criminalistica 3 2015 internet

Editura Universul Juridic Bucureşti a editat lucrarea „De la psihoză la crimă”, avându-i ca autori pe următorii: Traian Tundin – coordonator, Ştefan Prună, Cristian-Eduard Ştefan, Cosmin-Horaţiu Jieanu şi Marius-Cezar Pantea.

În introducere, autorii scot în evidenţă aspecte referitoare la tulburări mintale, 4,1% din întreaga populaţie este atinsă de aceste tulburări. Specialiştii de la Universitatea din Tucson (Arizona – SUA) sunt de părere că principala cauză pentru care trei sferturi dintre americani suferă de boli ale sistemului nervos constă în faptul că dorm insuficient. Ei au ajuns la această concluzie după ce au studiat cazurile a mii de persoane având probleme de natură psihică, comun tuturor acestora fiind faptul că durata somnului lor era în medie de 4 ore pe noapte.

Cazurile de boli de creier au crescut îngrijorător în ultimii 20 de ani, în special în ţările puternic industrializate, şi asta din cauza poluării grave a mediului.

Din analizele efectuate, a rezultat că numărul cazurilor de demenţă s-a triplat rapid, precum şi numărul deceselor în cazurile de boli mintale, din cauza poluării cu pesticide, rezidurilor industriale şi menajere, gazelor de ardere şi a altor poluanţi, care infestează mediul în cantităţi din ce în ce mai mari. Afecţiunile creierului provocate de poluare includ şi bolile Parkinson, Alzheimer sau cea a neuronilor maturi.

Potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în lume sunt aproximativ 400 de milioane de persoane cu tulburări mintale sau neurologice, cu probleme

psihosociale asociate în special alcoolismului sau consumului de droguri.

În paginile acestei cărţi, cititorii vor găsi principalele cauze judiciare în materia crimelor (infracţiuni de omor) în care au fost implicate în ultimii ani persoanele care au

comis infracţiuni pe fondul unor afecţiuni psihice şi care, de cele mai multe ori, au fost declarate iresponsabile datorită bolilor psihice de care sufereau, fiind internate în instituţiile psihiatrice de profil.

Dintre cazurile prezentate de autori din conţinutul cărora se desprind concluzii importante pentru poliţişti, criminalişti, medici legişti, psihologi şi persoanele care se ocupă cu prevenirea şi combaterea criminalităţii, recomandăm pe următoarele cazuri: • Omor la comandă; • Setea diabolică de sânge; • Cunoscut ca bolnav psihic, dar lăsat în libertate, Kovecs îşi violează verişoara; comite două omoruri şi se sinucide; • Un criminal bolnav psihic ameninţă; • Un temut criminal a fost capturat după 9 luni;

• Un schizofrenic de la Spitalul de Psihiatrie din Jebel şi-a ucis colegul de cameră; •Cadavrul de la

„Săpoca”; • Teama de „Fantomas”; • Un bătrân a fost omorât cu ranga la Spitalul de Psihiatrie; • Victima a fost violată, ucisă şi desfigurată cu bestialitate; • Omor la psihiatrie; • Crimă în faţa icoanei; • Omor la Bălăceanca; • Necrofilul; • Surpriza din capelă; • Carnagiul de la Iaşi; • Răpus la datorie de cuţitul unui schizofrenic; • Se plimba prin parc şi strangula pensionare; • Nebunul şi ranga; • Crima oribilă, criminal nepedepsit; • Ucis bestial şi aruncat în closet; • Crima unui psihopat în închisoarea Jilava; • Diavolul mi-a poruncit; • O femeie arsă pe „rug”; • Mulţi copii au tulburări de comportament; • Ucigaş la şapte ani.

Lector univ. dr. CONSTANTIN DRĂGHICIJurist DOBREANU RAMONA

Începând cu luna martie 2011, Revista Română de Criminalistică a fost introdusă în Categoria B+ de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice

din Învăţământul Superior (CNCSIS) - Cod 687 CNCSIS

Revista este indexată în bazele de date internaţionale recunoscute de Panelul 4 - Ştiinţe Sociale (ştiinţe juridice) din cadrul CNATDCU. (Consiliul

Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare)

În zilele de 27-28 octombrie 2015, începând cu orele 09.00 va avea loc la Centrul Cultural al MAI, Conferința Internațională de Criminalistică cu tema: „Investigarea Criminalistică a Infracțiunilor din domeniul financiar – bancar”, organizată de ACR; Inspectoratul General al Poiliției Române; asociația Română a Băncilor, Universitatea Româno-Americană – Facultatea de Drept. Cei care doresc să participe la această manifestare sunt rugați să ne trimită titlurile comunicărilor pe care vor să le susțină până la data de 03 august 2015. Comunicările trebuie să fie traduse și în limba engleză, nu trebuie să depășească 4-5 pagini - counicările se vor tipări, iar

cartea va fi dată participanțiilor în prima zi a Conferinței. Taxa de participare este de 100 lei.

Alte informații le puteți afla la sediul ARC, din B-dul Dacia nr. 55, ap. 1 sector 1 București sau la telefon 0212103344, telefon mobil 0740060696.

Taxa de participare se virează în contul ACR: RO96RNCB 008000564199001, deschis la BCR - Sala Palatului.

Secretar general – administrator al A.C.R.Col. (r.) prof Vasile LĂPĂDUȘI

APARIȚII EDITORIALE - DE LA PSIHOZĂ LA CRIMĂ

CEA DE A CINCEA CONfERINȚĂ DE CRIMINALISTICĂ

Editor: Asociaţia Criminaliştilor din România, B-dul Dacia nr. 55, sector 1, telefon 0212103344Tipografie: Marius Roşu.

I.S.S.N. 1454-3117 LEI 10

Revistă realizată de Asociaţia Criminaliştilor din România; recunoscută de Guvernul României ca fiind de utilitate publică, prin Hotărârea nr. 1240/2005; Certificat de înscriere a persoanei juridice fără scop patrimonial nr. 17 din 26.02.2002, eliberat

de Judecătoria Sectorului 3, Bucureşti; Autorizaţie nr. 44/PJ/2002, 80-3/12.997; cod fiscal nr. 14523220; cont nou: 2511.E01.0.564199.0080.ROL. 6; cod IBAN RO58RNCB0080005641990006-B.C.R.

Sucursala Sala Palatului, BucureştiCertificat de înregistrare a mărcii la O.S.I.M. nr. 78602

www.asociatiacriminalistilor.ro; [email protected]

Redactor – şef: Vasile LĂPĂDUŞIdistins de către Uniunea Ziariştilor Profesionişti cu „Ordinul Ziariştilor clasa I - de AUR”

Redactori–şefi adjuncţi: Gabriel ŢÎRU, Nicolae GROfU şi Vladimir ALEXANDRESCURedactori: Răzvan DOBâRCEANU, Cristian DIACONESCU, Nicolae SAVU, Steluţa GREJDINOIU, Elena-Daniela DUMITRU, Renata-Minodora WATSON, Mihaela-Irina CONSTANTINESCU, Marin RUIU, Cristian DUMITRESCU, Nicoleta-Elena BUZATU, RAMONA DOBREANU.

Traducerea: Răzvan DOBâRCEANU şi RAMONA DOBREANU. Trezorier: Mihai IVANICI. Corectură: Vladimir ALEXANDRESCU. Purtător de cuvânt: Constantin OPRIŞIU

Secretar general de redacţie: Alexandru BARBU Preşedintele Comisiei de Cenzori: economist Costică TĂNASE

Publicitate şi difuzare: Liviu OPREA. Contabilitate: Georgiana Alexandra BRAȘOVEANUTel.: 021.210.33.44; E-mail: [email protected] Foto: Răzvan RIZEA, Emanuel APETREI şi Mihai MâRZA

Mobil: 0740.060.696 Revista a fost fondată în martie 1999 de prof. VASILE LĂPĂDUŞI

C U P R I N S

Revista Română de Criminalistică a fost evaluată şi clasată de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS) la categoria „B+” - Cod 687 CNCSIS

Pentru conţinutul articolelor publicate sunt răspunzători autorii.

