cresterea chinchillei pentru blana

8/3/2019 Cresterea Chinchillei Pentru Blana

1/32

CRESTEREA CHINCHILLEI PENTRU BLANA

CHINCHILA. PREZENTARE GENERALA

Chinchila face parte din familia rozatoarelor. Ea este originara din tari cum ar fi Argentina, Bolivia, Chile.

Este un animal acoperit cu blana traind libera pe vrfurile muntilor pna lanaltimii de aproape de 3000 m. Chinchila s-a adaptat bine la diferente mari detemperatura, zi - noapte, umiditate mica, ceea ce face ca easa reziste o mare perioada de timpfara apa. Fiind rozatoare ea se hraneste cu ierburi, seminte, radacini, tulpini, frunzeale unor arbusti.

Chinchila poate fi confundata cu veverita, deoarece are coada lunga, membreledin fata scurte prevazute cu 5 degete, iar cele din spate lungi prevazute cu 4 degete.

Membrele sunt folosite att pentru deplasare ct si pentru apucarea hranei.

Chinchilele au greutati variabile n functie de vrsta si de sex. Astfel masculiisunt mai usori dect femelele ei avnd greutati ntre 250 - 500 grame.

De asemenea att temperatura corpului ct si activitatea cardiaca si respiratoriedepind de vrsta animalului.

Chinchila este valoroasa prin blana ei dar si prin carne. Astfel cine se hotarastesa creasca chinchile, pe lnga blana, va avea un profit ce nu este de neglijat prin

vnzarea carnii cu care se hranesc alte animale cu blana cu o importanta deosebitala rndul lor. Chinchila este un animal nocturn care se hraneste numai cu nutreturi.Ea se adapteaza foarte usor cresterii n captivitatenefiind deloc pretentioasa. Eaeste blnda si cu ea se poate lucra foarte bine. Daca este prinsa ea nu musca, nuzgrie, nu se zbate. i place sa fie mngiata, tinuta n brate.

IMPORTANT! n cazul n care este speriata, chinchila sufera un fenomen ciudat. Rezultatul acestei actiuni l constituiecaderea parului si mprastie un miros puternic de migdale. De asemenea elimina un puternic miros de urina.

Din punct de vedere economic, acest lucru este negativ, deoarece blana sereface foarte greu (dupa cteva luni) si poate sa nu mai ajunga la calitatea dorita.De aceea trebuie sa lucram prudent si cu blndete cu ele.

Chinchila se hraneste numai noaptea.

Numele i parvine de la indienii "chincha" pe care spaniolii i-au gasit nAmerica de Sud, atunci cnd au ocupat-o n secolul al VI-lea.


2/32

Firul de chinchila este foarte subtire, de aproximativ de 200 ori mai subtiredect la om. El fiind foarte subtire si foarte des blana nu face "carari" atunci cndtrecem cu mna prin ea.

SPECII DE CHINCHILA

Exista trei specii de chinchila:

chinchila laniger

chinchila brevicaudata

chinchila rex


3/32

Prima dintre ele ( chinchila laniger ) este cea mai des folosita n crescatorii.Seamana cu veverita, are o greutate medie de 400 g si o lungime a corpului de 28 -30 cm. Urechile sunt lungi, acoperite de par, are botul ascutit si capul mic.Lungimea parului este de 2,5 cm. Coada este lunga si are par mai gros si mai lung.Culoarea este gri-deschis si alb-murdar pe abdomen. Culoarea gri este data dealternanta culorilor pe traiectul firelor de par.

Chinchila brevicaudata este mai mare dect chinchila laniger lungimea fiind de32 cm sau putin mai mare. Are coada si urechile mai mici. Blana este alb-galbuie

pe abdomen si gri-albastrui pe spate, rezultnd din mbinarea mai multor zone deculoare ce se gasesc n lungul firelor de par

- gri-albastrui la baza

-

gri-galbui la mijloc- albastrui nchis la vrf

Chinchila rex este cea mai mare avnd lungimea corpului de38 cm si se aseamana cu chinchila brevicaudata.BLANA

Blana animalului este una valoroasa, costul ei putnd ajunge pna la10000 euro. 1 cm2 de blana este foarte valoros. Blana poate atinge maturitatea la 8

- 9 luni. De regula blana de chinchila atinge trei stadii:

- blana de pui care este rara iar firele cresc;

- blana tnara care apare dupa 5 luni de la nastere cnd lungimea firelor depar este ajunsa la maturitate;

- blana matura n care firele au lungimea uniforma iar pielea animaluluidevine alba;

Dupa aceasta prima perioada de maturitate firele pot cadea, iar pielea si schimba culoarea de la alba spre albastru -deschis. n aceasta situatie blana a ajuns la supra - maturitate, dupa care ncepe un nou ciclu ce dureaza 4 luni.

Blana la animal apare din perioada intrauterina, astfel ca la nastere puiul are blana.

Blana este formata din puf si parul de directie. De regula puful este n trei culori avnd de la vrf spre radacinaurmatoarele nuante:

- albastra sau chiar neagra;


4/32

- alba sau albastru pal;

- albastra;

Aparitia altor culori la blana, n locul celor enuntate arata defecte ale blanii, iar animalele ce le poseda nu se tin pentrureproducere, ci se sacrifica.

Corespunzator celor trei zone de culoare ale pufului avem trei zone de producere a lui:

- voalul;

- banda;

- subculoarea;

Puful chinchilei se dezvolta pe partile laterale ale corpului si pe spate. Puful care se gaseste pe abdomen este n douaculori si anume la radacina albastru nchis iar la vrf alba.

Parul de directie este mai lung si mai gros dect puful.

Blana de chinchila este cu att mai valoroasa cu ct sunt ndepliniti anumiti indici de calitate. i vom enumera mai jos pecei mai importanti si implicatiile lor asupra calitatii blanii de chinchila.

1. Dimensiunea blaniiare importanta asupra calitatii pentru valorificare. Dimensiunea optima se atinge la maturitateaanimalului. Sunt preferate pentru o blana de calitate acele exemplare ce au trunchiul cilindric si nu fusiform cuumerii largi si gtul scurt si gros.

2. Luciul blaniieste dat de structura stratului solzos de secretia glandelor sebacee. De regula blana are un luciu maipronuntat n perioada anotimpului rece, scaderea temperaturii avnd un efect benefic.

3. Textura blanii de chinchila este data de starea firelor de par. Acestea pot avea un aspect de blana fina, elastica,deasa.

IMPORTANT! Daca la trecerea minii prin blana observam un par aspru uscat care nu poseda elasticitate si areaspect de cnepa, avem de-a face cu o blana defecta iar aparitia unui astfel de exemplar n comunitatea de chinchilereprezinta un real pericol pentru comunitatea respectiva. Exemplarul trebuie scos din comunitate si sacrificat iardeficientele ce au dus la acest incident trebuie nlaturate.

4. Culoarea este un criteriu deosebit de important n stabilirea valorii comerciale a blanii de chinchila. Chinchilelestandard pot avea culoarea da la o tenta pala pna la aproape neagra. n general pot fi 5 nuante:

- nchisa;

- mediu - nchisa;

- medie;

- mediu - clara;

- clara;

Astfel cele trei zone ale pufului pot avea culorile:

- subculoarea este de albastru nchis. Se accepta pentru comercializare si subculoarea albastru deschis, aparitiaculorii gri este considerata un defect iar animalul este supus sacrificarii;


5/32

- banda trebuie sa posede culoarea alba sau albastru - slab. Aparitia unei culori a blanii de galben sau maro esteconsiderata un defect;

- voalul este considerat perfect cnd poseda culoarea albastra sau negru lucios. Voalul trebuie sa ocupe tot corpulcu exceptia abdomenului.

Daca accidental voalul prezinta nuante roscate acesta este considerat un defect iar exemplarul se sacrifica;

5. Elasticitatea blanii este data de revenirea perilor la forma initiala atunci cnd se trece cu mna prin el. Firul deblana elastic revine imediat la forma initiala;

6. Finetea reprezinta rezistenta pe care o opune parul atunci cnd se trece cu mna prin el n sens contrar de la vrfspre radacina. Aceasta marime se masoara n microni. n functie de aceasta, parul blanii de chinchila poate fi usoraspru, foarte fin si extrafin. Finetea firului este cuprinsa ntre 2 - 6 microni, pentru puf si de 10 - 16 microni pentruparul de directie;

7. Densitatea blanii nu se masoara ci se determina la pipait sau se apreciaza din ochi. Daca densitatea este mai micablana este mai deschisa la culoare. Daca se executa "suflarea" deasupra blanii si cantitatea de piele vizibila este mica,avem o blana cu densitate mare.

Se poate trage concluzia urmatoare: calitatea unei blani este cu att mai buna cu ct animalul creste, deoarece blana

puietului sau a tineretului juvenil este de calitate inferioara. Calitatea difera de la exemplar la exemplar. Din cauza cacaracteristicile unui animal se transmit genetic sunt acceptate pentru nmultire acele exemplare ce corespund scopuluiurmarit. De asemenea calitatea blanii difera de anotimp, perioada iernii fiind propice pentru obtinerea blanurilor de calitateiar primavara se obtine o blana cu potential mic de valorificare.

Blana de chinchila poate contine si defecte. Acestea se pot evidentia astfel:

- blana ciupita datorita custilor deteriorate, a agatarii blanii n bucati de srma, cuie;

- decolorarea blaniidatorita expunerii la soare a chinchilei n cusca;

- muscaturi pe blanita datorate ncaierarilor cu ocazia montei;

- caderea paruluidatorita folosirii hranei cu carente alimentare sau sacrificarea si depozitarea necorespunzatoare ablanii;

- mpslirea paruluicaracterizata prin ncurcarea firelor si scaderea rezistentei parului sau micsorarea pufului. Eaapare datorita unei ngrijiri si alimentari necorespunzatoare. Aceste exemplare nu sunt folosite pentru reproducere;

- par lipitdatorita murdaririi de secretii, fecale sau urina. Acesta apare datorita ngrijirii necorespunzatoare sau aconditiilor necorespunzatoare de igienizare a custii;

SCHIMBARILE ( MUTATILE ) DE CULOARE ALE BLANII CHINCHILEI


6/32

Piata blanurilor este ntr-o continua transformare. Se cauta si se cer blanuri cu ocoloristica ct mai variata, de o calitate foarte buna si calduroase. Mergnd nntmpinarea pietii crescatorii de chinchila au obtinut prin ncrucisari mutatii deculoare din care cele mai importante sunt

- culoarea alba

- culoarea neagra

- culoarea bej

- culoarea safir

- culoarea pastel

- culoarea voalat

Culoarea standard a chinchilei este aceea a animalului salbatic, aflat n libertate,n Anzii Cordilieri n America de Sud. Ea este gri-albastrui pe spate si alba peabdomen. Culoarea grieste data de trei zone colorate diferit un vrf ntunecat, ozona intermediara de culoare deschisa si o zona inferioara ntunecata. Mutatiareprezinta o transformare brusca n ereditatea unui animal dintr-o anumitaspecie. Mutatiile sunt foarte rare. n literatura de specialitate se spune ca o mutatieapare la un milion de nasteri. Ele pot aparea att prin modificarea n sens pozitiv amicroclimatului dar si prin accidente sau fenomene negative ( radiatiile ). Datoritaacestor cauze numarul animalelor cu mutatii de culoare este foarte restrns, iar

preturile lor sunt de-a dreptul exorbitante.

