Creditul bancar

Cuprins

Capitolul I Notiuni generale privind creditul1.1 Definirea creditului si caracteristicile acestuia1.2 Creditarea eficienta1.3 Clasificarea creditelor

Capitolul II Tipologia creditelor2.1 Credite bancare pe termen mijlociu2.2 Credite bancare pe termen scurt2.3 Tehnologii moderne aplicabile in sfera creditarii bancare2.4 Rolul bancilor in realizarea relatiilor de credit2.5 Credite pe termen scurt specifice economiei de piata

Capitolul III Aplicatii privind creditele bancare

Capitolul I.Notiuni generale privind creditul

1. Definirea creditului si caracteristicile acestuia

Creditul reprezinta operatiunea prin care se ia in stapanire imediata resursa,in schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare,in mod normal insotite de plata unei dobanzi ce remunereaza pe imprumutator. Operatiunea de creditare priveste doua parti.O parte acorda creditul,cealalta parte il primeste.Operatiuni de creditare pot interveni intr-o gama ampla de relatii intre indivizi cat sub forma unor acorduri personale simple,cat si sub forma de tranzactii formalizate si formulate in cadrul unor contracte complexe. Partile implicate,tipul de instrumente utilizate si conditiile in care creditul este consimtit,sunt extrem de diverse.In amplitudinea sa,esenta raportului de credit se dezvaluie prin analiza trasaturilor caracteristice: 1.Subiectele raportului de credit,creditorul si debitorul prezinta o mare diversitate in ceea ce priveste apartenenta la structurile social-economice, motivele angajarii in raport de credit si durata angajarii sale etc.In calitate de creditori se afirma intreprinderile,care manevreaza importante disponibilitati monetare.Pe de alta parte intreprinderile prin repartizarea profitului,constituie fonduri de rezerva,remunereaza actionarii,ceea ce majoreaza global capacitatea de creditare a economiei nationale.In acelasi timp cresterea venitului populatiei,prin angajarea masiva in procesele economice,prin nivel inalt de productivitate a muncii si prin economisire,a facut din populatie un factor major in operatiuni de creditare,in primul rand in rol de creditor.

In calitate de debitori alaturi de intreprinderi si populatie se afirma si statul,ca unul din principalii debitori.In tarile dezvoltate atat intreprinderile si populatia sunt debitori majori,cat si statul este un debitor major.Indatoririle sale se pot compara in volum cu cele ale populatiei si intreprinderilor. 2. Promisiunea de rambursare,element esential al raportului de credit,presupune riscuri,si necesita,in consecinta,adesea,angajarea unei garantii.In raporturile de credit riscurile probabile sunt: - riscul de nerambursare consta in probabilitatea intarzierii platii sau a incapacitatii de plata datorita conjuncturii,dificultatilor sectoriale,sau deficientelor imprumutatului - riscul de imobilizare survine la banca,sau la detinatorul de depozite,care nu este in masura sa satisfaca cererile titularului de depozite,din cauza unei gestiuni nereusite a creditelor acordate - garantia personala este angajamentul luat de o terta persoana de a plati ,in cazul in care debitorul este in incapacitate.In cazul garantiei simple,garantul are dreptul de a discuta asupra indeplinirii obligatiei sale,de a cere executarea primordiala a debitorului si ,in cazul in care exista mai multe garantii,sa raspunda numai pentru partea sa.In cazul garantiei solidare garantul poate fi tras la raspundere pentru a plati,concomitant,sau chiar inaintea debitorului,daca aparent prezinta conditii preferabile de solvabilitate 3. Termenul de rambursare ca trasatura specifica a creditului are o mare varietate.De la termene foarte scurte,24h,termen practicat intre banci pe pietele mondiale,si incheindu-se cu termene de la 30-50 ani si chiar 100,in cazul imprumuturilor pentru constructia de locuinte.Pentru creditele pe termen scurt, creditele acordate intreprinderilor,sau credite de consum, este caracteristica rambursarea integrala la scadenta. Creditele pe termen mijlociu si lung implica adesea rambursarea esalonata. 4. Dobanda, este o caracteristica esentiala a creditului.In acordurile de credit s-a incetatenit clauza dobanzii fixe.Insa in anii ’70 a aparut notiunea de dobanda cariabila,ce variaza in dependenta de inflatie. 5. Tranzactia(acordarea creditului).Creditul poate fi consimtit in cadrul unei tranzactii unice;acordarea unui imprumut,vanzarea unei obligatiuni,angajarea unui depozit.In ultimul timp s-a dezvoltat sistemul de credit deschis,in cadrul caruia imprumuturile efective intervin la intervale liber alese de debitor.

Acordarea creditelor,este un act de mare importanta,in vederea caruia creditorul trebuie sa-si asigure o buna informare si documentare pentru evitarea riscului.