CONSILIUL ŞTIINŢIfICPreşedinte de onoare al Revistei Române de Criminalistică:Academician Marius SALA, membru al Academiei RomânePreşedinte de onoare al A.C.R.:Prof. univ. dr. Lazăr CâRJAN;Preşedinte al Consiliului Științific:Conf. univ. dr. Constantin DUVAC, Universitatea Româno-Americană, președinte al A.C.R.;Vicepreşedinţi:General-maior magistrat (r.) conf. univ. dr. Dan VOINEA, prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Criminaliştilor din România; Lector univ. dr. Iancu ŞTEfAN, Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea”;Chestor de poliţie dr. Gabriel ŢÎRU, directorul Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Prof.univ.dr. Petre BUNECI, decanul Facultăţii de Drept - Universitatea Ecologică; Chestor dr. Jănică ARION-ŢIGĂNAŞU, Director în M.A.I.;Chestor principal de poliţie dr. Vasile VIOREL, I.G.P.R., vicepreşedinte al A.C.R.; Membri:Prof. univ. dr. Tudorel BUTOI, Universitatea „Spirul Haret”;Lector univ. dr. Nicolae GROfU, membru al A.C.R.;Senator în Senatul României Dian POPESCU, membru al Asociaţiei Criminaliştilor din românia;Prof. univ. dr. habilitat Mihail GHEORGHIŢĂ, Universitatea Liberă Internaţională din R. Moldova; Prof.univ.dr. ing. Lidia CRISTEA, Universitatea Română de Ştiinţe și Arte „Gheorghe Cristea” - Bucureşti;Conf. univ. dr. Gheorghe GOLUBENCO, Universitatea Liberă Internaţională din R. Moldova;Lina LAZARENKO, Institutul de Criminalistică din Republica Lituania;Prof.univ.dr. ing. Cătălin GRIGORAŞ, University of Colorado, Denver, S.U.A.;Prof.univ.dr. Mihai BĂDESCU, Direcția Juridică a M.A.I.;Prof. dr. Saverio fORTUNATO, Preşedinte al CSI - PERITI E CONSULENTI FORENSI Firenze, ItaliaVladislav YANEV, Institutul de Criminalistică şi Crimonologie al Ministerului de Interne - Bulgaria;Chestor şef de poliţie dr. Aurel VLĂDULESCU, director general în M.A.I.;Prof.univ.dr. Cristian STAN, I.N.M.L. „Mina Minovici”;Prof.univ.dr. Octavian BUDA, U.M.F. „Carol Davila”;Conf.univ.dr. Adrian IACOB, decanul Facultăţii de Poliţie din cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”;Prof.univ.dr. Tudor AMZA, decanul Facultății de Științe Juridice - Universitatea „Hyperion”;Prof.dr. florin ȘANDRU, cercetător Academia Română;Ing. Mircea fIERBINŢEANU, expert judiciar;Ing. Anca BĂLAN, director general al firmei Chronos;Conf. univ. dr. Gheorghe ALECU, Universitatea „Spiru Haret”;Comisar-şef drd. Romică POTORAC, director adjunct al Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Comisar-şef dr. Crişan-Mucenic LĂZUREANU, I.P.J. Sibiu; Comisar-şef dr. Viorel COROIU, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”;General-colonel (r.) lector univ. dr. Ioan HURDUBAIE, director executiv al Agenţiei Internaţionale pentru Prevenirea Criminalităţii şi Politici de Securitate;Comisar-şef dr. ing. Georgeta STOIAN, Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Conf.univ.dr. Jenică DRĂGAN, Universitatea „Spiru Haret”;Lector univ. dr. Mariana ROŞU, I.N.M.L. „Mina Minovici”;Comisar-şef dr. Octavian CONICESCU, Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Comisar-şef dr. Cristian CĂRPINEAN, I.P.J. Timiş;Lect.univ.dr. Marin RUIU, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”;Comisar-şef drd. Ionel NECULA, Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Lector univ. dr. Cristian DUMITRESCU, B.C.R.;Comisar-şef Grigore PĂTRUŢ, şeful Serviciului criminalistic din D.G.P.M.B.;Lector univ. dr. Constantin DRĂGHICI, Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea”;Lector univ. dr. florin BOBIN, Procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4;Lector univ. dr. Cristian-Eduard ŞTEfAN, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”;Conf.univ. dr. Nicoleta-Elena BUZATU, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”;Lector univ. drd. Sorinel CĂRĂUŞU, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”;Comisar de poliție Romeo SIMION, expert criminalist I.P.J. Bacău

Pag.

1941. ACTIVITĂŢI IMPORTANTE DESFĂŞURATE DE ASOCIAŢIA CRIMINALIŞTILOR DIN ROMÂNIA ÎN LUNA APRILIE 2015 VASILE LĂPĂDUŞI

1945. UNELE CONSIDERENTE PRIVIND PROBELE ŞI MIJLOACELE DE PROBĂ DAN VOINEA VASILE LĂPĂDUŞI

1948. TEORIA GENERALĂ A PROBEI IN DREPT MIHAI BĂDESCU

1953. MIJLOACELE MATERIALE DE PROBĂ VASILE LĂPĂDUŞI CONSTANTIN DRĂGHICI

1956. PREVENIREA SI COMBATEREA CRIMINALITATII ÎN DOMENIUL NUCLEAR LUCIAN BIRO DAN VOINEA

1962. TREI SUTE DE LEI ȘI O VERIGHETĂ – PREțUL PLĂTIT PENTRU DOUĂ VIEțI ION PLEŞEA ALIN-BOGDAN POP MIRCEA ENE CRISTIAN LAZĂR

1968. ASPECTE CONCEPTUALE PRIVIND METODICA CERCETĂRII UNOR CATEGORII DE INFRACŢIUNI MIHAIL GHEORGHIŢĂ

1971. DETECTAREA COMPORTAMENTULUI SIMULAT PRIN ANALIZA COMPORTAMENTULUI NONVERBAL NEAGA OANA-TEODORA

1975. TEHNICI PSIHO - CRIMINALISTICE DE INTEROGARE A PERSOANEI SUSPECTE ȚURCAN ANDA

1977. CONTRIBUŢIA CRIMINALISTICII ÎN INVESTIGAREA INFRACŢIUNILOR, IDENTIFICAREA AUTORILOR ŞI PROBAREA VINOVAŢIEI ACESTORA GHEORGHE ALECU

1980. CRIMA ÎN SERIE; CRIMINALUL ÎN SERIE, METODA FBI BÎRCU I. MIHAELA

1982. RECONSTRUCŢIA FACIALĂ POSTMORTEM, O NOUĂ ABORDARE HORAŢIU DINU-DRĂGĂNESCU ALEXANDRA COMŞA IONEL NECULA AURELIAN BĂDULESCU

1986. GENOCID ÎN BASARABIA PE TIMPUL OCUPAțIEI DE CĂTRE UNIUNEA SOVIETICĂ - 1940-1941 (I) fLORIN ŞANDRU

1940 CRIMINALISTICA NR. 3 (99), IUNIE 2015, VOL. XVI

TABLE OF CONTENTS

Pag.

1941. IMPORTANT ACTIVITIES CARRIED OUT FORENSICS ASSOCIATION IN ROMANIA IN APRIL 2015 VASILE LĂPĂDUŞI

1945. SOME CONSDIERENTE ON SAMPLES AND EVIDENCE DAN VOINEA VASILE LĂPĂDUŞI

1948. GENERAL THEORy OF PROOF IN LAw MIHAI BĂDESCU

1953. PRODUCED IN EVIDENCE VASILE LĂPĂDUŞI CONSTANTIN DRĂGHICI

1956. PREVENTION AND FIGHT AGAINST NUCLEAR CRIMINALITy LUCIAN BIRO DAN VOINEA

1962. THREE HUNDRED LEI AND A wEDDING RING - THE PRICE PAID FOR TwO LIVES ION PLEŞEA ALIN-BOGDAN POP MIRCEA ENE CRISTIAN LAZĂR

1968. CONCEPTUAL ASPECTS OF INVESTIGATION METHODS APPLIED IN PARTICULAR CATEGORIES OF CRIME MIHAIL GHEORGHIŢĂ

1971. SIMULATED BEHAVIOR DETECTION By ANALyZING NONVERBAL BEHAVIOR NEAGA OANA-TEODORA

1975. PSyCHO – FORENSIC INTERROGATION TECHNIqUES OF A SUSPECT ȚURCAN ANDA

1977. FORENSIC CONTRIBUTION IN CRIMES INqUIRy, IDENTIFy THE AUTHORS AND PROVING THEIR GUILT GHEORGHE ALECU

1980. MURDERS; SERIAL KILLER, FBI METHOD BÎRCU I. MIHAELA

1982. NEw APPROACH ON POSTMORTEM FACIAL RECONSTRUCTION HORAŢIU DINU-DRĂGĂNESCU ALEXANDRA COMŞA IONEL NECULA AURELIAN BĂDULESCU

1986. DURING OCCUPATION BASARABIA GENOCIDE By THE SOVIET UNION (I) fLORIN ŞANDRU

BUNUL DE TIPAR A fOST ACORDAT DE REDACTORUL-ŞEf

Varianta în limba engleză a revistei se află pe site-ul asociaţiei:

www.asociatiacriminalistilor.ro

Soluţiile teoretice şi practice din articolele publicate sunt opiniile autorilor

ÎN ATENŢIA CITITORILOR ŞI COLABORATORILOR!

