Traducere de Nicolae Constantinescu

TRANSLAfION COPYRIGHT @ Dinasty Books Proeditur[

gi Tipografie 2019

Toate drepturile pentru edilia rom0n[ a acestei c[r!isunt rezervate Dinasty Books Proediturd 9i Tipog:rafie

9019. Reproducerea parlial[ sau integ:ral[ a textului sau

imaginilor f[r[ acordul scris al editurii este interzisE, si se

va pedepsi conform legilor in vigoare.

Consilier editorial, Dr. Teodor Yasile

Coordonator colectie' Nicolae Constantinescu

Descrierea CIP este disponibila

la Biblioteca Nalionali, a Rom&niei.

ISBN 978-606-8 926-29-0

PETER DEUNOY

TZYORUT BINELUI

Tr ezirea la viatainterioarA

Traducere de Nicolae Constantinescu

Dinasty Books Proedituri qi Tipog:rafie

PETER DEUNOY

c[ trebuie s[ pastrali in congtiin![ o singur[ imagine, a luiDumnezeu.

Atflta timp c8t va cautali propria slav6 in lume, veliavea cultura de acum.

Cel care igi caut[ propria slavd va fi sclavul conditiilor.Cel care cautd slava lui Dumnezerva fi liber.

Ce ii oferd, bucurie izvorului? Faptul c[ toli cei eare

vin la el pot sd,-gi potoleascE setea. Nu-l intereseaz[" dac[ iiaduci sau nu elogii. Se bucuri cflnd ii bei apa.

Fiinla omeneascd, promisese s[ realizeze ideile divine,s5, indeplineasc[ voia divin[ cflnd a ajuns pe p6mdnt. C0nd

igi va line promisiunea, va deveni izvor cu ap[ cristalin[.Ya deveni o floare cu petalele deschise gi un copac incdrcatde fructe bune gi coapte.

Cum se va manifesta slujirea? Ceea ce faci f[ pentruDumnezeu.

in asta constfl slujirea lui Dumne zeu.Celcare slujegtgcel care se sacrificd,, este primul care are de c6gtig:at.

A ne manifesta iubirea inseamn[ a-l sluji pe Dumnezeu.

CUPRINS

tg4 135

T!]ODOR VASILE

ln speranla ci, v-am captat atenlia cu aceste c0tevapasaje extrase din lucrarea Maestrului Peter Deunov, v6invit s[ descoperili mai departe, singuri, intreaga valoare a

acestei lucr6,ri de exceplie.

Izvorul binelui - o carte pe care o recomand tuturoracelora ce au curajul sa inleleag[ c5, Iubirea gi Credinlareprezinti principalele trepte ale evoluliei noastre, aici, inefemera noastrd gedere, in aceste vremuri" pe acest P6mAnt.impflrt[gesc intru totul p[rerea Maestrului Deunovreferitoare Ia suferint4 nu consider suferinla drept o

pedeaps[, nici o plat[ sau un sacrificiu care vine in urmaunui bun oblinut sau unei realiz5ri. Ea reprezinta maidegrab[ o leclie Ei putem sc[pa de suferin![ invildndu-neleclia ;i evoludnd c[tre o etapd, superioard. Fiecare dintrenoi venim aici cu o anumitE misiune gi, pe parcursulexistenlei noastrg avem de inv[!at, de glefuit...

Ca piatra sd fie neted[. trebuie prelucrata, glefuit[.[...] Dupa fiecare incercarg fiinla omeneascd, dob0,ndeste

ceva bun.

Citifi-o gi dup[ ce ali parcurs-o ldsali sE treaci, o rrreme,pre! de o sdpt[rn0n[, o lun[... doui... apoi recitili-q c[utalis[ privili dincolo de cuvintele scrise, l[sa!i-v[ deschigi sdprinili mesajul Maestrului Deunov. Ya merita!

Pace, Lumin[ & Iubire!'* --- )€-*+rgr- -/'djo:d *

t2

IZYORUL BINETUI

intr-o zi delasfdrgitul anului 1944, un birbat a sosit la

Izgrev'.Yenise in fugfl gi gdfAia. Era gr[bit.

-Spuneli-i maestrului cd vreau si,-i vorbesc!

