STUDIU DE CAZ

CRAMELE RECAŞ“Din respect pentru vin”

PREZENTAREA FIRMEI• "Cramele Recaş“ s-a dezvoltat din "Vintners Transilvanian SRL",

înfiinţată în 1998 şi din "Recatim SA", înfiinţată în 1948;• La ora actuală, Cramele Recaş, societate româno-britanică cu

capital 100% privat, dispune de unul din cele mai moderne complexe de vinificaţie din ţară, dotat cu utilaje de ultimă generaţie şi cu un spaţiu de producţie şi depozitare de circa 10 milioane de litri de vin;

• “Cramele Recaş” deţin 970 de ha. de vie: 200 ha. pentru struguri de masă, 450 ha. pentru vinuri albe şi 320 ha. pentru vinuri roşii.

• Misiunea organizaţiei este de a oferi pe piaţă vinuri de cea mai bună calitate, după reţete (ştiute numai de ei) care să satisfacă până şi cele mai exigente gusturi.

PREZENTAREA FIRMEI• Compania produce diferite sortimente de vinuri:

– Vinuri albe: Schwaben Wine, Castel Rock, V-ledend of Transylvania, Sole, Solo Quinta, Miniaturi, Castel Huniade, Cocoşul dintre vii, Bag in Box - Recaş;

– Vinuri roșii: Schwaben Wine, Castel Rock, V-ledend of Transylvania, La Putere, Solo Quinta, Miniaturi, Te Iubesc Mult, Castel Huniade, Cocoşul dintre vii, Bag in Box - Recaş;

– Vinuri rose: Schwaben Wine, Castel Rock, V-ledend of Transylvania, Sole, Te Iubesc Mult, Castel Huniade, Bag in Box - Recaş;

– Vinuri vrac: Fetească Regală, Riesling, Riesling VIP, Burgund, Merlot, Cabernet, Cabernet VIP, Traminer.

• În competiţia ”Premiile de excelenţă Vinul.ro”, ediţia 2012, Cramele Recaş a fost un câştigător detaşat, obţinând 3 medalii de aur şi 5 medalii de argint.

ANALIZA MICROMEDIULUIANALIZA CLIENŢILOR

• Vinurile Cramelor Recaş se adresează unei pieţe ţintă reprezentată de consumatori, cu excepţia minorilor, atât din mediul urban, cât şi rural, cu venituri medii şi ridicate.

• Consumatorii sunt reprezentaţi de persoanele majore, indiferent de sex, în special din segmentul de vârstă cuprins între 21 şi 45 de ani, care apreciază tradiţia, simplitatea şi calitatea.

• Nonconsumatorii absoluţi sunt persoanele care nu consumă şi nici nu vor consuma vreodată acest produs.

• Nonconsumatorii relativi sunt cei care nu consumă încă vin, dar care pot deveni în timp consumatori. (De exemplu, persoanele care au probleme de sănătate nu consumă foarte des produsul).

ANALIZA MICROMEDIULUI

ANALIZA MICROMEDIULUIANALIZA FURNIZORILOR

• S.C. M-LUCIANO S.R.L. este o firmă din Timişoara, specializată pe hidroizolaţii speciale pentru pivniţe, beciuri, subsoluri, parcări subterane, bazine antiincendiu, bazine retentive apă, staţii de epurare, hidroizolaţii, terase.

• Firma comercializează şi vinuri furnizate de parteneri din străinătate:– Italia: Piccini, Planeta, Masi;– Franţa: Maison Louis Latour, Famille Quiot, Chamarre;– Spania: Gonzalez Byass, Codorniu;– Africa de Sud: Distell;– Australia: Hardys;– Chile: Cono Sur.

ANALIZA MICROMEDIULUIANALIZA CONCURENŢILOR

• Concurenţa directă: Cramele Recaş concurează cu cei mai importanţi producători de pe piaţa naţională: Murfatlar, Cotnari, Jidvei şi Vincon, dar şi cu alţii aflaţi pe poziţii inferioare firmei;– Cei mai mari producători de vinuri din România, după vânzările realizate în

retail sunt: Vincon, Cotnari, Murfatlar şi Jidvei;– Potrivit datelor companiei de cercetare de piaţă Nielsen Romania, cei patru

jucători deţin, cumulat, o cotă de piaţă de circa 40%.

• Concurenţa indirectă este reprezentată de producătorii de băuturi alcoolice produse sub diferite mărci, dintre care amintim: Alexandrion, Jack Daniel’s, Brau Union, Angelli Spumante & Aperitive, Global Spirit.

ANALIZA MICROMEDIULUIANALIZA DISTRIBUITORILOR

• La nivel naţional, cel mai bun canal de distribuţie pentru vinuri este reprezentat de sectorul de retail care deţine 70% din volumul total al vânzărilor, în timp ce segmentul HoReCa deţine doar 30%;

• Vinurile Cramele Recaş sunt comercializate în:– Hipermarketuri (Kaufland, Auchan, etc.) şi Supermarketuri (Billa, Profi, etc.);– Magazine Cash&Carry (Metro şi Selgros);– Site-uri de cumpărături on-line: www.cumparaturi.ro, www.magazineonline.ro– Parteneri comerciali situaţi în toate judeţele ţării.