Următorul număr al revistei va apărea în luna august 2015. Cei care doresc să-şi asigure

procurarea publicaţiei noastre se pot adresa serviciilor de criminalistică de la inspectoratele

de poliţie judeţene şi de la Poliţia Capitalei. De asemenea, materialele date spre publicare, însoţite de ilustraţiile necesare, se vor trimite redacţiei, tot prin serviciile de criminalistică,

la Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.

ÎN ATENŢIA CITITORILOR

Revista Română de Criminalistică este disponibilă pe site-ul

journals.indexcopernicus.com

INDEX COPERNICUS INTERNATIONAL

CRIMINALISTICA NR. 3 (99), IUNIE 2015, VOL. XVI 1941

EDITORIAL

ACTIVITĂŢI IMPORTANTE DESFĂŞURATE DE ASOCIAŢIA CRIMINALIŞTILOR

DIN ROMÂNIA ÎN LUNA APRILIE 2015

IMPORTANT ACTIVITIES CARRIED OUTfORENSICS ASSOCIATION IN ROMANIA IN APRIL 2015

Col. (r.) prof. Vasile LĂPĂDUŞI,secretar general al A.C.R.,

redactor șef al Revistei Române de Criminalistică

Abstract: Among the activities carried out by ACR in April 2015 recorded the following:• They operate within the European Master’s in Criminology, semester IV;• ACR with Romanian University of Sciences and Arts “Gheorghe Cristea” National

Institute of Criminology and the International Symposium organized IGPR “Legal” on “Forensic Evidence”. The event was attended by forensic experts, police officers, lawyers, academics, lawyers, psychologists, students, master students, representatives of the media. From Moldova attended four specialists, headed by prof. Dr. dr. Labilitret Michael George.

During the event they were presented communications of great scientific value. Communications have highlighted, in particular, the interference of criminal procedural law and criminology, the role of forensic evidence in establishing the truth.

During the symposium were launched last editorial in criminalistics. On 24 April, the tenth series masterandzii have defended dissertation in the Committee established by the University Senate.

Key words: Evidence and probation procedures; forensic evidence; site investigation; replenishment; forensic expertise.

Using material means of evidence in the judicial probation.

Rezumat: Printre activităţile desfăşurate de ACR în luna aprilie 2015 se înscriu următoarele:

• S-au desfăşurat activităţile în cadrul Masteratului European în Criminalistică, semestrul IV;

• ACR, împreună cu Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea” şi Institutul Naţional de Criminalistică din IGPR au organizat Simpozionul Internaţional „Juridica” cu tema: „Mijloacele de probă criminalistice”. La această manifestare au participat: specialişti în criminalistică, poliţişti, avocaţi, cadre didactice universitare, jurişti, psihologi, studenţi, masterandzi, reprezentanţi ai mass-media. Din Republica Moldova au participat 4 specialişti, în frunte cu prof. univ. dr. habilitat Mihail Gheorghiţă.

În cadrul manifestării au fost prezentate comunicări de mare valoare ştiinţifică. Comunicările au scos în evidenţă, în mod deosebit, interferenţa dintre dreptul procesual penal şi criminalistică, rolul probelor criminalistice în stabilirea adevărului.

Pe timpul simpozionului au fost lansate ultimele apariţii editoriale în domeniul criminalisticii. În ziua de 24 aprilie a.c., masteranzii seriei a zecea şi-au susţinut lucrările de dizertaţie în faţa Comisiei stabilite de Senatul Universitar.

Cuvinte cheie: Mijloacele de probă şi procedeele probatorii; probele criminalistice; cercetarea la faţa locului; reconstituirea; expertiza criminalistică.

Utilizarea mijloacelor materiale de probă în procesul probaţiunii judiciare.


UNELE CONSIDERENTE PRIVIND PROBELE

ŞI MIJLOACELE DE PROBĂ

SOME CONSDIERENTEON SAMPLES AND EVIDENCE

Conf.univ.dr. DAN VOINEA,prim-vicepreședinte al A.C.R.

Col. (r) prof. VASILE LĂPĂDUŞI,secretar general al A.C.R.

Abstract: The Communication presents some aspects of administration and evidences for proving the guilt. Achieving the goal of the criminal trial, finding that the timely and complete facts of the crime, so that any innocent person would be punished according to his guilt and no innocent person would be prosecuted.

Key words: Establishment of the criminal actions, along with criminal law and criminal procedure, forensic its a considerable contribution to achieving the purpose of criminal proceedings; evidence and evidence.

Rezumat: Comunicarea prezintă unele aspecte privind administrarea probatoriilor pentru dovedirea infracţiunii şi a vinovăţiei. Realizarea scopului procesului penal, respectiv constatarea la timp şi în mod complet a faptelor care constituie infracţiuni, astfel ca orice persoană nevinovată să nu fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.

Cuvinte cheie: Constatarea faptelor de natură penală, alături de dreptul penal şi dreptul procesual penal, criminalistica îşi aduce un aport considerabil la realizarea scopului procesului penal; probele şi mijloacele de probă.

În Codul de conduită pentru persoanele răspunzătoare de aplicarea legii, adoptat la sfârşitul anului 1979 de Adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, se arată că „persoanele răspunzătoare de aplicarea legii trebuie să se achite permanent de datoria pe care le-o impune legea, servind colectivitatea şi protejând orice persoană împotriva actelor ilegale, conform înaltului grad de responsabilitate pe care îl cere profesia lor”.1

Marea majoritate a faptelor de natură penală sunt constatate de către organele de poliţie şi organele parchetului. Acestea sunt chemate să desfăşoare activităţi de urmărire penală de primă urgenţă, cum ar fi: cercetarea la faţa locului, constatarea infracţiunii flagrante, ascultarea părţii vătămate, dispunerea unor expertize criminalistice şi medico-legale, identificarea şi ascultarea martorilor, efectuarea de percheziţii, identificarea şi prinderea făptuitorilor, etc. Acestora li se adaugă şi alte activităţi specifice pentru probarea activităţii infracţionale

şi dovedirea vinovăţiei. În concluzie pentru a afirma că la aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzelor aflate în instrumentare concură, deopotrivă toate formaţiunile de poliţie, inclusiv cele de criminalistică în raport cu specificul şi atribuţiile ce le sunt conferite prin lege.

Aşa cum se ştie, cum viaţa ne-a demonstrat, alături de dreptul penal şi dreptul procesual penal, criminalistica este ştiinţa care îşi aduce un raport considerabil la realizarea scopului procesului penal, adică la constatarea la timp şi în mod complet a faptelor ce constituie infracţiuni, astfel ca orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală. Criminalistica are menirea de a asigura şi garanta respectarea principiului prezumţiei de nevinovăţie, în sensul lămuririi cauzei sub toate aspectele, numai pe bază de probe.

Toţi specialiştii dreptului au demonstrat necesitatea adoptării unui sistem ştiinţific coerent destinat investigării infracţiunilor prin recurgerea la metode ştiinţifice de


TEORIA gENERALĂ A PROBEI IN DREPT

GENERAL THEORY Of PROOf IN LAW

Chestor de poliţie, prof.univ.dr.Mihai BĂDESCU,membru in Consiliul Director al A.C.R.

Abstract: This article presents the main aspects of general theory of proof in law, based on its definition, the role in the development of legal relationships, central aspects regarding proof task, proof subject, proof methods, proof administration.

In this way is structured in a systematic manner, the entire judicial mechanism based on the fact that the purpose of proof is fiding the truth, faithful reconstitution of the facts by all means allowed.

Key words: proof, proof administration, proof methods, confession, legal expertise.