Pe lnga mutatiile accidentale oamenii de stiinta au ncercat genetic creareaunor astfel de animale. De exemplu albul dominant ( Wilson White ) a aparut nanul 1950 ntr-o crescatorie din California. Blana acestei specii este alba iar


7/32

urechile sunt gri. Este o blana foarte cautata fiind o blana mutanta. Ea prezintadezavantajul ca datorita culorii albe poate fi usor confundata cu alte blanuri ceea cederanjeaza n special cumparatorul. O alta mutatie o reprezinta culoarea negru carea aparut n crescatoria lui Robert Gunning, ea poarta numele de Gunning Black.Spre deosebire de alte mutatii accidentale ea a fost n parte creata. Blana areculoare neagra, o densitate mare si luciu deosebit. Dezavantajul acestei mutatii lreprezinta agresivitatea mai mare a chinchilei negre si prolificitatea scazuta.Femelele nasc un pui cel mult doi. O alta mutatie o reprezinta negru de carbunecare a aparut n S.U.A. si apoi s-a raspndit n ntreaga Europa. Animalele dinaceasta mutatie au culoarea pornind de la un negru intens pna la un maro deschissau gri. Dominantele bej, safir sau voalat. Sunt mutatii recente aparute tot S.U.A.,care nu s-au raspndit foarte mult n Europa si desi foarte valoroase prezinta o maimica importanta n lucrarea noastra.

ADAPOSTURILE CHINCHILEI

Adapostul pentru chinchile este modest la fel ca si chinchila, care este unanimal foarte putin pretentios, n functie de temperatura mediului nconjurator.Chinchilele au fost crescute n voliere acoperite cu plasa de srma. Chinchileleerau n custi plasate direct pe sol. Daca temperatura este ridicata putem folosi cusucces sopronul. n zonele cu temperatura mai scazuta adaposturile de chinchilesunt construite din caramida, beton subtire sau chiar din scndura. Practic se poatefolosi ce aveti la ndemna deoarece chinchilele pot sa traiasca la temperaturi de la-20 grade C la +25 grade C, conditia care se impune este ca adapostul sa fie curat,

uscat si nchis ( lipsit de curenti puternici ).

n ultimul timp s-a observat ca chinchilele prefera mai bine frigul dect caldura.La temperaturi mai mari de 25 grade C au probleme cu respiratia, iar peste 30grade C pot chiar muri. n mod normal n adaposturile de chinchila trebuie sa fie otemperatura cuprinsa ntre 13-18 grade C. O temperatura mai ridicata trebuiementinuta ( aproape de 18 grade C ) la fatare si n primele saptamni dupa aceastadeoarece puii sunt mai sensibili. La temperaturi de sub 12 grade C puii sunt pusi n

pericol, iar masculilor le scade virilitatea. n cazul sacrificarii chinchilele se tin latemperaturi mai scazute 3-8 grade C. Umiditatea relativa este n jur de 70%. Ceeace este foarte important din punct de vedere la cresterea chinchilei este ca crestereanu trebuie facuta ntr-o cladire noua special amenajata dect daca nu avem absolutnimic la ndemna. Prin folosirea soproanelor, magaziilor, volierelor se reducemult investitia initiala. Acoperisul acestora poate fi facut din placi ondulate detabla, azbociment sau hrtie gudronata. Pentru mentinerea unei temperaturi idealeeste necesar introducerea unei ncalziri centrale n adapostul de chinchile dar care


8/32

va fi folosita doar pentru corectarea temperaturii. Oscilatiile bruste de temperaturafac rau animalului, de aceea cresterea sau scaderea temperaturii trebuie facutalent. Chiar daca iesim pentru putin de timp din domeniul temperaturilor ideale. ncazul n care umiditatea este mai mare se observa scaderea apetitului animalelor,

precum si aparitia primelor boli. De asemenea nutreturile mucegaiesc si existapericolul aparitiei ciupercilor.

Important. Principala regula de microclimat care trebuie respectata este lipsa curentilor de aer. Chinchila este foartesensibila la cel mai mic curent de aer. Pentru a preveni mbolnavirea luati masuri n acest sens. Desi chinchilele pot trai nadaposturi diferite, totusi un adapost iluminat natural este de preferat. Un alt factor important n cresterea chinchilei este, pect posibil, lipsa zgomotului. Adapostul va trebui construit ntr-un loc izolat, linistit si retras. Pe interior adaposturile sefiniseaza n scopul mentinerii curateniei. Peretii, plafonul, pardoseala trebuie sa fie netede fara gauri, fara crapaturi astfelnct sa nu intre praful, mizeria si curentii de aer. Pe o pardoseala din beton va trebui sa punem un linoleum pentru a atenuazgomotul pasilor. Adaposturile pentru chinchile nu trebuie sa fie mari deoarece chinchilele traiesc n custi de dimensiuni micipe care foarte usor le putem supraetaja cu ajutorul unor stelaje sau rafturi. Nu putem spune care este numarul optim deanimale crescute pe mpdeoarece conditiile difera mult de la un tip de adapost la altul. Important este sa mentinem conditiileminime de microclimat scrise mai sus, sa existe alei de circulatie ( spatii ) ntre custi astfel nct ngrijitorul sa poate observaanimalele.

Custile

Sunt confectionate din plasa de srma cu diametrul ntre 1 - 1,5 mm. Serecomanda ca plasa pardoselii sa aiba ochiurile 13x25 mm, pentru pereti 19x19mm, pentru reproducatori 25x25 mm, pentru tineret si animale destinatesacrificarii. n crescatorii se folosesc doua tipuri de custi

- pentru tineret si animale destinate sacrificarii

- pentru reproducatori

Custile au cte un sertar de zinc care poate fi situat ori n cusca, ori subaceasta. n primul caz se pune talas care tine cald chinchilei si care absoarbeurina. Dezavantajul acestui mod de crestere l constituie manopera n plus lacuratarea custilor. Sertarul pus sub plasa de srma permite o mai buna ndepartarea dejectiilor, a murdariilor nsa chinchila sta mai putin confortabil si i este maifrig. n plus n momentul n care tragem sertarul producem zgomot lucru carederanjeaza chinchila. Pe peretele sin fata a fiecarei custi exista o usa, un mic

jgheab pentru administrarea furajelor concentrate, un jgheab pentru administrarea

furajelor fibroase si o sticla pusa cu gura n jos, prevazuta cu suzeta pentruadapare. Chinchilelor le place foarte mult sa se tavaleasca n nisip, acest lucru nueste numai o placere dar si o necesitate pentru ca blana acestora sa ramna curata sicu un aspect frumos. ,,Baia de nisip,, se face ntr-o ladita mobila fixata pe peretecare se afla n interiorul custii mari. Din cnd n cnd ea se scoate si se nlocuiestenisipul. Datorita acestei placeri n crescatoriile mari se ridica praf iar acest lucruimpune curatirea lui cu un aspirator silentios. De asemenea presupune o aerisire


9/32

corecta. Nisipul nu trebuie sa contina cuart care are o granulatie mare si care zgrieblana chinchilelor. Refuzul de a face baie n nisip este foarte grav deoarecenseamna ca chinchilele sunt bolnave.

Custile pentru tineret si animalele pentru sacrificare au dimensiuni standardizatede 40x40x40 cm. Binenteles ca aceste dimensiuni nu sunt absolut obligatorii,totusi insistam n respectarea lor. Desi unii specialisti sunt mpotriva suprapuneriicustilor, aducnd ca argument faptul ca animalele trebuie mereu observate atent,iar n cazul suprapunerii pentru acest lucru trebuie folosite scari, care complicamunca ngrijitorilor. Noi va recomandam, totusi suprapunerea pe 4-5 niveleajungndu-se astfel sa se creasca un numar mare de chinchile ( aproximativ 80 - 90) pe o suprafata de aproximativ 10 mp. Va reamintim faptul ca cresterea chinchilei

poate fi o afacere de apartament. Chinchila fiind singurul animal crescut pentrublana care nu degaja. ntr-o camera obisnuita de bloc 12 - 15 mp, amenajata optim

se pot creste aproximativ 100 de exemplare de chinchila, ceea ce ar putea aduce unprofit substantial tinnd cont ca investitiile sunt foarte mici ( o cusca poate costa njur de 8 dolari, hrana dupa cum se va vedea este formata din fn si nutreturi, decifoarte ieftina, iar camera de apartament constituie climatul perfect pentru crestereachinchilei. Exista multe cazuri n tara de persoane care au nchiriat ( cumparat )apartamente cu 4 camere si au facut n ele o crescatorii uriasa de chinchile. Pretulunui exemplar este ntre 30 - 100 de euro, n functie de calitatea blanii, iar numarulchinchilelor crescute ntr-o camera aproximativ 100, va lasam pe dumneavoastra safaceti un mic calcul despre profitul cstigat de pe urma acestei afaceri. Nu trebuiesa uitati nsa si de greutatile acestei afaceri, de faptul ca avem nevoie de 1-2ngrijitori, de atentia sporita pe care trebuie sa o acordam n momentul cumparariianimalelor ( exemplarele trebuie sa fie ct mai valoroase ), de pretul acestora, defaptul ca numai exemplarele cu o bonitate mare se pot vinde la un pret bun si de

boli ale chinchilelor etc.

