DISCIPLINA:CULTURI ACVATICE SUPERINTENSIVE

TEMA REFERAT:CRESTEREA CRAPULUI IN SISTEM SUPERINTENSIV

STUDENT:PAUN CATALIN VALENTINA,GRUPA 4304

Ferma     de     crestere     superintensiva     a     crapului (Cyprinus   carpio) in sistem recirculant

Tema de proiectare

  Se cere proiectarea unei ferme piscicole pentru cresterea superintensiva a crapului (cyprinus carpio) in sistem recirculant,in vederea comercializarii.

   Se estimeaza o productie de 20 tone/18 luni,la o greutate corporala de 1,2kg/exemplar la varsta de 18 luni.Se populeaza cu larve de crap de 5 g si se aduce in 18 luni la 1,2kg pentru livrare,crap consum.Furajarea se va face cu furaje granulate extrudate.

   In  bazine trebuie asigurata o temperatura de 15-30 grade C,tinand cont ca temperatura optima de hranire este de 19-26 grade C.

    Oxigenul dizolvat din apa bazinelor trebuie sa fie la valoare de 3,1mg/l,iar in timpul caldurilor de vara la 5-6,5 mg/l.La o scadere de sub 0,8-0,5 mg/l pestii vor muri in masa!

Memoriu justificativ

       Acest sistem recirculant superintensiv, are o serie de avantaje precum:           

- economisirea atat de teren cat și de resursele de apa;

- poate fi amplasat in zone care sunt improprii creșterii in heleșteie;

- permite un grad sporit de control al mediului de cultura a peștilor;

- se pot crește pești tot timpul anului, in condiții optime;

- peștele poate fi recoltat in orice moment;

- producțiile piscicole și nivelul veniturilor obținute din valorificarea acestora se pot determina mult mai precis decat in cazul heleșteielor.

    Fiecare sistem recirculant are in componența sa urmatoarele echipamente:

- bazine de cultura a peștilor;

- pompele pentru circulația apei in sistem;

- echipamente de tratare a apei pentru menținerea calitații acesteia (filtru mecanic, filtru biologic, aeratoare, instalație de oxigenareși de sterilizare cu ultraviolete);

- conducte de alimentare și de evacuare a apei;

- bazin tampon pentru apa.

Breviare de calcul

Calcularea materialului biologic necesar pentru populare

  Cele 20t de pește pentru consum se vor obtine intr-un interval de 18 de luni. Se va porni de la introducerea somnului in stadiul de larva in unitate, pentru inceput in bazine de predezvoltare 30-35 de zile apoi in bazine de creștere anul I, respectiv anul II. Pe masura ce dimensiunile materialului biologic vor crește, se va efectua o mișcare a efectivelor astfel incat sa se pastreze o densitate de creștere optima pentru toate categoriile de varsta.

     Pentru a obține in final 20t pește pentru consum, respectiv 16.667 exemplare de crap de 1,2kg/buc. , se vor calcula și se vor lua in considerare pierderile intervenite in ciclul de producție pe tot parcursul celor 24 de luni. Astfel in anul II, ultimele 6 luni de cerștere, pierderile vor fi de 5%, deci un procent de supraviețuire de 90% al efectivului.

-calculul pierderilor și aflarea numarului de exemplare inițial:

95%..16.667 buc.            x =(877,21±0,17) = 877 buc.

5%.   x                         16.667+877= 17.544 buc.

Așadar, dupa primele 11 luni de creștere vom avea un numar de 17.544 exemplare. In aceste 11 luni, pierderile vor fi ceva mai ridicate datorita acomodarii puietului de crap cu mediul bazinelor in care se face popularea. Procentul de supraviețuire de 85% => pierdere de 15%;

85%..17.544buc.             x =(3.096±0,17) = 3.096 buc.

15%.. x                           17.544 + 3.096 = 20.640 buc.

Primele  21-23 de zile, perioada de predezvoltare, este momentul „critic” din tot procesul de creștere. Atunci se va semnala cel mai mic procent de supraviețuire, din intreg ciclul productiv, 75% din efectivul de larve introdus. Comparativ cu sistemele de creștere semintensiv sau in policultura, este un procent de supraviețuire destul de bun, in mod natural fiind de 45-55%.

20.640 – reprezinta numarul de puiet obținut la finele perioadei de predezvoltare, deci numarul de larve la populare va fi cu 25% mai mare.

