Niculae GAMENT

CRIMINATISTICA

CAIET DE LABORATOR

CUPRINS

Capitolul ICRTMTNALISTTCA $I TNVESTIGATTTLE PENALE ................- 11 -

1 . De ce criminalistica in investigafiile penale?.................. ............ '.. - 1 1 -

2. in ce condilii urmele qi mijloacele materiale de probd ridicate din locul faptei

pot fi folosite in descoperirea infracliunilor qi identificarea persoanelor sau

obiectelor care le-au creat?......... ..........- 12 -

3. Conceptul de fixarea urmelor gi mijloacelor materiale de probd ..'- 12 -

4. Tehnici :utilizate in cercetarea urmelor gi probelor materiale..... .... - 13 -

5. Metode Ei tehnici modeme de examinare a urmelor gi mijloacelor materiale de

probd.......... ....- 20 -

6. Ce este qi cum se realizeazd identificarea criminalistic[? ............... .'22 -

Capitolul IIFOTOGRAFIA JUDICIARA - MIJLOC DE CUNOA$TERE $I DECERCETARE CRIMINALISTICA................ ....,..,..,- 34 -

1. Fotografia la locul faptei........... .................. - 35 -

2. Fotografia de fixare arezlultatelor percheziliei ................ - 41 -

3. Fotografia de fixare areztltatelor reconstituirii .............. - 42 -

4. Fotografia de fixare arentltatelor prezentdii pentru identificarea persoanelor. ...... - 43 -

5. Fotografia de semnalmente ....- 43 -

6. Fotografia de supraveghere operativ5............... .......'..- 43 -

Capitolul IIIIDENTIFICAREA TRASEOLOGICA...... ................- 45 -

1. Cum este definitS urma in sens criminalistic? Dar din punct de vedere

traseologic? .......' 45 -

2.De ce este posibild identificarea traseologic6? Pentru c6:................ ....- 45 -

3. Ce metode qi procedee sunt folosite in identificdrile traseologice?............. -......- 47 -

Capitolul IVCERCETAREA CRTMINALISTICA A UNON CATEGORII DE URME ... - 55 -

1. Cercetarea criminalisticd a urmelor papilare...... ......... - 55 -

2. Cercetarea criminalistici a urmelor de picioare.. ............ - 93 -

3. Cercetarea criminalisticd a urmelor de dinti........ .......... - 103 -

4. Cercetarea criminalistic6 a urmelor de bu2e........ .......... - 106 -5. Cercetarea criminalisticd a urmelor de urechi ............... - 109 -6.Cercetarca criminalistic[ a urmelor create de nas, ridurile fetei, bdrbie, coate ;i

regiunile fesiere.......... ..........- ll2 -J.CercetareacriminalisticdaurmlordesAnge...... - 113 -8. Cercetareacriminalisticdaurmelorseminale...... ..........- l18 -9. Cercetarca criminalisticd a urmelor de salivd...... .......... - I 19 -

10. Cercetarea criminalisticd a urmelor de naturd pi1oas5............. - l2l -

11. Cercetarea criminalisticl a urmelor de naturi osteologic[ si a urmelor de mirosuman........... .....- 123 -

12. Cercetarea criminalisticd a unor categorii de microurme - 126 -13. Cercetarea criminalisticd a urmelor mijloacelor de transport................ .........- 127 -14. cercetarea criminalistici a urmelor instrumentelor de spargere.....................- 148 -15. Cercetarea criminalistici a unor categorii de urme materie....... .- 160 -16. Cercetarea criminalisticd a nodurilor gi legdturilor............ .........- lj4 -

Capitolul VCERCETAREA CRIMINALISTICA I NOCUMENTELOR................ ...... - 17 7 -

1. Identificarea persoanei dupd scrisul de mdnd - identificarea grafoscopicd - 178 -2. Examenul tehnic al documente1or................... - 196 -3. Cercetarea criminalistic[ a falsului comis prin inldtr"rarea mecanicl a textului..... - 200 -4. Cercetuea criminalisticd a falsului comis prin inldturarea chimic[ a textului ....... - 203 -6. Cercetarea criminalisticd a falsului comis prin imitarea scrisului....... ....................- 205 -7 . cercetarea criminalisticr a falsului comis prin deghizarea scrisului . - 206 -8. Cercetarea criminalisticd a falsului prin addugare de text.......... ........- 207 -9. Cercetarea criminalisticl a falsului comis prin copiere - 209 -

10. Cercetarea criminalistici a textelor dactilografiate............... .......- Zll -10.1. Identificarea masinii de scris ......- 211 -10.2. Identificarea dactilografului .......- 213 -

1 1. Cercetarea falsului comis cu ajutorul tehnicilor de calcul ;i a copiatoarelor... - 215 -11.1. Cercetarea criminalisticd a falsului comis cu ajutorul tehnicilor de calcul...- 216 -1 1.2. Cercetarea criminalisticd a falsului comis cu ajutorul copiatoarelor...... - 217 -11.3. Cercetarea criminalistici a contrafacerilor executate cu ajutorul

xerocopiatoarelor ............. - 218 -12. Cercetarea criminalisticd a impresiunilor de gtampill. - Z2l -

Capitolul VIELEMENTE DE BALISTICA JUDICIARA - 224.