In acest sens bancile isi creaza un cadru propriu de informare si documentare,sau apeleaza la agenti specializati care studiaza capacitatea de plata si,respective potentialul economic al firmelor. In economie actioneaza trei mari categorii de participanti,care sunt apreciati dupa rezultatul bugetelor lor: - unitati excedentare,care economisesc ,aceste unitati fiind de fapt familiile; - unitati deficitare ale caror cheltuieli de dezvoltare in principal,sunt superioare propriilor lor acumulari sau economii,acestea sunt intreprinderi non-financiare; - unitati cu situatii alternative,respective uneori excedentare,alteori deficitare,situatii in care se afla administratia si exteriorul. Este evident ca in aceasta acceptiune se porneste de la considerarea ecuatiei general acceptata:economii=investitii,care exprima orientarea fluxului economic general si deci releva faptul esential ca in eonomie exista doi poli:imprumutatorul final si imprumutatul ultimo,panrticipanti ai procesului de redistribuire a capitalului in economie,intre care se desfasoara multiple circuite,un prim circuit fiind reprezentata de datoria primara. Principalii intermediari financiari sunt intermediarii monetary sau bancari.Intermediarii financiari bancari emit active secundare,constituite esential prin diferitele forme de moneda in circulatie.O alta categorie de intermediari financiari,intermediarii financiari non-bancari,in principal organisme specializate in colectarea economiilor,casei de economii,fonduri de pensii,companii de asigurari,nu au putere sa creeze moneda.Acestea emit in principal quasi-moneda si uneori si active financiare specifice,valori mobiliare. 1.2. Creditarea eficienta

Pentru efectuarea creditarii eficiente,e necesara efectuarea urmatorilor pasi:a)definirea scopului creditarii;b)analiza informatiei si documentelor prezentate la banca in vederea aprobarii creditului;c)analiza creditelor;d)asigurarea rambursarii creditelor;e)urmarirea creditelor.

Definirea scopului creditarii Agentii economici inregistrati in plata de stat de inregistrare pe langa ministerul justiei in mod stabiliti care au deschis contul de decontare in banca,pot beneficia de credite pe un termen mai mare de 12 luni (credit pe termn scurt)pentru efectuarea platilor necesare legate de activitatea curenta,de la un an pana la 5 ani(credit pe termen mediu),credite investitionale si ipotecare,mai mult de 5 ani in cazuri exceptionale in baza unor programe bine determinate. Credite pot fi oferite in urmatoarele scopuri: -cererea unor fonduri fixe noi(capitatlul de baza),extinderea,reconstructia,reutilizarea tehnica a acelora in actiune si restabilirea celor uzate in vedera majorarii capitalului de circulatie al agentilor economici; -acumularea rezervelor sezoniere(provizorii) de valori material-marfare,de productie nefinisata,de productie finita si marfuri; -evidenta cambiilor; -satisfacerea necesitatilor de consum ale populatiei; - rascumpararea patrimoniului de stat; - alte scopuri,la unele necoincidente dintre incasari si plati in procesul circulatiei capitalului propriu. Dupa scopul utilizarii creditele se clasifica in modul urmator:

1. credite acordate agriculturii,industriei alimentare-astfel de credite se elibereaza in scopul producerii in agricultura si in industria alimentara;

2. credite acordate pentru constructie si imbunatatire funciara-se elibereaza in scopul constructiilor si imbunatatirii funciare;

3. credite de consum-se elibereaza persoanelor fizice pentru cheltuieli gospodaresti de familie si alte cheltuieli personale;

4. credite acordate industriei energeticii si a combustibilului –se elibereaza pentru finantarea producerii de resurse energetice si agenti energetici;

5. credite acordate bancilor-se elibereaza altor banci,de asemenea presupune acordarea de overdrafte temporare;

6. credite acordate guvernului-se elibereaza guvernului RM si municipalitatilor;

7. credite acordate industriei comertului-sunt eliberate pentru finantarea industriei,comertului si in scopuri profesionale;

8. credite acordate pentru procurarea imobilului

9. credite acordate pentru constructia drumurilor si transportare-sunt eloverate pentru constructia drumurilor si dezvoltarea domeniului transportarii;

10.alte credite acordate clientilor.Creditul nu poate fi utilizat pentru acoperirea bresilor financiare,lipse de spirit gospodaresc si pierderi. Informatia si documentele prezentate la banca in vederea aprobarii creditului Pentru pimirea unui imprumut agentul economic prezinta la banca urmatoarele:a)cererea clientului de acordare a creditului;b)informatia de baza despre client:darile de seama-contabile pentru anul precedent(inclusiv bilanturile lunare);contractele privind actiunile creditare;business-planul pentru perioada curenta;prognozarea circulatiei mijloacelor banesti in perioada de folosire creditului,pe langa aceasta ,in cazul creditarii pentru activitatea de investire trebuie prezentata argumentarea tehnico-economica,documentatia de proiect si deviz,concluzia respectiva a organului corespunzator,concluzia expertizei ecologice,proiectul resurselor de finantare;c)argumentarea tehnico-economica a creditului si termenul rambursarii acestuia In dosarul personal al creditului se afla urmatoarele documente:1.permisiunea de acordare a creditului,eliberata de organul competent2.contractul de credit cu toate completarile,precum si dispozitiile directiei operatiunii bancare3.documentele prezentate de client4.documentatia privind asigurarea creditului