Rezumat: Articolul prezintă principalele aspecte ale teoriei generale a probei în drept, pornind de la definirea acesteia, rolul în desfăşurarea raporturilor juridice, aspectele centrale privind sarcina probei, obiectul probei, modalităţi de probă, administrarea probelor.

Ȋn acest fel este structurat de o manieră sistematică întregul mecanism judiciar întemeiat pe faptul că scopul probei este aflarea adevărului, reconstituirea cât mai fidelă, prin toate mijloacele admise, a faptelor.

Cuvinte cheie: probă, administrarea probei; modalităţi de probă; mărturisire; expertiza judiciară.

1.Desfăşurarea raporturilor juridice presupune şi dovedirea (probarea) dreptului atunci când acesta este contestat sau când este nevoie de a se stabili existenţa sau inexistenţa unui fapt sau act juridic.

„În mod obişnuit, noţiunea de probă este folosită în sensul de mijloc de probă, precum: înscrisuri, martori, prezumţii, mărturisirea unei părţi, expertiza, cercetarea la faţa locului”1.

Proba faptului şi actului juridic constituie temă de cercetare a dreptului substanţial (civil, penal, administrativ, etc.). Aspectul procesual (civil, penal, administrativ, etc.) abordează ideea de probaţiune în forma administrării probelor (de către judecător, în procesul civil, de către procuror, care strânge probele în vederea sesizării instanţei şi, apoi, de către judecător în cursul procesului penal etc.).

Din punct de vedere al dreptului procesual, judecătorul va judeca pricina care se dezbate în faţa sa ascultând părţile şi analizând valoarea probantă a dovezilor şi motivelor de fapt prezentate. Partea care se prezintă în faţa judecătorului sau a altei autorităţi publice nu este suficient să se pretindă titularul unui drept subiectiv, trebuie să şi probeze acest lucru pentru ca acel drept

să-şi producă efectele juridice. De aceea, se vorbeşte despre un drept subiectiv material (substanţial) şi un drept subiectiv procesual. Romanii au fost primii care au sesizat acest lucru – idem est non esse et non probari (a nu fi sau a nu fi probat este totuna)2.

În drept, proba are mai multe accepţiuni3:• mijlocul de convingere cu ajutorul căruia se poate

stabili existenţa sau inexistenţa unui fapt generator de drepturi şi obligaţii (declaraţiile martorilor, mărturisirea, prezumţiile etc.);

• operaţiunea de prezentare în faţa justiţiei a mijloacelor de convingere prin care se tinde la stabilirea unui fapt juridic;

• rezultatul acţiunii de prezentare a mijloacelor de convingere (sens în care se spune că s-a/nu s-a făcut proba ori că proba este completă.

2. De-a lungul timpului, rolul probei a fost conceput, diferit, în funcţie de natura civilă sau penală a faptei. În penal, scopul probei este aflarea adevărului, reconstituirea cât mai fidelă, prin toate mijloacele admise, a faptelor. Judecătorul are în acest caz un rol activ, determinant. În civil, rolul probei este garantarea siguranţei părţilor, judecătorul


MIJLOACELE MATERIALE DE PROBĂ

PRODUCED IN EVIDENCE

Col. (r) prof. VASILE LĂPĂDUŞI,secretar general al A.C.R.

Lector univ. dr. Constantin DRĂGHICI

Abstract: The Communication presents some problems concerning the concept, nature and functions produced in evidence.

Also highlighted are items that contain or bear the traces of the crime.They highlighted some means and methods of survey, fixing and lifting means the

actual sample material.In the last part of the paper highlighted technical evidence.Key words: As evidence; use of material evidence in the judicial probation; nature and

function produced in evidence; classification of objects that contain or bear the traces of the crime; the traces of the crime; technical evidence.

Rezumat: Comunicarea prezintă unele probleme referitoare la noţiunea, caracterul şi funcţiile mijloacelor materiale de probă.

De asemenea, sunt scoase în evidenţă obiectele ce conţin sau poartă urmele infracţiunii.

Sunt scoase în evidenţă unele mijloace şi metode de relevare, fixare şi ridicare a mijloacelor materiale de probă propriu-zise.

În ultima parte a lucrării sunt scoase în evidenţă mijloacele de probă tehnice.Cuvinte cheie: Mijloace materiale de probă; utilizarea mijloacelor materiale de probă

în procesul probaţiunii judiciare; caracterul şi funcţia mijloacelor materiale de probă; clasificarea obiectelor ce conţin sau poartă urmele infracţiunii; urmele infracţiunii; mijloacele de probă tehnice.

În conformitate cu prevederile noului C.P.P., mijloacele materiale de probă sunt atât obiectele care conţin sau poartă o urmă a faptei săvârşite, cât şi alte obiecte care pot servi la aflarea adevărului. De asemenea, sunt mijloace materiale de probă obiectele care au fost folosite ori au fost destinate să servească la săvârşirea infracţiunii, precum şi obiectele care sunt produsul infracţiunii.1

Importanţa mijloacelor materiale de probă constă în faptul că aceşti „martori muţi”, cum au fost numiţi sugestiv, ştiu să „vorbească” şi să dea indicaţii, uneori mai exacte şi mai complete decât martorii adevăraţi.2

Mijloacele materiale de probă au şi avantajul incontestabil că nu pot fi suspectate de rea-credinţă. Aceasta nu exclude posibilitatea ca unele mijloace materiale de probă să fie contrafăcute ori alterate de către cei interesaţi, în scopul dezinformării organului de cercetare penală şi orientării anchetei pe piste greşite.

Mijloacele materiale de probă sunt entități materiale extraprocesuale, având legătură directă cu obiectul probaţiunii judiciare. Aceste entităţi extraprocesuale, folosite în cadrul procesului penal, devin categorii juridice procesuale.3

Pornind de la natura materială a izvorului probei, aspectul mijloacelor materiale de probă se resfrânge şi asupra probelor.

Mijloacele materiale de probă sunt destinate să servească la aflarea adevărului în cauză, respectiv la identificarea făptuitorului, stabilirea tuturor împrejurărilor în

care s-a săvârşit infracţiunea, dovedirea vinovăţiei, inclusiv a mobilului şi scopului comiterii faptei ş.a.

Mijloacele materiale de probă trebuie să fie utilizate în procesul probaţiunii judiciare în următoarele condiţii:

• Să se constate de către organele de cercetare penală necesitatea utilizării lor, atât pentru clarificarea unor împrejurări legate de locul săvârşirii infracţiunii, descoperirea, relevarea, fixarea şi ridicarea unor urme pe care acestea le conţin sau le poartă, cât şi pentru stabilirea stării şi poziţiei acestora ori pentru elucidarea altor împrejurări legate de fapta comisă;

Folosirea mijloacelor materiale de probă să se facă numai în cadrul procesului penal, adică după ce s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză.

După criteriul legal, în categoria mijloacelor materiale de probă se includ următoarele:

• Mijloacele materiale propriu-zise, adică obiectele care conţin urme de orice fel ale săvârşirii infracţiunii, precum şi obiectele care poartă urme privitoare la faptă şi făptuitor, inclusiv obiectele uitate sau abandonate de făptuitor la locul săvârşirii infracţiunii;

• Mijloacele materiale asimilate, prin acestea înţelegându-se orice obiecte care, deşi nu conţin sau poartă urme ale faptei, au legătură cu aceasta ori cu împrejurările ce au procedat, însoţit sau succedat săvârşirea infracţiunii;

• Corpurile delicte, reprezentând fie mijloace folosite la săvârşirea infracţiunii, fie produsul activităţii ilicite, fie obiectele obţinute în urma comiterii faptei ori destinate să servească la săvârşirea ei.


PREVENIREA SI COMBATEREA CRIMINALITATII

IN DOMENIUL NUCLEAR

PREVENTION AND fIGHT AGAINST NUCLEAR CRIMINALITY

Dr. ing. Lucian BIRODirector General, SPAREX Nuclear 3S

Conf. univ. dr. Dan VOINEA

Abstract: The activities carried out in the nuclear field are one of the most regulated, authorized and controlled activities. The reasons are given by the particularly serious negative effect of such activities on the population and personnel exposed during work, on the environment and property, in case of failure to comply with the legal provisions, as well as with the technical limits and conditions of the authorizations issued by the national authorities involved. The terrorist attacks of New York, of September 11, 2001 have highlighted a series of vulnerabilities which may significantly affect the nuclear installations and objectives, the consequences being disastrous, as it resulted from the nuclear accidents of Chernobyl (1986) and Fukushima (2011). In this context, it is obvious that drastic measures of prevention and fight against nuclear criminality must be imposed. At the same time, it must be emphasized that there is an intrinsic connection between the nuclear field and national safety..