Custile pentru reproducatori sunt construite din mai multe compartimente carese intersecteaza ntr-un culoar asezat n mijlocul custii. Dimensiunile acestoravariaza n functie de numarul de compartimente. Va putem recomanda urmatoareledimensiuni 80 - 140 x80x40. Culoarul comunica cu compartimentele n care sunt

femelele prin orificii astfel nct masculul sa poata trece de la una la alta. Femelelen mod normal nu-si pot parasi locul. Acest lucru se realizeaza prin mai multemetode, cea mai importanta fiind fixarea pe gtul femelei a unui obiect ( colier )care sa fie mai mare dect gaura de iesire. Dupa mperechere compartimentulfemelelor se izoleaza.

Culoarele de circulatie


10/32

Culoarul reprezinta spatiul dintre doua rnduri de custi. n legatura cu acestaexista o dilema deoarece unii crescatori l considera spatiul pierdut si fac acestculoar ct mai mic, iar altii l considera absolut necesar iar latimea acestuia estemai mare de 1,5 m. n cazul n care veti crea o crescatorie de amploare varecomandam sa pastrati dimensiunea de 1,3 - 1,5 pentru culoarul de acces deoareceexista numeroase operatii pe care trebuie sa le faca ngrijitorul legate de crestereasi hrana animalelor, curatenie, supraveghere etc. care necesita spatiu.

HRNIREA CHINCHILEI

Chinchila este un animal erbivor care are un aparat digestiv mare. Ea are douazeci de dinti care cresc tot timpul vietii. nconditii normale de sanatate cresterea si uzura dintilor este aproape egala. De aici rezultnd ideea ca dinti ramn de

aceeasi marime. Incisivii de culoare galbuie trebuie deosebiti de cei de culoare alba care au o lipsa mare de calciu si pot fintlniti la femele n perioada lactatiei sau n cazul unei hraniri gresite. n ideea tocirii incisivilor chinchilelor li seadministreaza lemn de diferite esente cel mai bun fiind lemnul de salcm cu coaja. n cazul n care nu au materiale de rosdintii chinchilelor capata modificari si se rup, ceea ce va afecta hranirea acestora si va avea o influenta directa asupracresterii, dezvoltarii si calitatii blanii. Hrana principala a chinchilelor este formata din fn si concentrate. Fnul asiguraceluloza si mentine echilibrul intestinal. El trebuie sa aiba anumite proprietati

- sa fie recoltat n zile fara precipitatii

- uscat la umbra pentru a-si pastra culoarea verde

- miros placut

- fara plante toxice

Foarte important este ca fnul sa fie tinut n locuri special amenajate acoperite cu o aerisire buna, sa fie ntors din cndn cnd cu furca, pentru a nu prinde miros sau a mucegai. De asemenea locul n care se pastreaza trebuie sa fie ferit depraf. Terenurile de pe care se recolteaza trebuie sa fie ngrasate numai natural fara insecticide sau ngrasaminte chimice.

Se foloseste fnul de lucerna sau trifoi. Fnul serveste ca o completare a ratiei de mncare si are rol de umplutura. El nutrebuie sa aiba o culoare negricioasa deoarece nseamna un nceput de fermentare care poate produce boli digestive lachinchile. Un fn aparte l constituie fnul de graminee care si pastreaza mai mult timp calitatile pozitive si carefermenteaza sau mucegaieste foarte greu. n alimentatie trebuie sa tinem seama ca chinchilele mannca cu placere vreji defasole sau de mazare. n fiecare dimineata ngrijitorul trebuie sa introduca n jgheabul de pe peretele din fata a custii o mnade fn. El este rontait de animal cu pauze fiind la discretie. Chinchila are obiceiul de a risipi fnul, de a-l da pe jos si astfel


11/32

foarte mult din fn se pierde. A doua zi daca mai gasim fn n jgheab nu-l vom nlocui l vom lasa tot pe cel vechi ncercndsa facem economie. Fnul cazut pe jos se matura si se arunca. El nu va mai fi folosit la hrana animalelor. Concentratelesunt consumate de chinchila sub forma de boabe. Acestea sunt ovazul, orzul, porumbul, grul. Cantitatea de concentratvariaza de la 15 grame la 30 de grame n functie de stadiul n care se afla, astfel femela gestanta si puii mannca mai mult.Foarte importanta este distributia zilnica a acestei cantitati pentru fiecare chinchila, chiar daca necesita un volum mai marede munca prin administrarea zilnica se poate urmari si supraveghea starea de sanatate a animalului. Daca nu dorim safacem acest lucru zilnic atunci putem pune cantitati mai mari pentru aproximativ 10 zile situatie n care controlul sisupravegherea animalului este diminuata.

n ultimul timp n locul furajelor brute se folosesc granule. Nutreturile granulate se prepara dupa anumite retete. Acestease distribuie chinchilelor la discretie astfel nct ele sa mannce ct au nevoie. Diametrul granulelor poate fi de 2 - 3 mm, 5- 6 mm sau chiar de 12 mm. Ca si n cazul celorlalte ( fn si concentrate ) cel mai mult mannca femelele n perioada dealaptare ct si puii n perioada de crestere. Diametrele granulelor sunt diferite deoarece exista avantaje si dezavantaje. Ladiametre mici exista o risipa foarte mare deoarece este chinchila este jucausa, se misca mult si multe dintre ele ajung pejos. La diametru mare se poate produce fenomenul de fermentare deoarece la mijloc ele pot fi umede si riscam saproducem boli digestie chinchilelor. Trebuie sa luam masuri precise si corecte n mentinerea sacilor de granule n conditii deaerisire, umiditate scazuta pentru a evita mucegairea. De dorit este ca perioada n care granulele sunt depozitate n saci safie ct mai scurta.

VITAMINE sI MINERALE NECESARE CREsTERII CHINCHILELOR

Pentru cresterea si dezvoltarea animalului este necesara o alimentatie completa,bogata n principii nutritive, precum si n vitamine si substante minerale.

Astfel existenta grasimilor n hrana trebuie sa fie de 2 - 3%, deoarece folosirealor n hrana are o influenta benefica asupra blanii. Lipsa lipidelor duce la aparitiaunor pete galbene pe corp. Din alimentatia chinchilelor nu trebuie sa lipseascahrana bogata n continut celulozic, acesta avnd efect benefic att asuprasistemului digestiv ct si asupra cantitatii de energie pe care o dezvolta. S-a

constatat ca cantitatea de celuloza necesara difera n functie de starea de maturitatea animalului. Daca puii au nevoie de o cantitate de pna la 5% din hrana, aceastacantitate creste de 4 ori, pentru exemplarele adulte. Proteinele au rol de echilibrareenergetica att la oameni ct si la animale. Dezechilibrul proteic poate aveaconsecinte negative asupra metabolismului putnd da nastere la diverse boli. Deaceea este foarte important ca n hrana chinchilelor sa se gaseasca un aport proteicimportant.

Literatura de specialitate nu prezinta date specifice chinchilelor, nsa este clar calipsa proteinelor are acelasi efect ca la toate animalele crescute pentru blana.

Ele trebuie sa fie prezente n ratiile de mncare n proportie de 15 - 16% pentruadulti si n cantitate mai mare pentru pui si femele ce alapteaza.

Datorita conditiilor de crestere n captivitate si folosirii aceluiasi tip de mncare,chinchilele din ferme spre deosebire de cele din habitat natural, trebuie sa aiba n


12/32

alimentatie un aport mai mare de vitamine ce au rol hotartor n dezvoltareaulterioara, precum si n valoarea blanurilor comercializate.

Va prezentam mai jos vitaminele esentiale din hrana animalului si influenta lorasupra valorificarii.

Vitamina A are un rol deosebit n cresterea oaselor si mentine imunitateacorpului avnd un rol direct n profilaxia diferitelor boli.

Complexul de vitamine B, format n special din vitamina B1si hipovitamina B2, are efecte deosebite asupra sistemului nervos si pentru reglareametabolismului. Vitamina B1 poate fi luata pe cale naturala din boabele decereale, fnuri de leguminoase. Lipsa ei duce boli deosebit de grave cum ar fi

paralizia, pierderea echilibrului.

n mod obisnuit organismul animal si asigura mineralele din hrana si apa nconditiile n care aceasta este echilibrata si contine toate elementele necesare. nanumite cazuri se simte necesitatea suplimentarii lor mai ales pentru calciu sifosfor. Calciul dezvolta oasele, ndeosebi dintii care sunt absolut necesarirozatoarelor pentru masticarea hranei. Carenta de calciu poate fi pusa pe seamaunei alimentatii gresite, sarace si a lipsei vitaminei D. Un consum mai mare decalciu are loc la femelele aflate n perioada de lactatie. Sursele de calciu sunt:

- frunzele;

- legumele;

- laptele;

ADPAREA

Alaturi de o alimentatie corecta si bogata indivizii trebuie sa consume apa.Lipsa acesteia sau un consum insuficient face ca animalul sa se deshidrateze si samoara. Necesarul de apa pentru un exemplar este de 80 ml pe zi, acesta datorndu-se faptului ca chinchila consuma hrana uscata sau nutreturi concentrate.

Pentru adaparea chinchilei se foloseste apa care ndeplineste conditiile apeipotabile.

Astfel aceasta trebuie sa fie fara culoare, fara gust, miros, lipsita demicroorganisme sau germeni patogeni si sa aiba temperatura de 15o C.


13/32

Se poate folosi pentru adapat apa de robinet lipsita de clor sau saruri de fier, sauapa din puturi sau fntni. Aceasta din urma trebuie analizata din timp n timp

pentru ca nu cumva n ea sa patrunda corpuri straine sau eventual germeni patogenicare ar putea pune n pericol sanatatea si viata chinchilei.

Aceasta se adapa prin folosirea sticlelor tip biberon corect spalate sidezinfectate asezate cu gtul n jos n cusca si ancorate de peretii custii sau prinfolosirea de jgheaburi de adapare asemanatoare celor pentru hrana.

IMPORTANT! Nu recomandam cel de-al doilea mod de adapare, deoareceaccidental aceasta apa se poate infecta.

Un sistem modern de adapare al chinchilelor consta n folosirea unui rezervorlegat la o sursa de alimentare. Acest sistem implica animalul n deschiderea unei

supape pentru alimentarea cu apa.IMPORTANT! Se stie ca la o scadere a continutului de apa din organism sub 20%, animalul moare, el trebuie supravegheatatent de ngrijitor pentru ca el sa nvete sa se adape singur. Se limiteaza implicarea efectiva a ngrijitorului n proces darrolul lui de supraveghere creste foarte mult. ngrijitorul trebuie sa dea dovada de interes si constiinciozitate, ba chiar sanoteze corect n fisa animalului cnd s-a adapat acesta. Daca el refuza sa deschida sistemul de alimentare se trece pesistemul clasic nainte ca firul de par sa se usuce si sa capete un aspect nedorit.

