creanţele salariaţilor în cazul insolvenţei angajatorului ... · echipa de suport tehnic...

Echipa dE Suport tEhnic privind Munca dEcEnta / Biroul dE tara al Biroului intErnational al Muncii

pEntru Europa cEntrala Si dE ESt

Creanţele Salariaţilor în Cazul Insolvenţei Angajatorului în România

Studiu Comparativ alNormelor Naţionale şi Internaţionale

AutorBrînduşa Vartolomei

Editat de Cristina Mihes şi Verena Schmidt

Copyright © Organizaţia Internaţională a Muncii 2011Publicat pentru prima dată în 2011

Publicaţiile Biroului Internaţional al Muncii se bucură de protecţia drepturilor de autor în baza Protocolului 2 la Convenţia universală privind drepturile de autor. Reproducerea unor scurte fragmente din aceste publicaţii este însă permisă, cu condiţia menţionării sursei. Pentru obţinerea drepturilor de reproducere sau traducere, se va adresa o solicitare Biroului de Publicaţii (Drepturi şi licenţe), Biroul Internaţional al Muncii, CH-1211 Geneva 22, Elveţia. Biroul Internaţional al Muncii salută solicitările de acest gen.Bibliotecile, instituţiile şi alţi utilizatori înregistraţi la organizaţiile care se ocupă de protecţia drepturilor de reproducere, pot face copii după aceste materiale în conformitate cu autorizaţiile care le sunt emise în acest scop. Vizitaţi www.ifrro.org pentru a afla organizaţiile care se ocupă de protecţia drepturilor de autor în ţara Dvs.

Bartolomei, Brandusa; Mihes, Cristina; Schmidt, Verena

Employees’ claims in the event of employer insolvency in Romania : A comparative review of national and international regulations / Brandusa Bartolomei ; edited by Cristina Mihes and Verena Schmidt ; ILO Decent Work Technical Support Team and Country Office for Central and Eastern Europe = Creanţele Salariaţilor în Cazul Insolvenţei Angajatorului în România / Brîndusa Vartolomei ; Editat de Cristina Mihess i Verena Schmidt ; Echipa de Suport Tehnic Privind Munca Decenta / Biroul de tara al Biroului International al Muncii pentru Europa Centrala si de Est. - Budapest: ILO, 20111 v.

ISBN: 978-92-2-024898-0 (print)ISBN: 978-92-2-024899-7 (web pdf)

ILO Decent Work Technical Support Team and Country Office for Central and Eastern Europe

employers liability / workers rights / Community law/ EC Directive / ILO Convention / labour legislation / comment / harmonization / Romania

04.01.6 Catalogarea OIM în Datele de Publicare

Denumirile utilizate în publicaţiile OIM, în conformitate cu practica Naţiunilor Unite, precum şi prezentarea materialelor din aceste publicaţii nu exprimă în nici un caz opiniile Biroului Internaţional al Muncii cu privire la statutul juridic al unei ţări, al unei zone sau al unui teritoriu sau al autorităţilor care le guvernează, şi nici la delimitarea graniţelor acestora.Responsabilitatea pentru opiniile exprimate în articole, studii şi alte lucrări le revine exclusiv autorilor, iar publicarea lor un echivalează cu o susţinere a opiniilor exprimate în aceste materiale din partea Biroului Internaţional al Muncii.Referirile care se fac la denumirile unor firme, produse şi procese comerciale nu implică faptul că sunt susţinute de Biroul Internaţional al Muncii, iar faptul că anumite firme, produse sau procese comerciale nu sunt menţionate nu constituie un semn de dezaprobare a acestora.Publicaţiile BIM şi produsele electronice pot fi obţinute în marile librării sau prin intermediul birourilor locale ale OIM din numeroase ţări, sau direct la adresa ILO Publications, International Labour Office, CH-1211 Geneva 22, Elveţia. Registrele sau listele de noi publicaţii se pot obţine gratuit la adresa de mai sus sau la cea electronică: [email protected].

Vizitaţi site-ul nostru pe Internet: www.ilo.org/publns

Tipărit şi machetat în Ungaria

iii

CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | CUVANT iNAiNTE

Cuvant inainte

Actuala criza economica globala a pus omenirea in fata unor provocari fara precedent privind crearea si mentinerea sanselor la munca decenta. Ca peste tot in lume, in Romania criza a avut ca rezultat cresterea numarului de intreprinderi intrate in insolventa, cu impact negativ atat asupra angajatorilor, cat si a salariatilor. Totodata, numarul crescut de insolvente a afectat in mod negativ rata de ocupare si plata salariilor. Desi in Romania exista, in conformitate cu legislatia Uniunii Europene, un Fond de garantare a creantelor salariale ale lucratorilor in cazul insolventei angajatorului, un numar redus de salariati au beneficiat de acesta, atat datorita lipsei de informare, cat si a deficientelor administrative de ordin practic si procedural.

Prezentul studiu analizeaza cresterea numarului de proceduri de insolventa in Romania in contextul crizei economice, precum si prevalenta lor pe regiune geografica si sector economic. Sunt examinate, in continuare, masurile legale adoptate pentru protectia lucratorilor in cazul insolventei angajatorului, inclusiv transpunerea legislatiei europene: Regulamentul CE nr. 1346/2000 privind procedurile de insolventa si Directiva 2008/94/CE privind protectia salariatilor in cazul insolventei angajatorului. Pe langa aceste masuri, avand in vedere ca somajul este in crestere, in timp ce un numar relativ mic de persoane beneficiaza de Fondul de Garantare a Creantelor Salariale, cautarea unor solutii de atenuare a efectelor negative ale insolventei intreprinderilor asupra salariatilor ramane de stringenta actualitate in Romania.

Ca raspuns la efectele crizei globale asupra muncii decente, Organizatia Internationala a Muncii (OIM) a adoptat, prin consens tripartit, in iunie 2009, Pactul Global privind Locurile de Munca, care propune o agenda de politici nationale si internationale menite sa stimuleze refacerea economica, crearea de locuri de munca si asigurarea unei protectii adecvate lucratorilor si familiilor lor. Pactul Global privind Locurile de Munca prevede, totodata, stimularea dezvoltarii durabile a intreprinderilor, dezvoltarea serviciilor publice de calitate, respectarea drepturilor fundamentale in munca pentru femei si barbati.

Pactul Global privind Locurile de Munca include un cadru de actiune pentru viitor si reprezinta o sursa de inspiratie pentru guverne, lucratori si angajatori in procesul de elaborare a politicilor sociale si economice. Pactul plaseaza ocuparea si protectia sociala ca elemente cheie in centrul actiunii internationale pentru refacere si dezvoltare economica.

Intr-o perioada de criza, unul dintre principiile directoare - evidentiat de Pactul Global privind Locurile de Munca ca necesar pentru o crestere economica sustenabila - este adoptarea unor politici de promovare a normelor internationale ale muncii. Aceste norme creeaza cadrul pentru asigurarea drepturilor in munca si contribuie la dezvoltarea unei culturi a dialogului social, ambele esentiale in perioade de criza. Normele internationale ale muncii includ, pe langa conventiile fundamentale ale OIM, un numar de instrumente internationale privind politicile de ocupare, salariile, relatia de munca si incetarea raporturilor de munca. Printre aceste norme internationale se numara si Conventia OIM nr. 173/1992 privind Protectia Creantelor Lucratorilor (in cazul insolventei angajatorului).

Romania a transpus legislatia Uniunii Europene privind protectia salariatilor in cazul insolventei angajatorului. Drept consecinta, s- a afirmat ca ratificarea Conventiei nr. 173 nu ar mai fi necesara. Acest studiu evidentiaza asemanarile si deosebirile dintre conventia OIM si cadrul legal national existent, comparand legislatia Uniunii Europene si legislatia romana in materie cu prevederile Conventiei nr. 173. Concluzia studiului este ca ratificarea de catre Romania a conventiei OIM nr. 173 ar conduce la stabilirea unor drepturi suplimentare si, sub anumite aspecte, la un grad mai mare de protectie a lucratorilor si angajatorilor deopotriva. Pe scurt, ratificarea Conventiei nr. 173 ar avea ca rezultat:

iV

CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | CUVANT iNAiNTE

• Consultarea partenerilor sociali referitor la excluderea anumitor categorii de lucrarori din campul de aplicare a legislatiei in materie (in prezent, aceste categorii sunt stabilite unilateral de guvern);

• O perioada mai lunga de acoperire a creantelor rezultate din concediul de odihna platit (6 luni fata de 3 luni prevazute in prezent);

• Acoperirea unor categorii suplimentare de creante (de exemplu, alte concedii platite decat cel de odihna);

• Includerea altor tipuri de contracte decat cel individual de munca in categoria celor protejate de lege.

Pentru motivele mentionate mai sus, studiul recomanda ratificarea Conventiei nr. 173/1992 in completarea cadrului legal existent.

Acest raport fost elaborat in colaborare cu Cristina Mihes, Senior Specialist in Dialog Social si Dreptul Muncii si Verena Schmidt, Senior Specialist in Conditii de Munca si Egalitate de Gen din cadrul Echipei de Suport Tehnic privind Munca Decenta a Biroului International al Muncii pentru Europa Centrala si de Est (DWT/CO Budapest). Stefan Roch, a contribuit in mod substantial, in calitate de colaborator extern, la redactarea si actualizarea textului in limba engleza.

Mark LevinDirector

Echipa de Suport Tehnic privind Munca Decenta/Biroul de tara al Biroului International al Muncii pentru Europa Centrala si de Est

V

Cuprins

Cuvant inainte iii

Capitol 1 1Introducere

Capitol 2 11Comparaţii analitice între normele europene, internaţionale şi naţionale

2.1 Regimul juridic aplicabil creanţelor salariale potrivit dispoziţiilor Regulamentului CE nr. 1346/2000 11

2.2 Regimul juridic aplicabil creanţelor salariale potrivit dispoziţiilor Directivei nr. 2008/94/CE 112.3 Regimul juridic aplicabil creanţelor salariale potrivit dispoziţiilor Convenţiei OIM nr. 173 (1992) 13

Capitol 3 15Reglementarea naţională

Capitol 4 21Analiza comparativă a actelor internaţionale şi naţionale

Capitol 5 35Opiniile partenerilor sociali

5.1 Punctul de vedere al organizaţiilor sindicale 355.2 Punctul de vedere al organizaţiilor patronale 35

Concluzii 37

Bibliografie 39

1

CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | CApiTOL 1

1. Introducere

În România, efectele crizei economice globale au devenit vizibile în ultimul trimestru al anului 2008 şi s-au adâncit în anul 2009. Spre deosebire de alte economii naţionale, economia României nu dă semne de redresare nici în momentul de faţă, estimându-se că, de-abia în anul 2011, probabil, din trimestrul al doilea, se va intra pe un curs modest de creştere economică.

Printre efectele negative ale crizei economico-financiare globale – pe lângă cele sociale – se numara imposibilitatea operatorilor economici de a-şi îndeplini întocmai şi la timp obligaţiile asumate, inclusiv cele rezultate din derularea raporturilor juridice de muncă – avand drept consecinţă, iniţierea procedurii insolvenţei.

Toate acestea au determinat majorarea semnificativă a numărului operatorilor economici supuşi procedurii insolvenţei.

Reprezentând un fenomen îngrijorător la nivel naţional, insolvenţa este determinată, în principal, de acumularea de datorii catre furnizori, care generează pe termen lung dobânzi şi cheltuieli suplimentare din cauza deprecierii monedei naţionale, precum şi de creşterea stocurilor şi reducerea vânzărilor. Toate acestea au condus la o diminuare a capitalului şi la o lipsă a lichidităţilor care au redus accesul la acordarea de credite pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri).

În aceste condiţii, operatorii economici sunt obligaţi să-şi limiteze desfăşurarea activităţii comerciale numai la acele activităţi menite să conducă la obţinerea lichidităţilor necesare pentru plata datoriilor şi să procedeze la reducerea substanţială a cheltuielilor, inclusiv cele de personal.

În anul 2009, în scopul de a nu descuraja instituţiile de credit şi de a le stimula – prin asigurarea de lichidităţi – în acordarea de credite pentru operatorii economici, Banca Naţională a României a luat măsuri de reducere succesivă a dobânzii de referinţă şi, totodată, de diminuare a rezervelor obligatorii pe care aceste instituţii de credit trebuie să le ţină la banca centrală. Cu toate acestea, instituţiile de credit ce operează în România, preocupate de conservarea profitului lor, au folosit, cel mai adesea, pretextul crizei pentru a condiţiona acordarea de credite operatorilor economici de constituirea de garanţii în volum prea mare, cu dobânzi şi comisioane de operare în continuare mari şi cu clauze de hardship incluse în contractele de creditare, apropiate de multe ori condiţiei potestative pure şi simple.

Tabelul 1 prezintă situaţia angajatorilor intraţi în procedura insolvenţei în perioada 2007 – iunie 2010După creşterea de la un număr de 14.104 proceduri de insolvenţă în anul 2007 la un număr de 14.483

proceduri de insolvenţă în anul 2008, în anul 2009 s-au înregistrat un număr de 18.421 de proceduri de insolvenţă, reprezentând o creştere cu un procent anual de 20%. Numărul total al procedurilor de insolvenţă este în creştere în anul 2010, în măsura în care în luna iunie a anului 2010 erau deja înregistrate mai multe proceduri decât în luna corespunzătoare anului 2009.

2


TAbELUL 1NUMăRUL PROCEDURILOR DE INSOLVENţă, PE SECTOARE DE ACTIVITATE, ROMâNIA, 2007 – 2009 şI

IUNIE 2008 – IUNIE 2010

SectorIunie 2010

Iunie 2009

Iunie 2008

Total 2009

Total 2008

Total 2007

Comerţ cu amănuntul 2.256 2.134 1.501 3.501 3.553 2.371

Comerţ cu ridicata şi distribuţie 2.010 2.136 1.770 3.684 2.932 3.431

Construcţii 1.641 1.328 822 2.497 1.666 1.066

Transporturi 816 661 411 1.237 811 723

Alte activităţi de servicii prestate 708 577 377 1.022 782 520

Fabricarea produselor textile a articolelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte

593 442 355 979 718 625

Hoteluri şi restaurante 583 592 387 927 793 810

Agricultura 537 372 341 762 705 731

Industria metalurgică 338 263 17 934 575 1.093

Industria alimentară şi a băuturilor 332 365 391 573 627 1.064

Fabricarea produselor din lemn 281 534 412 496 38 338

Tranzacţii imobiliare 179 137 88 223 158 302

Alte activităţi de servicii personale 145 116 50 281 159 121

Asanarea şi îndepărtarea gunoaielor, salubritate şi activităţi similare

107 127 79 206 163 185

Activităţi recreative, culturale şi sportive 134 101 86 204 114 86

Fabricare substanţelor şi a produselor chimice 121 139 77 157 111 115

Industria de maşini şi echipamente 89 101 71 166 94 136

IT 97 92 56 172 132 96

Intermedieri financiare 68 73 50 139 78 83

Poştă şi telecomunicaţii 82 73 50 129 97 92

Industria extractivă 44 32 72 54 131 45

Sănătate şi asistenţă socială 37 25 17 47 19 26

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, apa şi gaze

23 15 13 31 27 45

Total 11.221 10.435 7.493 18.421 14.483 14.104

Sursa: Coface Romania, 2010; Coface Romania, 2009.

Comerţul (cu amănuntul sau cu ridicata şi distribuţie), construcţiile, transporturile şi hotelăria au fost cele mai afectate de criza economico-financiară, remarcându-se faptul că în aceste ramuri este vorba exclusiv de societăţi comerciale cu capital integral privat (fără participarea capitalului de stat). Cel mai puţin afectate de efectele negative ale crizei au fost poşta şi telecomunicaţiile, industria extractivă, sănătatea şi asistenţa socială, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, apă şi gaze (domenii în care este prezentă, ca regulă, proprietatea de stat).

În domeniul comerţului cu ridicata, pentru aceeaşi perioadă, vârful a fost atins în 2007 cu un număr de 3431 de societăţi aflate în insolvenţă, deşi în 2009 numărul lor a fost un pic mai mare ajungând la 3684.

3


Pe de altă parte, în domeniul construcţiilor, evoluţia a fost ascendentă pornind de la un număr de 1066 de societăţi comerciale aflate în insolvenţă în anul 2007, ajungând la 1666 de societăţi în 2008 pentru ca, în anul 2009, numărul societăţilor aflate în insolvenţă să se situeze la 2497.

Celelalte domenii de activitate situate în ierarhia celor afectate foarte serios de criza economico-financiară au evoluat constant, ascendent, după cum urmează:

• în domeniul transporturilor, numărul societăţilor comerciale aflate în insolvenţă a crescut de la 723 în anul 2007 la 811 în 2008, vârful fiind atins în 2009 cu un număr de 1237 de societăţi comerciale aflate în insolvenţă;

• în domeniul hoteluri şi restaurante, numărul societăţilor comerciale aflate în insolvenţă a crescut de la 520 în anul 2007 la 782 de societăţi în 2008, ajungând în 2009 la un număr de 972 de societăţi.

Figura 1 prezintă situaţia procedurilor de insolvenţă înregistrate în primul trimestru al anului 2010.

FIguRA 1NUMARUL PROCEDURILOR DE INSOLVENTA, ROMâNIA, IUNIE 2010

Sursa: Coface Romania, 2010.