Key words: Nuclear security, nuclear safety, nuclear guarantees, nuclear terrorism, illicit traffic, nuclear proliferation, physical protection, project basis threat, nuclear terrorism, radiological terrorism, dirty bombs..

Rezumat: Activităţile desfăşurate în domeniul nuclear sunt unele dintre cele mai reglementate, autorizate şi controlate activităţi. Motivele sunt date de impactul negativ deosebit de sever al acestor activităţi asupra populaţiei şi a personalului expus profesional, asupra mediului şi a propietăţii, în cazul nerespectării prevederilor legale, precum şi a limitelor şi condiţiilor tehnice din autorizaţiile emise de autorităţile naţionale implicate. Atacurile teroriste de la New-York, din 11 septembrie 2001, au scos în evidenţă o serie de vulnerabilităţi care pot afecata major instalaţiile şi obiectivele nucleare, consecinţele fiind dezastruoase, aşa cum rezultă din accidentele nucleare de la Cernobâl (1986) şi Fukushima (2011). În acest context, este evident că se impun măsuri drastice de prevenire şi combatere a criminalităţii din domeniul nuclear. Totodată, trebuie subliniat faptul că există o legatură intrisecă între domeniul nuclear şi siguranţa naţională.

Cuvinte cheie: Securitate nucleară, siguranţă nucleară, garanţii nucleare, terorism nuclear, trafic ilicit, proliferare nucleară, protecţie fizică, ameninţarea o bază de proiect, terorism nuclear, terorism radiologic, bombe murdare.

1. Introducere

Bombele atomice, lansate în 1945 asupra oraşelor japoneze Hiroshima şi Nagasaki, au arătat pentru prima dată care pot fi efectele dezastruoase ale energiei nucleare. Ulterior, testele nucleare efectuate în atmosferă şi în subteran au amplificat percepţia negativă în mentalul colectiv. Primele accidente nucleare înregistrate la Centralele Nuclear Electrice (CNE) şi accidentele radiologice înregistrate în cercetare şi în aplicaţiile medicale şi industriale ale radiaţiilor ionizante au impus amplificarea şi perfecţionarea măsurilor de protecţie a personalului expus profesional, a populaţiei, a mediului ambiant şi a proprietăţii.

Scala Internaţională a Evenimentelor Nucleare (INES), elaborată de AIEA împreună cu Organizaţia Economică a Ţărilor Dezvoltate (OECD) - Agenţia pentru Energia Nucleară (NEA) (vezi Tabelul I) a permis o clasificare a evenimentelor nucleare pe o scală cu 7 nivele, în funcţie de consecinţele acestora. Pentru exemplificare în Tabelul II şi în Tabelul III se prezintă câteva accidente nucleare majore, respectiv câteva accidente radiologice semnificative. Accidentele menţionate au apărut datorită unor cauze externe (cutremur, urmat de valuri tsunami) sau datorită unor erori umane. Nu a rezultat, din investigaţii, că aceste evenimente ar fi fost provocate în mod intenţionat, ca urmare a unor sabotaje sau acte teroriste. S-au înregistrat însa câteva încercări de


TREI SUTE DE LEI șI O VERIghETĂ – PREțUL PLĂTIT PENTRU DOUĂ VIEțI

THREE HUNDRED LEI AND A WEDDING RING - THE PRICE PAID fOR TWO LIVES

- Comisar şef Ion PLEŞEA - Inspector Alin-Bogdan POP

Institutul Naţional de Criminalistică- Procuror criminalist Mircea ENE,

Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș- Comisar șef Cristian LAZĂR

Direcția de Investigații CriminaleI.G.P.R.

Abstract: In the evening of 27th April 2012, around seven, a double homicide has occurred in a house on Pastors street, in Sighișoara, Mureș County.

From the investigations came out that the victims were two retired husband and wife, both aged 76 years. Their death has been extremely violent, by repeated strikes with hard, sharp objects and impacts with hard surfaces, possibly while falling and mechanical asphyxia by tracheo-bronchopulmonary blood aspirate that took place in agony.

Key words: Double homicide, robbery, blood pattern analysis.

Rezumat: În seara zilei de 27.04.2012, în jurul orei 1900, a avut loc un dublu asasinat în imobilul din strada Păstorilor, din municipiul Sighişoara, județul Mureș.

Din cercetările efectuate a rezultat că victimele au fost doi pensionari soț și soție, ambii în vârstă de 76 ani. Decesul acestora a fost violent prin loviri repetate cu corpuri dure contondente şi lovire de suprafeţe dure, posibil în condiţiile unei căderi, precum și asfixie mecanică prin aspirat traheo-bronhopulmonar de sânge, produs în stare de agonie.

Cuvinte cheie: Dublu asasinat; tâlhărie; interpretarea urmelor de sânge.

Cazul a fost instrumentat de MIRCEA ENE, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș - Biroul de urmărire penală şi criminalistică şi de către ofiţerii: cms șef Lazăr Cristian și cms șef Crăciun Viorel din cadrul Direcției de Investigații Criminale a Inspectoratului General al Poliției Române, precum și ofițeri și agenți de poliţie din cadrul Serviciului de Investigații Criminale de la I.P.J. Mureș și Poliției Municipiului Sighișoara.

Cercetările la faţa locului au fost efectuate de către cms șef de poliție Ion Pleșea, șeful Serviciului Cercetare la Fața Locului din cadrul Institutului Naţional de Criminalistică al I.G.P.R., experţi şi specialişti criminalişti din cadrul Serviciul Criminalistic al I.P.J. Mureș și din cadrul Biroului Criminalistic de la Poliția Municipiului Sighișoara.

La data de 28.04.2012, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş a fost sesizat de către IPJ Mureş – Serviciul de Investigații Criminale cu privire la faptul că într-un imobil din str. Păstorilor nr. 35 B din Sighişoara au fost descoperite două cadavre. O echipă operativă compusă

din procuror, ofiţeri de poliţie judiciară şi criminalişti s-a deplasat la faţa locului, identificând cadavrele aparţinând numiţilor P. V. şi P.N.

Foto nr. 1-2: Imobilul din str. Păstorilor nr. 35 B din mun. Sighișoara

Foto nr. 1


ASPECTE CONCEPTUALE PRIVIND METODICA CERCETĂRII UNOR CATEgORII

DE INFRACŢIUNI

CONCEPTUAL ASPECTS Of INVESTIGATION METHODS APPLIED IN PARTICULAR CATEGORIES Of CRIME

Prof.univ. dr.habilitat în drept Mihail Gheorghiţă, Universitatea de Stat din Moldova

Abstract: The article discusses general concepts of criminalistic methodology, which is the first part of this important section of criminalistics. It exposes the concept, object and tasks of criminalistic methods; sources and principles of criminalistic methods; concept, stages and tasks of crime investigation; grounds and directions of crime investigation; structure and content of particular crime investigation methods.

Key words: Method, methodology, task, compartment, concepts, recommendations, procedures, investigation, discovery, prevention.

Rezumat: Articolul dat se referă la tezele generale ale metodicii criminalistice, care prezintă prima parte al acestui compartiment important al ştiinţei criminalistice. Aici sunt expuse: noţiunea, obiectul şi sarcinile metodicii criminalistice; izvoarele şi principiile metodicii criminalistice; noţiunea, etapele şi sarcinile cercetării infracţiunilor; baza şi direcţiile de cercetare a infracţiunilor; structura şi conţinutul metodicilor particulare de cercetare a infracţiunilor.

Cuvinte cheie: Metodă; metodică; sarcină; compartiment; teze; recomandări; procedee; cercetare; descoperire; prevenire.

Metodica cercetării unor categorii de infracţiuni sau metodica criminalistică este compartimentul final al criminalisticii şi reprezintă un sistem ştiinţific fundamentat de teze şi recomandări privind utilizarea prevederilor teoretice generale, mijloacelor şi metodelor tehnicii criminalistice, tezelor şi procedeelor tacticii criminalistice la cercetarea, descoperirea şi prevenirea unor categorii sau grupuri concrete de infracţiuni.