1.3 Clasificarea creditelor

Creditul este datoria reala sau potentiala: -reala –cand debitorul foloseste creditul,de exemplu,pentru a face plati sau pentru a reesalona platile,pe care ,altfel,ar trebui sa le faca; -potentiala-cand s-a aprobat un credit,dar debitorul inca nu l-a folositCreditul poate lua mai multe forme,de exemplu: -obligatiuni -imprumutul contra efecte de comert sau bilete de ordin -linii de credit -imprumuturi de la banca

-descoperit de cont -reesalonarea platilorIn economia de piata exista cinci mari feluri de credite si anume: -creditul bancar -creditul commercial -creditul obligatar -creditul ipotecar -credit de consum 1.Creditul bancar este acordat de catre banci persoanelor fizice si juridice pe trmen scurt,mijlociu sau lung.Aceste credite se pot acorda cu sau fara inscrisuri,cu garantii reale sau fara pe obiecte ale creditarii sau global. 2.Creditul comercial se acorda sub forma de marfa.El satisface atat interesul producatorului de a vinde mai repede marfa,cat si pe cel al comerciantului care nu are fonduri sa le elibereze direct la primirea marfii. 3.Creditul obligatar apare in raporturile dintre institutiile de stat si agentii economici in calitate de debitori,pe de o parte si creditorii,pe de alta parte.Aceste raporturi se concretizeaza in faptul ca primii emit obligatiuni,iar creditorii suntsubscriitori si detinatori ai acestor obligatiuni. 4.Creditul ipotecar este destinat activitatii imobiliare si se bazeaza in principiu pe proprietatea privata.El presupune o conventie intre creditor si imprumutat,care cuprinde in esenta proprietatea,conditiile si scadentele,penalitatile si circumstantele in care se poate pierde proprietatea. 5.Creditul de consum se acorda pe termn scurt sau mijlociu,persoanelor individuale ,pentru acoperirea valorii marfurilor serviciilor procurate din comert pentru recreditarea creantelor contractate in acest scop.

Capitolul II.Tipologia creditelor

2.1 Credite bancare pe termn mijlociu

Bancile ofera in mod obisnuit credite pentru investitii pe termen mijlociu si mai rar pe termen lung,acestea din urma fiind caracteristice altor institutii si organisme financiare. Creditele bancare se acorda pe baza de garantii ferme prezentate de debitori.De fapt,toate conditiile creditlui se negociaza intre banca si debitori:rata dobanzii,termenul de rambursare,eventuala perioada de

gratie,penalizari pentru nerespectarea clauzelor contractuale etc.Nivelul dobanzii la creditele bancare este sensibil mai ridicat decat cel utilizat de organismele financiare specializate. Creditul bancar pe termen mijlociu,2-7 ani,joaca un rol Important in finantarea societatilor comerciale,fiind destinat acoperirii cheltuielilor de investitii in echipament de productie cu durate de functionare relative scurte,amenajari,constructii usoare,cheltuieli pentru inovari,cercetari sau pentru operatiuni de export. Creditele pe termen mijlociu mobilizabile se materializeaza in efecte financiare care se pot sconta la banca sau resconta de catre bancile comerciale la banca centrala.Astfel de credite pot sa prevada si o perioada de gratie de 1-2 ani acordata debitorului;daca creditul este acordat pe un termen intre 5-7 ani se numeste credit pe termen mediu prelungit.In aceasta categorie se incadreaza si creditele acordate pentru pormovarea exporturilor,mai ales de utilaje si echipamente sau pentru executarea de lucrari. Creditele pe termen mijlociu nemobilizabile au aceeasi destinatie ca si cele mobilizabile;banca nu mai primeste nici un efect financiar din partea beneficiarului,in schimb dispune de garantii materiale constituite in gaj de catre debitor sau de o garantie a unei institutii financiare specializate.Durata creditului se poate xtinde pana la 7 ani,orice banca comerciala putand acorda credit pe baza unui contract incheiat cu debitorul. Rmbursarea creditelor se realizeaza in conformitate cu clauzele contractuale anual,semestrial,trimestrial sau lunar,prin anuitati constante sau variabile,cu sau fara perioada de gratie.Daca se convine ca rambursarea creditului sa aiba loc la intervale de timp mai scurte de un an pentru calcularea anuitatilor se impune,in prealabil,transformarea ratei anuale a dobanzii,prevazuta in contractul de credit in rate lunare,trimestriale etc.,echivalente.