Com

ert c

u am

anun

tul

Com

ert c

u rid

icata

si d

istri

butie

Cons

truct

ii

Tran

spor

turi

Alte

act

ivita

ti de

ser

vicii

Fabr

icare

a ar

t de

imbr

acam

inte

si i

ncal

tam

inte

Hote

luri

si re

stau

rant

e

Agric

ultu

ra

Indu

stria

met

alur

gica

Indu

stria

alim

enta

ra s

i a b

autu

rilor

Fabr

icare

a pr

odus

elor

din

lem

n

Tran

zact

ii im

obili

are

Alte

act

ivita

ti de

ser

vicii

pers

onal

e

Activ

itati

de s

alub

rizar

e si

sim

ilare

Activ

itati

recr

eativ

e, c

ultu

rale

si s

porti

ve

Fabr

icare

sub

stan

te s

i pro

duse

chi

mice

Indu

stria

de

mas

ini s

i ech

ipam

ente IT

Inte

rmed

ieri

finan

ciare

Post

a si

tele

com

unica

tii

Indu

stria

ext

ract

iva

Sana

tate

si a

sist

enta

soc

iala

Prod

uctia

si f

urni

zare

a de

ene

rgie

ele

ctric

a si

term

ica, a

pa s

i gaz

e

2.500

2.000

1.500

1.000

500

0

4


Totalul procedurilor de insolvenţă, din sectoarele menţionate mai sus, este foarte probabil să mai crească până la finele anului 2010, având în vedere creşterea considerabilă intervenită la mijlocul trimestrelor, în majoritatea sectoarelor de activitate, comparativ cu aceeaşi perioadă din anii anteriori, aşa cum rezultă din figura 2.

FIguRA 2NUMARUL PROCEDURILOR DE INSOLVENTA, ROMâNIA, IUNIE 2008, IUNIE 2009 şI IUNIE2010

Sursa : Coface Romania, 2010.

Tabelul 2 prezintă distribuţia pe judeţe:

Com

ert c

u am

anun

tul

Com

ert c

u rid

icata

si d

istri

butie

Cons

truct

ii

Tran

spor

turi

Alte

act

ivita

ti de

ser

vicii

Fabr

icare

a ar

t de

imbr

acam

inte

si i

ncal

tam

inte

Hote

luri

si re

stau

rant

e

Agric

ultu

ra

Indu

stria

met

alur

gica

Indu

stria

alim

enta

ra s

i a b

autu

rilor

Fabr

icare

a pr

odus

elor

din

lem

n

2.500

2.000

1.500

1.000

500

0

Jun-10 Jun-09 Jun-08

5


TABelul 2DISTRIBUţIA PROCEDURILOR DE INSOLVENţă, PE jUDEţE, ROMANIA, 2008 – PRIMUL SEMESTRU AL ANULUI 2010

judeţTotal procedure insolvenţă

2008Primul semestru al anului

2009Primul semestru al anului

2010Alba 56 36 151

Arad 287 401 330

Argeş 169 137 207

Bacău 226 267 329

Bihor 475 675 657

Bistriţa-Năsăud 170 129 129

Botoşani 162 58 266

Braşov 421 618 429

Brăila 219 111 232

Bucureşti 1.719 1.195 1.405

Buzău 490 229 323

Caraş-Severin 277 177 277

Călăraşi 150 94 66

Cluj 600 511 443

Constanţa 572 752 571

Covasna 82 79 60

Dâmboviţa 174 107 133

Dolj 319 319 447

Galaţi 645 392 330

Giurgiu 72 55 94

Gorj 561 184 208

Harghita 518 178 163

Hunedoara 469 215 242

Ialomiţa 89 123 102

Iaşi 388 156 319

Ilfov 168 161 191

Maramureş 248 232 169

Mehedinţi 182 80 72

Mureş 344 198 230

Neamţ 173 154 142

Olt 156 183 113

Prahova 654 444 377

Satu Mare 212 407 320

Sălaj 160 59 107

Sibiu 192 225 189

Suceava 352 118 97

Teleorman 56 42 106

Timiş 983 327 481

Tulcea 247 132 155

Vâlcea 197 141 134

Vaslui 199 131 145

Vrancea 650 203 280

Total 14.483 10.435 11.221

Sursa: Coface Romania, 2010 & Coface Romania, 2009.

6


Aşa cum este prezentat în figura 3 în perioada 2008-2009 Municipiul Bucureşti a fost regiunea cea mai afectată de insolvenţa operatorilor economici, dovada reprezentând-o numărul mare de insolvenţe înregistrat în această perioadă (1719 în 2008 şi 1795 până la data de 30.06.2009). În aceeaşi perioadă de referinţă judeţele cele mai afectate de insolvenţă au fost, cele industrializate, respectiv, în ordine descrescătoare :

• în anul 2008: Timiş (983), Prahova (654), Galaţi (645), Cluj (600) şi Constanţa (572).• până la jumătatea anului 2009: Constanţa (752), Bihor (675), Braşov (618), Cluj (511), Prahova

(444) şi Satu-Mare (407).

FIguRA 3DISTRIBUTIA INSOLVENTELOR, PE jUDETE, TRIM I 2009 SI TRIM I 2010


TABelul 4DISTRIBUţIA PROCEDURILOR DE INSOLVENţă, ÎN FUNCţIE DE REGIUNI, ROMANIA, 2009 – PRIMA jUMăTATE A

ANULUI 2010

Regiune

Prima jumătate a anului 2009 Prima jumătate a anului 2010

Total proceduri insolvenţă

Numărul procedurilor de insolvenţă din totalul

procedurilor

Total proceduri insolvenţă

Numărul procedurilor de insolvenţă din totalul

procedurilor

Vest 1.120 10.7 1.330 11.9

Bucureşti 1.195 11.5 1.405 12.5

Sud-Vest 907 8.7 985 8.8

Nord-Est 884 8.5 1.287 11.5

Centru 1.334 12.8 1.222 10.9

Sud-Est 1.819 17.4 1.891 16.9

Nord-Vest 2.013 19.3 1.825 16.3

Sud 1.163 11.1 1.276 11.4

Total 10.435 100% 11.221 100%


Alba

Arad

Arge

şBa

cău

Biho

rBi

striţ

a-Nă

săud

Boto

şani

Braş

ovBr

ăila

Bucu

reşt

iBu

zău

Cara

ş-Se

verin

Călă

raşi

Cluj

Cons

tanţ

aCo

vasn

aDâ

mbo

viţa

Dolj

Gala

ţiGi

urgi

uGo

rjHa

rghi

taHu

nedo

ara

Ialo

miţa Iaşi

Ilfov

Mar

amur

eşM

ehed

inţi

Mur

eşNe

amţ

Olt

Prah

ova

Satu

Mar

eSă

laj

Sibi

uSu

ceav

aTe

leor

man

Tim

işTu

lcea

Vâlc

eaVa

slui

Vran

cea

TrimI 2009

TrimI 2010

1.600

1.400

1.200

1.000

800

600

400

200

0

7


FIguRA 4PROPORTIA PROCEDURILOR DE INSOLVENTA PE REGIUNI SEMESTRUL I 2010


La nivel naţional, există un sistem centralizat de urmărire a plăţii creanţelor salariale. Oficiul Naţional al Registrului Comerţului înregistrează numărul hotărârilor judecătoreşti şi al celorlate acte referitoare la plata creanţelor din patrimoniile celor afectaţi de insolvenţă, în conformitate cu Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Până la data de 30.06.2009, la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului au fost înregistrate un număr de 72.597 de acte emise în cadrul procedurilor de insolvenţă, după cum urmează (Tabelul 4).

TABelul 4 HOTăRâRI şI ALTE ACTE EMISE ÎN CADRUL PROCEDURII DE INSOLVENţă, ROMâNIA, 2007 – 30 IUNIE 2009

Categorii de acte Număr

Citaţii 22.395

Comunicări 24.345

Hotărâri judecătoreşti 25.111

Alte acte de procedură 746

Total 72.597


O categorie specială de creditori, în caz de insolvenţă a angajatorilor – care au o componentă socială puternică, este aceea a salariaţilor, afectaţi direct de criza economico-financiară. Urmare, în principal, a creşterii acestor situaţii de insolvenţă, s-a produs şi majorarea semnificativă a numărului total de şomeri de la 367.839 persoane, în decembrie 2007, la 403.441 în 2008 şi la 625.140 în septembrie 2009. Evoluţia negativă a numărului persoanelor aflate în şomaj se prezintă în perioada ianuarie 2007 – iulie 2009 (Agentia National de ocupare a Foretie de Munca, 2009) astfel:

Vest12%

Sud11%

Nord-Vest16%

Sud-Est17%

Centre11%

Nord-Est12%

Sud-Vest9%

Bucuresti12%

8


Figura 5 arată că şomajul s-a diminuat în anul 2007, de la 477.309 şomeri, în ianuarie la 367.838 şomeri în decembrie.

FIguRA 5EVOLUTIA SOMAjULUI INREGISTRAT, IANUARIE 2007 – NOIEMBRIE 2010

300000

350000

400000

450000

500000

550000

600000

650000

700000

750000

800000

Jan-07

februarie

martie

aprilie

mai

iunie

iulie

august

septem

brie

octombrie

noiembrie

decembrie

Jan-08

februarie

martie

aprilie

mai

iunie

Jul-0

8august

septem

brie

Oct-08

noiembrie

decembrie

Jan-09

februarie

martie

Apr-09 mai

iunie

Jul-0

9august

septem

brie

Oct-09

noiembrie

decembrie

Jan-10

februarie

martie

Apr-10 Mai

iunie

Jul-1

0august

septem

brie

Oct-10

noiembrie

someri

Sursa: Ministerul Muncii, Protectiei Sociale si Familiei.

TABelul 5EVOLUţIA şOMAjULUI, ROMANIA, IANUARIE 2007 – SEPTEMBRIE 2010

IanuarieFebru-arie

Martie Aprilie Mai Iunie Iulie AugustSeptem-

brieOctom-

brieNoiem-

brieDecem-

brie2007 477.309 459.013 433.023 400.339 369.832 354.714 343.163 350.420 345.012 367.375 371.969 367.8382008 383.989 379.779 374.050 352.466 338.298 337.084 340.462 345.510 352.912 364.183 376.971 403.4412009 444.907 477.860 513.621 517.741 526.803 548.930 572.562 601.673 625.140 653.939 683.123 709.3832010 740.982 762.375 765.285 738.187 701.854 680.782 679.495 675.790 670.247 645.453 633.476

Sursa: Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale si Familiei din România.

Anul 2008 a fost caracterizat de o evoluţie constantă a şomajului, luna decembrie înregistrând o creştere de până la 403.441 de persoane.

Cu toate acestea, totalul de 765.285 de persoane înregistrate în martie 2010 a depăşit orice previziuni evidenţiind situaţia precară actuală a economiei româneşti şi efectele grave ale acesteia asupra salariaţilor, deşi cifrele au fost într-o oarecare scădere în ultima perioadă.

Salariaţii angajatorilor aflaţi în stare de insolvenţă, ale caror creante nu au putut fi acoperite din patrimoniul angajatorilor lor pot apela, în acord cu dispoziţiile legale, la Fondul de garantare. Potrivit informaţiilor obţinute până în septembrie 2009 doar un număr de 1186 de salariaţi din 18 societăţi comerciale au beneficiat de acoperirea creanţelor salariale din sumele existente în acest Fond.

9


Se poate considera în atare condiţii că Legea nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale (Agentia Nationala de ocupare a Fortei de Munca, 2010) este insuficient cunoscută de către salariaţi ceea ce poate să explice, într-o anumită măsură, faptul că numai administratorii sau lichidatorii angajatorilor aflaţi în stare de insolvenţă au apelat la Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă sau la agenţiile sale teritoriale pentru acoperirea creanţelor salariale, iar nu şi salariaţii în mod direct.

Trebuie constatat că există şi o anumită pasivitate a organizaţiilor sindicale reprezentative care, în acord cu dispoziţiile art. 19 alin. 2 din Legea nr. 200/2006, ar putea formula în numele membrilor lor cereri de recuperare a debitului din sumele Fondului de garantare.

Ca o constatare generală, se impune evidenţiat că la niciuna dintre confederaţiile sindicale consultate cu ocazia realizării prezentului studiu nu există un sistem de urmărire a aplicării, în practică, a legii. Situaţia este aceeaşi la confederaţiile patronale.

11


2. Comparaţii analitice între normele europene,

internaţionale şi naţionale

În cadrul Uniunii Europene, documentele de referinţă care cuprind reglementarea protecţiei creanţelor lucrătorilor în caz de insolvabilitate a patronului (angajatorului) sunt reprezentate de Regulamentul CE nr. 1346/2000 privind procedurile de insolvenţă1 – care cuprinde normele general aplicabile insolvenţei

– şi Directiva nr. 2008/94/CE,2 act de drept comunitar derivat care stabileşte coordonatele generale aplicabile raporturilor de muncă în cazul intervenţiei insolvenţei angajatorului.

La nivelul Organizaţiei Internaţionale a Muncii esenţa reglementării privind protecţia creanţelor lucrătorilor în caz de insolvabilitate a patronului (angajatorului) o reprezintă Convenţia nr. 173 (1992).

2.1 Regimul juridic aplicabil creanţelor salariale potrivit dispoziţiilor Regulamentului CE nr. 1346/2000

Cu privire specială asupra protecţiei creanţelor salariaţilor în cazul insolvenţei angajatorului, Regulamentul CE nr. 1346/2000 statuează la punctul 28 din Preambul faptul că, pentru a proteja angajaţii şi locurile de muncă, efectele procedurii insolvenţei asupra continuării sau încetării raporturilor de muncă şi asupra drepturilor şi obligaţiilor fiecărei părţi trebuie să fie determinate de legea aplicabilă contractului în conformitate cu normele conflictuale generale, orice alte aspecte determinate de insolvenţă, cum ar fi problema dacă creanţele salariaţilor sunt privilegiate şi care este rangul eventual al acestora, urmând să se stabilească potrivit legii statului unde procedura s-a deschis.

În plus, art. 10 menţionează expres că efectele procedurii de insolvenţă asupra unui contract de muncă şi asupra unui raport de muncă sunt reglementate exclusiv de legea statului membru aplicabilă contractului de muncă.

În concluzie, potrivit acestui regulament efectele insolvenţei asupra salariaţilor – sub aspectul privilegierii creanţelor salariale – se stabileşte prin legislaţia fiecărui stat membru.

2.2 Regimul juridic aplicabil creanţelor salariale potrivit dispoziţiilor Directivei nr. 2008/94/CE

În prezent, în această materie este aplicabilă Directiva nr. 2008/94/CE (care cuprinde textul consolidat al Directivei anterioare, în aceeaşi materie, nr. 1980/987/CE).3

1 PublicatînJOCE,L160din30.06.2000,p.1-18.2 PublicatăînJO,L283din28.10.2008,p.36-42.3 Comisia Europeana a evaluat transpunererea Directivei in legislatia romana prin Legea nr.200/2006in2009,concluzionandcaDirecivaafostingeneraltranspusainmodcorespunzator.Totusi,unnumardedeficienteaufostsemnalate.Acesteaprivescinmodspecialexcludereaangajatorilordinsectorulpublicdincampuldeaplicareadirectivei,lipsaunormasurideconstientizareasalariatilor,angajatorilor,administratorilorsilichidatorilorjudecatorestiasuprasituatiilordeutilizareaFondului,absentaunorsanc-

12


a) În esenţă, Directiva nr. 2008/94/CE stabileşte, prin dispoziţiile sale, principiile generale aplicabile protecţiei salariaţilor în cazul insolvenţei angajatorului vizând: • salariaţii care prestează munca în temeiul unui contract individual de muncă;• şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor autorităţi sau instituţii publice în

temeiul unui contract administrativ ce dă naştere unor raporturi de muncă cu particularităţi specifice (cum este cazul, spre exemplu, al funcţionarilor publici).

În cazul salariaţilor, protecţia conferită de dispoziţiile Directivei se răsfrânge asupra oricărui tip de contract individual de muncă, respectiv: • încheiat pe durată nedeterminată sau determinată;• cu timp de lucru integral sau parţial.

b) Este recunoscută posibilitatea statelor membre de a exclude din domeniul de aplicare al Directivei creanţele anumitor categorii de salariaţi, în temeiul existenţei altor forme de garantare, cu condiţia asigurării unei protecţii echivalente celei oferite de reglementarea comunitară. În art. 1 pct. 3 din Directivă este instituită posibilitatea statelor membre de a exclude din sfera de aplicare a actului Uniunii Europene personalul casnic şi pescarii remuneraţi în cotă-parte. Tot astfel, Directiva, în art. 6, recunoaşte posibilitatea statelor membre de a nu avea în vedere, ca reprezentând creanţe salariale, contribuţiile datorate în sistemele naţionale obligatorii de asigurări sociale sau în sistemele suplimentare (facultative).

c) Protecţia conferită de acest instrument juridic se realizează prin intermediul unei instituţii de garantare care, fără a fi definită de Directivă, urmează a fi reglementată de fiecare stat membru în parte, prin norme interne. Dar, Directiva impune respectarea următoarelor principii:• patrimoniul instituţiei trebuie să fie independent de capitalul de exploatare al angajatorilor

şi trebuie să fie constituit în aşa fel încât asupra acestuia să nu poată fi instituit sechestru în cursul unei proceduri în caz de insolvenţă;

• angajatorii trebuie să contribuie la finanţarea instituţie, în măsura în care acesta nu este acoperită integral de către autorităţile publice;

• independent de îndeplinirea obligaţiei de a contribui la finanţarea instituţiei de garantare, obligaţia de plată a acesteia din urmă trebuie să existe.

d) În acord cu dispoziţiile Directivei, perioada pentru care creanţele neachitate urmează a fi plătite de către instituţia de garantare diferă în funcţie de perioada de referinţă stabilită de fiecare stat membru în parte, după cum urmează: • în cazul unei perioade de referinţă de minim 6 luni, instituţia de garantare are obligaţia de a

acoperi drepturile salariale aferente ultimelor trei luni ale raportului de muncă; • în cazul unei perioade de referinţă de minim 18 luni, instituţia de garantare are obligaţia de

a acoperi drepturile salariale aferente ultimelor două luni ale raportului de muncă.

e) Directiva recunoaşte, în art. 4 pct. 3, dreptul fiecărui stat membru în parte de a stabili plafonul plăţilor ce urmează a fi efectuate de instituţia de garantare, plafon ce nu poate coborî sub nivelul compatibil cu obiectivul social al Directivei.4

tiuniconcretepentruadministatoriisilichidatoriijudecatorestisauagentiileteritorialedemuncacarenudepuncererideplataacreantelor.Infinal,ComisiaEuropeanaarecomandatamendarealegiinr.200/2006Compare:MilieuLTD&EuropaInstitut,UniversityofEdinburgh,20084 Rezultăastfelcă,statelemembreauposibilitateadeastabiliindiceledereferinţăînraportdecareurmeazăafiefectuateplăţile,acestaputândfisalariulminimbrutpeţarăgarantatînplată,salariulmediubrutsaunet,sausalariulindividualnegociatdecătrepărţilecontractuluiindividualdemuncă.

