetarea criminalistic n cazul folosirii armelor de foc implic nudoar concluziile organelor judiciare ce efectueaz cercetarea la faa locului ci siexpertizele efectuate n condiii de laborator de ctre specialisti. Acestia pot trageconcluzii de identificare din examinarea armei, a muniiei, a urmelor create pecorpul victimei sau pe alte obiecte. Pentru organul judiciar cel care dispuneefectuarea expertizelor este esenial s cunoasc aspectele care pot fi lmurite deexperi, ce anume pot cere ca obiective ale expertizelor balistice judiciare.5.4.1. Din examinarea armei de foc suspecte (gsite la faa locului,ridicate de la bnuit s.a.) se poate stabili: tipul, modelul, calibrul armei dac arma este n stare de funcionare, dac au fost nlocuite piese din38mecanismele acesteia dac se putea trage cu arma defect dac focul se putea declansa ntmpltor dac este o arm modificat (de exemplu, cu eava retezat) sau dac e oarm confecionat artizanal si care sunt parametrii de funcionare aiacestora5.4.2. Din examinarea muniiei (att a celei folosite, ct si a celeinefolosite) se poate stabili: calibrul cartusului, locul si anul fabricrii destinaia acestuia (de exemplu, glon perforant) modelul si tipul cartusului starea de funcionare (dac mai putea fi folosit sau nu la tragere) tipul pulberii folosite (cu fum sau fr fum) gradul de umiditate al pulberii5.4.3 din examinarea urmelor mpuscturii pe corpul uman fiind necesar colaborarea expertului criminalist cu medicul legist - se poateconcluziona cu privire la: numrul proiectilelor trase asupra corpului victimei direcia de tragere (stabilind poziionarea orificiului de intrare si a celuide iesire) distana aproximativ de la care s-a tras (n raport cu prezena factorilorsecundari ai mpuscturii) s.a. 40. Tot expertul criminalist este cel care poate stabili dinamica trageriiprin identificarea, pe lng direcia de tragere si a distanei de la care s-a tras, aurmtoarelor elemente: locul unde s-a aflat trgtorul, locul unde s-a aflatvictima.Tema 6: CERCETAREA CRIMINALISTIC A NSCRISURILOR6.1. Consideraii de ordin generalNoiunea de nscris este mai larg dect aceea de act scriscuprinznd tot ceea ce poate pstra pe un suport urmele unui instrument scriptural(nscrisuri tiprite, dactilografiate, printate, manuscrise, desene, schie s.a.)n legtur cu cercetarea criminalistic a nscrisurilor se utilizeaznoiuni diferite: grafologie, grafoscopie, expertiz grafic.Grafologia studiaz scrisul de mn pentru a evideniaparticularitile ce denot anumite trsturi psihice ale scriptorului lucrnd cunscrisuri necontestate sub aspectul autenticitii.Grafoscopia (expertiza grafoscopic) analizeaz latura grafic ascrisului (maniera de realizare a semnelor grafice), fr a lua n calcul analizasuportului pe care s-a scris (de exemplu, compoziia hrtiei) sau instrumentulscriptural folosit.n cadrul expertizei grafice de regul se compar dou sau mai multenscrisuri evalundu-se asemnrile si deosebirile dintre acestea, adesea fiindvorba de scrisuri intenionat modificate sau contrafcute (copiate sau imitate).n cercetarea criminalistic a nscrisurilor au competen nu doarorganele de urmrire penal (poliia judiciar si procurorul), experii (organizaintr-un corp autonom n subordinea Ministerului Justiiei) dar si instana dejudecat. Organele de urmrire penal sunt cele care, de regul, se confruntprimele cu nscrisuri apte a purta urme utile identificrii criminalistice, motivpentru care trebuie s cunoasc procedeele de ridicare si conservare a acestorapn la momentul predrii ctre expert si a analizei de laborator.Judectorul se confrunt cu nscrisuri si este chemat a verificaaparena lor de autenticitate nu doar n procesul penal, dar si n litigiile de dreptcivil, de drept comercial, de dreptul familiei s.a.6.2. Reguli privind ridicarea nscrisurilor de la faa loculuiDe modalitatea n care organul de anchet reuseste s ridice nscrisulsuspect de la faa locului fr a-l deteriora (n raport cu starea n care l-a gsit),fr a distruge sau a aduga urme suplimentare pe acesta, depinde si rezultatulanalizei de laborator efectuat de expertul sau de tehnicianul criminalist. dac nscrisul este ntreg, ridicarea se face cu penseta evitnd atingerea cudegetele deoarece exist documente (n special cele scris pe foaie velin)apte s pstreze urmele de degete ale fptuitorului39 41. documentul nu se mptureste si nu se dezdoaie, ci se aseaz ntr-un plicde dimensiuni corespunztoare; nu se fac notri pe nscris, ci pe plicul ncare se transport dac documentul este rupt se ncearc reconstruirea ntregului pornind dela coluri spre centru. nscrisul astfel obinut se plaseaz ntre dou foliitransparente (pentru a putea fi citit pe ambele pri) care se capseaz dac documentul este ars (total sau parial) nu va fi atins deoarece hrtiaars este friabil sfrmndu-se foarte usor; de aceea documentul estevaporizat mai nti cu ap si soluie de glicerin, apoi se aseaz n cutii cuvat pentru a putea fi transportate dac documentul arde n momentul sosirii organelor judiciare acesta va fistins dar nu prin proiectarea asupra lui a unor textile umede sau chiar aapei (pentru c astfel se distrug), ci prin privarea de oxigen (actul esteacoperit cu un clopot de sticl pentru ca , odat cu epuizarea oxigenului,focul s se sting de la sine)6.3 Cercetarea materialului suport si a cernelurilorSarcini n domeniul cercetrii suportului e care s-a scris si acernelurilor au att organele judiciare, ct si experii criminalisti. n principal nexaminarea actelor se urmreste a se stabili autenticitatea lor, se verific forma siconinutul lor, prezena elementelor de securitate (acolo unde e cazul),valabilitatea documentului, vechimea acestuia n raport cu cea pretins dedeintor sau cea inserat n textul actului.Stabilirea vechimii nscrisului este, probabil, cea mai important si,totodat, dificil sarcin a organelor judiciare. Vechimea se stabileste cu unanume grad de relativitate si aproximaie.Din examinarea hrtiei se poate stabili compoziia chimic a acesteia,reeta de fabricaie, cunoscndu-se c aceast reet a evoluat n timp prinfolosirea unor noi compusi chimici si renunarea la alii. De asemenea, n ceea cepriveste aspectul, hrtia alb tinde s se nglbeneasc odat cu trecerea timpului.n schimb cerneala se deschide la culoare, iar la un examen microscopic se poateobserva c, odat cu trecerea timpului, pigmentul de culoare migreaz spreexteriorul semnelor grafice si spre interiorul stratului de hrtie.Vechimea nscrisului se poate stabili si analiznd nscrisul din punctde vedere al coninutului observnd compunerea frazei, regulile gramaticalefolosite (avnd n vedere c acestea evolueaz de la o epoc la alta), morfologiacuvintelor (de exemplu, scrierea cu sau , cu snt sau sunt s.a), toponimelefolosite (numele de strzi, orase, regiuni denumiri care pot corespunde uneianumite epoci).40 42. 6.4 Stabilirea falsului material n acteUn nscris poate fi falsificat, din punct de vedere al legii pena