2. 2 Credite bancare pe termen scurt

Prezenta creditului pe termen scurt in ansamblul relatiilor de formare a resurselor este cu atat mai importanta cu cat el constituie o resursa cu pondere mare in completarea fondurilor agentilor economici.In conditiile cand unitatile economice lucreaza rentabil este mai avantajos sa se apeleze la credite pe termen scurt pentru cresterea activitatii,decat sa se astepte pana

cand,prin capitalizarea profiturilor,s-ar putea constitui fonduri proprii indestulatoare. Creditele pe termen scurt se acorda de banci pe o perioada pana la 12 luni pentru agentii economici inscrisi in Registrul comertului,care prezinta garantii ferme,au cont in banca si lucreaza rentabil. Atat in acordare ,cat si pentru intreaga perioada de utilizare debitorii trebuie sa garanteze creditele cu valori materiale si resurse financiare prevazute a se realiza,in suma cel putin egala cu creditul primit.Existenta garantiei constituie o certitudine pentru banca ca isi va putea recupera sumele imprumutate,in cazul nerambursarii la termen a creditului.In garantia creditului poate intra orice bun din patrimonial societatilor comerciale:stocuri,mijloace banesti in cont,resurse financiare prevazute a se realiza in viitor.Nu pot constitui garantii stocurile de proasta calitate,cu termen de garantie depasit etc.Pentru intreprinderile private mici creditele se garanteaza cu intreg patrimoniul existent.Valoarea garantiilor trebuie sa fie cu 20% mai mare decat creditul acordat.In caz de nevoie se poate apela si la giranti,reprezentand terte persoane care se ofera sa garanteze cu averea si veniturile lor pentru eventualitatea ca la scadenta debitorul nu poate rambursa creditul. Termenele de rambursare sa inscriu drept clauze in contractul de credit,dupa negocierea lor prealabila.Pentru creditele nerambursate la termen banca este in drept sa aplice dobanzi majorate si,in caz extreme,sa treaca la recuperarea creditelor din garantiile constituite sau sa le indrepte,pentru recuperare,asupra girantilor.

2.3 Tehnologii moderne aplicabile in sfera creditarii bancare

Tehnologia bancara este fundamentala pentru imbunatatirea activitatii de creditare ,oferind posiblitati de diversificare si modernizare a modalitatilor de acordare-rambursare-garantare,in scopul corelarii ofertei de produse de credit cu solicitarile si necesitatile clientului Dezvoltarea tehnologiei bancare a permis conturarea a doua modalitati principale de creditare: 1.Credite de tip revolving a)liniile de credit b)liniile globale de exploatare

Care ofera agentilor economici o flexibilitate convenabila de finantare,sub raportul costurilor 2.Credite pentru destinatii speciale: a)credite pentru finantarea stocurilor b)credite pentru export c)credite de scont d)credite de factoring In cazul activitatilor economice care presupun anumite stocuri,tehnologia bancara pune la dispozitia clientului un plafon de creditare,din care el efectueaza trageri esalonat,pe baza unui grafic si in limita unui interval de timp. Pentru activitatile economice de productie cu ciclu lung de fabricatie agentii economici apeleaza la tehnologia de creditare similara creditarii globale de exploatare,sau liniilor de credite,cu termene de rambursare mai mari de un an. Pentru activitatile de productie cu desfacere la export,bancile comerciale romanesti promoveaza tehnologii de creditare specifice: 1.Credite pentru prefinantarea exportului(au ca destinatie satisfacerea nevoilor curente sau exceptioanle,pentru fabricarea produselor destinate exportului) 2.Credite pentru exportul de produse garantate cu creante asupra strainatatii se adreseaza exportatorilor,pentru desfasurarea activitatii curente,pe perioada de la livrarea produselor si pana la incasarea contravalorii lor. Desfasurarea relatiilor de incasari si plati intre agentii economici,prin utilizarea de efecte de comert,creaza posibilitatea,ca ei sa sconteze la banca aceste titluri obtinand un credit de scont in lei sau valuta. Procedura de acordare,presupune inregistrarea valorii titlului in debitul contului de credite de scont,si in creditul contului curent al clientului.In Romania utilizarea instrumentelor de plata de tipul cambiei si biletului la ordin este mai restransa,mai frecvent fiind utilizate ordinal de plata si cecul. Banca poate efectua la cererea clientilor sai operatiuni de factoring,la intern sau la extern in lei si in valuta. Pentru a veni in sprijinul clientilor,noile tehnologii de creditare bancara,dezvolta doua modalitati de creditare pe termene foarte scurte: 1.Credite pentru facilitate de cont in lei.Se acorda pentru acoperirea decalajului in fluxul de lichiditati,rezultat din intarzierea incasarii marfurilor livrate. 2.Credite pe descoperit de cont in lei.

Se acorda agentilor economici pe perioade foarte scurte(7zile),pentru achitarea unor obligatiuni foarte stringente. Creditele pe termen mediu si lung se acorda:-pe termen mediu,cu termen de rambursare intre 1 si 5 ani-pe termen lung,pentru investitii de anvergura cu termene de rambursare negociate de peste 5 ani Acestea acordandu-se pentru: 1.Pentru finantarea de investitii(se acorda pentru completarea surselor de finantare proprii ale clientilor) 2.Pentru cumpararea de actiuni sau active(se acorda pentru achizitionarea de active fixe de valori ridicate) 3.Pentru activitatea de leasing(se acorda in completarea resurselor proprii ale societatilor de leasing) 4.Pentru promotori imobiliari(se acorda in scopul finantarii constructiilor de locuinte).