13


f) În aplicarea principiului liberei circulaţii a lucrătorilor, Directiva reglementează expres şi situaţia salariaţilor încadraţi cu contract individual de muncă la un angajator aflat pe teritoriul unui anumit stat membru, dar care îşi exercită atribuţiile de serviciu pe teritoriul altui stat membru, caz în care – în aplicarea principiului teritorialităţii – competenţa pentru plata creanţelor neachiate revine instituţiei de garantare din statul membru pe al cărui teritoriu aceştia îşi desfăşoară activitatea.

2.3 Regimul juridic aplicabil creanţelor salariale potrivit dispoziţiilor Convenţiei OiM nr. 173 (1992)

a) Fiind mai cuprinzătoare decât instrumentele corespondente ale Uniunii Europene, Convenţia nr. 173 (1992) se aplică tuturor lucrătorilor salariaţi şi tuturor ramurilor de activitate.

b) Pot fi excluse din sfera de aplicare anumite categorii determinate de lucrători, în special agenţii publici, datorită naturii specifice a relaţiei lor de muncă sau dacă acestora li se acordă alte garanţii de natură să le oferă o protecţie echivalentă cu cea instituită de termenii Convenţiei OIM (art. 4 pct. 2).

c) Convenţia reglementează ambele modalităţi de realizare a protecţiei salariaţilor cu privire la creanţele acestora asupra angajatorului – în caz de insolvabilitate – respectiv:• instituirea unui privilegiu cu privire la creanţele salariaţilor;• constituirea unei instituţii de garantare a creanţelor salariaţilor.

Astfel: În cazul protecţiei creanţelor salariale pe calea unui privilegiu se urmăreşte ca plata să se realizeze cu prioritate din activele angajatorului insolvabil, înaintea oricăror alţi creditori ai acestuia.

Rezultă că, prevederile Convenţiei acordă creanţelor salariale calitatea de creanţe privilegiate, instituind astfel o ordine de priorităţi cu privire la plata acestora.

Convenţia cuprinde o enumerare enunţiativă a creanţelor salariale ce vor fi acoperite de către angajator având caracter de creanţe privilegiate, corespunzătoare:

• salariilor aferente unei perioade determinate, ce nu poate fi mai mică de 3 luni, anterioare momentului intervenţiei insolvabilităţii sau încetării raportului de muncă;

• concediilor plătite datorate ca rezultat al muncii efectuate în cursul anului în care a intervenit insolvabilitatea sau încetarea raportului de muncă precum şi anului precedent;

• sumelor datorate pentru alte concedii plătite aferente unei perioade determinate, ce nu poate fi mai mică de 3 luni, anterioare momentului intervenţiei insolvabilităţii sau încetării raportului de muncă;

• indemnizaţiilor datorate salariaţilor cu prilejul încetării raportului de muncă.

În scopul asigurării unui nivel minim de protecţie a salariaţilor, Convenţia recunoaşte posibilitatea de a limita sfera privilegiului creanţelor salariaţilor la o sumă prescrisă care, însă, nu trebuie să fie inferioară unui prag acceptabil din punct de vedere social.

În acelaşi sens, Convenţia instituie obligaţia pentru statele care ratifică documentul internaţional de a plasa creanţele salariaţilor la un rang de privilegiu superior majorităţii celorlalte creanţe privilegiate şi, cu prioritate, înaintea creanţelor statului.

În cazul protecţiei creanţelor salariale prin intermediul unei instituţii de garantare se urmăreşte ca plata să se realizeze dintr-un fond special creat în acest scop, dată fiind insolvabilitatea angajatorului şi imposibilitatea de plată prin valorificarea patrimoniului său.

14


3.Similar enumerării creanţelor privilegiate, textul Convenţiei recurge la o enumerare limitativă a creanţelor salariale ce urmează a fi plătite din fondul de garantare, care cuprinde:

• creanţele salariale aferente unei perioade determinate care nu trebuie să fie mai mică de 8 săptămâni, anterioare momentului intervenţiei insolvabilităţii sau încetării raportului de muncă;

• creanţele aferente concediilor plătite datorate pentru munca efectuată în timpul unei perioade determinate, care nu trebuie să fie mai mică de 6 luni, anterioare momentului intervenţiei insolvabilităţii sau încetării raportului de muncă;

• creanţele reprezentând sumele datorate pentru alte concedii plătite aferente unei perioade determinate care nu trebuie să fie mai mică de 8 săptămâni, anterioare momentului intervenţiei insolvabilităţii sau încetării raportului de muncă;

• indemnizaţiile datorate salariaţilor cu prilejul încetării raportului de muncă.

Ca şi în cazul instituirii unui privilegiu cu privire la creanţele salariale, şi în cazul instituţiei de garantare, Convenţia recunoaşte posibilitatea de a limita sfera cuantumului creanţelor salariaţilor la o sumă prescrisă care, însă, nu trebuie să fie inferioară unui prag acceptabil din punct de vedere social.

15

3.


Reglementarea naţionalăCorespunzător normelor europene şi internaţionale privind protecţia creanţelor lucrătorilor în caz de insolvabilitate a angajatorului, normele care reglementează această materie în cadrul legislaţiei române (comerciale sau de dreptul muncii) sunt cuprinse în următoarele acte normative:

• Codulmuncii, respectiv: art. 156 („salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligaţii băneşti ale angajatorului”); art. 167 („constituirea şi utilizarea fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale se vor reglementa prin lege specială”);

• Legeanr.85/2006privindprocedurainsolvenţei;5

• Legeanr.200/2006privindconstituireaşiutilizareaFonduluidegarantarepentruplatacreanţelorsalariale;6

• NormelemetodologicedeaplicareaLegiinr.200/2006;7

• Contractulcolectivdemuncăuniclanivelnaţionalpeanii2007-2010,8 care, în acord cu art. 156 din Codul muncii, dispune în art. 48: („(1) Toate drepturile băneşti cuvenite salariaţilor se plătesc înaintea oricăror obligaţii băneşti ale unităţii.

În caz de faliment sau lichidare judiciară, salariaţii au calitatea de creditori privilegiaţi, iar drepturile lor băneşti constituie creanţe privilegiate urmând să fie plătite integral, înainte de a-şi revendica cota-parte ceilalţi creditori”).

În conformitate cu dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 85/2006, insolvenţa se defineşte ca reprezentând „acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile”.

Persoanele juridice de drept privat care pot angaja salariaţi, aflate în stare de insolvenţă sau de insolvenţă iminentă – respectiv societăţile comerciale, societăţile cooperative, organizaţiile cooperatiste, societăţile agricole, grupurile de interes economic şi asociaţiile şi fundaţiile care desfăşoară şi activităţi economice – pot fi supuse procedurii generale de insolvenţă sau, în ipoteza procedurii simplificate (în care nu mai deţin niciun bun în patrimoniul lor – în principal – ori administratorul sau actele constitutive ori documentele constitutive nu pot fi găsite ori solicită aceasta sau nu îndeplinesc condiţiile pentru intrarea în procedura de reorganizare).

În termenii Legii (Turcu, 2006), insolvenţa este:• prezumată ca fiind vădită, atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadenţă, nu şi-a plătit

datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori; • iminentă, atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile

angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei.

Prin această procedură colectivă instituită de lege se urmăreşte participarea concursuală a creditorilor recunoscuţi ai debitorului la urmărirea şi recuperarea creanţelor lor.

Cu privire la creanţele izvorâte din raporturile de muncă (individuale sau colective) stabilite între angajatorul debitor şi salariaţii săi, Legea nr. 85/2006 cuprinde reglementări speciale menite să concretizeze cadrul juridic aplicabil acestei categorii aparte de creanţe şi, pe cale de consecinţă, şi acestei categorii speciale de creditori.

5 PublicatăînMonitorulOficialalRomâniei,parteaI,nr.359din21aprilie2006cumodificărileşicompletărileulterioare.6 PublicataînMonitorulOficialalRomâniei,parteaI,nr.1038din28decembrie2006.7 PublicateinHotărâreapentruaprobareaNormelormetodologicedeaplicareaLegiinr.200/2006privindconstituireașiutilizareaFonduluidegarantarepentruplatacreanțelorsalariale,2006.8 PublicatînMonitorulOficialalRomâniei,parteaaV-a,nr.5din29ianuarie2007.

16

EMpLOyEES’ CLAiMS iN ThE EVENT Of EMpLOyER iNSOLVENCy | CApiTOL 3

Astfel:• În acord cu dispoziţiile art. 3 pct. 8 din Lege, salariaţii angajatorului debitor au calitatea de

creditori îndreptăţiţi să participe la procedura insolvenţei, fără a depune personal declaraţiile de creanţă.

• Creanţele salariale sunt, în conformitate cu prevederile pct. 10, înregistrate din oficiu în tabelul de creanţe de către administratorul judiciar sau de către lichidator.

• Cuantumul minim al creanţei instituit de Lege pentru a putea fi introdusă cererea de iniţiere a procedurii insolvenţei este de 30.000 lei, iar, în cazul salariaţilor, de 6 salarii medii pe economie.

• Salariaţii sunt implicaţi activ în derularea procedurii insolvenţei alături de instanţele judecătoreşti, judecătorul-sindic, administratorul judiciar şi lichidator, ca membrii în Adunarea creditorilor.

• Salariaţii trebuie să-şi desemneze un reprezentant, un delegat care va participa la şedinţele Adunării creditorilor, votul exprimat de acesta prezentând relevanţă pentru întreaga valoare a creanţelor reprezentând salariile şi alte drepturi băneşti ce li se cuvin tuturor salariaţilor unităţii.

• Spre deosebire de dispoziţiile cuprinse în Codul muncii referitoare la încetarea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, în situaţia iniţierii procedurii insolvenţei, încetarea contractelor individuale de muncă ale angajatorului debitor cu salariaţii săi se va realiza cu prioritate (de urgenţă) de către administratorul judiciar sau de către lichidator, fără a fi necesară parcurgerea procedurii de concediere colectivă prevăzută de lege, cu excepţia acordării termenului legal de preaviz de 15 zile lucrătoare (Stefanescu, 2006) (20 de zile lucrătoare potrivit art. 74 alin. 2 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional).

• Cum scopul final al procedurii insolvenţei îl reprezintă îndestularea creditorilor din sumele obţinute, ordinea de priorităţi este cea stabilită în art. 123 din Lege şi anume: taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea debitorului, precum şi plata remuneraţiilor persoanelor angajate în derularea procedurii; creanţele izvorâte din raporturile de muncă; creanţele reprezentând creditele, cu dobânzile şi cheltuielile aferente, acordate de instituţiile de credit după deschiderea procedurii, precum şi creanţele rezultând din continuarea activităţii debitorului după deschiderea procedurii; creanţele bugetare; creanţele reprezentând sume datorate de către debitor unor terţi, în baza unor obligaţii de întreţinere, alocaţii pentru minori sau de plată a unor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existenţă; creanţele reprezentând sume stabilite de judecătorul-sindic pentru întreţinerea debitorului şi a familiei sale, dacă acesta este persoană fizică; creanţele reprezentând credite bancare, cu cheltuielile şi dobânzile aferente, cele rezultate din livrări de produse, prestări de servicii sau alte lucrări, precum şi din chirii; alte creanţe chirografare; precum şi creanţele subordonate.

• Conform prevederilor art. 36 din acelaşi act normativ, de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare sau măsurile de executare silită iniţiate pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepţia căilor de atac declanşate de angajatorul debitor. Practic, odată iniţiată procedura insolvenţei, salariaţii nu mai beneficiază de altă cale de atac împotriva angajatorului debitor, pentru a-şi recupera creanţele de natură salarială, decât parcurgerea etapelor strict prevăzute de Lege, orice altă acţiune urmând a fi suspendată de drept.

După cum se poate observa, acest act normativ acordă creanţelor salariale calitatea de creanţe privilegiate, instituind un grad superior de prioritate al acestora în raport cu orice alte creanţe garantate printr-o garanţie reală sau personală deţinute de un alt creditor al angajatorului. Rezultă astfel că, îndeplinind cerinţa prevăzută în Convenţia OIM nr. 173 (1992), creanţele salariale sunt plasate la un rang de privilegiu superior majorităţii celorlalte creanţe privilegiate şi, în special, înaintea celor ale statului. Mai mult decât atât, acestea sunt înscrise din oficiu, prin grija administratorului sau lichidatorului în tabelul definitiv al creanţelor debitorului (angajator), independent de acţiunea sau inacţiunea fiecărui

17


salariat în parte, în calitatea sa de creditor. Includerea în tabelul creditorilor protejează interesele acestei categorii speciale de creditori.

Regimul juridic aplicabil creanţelor salariale prin crearea unui fond de garantare reglementat concret de Legea nr. 200/2006 şi de Normele metodologice adoptate în aplicarea acesteia.9

Dat fiind că, potrivit art. 125 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, titularilor de creanţe dintr-o categorie li se vor putea distribui sume, numai după deplina îndestulare a titularilor de creanţe din categoria ierarhic superioară, potrivit ordinii prevăzute de lege, şi că, în acord cu alin. 2 al aceluiaşi articol, în cazul insuficienţei sumelor necesare acoperirii valorii integrale a creanţelor cu acelaşi rang de prioritate, titularii acestora vor primi o cotă falimentară reprezentând suma proporţională cu procentul pe care creanţa lor îl deţine în categoria creanţelor respective, pentru diferenţa nesatisfăcută din creanţele salariale asupra debitorului falit intră în funcţiune mecanismul Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, în limitele prevăzute de Legea nr. 200/2006.

În temeiul acestei legi:

a) Condiţia esenţială pentru a deveni incidente dispoziţiile legale este aceea ca angajatorul să se afle în stare de insolvenţă respectiv, să se fi pronunţat o hotărâre judecătorească definitivă de deschidere a procedurii insolvenţei şi să se fi dispus măsura ridicării totale sau parţiale a dreptului de administrare.

b) Măsurile de protecţie se aplică persoanelor care dobândesc calitatea de salariaţi ca urmare a încheierii unui contract individual de muncă.

c) Ca modalitate de garantare a creanţelor salariale se constituie o instituţie de garantare ce funcţionează pe baza următoarelor principii:• al contributivităţii, conform căruia fondul de garantare se constituie pe baza contribuţiilor

datorate de angajatori;• al obligativităţii, potrivit căruia angajatorii au îndatorirea de a participa la constituirea

fondului;• al repartiţiei, în temeiul căruia fondul constituit se redistribuie pentru plata drepturilor

salariale datorate de angajatorii în stare de insolvenţă;• al universalităţii obligaţiei de plată a creanţelor salariale, indiferent de îndeplinirea sau

neîndeplinirea obligaţiei de a contribui a angajatorilor;• al independenţei fondului de garantare în raport de resursele gestionate de instituţia care-l

administrează;• al imposibilităţii de a constitui obiectul măsurilor asigurătorii sau al executării silite.

d) În conformitate cu textul actului normativ (art. 7 alin. 1), angajatorilor le revine obligaţia de a plăti lunar o contribuţie în cuantum de 0,25% aplicată asupra sumei veniturilor care constituie baza de calcul a contribuţie individuale la bugetul asigurărilor pentru şomaj realizată de salariaţii încadraţi cu contract individual de muncă.

e) Fondul de garantare a creanţelor salariale astfel constituit este gestionat, în acord cu dispoziţiile art. 10 din Lege, de Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă prin agenţiile teritoriale constituite la nivelul fiecărui judeţ şi la nivelul Municipiului Bucureşti. În gestionarea acestuia, agenţiile au următoarele atribuţii:

9 Asevedea,I.T.Ştefănescu,op.cit.,Tratat.,p.591-595;A.Ţiclea,Tratatdedreptulmuncii,Ed.UniversulJuridic,Bucureşti,2009,p.649-653;O.Ţinca,Fonduldegarantarepentruplatacreanţelorsal-ariale,înRevistadeDreptComercialnr.1/2005,p.51-59;I.Roşu,NoulCodalmuncii.Fonduldegarantarepentruplatacreanţelorsalariale,înRevistaRomânădeDreptulMunciinr.3/2003,p.31-33.