NMULIREA CHINCHILELOR

nmultirea chinchilelor este un factor deosebit de important pentru obtinerea deexemplare viguroase cu blana de o nalta calitate.

Chinchila femela poseda un aparat de reproductie, format din:

- organele esentiale;

- caile genitale;

- vulva;

Chinchila poseda trei perechi de mamele, plasate n zona abdominala si pectorala.

Chinchila mascul are aparatul de reproductie, format din:

- testicule;

- cai genitale;

- organ copulator;


14/32

- glande anexe;

Chinchilele sunt gata de reproducere, cnd ajung la 7 - 9 luni, ele manifestndcalduri tot timpul anului, dar cea mai propice perioada este ntre lunile decembriesi februarie.

Femela n calduri sta n pozitie de mperechere, devine agitata, expulzeaza undop de secretii care n contact cu aerul se ntareste.

Pentru femele prima monta are loc la 10 luni, iar pentru masculi la 12 luni.Deoarece chinchila este un animal cu durata de viata mare, ea poate da nastere

puilor pna la vrsta de 15 ani.

ATENIE! Nu se mperecheaza femele sub vrsta de 8 luni, cu masculi prea tineri,deoarece dau nastere puilor cu putine sanse de supravietuire.

Chinchilele n general au un ciclu sexual de 27 - 28 de zile, dar specialistii auconstatat ca sunt si exemplare care au ciclul sexual neregulat.

Chinchila este un animal nocturn si de aceea ea se mperecheaza seara saunoaptea. n cazuri foarte rare chinchila se poate mperechea si ziua. mperechereaeste urmata de un preludiu, n care masculul se agita, fugareste femela si ohartuieste. Actul sexual n sine dureaza pna la un minut iar acesta se poate repetan timpul noptii. La sfrsitul actului sexual se formeaza dopul de monta. Dupa

aceasta femela se culca dar nu nainte de a-si face toaleta. Daca dupa perioada de oluna, vaginul chinchilei ramne nchis, se poate spune ca aceasta este gestanta.

Monta chinchilelor se poate realiza n mai multe feluri si anume:

- monta n perechi;

- monta consecutiv depistarii caldurilor;

- monta prin rotatie,

- monta n colonie;

n primul caz, partenerii pentru monta se introduc ntr-o cusca, pentru a se obisnui si a convietui mpreuna.

La aceasta metoda trebuie sa folosim un numar egal de exemplare femela - masculi.


15/32

De regula se folosesc pentru aceasta femele linistite, adica mai batrne cumasculi tineri, dar femele nu trebuie sa fie mai mari de 7 - 8 ani, deoarece pesteaceasta vrsta fecunditatea scade.

n cazul perechilor formate din masculi mai n vrsta si femele tinere, acesteapot deveni agresive si pot sari la bataie. Pentru a preveni aceste incidente, ce arafecta calitatea blanii, se amplaseaza n cusca o ladita mai mica de refugiu n carefemelele se pot linisti si chiar adormi iar monta se poate realiza n liniste.

Literatura de specialitate semnaleaza cazuri n care masculii tineri pot omorfemelele daca acestea se opun dorintei lor de a le monta. Ei sunt imediat sacrificati,deoarece transmiterea genetica a caracteristicilor lui, nu ar fi benefica pentrucrescatorul de chinchile.

Masculii se pot folosi pentru reproductie pna la vrsta de 20 de ani, dar tinereaunui astfel de exemplar pna la o asemenea vrsta, nu are efecte pozitive din punctde vedere economic, cu toate ca acesti masculi au foarte bine dezvoltate instinctele

paterne si manifesta si o grija speciala pentru paterna.

Metoda de monta n perechi foloseste un numar mare de masculi si nuntotdeauna se aleg cei mai buni.

Metoda de monta n perechi este la ora actuala depasita, deoarece dacaanimalele pentru monta nu sunt valoroase, nu se obtin pui cu rezultate bune.

De asemenea, crescatorul trebuie sa posede un numar mare de masculi, ceea ceface ca metoda sa fie ineficienta si scumpa.

Metoda de monta consecutiva depistarii caldurilor, este o metoda superioara,care creste fecunditatea. n realizarea acesteia intervine crescatorul care trebuie saurmareasca de cte ori femela este n calduri. Cnd observa aceasta el introducemasculul n cusca femelei pentru monta. Masculul este plasat ntr-un culoar dispusn fata custilor femelelor. Acesta sta cteva zile n cusca femelei n calduri, dupacare este scos si introdus n cusca altei femele. Se poate ntmpla ca ngrijitorul sa

nu observe o femela n calduri si sa se rateze o monta.

Monta n rotatie este o monta cu rezultate slabe la care s-a renuntat si care nuprezinta importanta din punct de vedere economic. Explicatia acestui fapt rezultadin faptul ca monta consta n repartizarea unui mascul unui numar de cinci femeleaflate n aceeasi cusca. Pe lnga faptul ca acestea se pot lua la bataie, lucru ce areimplicatii negative asupra blanii, nu toate femelele intra n calduri n acelasi timp.


16/32

Deci se poate trage concluzia ca de fapt masculul monteaza o singura femela dincele cinci.

n cazul montei n colonie, trebuie folosita o cusca cu pna la 10 compartimenteunite ntre ele printr-un culoar. n fiecare compartiment se plaseaza cte o femela,iar masculul le poate monta pe rnd odata cu intrarea acestora n calduri. Dupa cefemela a ramas gestanta, crescatorul o nlocuieste cu alta femela, gata de monta.Metoda are o eficienta foarte ridicata, din punct de vedere economic, deoarece sefoloseste un singur mascul la un numar mare de femele, iar interventia omului nselectionarea femelelor n calduri, este nlaturata deoarece masculul alege din cele10 femele pe cea care trebuie montata. Masculul este introdus n cusca cu ctevazile naintea femelelor, pentru a se obisnui cu mediul. De asemenea se foloseste unmascul bine selectionat, cu caracteristici bine puse n evidenta, pentru ca puii ce senasc sa posede caracteristici bune, iar blana lor sa fie valoroasa. Masculul trebuie

sa fie de aceeasi vrsta cu femela, dar sa nu fie nrudita cu aceasta, dar trebuie saposede calitati net superioare acesteia.

n cele mai multe crescatorii de chinchile aceasta metoda este folosita deoareceimplica spatiu mic, costuri putine putndu-se obtine exemplare de o nalta calitate.

n literatura de specialitate este prezentata nsamntarea artificiala ca metoda dereproducere a chinchilelor. Aceasta consta n:

- recoltarea spermei de la masculi, ce se poate face manual sau electric;

- nsamntarea;

Metoda are destule dezavantaje, deoarece sperma recoltata poate fi impurificata cu urina, iar exemplarele att femelect si masculi pot avea tulburari de comportament.

Masculii folositi sunt mai nti testati prin metodele clasice pentru a fi siguri ca ei sunt buni de monta si nu sterili.

Femelelor li se produc calduri artificial dar nu este obligatoriu dupa nsamntaresa ramna gestante.

Masculii carora li se recolteaza sperma prin procedeul electric, care eliminaimpurificarea spermei cu urina, sunt asezati cu penisul ntr-un dispozitiv, iar nanus li se introduce un stimul sub forma unui electrod legat la un curent deintensitate redusa.

Rezultatul operatiei, se dilueaza si se introduce n frigider pentru conservarepna la 12 zile. Cnd femela este gata de nsamntare sperma este adusa la


17/32

temperatura corpului mamiferului. Femela de chinchila este nsamntata a doua zidupa fatare.

Blana chinchilelor obtinute prin aceasta metoda este superioara din punct devedere valoric, iar blana reproducatorilor nu este afectata, deoarece numai existancaierari ca n timpul montei clasice.

GESTAIA sI FTAREA

Chinchilele gestante se pun n evidenta prin cresterea n greutate n timp,modificarea abdomenului si a glandelor mamare.

Femelele gestante de chinchila consuma cantitati mari de hrana si de apa. Daca nu au fost supuse la batai, saumuscaturi din partea masculului n timpul montei, ele devin linistite si se odihnesc foarte mult. Daca din contra au avut partede rele tratamente din partea masculului n timpul montei, chinchilele pot pierde puii.

Dupa monta, cnd femela a ramas gestanta si formarea embrionului trec 4 zile,timp n care femela se odihneste.

Femela bine hranita si ngrijita, ia n greutate cu cte 50 grame n fiecare luna.Ea se alimenteaza cu deosebire seara, de aceea masuratorile de greutate aplicatechinchilelor pentru a vedea ct au crescut n perioada de gestatie se aplica naintede a li se da de mncare.

Existenta puilor poate fi pusa n evidenta, pe lnga cresterea n greutate si deoperatia de palpare a abdomenului, aplicata animalului.

Spre sfrsitul perioadei de gestatie nu se mai cntareste chinchila nici nu se maipalpeaza.

Starea de gestatie se manifesta si dupa marimea si forma glandelor mamare. Sestie ca chinchila poseda trei perechi de glande, dar pe cele amplasate n zonamembrelor posterioare puii nu le folosesc. La femelele gestante mamelele secretalapte slab, la doua luni dupa fecundare.

Gestatia dureaza aproximativ 111 zile, dupa care femela poate da nastere pnala 4 pui.