2.4 Rolul bancilor in realizarea relatiilor de credit

Banca este definita ca fiind o entitate economica de stat sau particulara ale carei functiuni principale sunt:

1. atragerea mijloacelor banesti temporar disponibile ale clientilor in conturile deschise acestora;

2. acordarea de credite pe diferite termene;3. efectuarea de viramente intre conturile clientilor si de

transferuri in conturile deschise la alte banci;4. emiterea de instrumente de credit si efectuarea de tranzitii

cu asemenea instrumente;5. vanzarea-cumpararea de valuta si alte operatiuni valutare.

In sistemul de common law o institutie e considerata ca fiind o banca daca activitatea sa indeplineste trei caracteristici esentiale:

a. incasarea cecurilor pentru clienti;b. plata cecurilor trase de catre clientii sai;c. tinerea de conturi curente pentru clientii sai.

Prin aparat(retea) bancar(a) se intelege „ansamblu coerent al diferitelor categorii de banci care functioneaza intr-o tara raspunzand cerintelor unui anumit mod de productie si unei anumite etape de dezvoltare social-economica.

In general, aparatul bancar este organizat pe doua nivele. In centrul aparatului bancar si la primul nivel se afla banca centrala(Na\tonala) care exercita si coordoneaza politica monetara, valutara si de credit al statului, uneori emitand si reglementari legale in aceste domenii. Al doilea nivel il constituie celalalte banci cum sunt cele comerciale, de afaceri, institutii de credit specializate sau institutii specializate pe unele operatii apecifice (banci financiare sau ipotecare). Daca banca centrala este, in general, de stat sau cu capital de stat, celelalte banci cu capital particular, de stat sau mixt, sunt organizate sub forma unor societati pe actiuni.

Notiunea de activitate bancara defineste operatiile si tranzactiile active si pasive efectuate in aparatul bancar. Astfel, banca centrala exercita operatiuni privind emisiunea monetara, concentrare rezervelor banesti ale bancilor comercile si acordarea de credite acestor banci, influentarea volumului si costului creditului, acordarea de imprumuturi statului si pastrarea tezaurului public. In acelasi timp, celelalte banci efectueaza mai ales operatii de atragere a mijloacelor banetti temporar disponibile in conturi ale clientilor-persoane fizice sau juridice-de acordarea de credite pe termene diferite, de efectuare de viramente intre conturile clientilor si de transferuri de conturi deschise la alte banci, de emitere de instrumente de credite si de efectuare de tranzactii cu acestea, vanzarea si cumpararea de valori si alte operatiuni valutare.

Operatiunile pasive : societatile bancare pot efectua opera\tuni de depozite la vedere si la termen in cont, cu numerar si cu titluri constand in atragerea resurselor banesti de la perosane juridice si fizice, in vederea pastrarii si fructificarii lor. Atragerea acestor resurse banesti au ca scop constituirea disponobilitatilor necesare pentru a efectua operatiuni active, de acordare de credite. Sursa creditului ca operatiune activa o constituie deci depozitele, acestea fiind rezultatul operatiunilor pasive.Deosebirea esentiala intre imprumutul civil si creditul bancar consta [n aceea ca creditorul civil imprumuta prorpiul sau capital, pe cand bancherul [mprumuta banii altuia, pe care ii pastreaza si ii fructifica cu mijloace specifice.Depozitele pot fi purtatoare de dobanda. In rapot cu termenul restituirii, depozitele numerar pot fi :

a. depozite la vedere- deponentul poate retrage oricand suma incredintata a bancii spre pastrare beneficiind, insa, de o doband` mai redusa sau chiar fara a primi doband` daca se considera ca banca este cea care face un serviciu clientului;

b. depozite la scadenta fixa- depunatorul poate retrage suma numai dupa un interval de timp restabilit, dar ele deneficiaza de o dobanda mai ridicata pentru ca banca, nefiind anenintata de pericolul unei retrageri intempestive, poate fructifica, in prorpiul interes, suma depusa de client;

c. depozite in cont curent- deponentul poate retrage oricand sume pe masura nevoilor sale, dar el opereaza in acelasi timp si depuneri, sn acelasi cont, men\tnsnd sau majorand soldul.

Certificatele de depozit(bonuri de casa) sunt titluri de credit emise de banci pentru disponibilitatile banesti pe termen scurt ale societatilor comerciale sau ale persoanelor fizice. Avantajul certificatelor de depozit cont` in caracterul lor negociabil, deponentul posesor al certificatului de depozit, putand sa-l negocieze pe piata transformandu-l usor in numerar, fara a retrage depozitul bancar.

Pentru protejarea drepturilor deponentilor s-a luat masura asigurarii depozitelor ce consta in constituirea uneia sau mai multor fonduri in acest scop, de catre statul roman, sau de catre institutiile financiare publice sau private, care vor functiona pe baza autorizatiei date de BNR, si sub supravegherea acesteia.

Sistemul bancarIn epoca contemporana locul si rolul bancilor in economie sunt

strans legate de calitatea lor de intermediar principal in relatia economii-investitii, relatie hotaratoare in cresterea economica.