18


• primesc, examinează şi soluţionează cererile privind plata creanţelor salariale ce rezultă din contractele individuale şi/sau colective de muncă;

• stabilesc cuantumul creanţelor salariale cuvenite salariaţilor şi efectuează plata acestora;• recuperează debitele create, altele decât cele provenind din contribuţiile la Fondul de garantare;• reprezintă interesele Fondului de garantare în relaţiile cu instituţiile administraţiei publice

centrale şi locale, cu instanţele judecătoreşti, cu societăţi sau organizaţii;• efectuează schimbul de informaţii cu instituţiile competente din statele membre ale Uniunii

Europene sau ale Spaţiului Economic European. f) Categoriile de creanţe salariale ce urmează a fi achitate din resursele fondului cuprind:

• salariile restante;• compensaţiile băneşti restante datorate de angajatori pentru concediul de odihnă neefectuat

de salariaţi dar numai pentru maxim un an de muncă;• plăţile compensatorii restante în cuantumul stabilit în contractul colectiv de muncă aplicabil

şi/sau în contractul individual de muncă în cazul încetării raportului de muncă;• compensaţiile restante pe care angajatorii au obligaţia de a le plăti potrivit contractului colectiv

de muncă aplicabil şi/sau contractului individual de muncă în cazul accidentelor de muncă sau al bolilor profesionale;

• indemnizaţiile restante pe care angajatorii au obligaţia, potrivit legii, de a le plăti pe durata întreruperii temporare a activităţii.

Sunt excluse de la aplicarea dispoziţiilor Legii contribuţiile sociale datorate de angajatorii în stare de insolvenţă.

g) Suma totală a creanţelor salariale ce urmează a fi acoperită din fondul de garantare nu poate depăşi, conform art. 14 alin. 1 din Lege, cuantumul a 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat.

h) Cu excepţia compensaţiilor băneşti restante datorate de angajator pentru concediile de odihnă neefectuate de către salariaţi, toate celelalte creanţe salariale se suportă pentru o perioadă de 3 luni calendaristice, anterioară datei la care se solicită acordarea drepturilor, aceasta precedând sau succedând datei deschiderii procedurii insolvenţei.

i) Cu privire la creanţele aferente concediilor de odihnă neefecutuate, angajatorii au obligaţia de a achita sumele corespunzătoare unei perioade de 12 luni, anterioară momentului iniţierii procedurii insolvenţei.

j) Stabilirea cuantumului creanţelor salariale şi efectuarea plăţii acestora se realizează de către agenţiile teritoriale: • fie la cererea scrisă a administratorului sau a lichidatorului angajatorului în stare de insolvenţă;• fie pe baza cererii formulate de salariaţii angajatorului aflat în stare de insolvenţă sau de

organizaţiile legal constituite ce reprezintă interesele acestora.10

10 ModelulcadrualcereriiceurmeazăafiîntocmităestecelprezentatînAnexanr.1laNormelemetodologice.Cererilevorfiînsoţite,înconformitatecudispoziţiileart.10alin.1dinNormelemetodologice,deurmătoareledocumente justificative:copiedepehotărârea judecătoreascădefinitivădedeschidereaproceduriideinsolvenţă;copiedepehotărâreajudecătoreascăprincares-adispusmăsuraridicăriitotalesauparţialeadreptuluideadministrare;situaţiacreanţelorsalarialeîntocmitădeadministratorsaulichidator;copiidepepontajelecareatestăprestareamunciidecătresalariaţi;copiidepestateledeplatăcareatestă

19


În cazul creanţelor salariale, administratorul sau lichidatorul este răspunzător pentru corectitudinea şi veridicitate datelor înscrise în documentul transmis agenţiei.

Cererile se soluţionează în termen de 45 de zile de la data înregistrării lor la agenţia teritorială competentă.

În acord cu dispoziţiile legale, înainte de a se adresa agenţiei teritoriale salariaţii sau organizaţiile lor legal constituite ce reprezintă interesele acestora – respectiv sindicatele – trebuie să notifice în scris administratorul sau lichidatorul angajatorului în stare de insolvenţă în vedere efectuării demersurilor necesare pentru plata creanţelor salariale. O copie a acestei notificări se ataşează la cererea adresată agenţiei teritoriale de ocupare a forţei de muncă.

k) În cazul angajatorului transnaţional aflat în stare de insolvenţă stabilirea cuantumului creanţelor salariale cuvenite salariaţilor care prestează munca în mod obişnuit pe teritoriul României şi efectuarea plăţii acestora se realizează de agenţia teritorială de ocupare a forţei de muncă în a cărei rază îşi desfăşoară activitatea salariaţii.

l) La stabilirea stării de insolvenţă se va ţine cont şi de hotărârea pronunţată de autoritatea competentă dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European prin care se deschide procedura sau, după caz, prin care se constată că nu există bunuri în averea angajatorului debitor sau că acestea sunt insuficiente pentru a justifica deschiderea procedurii insolvenţei şi se pronunţă radierea acestuia din registrul în care este înmatriculat.

m) Procedura instituită de lege se finalizează cu emiterea de către agenţia teritorială de ocupare a forţei de muncă a unei dispoziţii care cuprinde cuantumul creanţelor salariale suportate din fondul de garantare. Aceasta se comunică administratorului sau lichidatorului angajatorului în stare de insolvenţă şi reprezintă titlu de creanţă care devine executoriu la data expirării termenului de 6 luni (prevăzut de art. 17 din Lege).

n) O precizare esenţială cuprinsă în art. 11 alin. 2 din Normele metodologice este cea referitoare la situaţia în care contractele individuale şi/sau colective de muncă încheiate de angajatorii în stare de insolvenţă cu salariaţii lor, prevăd expres obligaţia plăţii în natură a unei părţi din salariu, iar executarea întocmai nu este posibilă. Într-un astfel de caz, obligaţia se transformă în echivalent bănesc.11

existenţacreanţelorsalariale;copiidepecontractulcolectivdemuncăaplicabillanivelulangajatorului;copiidepecontracteleindividualedemuncăalesalariaţilorcareausuferitaccidentedemuncăsauboliprofesionale;copiidepecertificatelemedicalepebazacăroraseacordă,potrivitlegii,indemnizaţiapentruincapacitate temporară de muncă datorată accidentelor de muncă şi bolilor profesionale; copii de peproceseleverbaledecercetareaaccidentelordemuncăîntocmitedeautoritateacompetentă;copiidepeformularelededeclararefinalăabolilorprofesionaleîntocmitedeautoritateacompetentă;copiidepefişeledelichidarealepersoaneloralecărorraporturidemuncăauîncetat.11 Creanţelesalarialeexprimateînvalutăseconvertescînlei,lacursuldeschimbalBănciiNaţionaleaRomâniei(BNR)deladatadeschideriiproceduriideinsolvenţă,acesteafiindachitateînleiîntr-osingurătranşăprinsistemuldeplatăgeneralutilizatpentruplatadrepturilorreprezentândindemnizaţiadeşomaj.

21


4. Analiza comparativă a actelor

internaţionale şi naţionale12

Normele europene şi, respectiv, internaţionale nu reglementează în aceeaşi viziune – adică într-un singur act normativ – cele două modalităţi de acoperire a creanţelor salariale în caz de insolvenţă: pe calea unui privilegiu sau prin intermediul unei instituţii de garantare. Într-adevăr, în cadrul U.E, garantarea acoperirii creanţelor salariale prin intermediul unui privilegiu se realizează prin Regulamentul CE nr. 1346/2000, iar instituţia de garantare este reglementată prin Directiva nr. 2008/94/CE, în timp ce, OIM a reglementat ambele probleme prin Convenţia nr. 173 (1992) adică printr-o unică reglementare.

În legislaţia română, corespunzător viziunii existente la nivelul Uniunii Europene:• instituirea privilegiului cu privire la creanţele salariale s-a realizat prin Legea nr. 85/2006 privind

procedura insolvenţei; iar• constituirea Fondului de garantare s-a realizat prin Legea nr. 200/2006.13

Ca urmare, în cele ce urmează prezentăm comparativ:

a) pe de o parte, măsura în care Legea nr. 85/2006 – în partea referitoare la creanţele salariale – este concordantă (neconcordantă) cu Regulamentul CE nr. 1346/2000 şi cu Partea a II-a a Convenţiei OIM nr. 173 (1992);

b) pe de altă parte, concordanţa (sau neconcordanţa) dintre Directiva nr. 2008/94/CE, Partea a III-a a Convenţiei OIM nr. 173 (1992) şi legislaţia naţională în materie.

12 AsevedeaM.Duccase,A.Roset,L.Tholy,Code annote europeen du travail,GroupeRevueFiduciare,Paris,2003,p.997-1011;N.Voiculescu,Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale şi protecţia salariaţilor în cazul insolvabilităţii angajatorului în dreptul comunitar şi jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie, înRevistaRomânădeDreptulMunciinr.1/2003,p.33-36;Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale şi protecţia salariaţilor în cazul insolvabilităţii angajatorului –legislaţia naţională şi comunitară,înRevistaRomânădeDreptulMunciinr.2/2006,p.33-38;Drept comunitar al muncii,Ed.WoltersKluwer,Bucureşti,2009,p.344-355.13 Menţionăm, cu titlu de exemplu, că înFranţa ambele instituţii juridice sunt reglementate prinCodulmuncii.AsevedeaB.Lardy-Pelissier,J.Pelissier,A.Roset,L.Tholy,Le nouveau Code de travail annote,29edition,GroupeRevueFiduciare,2009,p.1133.1150.

22


TABe

lul

61.

Cu

pRIv

IRe

lA g

ARAn

TARe

A CR

eAnţ

elOR

SAl

ARIA

le p

RIn

InTe

Rmed

Iul

unuI

pRI

vIle

gIu

1.1 N

ORM

E EU

ROPE

NE ş

I INT

ERNA

ţION

ALE

CARE

SE

REGă

SESC

CA

ATAR

E ÎN

LEG

ISLA

ţIA

NAţI

ONAL

ăRe

gula

men

tul C

E nr

. 134

6/20

00Co

nven

ţia O

iM n

r. 17

3 (1

992)

Lege

a nr

. 85/

2006

Conc

luzi

i

Art.

2 lit

. a „P

roce

dură

de

inso

lven

ţă”

înse

amnă

pro

cedu

rile

cole

ctiv

e pr

evăz

ute

la

art.

1 al

in. 1

. Ace

ste

proc

edur

i sun

t enu

mer

ate

în a

nexa

A (A

nexa

A p

rezin

tă d

atel

e de

id

entifi

care

ale

pro

cedu

rii in

solv

enţe

i pot

rivit

legi

slaţ

iilor

naţ

iona

le)

Art.

1 Pr

ezen

tul R

egul

amen

t se

aplic

ă pr

oced

urilo

r col

ectiv

e ce

iau

naşt

ere

în

cont

extu

l ins

olve

nţei

deb

itoru

lui c

are

au

ca u

rmar

e de

sist

area

par

ţială

sau

tota

lă a

ac

estu

ia ş

i des

emna

rea

unui

lich

idat

or.

Art.

1 al

in. 1

Term

enul

de

inso

lvab

ilita

te d

esem

neaz

ă si

tuaţ

iile

în c

are,

în c

onfo

rmita

te c

u le

gisl

aţia

şi p

ract

ica

naţio

nală

a fo

st

desc

hisă

o p

roce

dură

priv

ind

activ

ele

unei

per

soan

e ca

re a

ngaj

ează

în

sco

pul d

e a

plăt

i în

mod

col

ectiv

cre

dito

rii s

ăi.

Art.

1 al

in. 2

Oric

e st

at m

embr

u po

ate

extin

de te

rmen

ul

inso

lvab

ilita

te ş

i la

alte

situ

aţii

în c

are

crea

nţel

e lu

crăt

orilo

r nu

pot fi

plă

tite

din

cauz

a si

tuaţ

iei fi

nanc

iare

a c

elui

car

e an

gaje

ază

de

exem

plu,

în c

azul

în c

are

sum

a ac

tivel

or c

elui

car

e an

gaje

ază

este

re

cuno

scut

ă ca

fiin

d in

sufic

ient

ă pe

ntru

a ju

stifi

ca d

esch

ider

ea u

nei

proc

edur

i de

inso

lvab

ilita

te.

Art.

3 pc

t. 1

Inso

lven

ţa e

ste

acea

sta

re

a pa

trim

oniu

lui d

ebito

rulu

i car

e se

ca

ract

erize

ază

prin

insu

ficie

nţa

fond

urilo

r bă

neşt

i dis

poni

bile

pen

tru

plat

a da

torii

lor

cert

e, li

chid

e şi

exi

gibi

le:

- ins

olve

nţa

este

pre

zum

ată

ca fi

ind

vădi

tă,

atun

ci c

ând

debi

toru

l, du

pă 3

0 de

zile

de

la

scad

enţă

, nu

şi-a

plă

tit d

ator

ia s

a fa

ţă d

e un

ul s

au m

ai m

ulţi

cred

itori;

- i

nsol

venţ

a es

te im

inen

tă, a

tunc

i cân

d se

do

vede

şte

că d

ebito

rul n

u va

put

ea p

lăti

la s

cade

nţă

dato

riile

exi

gibi

le a

ngaj

ate,

cu

fond

urile

băn

eşti

disp

onib

ile la

dat

a sc

aden

ţei.

• Re

gula

men

tul C

E nr

. 134

6/20

00

şi C

onve

nţia

OIM

con

cord

ă at

unci

cân

d de

fines

c pr

oce-

dura

inso

lven

ţei c

a re

prez

entâ

nd

o pr

oced

ură

cole

ctiv

ă in

iţiat

ă în

sc

opul

aco

perii

dat

oriil

or fa

ţă d

e cr

edito

ri.•

Legi

slaţ

ia n

aţio

nală

est

e co

ncor

dant

ă cu

dis

pozi

ţiile

Reg

ula-

men

tulu

i CE

1346

/200

0 în

mat

erie

şi

cu

cele

ale

Con

venţ

iei O

IM.

pct.

28 d

in p

ream

bul:

Pent

ru a

pro

teja

an

gaja

ţii ş

i loc

urile

de

mun

că, e

fect

ele

proc

edur

ii in

solv

enţe

i asu

pra

cont

inuă

rii s

au

înce

tării

rapo

rtur

ilor d

e m

uncă

şi a

supr

a dr

eptu

rilor

şi o

blig

aţiil

or fi

ecăr

ei p

ărţi

trebu

ie s

ă fie

det

erm

inat

e de

lege

a ap

licab

ilă

cont

ract

ului

în c

onfo

rmita

te c

u no

rmel

e co

nflic

tual

e ge

nera

le, o

rice

alte

asp

ecte

de

term

inat

e de

inso

lven

ţă, c

um a

r fi p

robl

ema

dacă

cre

anţe

le s

alar

iaţil

or s

unt p

rivile

giat

e şi

ca

re e

ste

rang

ul e

vent

ual a

l ace

stor

a, u

rmân

d să

se

stab

ileas

că p

otriv

it le

gii s

tatu

lui u

nde

proc

edur

a s-

a de

schi

s.

Art.

1 al

in. 3

: Măs

ura

în c

are

activ

ele

celu

i car

e an

gaje

ază

sunt

su

puse

pro

cedu

rilor

men

ţiona

te la

alin

. 1 v

a fi

dete

rmin

ată

prin

le

gisl

aţia

sau

pra

ctic

a na

ţiona

lă.

Art.

5 În

caz

de

inso

lvab

ilita

te a

cel

ui c

e an

gaje

ază

crea

nţel

e lu

crăt

orilo

r în

calit

atea

lor d

e an

gaja

ţi tr

ebui

e pr

otej

ate

prin

tr-un

priv

ilegi

u as

tfel î

ncât

ele

să

fie p

lătit

e di

n ac

tivel

e ce

lui c

are

anga

jeaz

ă şi

car

e es

te in

solv

abil

înai

nte

să s

e pl

ătea

scă

cota

par

te

a cr

edito

rilor

nep

rivile

giaţ

i.Ar

t. 6

Priv

ilegi

ul tr

ebui

e să

aco

pere

cel

puţ

in c

rean

ţele

lucr

ător

ilor:

a) p

entr

u sa

larii

afe

rent

e un

ei p

erio

ade

dete

rmin

ate

care

nu

treb

uie

să fi

e m

ai m

ică

de 3

luni

ce

prec

ede

inso

lvab

ilita

tea

sau

înce

tare

a ra

port

ului

de

mun

că.

b) p

entr

u co

nced

ii pl

ătite

dat

orat

e ca

rezu

ltat a

l mun

cii e

fect

uate

în

cur

sul a

nulu

i în

care

a in

terv

enit

inso

lvab

ilita

tea

sau

înce

tare

a ra

port

ului

de

mun

că p

recu

m ş

i din

anu

l pre

cede

nt.

c) p

entr

u su

me

dato

rate

pen

tru

alte

con

cedi

i plă

tite,

afe

rent

e un

ei

perio

ade

dete

rmin

ate

care

nu

treb

uie

să fi

e m

ai m

ică

de 3

luni

ce

prec

ede

inso

lvab

ilita

tea

sau

înce

tare

a ra

port

ului

de

mun

că;

d) p

entr

u in

dem

niza

ţiile

ce

sunt

dat

orat

e lu

crăt

orilo

r la

plec

are

în

cazu

l înc

etăr

ii ra

port

ului

de

mun

că.