Fatarea are loc de regula dimineata iar perioada de fatare poate dura cteva oren cazul n care femela naste mai mult de un pui. n momentul fatarii, puii sunt


18/32

acoperiti cu niste nvelitori pe care femela le rupe cu dintii, la fel cum procedeazasi cu cordonul ombilical.

n momentul fatarii pot aparea si situatii limita, si anume:

- femela si mannca puii, odata cu placenta. Daca acest lucru se repeta la maimulte generatii de pui, femela se sacrifica;

- puii sunt prea mari. Se extrag din corpul mamei dupa aparitia capului, dar eisunt sacrificati, deoarece se salveaza numai mama;

- puii sunt morti, ceea ce duce si la decesul mamei;

- puii nu sunt asezati corect n corpul mamei. Se intervineprin repozitionarea puiului, prin asezarea femelei n pozitia seznd;

- femela este prea obosita, caz n care femela este injectata cu oxitocina,pentru reluarea contractiilor;

- puii sunt neanimati, caz n care trebuie animati si nu declarati morti. Aceastase realizeaza prin masarea toracelui puiului, dupa ce a fost scos din cusca,

pna cnd bataile inimii si respiratia revin la normal;

- puii nu deschid ochii din cauza ca au pleoapele lipite. Se intervine asupraacestora prin spalare cu ceai de musetel si eventual se poate folosi si alifieoftalmica;

Dupa fatare femelei i se nlocuieste asternutul, i se numara puii si li se verificastarea de sanatate. Apoi i se aduce femelei baia de nisip ce este lasata timp de

jumatate de ora n cusca, pentru ca aceasta sa se usuce.Dupa o perioada de 4 ore de la fatare, femelei i se administreaza hrana, ce

poate fi sub forma nutret verde sau fn. Pe podea i se administreaza suc delegume sau alta hrana lichida, deoarece femela se deshidrateaza n timpulfatarii.IMPORTANT! n cazul nasterii puilor morti, li se stabilesc cauzele mortii, ce sunttrecute n registrul de observatii pentru a fi evitate pe viitor dupa care sunt

ndepartati.

Femela de chinchila ngrijeste puii, nelasndu-i prea mult timp singuri. Dacafemela are mai multi pui si nu-i poate ngriji singura, i se ia un pui care este trecutunei mama - doica. Daca mama moare la nastere, puii sunt trecuti la o mama-doica,


19/32

ce n prealabil a fost scoasa din cusca, pentru ca acestia sa se obisnuiasca cu noualocuinta, iar mama-doica sa nu-i respinga.

IMPORTANT! Se poate prentmpina fenomenul de respingere prin stropirea atta femelei - doica ct si puilor cu apa de colonie, astfel nct toti au acelasi miros.

HRNIREA sI CREsTEREA PUILOR

Puii de chinchila sunt hraniti de catre mama cu lapte pna la vrsta de o luna.La nceput acestia sug laptele de la mama. Dupa procesul de alaptare puii seodihnesc mpreuna cu mama lor.

Se observa femela daca-si hraneste puii. Daca acest lucru nu se ntmpla secauta cauzele. Acestea pot fi:

- femela are sfrcurile nfundate. Acestea se ung cu unguent cu penicilina;

- femela are prea multi pui si nu-i poate hrani pe toti. Se ia un pui si se ducela o alta femela pentru alaptare. De regula se aleg femele ce au fatat cu osaptamna n urma;

- femela are sfrcurile inflamate, din cauza dintilor puilor. Se ung sfrcurilecu o unsoare sau chiar cu untura;

- femela este agresiva si si respinge puii, din cauza relelor tratamente la carea fost supusa n timpul montei. I se iau puii ce sunt dusi la o femela - doica,iar exemplarul se sacrifica.

Masculul poate fi introdus n cusca la o zi dupa fatare si sta mpreuna cu femela si puii. Daca acesta este maiexperimentat el are grija de toti. El o lasa pe femela prima sa consume hrana sau apa, ocroteste puii.

Daca puii nu sunt hraniti corespunzator acestia sunt agitati, plng, cauta hrana sau chiar mor.

Pentru reducerea la minim a acestui lucru, pe lnga folosirea femelelor - doici,pentru hranirea puilor se foloseste metoda de hranire artificiala. Aceasta consta nhranirea puilor cu pipeta din tei n trei ore. Puiul de chinchila este scos din cusca si

pus ntr-o cutie de dimensiuni mici, ce n prealabil este captusita cu molton. Aici eleste nvelit pna la gt ntr-un bandaj de pnza lat de 4 - 5 cm si lung de 10 -15 cm, cu membrele anterioare strnse n pozitie ghemuita. El este hranit cu pipeta


20/32

cu un amestec de lapte si ceai aflat la temperatura corpului chinchilei, n pozitieverticala cu capul n sus pentru a nu se neca.

IMPORTANT! Este de preferat ca pipeta cu care se face hranirea sa fieconfectionata din material plastic pentru ca puiul sa nu o poata rupe cu dintii. ncazul folosirii pipetelor confectionate din sticla, introducerea acesteia n gura

puiului se face din partea laterala a gurii si nu direct, pentru ca dintii puiului cesunt destul de puternici de la nastere sa nu o rupa, iar puiul sa nu se raneasca. Dacaaccidental acest lucru s-a produs se scoate cu grija restul de pipeta din gura puiuluisi cu grija sa nu-l speriem se cauta urmele de cioburi folosindu-ne de o penseta si olumina puternica. Dupa ce acestea au fost ndepartate cu grija si n totalitate sedezinfecteaza gura animalului cu ceai de musetel.

Hranirea puiului se face picatura, cu picatura, observndu-se pozitia capului ce

trebuie sa nu se ncline, iar amestecul de lapte - ceai sa ajunga n fosele nazale sisa-i provoace actul reflex de stranut. Dupa ce puiul s-a obisnuit cu modul dealimentare si sta linistit sau chiar asteapta cu placere momentul hranirii, numai esteobligatorie imobilizarea lui, hranirea efectundu-se cu puiul lasat liber.

Puii de chinchila ce sunt hraniti n mod artificial nu se ntorc n custile n careau fost fatati, ci sunt depusi n cutii separate, cte una pentru fiecare pui. Lor li seasigura conditii microclimatice bune, asigurndu-li-se o temperatura optima de250C, sunt lipsiti de curenti iar asternutul se schimba zilnic. La cteva zile i sediversifica hranirea, prin administrarea puiului un amestec de lapte slab amestecat

cu fulgi de cereale, iar dupa o saptamna i se da sa mannce fn, iar sa bea apaproaspata. Laptele se ndoieste cu ceai de musetel n proportie de 1 : 1. hranirea areloc din 3 n 3 ore de dimineata pna seara.

Dupa aproximativ doua saptamni de la nastere si mai ales daca puiul esteviguros, el este dus ntr-o cusca proprie unde hranirea si-o va face singur prinsistemul biberon. Biberonul va fi pus alaturi de apa, concentrate si fn, dupa ce n

prealabil a fost fixat cu gura n jos de peretele custii, iar puiul si alege felul demncare dorit.

Pentru a vedea dezvoltarea armonioasa a puilor ca si bebelusii acestia secntaresc iar rezultatele observarii se trec n registrul de observatii. Aceastaoperatie se efectueaza att pentru puii hraniti artificial ct si pentru puii hranitinatural de femela - mama sau femela - doica.

IMPORTANT! Daca un pui nu ia n greutate, el trebuie hranit suplimentar, i seadministreaza vitamine sau se consulta cu atentie se nu posede vreo boala. n cazul


21/32

puilor hraniti natural care nu iau n greutate, acestia sunt scosi din cusca si suntimediat trecuti la hranire artificiala.

Toata perioada de la o saptamna pna la o luna, o luna jumatate cnd puii suntntarcati, puilor li se asigura o temperatura constanta ce nu trebuie sa depaseasca18 oC. nainte de a fi ntarcati puii sunt separati de femela - mama sau cea doica,ce este scoasa din cusca. Puii stau n cusca n care au fost fatati pna la vrsta de 3- 4 luni, dupa care ei sunt trecuti unii n cusca de masculi iar ceilalti n cusca defemele. nainte de a fi separati puii, acestia se individualizeaza si se cntaresc,masuratorile fiind trecute n registrul de observatii, n care n mod normal fiecareexemplar trebuie sa poseda o fisa, n care sunt trecute toate observatiile si toatemasuratorile exemplarului de la nastere pna la valorificare sau sacrificare, dacaindividul nu corespunde cerintelor.

IMPORTANT! Acest registru trebuie completat de personal cu multaconstiinciozitate si corectitudine, pentru ca el ne poate ajuta imediat n cazul ncare din diferite motive, apar exemplare necalitative pentru valorificare, apar bolisau decese att n rndul puilor de chinchila ct si al adultilor.

Dupa ntarcarea puilor acestia sunt hraniti n continuare cu acea hrana cu careau fost obisnuiti. Hrana li se asigura din abundenta, ea trebuind sa fie de calitate, sa

posede vitamine, sa nu fie stricata sau mucegaita. De asemenea pentru baut apafolosita trebuie sa fie potabila, proaspata de la robinet, puturi sau izvoare. Pe ct

posibil n cazul folosirii apei de la robinet aceasta nu trebuie sa contina o cantitate

mare de clor sau saruri de fier depuse din cauza folosirii unor instalatii sanitaredefecte sau ruginite.

Custile folosite pentru puii n crestere trebuie sa fie curate, dezinfectate, saposedeasternuturi noi, sa fie calde si sa nu fie asezate ntre usa si fereastra pentruca puii sa nu fie afectati de curenti de aer.

Dupa trecerea puilor diferiti pe sexe n custi pentru a nu aparea ncaierari ce ar duce la deteriorarea blanii, acestia suntstropiti cu apa de colonie pentru a se accepta mai usor ntre ei, fiecare avnd acelasi miros.

Sacrificarea chinchilelor

n momentul atingerii vrstei de maturare chinchila se sacrifica. Exista mai multe metode de omorre a chinchilelor dintrecare amintim cloroformizarea. Se introduce chinchila ntr-un spatiu nchis care se nchide ermetic si care are dimensiuni maimare dect aceasta. Pe podeaua recipientului se introduce o tavita cu cloroform se etanseaza si n cteva minute chinchilamoare. Recipientul cel mai des utilizat este un borcan cu capac. Dezavantajul acestei metode este ca la finalizarea eicarnea nu mai poate fi consumata.

Rasucirea capului este o a doua metoda de sacrificare a chinchilei, care se foloseste cel mai des n crescatorii. n urmarasucirii se rupe maduva spinarii. Miscarea se realizeaza brusc n sus sau n lateral stnga sau dreapta.


22/32

Metoda tensionarii. Prin aceasta metoda animalul este prins si de cap si de coada. Prin ndepartarea brusca a minilor serealizeaza sectionarea maduvei n lungul coloanei vertebrale.