Agentii economici isi gasesc resursele necesare realizarii investitiilor, fie prin propriile economii, fie recurgand la credite ce le sunt acordate prin banci, in procesul de reciclare si valorificare a capitalurilor monetare in economie. Ele creeaza astfel conditiile unei ample redistribuiri a capitalurilor pe masura evolutiei istorice, tot mai mari, vehiculate de o larga retea de intermediari care, in structura sistemului bancar in formare, au fost bancile comerciale sau de depozit.

In cadrul sistemului bancar s-au inclus in timp si intermediari nemonetari care au ca functii principale: colectarea de economii sau acordarea de credite pe termen mijlociu si lung, direct catre beneficiar-pentru investitii, ipoteca, comert exterior, consum-sau prin aranjarea de capitaluri pentru acreditare-prin titularizare sau prin alte forme.

Desi structurile nationale ale sistemelor bancare sunt foarte diferite, totusi pretutindeni in lume s-au clarificat la un moment dat.

Bancile de depozit- comerciale- efectueaza toate tipurile de operatiuni bancare. Deci, au o activitate diversificata ce se poate modifica liber in functie de cerinte, posibilitati si propria orientare.Totusi, operatiunile de baza sunt reprezentate de constiruirea de

depozite si utilizarea lor in scopul acordarii de credite agentilor economici. Ele sunt organizate ca societati comerciale si urmaresc obtinerea unui profit.

Bancile specializate includ o sfera larga de institutii de credit cu o gama larga de diferentieri si implicit, cu statute deosebite de la tara la alta.Intre bancile specializate un loc important ocupa institutiile de

credit specializate carora le-a fost incredintata o misiune de interes public: crediterea pe termen mijlociu si lung a unor ramuri – frecvent agricultura – sprijinirea actiunilor de credit ipotecar imobiliar, crediterea colectivitatilor locale, etc.

Societatile financiare, in fapt societati de credit, sunt prezente importante in activitatile economice in toate tarile dezvoltate. Sunt institutii de credit care, pe de o parte, nu sunt autorizate sa primeasc`a depozite, iar pe de alta parte nu pot efectua decat operatii pentru care au fost abilitate prin lege sau conven\ie.

Principalele lor orientari sunt: leasing-ul, factoring-ul, acordarea si garantarea de credite pe termen mijlociu si lung pentru inteprinderi, creditarea marfurilor cu plata in rate, creditarea locuin\elor cu garantii, etc.

In considerarea structurii sistemului bancar trebuie sa avem in vedere ca in componentele nationale se afirma si trasaturi generale, dar si particularitati ale alcatuirii verigilor componente.

In acest cadru, alte institutii – de regula bancile comerciale in general – joaca rolul de intermediar. Astfel, bancile comerciale isii exercita rolul lor de intermediari nu numai intre agenti din afara sistemului bancar, ci au un rol major in reciclarea si valorificarea capitalului, in mobilizarea de resurse si distribuirea de credite in sistemul bancar, deci intermediaza intre verigile bancare.

In acest proces se afirma ca principale functii ale bancilor comerciale, cele doua laturi de intermediari: mobilizarea resurselor si distribuirea creditelor.

in indeplinirea functiilor, bancile comerciale indeplinesc anumite operatii specifice considerate si reunite, dupa sensul lor in pasive si active. Operatiile active se grupeaza in:

1. operatii de credite a firmelor2. operatii de creditare a persoanelor particulare3. operatii de plasament

In cadrul sistemului bancar banca de emisiune are un rol major.Prin functiile indeplinite, prin legaturile multilaterale cu celelalte

banci si prin acestea cu economia, banca de emisiune reprezinta o placa turnanta a sistemului bancar, afirmandu-si pe deplin cea de-a doua denumire sub care este cunoscuta, ca banca centrala.

Sunbstanta functionalitatii bancii de emisiune se manifesta prin cinci functii principale:

de emisiune; de creditare; de centru valutar; de banca a bancilor; de banca a statului.

La randul lor fiecare din aceeste functii au sfere de actiune distincte, dar prin natura lor, interdependente si intercorelate.

Functia de creditare decurge direct din functia de emisiune. Emisiunea bancnotelor – ele fiind titluri de credit – inseamna creatie de mijloc de plata, fapt ce creeaza bancii un potential specific. In procesul de distribuire a acestei disponibilitati se pune la dispozitia agentilor economici putere de cumparare si capacitate de plat`.

Procesul de distribuire si redistribuire a acestui mijloc de plata in economie se realizeaza prin sistemul bancar, bancile de diferite tipuri, in special bancile comerciale, reprezentand intermediari de baza intre agentii economici si banca de emisiune, care prin bancnotele emise este izvorul principal al creditului in economie.

O alta operatie activa si primordiala a bancilor de emisiune este achizitia de obligatiuni si bonuri de tezaur ale statului, operatii desfasurate in raport cu bancile si institutiile de credit care inseamna de fapt recreditare.

In principalele operatii active specifice bancii de emisiune, aeste isi afirma rolul sau esential ca factor important al procesului de recreditare din economie, postura in care se manifesta ca ultim creditor.

In stransa legatura cu aportul sau important in creditarea economica si pozitia sa in procesul de recreditare, bancile de emisiune au un rol major in statutarea in economie a unor reglementari judicioase privind acordarea creditelor, implicit.