  75%.20.640buc.            x =6.880           

  25%.. x                               20.640+6.880= 27.520 buc.

      In concluzie, numarul de larve necesar obținerii a 16.667 de exemplare de 1,2kg, mai concret cele 20t pește pentru consum, este nevoie de un numar de 27.520 de larve pentru populare.

Dimensionarea bazinelor in functie de norma de populare cu material biologic   ș i densitatea optima de cre ș tere in sistem superintensiv

Creșterea crapului in circuit inchis cu parametrii controlați, implica o productivitate mare in raport de kg/m3, ajungand la valori de pana la 70-80 kg/m3. Pentru a obține o astfel de productivitate, este necesar ca și densitatea de populare sa aiba un nivel mai ridicat decat cel utilizat in creșterea semi-intensiva sau intensiva.

Ritmul de creștere al crapului in acvacultura;

Varsta Dimensiunea (cm) Masa corporala (g)20 zile 2,5 - 3,5 0,08 - 0,540 zile 4,4 - 5,5 0,8 - 2060 zile 15 - 18 20 - 501 vara 20 - 35 200 - 6502 veri 45 - 70 900 - 2000

     Norma de populare cu larve, a fost stabilita in așa masura incat densitatea acestora dupa 30-35 de zile, sa nu depașeasca 8 kg/m3. Avand in vedere ca in sistemul acesta se poate controla creștere mult mai bine decat in celelalte sisteme, atunci ritmul de creștere va fi mai alert, reușind obținerea de performanțe cantitative intr-un interval mai scurt de timp.

       Dupa perioada de predezvoltare, se obțin 20.640buc. puiet de 35g , asta insemnand o cantitate totala de 722kg masa vie.   Pentru a nu depași densitatea de creștere de 8kg/m3, dimensiunea bazinelor pentru predezvoltare este de 100m2 și un volum total de 100m3. Aceastǎ suprafața se imparte in 10 bazine de dimensiuni egale: (4/2,5/1).

Norma de populare cu larve, este de 206 de larve/m3.

    Pentru popularea cu puiet se ia in considerare capacitatea maxima de productie de pește/m3  a intregului sistem, valoare stabilita la 80kg/m3.

    In primul ciclu de productie al puietului de somn, trebuie asigurata capacitatea de creștere pentru 20.640buc somn, care la populare are dimensiunile de 15-18cm,  20-50g , iar dupa 11luni se obțin 17.544buc. crap a cate 600g bucata=>10.526 kg masa vie. . Pentru a asigura densitatea optima de creștere, 80kg/m3, la cantitatea de pește obținuta, dimensiunea totala a bazinelor de creștere este de (131,57±0,57) = 131m3, care este imparțita in mod egal in 10 bazine a cate 13,1m3 fiecare.

Norma de populare in acest stadiu este de buc. 133puiet/m3

   In ciclul al II-lea de producție intra 17544buc. puiet de crap, de 600g, iar la finalul scestui ciclu se obțin 16.667 buc/crap consum de 1,2kg.      Cantitatea finala totala de pește este:16.667 buc/crap consum * 1,2kg/buc = 20.000,04 kg crap consum. Densitatea maxima de creștere fiind de 80kg/m3 ,inseamana ca pentru creșterea optima a materialului biologic, este nevoie de un volum total de 250 m3.Acest volum se imparte in mod egal la 20 bazine cu volum individual de 12,5 m3.

      Suprafața totala a bazinelor: St

-10 bazine pentru predezvoltare cu dimensiunea de 4/2,5  =10m2/bazin

10 bazine ×10m2 =100 m2

       -10 bazine pentru creștere anul 1, de dimensiunile 13,1m2/bazin

10 bazine × 13,1=131 m2

20 bazine pentru creștere anul 2, cu dimensiunea  = 12,5m2

20 bazine × 12,5m2=250 m2

St = 100 m2 + 131 m2 + 250 m2 = 481 m2

St = 481  m2

Calculare volumelor bazinelor

     Avand in vedere dimensiunile bazinelor, inalțimea coloanei de apa din acestea va fi de 1m, deci, volumul total al bazinelor va fi egal cu suprafața acestora:

481 m2 * 1m = 481 m3

Volumul total al bazinelor = 481 m3

Calcularea volumului de apa necesar pe zi

      Pentru bazinele de predezvoltare avem nevoie de o primenire a apei  de doua ori  intr-un interval de 6h.