Metoda prin injectare. Se injecteaza un cm cub de nembutal direct n inima

JUPUIREA CHINCHILEI

Se stie ca jupuirea se face mult mai usor cnd animalul este cald, de aceea imediat dupa sacrificare se trece la jupuire.Exista doua metode de jupuire a chinchilei

- jupuirea prin despicare ( deschidere )

- metoda n burduf

Jupuirea prin despicare ( deschidere ) se face prin sectionarea ( taierea ) blanitei pe partea ventrala ncepnd de la coadapna la bot. Se taie cu un corp ascutit membrele anterioare de la nivelul genunchiului iar cele posterioare de la nivelul

jaretului. Se ndeparteaza coada. Se ndeparteaza blana de pe abdomen, de pe partile laterale ale corpului si apoi de pespate. Urmatoarea operatie o reprezinta tragerea blanii peste cap. Dupa ce blana se ndeparteaza de pe animal, sendeparteaza resturile de carne si grasimi si apoi se ntinde pentru uscare. Jupuirea se realizeaza n camera destinataspecial pentru aceasta operatie pe o masa cu faianta foarte curata si avnd la dispozitie n tot timpul acestui proces apacurenta. Blana pusa la uscare pe un suport de lemn de aproximativ 40 de cm se bate n cuie la nivelul mustatilor.

Jupuirea n burduf se realizeaza prin agatarea animalului omort cu capul n jos. Prinderea se realizeaza cu ajutorul unorcrlige de membrele posterioare. Se practica incizii n jurul cozii anusului si longitudinal la membrele posterioare se apucamarginile pielii cu mna si se trage pielea de pe trunchi si cap. Dupa jupuirea si curatarea blanii are loc operatiunea despalare. Aceasta se realizeaza n camere speciale dotate corespunzator. Blanurile sunt ntinse pe suporturi din lemn la otemperatura n jur de 21 grade C si o umezeala relativa sub 60 %. Mentinerea se realizeaza cteva zile pna cnd blana seusuca. Dupa uscare blana se curata din nou si i se ataseaza o fisa n care se specifica numarul matricol al animalului,dimensiunea blanii si clasa de calitate n care se ncadreaza.

ASPECTUL EXTERIOR AL CHINCHILEI

Chinchila se analizeaza dupa mplinirea vrstei de 7 - 8 luni. n cazul n care ncercam sa apreciem mai devremecalitatile chinchilei, ne putem nsela pentru ca la o vrsta mai mica nsusirile acesteia nu se pot pune n evidenta.

n acest caz foarte importanta este observarea chinchilei, dar mai ales a aspectului exterior al acesteia.

Exista anumite caractere de exterior care ne furnizeaza informatii n privinta chinchilei.

Astfel din acest punct de vedere, blana chinchilei se apreciaza att din punct de vedere estetic ct si economic.

Blana difera ca aspect pe diferitele regiuni ale corpului. Pentru ca aprecierea animalelor sa fie corecta, evaluareaacestora se face prin mai multe metode dintre care mentionam:

- metoda libera;

- metoda masurarii corporale;

Corpul chinchilei cuprinde:

- cap

- gt


23/32

- trunchi

- membre, ce pot fi anterioare si posterioare

- coada;

Capul chinchilei nu prezinta importanta din punct de vedere al evaluarii exterioare. Marimea lui ct si forma ne daanumite informatii privind diferentierea sexuala. Astfel dupa cap, un cunoscator poate spune care exemplar este femela sicare este mascul.

Gtul este foarte scurt (unii specialisti nici nu-l pun n evidenta), iar trecerea de la cap la corp se face treptat, el avndforma trapezoidala.

Trunchiul chinchilei are forma cilindrica avnd doua caracteristici foarte importante:

- spinarea

- salele

La animalele de elita spinarea si salele trebuie sa fie lungi, ct mai largi, deoarece este o zona importanta pentru blana.

O alta zona foarte importanta pentru blana este toracele ce trebuie sa fie larg, lung si ct mai adnc.

Abdomenul de obicei acoperit cu o blana alba trebuie sa fie ct mai ngust.

Coada este lunga, acoperita cu par mai lung si nu are nici-un fel de importanta din punct de vedere al aspectului blanii.

Membrele anterioare si posterioare nu au nici ele o importanta deosebita n evidentierea chinchilelor, ele avnd doar rolanatomic de deplasare, de hranire, catarare.

SELECIA CHINCHILELOR

Ca si la oameni si n cazul animalelor este valabil un principiu. Nu toti suntem la fel. Nu toti avem aceeasi valoare. Lachinchile acest lucru are o importanta si mai mare. Fiecare animal se deosebeste de altul prin potentialul biologic.

Pentru a nu avea pagube, prin cresterea de animale de valoare mica, fiecare crescator trebuie sa faca o selectie.

Pentru a mbunatati nsusirile chinchilelor, la selectie trebuie sa avem informatii privind cresterea si reproductia acestora.

Sunt mai multe criterii de selectionare a chinchilelor, nsa principalele criterii sunt:- cresterea n ansamblu a chinchilei,

- blana chinchilei(calitatea parului, culoare, densitate);

- starea de sanatate;

- reproductia pentru femele este important numarul de pui iar pentru masculi virilitatea;

Astfel de criterii se pot face de fiecare crescator n functie de specia de chinchila crescuta si de culoarea blanitei.


24/32

IMPORTANT! Desi dimensiunile chinchilei reprezinta un criteriu important, trebuie sa avem n vedere n primul rndvaloarea blanii si coloritul acesteia.

Selectia chinchilelor se face n cursul a patru etape:

A ) alegerea reproducatorilor;

B) potrivirea perechilor;

C) selectia tineretului;

D ) bonitatea;

A) Dupa mai multi ani de reproductie se face ncadrarea chinchilelor n clase de productie si nucleul de elita. Aceastampartire se bazeaza pe anumite criterii:

- ascendenti (parintii);

- descendenti;

- fenotipul (bonitatea);

Prima conditiei pe care trebuie sa o ndeplineasca animalele este sanatatea. Astfel se renunta la animalele bolnave,nedezvoltate conform vrstei, sau cu defecte ale blanii.

Selectionarea chinchilelor se face si dupa nsusirile si caracteristicile parintilor. Astfel, cel putin teoretic, un pui nascut dinparinti cu ascendenta ridicata trebuie sa fie un exemplar cel putin la fel de valoros ca si parintii.

n functie de numarul puilor nascuti n ultimii 3 ani, femelele se mpart n:

- 8 pui = acceptabil;

- 9 - 11 pui = bine;

- peste 10 - 11 pui = excelent;

Pentru a face un clasament al nsusirilor unui exemplar, acestuia i se atribuie puncte. De exemplu, pentru fiecare puinascut n ultimii trei ani, femela primeste 10 puncte.

Pentru masculi criteriul cel mai important este virilitatea. De obicei masculii se mperecheaza cu 4 femele si primeste 10puncte pentru fiecare pui nascut. n clasa superioara de productie se vor introduce exemplarele ce au clasa de productiecea mai mare (120, dupa unii, 150 dupa alti cercetatori).

Se vede foarte clar ca mpartirea pe clase se face n functie de rezultatele obtinute de-a lungul mai multor ani iar calitateasi frumusetea blanii (acest lucru ne intereseaza n primul rnd) se obtine din producatori de clasa nalta (cu punctajul ct maimare).

ncadrarea n nucleul de elita se face dupa aceeasi perioada ca si ncadrarea n clase de productie (de obicei 3 ani), pebaza unui punctaj acordat descendentilor.

B) n functie de sistemul de reproductie, potrivirea poate sa fie:

- potrivire personala (individuala);

- potrivire de grup;


25/32

La potrivire trebuie respectate anumite principii si anume:

- cunoasterea ascendentilor chinchilei;

- fenotipul;

- la potrivire masculul repartizat pentru un grup de femele, trebuie sa fie superior acestora;

- ntre femele si masculi nu trebuie sa existe grad de rudenie;

Potrivirea personala consta n alegerea nominala a fiecarei femele sau a fiecarui mascul.

La potrivirea de grup, reproducerea consta n repartizarea unui mascul unui numar de 4 - 5 femele.

n ambele cazuri, pentru a obtine chinchile de calitate, trebuie tinut cont de principiile enumerate mai sus.

C) Selectia tineretului - La vrsta de 45 - 50 zile puii sunt ntarcati si sunt separati de femela - mama sau doica si trecutin custi speciale pentru tineret de reproductie. De obicei se trec cte doua exemplare ntr-o cusca si numai n conditiiexceptionale date de lipsa spatiului cte trei. Aceasta se face numai pentru un timp relativ scurt. Dupa perioada de ntarcarepuii vor fi masurati si cntariti. Se vor elimina de la reproductie acei pui care prezinta urmatoarele caracteristici:

- ascendenta necunoscuta;

- indivizi cu semne de mbolnavire;

- indivizi cu malformatii congenitale;

- indivizi insuficient dezvoltati;

- indivizi cu au abateri de culoare;

Dupa vrsta de 4 luni chinchilele sunt crescute n custi individuale dupa ce au fost tatuate conform NCBA. La aceastavrsta se va mai face o nca selectie, tinnd cont de aceleasi criterii scrise mai sus. Vor fi de asemenea eliminate acele

exemplare ce prezinta blana rupta din cauza luptelor, muscaturilor sau a altor agresiuni fizice sau accidente.

D) Bonitatea se realizeaza o singura data n momentul atingerii vrstei ideale (7 - 8 ani). Scopul principal al cresteriichinchilei i reprezinta productia de blana Prin bonitate se ntelege atribuirea de puncte chinchilei n urma unei examinarigenerale ce se realizeaza n conditii bine stabilite. Astfel se ia n considerare si se puncteaza fiecare caracter al chinchilei nparte. Pe baza punctelor obtinute, chinchilele se clasifica astfel:

- clasa superioara (elita), 96 - 100 puncte;

- clasa nti, 90 - 95 puncte;

- clasa a doua, 85 - 89 puncte;

Bonitatea se executa n doua metode:

- la lumina zilei;

- folosind iluminare cu becuri de neon, de culoare naturala;

n primul caz, bonitatea se efectueaza numai n zilele nsorite, fara ca razele soarelui sa cada direct pe animal. ntr-o zimohorta culoarea blanii poate sa fie alta. Examinarea se face dimineata dupa ora 9. Animalul se aseaza pe o masa deculoare alb mat sau de culoare albastru deschis. Lumina trebuie sa cada uniform pe suprafata blanii.


26/32

Bonitatea se efectueaza de catre oameni cu experienta ce pot aprecia cu ochiul liber aspectul chinchilelor.

Spatiul n care se realizeaza bonitatea trebuie sa fie echipat cu apa curenta si cntar.

Se puncteaza mai bine chinchilele de dimensiuni mari care au blana ct mai nchisa cu par des, elastic, lucios si reflexeputernice.

n acest caz chinchilele se cntaresc.