Teoriile şi prevederile generale ale criminalisticii, mijloacele şi metodele tehnicii criminalistice, tezele şi procedeele tacticii criminalistice prezentate şi studiate anterior în cadrul ştiinţei criminalistice se refereau la depistarea, fixarea, examinarea, interpretarea şi ridicarea urmelor materiale de probă sau obţinerea şi documentarea urmelor ideale ale infracţiunilor în general. Însă tot ce s-a nominalizat este predestinat şi pentru combaterea categoriilor sau grupurilor de infracţiuni şi poate fi realizat numai în procesul depistării, cercetării şi prevenirii infracţiunilor concrete.

După cum se ştie, criminalistica este structurată în patru compartimente: teoria generală sau introducere în criminalistică, tehnica criminalistică, tactica criminalistică şi metodica criminalistică sau metodica cercetării unor categorii de infracţiuni.

Teoria generală a criminalisticii tratează noţiunea, obiectul, sarcinile, legăturile criminalisticii cu alte ştiinţe, metodologia criminalistică, istoricul acesteia, esenţa

activităţii infracţionale şi a celei criminalistice, diagnosticarea şi identificarea criminalistică, tipologia criminalistică a infractorilor şi evidenţele criminalistice.

Tehnica criminalistică reprezintă un sistem de teze despre legităţile formării urmelor materiale ale infracţiunilor şi despre mijloacele, metodele şi procedeele tehnico-ştiinţifice de depistare, fixare, examinare, interpretare şi ridicare, a urmelor materiale în scopul diagnosticării şi identificării făptuitorilor, a victimelor, a mijloacelor sau documentelor utilizate de făptuitor pentru obţinerea scopului infracţional.

Tactica criminalistică este constituită din ansamblul de teze generale şi procedeele specifice de organizare şi realizare a cercetării, de efectuare a acţiunilor de urmărire penală, prevăzute în Codul de procedură penală.

Este de remarcat faptul că nici teoria generală a criminalisticii, nici tehnica criminalisticică şi nici tactica criminalistică, elaborând diverse prevederi şi recomandări, nu pot oferi un răspuns general valabil pentru cercetarea unor sau altor categorii de infracţiuni. De exemplu, nu se poate stabili ce anume poate fi identificat în cazul investigării unui furt din locuinţă sau jaf, nu se poate recomanda care anume dintre metode vor fi folosite în cazul cercetării unui omor prin strangulare sau împuşcare, etc. De asemenea, tactica criminalistică nu poate indica pe ce obiecte pot fi depistate mai des amprentele papilare ale infractorului în cazul săvărşirii unui act de vandalizm sau răpirea unui mijloc de transport.


DETECTAREA COMPORTAMENTULUI SIMULAT PRIN ANALIZA

COMPORTAMENTULUI NONVERBAL

SIMULATED BEHAVIOR DETECTION BY ANALYZING NONVERBAL BEHAVIOR

Neaga Oana-TeodoraAbsolvent Masterat în Criminalistică

Abstract: The article refers to the study which forensics do on people during the crime scene investigation. Also highlighted are the processes through which people lie and try to hide the truth, and the factors that influence the behavior of such persons.

Key words: Nonverbal behavior, information, links between emotions and the Behavior of nonverbal processes that can pass the lie during simulated behaviors.

Rezumat: Articolul se referă la studiul pe care îl fac criminaliștii asupra unor persoane pe timpul investigării locului faptei. De asemenea, sunt scoase în evidență procesele prin care trec persoanele care mint și încearcă să ascundă adevărul, precum și factorii care influențează comportamentul persoanele respective.

Cuvinte cheie: Comportamentul nonverbal, informații, legăturile care există între emoții și comporatmentul nonverbal, procese prin care cei ce mint pot trece în timpul comportamentelor simulate.

Comportamentul nonverbal pe care îl afișează indivizii sau limbajul trupului cum mai este denumit în limbajul colocvial reprezintă o sursă importantă de informații, unii cercetători afirmând că ar putea fi chiar mai importantă decât limbajul verbal. Limbajul nonverbal constă în tot ceea ce transmit indivizii în afară de cuvinte – gesturi, mimică, postură, îmbrăcăminte și tot ceea ce ține de aspectul exterior. Toate aceste elemente conțin un număr infinit de informații care sunt generate în mod continuu, dificultatea fiind doar aceea de a o interpreta. Așadar, comportamentul nonverbal este întotdeauna complet – chiar și atunci când gesturile lipsesc – însă informația poate fi decodată doar de observator și este puternic dependentă de capacitatea acestuia de a o desluși și a o interpreta.

Principiul de la care s-a plecat și motivul pentru care acest tip de analiză a fost introdus în interesele psihologilor este acela că individul este mult mai atent la felul în care vorbește, își controlează cuvintele și alege ce vrea să transmită verbal, uitând adesea să își controleze corpul. Comunicarea este un proces care înglobează mai multe elemente, nu doar pe cele verbale, așadar este de înțeles că gesturile sunt puternic impregnate de ceea ce gândește individul. Există și persoane care reușesc să își controleze atât comportamentul verbal, cât

și comportamentul nonverbal, iar acestea sunt mai greu de citit, dar nu imposibil.

Când își încep investigațiile, criminaliștii cunosc de regulă foarte puține lucruri despre persoanele implicate în infracțiunea vizată și chiar și despre infracțiune în sine. De aceea, în primă fază aceștia au tendința de a interoga persoanele aflate în zonele apropiate locului faptei și se bazează pe analiza comportamentului lor nonverbal pentru a decide dacă pot fi folosiți în continuare în investigație sau nu sau dacă pot fi considerați chiar suspecți. Observatorii, în cazul acesta criminaliștii, pleacă de la premisa că este mai dificil să își controleze comportamentul nonverbal în aceste situații, iar această premisă este corectă. Indivizilor le este mai dificil să controleze unele aspecte ale gesturilor lor decât ale declarațiilor orale1.

Există patru motive principale pentru care indivizilor le este mai dificil să își controleze comportamentul nonverbal decât pe cel verbal2:

Există legături automate între emoții și comportamentele nonverbale3, pe când legăturile automate dintre emoții și conținutul discursului nu există. În momentul în care unei persoane îi este teamă, corpul acestora tresare, iar fața li se schimbă aproape automat. În schimb, în acel moment nu sunt programați să rostească anumite cuvinte.

Persoanele sunt mai experimentate în a folosi cuvintele, iar acest antrenament duce la capacitate mai sporită de a le controla. Acest fapt se întâmplă din cauză


TEhNICI PSIhO - CRIMINALISTICE DE INTEROgARE A PERSOANEI SUSPECTE

PSYCHO – fORENSIC INTERROGATION TECHNIqUES Of A SUSPECT

Absolvent Masterand în Criminalistică: Țurcan Anda

Abstract: There are many fans of TV series „ Law & Order”, „Criminal Minds” or „The Mentalist” which they think would be able to obtain a confession from a suspect. A fierce look, some threats, a lie that on the murder weapon were found the suspect’s fingerprints and voila! The suspect begins to confess. In real life, an interrogation needs more than creativity and self confidence (thou these qualities are a plus) – investigators are highly trained in psychological manipulation tactics. Getting a confession from a suspect is not an easy task and if the detectives obtain sometimes confessions from innocent people show how well they are trained in grooming.

Key words: Interrogation, suspect, investigator, psychology.

Rezumat: Există mulţi fani ai serialelor „Lege şi Ordine”, „Minţi Criminale” sau „Mentalistul” care cred că ar putea să obţină o mărturie de la un suspect. O privire feroce, câteva ameninţări, o minciună cum că pe arma crimei s-au găsit amprentele suspectului şi voilà! Suspectul începe să mărturisească. În viaţa reală, un interogatoriu necesită mai mult decât creativitate şi încredere în sine(deşi aceste calităţi sunt un plus) - anchetatorii sunt foarte bine pregătiţi în tactici psihologice de manipulare. Obţinerea unei mărturisiri de la un suspect nu reprezintă o sarcină uşoară şi faptul că unii detectivi ajung câteodată să obţină confesiuni de la persoane nevinovate arată cât de bine sunt pregătiţi aceştia în domeniul manipulării psihologice.

Cuvinte cheie: Interogatoriu; suspect; anchetator; psihologie.