Acest om ezitase intreag:a via![ intre $coala Divind 9i

lume. Acum alesese.

Discipolii l-au anunlat pe maestru,

-Un om vrea s6-!i vorbeasc5".

Maestrul a pflstrat indelung tlcerea, apoi a zis incetigor,

-Spuneli-i c5, s-a terminat deja concertul.

$i a repetat incet'

-Concertul s-a terminat deja.

*

in dialogurile adunate sub titlul Izvorul binelui. maes-

trul aruncE o ultima privire spre drumul parcurs, reali-

zeazd.o sintez6,, face o noui evaluare, aduce l[muriri despre

* $coala Iniliatici lzgrev (,Rdsflrit de soare), infiinlatE de Peter

Deunov (n.tr.).

l3

ttg*std

PATER DDUNOV

tot oe spusese, se opregte Ia esen!& gi Ie d6 discipolilor ulti-mele indicalii.

Aceste dialoguri, precum gi invalitura maestruluireflectd lumea perfect[ din care a provenit viala pur[ gi

sacrd, spre care ne conduce.

Yiala aoeasta vine acum pentru toli fralii.

I

,

I

Masellih 9i le di' discipolilor ulti-

o,ecun 9i inv[![tura maestrului

i1iotut, a Provenit, viala Pur6 9i

/il0oun Pentru toli fralii'

MAREA CAUZA PRIMORDIATA

Binevoiegte sd mi te ar6!idupfl cum !i-e voia.

A nins cateva zile in gir. Totul a disp[rut sub o mantie

alba. Casele din sat aproape nu se mai vedeau'

Dupi ce au cur[lat aleile, discipolii au intrat in casfl

s5, ia masa. in pofida zhpezTi,veniser[ mulli vizitatori. Am

m&ncat am ca,ntat cdteva cflntece 9i am ie9it. Aerul era rece,

curat, intaritor. Maestrul a inspirat addng 9i-a plimbat pri-

virea in jur, a indreptat-o spre cerul albastru qi s-a oprit, in

sfflrgit, la felele preocupate ale celor prezenli'

- Totul este de la Dumnezelt,a zis el.

A fost intrebat unde se g:[segte Dumnezeu'

- ln aer. Dumnezeu ili d[ via![ prin aerul care intr6 in

tine. Dumnezeu - Marea Cauz6 Primordiala - se g[se9te in

ap6, in lumina, in pfline. Trflili in Dumnezeu. Dumnezetvd"

iubegte prin lumina lui, vi m&ng6ie. Dumnezeu ni se aratiprin soare, prin roadele p[m6ntului, dar noi nu-l inlelegem.

c&nd ne simlim sl[bi!i, Dumnezeu este in acea slabiciune. se

l5

;$

PETER DEUNOV

int6mpl[ s[ ne credem foarte independenfi, dar, in realitate,in acele momente, suntem in eI qi ii sinlim independenla.

C&nd ne credem puternici, Dumnezeu ne aqazh la celilaltpol sldbiciunea, iar cdnd devenim smerili, ne inal![. Ce neli-mitat[ este inteligenla care se g:0ndegte la toli agtrii dinunivers! Exist[ o adiere pl&cutd pe care o numim suflareaDomnului. Pentru mine, ziua are sens in m[sura in care ilvdd pe Dumnezeu ascuns in natur6.

I

,!rnFDDUNOV

p$nllhs \e o""dem foarte independenli, dar, in realitate,yrncale 1oluot", suntem in el gi ii simlim independenla.

C0nd ne ltt\t puternici Dumnezeu ne agazi, la cel[lalt

fl0lslibicluneq, iar cdnd devenim smerili, ne inal![. Ce neli-

,itatb este i\teligenla

care se gflndegte la toli agtrii din

rtrivors!llEa o adiere placuta pe care o numim suflarea

flomnulut' "e\tru mine, ziua are sens in m[sura in care ilr,fidPe

Dunnu?eu ascuns in natur[.

IUBIREA CETUI UNIC

in unele zile, casa Temelkov era plin6 de invitali.Oamenii veneau nu numai din oraE, ci gi din cele patru colluriale !6rii. Fiecare voia s[-l vad[ pe maestru, s[ vorbeasci, cu

el, sa primeascft sfaturi gi incurajdri. Maestrul ii primea pe

vizitatori unul cdte unul sau in g:rup in camera lui mica, iiasculta qi vorbea cu ei.