Masculii cu o greutate mare si cu blana deosebita vor fi opriti pentru mperechere.

n cazul n care exista dubii privind acordarea punctajului, procedeul se poate repeta 2 - 3 zile la rnd.

n cazul n care bonitatea se realizeaza la lumina artificiala regulile sunt aceleasi, culoarea mesei este albastru deschis,lumina neonului trebuie sa cada perpendicular pe blana (fara umbre).

Criteriile principale pentru care se acorda puncte sunt:

- dezvoltare corporala,

- armonie de ansamblu,

- culoare,

- aspectul voalului,

- lungimea voalului,

- lungimea si uniformitatea benzii,

- culoarea firului de par,

-

uniformitatea culorii,

- structura blanii

BOLILE CHINCHILEI

Desi chinchila este un animal ce s-a adaptat bine la cresterea n captivitate suntsituatii n care aceasta se mbolnaveste. mbolnavirea sau aparitia decesului ncolonia de chinchile este un fenomen nedorit, de aceea trebuie sa cunoastem bolile

ce pot aparea si masurile ce trebuiesc luate pentru prentmpinarea lor.

Aceste neajunsuri por aparea att la exteriorul exemplarul ct si n interiorul lui.

Astfel pot aparea afectiuni ale:

- pielii si parului;


27/32

- tractului gastrointestinal;

- aparatului respirator

- aparatului reproducator;

Blana animalului de chinchila este cel mai important lucru pentru care se cresc exemplarele. De aceea o blana afectatade alopecie nu poate fi considerata o blana valoroasa. Boala poate aparea datorita hranirii necorespunzatoare a animaluluiprin folosirea unui singur tip de hrana fara vitamine. Caderea parului se poate manifesta pe anumite portiuni ale pielii, dar nstadii avansate ea se poate manifesta pe zone ntinse ce pot acoperi tot corpul. Animalul este extrem de agitat lovindu-se deperetii custii, sarind la bataie sau chiar smulgndu-si blana. Sunt situatii cnd pe lnga caderea parului pe pielea animaluluipot aparea eczeme, ulceratii, iar unghiile animalului por crapa.

Pentru ameliorarea acestui fapt animalul este alimentat cu seminte de cnepasau in bogate n uleiuri minerale iar blana i se maseaza usor. n cazul ulceratiilorsau al eczemelor pielea se unge cu un stat subtire de unguente bogate n uleiuriminerale.

Daca nu sunt hranite corespunzator, daca apar deficiente de administrare acomplexului de vitamine B, sau daca conditiile de microclimat nu sunt ndeplinite(umiditate relativa mai mica de 60% si temperaturi mai mari de 18 oC, lipsaluminii), chinchilele ncep sa mannce parul propriu sau al colegilor de cusca.Acest fenomen poate fi cauzat si de starea de stres a animalului ca urmare azgomotelor, animalul fiind deosebit de agitat si avnd miscari imprevizibile.

Blana animalului arata ca si cum ar fi o "iarba pascuta", iar pe piele apareczeme sau edeme.

Pentru nlaturarea acestui fenomen nedorit si deosebit de grav animalelebolnave sunt ndepartate din cusca fiind tinute la lumina soarelui la o temperaturade 18 oC. Ele sunt hranite cu alimente suculente si bogate n vitamine cum ar fifructe si morcov, dar li se poate administra si vitamine de sinteza cum ar fi cele dincomplexul B, vitamina A, acid pantotenic.

IMPORTANT! Exemplarele dupa ce sunt salvate sunt sacrificate, fiind interzisafolosirea lor pentru a da nastere la pui.

Pielea animalului bolnav este ngrijita prin folosirea de solutii dezinfectante,urmata de unguente.

Dar blana chinchilei poate fi atacata si de ciuperci ce cresc att pe suprafatapielii ct si pe firul de par, ele avnd aceleasi efecte nedorite ca si celelalte boli ceataca blana animalului. Dezvoltarea ciupercilor are drept cauze principale tot


28/32

defectele de alimentare a animalului mpreuna cu conditiile neigenice n careacesta este tinut. Un asternut murdar de excremente, urina, placenta, mucozitati saucare a fost n contact cu alte animale bolnave face transmisibila boala att de laasternut la animalul sanatos ct si de la animalul bolnav la alt animal sanatos.

Aceasta se manifesta timp luna de la infestare, prin aparitia unor pe corp a unorpete mici, de pe care firele de par se rup. Primele pete apar pe organele genitale,labe, bot, dar apoi se extind putnd deveni purulente.

IMPORTANT! Blana capata aspectul unei blani mncate de molii ceea ce face caboala sa se poata observa din timp.

n cazul aparitiei acest fenomen extrem de grav ce ar duce la o adevarataepidemie n crescatoria de chinchile se iau de urgenta masuri. Acestea constau n:

- izolarea animalului bolnav ntr-o cusca ce are temperatura de 20 grade C;

- dezinfectarea custii ce a adapostit animalul bolnav prin spalare cusolutie dezinfectanta sau prin folosirea lampii de benzina;

- folosirea de asternuturi neinfectate, curate, uscate, fara urme de rozatoaresau alte deficiente;

- folosirea de ngrijitori ce lucreaza n conditii sterile, cu halate si care nu au

fost contaminati;Exemplarul de chinchila contaminat este supus unui examen clinic, dupa ce nainte a fost curatat de firele de par afectate

sau de crustele aparute pe piele, dupa care este dezinfectat si i se aplica unguent. Tratamentul se face de mai multe ori pezi, pna cnd pielea si revine la normal si i creste parul, dupa care se mai fac doua - trei dezinfectari, la intervale de osaptamna.

Daca aspectul exterior al chinchilei este deosebit de important pentru crescatori,nu trebuie neglijate nici organele interne ce pot fi afectate de diferite boli si carefac ca animalul sa nu mai fie unul valoros nici pentru blana, nici pentrureproductie.

Administrarea de hrana necorespunzatoare nu are efect numai asupra blaniianimalului ci si nrautateste starea de sanatate interna a chinchilei prin afectareaintestinului subtire si a colonului.

Administrarea de fn sau nutreturi mucegaite, alterate, cu semne dedescompunere fac ca animalele sa slabeasca, sa se ghemuiasca. n acest cazaspectul blanii este unul caracteristic de "zburlit". Administrarea hranei


29/32

necorespunzatoare la nivelul intestinului subtire duce la aparitia unor scaune moi sidese nsotite de degajari de gaze. Aceste degajari de gaze pot nelinisti chinchilelece pot ave o respiratie accelerata, putndu-se observa si o crestere a batailor inimiisi a pulsului. De regula animalul se izoleaza pentru a nu afecta si alte animale si ise administreaza zeama de orez fiert n loc de apa, orez prajit sau morcovi fierti.

n cazul n care datorita alimentarii defectuoase, cum ar fi eliminareaalimentelor bogate n celuloza, animalul s-a constipat, acestuia nu i se mai da hranasolida iar n plus i se da ctiva mililitri de ulei de parafina pentru golirea tractuluiintestinal.

IMPORTANT! Daca acest tratament nu are efectul dorit i se poate face o clismaanimalului cu o solutie de apa si sapun. Operatia se efectueaza cu o deosebita grijasi cu blndete, pentru ca animalul sa nu ramna cu traume psihice, ce-i pot afecta

dezvoltarea ulterioara.

Chinchila poate fi afectata si de virusi sau de microbi. Acestia pot avea dreptefect cresterea exagerata a temperaturii corpului chinchilei.

IMPORTANT! O temperatura de sub 350C este la fel de periculoasa pentru viataanimalului ca si una de 400 C. Temperatura extrem de scazuta duce n 90 % dincazuri la decesul animalului.

n cazul cresterii temperaturii corpului chinchila nu mai mannca, este posaca si

sta culcata ntr-un colt al custii. Animalului i se administreaza antibiotice deoareceacesta poate deceda n timp scurt daca nu se iau masuri de tratament.

Prevenirea bolilor respiratorii cauzate de virusi se face prin mentinereaconstanta o temperaturii n custi de 180C si ferirea animalelor de curenti puternicide aer. De asemenea pot aparea semne de boala sub forma de tuse sau stranut dacaanimalele sunt trecute brusc de la cald la rece.

n cazul aparatului de reproducere poate aparea sterilitatea femelei ca urmareaalimentatiei defectuoase, lipsei de miscare sau chiar a unor anormalitati anatomo-

fiziologice. Aceasta este definitiva iar femela care ajunge la starea de maturitateeste sacrificata deoarece nu poate ndeplini functia de reproducere.

n cazul masculului daca apar fenomene de infertilitate acestora li seadministreaza vitamine si hormoni iar daca aceasta problema nu se rezolva auaceeasi soarta ca si femelele sterile.


30/32

n procesul de reproducere a chinchilelor poate aparea un moment total nedoritsi anume expulzarea fatului mort de catre mama, datorita aparitiei fenomenul deavortare. Aceasta se datoreaza fie cauzelor de natura organica sau datorita unorcauze externe. Cauzele ce apar din punct de vedere organic se datoreazaanomaliilor anatomice sau endocrine ce apar la femela sau la fat sau starilor deinfectie ale organismului celor doi indivizi. De asemenea starile stresante la care afost pus animalul la monta, din cauza lovirilor sau zgrieturilor contribuie laexpulzarea fatului de catre femela. Ca si n cazul tuturor bolilor si infectiilordescrise anterior, lipsa unei hrane igienic prezentate, conservate sau lipsita devitamine si minerale face ca att fatul ct si mama sanu se dezvolte normal. n celemai multe cazuri femela avorteaza dar pot exista si situatii n caresa fie pusa n

pericol viata ambilor indivizi.

ALEGEREA ( SORTAREA ) BLNURILOR DE CHINCHILA

Dupa operatia de prelucrare a blanilor acestea se sorteaza dupa mai multe criterii n functie de valoarea comerciala afiecareia din ele. Principalele criterii sunt

- culoarea

- densitatea

- dimensiunea

- defecte

Densitatea este apreciata dupa numarul de fire de par pe cm patrat de piele. Pentru o densitate buna trebuie ca numarulacestora sa fie peste 20.000 de fire pe cmpatrat. Un rol important n calitatea blanurilor l reprezinta vrsta animalului de la

care a provenit. De obicei blanurile provenite de la pui sunt inferioare blanurilor animalelor mature. De asemenea calitateablanurilor este influentata de anotimpul n care a fost sacrificat animalul. Asa cum am aratat pna acum n documentat ieexista momente optime n care animalul este sacrificat iar blana comercializata. De exemplu blana obtinuta vara este multmai putin deasa dect blana obtinuta n cursul iernii. Exista cazuri cnd din diverse motive suntem obligati sa sacrificamanimalele n momente neprielnice datorita unor boli, nmultirii peste masura iar n acest caz calitatea blanii este multdiminuata. Totusi vom comercializa aceste blanuri la o grupa de calitate inferioara si la un pret mai mic.