Metodele de interogare au atras o deosebită atenţie în ultimul deceniu, în special din partea cercetătorilor şi practicienilor. Creşterea numărului de mărturii false şi utilizarea controversată a diverselor tehnici, au făcut oamenii să se întrebe care dintre aceste tehnici pot fi folosite într-un mod obiectiv şi care nu. Psihologii şi alţi cercetători interesaţi de acest domeniu s-au axat pe cercetări care să răspundă acestei întrebări. Aceştia au descoperit metode eficiente de interogare care s-au dovedit a fi de succes însă, totodată, din cauza terminologiei greu de digerat de către anchetatori, au cunoscut şi eşecuri. Anchetatorii au pus pe planul doi tehnicile de interogare şi s-au bazat mai mult pe acţiuni ,,discrete” care pot fi întreprinse în camera de interogatoriu.

Valoarea interogatoriului judiciar în procesul penal este cunoscută de către practicieni însă procedura nu e întotdeauna pe deplin stăpânită. Tratarea cu superficialitate a acesteia poate duce la grave erori judiciare, de aceea anchetatorii trebuie să se bazeze foarte mult pe psihologia umană. Consider că un psiholog judiciar, care se ocupă exclusiv cu studiul comportamentelor deviante, reprezintă un plus pentru activitatea judiciară, un plus care nu ar trebui trecut cu vederea. Interogatoriul judiciar reprezintă o sursă majoră de informaţii care este necesară aflării adevărului.

Investigarea este o datorie de bază a poliției. Intervievarea victimelor, martorilor și suspecților este esențială pentru succesul unei investigații și cele mai înalte standarde trebuie să fie atinse. Marea majoritate a infracţiunilor se săvârşesc sub semnul clandestinităţii,


CONTRIBUŢIA CRIMINALISTICII ÎN INVESTIgAREA INFRACŢIUNILOR,

IDENTIFICAREA AUTORILOR ŞI PROBAREA VINOVAŢIEI ACESTORA

fORENSIC CONTRIBUTION IN CRIMES INqUIRY,IDENTIfY THE AUTHORS AND PROVING THEIR GUILT

Conf. univ. dr. GHEORGHE ALECUfacultatea de Drept şi Administraţie Publică din Constanţa

Abstract: Forensic science is that science which uses technical-scientific methods and tactical procedures of identifying and administrating evidence, as well as techniques of prelevation, research and interpretation of the evidence or objects used in the crime, techniques of identifying and registration of persons, techniques of crime scene investigation, of hearing of a series of persons involved in the criminal trial, rules and tactical procedures used in acts of the criminal investigation, technical-scientific constations and forensic expertise, and also the methodology of investigation in what concerns serious crimes, needed for relevating evidence in front of the court.

Key words: The probation, legal, investigation, forensic technique, forensic tactic, methodology, evidence, object used in the crime, expertise.

Rezumat: Criminalistica este ştiinţa care dispune de mijloace tehnico-ştiinţifice şi procedee tactice de identificare şi administrare a probelor şi mijloacelor de probă, respectiv tehnici de ridicare, cercetare şi interpretare a urmelor sau obiectelor corp delict, tehnici de identificare şi înregistrare a persoanelor, tactici de efectuare a cercetării locului faptei, de audiere a unor categorii de participanţi în procesul penal, reguli şi procedee tactice de efectuare a unor acte de urmărire penală, efectuarea de constatări tehnico-ştiinţifice şi expertize criminalistice, precum şi metodologia investigării unor infracţiuni grave, necesare realizării probaţiunii judiciare.

Cuvinte cheie: Probaţiune; legal; investigaţie; tehnică criminalistică; tactică criminalistică; metodologie; probă; corp delict; expertiză.

1. Succinte consideraţii privind probele şi probaţiunea

Organele judiciare pentru restabilirea ordinii de drept şi realizarea justiţiei, este imperios necesar să cunoască adevărul despre faptele urmărite sau judecate, despre realitatea obiectivă, realitatea exprimată în mod imperios prin intermediul probelor. În această ordine de idei, procesul penal constituie un proces de cunoaştere, nu numai a fiinţei umane ca subiect de drept, ci şi a probelor de administrat într-o cauză concretă, în care organul judiciar trebuie să ajungă la aflarea adevărului. În activitatea de stabilire a adevărului elementele care duc la realizarea cunoaşterii sunt dovezile. Potrivit dispoziţiilor C. proc. pen. organul de urmărire şi instanţa de judecată au obligaţia lămuririi cauzei sub toate aspectele, pe bază de probe.

Potrivit art. 97, alin. (1) din actualul Cod de procedură penală, constituie probă orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei şi care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal. Conform art. 197, alin. (1) C.pr.pen. obiectele care conţin sau poartă o urmă a faptei săvârşite, precum şi orice alte obiecte care pot servi la aflarea adevărului sunt mijloace materiale de probă.

Consider necesar să menţionez şi faptul că în procesul penal conţinutul obiectului probaţiunii nu trebuie confundat cu conţinutul probei. Conţinutul probei este ceea ce dă în vileag proba, adică datele informative sau elementele de informare pe care le procură proba (substantia probationis, factum probans). Conţinutul probei urmează să corespundă obiectului


Toate aceste convingeri nu sunt simple speculaţii, fiind absolut legitime în condiţiile în care practica judiciară a înregistrat numeroase cazuri de erori judiciare, la baza cărora au stat, uneori, şi expertizele tehnico–ştiinţifice sau medico–legale17. Desigur că s-ar putea obiecta că magistratul este liber să-şi formeze intima convingere, ţinând sau nu cont de probele rezultate din expertize, în funcţie de încrederea pe care i-o produc că acestea exprimă adevărul. Cu toate acestea, nu trebuie omis faptul că aceste mijloace de probaţiune fac în mod constant obiectul preferinţei magistraților pentru caracterul lor ştiinţific, deci obiectiv. Aceastǎ concluzie este rezultatul cercetǎrii infracţiunilor şi efectuǎrii expertizelor18.

Note1. Gr. Theodoru, Tratat de drept procesual penal, Ed.

Hamangiu, Bucureşti, 2007, p. 333.2. Gr. Theodoru, Tratat de drept procesual penal, Ed.

Hamangiu, Bucureşti, 2007, pp. 333 - 334 ; P. Buneci , Drept procesual penal. Curs universitar, Ed. Pinguin Book, Bucureşti , 2004, pp. 132 -133.

3. Cl.Mihnea Drumea, Dreptul muncii. Curs universitar, Ed. Europolis, Constanţa, 2008, p.161.

4. V. Dongoroz ş.a., Explicaţii teretice ale Codului de procedurǎ penalǎ român, vol.I, Partea generalǎ, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1975, p. 169.

5. Gheorghe Alecu, Criminalistică. Curs universitar, Ovidius University Press, Constanţa, 2004, pp. 44-45.

6. Emilian Stancu, Tratat de Criminalistică, Ed. Actami, Bucureşti 2001, p. 325.

7. Dupa unii autori, pânǎ în momentul începerii primului act de executare a pedepsei.

8. V. Bercheşan, Cercetarea la faţa locului principal mijloc de probǎ în procesul penal, Ed. Little Star, Bucureşti 2006, p. 25.

9. V. Bercheşan, op.cit., p. 26.10. Gh. Alecu, op. cit, p.426; A se vedea şi art. 192, alin.

(1) C.pr.pen.).11. Gh. Alecu, op.cit, p.584.12. Idem.13. In acelaşi sens şi Cl. Mihnea Drumea, Contractul de

muncă, Ed. Europolis, Constanţa, 2008, p.187 (referitor la vârsta necesară încadrării în muncă).

14. Gely-Nargeot, Marie-Christine, La prevue en psychologie ou lorsque de subjectif deviant objective, în lucrarea “ Le droit des preuves au défi de la modernité”, Actes du Colloque du 24 mars 2000, organize par la Cour de Cassation et l’Université René Descartes, Paris V., p.72.

15. Gh. Alecu, „Criminalisticǎ”, Ed. Ex Ponto, Constanţa 2008, p. 270.

16. Gr. Theodoru, ,,Drept procesual penal. Partea generală”, Ed. Cugetarea, Iaşi 1996., p. 345.

17. .Gh. Alecu, „Incriminarea traficului şi consumului ilicit de droguri”, Ed. Europolis, Constanţa 2004, pp.226; Gh. Alecu , Criminalistică, Ed. Ex Ponto, Constanţa, 2008, pp. 263-273.