• În

tim

p ce

Reg

ulam

entu

l CE

lasă

la

latit

udin

ea le

gisl

aţiil

or n

aţio

nale

, în

mod

inte

gral

, să

stab

ileas

că

mod

ul în

car

e su

nt p

rivile

giat

e cr

eanţ

ele

sala

riale

, Con

venţ

ia O

IM –

st

atuâ

nd, p

rinci

pial

, ace

eaşi

sol

uţie

–

prec

izeaz

ă, în

plu

s, c

ateg

oriil

e de

cre

anţe

ale

sal

aria

ţilor

car

e tre

buie

să

aibă

un

regi

m p

rivile

giat

şi

niv

elul

min

im c

e tre

buie

aco

perit

pr

in a

cest

priv

ilegi

u.

23


TABe

lul

61.1

CON

TINU

ARE

Regu

lam

entu

l CE

nr. 1

346/

2000

Conv

enţia

OiM

nr.

173

(199

2)Le

gea

nr. 8

5/20

06Co

nclu

zii

Art.

10 E

fect

ele

proc

edur

ii de

inso

lven

ţă

asup

ra u

nui c

ontr

act d

e m

uncă

şi a

supr

a un

ui ra

port

de

mun

că s

unt r

egle

men

tate

ex

clus

iv d

e le

gea

stat

ului

mem

bru

aplic

abilă

co

ntra

ctul

ui d

e m

uncă

.

Art.

8 al

in. 1

Leg

isla

ţia n

aţio

nală

treb

uie

să p

lase

ze c

rean

ţele

lu

crăt

orilo

r la

un ra

ng d

e pr

ivile

giu

supe

rior m

ajor

ităţii

cel

orla

lte

crea

nţe

priv

ilegi

ate

şi, î

n sp

ecia

l, ce

le a

le s

tatu

lui ş

i ale

sec

urită

ţii

soci

ale.

Art.

123:

Cre

anţe

le v

or fi

plă

tite,

în c

azul

fa

limen

tulu

i, în

urm

ătoa

rea

ordi

ne:

1. (

...);

2. C

rean

ţele

izvo

râte

din

rapo

rtul

de

mun

că;

3. c

rean

ţele

bug

etar

e; (.

..)

• În

aco

rd c

u ac

este

dis

pozi

ţii,

legi

slaţ

ia n

aţio

nală

pla

seaz

ă cr

eanţ

ele

sala

riale

la u

n ra

ng

supe

rior d

e pr

ivile

giu

în ra

port

cu

cel

elal

te c

ateg

orii

de c

rean

ţe,

incl

usiv

cu

cele

ale

sta

tulu

i. Co

n-co

mite

nt, l

egis

laţia

naţ

iona

lă, f

ără

a en

umer

a ca

tego

riile

de

crea

nţe

la

care

se

refe

ră a

rt. 6

din

Con

venţ

ia

OIM

, util

izeaz

ă o

term

inol

ogie

ge

neric

ă, re

spec

tiv p

e ac

eea

de

crea

nţe

izvo

râte

din

rapo

rtur

ile d

e m

uncă

, put

ându

-se

astfe

l con

cluz

i-on

a că

se

refe

ră la

toat

e cr

eanţ

ele

sala

riale

, ind

ifere

nt d

e iz

voru

l lor

.

24


TABe

lul

61.

Cu

pRIv

IRe

lA g

ARAn

TARe

A CR

eAnţ

elOR

SAl

ARIA

le p

RIn

InTe

Rmed

Iul

unuI

pRI

vIle

gIu

1.2

NORM

E Ex

ISTE

NTE

ÎN L

EGIS

LAţI

A NA

ţION

ALă

CARE

SUN

T SU

PLIM

ENTA

RE F

Aţă

DE N

ORM

ELE

EURO

PENE

şI I

NTER

NAţI

ONAL

E

Lege

a nr

. 85/

2006

Cont

ract

ul c

olec

tiv d

e m

uncă

uni

c la

niv

el n

aţio

nal p

e an

ii 20

07-2

010

Conc

luzi

i

Art.

3 pc

t. 8

(...)

Au c

alita

tea

de c

redi

tor î

ndre

ptăţ

it să

par

ticip

e la

pro

cedu

ra in

solv

enţe

i, fă

ră a

dep

une

pers

onal

dec

lara

ţiile

de

crea

nţă,

sal

aria

ţii d

ebito

rulu

i.

Art.

48 a

lin. 1

Toat

e dr

eptu

rile

băne

şti c

uven

ite s

alar

iaţil

or s

e pl

ătes

c îna

inte

a or

icăr

or o

blig

aţii

băne

şti a

le u

nită

ţii.

Alin

. 2 În

caz

de

falim

ent s

au li

chid

are

judi

ciar

ă, s

alar

iaţii

au

calit

atea

de

cred

itori

priv

ilegi

aţi,

iar d

rept

urile

lor b

ăneş

ti co

nstit

uie

crea

nţe

priv

ilegi

ate

urm

ând

să fi

e pl

ătite

inte

gral

, în

aint

e de

a-ş

i rev

endi

ca c

ota-

part

e ce

ilalţi

cre

dito

ri.

• Le

gisl

aţia

naţ

iona

lă c

uprin

de o

ser

ie d

e no

rme

supl

imen

tare

, ca

re s

unt u

tile

pent

ru a

ctiv

itate

a pr

actic

ă şi

car

e nu

ridi

că

prob

lem

e de

oseb

ite în

apl

icar

ea lo

r.•

Cont

ract

ul c

olec

tiv d

e m

uncă

uni

c la

niv

el n

aţio

nal p

entr

u an

ii 20

07-2

010

stab

ileşt

e că

ace

ste

crea

nţe

sunt

plă

tite

înai

ntea

or

icăr

or a

lte c

rean

ţe c

eea

ce a

r îns

eam

nă c

ă, s

pre

deos

ebire

de

Leg

ea n

r. 85

/200

6, c

are

le p

lase

ază

pe lo

cul d

oi c

a ra

ng

de p

refe

rinţă

, ace

stea

s-a

r pla

sa p

e pr

imul

loc

(aşa

cum

pr

ecize

ază,

de

altfe

l, şi

art

. 156

din

Cod

ul m

unci

i).

Art.

3 pc

t. 10

Cre

anţe

le s

alar

iale

sun

t cre

anţe

le c

e iz

voră

sc d

in

rapo

rtur

i de

mun

că în

tre

debi

tor ş

i ang

ajaţ

ii ac

estu

ia. A

cest

e cr

eanţ

e su

nt în

regi

stra

te d

in o

ficiu

în ta

belu

l de

crea

nţe

de c

ătre

ad

min

istr

ator

ul ju

dici

ar/li

chid

ator

.

Art.

3 pc

t. 12

Cua

ntum

ul m

inim

al c

rean

ţei,

pent

ru a

put

ea fi

in

trod

usă

cere

rea

cred

itoru

lui,

este

de

30.0

00 le

i, ia

r pen

tru

sala

riaţi,

de

6 sa

larii

med

ii pe

eco

nom

ie.

Art.

14 a

lin. 5

La

şedi

nţel

e ad

unăr

ilor c

redi

toril

or, s

alar

iaţii

de

bito

rulu

i vor

put

ea fi

repr

ezen

taţi

de u

n de

lega

t din

rând

ul

aces

tora

, car

e va

vot

a pe

ntru

între

aga

valo

are

a cr

eanţ

elor

re

prez

entâ

nd s

alar

iile

şi a

lte d

rept

uri b

ăneş

ti ce

li s

e cu

vin.

25


TABe

lul

62.

Cu

pRIv

IRe

lA g

ARAn

TARe

A pl

ăţII

CReA

nţel

OR p

RIn

InTe

Rmed

Iul

uneI

InST

ITuţ

II de

gAR

AnTA

Re2.1

NOR

ME

EURO

PENE

şI I

NTER

NAţI

ONAL

E C

ARE

SE R

EGăS

ESC

CA A

TARE

ÎN L

EGIS

LAţI

A NA

ţION

ALă

Dire

ctiv

a 2

008/

94/C

ECo

nven

ţia O

iM n

r. 17

3 (1

992)

par

tea

a iii

-aLe

gea

nr. 2

00/2

006

şi N

orm

ele

met

odol

ogic

e de

apl

icar

e a

aces

teia

Conc

luzi

i

Art.

1 al

in. 1

Dire

ctiv

a se

apl

ică

crea

nţel

or s

alar

iaţil

or c

are

izvo

răsc

din

co

ntra

cte

de m

uncă

sau

rapo

rtur

i de

mun

că în

chei

ate

cu a

ngaj

ator

i car

e su

nt

în s

tare

de

inso

lven

ţă.

Art.

4 pc

t. 1

Sub

reze

rva

exce

pţiil

or p

revă

zute

în p

arag

rafu

l ce

urm

ează

şi,

dacă

est

e ca

zul,

al li

mită

rilor

intr

odus

e în

con

form

itate

cu

art.

3 pa

ragr

aful

3 a

ceas

ta s

e ap

lică

tutu

ror l

ucră

toril

or s

alar

iaţi

şi tu

turo

r ram

urilo

r de

activ

itate

ec

onom

ică.

Art.

2 Di

n Fo

ndul

de

gara

ntar

e se

asi

gură

pl

ata

crea

nţel

or s

alar

iale

ce

rezu

ltă d

in

cont

ract

ele

indi

vidu

ale

de m

uncă

şi d

in

cont

ract

ele

cole

ctiv

e de

mun

că în

chei

ate

de s

alar

iaţi

cu a

ngaj

ator

ii îm

potr

iva

căro

ra a

u fo

st p

ronu

nţat

e ho

tărâ

ri ju

decă

tore

şti d

efini

tive

de d

esch

ider

e a

proc

edur

ii in

solv

enţe

i şi f

aţă

de c

are

a fo

st d

ispu

să m

ăsur

a rid

icăr

ii to

tale

sa

u pa

rţia

le a

dre

ptul

ui d

e ad

min

istr

are,

de

num

iţi în

con

tinua

re a

ngaj

ator

i în

star

e de

inso

lven

ţă.

• Su

b as

pect

ul s

fere

i rap

ortu

rilor

de

mun

că p

e ca

re le

vize

ază,

Dire

ctiv

a UE

are

o a

rie m

ai

larg

ă de

apl

icar

e, in

cluz

ând

nu n

umai

pe

cele

iz

vorâ

te d

in c

ontr

actu

l ind

ivid

ual d

e m

uncă

, în

timp

ce C

onve

nţia

OIM

se

aplic

ă do

ar lu

crăt

orilo

r sa

laria

ţi în

cadr

aţi c

u co

ntra

ct in

divi

dual

de

mun

că (d

in to

ate

ram

urile

de

activ

itate

). •

Ca ş

i Con

venţ

ia O

IM, r

egle

men

tăril

e di

n le

gisl

aţia

in

tern

ă vi

zeaz

ă ex

clus

iv c

rean

ţele

sal

aria

le c

are

izvo

răsc

din

con

trac

tele

indi

vidu

ale

şi c

olec

-tiv

e de

mun

că, r

ezum

ându

-se

astfe

l num

ai la

ca

tego

ria s

alar

iaţil

or (f

ără

a cu

prin

de ş

i alte

ca

tego

rii d

e pe

rsoa

ne a

flate

în ra

port

uri j

urid

ice

de m

uncă

cum

ar fi

, spr

e ex

empl

u, fu

ncţio

narii

pu

blic

i).

Art.

1 al

in. 2

În m

od e

xcep

ţiona

l sta

tele

m

embr

e po

t exc

lude

din

dom

eniu

l de

aplic

are

al p

reze

ntei

dire

ctiv

e cr

eanţ

ele

anum

itor c

ateg

orii

de s

alar

iaţi,

în te

mei

ul

exis

tenţ

ei a

ltor f

orm

e de

gar

anta

re

dacă

se

stab

ileşt

e că

ace

stea

ofe

ră

pers

oane

lor r

espe

ctiv

e o

prot

ecţie

ec

hiva

lent

ă ce

lei o

ferit

e de

pre

zent

a di

rect

ivă.

Art.

3 al

in. 3

Oric

e st

at m

embr

u ca

re a

ccep

tă o

blig

aţia

am

belo

r păr

ţi al

e pr

ezen

tei c

onve

nţii

poat

e, d

upă

cons

ulta

rea

orga

niza

ţiilo

r cel

or m

ai re

prez

enta

tive

ale

celo

r car

e an

gaje

ază

şi a

le lu

crăt

orilo

r, să

lim

iteze

apl

icar

ea P

ăRţI

I a

III-a

(ins

tituţ

ia d

e ga

rant

are)

la a

num

ite c

ateg

orii

de lu

crăt

ori

şi la

anu

mite

ram

uri e

cono

mic

e; a

ceas

tă li

mita

re tr

ebui

e să

fie

spe

cific

ată

în d

ecla

raţia

de

acce

ptar

e.

• şi

Dire

ctiv

a UE

şi C

onve

nţia

OIM

per

mit

ex-

cept

area

anu

mito

r cat

egor

ii de

sal

aria

ţi de

la

aplic

area

lor.

Conv

enţia

OIM

se

refe

ră, î

n pl

us, c

u tit

lu d

e ex

empl

u, la

func

ţiona

rii p

ublic

i.•

Spre

deo

sebi

re d

e Di

rect

iva

UE c

are

acor

dă

com

pete

nţa

de a

sta

bili

cazu

rile

de e

xclu

dere

din

do

men

iul d

e ap

licar

e ex

clus

iv o

rgan

elor

sta

telo

r m

embr

e, C

onve

nţia

OIM

inst

ituie

obl

igat

ivita

tea

cons

ultă

rii p

arte

neril

or s

ocia

li pe

ntru

sta

bilir

ea

aces

tora

. Sub

ace

st a

spec

t, Co

nven

ţia O

IM e

ste

ne

t sup

erio

ară

Dire

ctiv

ei 2

008/

94/C

E.

26


TABe

lul

62.1

CON

TINU

ARE

Dire

ctiv

a 2

008/

94/C

ECo

nven

ţia O

iM n

r. 17

3 (1

992)

par

tea

a iii

-aLe

gea

nr. 2

00/2

006

şi N

orm

ele

met

odol

ogic

e de

apl

icar

e a

aces

teia

Conc

luzi

i

Art.

1 al

in. 3

Dac

ă o

astfe

l de

disp

oziţi

e es

te d

eja

în v

igoa

re în

legi

slaţ

ia lo

r in

tern

ă st

atel

e m

embr

e po

t exc

lude

în

cont

inua

re d

in d

omen

iul d

e ap

licar

e:a)

per

sona

lul d

e se

rvic

iu c

asni

c înc

adra

t de

o p

erso

ană

fizic

ă;b)

Pes

carii

rem

uner

aţi î

n co

tă-p

arte

.

Art.

3 al

in. 5

Oric

e st

at m

embr

u ca

re a

acc

epta

t obl

igaţ

iile

din

PăRţ

ILE

II şi

III p

oate

dup

ă co

nsul

tare

a or

gani

zaţii

lor

repr

ezen

tativ

e al

e ce

lor c

are

anga

jeaz

ă şi

ale

lucr

ător

ilor

să e

xclu

dă d

e la

apl

icar

ea P

ăRţI

I II c

rean

ţele

pro

teja

te în

vi

rtut

ea P

ăRţI

I III.

Art.

4 al

in. 2

Aut

orita

tea

com

pete

ntă

poat

e, d

upă

cons

ulta

rea

orga

niza

ţiilo

r cel

or m

ai re

prez

enta

tive

ale

celo

r ce

anga

jeaz

ă şi

ale

lucr

ător

ilor,

să e

xclu

dă d

in P

ARTE

A II

sau

din

PART

EA

III s

au d

in a

mbe

le p

ărţi

cate

gorii

det

erm

inat

e de

lucr

ător

i, în

sp

ecia

l age

nţii

publ

ici d

ator

ită n

atur

ii sp

ecifi

ce a

rela

ţiei l

or d

e m

uncă

sau

dac

ă ex

istă

alte

gar

anţii

car

e le

ofe

ră o

pro

tecţ

ie

echi

vale

ntă

cu c

ea c

are

rezu

ltă d

in c

onve

nţie

.

• Le

gisl

aţia

inte

rnă

excl

ude

din

dom

eniu

l de

aplic

are

func

ţiona

rii p

ublic

i dar

nu

şi p

erso

nalu

l ca

snic

sau

pes

carii

(aşa

cum

per

mite

Dire

ctiv

a UE

).•

Legi

slaţ

ia n

aţio

nală

nu

stab

ileşt

e ex

pres

ob

ligaţ

ia le

giui

toru

lui d

e a

cons

ulta

par

tene

rii

soci

ali c

u pr

ivire

la c

ateg

oriil

e de

per

soan

e ce

ur

mea

ză a

fi e

xcep

tate

de

la a

plic

area

legi

i.

Art.

2 al

in. 2

teza

a II

-a C

u to

ate

aces

tea,

st

atel

e m

embr

e nu

pot

exc

lude

din

do

men

iul d

e ap

licar

e:a)

lucr

ător

ii cu

frac

ţiune

de

norm

ă în

se

nsul

Dire

ctiv

ei 1

997/

81/C

E;b)

lucr

ător

ii cu

con

trac

t pe

dura

tă

dete

rmin

ată

în s

ensu

l Dire

ctiv

ei 1

999/

70/

CE;

c) lu

crăt

orii

avân

d un

rapo

rt d

e m

uncă

in

terim

ar în

sen

sul a

rt. 1

alin

. 1 d

in

Dire

ctiv

a 19

91/3

83/C

EE.

Art.