1 . Obiectul de studiu al balisticii judiciare .. .... - 224 -2. Urmele principale ale impuqciturii................. .........- 225 -3. Urmele secundare ale impuqcdturii............... - 229 -

6-

4. Probleme care pot fi rezolvate prin expertiza criminalistici a armelor de foc,

muniliei Ei a urmelor create de acestea: '234 -

Capitolul VIIIDENTIFICAREA PERSOANEI DUPA SEMNALMENTELEEXTERIOARE (PORTRETUL VORBIT) .............-270'

1. Care este fundamentul qtiinlific al identificdrii?............ - 270 -

2. Descrierea semnalmentelor statice (anatomice) .....-.- 272 -

3. Descrierea semnalmentelor dinamice (funclionale)............... ......- 287 -

4. Descrierea semnelor particulare.. ......... - 288 -

5. Descrierea obiectelor de imbrdc[minte qi a obiectelor portabile .'290 -

6. Ce este reconstruclia facial1t? ....... :.................. ........ - 291 -

7' Biometria """- 292 -

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA -295 -

-7 -

Capitolul ICRIMINALISTICA

$I INVESTIGATIILE PENALE

1. De ce criminalistica in investiga{iile penale?

Argumentel:) Elaboeaz[ qi foloseqte metode qi mijlqace tehnico-qtiinfifice pentru

cercetarea urmelor infracliunii qi probelor materiale descoperite in locul faptei, in

scopul identific[rii persoanelor sau obiectelor care le-au creat;

} Preia din alte domenii ale qtiinlei (fizicd, chimie, medicind legald",

antropologie, psihologie, matematic[, informaticd etc.) gi adapteazd la nevoile

specifice, metode qi mijloace de examinare, in vederea obJinerii probelor necesare

cercetdrii infrac{iunilor gi descoperirii fEptuitorilor;

) Elaboreazd procedee gi reguli tactice de efectuare a actelor de urmdrire

penal[, in vederea asigurdrii laturii qtiinlifice a activrtd\li de cercetare penalS;

F ElaboreazS gi perfec\ioneazd cadrul metodologic de cercetare a diferitelor

genuri de infracliuni, prin studierea qi generalizareapracticii pozitive a organelor

judiciare;

) Elaboreazd qi aplicd metode qi mijloace tehnico-tactice de naturd sd

prevind sdvdrqirea infrac{iunilor' sau producerea urm[rilor acestora;

F Eviden{razd cauzele gi condiliile care au generat ori favorizat sdvdrqirea

infracfiunilor qi propune m[suri - inclusiv in domeniul legislativ - pentru

prevenirea gi combaterea faptelor antisociale;

F Asigur[ un grad sporit de operativitate qi eficien{[ in descoperirea qi

probarea faptelor penale, in identificarea gi prinderea fiptuitorilor.

' Ionescu Florin, Criminalistica, Editura Universitard, Bucureqti 2008, pag. 172 Cum sunt de exemplu capcanele criminalistice

11

CONCLUZIA:

Criminalisticu este singura ;tiinld care aduce tn procesul penal probe

;tiinlifice care nu potfi combdtute decdt atunci cfind:

) Obiectivitatea experfilor/specialigtilor care cerceteazdurmele gi mijloacele

materiale de prob6 este indoielnicd;

F Pentru cercetarea urmelor gi mijloacelor materiale de probi, destinatdt'

ldmuririi faptelor qi imprejurdrilor cauzei, au fost utilizate metode qi mijloace

tehnice inadecvate, care au condus la formularea unor concluzii inexacte.

2. in ce condifii urmele si mijloacele materiale de probl ridicate din loculfaptei pot fi folosite in descoperirea infracfiunilor ;i identificareapersoanelor sau obiectelor care le-au creat?

'." Locul faptei s[ nu fi suferit modificlri intre momentul consum[rii actului

ilicit gi cel al investigdrii lui din punct de vedere criminalistic;.1. in eventualitateain care s-au produs modificdri, acestea sE fi fost descrise

qi explicate in procesul verbal de cercetare la fala locului, ot precizarea unui

minim de date referitoare la: persoanele care le-au fbcut (atunci c6nd este posibil)

qi motivele care le-au determinat, nafura modificirilor, mdsurile luate cu privire

urmele/mijloacele materiale de probd care au suferit modificdri;

* Urmele Ei mijloacele materiale de probl sd fie fixate tn mod corespunzdtor

prin mijloacele procesual-penale Ei criminalistice consacrate de legislalia in vigoare:

proces verbal de cercetarelafa[a locului, fotografie;i film judiciar, schile, desene.

3. Conceptul de fixarea urmelor'qi mijloacelor materiale de probl

* Elementele de fapt stabilite cu ocazia investig[rii criminalistice a locului

faptei dobdndesc valoare de probd numai in m[sura in care sunt fixate prinintermediul mijloacelor prevdzute de legea procesual-p enalf .