18. Gh. Golubenco, „Criminalisticǎ: Obiect, Sistem, Istorie”, Ed.F.E.-P. ,,Tipogr. Centralǎ”, Chişinǎu, 2008, p. 91.

CRIMA ÎN SERIE; CRIMINALUL ÎN SERIE, METODA FBI

MURDERS; SERIAL KILLER, fBI METHOD

Absolvent masterat BÎRCU I. MIHAELA

Abstract: The article looks at some general consderations: crime series; FBI serial killer and method in the field of investigation. They singled out some specialists including: Steven Eggea, Tudorel Butoi, Eric Hickey, who surveyed the areas mentioned; I also played some aspects of the criminal field analysis.

Key words: Murder in series; Serial killer; FBI method in connection with the murder in series; offender profile.

Rezumat: Articolul se referă la câteva consdieraţii generale referitoare la: crima în serie; criminalul în serie şi metoda FBI în domeniu de investigare. Sunt scoşi în evidenţă unii specialişti printre care: Steven Eggea, Eric Hickey şi Tudorel Butoi, care au realizat studii în domeniile menţionate; De asemenea, sunt redate câteva aspecte privind analiza câmpului infracţional.

Cuvinte cheie: Crima în serie; Criminalul în serie; metoda FBI în legătură cu crima în serie; profilul infractorului.


RECONSTRUCŢIA FACIALĂ POSTMORTEM, O NOUĂ ABORDARE

NEW APPROACH ON POSTMORTEM fACIAL RECONSTRUCTION

- Dr. Horaţiu Dinu-Drăgănescu , medic legist doctor în ştiinţe medicale, expert criminalist în biologie şi antropologie – Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.

- Alexandra Comşa – antropolog, c.ş. II. Centrul de Tracologie, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române

- Drd. Ionel Necula, expert criminalist – Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R. - Aurelian Bădulescu, specialist artă criminalistică,

Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R

Abstract: According to the collaboration Protocol between the General Inspectorate of the Romanian Police and the National Museum of Natural History G.A., it had been realised a criminalistic facial reconstruction, starting to a skull(XVIII century), dicovered in Pocrov seclusion, Neamţ county, with the potential that this skull belong to the builder of the seclusion, bishop of the Romanian Countries, this hypothesis could be confirmed or infirmed by historical and archaeological resonance, it also has a pedagogical and experimental deep reason. They had been used last generation materials and technology, esed worldwide in forensic art, which will help us in opening up new horizons in Romanian Forensic Identification.

Key words: Anthropological analysis, diagnosis of sex and age, 3D scan, facial mask.

Rezumat: Având în vedere Protocolul de colaborare dintre Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa”, a fost realizată o reconstrucţie facială criminalistică pornind de la un craniu, (sec.XVIII), descoperit la schitul Pocrov, judetul Neamţ, existând posibilitatea ca acest craniu să aparţină ctitorului schitului, episcop al Ţărilor Române, această ipoteză putând fi confirmată sau infirmată de cercetătorii izvoarelor istorice. Cazul prezentat, deşi are o rezonanţă istorică şi arheologică, are şi un profund scop pedagogic şi experimental. Au fost utilizate tehnologii şi materiale de ultimă oră, utilizate în domeniul artei criminalistice, aspect care contribuie la deschiderea de noi orizonturi în identificarea criminalistică românească.

Cuvinte cheie: Analiză antropologică; diagnoza de sex şi vârstă; scanare 3D; mască facială.

O primă analiză antropologică a fost realizată de Centrul de Tracologie al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, ulterior specialiştilor I.N.C. punându-li-se la dispoziţie un duplicat al craniului în cauză, realizat din polimeri cu ajutorul unei imprimante 3D, pe care s-a realizat reconstrucţia facială.

ETAPE DE LUCRU

I. Analiza antropologică1. Descriere antropologică;

2.diagnoză de sex şi vârstă; 3.tipul antropologic; 4.statura; 5.activităţi desfăşurate de individul studiat, 6.patologie; 7.cauza morţii; 8.măsurătorile osoase;

II. Scanarea 3D a craniului şi a mandibulei; III.Imprimarea 3D a craniului; IV.Modelajul anatomic; V.Realizarea matriţei flexibile; VI.Realizarea măştii faciale din silicon; VII.Make-up şi adăugarea părului;VIII.Concluzii

Foto 1 şi 2. Craniul şi mandibula descoperite la schitul Pocrov

Am primit spre analiză craniul, mandibula, 1 humerus, 1 cubitus, ambele radiusuri, femurele şi tibiile. Acestea se aflau


gENOCID ÎN BASARABIA PE TIMPUL OCUPAțIEI DE CĂTRE UNIUNEA SOVIETICĂ

- 1940-1941 (I)

DURING OCCUPATION BASARABIA GENOCIDE BY THE SOVIET UNION (I)

Prof. dr. fLORIN ŞANDRU,asistent cercetare - Academia Română

Abstract: The period between 28 June, 1940, and 26 July, 1941, was extremely difficult for the Romanian population in Bessarabia that had fallen under the Soviet occupation. The present article is a brief presentation of the material destruction of Bessarabia, Kishinev in particular, in the period mentioned. The main sources of our approach have been the documents from the National Archives of the Republic of Moldova, the Romanian Academy Library, a unique volume of memoirs and other works of the time.

Key words: June 1940; Soviet Union; ultimatums; retreat; Kishinev; Chernivtsi; Bessarabia; Northern Bukovina; disappearance of Greater Romania; plunders; dynamiting; arsons; fire; offices; institutions; dwellings; strategic objectives; archives; facsimile; sabotages; betrayal; spies Communists; minority; Jews; Ukrainians.

Rezumat: Perioada cuprinsă între 28 iunie 1940 și 26 iulie 1941 a fost una extrem de grea pentru populația românească din Basarabia, căzută sub ocupație sovietică. Articolul de față se constituie într-o prezentare succintă a distrugerilor materiale din Basarabia în special din Chișinău, în perioada menționată. Principalele surse ale demersului nostru au fost documente din cadrul Arhivelor Naționale ale Republicii Moldova, Biblioteca Academiei Române, un volum inedit de memorii, precum și lucrări ale vremii.

Cuvinte cheie: Iunie 1940; Uniunea Sovietică; ultimatumuri; retragere; Chişinău; Cernăuţi; Basarabia; Nordul Bucovinei; dispariţia României Mari; jafuri; dinamitări; incendieri; foc; sedii; instituţii; locuinţe; obiective strategice; arhive; facsimile; sabotaje; trădare; spioni; comunişti; minoritari; evrei; ucraineni.

Pentru Basarabia şi celelalte teritorii româneşti căzute sub ocupaţia sovietică la 28 iunie 1940 şi eliberate un an mai târziu, întreaga perioadă scursă între aceste două evenimente s-a caracterizat prin importante distrugeri umane si materiale, comise de autorităţile sovietice şi de localnicii loiali lor, proveniţi mai ales din rândurile evreimii sărace basarabene şi bucovinene.

În opera de distrugere din perioada iunie 1940-iulie 1941 distingem trei etape:

• Etapa instaurării dominaţiei sovietice pe 28 iunie -3 iulie 1940;

• Etapa stăpâniri sovietice propriuzise: 3 iulie 1940-22 iunie 1941;

• Etapa retragerii precipitate a trupelor sovietice din Basarabia şi Nordul Bucovinei, între 22 iunie și 26 iulie 1941;

• Etapa 28 iunie -3 iulie 1940 s-a caracterizat prin acţiunile de sabotare a încercărilor româneşti de a întreprinde o retragere cât de cât ordonată din teritoriile răpite cu forţa de către U.R.S.S. Nici trupele invadatoare, nici acei minoritari care le aşteptau cu bucurie şi speranţă nu au dat nici cea mai mică dovadă de înţelegere şi respect pentru trupele româneşti în retragere şi pentru populaţia românească băştinaşă.

Conform unui document întocmit la 16 octombrie 1941 de către Chestura Poliţiei Chişinău, în metropola basarabeană, încă înainte de 28 iunie 1940, luase fiinţă un comitet pro-sovietic format din Carol Stainberg, avocat, Alexandru Ofrate, inginer, N. Bivol, Dr. Mihail Braşoveanu şi alţii, care au pregătit masele aderente comunismului în vederea venirii sovietelor.

Numai graţie armatei române, care a luat serioase măsuri de pază la 28 iunie 1940 cu prilejul evacuării,

criminalistica 3 2015 internet

Documents