2 al

in. 3

Sta

tele

mem

bre

nu p

ot

stab

ili o

dur

ată

min

imă

pent

ru c

ontr

actu

l de

mun

că s

au ra

port

ul d

e m

uncă

ca

o co

ndiţi

e pe

ntru

ca

lucr

ător

ii sa

laria

ţi să

aib

ă dr

eptu

l de

a in

voca

pre

zent

a di

rect

ivă.

Art.

1 al

in. 2

din

Nor

mel

e de

apl

icar

e:

Prin

sin

tagm

a sa

laria

ţii în

cadr

aţi c

u co

ntra

ct in

divi

dual

de

mun

că, p

otriv

it le

gii,

prev

ăzut

ă la

alin

. (1)

şi a

rt. 7

alin

. (1)

di

n le

ge, s

e în

ţele

ge s

alar

iaţii

înca

draţ

i în

tem

eiul

unu

i con

trac

t ind

ivid

ual d

e m

uncă

înch

eiat

pen

tru

norm

ă în

treag

ă sa

u cu

tim

p pa

rţia

l sau

a u

nui c

ontr

act d

e m

uncă

la d

omic

iliu,

con

trac

t de

mun

că

tem

pora

ră s

au c

ontr

act d

e uc

enic

ie la

lo

cul d

e m

uncă

, ind

ifere

nt d

e du

rata

ac

esto

ra, i

nclu

siv

sala

riaţii

ce

cum

ulea

ză

pens

ia c

u sa

lariu

l, în

con

diţii

le le

gii.

• Di

rect

iva

UE p

reci

zeaz

ă ex

pres

că

se a

plic

ă tu

turo

r cat

egor

iilor

de

cont

ract

e in

divi

dual

e de

m

uncă

, în

timp

ce C

onve

nţia

OIM

– c

hiar

dac

ă nu

cu

prin

de p

reve

deri

expr

ese

în a

cest

sen

s –

are

în v

eder

e, la

fel,

toat

e tip

urile

de

cont

ract

e de

m

uncă

.•

Legi

slaţ

ia n

aţio

nală

est

e co

ncor

dant

ă cu

di

spoz

iţiile

eur

open

e şi

inte

rnaţ

iona

le, r

efer

indu

-se

la to

ate

tipur

ile d

e co

ntra

cte

indi

vidu

ale

de

mun

că.

27


TABe

lul

62.1

CON

TINU

ARE

Dire

ctiv

a 2

008/

94/C

ECo

nven

ţia O

iM n

r. 17

3 (1

992)

par

tea

a iii

-aLe

gea

nr. 2

00/2

006

şi N

orm

ele

met

odol

ogic

e de

apl

icar

e a

aces

teia

Conc

luzi

i

Art.

2 al

in. 1

În s

ensu

l pre

zent

ei

Dire

ctiv

e un

ang

ajat

or e

ste

cons

ider

at

a fi

în s

tare

de

inso

lven

ţă în

caz

ul în

ca

re a

fost

form

ulat

ă o

cere

re p

rivin

d de

schi

dere

a un

ei p

roce

duri

cole

ctiv

e în

tem

eiat

e pe

inso

lven

ţa a

ngaj

ator

ului

pr

evăz

ută

de a

ctel

e cu

put

ere

de le

ge

şi d

e ac

tele

adm

inis

trat

ive

ale

unui

sta

t m

embr

u, im

plic

ând

lipsi

rea,

în to

t sau

în

part

e a

anga

jato

rulu

i de

activ

ele

sale

şi

num

irea

unui

jude

căto

r-si

ndic

sau

a u

nei

pers

oane

car

e ex

erci

tă o

func

ţie s

imila

ră,

iar a

utor

itate

a ca

re e

ste

com

pete

ntă

în

tem

eiul

dis

pozi

ţiilo

r men

ţiona

te:

a) fi

e a

hotă

rât i

nstit

uire

a pr

oced

urii;

b) fi

e a

cons

tata

t că

între

prin

dere

a sa

u un

itate

a an

gaja

toru

lui a

fost

defi

nitiv

în

chis

ă şi

că

activ

ele

sunt

insu

ficie

nte

pent

ru a

just

ifica

inst

ituire

a pr

oced

urii

Art.

1 al

in. 1

Term

enul

de

inso

lvab

ilita

te d

esem

neaz

ă si

tuaţ

iile

în c

are,

în c

onfo

rmita

te c

u le

gisl

aţia

şi p

ract

ica

naţio

nală

a fo

st d

esch

isă

o pr

oced

ură

priv

ind

activ

ele

unei

pe

rsoa

ne c

are

anga

jeaz

ă în

sco

pul d

e a

plăt

i în

mod

col

ectiv

cr

edito

rii s

ăi.

Alin

. 2 O

rice

stat

mem

bru

poat

e ex

tinde

term

enul

in

solv

abili

tate

şi l

a al

te s

ituaţ

ii în

car

e cr

eanţ

ele

lucr

ător

ilor

nu p

ot fi

plă

tite

din

cauz

a si

tuaţ

iei fi

nanc

iare

a c

elui

car

e an

gaje

ază

de e

xem

plu,

în c

azul

în c

are

sum

a ac

tivel

or c

elui

ca

re a

ngaj

ează

est

e re

cuno

scut

ă ca

fiin

d in

sufic

ient

ă pe

ntru

a

just

ifica

des

chid

erea

une

i pro

cedu

ri de

inso

lvab

ilita

te.

Alin

. 3 M

ăsur

a în

car

e ac

tivel

e ce

lui c

are

anga

jeaz

ă su

nt

supu

se p

roce

duril

or m

enţio

nate

la a

lin. 1

va

fi de

term

inat

ă pr

in le

gisl

aţia

sau

pra

ctic

a na

ţiona

lă.

• At

ât a

ctul

UE

cât ş

i cel

inte

rnaţ

iona

l aco

rdă

posi

bilit

atea

sta

telo

r mem

bre

de a

defi

ni p

rin

legi

slaţ

ia in

tern

ă no

ţiune

a de

inso

lven

ţă.

• Le

gisl

aţia

inte

rnă

acop

eră

toat

e si

tuaţ

iile

prev

ăzut

e în

Dire

ctiv

ă şi

în C

onve

nţie

.

28


TABe

lul

62.1

CON

TINU

ARE

Dire

ctiv

a 2

008/

94/C

ECo

nven

ţia O

iM n

r. 17

3 (1

992)

par

tea

a iii

-aLe

gea

nr. 2

00/2

006

şi N

orm

ele

met

odol

ogic

e de

apl

icar

e a

aces

teia

Conc

luzi

i

Art.

3 St

atel

e m

embr

e ia

u m

ăsur

ile

nece

sare

pen

tru

a as

igur

a că

inst

ituţii

le

de g

aran

tare

asi

gură

, sub

reze

rva

art.

4, p

lata

cre

anţe

lor n

each

itate

ale

lu

crăt

orilo

r sal

aria

ţi ca

re re

zultă

din

co

ntra

ctel

e de

mun

că s

au ra

port

uri d

e m

uncă

incl

usiv,

în c

azur

ile p

revă

zute

de

dre

ptul

inte

rn, c

ompe

nsaţ

ia p

entr

u în

ceta

rea

rapo

rtur

ilor d

e m

uncă

.

Art.

12 C

rean

ţele

lucr

ător

ilor p

rote

jate

prin

tr-o

inst

ituţie

de

gara

nţie

treb

uie

să in

clud

ă ce

l puţ

in:

a) c

rean

ţele

pen

tru

sala

rii a

fere

nte

unei

per

ioad

e de

term

inat

e ca

re n

u tre

buie

să

fie m

ai m

ică

de 8

săp

tăm

âni c

e pr

eced

e in

solv

abili

tate

a sa

u în

ceta

rea

rapo

rtul

ui d

e m

uncă

.b)

cre

anţe

le p

entr

u co

nced

ii pl

ătite

dat

orat

e ca

rezu

ltat a

l m

unci

i efe

ctua

te în

tim

pul u

nei p

erio

ade

dete

rmin

ate,

car

e nu

tr

ebui

e să

fie

mai

mic

ă de

6 lu

ni c

e pr

eced

e in

solv

abili

tate

a sa

u în

ceta

rea

rapo

rtul

ui d

e m

uncă

.c)

cre

anţe

le p

entr

u su

me

dato

rate

pen

tru

alte

con

cedi

i plă

tite,

af

eren

te u

nei p

erio

ade

dete

rmin

ate

care

nu

treb

uie

să fi

e m

ai

mic

ă de

8 s

ăptă

mân

i ce

prec

ede

inso

lvab

ilita

tea

sau

înce

ta-

rea

rapo

rtul

ui d

e m

uncă

;d)

pen

tru

inde

mni

zaţii

le c

e su

nt d

ator

ate

lucr

ător

ilor l

a pl

ecar

e în

caz

ul în

cetă

rii ra

port

ului

de

mun

că.

Art.

13 a

lin. 1

Din

resu

rsel

e Fo

ndul

ui

de g

aran

tare

se

supo

rtă,

în li

mite

le

şi în

con

diţii

le p

revă

zute

în p

reze

ntul

ca

pito

l, ur

măt

oare

le c

ateg

orii

de c

rean

ţe

sala

riale

: a)

sal

ariil

e re

stan

te;

b) c

ompe

nsaţ

iile

băne

şti r

esta

nte,

da

tora

te d

e an

gaja

tori

pent

ru c

once

diul

de

odih

nă n

eefe

ctua

t de

sala

riaţi,

dar

num

ai

pent

ru m

axim

um u

n an

de

mun

că;

c) p

lăţil

e co

mpe

nsat

orii

rest

ante

, în

cuan

tum

ul s

tabi

lit în

con

trac

tul c

olec

tiv

de m

uncă

şi/s

au în

con

trac

tul i

ndiv

idua

l de

mun

că, î

n ca

zul î

ncet

ării

rapo

rtur

ilor

de m

uncă

; d)

com

pens

aţiil

e re

stan

te p

e ca

re

anga

jato

rii a

u ob

ligaţ

ia d

e a

le p

lăti,

po

triv

it co

ntra

ctul

ui c

olec

tiv d

e m

uncă

şi/

sau

cont

ract

ului

indi

vidu

al d

e m

uncă

, în

cazu

l acc

iden

telo

r de

mun

că s

au a

l bol

ilor

prof

esio

nale

; e)

inde

mni

zaţii

le re

stan

te, p

e ca

re

anga

jato

rii a

u ob

ligaţ

ia, p

otriv

it le

gii,

de a

le

plă

ti pe

dur

ata

într

erup

erii

tem

pora

re

a ac

tivită

ţii.

• La

niv

elul

UE,

Reg

ulam

entu

l CE

nr. 1

346/

2000

se

refe

ră la

inst

ituire

a un

ui p

rivile

giu

asup

ra

crea

nţel

or s

alar

iale

iar D

irect

iva

UE s

e re

feră

nu

mai

la p

osib

ilita

tea

de g

aran

tare

a p

lăţii

cr

eanţ

elor

sal

aria

le p

rin c

onst

ituire

a un

ui fo

nd

de g

aran

tare

.•

Conv

enţia

OIM

regl

emen

teaz

ă am

bele

mod

alită

ţi de

aco

perir

e a

crea

nţel

or s

alar

iale

(fie

pe c

ale

unui

priv

ilegi

u, fi

e pr

in in

term

ediu

l une

i ins

tituţ

ii de

gar

anta

re).

• Pe

de

altă

par

te, D

irect

iva

se re

feră

gen

eric

la

toat

e cr

eanţ

ele

sala

riale

, în

timp

ce C

onve

nţia

, m

ai a

nalit

ică,

le e

num

eră

ca a

tare

.•

Legi

slaţ

ia n

aţio

nală

nu

cupr

inde

toat

e cr

eanţ

ele

sala

riale

(sun

t exc

luse

, spr

e ex

empl

u, c

rean

ţele

pe

ntru

con

cedi

i plă

tite,

alte

le d

ecât

con

cedi

ul –

pl

ătit

– de

odi

hnă)

.

29


TABe

lul

62.1

CON

TINU

ARE

Dire

ctiv

a 2

008/

94/C

ECo

nven

ţia O

iM n

r. 17

3 (1

992)

par

tea

a iii

-aLe

gea

nr. 2

00/2

006

şi N

orm

ele

met

odol

ogic

e de

apl

icar

e a

aces

teia

Conc

luzi

i

Art.

6 St

atel

e m

embr

e po

t să

prev

adă

că d

in F

ondu

l de

gara

ntar

e nu

se

achi

tă c

ontr

ibuţ

iile

dato

rate

în te

mei

ul

sist

emel

or n

aţio

nale

obl

igat

orii

de

asig

urăr

i soc

iale

sau

al s

iste

mel

or

supl

imen

tare

la n

ivel

de

între

prin

dere

sa

u gr

up d

e în

trep

rinde

ri ex

iste

nte

în

afar

a si

stem

elor

naţ

iona

le o

blig

ator

ii de

as

igur

ări s

ocia

le

Art.

13 a

lin. 2

Din

Fon

dul d

e ga

rant

are

nu

se s

upor

tă c

ontr

ibuţ

iile

soci

ale

dato

rate

de

ang

ajat

orii

în s

tare

de

inso

lven

ţă.

• Sp

re d

eose

bire

de

Dire

ctiv

a UE

, Con

venţ

ia O

IM

nu fa

ce re

ferir

e în

nic

iun

fel l

a co

ntrib

uţiil

e so

cial

e da

tora

te d

e an

gaja

torii

în s

tare

de

inso

lven

ţă.

• Le

gisl

aţia

naţ

iona

lă p

reci

zeaz

ă ex

pres

, în

acor

d cu

Dire

ctiv

a, fa

ptul

că

din

Fond

ul d

e ga

rant

are

nu s

e ac

oper

ă co

ntrib

uţiil

e so

cial

e.

Art.

4 al

in. 1

Sta

tele

mem

bre

au

posi

bilit

atea

de

a lim

ita o

blig

aţia

de

plat

ă pr

evăz

ută

la a

rt. 3

pen

tru

inst

ituţii

le d

e ga

rant

are.

Alin

. 2 În

caz

ul în

car

e st

atel

e m

embr

e îş

i exe

rcită

dre

ptul

pre

văzu

t la

alin

iatu

l pr

eced

ent a

cest

ea s

peci

fică

dura

ta

perio

adei

pen

tru

care

cre

anţe

le

neac

hita

te u

rmea

ză s

ă fie

plă

tite

de

cătr

e in

stitu

ţia d

e ga

rant

are.

Ace

asta

în

să n

u po

ate

fi m

ai m

ică

decâ

t per

ioad

a ca

re a

cope

ră d

rept

urile

sal

aria

le

pent

ru u

ltim

ele

3 lu

ni a

le ra

port

ului

de

mun

că c

are

prec

ede

sau

succ

ede

data

m

enţio

nată

la a

rt. 3

par

agra

ful 2

.Al

in. 3

Sta

tele

mem

bre

pot i

nclu

de

acea

stă

perio

adă

min

imă

într-

o pe

rioad

ă de

refe

rinţă

a c

ărei

dur

ată

nu p

oate

fi m

ai

mic

ă de

6 lu

ni.

Alin

. 4 S

tate

le m

embr

e ca

re p

revă

d o

perio

adă

de re

ferin

ţă d

e ce

l puţ

in 1

8 lu

ni p

ot li

mita

dur

ata

perio

adei

pen

tru

care

cre

anţe

le n

each

itate

urm

ează

să

fie p

lătit

e de

inst

ituţia

de

gara

ntar

e la

8

săpt

ămân

i. În

ace

st c

az, p

entr

u ca

lcul

ul

perio

adei

min

ime

se fo

lose

sc p

erio

adel

e ca

re s

unt m

ai fa

vora

bile

sal

aria

tulu

i.

Art.

12 C

rean

ţele

lucr

ător

ilor p

rote

jate

prin

tr-o

inst

ituţie

de

gara

nţie

treb

uie

să in

clud

ă ce

l puţ

in:

a) C

rean

ţele

pen

tru

sala

rii a

fere

nte

unei

per

ioad

e de

term

inat

e ca

re n

u tr

ebui

e să

fie

mai

mic

ă de

8 s

ăptă

mân

i ce

prec

ede

inso

lvab

ilita

tea

sau

înce

tare

a ra

port

ului

de

mun

că.

b) C

rean

ţele

pen

tru

conc

edii

plăt

ite d

ator

ate

ca re

zulta

t al

mun

cii e

fect

uate

în ti

mpu

l une

i per

ioad

e de

term

inat

e, c

are

nu

trebu

ie s

ă fie

mai

mic

ă de

6 lu

ni c

e pr

eced

e in

solv

abili

tate

a sa

u în

ceta

rea

rapo

rtul

ui d

e m

uncă

.c)

Cre

anţe

le p

entr

u su

me

dato

rate

pen

tru

alte

con

cedi

i plă

tite,

af

eren

te u

nei p

erio

ade

dete

rmin

ate

care

nu

treb

uie

să fi

e m

ai m

ică

de 8

săp

tăm

âni c

e pr

eced

e in

solv

abili

tate

a sa

u în

ceta

rea

rapo

rtul

ui d

e m

uncă

;d)

Pen

tru

inde

mni

zaţii

le c

e su

nt d

ator

ate

lucr

ător

ilor l

a pl

ecar

e în

caz

ul în

cetă

rii ra

port

ului

de

mun

că.

Art.