100 m3  * 2 = 200 m3 /6h ; 33,3m3/h ; 799,2 m3 /24 h

      Pentru bazinele de creștere, primenirea apei se face doar o data la 10 ore.

281 m3  * 1 = 281 m3/10h ; 28,1 m3/h ; 674,4 m3/24h

Volumul de apa necesar in zilele de exploatere maxima, va fi de:

799,2m3 + 674,4 m3 =1473,6 m3 /zi

Debitele de apa necesare

    

 q- debitul de apa necesar primenirii pentru bazinele de predezvoltare, se calculeaza prin relatia:

799,2m3= 799.200 litri ;    24h = 86400s ;

q=l/t;  q= 799.200 l / 86400 s =9,25 l/s

      q- debitul necesar pentru bazinele de creștere care sa asigure primenirea o data la 10 ore

674,4 m3 = 674.400 litri ; 24h = 86400s ;

q=l/t;  q= 674.400 l / 86.400 s = 7,80 l/s

Q – debitul total necesar unitatii:

Q = 9,25 + 7,80 = 17,05 l/s

   Principiul de bazǎ al mentinerii apei curate in sistem

 

     Astfel, apa trebuie evacuatǎ continuu din bazinele de crestere a pestilor  si supusǎ proceselor de filtrare, biofiltrare, sterilizare, oxigenare, aerare, incǎlzire sau rǎcire.

  In  decurs de 24 ore, se eliminǎ din sistem un volum de apǎ de maximum 10 la sutǎ din volumul total al acestuia.

      In sistemul acvacol recirculant realizat, apa evacuatǎ din bazinele de crestere a pestilor este supusǎ unui proces de filtrare mecanicǎ intr-un filtru radial cu sitǎ rotativǎ (filtru tobǎ) cu o capacitate de filtrare de 250 m3/h. Ochiurile sitei de filtrare au dimensiunea de 0,07 mm. Prin rotirea continuǎ a tamburului, particulele solide se filtreazǎ prin partea din sita imersatǎ in apǎ, in timp ce partea superioarǎ a tamburului, neimersatǎ, trece prin fata unui sistem de spǎlare cu jet de apǎ, orientat

in contracurent.

     Procesul de spǎlare se deruleazǎ automat. Pe toatǎ durata functionǎrii sunt evacuate din filtrele cu site rotative cantitǎti insemnate de apǎ cu un continut foarte ridicat de substante solide in suspensie. La iesirea din filtrul mecanic, apa limpede (din care s-au indepǎrtat particulele solide in suspensie, mari) ajunge in biofiltru. Filtrul nitrificator (biofiltrul sau filtrul biologic) retine amoniacul si il converteste in nitriti si apoi innitrati, produsi mai putin toxici pentru pesti.

Furajarea

Alimentatia puietului:

-la puiet hrana trebuie sa se bazeze pe sortimente animale

-la puietul de 5-25 g nutretul combinat trebuie sa contina 40-41 % PB(proteina bruta)

-la cel de 25-50 g nutretul combinat va avea 36 % PB

-admininstrarea hranei se face prin imprastiere pe suprafata apei in 6 tainuri/zi la 1-2m de mal

-oxigenul dizolvat(O2) trebuie sa fie de 8mg/l

-temperatura va fi de 23-26 grade Celsius

-nu se vor furaja cand O2 este sub 5mg/l,temperatura peste 27 grade Celsius

-in vara I  (30-150 zile) un plan de furajare ar trebui sa prevada repartitia pe luni astfel:

               - iunie 15 %                              -octombrie 5 %

               - iulie 25 %

               - august 30 %

               - septembrie 25 %

Norma     furajera     a     puietului     de crap:

Parametrii ValoriMinim Optim Maxim

Granulatie 2 mm 2,5 mm 3,5 mm

Proteina  bruta 32 % 35 % 38 %

Grasime  bruta 6 % 8 % 10 %

Energie  metabolizanta 3.500 Kcal 3.800 Kcal 4.000 Kcal

Cenusa  bruta 6 % 10 % 12 %

Celuloza  bruta 3,2 % 3,8 % 4 %

Umiditate 10 % 10 % 10 %

Vitamina  A 11.200 UI 14.000 UI 16.000 UI

Vitamina  D3 1.240 UI 2.600 UI 3.200 UI

Vitamina  E 30 mg 32 mg 56 mg

 