Mesele erau luate in comun. Totul se f6cea firesg ca

intr-o familie. Mica sufrag:erie abia ii adipostea pe invitali.Surorile se ocupau de servit la mas6. Dup[-amiaza, asa cum

era obiceiul, c0ntam gi apoi incepeau disculiile.

Un frate a intrebat,

- Ce ar trebui sd fac[ fratii si surorile la aceste

evenimente?

Maestrul a rispuns,

-S[ studieze conferinlele Ei cursurile de la inceput gi s[le aplice. Fiecare cuvdnt a fost rostit cu ocazia unei combi-

nalii specifice a planetelor gi Soarelui. Ne afl6m sub influ-enla corpurilor ceregti, a PimAntului a Soarelui, a soarelui

central. La fiecare pozilie a acestora trei gi la cea a tuturor

t7

F

PETER DEUNOV

celorlalte corpuri ceregti, ideile cuv0ntul divin se mani-

festa intr-un mod aparte.

Apoi Maestrul a explicat'

- Dumnezeu le-a dflruit tuturor fiinlelor tot ce letrebuie. Dar, in anumite momente, sufletul omenese trece

dintr-o stare de conqtiinld in alta. in aceste faze tranzito-

rii, congtiinla omului se cufundi in intuneric pdnd cdnd

intr[ din nou in congtiinla divin[, in iubire, unde e lumind

gi bucurie. Este necesar ca omul s[ treacE prin aceste etape

intermediare, o condilie pentru evolulia lui. Trecdnd prin

aeeste etape intermediare, omul se gisegte tot in domeniul

iubirii, dar norii congtiinlei sale il impiedici s[ vad[lumina. Trebuie s[ gtili c[, atunci cdnd sunteli trigti, v[aflali pe cale s[ treceli dintr-o stare de congtiin![ in alta.

Aceastd trecere de la congtiinla omeneascd la cea divindaduce intotdeauna ceva nou.

Cineva & spus:

- Suferinlele m5, coplegesc.

- Cu c8t suferinlele sunt mai mari gi mai durabile, cu

atflt stdrile de bucurie qi de iubire care Yor veni ea urmare

a celor dint0i vor fi mai mari gi mai intense. Lucrul acesta

se poate verifica, nu e ceva abstract, este gtiin!6.

Omul trebuie si vad[ iubirea divind chiar in cele mai

mici lucruri. C6nd a creat lumea, Dumnezeu purta omul inmintea, in inima gi in sufletul lui. De aceea omul trebuie

l8I

PETER DEUNOY

celorlalte corpuri ceregti, ideile, cuvdntul divin se mani-

festl intr-un mod aparte.

Apoi Maestrul a explicat'

- Dumnezeu le-a d[ruit tuturor fiinlelor tot ce letrebuie. Dar, in anumite momente, sufletul omenesc trece

dintr-o stare de congtiin![ in alta. in aceste faze tranzito-rii, congtiinla omului se cufund[ in intuneric p0n[ cdnd

intrl din nou in congtiinla divin6, in iubire, unde e lumin[gi bucurie. Este necesar ca omul s[ treae6, prin aceste etape

intermediare, o condilie pentru evolulia lui. Trec0nd prin

aceste etape intermediare, omul se gisegte tot in domeniul

iubirii, dar norii congtiinlei sale il impiedicd sa vada

lumina. Trebuie s[ gtili c6, atunci c&nd sunteli trigti, v[aflali pe cale s[ treceli dintr-o stare de congtiinll in alta.

Aceasti trecere de la congtiinla omeneasc5, la cea divindaduce intotdeauna ceYa nou.

Cineva & spus:

- Suferinlele m[ coplegesc.

- Cu cdt suferinlele sunt mai mari 9i mai durabile, cu

atdt st[rile de bucurie gi de iubire care Yor veni ca urmare

a celor dint8i vor fi mai mari gi mai intense. Lucrul acesta

se poate verifica, nu e ceva abstraet, este gtiin![.

