CREIERUL: PENULTIMA FRONTIERĂ

Prof. univ. dr. ing. Ion Andrei Dorobantu

Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară ”Horia Hulubei”

PENULTIMA FRONTIERĂ: OMENIRE/UNIVERS

Sunt trei penultime frontiere cu care ne confruntăm. Prima dintre ele este cea care reprezintă contactul nostru, prin creier, cu Universul.

Vă prezint o secvență de trei imagini, urmate de încă două:

Acestea au fost primele trei.Iată-le acum pe toate trei împreună

Și acum încă două imagini. Și întrebarea mea: ce reprezintă ele?

PENULTIMA FRONTIERĂ VIAȚA BIOLOGICĂ/VIAȚA

DIGITALĂ

La începutul anilor 2000 a intrat în conștiința publică ideea popularizată de Ray Kurzweil a iminenței primei generații post-umane. O idee ilustrată de Natasha Vita-More, University of Advancing Technology (Tempe, Arizona - 2012-current), Fellow of the Institute for Ethics and Emerging Technologies (fondat îm 2004 de Nick Bostrom, Oxford) și Chairman of the Board of Directors of Humanity+

Sau, și mai detaliat,

PENULTIMA FRONTIERĂ FIZICA (aproape) EXCLUSIV MATERIALĂ / FIZICA INCLUZÂND CONȘTIENȚA

Această a treia ipostază a penultimei frontiere marchează zona în care Fizica actuală și Neuroștiințele își crează un contact la care acum cel mult 10 ani parctic nici nu ne-am fi putut gândi.

Aveți aici două imagini, după care le veți revedea separat. Înainte de a trece la slide-ul următor, priviți-le rapid. Recunoașteți vreuna dintre ele?

Trăim în 3D dar toată informația necesară se găsește în 2D!

Principiul Holografic

P.H. este o proprietate a teoriei stringurilor și spune ceva simplu: descrierea (necesară) a unui volum din spațiu este CODIFICATĂ pe frontiera acestuia.

Karl Pribram (neuroscientist) și David Bohm (fizican) au dezvoltat „teoria holonomică a creierului”, pe care îl prezintă ca un web holografic de dendrite.

Oscilațiile acestora crează patternuri de interferență care codifică în mod natural memoria.

PRINCIPIUL HOLOGRAFIC (P.H.)

Trăim în trei dimensiuni dar toată informația necesară se găsește în doar două!

P.H. este o proprietate a teoriei stringurilor și spune ceva simplu: descrierea (necesară) a unui volum din spațiu este CODIFICATĂ pe frontiera acestuia.

Karl Pribram (neuroscientist) și David Bohm (fizican) au dezvoltat „teoria holonomică a creierului”, pe care îl prezintă ca un web holografic de dendrite. Oscilațiile acestora crează patternuri de interferență care codifică în mod natural memoria.

COSMOS ȘI CREIER?

Denis Gabor, Karl Pribram și alții au realizat existența unor asemănări între procesele cerebrale și stocarea informației într-o hologramă. Aici, orice parte a hologramei cu dimensiuni suficiente conține întreaga informație. Similar, memoria de termen lung este distribuită într-un arvore dendritic, cu întreaga informație conținută în fiecare rețea dendritică. Și putem privi astfel dintr-o nouă perspectivă conștiența, sau memoria asocitativă rapidă, generatoare de link-uri și non-localitatea memoriei care NU este stocată într-un anume neuron - i.e. într-o anume locație.

Aveți alături trei imagini și observați

Elementul lor comun. Reiau acum una dintre ele …

… pentru că ea mă duce la întrebarea mea finală: dar ultima frontieră?

Aici, într-un film („Tanscendence”)?

Aici la CERN?

Răspunsul meu: ultima frontieră este Transcendentul

Dar nu ce s-a scris pentru filmul lui Johnny Depp

Ci cu o simplă imagine pentru care, vă rog, găsiți Dv. cuvintele …