Proportia     furajelor     in nutretul     combinat     al     puietului     de crap:

-  cereale  (20-35%)                                                         - zoofort (1%)

-  soia  (10-20%)                                                             -faina deseuri avicole(25%)

-  drojdie  furajera  (3-15%)

-  lapte  praf  (5-10%)

-  faina  de  peste  (13-18%)

 

Alimentatia crapului de consum

-la crapul de consum nutretul combinat trebuie sa contina 30-35 % PB,6-8 % GB,glucide si aditivi furajeri

-asimileaza foarte bine glucidele,astfel ponderea sortimentelor de elemente vegetala poate depasi 50 %

- pentru alimentatia suplimentara se are in vedere greutatea materialului biologic,cantitatea de hrana naturala si momentul hranirii

-trebuie respectata repartitia pe luni a hranirii

-temperatura optima de furajare este de 20-25 grade Celsius,peste 27 se sisteaza

-continutul de Ca in apa este mai mare de 40 mg/l,Ca din furaj determina modificarea proceselor digestive si se inhiba procesul de crestere

-distribuirea se face 1 data/zi la aceeasi ora creand astfel reflexe conditionate

-granulele trebuie sa indeplineasca conditiile:sa-si pastreze forma si structura 3-5 ore pentru a putea fi valorificate integral;marimea corelata cu capacitatea de digerare;inbibarea cu apa in timp scurt

-momentul cel mai potrivit pentru administrarea furajelor este seara,obligand astfel pestele ca ziua sa consume hrana naturala

- in bazinele mici furajarea se face in 2-3 puncte

-adancimea maxima de amplasare a meselor de furajare este de 0,5-0,6 m pentru a evita atacurile pasrilor ihtiofage

-se vor controla periodic punctele de alimentare,se face dezinfectia si igienizarea lor

-adiministrarea se face in puncte fixe,in livezi si diagonala

Norma  furajera  a  crapului  de consumParametrii Valori

Minim Optim MaximGranulatie 3,5  mm 4  mm 6  mm

Proteina  bruta 22  % 26  % 30  %

Grasime  burta 6  % 8  % 12  %

Energie  metabolizanta 3.600  Kcal 3.700  Kcal 3.800  Kcal

Cenusa  bruta 9  % 10  % 11  %

Celuloza  bruta 3,8  % 4  % 6  %

Umiditate 10  % 10  % 10  %

Vitamina  A 3.800  UI 4.500  UI 10.000  UI

Vitamina  D3 800  UI 1.200  UI 1.800  UI

Vitamina  E 18,5  mg 20  mg 22  mg

Proportia     furajelor     in     nutretul     combinat     al     crapului     de consum:

-  porumb,grau,orz  (35 – 55 %)                                    -zoofort (1%)

-  srot  soia  (35 – 45 %)

-  drojdie  furajera  (2 – 10 %)

-  faina  de  peste  (10 – 15 %)

-  faina  deseuri  avicole  (2 – 5 %)

-  uruiala  de  leguminoase  sau  oleaginoase  (20 – 30 %)

Structura  de  nutret  combinat  a  crapului  de  consumNecesar %  de  porti

eSU  % EN  Kcal PB  % GB  % Cel

B  %Cen B  %

Materii  prime 90 3.600 – 3.800

22 - 30 6 - 12 3,8 - 6 9 – 11

Faina  de  peste 14  % 12,74 455 9,38 0,56 - 2,14

Drojdie  de bere

10  % 12,6 239 4,82 0,26 0,16 0,72

Soia 23  % 20,76 908,5 8,03 4,30 1,38 1,15

Grau 17  % 14,89 552,5 1,92 0,28 0,40 0,28

Porumb 35  % 30,31 1.225 3,22 1,05 0,77 0,49

Zoofort 1  % - - - - - -

Total 100  % 91,3 3.380 27,37 6.45 2,71 4,78

 

Indicii bioproductivi si necesarul de nutret combinat

in fermǎ

Nmediu – numarul mediu de indivizi

FCR – coeficientul de conversie al hranei

Q – cantitatea de furaj consumata

Ps – productivitatea piscicola suplimentara obtinuta pe baza furajelor

Pf – productia de finisare

Sr – sporul real de crestere

Bi – biomasa initiala a indivizilor

Bf – biomasa finala a indivizilor

Ni – numarul initial de indivizi

Nf – numarul final de indivizi

t – perioada (zile)

q – ratia lunara

x – ratia zilnica

Necesarul de furaje

Plan de furajare pe structuri de varstǎ si greutate

Categoria Efectiv Masa corporalǎ FCRLa inceputul perioadei (nr.)