Omul trebuie s6 vad[ iubirea divinl chiar in cele mai

mici lucruri. CAnd a creat lumea, Dumnezeu purta omul inmintea, in inima gi in sufletul lui. De aceea omul trebuie

18

IZYORULI]INELUI

s[ considere crealia lumii un act sf8nt de iubire gi s[ fiepregatit Ia toate sacrificiile pentru Creatorul lui.

Cdnd egti singur, pS,rdsit de to!i, trebuie sd gtii c[ Uniculeste alituri de tine. Dumnezeu ili va spurro:,,Nu te nelinigti,nu eEti sing:ur. Sunt cu tine". N-ai trait acea singur[tatecumplit[.

Unica fiin!6 care, intotdeauna, clip[ de clip6, se gdn-

degte la noi gi nu ne uit[ niciodat5, este Dumneze\.

Toate suferinlele, toate ororile vielii exist[ ca sd putem

trdi marea iubire divin[ gi s[ gtim ci marea providenld ne

poate elibera de aceste suferinle gi necazuri. Asta vom in!e-lege intr-o zi.

Toate suferinlele prin care treceli acum exista, ca s6-l

puteli eunoagte pe Dumnezerr,carrza primordiald,, gi, cdnd ilveli cunoagte, va api,rea bucuria.

Un om crede c[ a fost uitat. Aceasta este o conceplie

fals6. Nimeni nu ne poate elimina din congtiinla divin[. Dinmomentul in care omul admite cE este o fiin!6 separat6,, gi-a

creat singur nefericirea.

Una dintre calit[lile omului inteligent este curajul. Nuse gdndegte la ce i se va intdmpla,Ia ce vor spune oameniidespre el.

Forla omului consti in credinla lui in ordinea divin[. inexterior, Dumnezeu se indep5"rteazfl de noi ca sd, nu ne deran-jeze, dar in interior p[trunde in noi ca s[ ne incurajeze. in

l9

PETER DEUNOV

Iume pot s[ se producd perturbdri de tot felul, oamenii pot s[cad[ gi s[ se ridice de multe ori, dar nu conteazi situalia lor,

cici Dumnezeu rEmdne acelagi fa![ de ei. Mori, Dumnezeu

are incredere in tine. Faci greqeli, Dumnezeu are incredere

in tine.

Toate suferinlele Ei bucuriile au ca origine iubireadivina. De ce? Pentru ci,, nefiind in stare sa-i inlelegeliiubirea, treceli prin suferinle.

Nu exist[ bucurie mai mare decdt cea care vi" ajutd s[congtientizali c[ tr[i!i, c[ existd cineva unic care v[ iubegte.

Yd spune in sinea voastr6"',,Nu v6 fie teama, voi ordndui

totul pentru voi. intr-o zivel,i primi binecuvf,ntarea mea".

Daca veli ajung:e intr-una dintre lumile superioare, velig[si multe fiinle care v[ iubesc gi vd trimit gdnduri bune.

Cel care inlelege iubirea lui Dumnezeu nu intreab[ ce

este Dumnezeu. Daci ali aduna la un loc iubirea intregiiomeniri, a tuturor oamenilor sfinli, buni gi drepli, a tuturoringerilor gi divinit[lilor din cer, toati aceastb iubire

ar reprezenta doar o parte microscopic[ din iubirea luiDumnezeu.

Am Spus: ,,Binecuv0,ntafi sunt oamenii pentru c5,

Dumnezeu ii iubeEte'. Nefericirea voastra st[ in faptul c[nu gtili c[ v[ iubegte. Yi se cere un lucru' sd fili congtienli

c[ CeI eare v[ iubegte faee totul pentru binele vostru.