5 al

in. 1

din

Nor

mel

e m

etod

olog

ice

Crea

nţel

e sa

laria

le p

revă

zute

la a

rt. 1

3 al

in. (

1) li

t. a)

, c),

d) ş

i e) d

in le

ge s

unt

afer

ente

per

ioad

ei d

e 3

luni

cal

enda

ristic

e pr

evăz

ute

la a

rt. 1

5 al

in. (

1) d

in le

ge,

perio

adă

care

est

e an

terio

ară

luni

i în

care

se

sol

icită

aco

rdar

ea d

rept

urilo

r. (2

) Cre

anţe

le s

alar

iale

pre

văzu

te la

art

. 13

alin

. (1)

lit.

b) d

in le

ge s

e na

sc la

dat

a în

cetă

rii c

ontr

actu

lui i

ndiv

idua

l de

mun

că

şi s

unt a

fere

nte

ultim

elor

12

luni

lucr

ate

înai

nte

de a

ceas

tă d

ată.

Ar

t. 7

alin

. 1 În

situ

aţia

în c

are

crea

nţel

e sa

laria

ţilor

ang

ajat

orul

ui în

sta

re d

e in

solv

enţă

sun

t ant

erio

are

luni

i în

care

s-

a de

schi

s pr

oced

ura

inso

lven

ţei,

perio

ada

de 3

luni

cal

enda

ristic

e pr

evăz

ută

la a

rt. 1

5 al

in. (

1) d

in le

ge

prec

edă

date

i des

chid

erii

proc

edur

ii.

Alin

. 2 În

situ

aţia

în c

are

crea

nţel

e sa

laria

ţilor

ang

ajat

orul

ui în

sta

re d

e in

solv

enţă

sun

t ulte

rioar

e lu

nii î

n ca

re s

-a

desc

his

proc

edur

a in

solv

enţe

i, pe

rioad

a pr

evăz

ută

la a

rt. 1

5 al

in. (

1) d

in le

ge

succ

edă

date

i des

chid

erii

proc

edur

ii.

Art.

8 Cr

eanţ

ele

sala

riate

sol

icita

te în

co

ndiţi

ile p

revă

zute

de

art.

15 a

lin. (

3) d

in

lege

se

supo

rtă

pe p

erio

ada

răm

asă

până

la

exp

irare

a pe

rioad

ei p

revă

zute

la a

rt. 1

5 al

in. (

1) d

in le

ge.

• At

ât D

irect

iva

cât ş

i Con

venţ

ia s

tabi

lesc

per

ioad

-el

e m

inim

e pe

ntru

cal

culu

l cre

anţe

lor s

alar

iale

ce

urm

ează

a fi

plă

tite

şi, r

espe

ctiv,

înca

drar

ea

aces

tora

în a

num

ite p

erio

ade

de re

ferin

ţă.

Dura

ta p

entr

u ca

re u

rmea

ză s

ă se

aco

pere

cr

eanţ

ele

sala

riale

est

e, d

e re

gulă

, sup

erio

ară

în D

irect

ivă.

Dar

, cu

priv

ire la

cre

anţe

le a

fere

nte

plăţ

ii in

dem

niza

ţiei d

e co

nced

iu d

e od

ihnă

est

e su

perio

ară

Conv

enţia

, car

e st

abile

şte

o pe

rioad

ă de

min

imum

6 lu

ni (f

aţă

de 3

luni

în D

irect

ivă)

. •

În ti

mp

ce D

irect

iva

UE s

e re

feră

la o

per

ioad

ă ce

nu

poa

te fi

mai

mic

ă de

3 lu

ni p

entr

u ac

oper

irea

crea

nţel

or s

alar

iale

, leg

isla

ţia in

tern

ă st

abile

şte

un te

rmen

fix

de 3

luni

. Nu

este

însă

sta

bilit

ă şi

o

perio

adă

de re

ferin

ţă. L

a fe

l, le

gisl

aţia

naţ

iona

lă

nu s

tabi

leşt

e ni

cio

perio

adă

de 1

8 lu

ni d

in c

are

inst

ituţia

de

gara

ntar

e ar

treb

ui s

ă ac

oper

e o

perio

adă

de 8

săp

tăm

âni.

• Ca

o s

ituaţ

ie d

e ex

cepţ

ie, l

egis

laţia

naţ

iona

lă

regl

emen

teaz

ă o

perio

adă

de 1

2 lu

ni p

entr

u ca

lcul

ul c

rean

ţelo

r sal

aria

le în

caz

ul c

once

diilo

r de

odi

hnă

plăt

ite d

e că

tre a

ngaj

ator

(cee

a ce

co

ncor

dă c

u ar

t. 4

alin

. 3 d

in C

onve

nţia

OIM

).

30


TABe

lul

62.1

CON

TINU

ARE

Dire

ctiv

a 2

008/

94/C

ECo

nven

ţia O

iM n

r. 17

3 (1

992)

par

tea

a iii

-aLe

gea

nr. 2

00/2

006

şi N

orm

ele

met

odol

ogic

e de

apl

icar

e a

aces

teia

Conc

luzi

i

Art.

4 al

in. 3

Sta

tele

mem

bre

pot

stab

ili p

lafo

ane

ale

plăţ

ilor e

fect

uate

de

inst

ituţii

le d

e ga

rant

are.

Ace

stea

nu

se

pot s

itua

mai

jos

de u

n ni

vel c

ompa

tibil

din

punc

t de

vede

re s

ocia

l cu

obie

ctiv

ul

soci

al a

l dire

ctiv

ei.

Art.

7 Le

gisl

aţia

naţ

iona

lă p

oate

lim

ita s

fera

priv

ilegi

ului

cr

eanţ

elor

lucr

ător

ilor l

a o

sum

ă pr

escr

isă

care

nu

treb

uie

să

fie in

ferio

ară

unui

pra

g ac

cept

abil

din

punc

t de

vede

re s

ocia

l. Ar

t. 13

alin

. 1 C

rean

ţele

lucr

ător

ilor p

rote

jate

prin

in

term

ediu

l Fon

dulu

i de

gara

ntar

e po

t fi li

mita

te la

o s

umă

pres

cris

ă ca

re n

u tr

ebui

e să

fie

mai

mic

ă de

cât u

n pr

ag

soci

alm

ente

acc

epta

bil.

Art.

14 a

lin. 1

Sum

a to

tală

a c

rean

ţelo

r sa

laria

le s

upor

tate

din

Fon

dul d

e ga

rant

are

nu p

oate

dep

ăşi c

uant

umul

a

3 sa

larii

med

ii br

ute

pe e

cono

mie

pen

tru

fieca

re s

alar

iat.

• Am

bele

doc

umen

te (e

urop

ean

şi in

tern

aţio

nal)

sunt

în a

cord

cu

resp

ecta

rea

para

met

rulu

i ob

iect

ivul

ui/p

ragu

lui s

ocia

l. El

e la

să la

latit

u-di

nea

stat

elor

pos

ibili

tate

a st

abili

rii p

lafo

nulu

i de

plat

ă a

crea

nţel

or s

alar

iale

(spr

e a

fi ac

cept

abil

din

punc

t de

vede

re s

ocia

l).•

Obie

ctiv

ul s

ocia

l (pr

eciz

at d

e Di

rect

ivă)

şi

mut

atis

mut

andi

s pr

agul

acc

epta

bil d

in p

unct

de

vede

re s

ocia

l (pr

eciz

at d

e Co

nven

ţia O

IM) e

ste

stab

ilit d

e le

gisl

aţia

naţ

iona

lă la

3 s

alar

ii m

edii

brut

e pe

eco

nom

ie.

31


TABe

lul

62.1

CON

TINU

ARE

Dire

ctiv

a 2

008/

94/C

ECo

nven

ţia O

iM n

r. 17

3 (1

992)

par

tea

a iii

-aLe

gea

nr. 2

00/2

006

şi N

orm

ele

met

odol

ogic

e de

apl

icar

e a

aces

teia

Conc

luzi

i

Art.

5 St

atel

e m

embr

e st

abile

sc

mod

alită

ţile

de o

rgan

izar

e, fi

nanţ

are

şi

func

ţiona

re a

inst

ituţii

lor d

e ga

rant

are

cu

resp

ecta

rea,

în s

peci

al, a

urm

ătoa

relo

r pr

inci

pii:

a) p

atrim

oniu

l ins

tituţ

iilor

treb

uie

să fi

e in

depe

nden

t de

capi

talu

l de

expl

oata

re a

an

gaja

toril

or ş

i tre

buie

să

fie c

onst

ituit

în

aşa

fel î

ncât

asu

pra

aces

tuia

să

nu p

oată

fi

pus

sech

estr

u în

cur

sul u

nei p

roce

duri

de in

solv

enţă

;b)

ang

ajat

orii

treb

uie

să c

ontr

ibui

e la

fin

anţa

re, î

n m

ăsur

a în

car

e ac

east

a nu

est

e ac

oper

ită in

tegr

al d

e că

tre

auto

rităţ

ile p

ublic

e;c)

obl

igaţ

ii de

pla

tă a

inst

ituţii

lor e

xist

ă in

depe

nden

t de

înde

plin

irea

oblig

aţiil

or

de a

con

trib

ui la

fina

nţar

e.

Art.

11 M

odal

ităţil

e de

org

aniz

are,

ges

tiona

re, f

uncţ

iona

re ş

i fin

anţa

re a

inst

ituţii

lor d

e ga

ranţ

ie tr

ebui

e să

fie

stab

ilite

în

acor

d cu

art

. 2 (s

.n le

gisl

aţia

naţ

iona

lă).

Art.

3 Co

nstit

uire

a, g

estio

nare

a şi

ut

iliza

rea

Fond

ului

de

gara

ntar

e ar

e la

ba

ză u

rmăt

oare

le p

rinci

pii:

a) p

rinci

piul

con

trib

utiv

ităţii

, con

form

că

ruia

Fon

dul d

e ga

rant

are

se c

onst

ituie

pe

baz

a co

ntrib

uţiil

or d

ator

ate

de

anga

jato

ri;

b) p

rinci

piul

obl

igat

ivită

ţii, p

otriv

it că

ruia

an

gaja

torii

au,

con

form

legi

i, ob

ligaţ

ia

de a

par

ticip

a la

con

stitu

irea

Fond

ului

de

gara

ntar

e;

c) p

rinci

piul

repa

rtiţi

ei, p

e ba

za c

ărui

a fo

ndul

real

izat

se

redi

strib

uie

pent

ru

plat

a dr

eptu

rilor

sal

aria

le d

ator

ate

de

anga

jato

rii în

sta

re d

e in

solv

enţă

; d)

uni

vers

alita

tea

oblig

aţie

i de

plat

ă a

crea

nţel

or s

alar

iale

, ind

ifere

nt d

e în

depl

inire

a sa

u ne

înde

plin

irea

oblig

aţie

i de

con

trib

uţie

a a

ngaj

ator

ilor;

e) F

ondu

l de

gara

ntar

e es

te in

depe

nden

t de

resu

rsel

e ge

stio

nate

de

inst

ituţia

de

adm

inis

trar

e;

f) Fo

ndul

de

gara

ntar

e nu

poa

te fa

ce

obie

ctul

măs

urilo

r asi

gură

torii

sau

al

exec

utăr

ii si

lite.

Art.

5: R

esur

sele

fina

ncia

re a

le fo

ndul

ui

se c

onst

ituie

din

:a)

cont

ribuţ

ia a

ngaj

ator

ilor;

b)ve

nitu

ri re

prez

entâ

nd d

obân

zi, m

ajor

ări

de în

târz

iere

pen

tru

neac

hita

rea

în

term

enul

de

plat

ă a

cont

ribuţ

iei l

a Fo

ndul

de

gar

anta

re p

recu

m ş

i din

alte

sum

e pr

oven

ite d

in s

urse

adm

ise

de le

ge;

c)su

me

prov

enite

din

recu

pera

rea

debi

telo

r cre

ate

în c

ondi

ţiile

pre

zent

ei

legi

, alte

le d

ecât

cel

e pr

oven

ind

din

cont

ribuţ

iile

la F

ondu

l de

gara

ntar

e.

• Sp

re d

eose

bire

de

Dire

ctiv

a UE

, Con

venţ

ia O

IM

nu c

uprin

de o

enu

mer

are

a pr

inci

piilo

r car

e să

gu

vern

eze

cons

titui

rea

inst

ituţie

i de

gara

ntar

e,

lăsâ

ndu-

le la

latit

udin

ea s

tate

lor m

embr

e.•

Legi

slaţ

ia in

tern

ă pr

ecize

ază

că F

ondu

l de

ga-

rant

are

se c

onst

ituie

inte

gral

din

con

trib

uţiil

e an

-ga

jato

rilor

, spr

e de

oseb

ire d

e no

rma

euro

pean

ă ca

re s

tabi

leşt

e - n

u ca

o o

blig

aţie

- po

sibi

litat

ea

auto

rităţ

ilor p

ublic

e de

a c

ontr

ibui

la c

onst

ituire

a sa

.

32


TABe

lul

62.1

CON

TINU

ARE

Dire

ctiv

a 2

008/

94/C

ECo

nven

ţia O

iM n

r. 17

3 (1

992)

par

tea

a iii

-aLe

gea

nr. 2

00/2

006

şi N

orm

ele

met

odol

ogic

e de

apl

icar

e a

aces

teia

Conc

luzi

i

Art.

9 al

in. 1

În c

azul

în c

are

o în

trep

rinde

re c

are

desf

ăşoa

ră a

ctiv

ităţi

pe te

ritor

iile

a ce

l puţ

in d

ouă

stat

e m

embr

e se

află

într-

o si

tuaţ

ie d

e in

solv

enţă

în s

ensu

l art

icol

ului

2 a

linea

tul

(1),

inst

ituţia

com

pete

ntă

pent

ru p

lata

cr

eanţ

elor

nea

chita

te a

le s

alar

iaţil

or e

ste

inst

ituţia

din

sta

tul m

embr

u pe

al c

ărui

te

ritor

iu a

ceşt

ia lu

crea

ză s

au îş

i exe

rcită

de

obi

cei a

ctiv

itate

a.(2

) Ext

inde

rea

drep

turil

or lu

crăt

orilo

r sa

laria

ţi es

te s

tabi

lită

de d

rept

ul c

are

regl

emen

teaz

ă in

stitu

ţia d

e ga

rant

are

com

pete

ntă.

(3) S

tate

le m

embr

e ad

optă

măs

urile

ne

cesa

re p

entr

u a

asig

ura,

în c

azur

ile

prev

ăzut

e la

alin

eatu

l (1)

al p

reze

ntul

ui

artic

ol, c

ă la

sta

bilir

ea s

tării

de

inso

lven

ţă

a an

gaja

toru

lui î

n se

nsul

pre

zent

ei

dire

ctiv

e su

nt lu

ate

în c

onsi

dera

re

hotă

râril

e pr

onun

ţate

în c

onte

xtul

pr

oced

urilo

r de

inso

lven

ţă m

enţio

nate

la

art

icol

ul 2

alin

eatu

l (1)

, a c

ăror

de

schi

dere

a fo

st s

olic

itată

în a

lt st

at

mem

bru.

Art.

20 a

lin. 1

În c

azul

ang

ajat

orul

ui

tran

snaţ

iona

l în

star

e de

inso

lven

ţă,

stab

ilire

a cu

antu

mul

ui c

rean

ţelo

r sa

laria

le c

uven

ite s

alar

iaţil

or c

are

pres

teaz

ă în

mod

obi

şnui

t mun

că p

e te

ritor

iul R

omân

iei ş

i efe

ctua

rea

plăţ

ii ac

esto

ra s

e re

alize

ază

de a

genţ

ia

terit

oria

lă în

a c

ărei

rază

îşi d

esfă

şoar

ă ac

tivita

tea

sala

riaţii

.(2

) La

stab

ilire

a st

ării

de in

solv

enţă

se

ia în

con

side

rare

hot

ărâr

ea p

ronu

nţat

ă de

aut

orita

tea

com

pete

ntă

dint

r-un

st

at m

embr

u al

Uni

unii

Euro

pene

sau

al

Spa

ţiulu

i Eco

nom

ic E

urop

ean,

prin

ca

re s

e de

schi

de p

roce

dura

sau

, dup

ă ca

z, p

rin c

are

se c

onst

ată

că n

u ex

istă

bu

nuri

în a

vere

a de

bito

rulu

i sau

că

sunt

in

sufic

ient

e pe

ntru

a ju

stifi

ca d

esch

ider

ea

proc

edur

ii in

solv

enţe

i şi s

e pr

onun

ţă

radi

erea

ace

stui

a di

n re

gist

rul î

n ca

re

este

înm

atric

ulat

.

• Sp

re d

eose

bire

de

Conv

enţia

OIM

, în

acor

d cu

di

spoz

iţiile

eur

open

e, le

gisl

aţia

naţ

iona

lă a

re în

ve

dere

şi s

ituaţ

ia in

solv

enţe

i tra

nsfr

onta

liere

.

33


TABe

lul

62

Cu p

RIvI

Re l

A gA

RAnT

AReA

plă

ţII C

ReAn

ţelO

R pR

In In

TeRm

edIu

l un

eI In

STIT

uţII

de g

ARAn

TARe

2.2

NORM

E Ex

ISTE

NTE

ÎN L

EGIS

LAţI

A NA

ţION

ALă

CARE

SUN

T SU

PLIM

ENTA

RE F

Aţă

DE N

ORM

ELE

EURO

PENE

şI I

NTER

NAţI

ONAL

E

Lege

a nr

. 200

/200

6No

rmel

e m

etod

olog

ice

Conc

luzi

i

Art.