Un rol important la sortarea blanurilor de chinchila l au defectele. Acestea pot fi diferite si cauze multiple. Dintre acesteaamintim

- defecte datorate ereditatii;

- defecte datorate cresterii defectuoase;

- defecte datorate jupuirii necorespunzatoare;

n tarile dezvoltate din punct de vedere al cresterii chinchilelor exista anumite standarde care n functie de numarul dedefecte si de tipul acestuia mparte blanurile n mai multe categorii. Diferentele dintre aceste categorii de traduc prin preturidiferite. ntre categoria I si categoria II exista o mare diferenta de valoare comerciala.

Dupa sortare blanurile se depoziteaza. Depozitarea se realizeaza n camere special amenajate, care au fost prezentaten documentatie, agatate n niste crlige de nas. Depozitarea se poate face pe o perioada scurta ( pna n doua luni ) ntr-unspatiu racoros. Daca dorim sa o depozitam pe o perioada mai lunga de vreme, atunci ele trebuie tinute ntr-o camerafrigorifica la -15 grade C.


31/32

FACTORII CARE INFLUENTEAZA CALITATEA BLANURILOR

n cresterea chinchilelor se urmareste n primul rnd valorificarea blanii. ncercam sa obtinem blanuri ct mai valoroase laun pret de cost ct mai scazut pentru a mari profitul. Primul aspect de care trebuie sa tinem seama este ereditatea. Se stieca puii de chinchila preiau de la parinti calitatea si frumusetea blanii, mai mult printr-o atenta selectionare puiul trebuie nmod normal sa fie superior parintilor. Atunci cnd pornim la drum pentru nfiintarea unei crescatorii de chinchila cel maiimportant pas l reprezinta alegerea acestora. Se stie ca chinchilele au registre de evidenta n care se trec toate informatiile

de care avem nevoie.S

a nu cumparati niciodata chinchile care nu sunt nsotite de actele doveditoare sau la care banuiti caacestea nu sunt corecte. Numarul femelelor trebuie sa fie mai mare dect numarul masculilor. Se stie de la reproducere caun mascul corect selectionat monteaza un numar de patru sau mai multe chinchile. Raportul minim ntre sexe atunci cndcumparam chinchilele trebuie sa fie unu la cinci ( exemplu un mascul la cinci femele ). n perioada de crestere n fermetrebuie sa fim atenti la doua probleme:

- selectia corecta a reproducatorilor;

- potrivirea perechilor;

n privinta conditiilor de crestere ele au fost descrise pe larg n documentatie si daca respectam un numar minim decerinte cresterea chinchilelor nu trebuie sa ne puna probleme.

INFLUENTA LUMINII SI A ALTOR FACTORI DE MICROCLIMAT N RIDICAREA PRODUCTIEI DE CHINCHILE

Dilema oricarui crescator de chinchile este legata n principal de urmatoarele doua aspecte:

- folosirea intensiva a spatiului ce-l are la dispozitie pentru cresterea chinchilelor n sensul obtinerii unuinumar ct mai mare de exemplare si a obtinerii unui profit pe masura;

- asigurarea de conditii ct mai bune pentru cresterea chinchilelor;

n legatura cu primul aspect omul a crescut chinchilele n captivitate, n custi de dimensiuni din ce n ce mai mici, pentruca sa ncapa ct mai multe n adapost. Supraetajarea se face pe ct mai multe nivele tot n scopul maririi numarului deexemplare. Culoarele de circulatie au fost reduse la minimum posibil n scopul maririi suprafetei destinate custilor dechinchila. Toate aceste masuri au fost luate fara o baza stiintifica si de cele mai multe ori n detrimentul animalului crescut.Norocul a surs crescatorilor deoarece chinchila este un animal nepretentios si care se adapteaza rapid unor conditii din cen mai vitrege, totusi lipsa de miscare si de spatiu, de aer dar mai ales de lumina influenteaza n mod negativ modul de viata

al chinchilei, iar acestea se rasfrng n mod direct asupra calitatii si frumusetii blani de chinchila. De aceea trebuie sa facemun compromis ntre dorinta de a creste ct mai multe exemplare si asigurarea unor conditii mai bune cresterii animalelor.Aparitia unei densitati prea mari de chinchile pe mp duce la stresarea animalelor. Ele devin agitate, nervoase si uneori chiaragresive, desi se stie clar ca chinchila este un animal foarte blnd si iubitor. n urma cresterii stresului chinchilele se muscauna pe alta ceea ce influenteaza n mod direct calitatea blanii. O blana muscata, mai ales n perioada de maturare este oblana compromisa deoarece ea se reface mai trziu dect perioada optima pentru sacrificare.

IMPORTANA ECONOMICA A CHINCHILEI

Chinchila este crescuta pentru valoarea deosebita a blanii. Datorita blanii crescatorii de chinchila realizeaza profiturifoarte mari. Mai putini cunosc ca si carnea chinchilei se poate valorifica, binenteles cu profituri mult mai mici. Carnea dechinchila este comestibila. Maturizarea blanii are loc atunci cnd parul si-a terminat cresterea. Pigmentii din piele trec nblana realiznd un colorit frumos variat n functie de morfologia animalului. Blana devine moale, elastica, densa si cu unluciu foarte frumos. Foarte important n acest sens este determinarea precisa a momentului n care blana poate ficomercializata. Maturizarea se realizeaza n jurul vrstei de 8-9 luni, dar nu este obligatoriu ca aceasta sa fie perioada de

sacrificare. n dezvoltarea ei chinchila prezinta din punctul de vedere al blanii mai multe etape. Astfel la nastere corpulpuiului este complet acoperit de par. Aceasta acoperire se realizeaza datorita doar unei parti (o treime din foliculi pilosi aianimalului ). Numai o parte dintre radacini sunt dezvoltate n aceasta perioada. Pe masura ce nainteaza n vrsta mai alesn timpul calduros distanta dintre foliculi devine mai mare, deoarece puiul trebuie sa suporte caldura. Dupa ntarcat blanaeste rara, dar se vor dezvolta o alta treime din radacinile de par (foliculi ). La vrsta de cinci luni, aproximativ 60 - 65 %dintre radacini produc peri. n acest moment blana pare deasa deoarece parul este scurt dar mai sunt cel putin o treime dinfoliculi care nu au crescut par. Pentru puii nascuti primavara, toamna trziu si iarna, blana se ngroasa, astfel nct sicelelalte radacini (aproximativ 33 %) care nu produsesera par pna n acest moment l cresc datorita frigului. Astfel seajunge la o situatie propice numit primul moment de maturare a blanii care dureaza foarte putin (o saptamna, cel multdoua). Daca dorim sa sacrificam animalul acesta este momentul potrivit deoarece blana este pe deplin dezvoltata si poate fivalorificata la maxim. Daca animalul nu este sacrificat n aceasta perioada parul nu cade (deoarece este frig) nsa blana


32/32

si pierde din calitati. n continuare cu ct naintam spre primavara o mare parte din firele de par ale chinchilelor cad parul sipierde luciul si vrful lui se ndoaie (animalul se pregateste de anotimpul calduros). Ciclul descris mai sus se repeta astfelnct n timpul iernii blana ajunge din nou la maturare si animalul poate fi sacrificat. Acesta este iarasi un moment optimpentru valorificarea blanii nsa de aceasta data blana este formata att din par vechi, ct si din par proaspat crescut, ceeace i scade din valoarea comerciala. n concluzie n momentul n care veti avea propria dumneavoastra crescatorie vasfatuim ca animalele pe care doriti sa le sacrificati n scopul vnzarii blanii sa se faca iarna n momentul primei maturari ablanii. S-a constatat pe baza de experimente stiintifice ca exista o legatura puternica ntre temperatura si fenomenul dematurare a blanii. Relatia este simpla, n momentul n care temperatura scade pentru a rezista frigului blana de chinchilase ndeseste oblignd radacinile de par care pna n acel moment erau inactive sa produca. La cresterea temperaturiipentru a o suporta mai bine chinchilele sunt obligate sa-si lase parul sa cada. innd cont de toate acestea anumiticrescatori de chinchile au nceput sa-si aleaga ei momentul de maturare a blanii fortnd chinchilele prin variatia detemperatura. Alegerea artificiala de catre crescator a perioadei de maturare nu este de toti acceptata deoarece pot induceanumite boli chinchilelor. Totusi daca doriti sa faceti acest lucru trebuie ca n ferma de chinchile sa aveti mai mult ncaperintre care exista diferente de temperatura. Toamna cnd temperatura este racoroasa dar nu att de scazuta nct saproduca maturarea chinchilelor acestea se introduc pe rnd n trei ncaperi, n prima ncapere temperatura este cuprinsantre 2 - 6 grade C si se lasa un anumit timp pentru a se obisnui cu aceasta temperatura, apoi vor fi trecute n a douancapere cu temperatura de 0 grade C si vor ramne aici un anumit timp si apoi vor fi introduse n ultima ncapere cutemperaturi cuprinse ntre -10 pna la -15 grade C unde datorita frigului blana de chinchila se ndeseste rapid si aparemomentul optim pentru valorificare. Se observa ca folosirea acestor metode complica mult crescatoria de chinchila, crestemult costurile ( prin folosirea aparaturii frigorifice ) iar afacerea devine nerentabila. Aplicarea acestei metode se face doar ncazul respectarii unor conditii contractuale, a unor comenzi foarte urgente.

Documentatia prezenta constituie un ghid corect realizat, dar are numai un caracter informativ. Succesul afacerii

dumneavoastra depinde de aplicarea corecta n practica a acestor informatii, de talentul dumneavoastra managerial, dar side o preocupare continua pentru tot ce este nou din punct de vedere al informatiei n acest domeniu.

Documentatia are doar un caracter informativ si nu poate fi folosita ca o tehnologiede crestere a chinchilelor. Ea nu reprezinta o reteta a succesului garantat.Rezultatele ulterioare depind numai de dvs.

V DORIM SUCCES N AFACEREA DUMNEAVOASTR!!!

cresterea chinchillei pentru blana

Documents