Casele de economii : reprezinta o veriga importanta in sistemul bancar.Ele sunt fie institutii care au ca principale atributii functionale mobilizarea economiilor, dar si banci ale autoritatilor locale si ale institutiilor de prevederi – detinatoarea fondurilor constituite pentru pensii si asigurari sociale.

Asemanatoare prin menirea lor initiala cat si prin transformarile ce le caracterizeaza, in tarile dezvoltate mai functioneaza o serie de retele de case de economii cum sunt cooperativele de credit larg extinse in Germania si Franta.

Nefiind angajate, uneori, respectarea normelor aplicabile bancilor autohtone, bancile straine beneficiaza de avantaje deosebite privind regimul circulatiei capitalurilor, impozitele sau nivelul dobanzilor.

Asistenta bancar modernaA. Serviciul de casierie. Banca asigura pentru clientela sa

efectuarea tuturor operatiunilor de casierie, incasari si plati in numerar, viramente, etc;

B. Serviciul de portofoliu. Acest serviciu al bancii executa toate operatiunile privind girul cambiilor pentru incasare, ceea ce reprezinta un volum important si impune informatizarea pentru reducerea costurilor;

C. Serviciul de relatii externe. Acest serviciu isi asuma toate operatiunile clientului cu partenerii sai straini. Este singurul serviciu care poate asigura clientului o protectie eficienta contra riscului schimbului valutar;

D. Serviciul financiar. Prin care se realizeaza conexiunea clientului cu bursa de valori.

Servicii specializate in consultanta ce ofera clientelei sprijin calificat pentru:

- Gasirea de parteneri pentru afaceri;- Identificarea posibilitatilor pentru export;- Elaborarea de studii de diagnostic al

intreprinderii (asupra organizarii interne, asupra produselor, a procesului de productie, a penetrarii pietei);

- Furnizarea de informatii asupra riscurilor investi\tei in diverse domenii economice sau zone geografice;

- Consultanta juridica fiscala. Serviciile de informatica

Marile banci poseda milioane de clienti si efectueaza zilnic milioane de operatiuni. Numai informatizarea permite efectuarea unui asemenea volum de informatii.

2.5 Credite pe termen scurt specifice economiei de piata

Creditele si plasamentele pe termen scurt constituie instrumente ale situatiei de trezorerie.Deficitele sunt,de regula.mai frecvente si mai grave pentru ca pot conduce la incetarea platilor,chiar pe fondul unei solvablilitati evidente.Creditele pe termen scurt prezinta o mare varietate,au trasaturi caracteristice diferite in functie de obiect,durata,cost si modalitati practice de acordare-rambursare.Ele se deschid direct de la banca,ca rezultat al negocierilor cu debitorii si au o durata de pana la 3 luni.Rambursarea creditelor trebuie asigurata in procesul derularii operatiunilor economice ale debitorului.Banca are latitudinea ca in relatiile cu debitorii sai,fie sa ceara asigurarea rambursarii creditelor prin gajarea incasarilor prevazute la anumite operatiuni comerciale,fie sa acorde un credit general,pentru nevoi de plati curente,fara asigurari deosebite,decat bonitatea recunoscuta e debitorului.Avand in vedere marea varietate a creditelor de trezorerie acestea sunt grupate in 3 parti:credite cu caracter general sau credite de trezorerie,credite de mobilizare si credite de prefinantare.

1.Credite de trezorerie(credite cu caracter general)sunt acele credite deschise de banca in functie de situatia trezoreriei intreprinderii(deficit sau excedent) fara nici o legatura cu alte creante sau alte operatiuni.Creditele de trezorerie sunt de mai multe feluri.Dupa obiectul lor ele se pot imparti in :

a)credite pentru facilitati de casab)credite sezonierec)credite de legatura(credite de sudura)d)credite pentru mobilizarea efectelor financiaree)credite pe termen foarte scurt(spot)2.Credite de mobilizare(credite legate de anumite active)sunt

garantate de catre intreprindere cu active financiare si in primul rand prin trate(cambii)Creditele de mobilizare pot fi:credite de scont,credite pentru mobilizarea creantelor comerciale,credite pentru mobilizarea creantelor

asupra clientilor externi,vanzarea creantelor catre institutii specializate,credite pe stocuri,cesiunea sau amanetarea de creante.

3.Credite de prefinantare sunt specifice anumitor operatiuni cum sunt:finantarea lucrarilor publice;facilitarea exporturilor,respectiv acoperirea cheltuielilor efectuate de exportator pana la incasarea contravalorii de la partenerul strain;obligatiuni pe cautiune.

Capitolul III.