3 Constantin Aioniloaie, Vasile Berchegan, Tudorel Butoi, Ion Eugen Sandu - Trotat de tacticdcriminalisticd, Editura Carpafi, Craiova, 1992, pag.4

-12-

.i. Activitatea de fixare asigurd cadrul legal al valorificdrii ulterioare a

urmelor gi mijloacelor materiale de probd, pe calea constatdrii tehnico-qtiin{ifice

sau expertizei criminalistice ;

.i. A fixa inseamnl a preciza, a evidenlia cu claritate, in scris sau prin

intermediul mijloacelor audio-video ori alte asemenea mijloace, locurile in care au

fost descoperite urmele, natura gi num[ru] lor, dispunerea individuald qi de ansamblu,

precum gi un anumit numdr de caracteristici generale qi particulare care le

rndividt;alizeazd;.i. Fixarea tuturor categoriilor de urme gi obiecte corpuri delicte inl[tur[

pericolul substituirii lor ulterioare, asigurdnd prin aceasta un grad sporit de

obiectivitate concluziilor formulate de specialistul sau experhrl criminalist;.i. Fixarea corespunzdtoare a urmelor nu se reduce la simpla lor inventariere;

* Ea presupune un proces laborios de evaluare qi consemnare a aspectelor

referitoare la'. nattra, numdrul qi locurile in care au fost descoperite; metodele

utilizate la relevarea, ridicarea, ambalarea gi conservarea lor; descrierea formei,

dimensiunilor, culorii qi a unor caracteristici care le individualizeazd; distanlele

fajd de alte urme, obiecte sau repere stabile din locul faptei etc. Este de asemenea

necesar sI se precizeze cu exactitate plasamentul gi direcfia de orientare a urmelor

pe suporturile pe care au fost descoperitea.

4. Tehnici utilizate in cercetarea urmelor qi probelor materiale

) Truse criminalistice

F Trusele criminalistice universale - conlin instrumentarul qi materialele

necesare cdut[rii-descoperirii, fixSrii, conservdrii, ridicdrii Ei transportadrli la

laborator a tuturor categoriilor de urme studiate de criminalisticd.

a Direclia spre care sunt indreptate (orientate) anumite categorii de urme poate fi precizatd in mod

sugestiv, dacd aceasta se raporteazi la acele unui cadran de ceasornic. De exmplu: "Virful urmeidigitale este orientat pe direclia orei "unu" a unui cadran de ceasornic:"

-13

De reguld confin urmdtoarele trei compartimente:

* Compartimentul dactiloscopic/traseologic, prevdzut cu instrumentar

specializat descoperirii, fix[rii si ridiclrii urmelor de m6ini, de picioare, de dinfi,ale autovehiculelor, ale instrumentelor de spargere, a fragmentelor de hirtie etc.:

lup[, substan]e pulverulente fluorescente qi nefluorescente, pulverizatoare sau

spray-uri pentru relevarea urmelor latente, pulverizatorul cu iod, pensule din pdr

de veverild sau din pene de struf, pensuld magneticS, folii adezive, eprubete,

plicuri, mdnuqi chirurgicale, benzi metalice sau din plastic ca accesorii pentru

ridicarea urmelor de ad0ncime prin metoda mulajului, Epaclu, cancioc, pensete

anatomice etc.

* Compartimentul pentru marcarea perimetrului investigat din punct de

vedere criminalistic, pentru efrectuarea masur[torilor qi marcarea umelor gi obiec-

telor principale. Confine: instrumente de mlsurl cu diviziuni contraste pentru

fotografierea la scar6 (rigl6 gradat[, centimetru de croitorie), etaloane pentru

fotografierea urmelor in mlrime natruald, ruletd, bandd metric6 impdrlitd insegmente cu latura de 10 cm colorate succesiv in alb si negru, jetoane numerotate

de la 1 la 10 prevdzute cu suporturi de fixare (pentru precizarea plasamentului

individual dar qi reciproc al urmelor si obiectelor principale), cretd forestierd etc.

-14-

* Compartimentul pentru executarea desenelor Ei schifei locului fapter.

Confine: trusd compas, busol[, hdrtie milimetric[, h0rtie de calc, creioane

colorate, qablon tip pentru lucrul pe hartd etc.

Y Trusele criminalistice speciulizate:

* Trusa pentru testarea stupefiantelor, prevdzutd cu reactivi pentru

identificarea unor substante stupefiante (haEi;, marijuana, L.S.D., substanle din

gupa opiaceelor, amfetaminelor etc.); 1

* Trusa pentru efectuarea marcdrilor chimice destinate pregdtirii Ei

realrzdrli flagrantului (in special in cazul ddrii-lu[rii de mit[, al qantajului),

prevenirii Ei descoperirii unor infracliuni etc. Conline substanle cum sunt: pudre

fluorescente de diferite culori,(frecvent utrhzat este acidul BON5), creioane

fluorescente, pudre nefluorescente (de exemplu ninhidrina, azotatul de argint) etc.;

'BON = Acidul Beta Oxi Naftoic

15