La sfarsitul perioadei (nr.)

La inceputul perioadei (g)

La sfarsitul perioadei (g)

Larve si alevini

27.520 20.640 20 50 0,7

Puiet crap anul 1

20.640 17.544 50 600 0,9

Crap consum anul 2

17.544 16.667 600 1200 1,3

Cantitatea de furaje necesarǎ pentru larvele si alevinii de crap

Q = Ps × FCR

Ps = Sr × Nmediu ;    Sr = Bf – Bi  ;  Nmediu =  ;

Nmediu =27.520+20.640/2=24.080 buc

19

Sr = 50 – 20 = 30g

Ps = 30 * 24.080 = 722.400g = 722,4 kg

Q = 722,4* 0,7=505,68 kg furaj

Ratia zilnicǎ –x- pentru larve si alevini:

Ratia zilnica: x =

505,68/35=14,44 kg/zi

Cantitatea de furaje necesarǎ pentru puietul de crap (35-330zile):

Q = Ps × FCR

Ps = Sr × Nmediu ;    Sr = Bf – Bi  ;  Nmediu =  ;

Nmediu =20.640 + 17.544/2 = 19.092 buc

Sr = 600 – 50 =550g

Ps = 550 * 19.092 = 10.500.600 g = 10.500,6 kg

Q = 10.500,6 * 0,9 = 9.450,54 kg furaj

Ratia lunarǎ: q =

9.450,54/11 = 859,14 kg/luna

Ratia zilnica: x =

859,14 /30 = 28,63 kg/zi

   Calcularea necesarului de furaj granulat pentru crapul de consum

Q = Ps × FCR

Ps = Sr × Nmediu ;    Sr = Bf – Bi  ;  Nmediu =  ;

Nmediu = 17.544 + 16.667 / 2 = 17.106buc

Sr = 1200-600 =600g

Ps = 600 * 17.106 = 10.263.600 g = 10.263,6 kg

Q = 10.263,6 * 1,3 = 13.342,6 kg furaj

Ratia lunarǎ: q =

q = 13.342,6 / 6 =2.223,7 kg/luna

Ratia zilnica: x =

x = 2.223,7 / 31 = 71,73 kg/zi

Cantitatea totala de furaj granulat necesar in fermǎ

Qt = Qlarve + alevini  + Qpuiet + Qsomn consum

Qt =505,68 + 9.450,54 + 13.342,6 = 23.298,82

Qt = 23.298,82 kg furaj/an

 Cheltuieli si venituri

1.Cheltuieli privind alimentarea cu apa

547zile * 1473,6 m3/zi =806.796 m3/18 luni

806.796 m3 * 20.000lei/1000 m3 =16.135.920 lei

2. Cheltuieli privind achizitionarea de material bilogic

722,4 kg * 90.000 lei/kg =65.016.000 lei

3.Cheltuieli cu furajul

23.298,82 kg furaj * 38.000lei = 885.355.160 lei

4.Cheltuieli cu personalulul

-1 inginer piscicol – 20.000.000 lei/luna=360.000.000lei

- 1 paznic – 5.000.000 lei/luna*18luni=90.000.000lei

- 1 contabil – 12.000.000 lei/luna*18 luni= 216.000.000lei

5.Cheltuieli cu energia 200.000.000lei

6.Total cheltuieli pe 18 luni:1.816.371.160 lei

7.Venituri

20.000kg crap consum * 130.000lei/kg = 2.600.000.000lei

8.Profitul 2.600.000.000 – 1.816.371.160=783.628.840lei

783.628.840lei

Bibliografie:

- BUD I., VLǍDǍU V.V.  (2004)- Ghid de lucrǎri practice in pisciculturǎ, Ed, Riosprint, Cluj-Napoca.

-Cresterea crapului si a altor specii de pesti;Ioan Bud , Stefan Diaconescu , Mircea Mudure

-Notite curs si laborator Alimentatia si nutritia organismelor acvatice;Aurel Sara , Mihai Bentea

-Notite curs Constructii si amenajari piscicole

-www.carti agricole.ro

-www.fao.org

-www.sterlet.ro