Aplicatii privind creditul bancar

Scara dobanzilor reprezinta un tablou al platilor si incasarilor zilnice,in functie de care se determina soldurile zilnice debitoare si creditoare.De remarcat ca,in general,bancile percep dobanzi la soldurile debitoare fara nici un scazamant pentru zoldurile creditoare.In vederea calculului dobanzii,banca selecteaza zilele care au acelasi sold si le inscrie in scara dobanzilor. Soldul debitor de 130.000 mii lei s-a inregistrat in 9 zile.Banca Comerciala Romana Scara dobanzilor Societatea GLUTEN Trimestrul 1/1991 -valori in mii lei-Ziua de decontare

Rulaje debitoare(plati)

Rulaje creditoare(incasari)

Solduri debitoare

Solduri creditoare

Nr. zile

Nr. Solduri debitoare

31.12.1990 .1.1991

- 10000

- -

120000130000

1 9

120011700

10.1.199115.1.1991 3200

5000 -

125000128200

5 10

625012820

25.1.199131.1.1991

26003400 E

- -

130800134200

6 1

78481342

1.2.1991 7.2.199114.2.199123.2.199128.2.1991

- - - -2300

25001050015900 4500 -

131700121200105300100800103100

6 7 9 5 4

79028484947750404124

4.3.199110.3.199115.3.199117.3.199119.3.199125.3.199130.3.1991

8400 - -5200 E - -4500

-68006900 -1650025000 -

111500104700 97800103000 86500 61500 66000

6 5 2 2 6 5 1

669052351956206051903075 660

TOTAL 39600 93600 x x 90 101053

Cel mai mare sold debitor 31.1.1991=134200 1.2.1991=131700 4.3.1991=111500

Cea mai mare depasire(plafon=100000)

31.1.1991=34200 1.2.1991=31700 4.3.1991=11500

Aplicatie nr.1Se acorda un credit in valoare de 10.000 lei pe o perioada de 2 ani,cu o rata anuala a dobanzii de 12%,in regim de dobanda compusa.Care este suma final ape care debitorul trebuie sa o restituie la sfarsitul perioadei de creditare? Rezolvare: Sn=C(1+d)^2 Sn =10.000(1+0.2)^2=14.000 lei Aplicatie nr.2O banca acorda un credit pe doi ani,in regim de dobanda compusa,cu o rata anuala de 10% si incaseaza o dobanda totala de 4.200 lei.Se cere sa se afle care a fost valoareea creditului acordat. Rezolvare: Dc=C(1+d)^n-C 4.200=C(1+0.1)^2-C

C=20.000 lei Aplicatie nr. 3Ce suma de bani trebuie sa depuna in present la o banca o persoana pentru a obtine in doi ani un venit din dobanda de 2.100 ;ei ,in conditii de dobanda compusa,rata dobanzii 10%. Rezolvare: Dc=C(1+d)^n-C 2.100=C(1+0.1)^2-C C=10.000 lei Aplicatie nr.4Un agent economic depune la banca suma de 2.000 lei pe o perioada de 3 luni pe principiul dobanzii simple,cu o rata de dobanda de 8%.Se cere sa se calculeze care este valoarea dobanzii pe care o va incasa la sfarsitul celor 3 luni. Rezolvare: Ds=C x d x n Ds=2.000 x 8% x 3/12=40 lei Aplicxatie nr.5O banca acorda doua credite insumand 20.000 lei.primul pe un an cu o rata de dobanda de 20%,iar al doilea pe 6 luni cu o rata a dobanzii de 10%.Dobanda incasata de catre banca din primul credit este de doua ori mai mare decat dobanda celui de-al doilea credit.Care este valoarea celor doua credite acordate? Rezolvare: Notam cele doua credite acordate cu C1,respective cu C2.Rezulta ca:C1+C2=20.000 leiPentru a rezolva aceasta problema se va folosi regimul de dobanda simpla,intrucat perioada de acordare este mai mica sau egala cu un an. Notam cu D1 dobanda primului credit si cu D2 dobanda celui de-al doilea credit,rezulta ca: D1=C1 x d1 x n1 D1=C1 x 20% x 1 D2=C2 x d2 x n2 D2=C2 x 10% x 6/12Se stie ca dobanda primului este de doua ori mai mare decat a celui de-al doilea credit.Rezulta ca: D1=2 x D2 D1=2 x C2 x 10% x 6/12Asadar, C1 x 20% x 1= 2 x C2 x 10% x 6/12

Aceasta relatie impreuna cu prima formeaza un sistem de doua ecuatii cu doua necunoscute care se va rezolva prin una din cele doua metode cunoscute de rezolvare(metoda reducerii sau metoda substitutiei). Rezulta ca: C1+C2=20.000 lei C1 x 20% x 1 =2 x C2 x 10% x 6/12 Rezulta ca cele doua credite au urmatoarele valori: C1=6.666,67 lei C2=13,333,33 lei

Bibliografie

Basno C. ,Dardae N. – Operatiuni bancare,Bucuresti,1996

Bran P.- Finantele intreprinderii,Editura Economica,Bucuresti,2002

Capota Valentina,Mirela Nicoleta Dinescu,Valentina Menegatos,GabrielUglean-Finantarea afacerii,Editura Art, 2007

Ilie V.-Gestiunea financiara a intreprinderii,Bucuresti,1999

Stancu Ion-Gestiunea financiara agentilor economici,EdituraEconomica,Bucuresti,1995

Toma Mihai,Felicia Alexandru-Finantare si gestiunea financiara de intreprindere,Editura Economica,Bucuresti,2003