Iubirea lui Dumnezeu consti in ceea ce d[ruieqte fi,r[incetare. Aceasta se numegte influx, o scurg:ere a Lui in

20I

,o0r'u'rtot felul oamonii not s[f/ dotnu oontruza situatia lor,nnt' *to tu ei, Mori, Dumnezeu

rll

/$i

qiillln,;;:uffiilH;

J,.

l"ottcea care vd ajutl s[

lr

'rt'''''ezeu nu intreabi cet,.

rr lrrrloc iubirea intregii

v[iubeste.lio tearnd,, voi oronduibinecuvantarea nea".

lumile superioarg veliYlhirnitgdnduri

bune.

huni$i drepti, a tuturoruiL, to[t{ aceastl iubire

din iubirea lui

tlfitoaruenii pentru c[toil$tr[ sta in faptul c[lmru,s[ fiti congtienli

binele vostru.

htrleace d[ruieste f[r6o scurg€ro a L,ui in

2l

IZVORUL,BINELUI

noi. Cflnd aoest proces este intrerupt viala igi pierde sensul.

Atdta timp c&t acest influx al vielii Sale in noi este prezent,

triim gi ne bucurim.

De ce v-a creat Dumnezeu? Ca sd aiba pe cine iubi.

De ce ne afl[m pe p[mdnt? Ca sd inva![m s[-l iubim pe

Dumnezeu. Atdta timp c8,t omul nu e legat de Dumnezoo,

este asemenea unui cdldtor naufragiat pe o insuld pustie.

Numai Cel Infinit e capabil s[ inchid[ poarta r[ului,poarta condiliilor rele.

Mflrelia lui Dumnezeu nu consti in faptul cd f[ureqte

agtri gi universuri. E in stare s5" le creeze intr-o clip[.

C0nd egti coplegit de un necaz, toata lumea tedesconsidera gi ai nevoie de un mic sprijin. Toli cei care trec

pe l6ng[ tine iqi dau cu p6rerea',,Din acesta n-o sd, ias[ nimic

bun". Dar Dumnezeu, Creatorul universului, igi opregte

lucrul Siu, coboar[ pflnfl la tine f[rd s6-l vezi gi-!i spune la

ureche,,,Nu-!i fie teama, nu te descuraja. Te voi ajuta. Chiar

azi ili voi rOndui treburile". $i iat[ cb te bucuri. Acestea

sunt lucrurile insemnate pe care pe savdrgegte Dumnezeu,

acesta este marele adevir.

Yorbesc despre Dumnezeu care vine la fiinle in inimile

lor disperatg grele de tristele. ii ridic[ pe cei chzttlipOnd la

inillimea eongtiinlei divine, pentru ca gi ei, ca toatfl lumea,

sd poatd respira aerul pur gi s6 primeascblumina divinfl.

IF

PETER DEUNOV

Fiecare suflet este o formi specifici prin care se mani-

fest5, congtiinla divin[. De aceea Dumnezeu vegheaz["

asupra fieclrei forme ca asupra unei flori delicate, pentru

ca Divinul s5, se poatd manifesta prin ea. Ce este binele

etern? Deoarece izvorul este format din pie[turi nenum6-

rate care vin constant binele etern este creat de nenum[-rate binefaceri mici eareizvor[sc neincetat.

Cel Mare are o calitate aparte, ii atrag:e cu cea mai mare

for!6 pe cei care il urisc cel mai mult.

R[ul in lume este generat de neinlelegerea condiliilorin care ne gisim. Dumnezeu nu se sup[ri pe noi pentru g:re-

gelile pe care le facem. Ele ii ofer[ posibilitatea s6-gi arate

mila gi si le eorecteze. Dup[ cinci-gase ani, veli constata

consecinlele gregelilor voastre gi Ie veli indrepta.

Un om construiegte o casfl frumoasd gi o inchiriazl"unor persoane care, intr-un an, o stric6. Traduc, Dumnezeu

a creat lumea foarte inteligent, dar noi, oamenii, o stria[m gi

cdutdm cavzapentru aceasta in afara noastrd".

Iregea Spull€: Dumnezeu iubegte toate fiinlele la fel, dar

nu toate se folosesc de iubirea Lui. Unii pricep asta, allii nu.

Dumnezeu ii iubegte pe oameni la fel ca pe ingeri, doar cd,

ingerii sunt conEtienli de iubirea divin[ gi o primesc, intimp ce oamenii nu sunt intotdeauna congtienli de ea.

Imaginali-vi ci nigte fiinle ignorante gi-au construit o

cas[ avOnd doar o fereastr[ foarte mica, pe c0nd casa altorpersoane are ferestre mari care las[ s[ intre mult[ lumin6.

ooI