7 An

gaja

torii

au

oblig

aţia

de

a pl

ăti l

unar

o c

ontr

ibuţ

ie la

Fon

dul

de g

aran

tare

în c

otă

de 0

,25%

apl

icat

ă as

upra

sum

ei v

enitu

rilor

ca

re c

onst

ituie

baz

a de

cal

cul a

con

trib

uţie

i ind

ivid

uale

la b

uget

ul

asig

urăr

ilor p

entr

u şo

maj

real

izat

e de

sal

aria

ţii în

cadr

aţi c

u co

ntra

ct

indi

vidu

al d

e m

uncă

, pot

rivit

legi

i.

Art.

1 al

in. 1

Cot

a co

ntrib

uţie

i la

Fond

ul d

e ga

rant

are

pent

ru p

lata

cr

eanţ

elor

sal

aria

le, d

enum

it în

con

tinua

re F

ondu

l de

gara

ntar

e,

dato

rată

de

anga

jato

ri po

triv

it ar

t. 7

alin

. (1)

din

lege

, se

aplic

ă as

upra

su

mei

ven

ituril

or c

are

cons

titui

e, p

otriv

it pr

eved

erilo

r leg

ale,

baz

a de

ca

lcul

a c

ontr

ibuţ

iei i

ndiv

idua

le la

bug

etul

asi

gură

rilor

pen

tru

şom

aj

real

izat

e de

sal

aria

ţii în

cadr

aţi c

u co

ntra

ct in

divi

dual

de

mun

că, p

otriv

it le

gii.

Art.

2 al

in. 1

Baz

a lu

nară

de

calc

ul a

supr

a că

reia

(...)

dat

orea

ză

cont

ribuţ

ia la

bug

etul

asi

gură

rilor

pen

tru

şom

aj e

ste

cea

prev

ăzut

ă la

art

. 14

din

Norm

ele

met

odol

ogic

e de

apl

icar

e a

Legi

i nr.

76/2

002

priv

ind

sist

emul

asi

gură

rilor

pen

tru

şom

aj ş

i stim

ular

ea o

cupă

rii

forţ

ei d

e m

uncă

, apr

obat

e pr

in H

otăr

ârea

Guv

ernu

lui n

r. 17

4/20

02, c

u m

odifi

căril

e şi

com

plet

ările

ulte

rioar

e.

Alin

. 2 C

ota

cont

ribuţ

iei d

ator

ate

de a

ngaj

ator

ii pr

evăz

uţi l

a ar

t. 7

alin

. (1

) din

lege

la b

uget

ul a

sigu

răril

or p

entr

u şo

maj

est

e ce

a st

abili

tă p

rin

lege

a bu

getu

lui a

sigu

răril

or s

ocia

le d

e st

at, p

otriv

it ar

t. 29

din

Leg

ea

nr. 7

6/20

02 p

rivin

d si

stem

ul a

sigu

răril

or p

entr

u şo

maj

şi s

timul

area

oc

upăr

ii fo

rţei

de

mun

că, c

u m

odifi

căril

e şi

com

plet

ările

ulte

rioar

e.

• Le

gisl

aţia

naţ

iona

lă c

uprin

de, î

n pl

us fa

ţă d

e re

glem

entă

rile

euro

pene

şi i

nter

naţio

nale

, nor

me

conc

rete

pr

ivin

d co

nstit

uire

a şi

util

izar

ea F

ondu

lui d

e ga

rant

are,

ca

re s

-au

dove

dit a

fi e

xtre

m d

e ut

ile în

pra

ctic

ă.

34


TABe

lul

62.

2 CO

NTIN

UARE

Lege

a nr

. 200

/200

6No

rmel

e m

etod

olog

ice

Conc

luzi

i

Art.

15 a

lin. 1

Cre

anţe

le s

alar

iale

pre

văzu

te la

art

. 13

alin

. 1 li

t. a,

c, d

şi

e s

e su

port

ă pe

o p

erio

adă

de 3

luni

cal

enda

ristic

e.Al

in. 2

Per

ioad

a pr

evăz

ută

la a

lin. 1

est

e pe

rioad

a an

terio

ară

date

i la

care

se

solic

ită a

cord

area

dre

ptur

ilor ş

i pre

cede

sau

suc

cedă

dat

ei

desc

hide

rii p

roce

durii

inso

lven

ţei.

Alin

. 3 O

altă

sol

icita

re p

rivin

d pl

ata

crea

nţel

or s

alar

iale

poa

te fi

fă

cută

num

ai d

acă

perio

ada

prev

ăzut

ă la

alin

. 2 e

ste

mai

mic

ă de

3

luni

.

Art.

7 al

in. 1

În s

ituaţ

ia în

car

e cr

eanţ

ele

sala

riaţil

or a

ngaj

ator

ului

în

star

e de

inso

lven

ţă s

unt a

nter

ioar

e lu

nii î

n ca

re s

-a d

esch

is p

roce

dura

in

solv

enţe

i, pe

rioad

a de

3 lu

ni c

alen

daris

tice

prev

ăzut

ă la

art

. 15

alin

. 1

din

lege

pre

cede

dat

ei d

esch

ider

ii pr

oced

urii.

Alin

. 2 În

situ

aţia

în c

are

crea

nţel

e sa

laria

ţilor

ang

ajat

orul

ui în

sta

re

de in

solv

enţă

sun

t ulte

rioar

e lu

nii î

n ca

re s

-a d

esch

is p

roce

dura

in

solv

enţe

i per

ioad

a pr

evăz

ută

la a

rt. 1

5 al

in. 1

din

lege

suc

cede

dat

ei

desc

hide

rii p

roce

durii

.Ar

t. 8

Crea

nţel

e sa

laria

le s

olic

itate

în c

ondi

ţiile

pre

văzu

te d

e ar

t. 15

al

in. 3

din

lege

se

supo

rtă

pe p

erio

ada

răm

asă

până

la e

xpira

rea

perio

adei

pre

văzu

te la

art

. 15

alin

. 1 d

in le

ge.

Art.

19 a

lin. 1

Sta

bilir

ea c

uant

umul

ui c

rean

ţelo

r sal

aria

le c

uven

ite

sala

riaţil

or ş

i efe

ctua

rea

plăţ

ii ac

esto

ra s

e re

alize

ază

de a

genţ

iile

terit

oria

le d

e oc

upar

e a

forţ

ei d

e m

uncă

în a

căr

ei ra

ză s

e afl

ă se

diul

, do

mic

iliul

sau

reşe

dinţ

a an

gaja

toru

lui.

Art.

14 a

lin. 1

În c

azul

în c

are

cuan

tum

ul c

rean

ţelo

r sal

aria

le a

fere

nte

unui

sal

aria

t car

e re

zultă

din

situ

aţia

pre

văzu

tă la

art

. 10

alin

. 1

lit. c

est

e m

ai m

ic d

e 3

sala

rii m

edii

brut

e pe

eco

nom

ie, c

uant

umul

cr

eanţ

elor

sal

aria

le s

upor

tate

din

fond

ul d

e ga

rant

are

va fi

ega

l cu

cel

evid

enţia

t în

situ

aţia

pre

văzu

tă la

art

. 10

alin

. 1 li

t. c.

Alin

. 2 În

caz

ul în

car

e cu

antu

mul

cre

anţe

lor s

alar

iale

afe

rent

e un

ui

sala

riat,

care

rezu

ltă d

in s

ituaţ

ia p

revă

zută

la a

rt. 1

0 al

in. 1

lit.

c es

te

mai

mar

e de

3 s

alar

ii m

edii

brut

e pe

eco

nom

ie, c

uant

umul

cre

anţe

lor

sala

riale

sup

orta

te d

in fo

ndul

de

gara

ntar

e va

fi e

gal c

u 3

sala

rii m

edii

brut

e pe

eco

nom

ie.

35

5.


Opiniile partenerilor socialiDin dorinţa de a surprinde cât mai corect efectele aplicării dispoziţiilor legale în materie cu privire la creanţele salariale s-a procedat la consultarea unora dintre partenerii sociali reprezentativi la nivel naţional.14

5.1 punctul de vedere al organizaţiilor sindicale

a) Iniţiativa legislativă este apreciată pozitiv datorită protecţiei oferite salariaţilor care, în acest mod, îşi văd, teoretic, acoperite creanţele salariale dintr-un fond special constituit.

b) Perioada pentru care se acoperă plata creanţelor salariale din resursele financiare ale Fondului de garantare, respectiv cea de 3 luni calendaristice, răspunde parţial nevoilor salariaţilor creditori, în măsura în care debitele angajatorilor nu exced acesteia. Se apreciază că acest plafon ar fi necesar să fie majorat în viitor.

c) Calcularea perioadei de 3 luni pentru care se suportă plata creanţelor salariale în zile calendaristice iar nu lucrătoare este de natură să-i avantajeze pe salariaţi, ţinând cont de faptul că, de regulă, drepturile salariale de care aceştia beneficiază se calculează pe zile lucrătoare (şi nu calendaristice).

d) Procedura instituită de lege pentru achitarea creanţelor salariale din Fondul de garantare este extrem de anevoioasă, aceasta presupunând:

- pe lângă formularea unei cereri şi depunerea unor documente enumerate exhaustiv şi parcurgerea unei perioade de 45 de zile până la momentul pronunţării unei soluţii referitoare la achitarea sau neachitarea contravalorii creanţelor salariale;

- introducerea cererii, cu prioritate, de către administratorul sau lichidatorul averii angajatorului debitor şi, doar în subsidiar, de către salariaţi sau de către organizaţiile reprezentative ale acestora, fapt de natură a situa pe o poziţie inferioară persoanele direct interesate în achitarea creanţelor salariale.

5.2 punctul de vedere al organizaţiilor patronale15

a) Contribuţia aferentă constituirii Fondului de garantare în cuantum de 0,25%, nu reprezintă, în momentul de faţă, o cheltuială suplimentară instituită în sarcina angajatorilor – dat fiind faptul că acest procent se deduce din contribuţia de şomaj - ci o modalitate de protecţie a acestora în momentul declanşării procedurii insolvenţei.

Faptul că obligaţia de plată de către Fondul de garantare a contravalorii creanţelor salariale există independent de achitarea sau neachitarea de către angajatori a contribuţiei legale de 0,25%, îi prejudiciază grav pe angajatorii care-şi achită întocmai şi la timp obligaţiile pecuniare faţă de Fond. În plus, nereglementarea unei sancţiuni mai grave în cazul neîndeplinirii obligaţiei legale de a contribui la constituirea Fondului de garantare, nu asigură un mijloc eficient de constrângere a angajatorilor, dat fiind faptul că, în prezent, în cazul săvârşirii acestei fapte intervine numai obligaţia de plată a majorărilor de întârziere.

14 Opiniaacestorconfederaţii sindicale reprezentative lanivelnaţional (BloculNaţionalSindical,CartelALFA,ConfederaţiaSindicatelorDemocraticedinRomânia,Meridianşi„Frăţia”)afostexprimatdereprezentanţiiDepartamentelorjuridicedincadrulacestorstructuri.15 Opiniaunoradintreconfederaţiipatronalereprezentative lanivelnaţional(AsociaţiaNaţionalăaAntreprenorilorDeConstrucţii; ConsiliulNaţional al ÎntreprinderilorMici şiMijlociiDinRomânia;ConsiliulNaţionalalPatronatuluiRomân)afostexprimatădereprezentanţidincadrulacestorstructuri.

37

CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | CONCLUZii

Concluzii

Între Convenţia OIM nr. 173 (1992), Regulamentul CE nr. 1436/2000 şi Directiva 2008/94/CE există, ca regulă, o concordanţă.

Concomitent, există şi reglementări care se deosebesc între ele. Explicaţiile rezidă atât în caracterul deosebit al celor două organizaţii şi în sfera de cuprindere, diferită, ca membri, a statelor (cu nivele de dezvoltare deosebite şi tradiţii de legiferare specifice), cât şi în decalajul în timp al adoptării reglementărilor în cauză (Convenţia OIM în 1992; Regulamentul CE nr. 1346 în 2000 iar Directiva, versiunea consolidată, în 2008).

Sunt reglementări din Directiva 2008/94/CE mai favorabile decât cele cuprinse în Convenţia OIM nr. 173 (1992) – respectiv, cele referitoare la domeniul de aplicare şi cele referitoare la durata pentru care urmează să se acopere creanţele salariale (cu excepţia creanţelor aferente concediilor de odihnă neplătite).

Se impune însă o menţiune esenţială: Convenţia OIM nr. 173 (1992) nu opreşte statul care o ratifică să reglementeze drepturile salariaţilor în materie, la un nivel superior prescripţiilor sale (şi, ca urmare, să se atingă, atunci când este cazul, nivelul din Directiva 2008/94/CE). Aşadar, pe de o parte, dacă prin ipoteză, Convenţia OIM nr. 173 (1992) ar fi ratificată nu înseamnă că prin legislaţia naţională nu s-ar putea respecta, în continuare, nivelele stabilite prin Directiva 2008/94/CE. Pe de altă parte, Convenţia OIM nr. 173 (1992) cuprinde o serie de reglementări mai favorabile salariaţilor decât cele din reglementările UE. Ne referim la:

• obligaţia statelor – statuată expres – de a consulta organizaţiile sindicale şi patronale reprezentative pentru stabilirea categoriilor de persoane ce pot fi excluse de la aplicarea dispoziţiilor referitoare la plata creanţelor salariale în caz de insolvenţă;

• existenţa unor categorii suplimentară de creanţe ce urmează a fi acoperite (alte concedii plătite decât concediului de odihnă);

• absenţa enumerării tipurilor de contracte individuale de muncă avute în vedere, dându-se astfel posibilitatea ca în viitor – concordant cu cerinţele flexisecurităţii – să poată fi adăugate (integrate) şi alte tipuri noi de contracte individuale de muncă.

ţinând seama de toate acestea, apreciem că ar fi necesar şi util ca - potrivit Legii nr. 109/1997,16 Consiliul Economic şi Social să propună autorităţilor de decizie ale statului ratificarea Convenţiei OIM nr. 173 (1992). Ulterior, de lege ferenda ar trebui aduse modificările corespunzătoare Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale.

În opinia noastră, ca o concluzie finală se poate aprecia că nu se poate susţine inutilitatea ratificării Convenţiei OIM nr. 173 (1992) deoarece legislaţia internă este deja aliniată la Directiva nr. 2008/94/CE. Apare evident faptul că ratificarea Convenţiei ar fi în avantajul salariaţilor, al partenerilor sociali şi ar determina o claritate superioară a legislaţiei în materie.

16 PublicatăînMonitorulOficialalRomâniei,parteaI,nr.141din7iulie1997,cumodificărileşicompletărileulterioare.

39

CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | bibLiOGRAfiE

Bibliografie

Coface Romania, 2009. Studyregarding thesituationof the insolvencies fromRomaniaduring thefirst Semester of 2009. [Online] Available at: http://www.coface.ro/CofacePortal/ShowBinary/BEA%20Repository/RO/en_EN/documents/Stydyinsolvency [Accessed 12 November 2010].

Coface Romania, 2010. StudyontheStatusofInsolvenciesinRomaniainthefirstSemesterof2010. [Online] Available at: http://www.coface.ro/CofacePortal/ShowBinary/BEA%20Repository/RO/en_EN/images/st%20fal2010 [Accessed 12 November 2010].

Contractul Colectiv de munca unic la nivel national 2007 – 2010. MonitoruloficialalRomaniei, V (5), 29 january 2007.

Duccase, M., Roset, A. & Tholy, L., 2003. Code annoté européen du travail. GroupeRevueFiduciare.

Hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale. Monitorul oficial alRomaniei, I (1038), 28 December 2006.

Lardy-Pelissier, B., j, P., Roset, S. & Tholy, L., 2009. LenouveauCodedetravailannoté. 29th ed. Paris: Groupe Revue Fiduciaire.

Legea 200/2006 privind constituirea si utilizarea fondului de garantare pentru plata creantelor salariale. MonitoruloficialalRomaniei, I (453), 21 May 2006.

Legea 85/2006 privind procedura insolventei. MonitoruloficialalRomaniei, I (359), 21 April 2006.

Milieu LTD & Europa Institut, University of Edinburgh, 2008. ConformitystudiesofMemberStates’national implementation, Final Report I, Directive 2004/38/EC, Horizontal Synthesis Report. [Online] Available at: http://ec.europa.eu/justice/doc_centre/citizenship/movement/doc/horizontal_synthesis_report_en.pdf [Accessed 12 November 2010].

Privind organizarea si functionarea Consiliului Economic si Social, 109/1997. Monitorul oficial alRomaniei. I (141), 7 july 1997.

Rosu, I., 2003. Noul Cod al Muncii. RevistaRomanadeDreptulMuncii, (3).

Stefanescu, I.T., 2006. Incetarea contractuilui individual de munca in baza art. 86 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei. RevistaRomanadeDreptulMuncii, 02.

Ticlea, A., 2009. Tratatdedreptulmuncii,EditiaaIII-a. Bucharest: Universul juridic.

Tinca, O., 2005. Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale. RevistadeDreptComercial, 1, pp.51-59.

Turcu, I., 2006. Tratatdeinsolvenţă. Bucharest: C.H. Beck.

40

CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | bibLiOGRAfiE

Voiculescu, N., 2003. Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale si protectia salariatilor in cazul insolvabilitatii angajatorului in Dreptul Comunitar si jurisprudenta Curtii Europene de justitie. RevistaRomanadeDreptulMuncii, (1), pp.33-36.

Voiculescu, N., 2006. Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale si protectia salariatilor in cazul insolvabilitatii angajatorului legislatia nationala si comunitara. RevistaRomanadeDreptulMuncii, (2).

creanţele salariaţilor în cazul insolvenţei angajatorului ... · echipa de suport tehnic...

Documents