• Vinul produs de Cramele Recaş este distribuit de W. J. Deutsch&Sons Ltd. în şapte state din Statele Unite ale Americii: Carolina de Sud, Carolina de Nord, Delaware, Florida, Georgia, Maryland şi New York.

ANALIZA MICROMEDIULUIANALIZA PUBLICULUI

• Activitatea firmei urmăreşte creşterea gradului de satisfacţie al consumatorilor în vederea maximizării profitului acţionarilor;

• Cei mai importanţi acţionari de la Cramele Recaş sunt Philip şi Elvira Cox (29%), Gabriel Iova (31%), Ioan şi Maria Georgiu (31%);

• Firma întreţine bune relaţii şi cu mass-media: comunicatele de presă scrisă şi audiovizuală oferă o imagine asupra performanţelor prin diferite premii şi medalii obţinute, dar şi prin promovarea unor evenimente şi lansarea unor noi produse;

• Cramele Recaş sunt implicate activ în viaţa comunităţii prin organizarea şi susţinerea unor evenimente cum ar fi, de exemplu, Festivalul Vinului de la Timişoara.

ANALIZA PIEŢEI• Contextul general al pieţei vinului în România:

– industrie în plină transformare;– marii producători locali îşi regândesc strategiile de piaţă şi îşi repoziţionează

portofoliile;– apariţia unor noi producători locali;– lansarea unor noi game de vinuri în ultimii ani, în special de către noii intraţi

pe piaţă;– creşterea calităţii produselor oferite pe piaţa vinurilor, atât prin investiţiile

realizate în crame, podgorii şi aducerea de vinificatori foarte experimentaţi, cât şi ca urmare a accesării de fonduri UE pentru reconversie, utilizate în ultimii ani pentru replantarea a câteva zeci de mii de hectare de viţă de vie;

– diversificarea şi rafinarea pretenţiilor consumatorilor;– piaţa a scăzut, în 2012, cu 5-10% atât din punct de vedere al volumului

tranzacţiilor, cât şi din punct de vedere al valorii vânzărilor.

ANALIZA PIEŢEI• Analiza comportamentului consumatorului de vinuri din România:

– vinul se află pe locul 2 în topul celor mai consumate băuturi alcoolice de către români (după bere);

– 25% dintre români consumă vin în mod constant;– din punct de vedere al segmentării pieţei după criterii geografice, intensitatea

de consum a vinului este mai mare în Moldova şi în Bucureşti, în timp ce în Banat şi în Transilvania vinul este mai puţin consumat;

– din punct de vedere al frecvenţei medii de consum, vinul este consumat, de cele mai multe ori, fie o dată pe săptămână, fie de 2-3 ori pe săptămână;

– referitor la tipurile de vin consumate în ultimele 10 ocazii de consum, cei mai mulţi consumatori au băut vin roşu (51%), urmaţi de cei care au consumat vin alb (37%) şi, la mai mare distanţă, de cei care au consumat vin roze (11%);

– din punct de vedere al sexului, femeile preferă, în principal, vinul roşu şi cel roze, în timp ce bărbaţii consumă mai mult vin alb;

ANALIZA PIEŢEI– cele mai populare tipuri de vinuri sunt cele demi-dulci (preferate de 34%

dintre consumatori), cele demi-seci (31%), vinurile seci (24%) şi cele dulci (11%);

– vinul alb este preferat de către consumatori atunci când vrea să se simtă bine alături de cei dragi, când vrea să pornească o conversaţie şi să se bucure de un mediu relaxant şi fără niciun fel de presiune. În aceste situaţii sunt preferate mărcile apropiate de el, care inspiră veselie şi simplitate, oferindu-i un sentiment de siguranţă;

– vinul roşu este ales de consumatori în situaţiile în care sărbătoreşte un eveniment special şi vrea să dezvolte o legătură mai profundă cu cei alături de care îl consumă. Vinul roşu este perceput ca fiind un vin cu caracter puternic şi este asociat, mai degrabă, cu consumul ocazional. În acest caz, consumatorul alege mărcile care îi transmit cele mai intense emoţii;

– vinul roze, categorie inexistentă în urmă cu câţiva ani, şi-a creat propria nişă de piaţă, mai ales în zona premium.

ANALIZA PIEŢEI

ANALIZA PIEŢEI• Cei mai importanţi jucători de piaţa vinurilor din România:

– Vincon– Cotnari– Murfatlar– Jidvei– Cramele Recaş (jud. Timiş)– Cramele Halewood– Importurile ocupă un spaţiu generos pe rafturile hipermarketurilor, însă ele

nu reprezintă decât 5-10% din totalul pieţei.

• În primul trimestru al anului 2013, importurile de vin au fost de aproape patru ori mai mari decât exporturile, reprezentând 10.067 tone. România a exportat 2.682 tone de vin, mai mult cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

40% din vânzări

ANALIZA PIEŢEI

ANALIZA PIEŢEIPreferinţe ale consumatorului român de vinuri

• În funcţie de soiuri:– cele mai vândute soiuri albe sunt: Feteasca Regală, Grasa de Cotnari, Muscat

Ottonel, Rielsing şi Sauvignon Blanc;– dintre cele roşii, în topul listei se află: Pinot Noir, Cabernet Sauvignon,

Feteasca Neagră şi Merlot.

• În funcţie de tipul de ambalaj:– sticla are o pondere ridicată;– PET-ul începe să dispară încet-încet;– creşte cererea pentru vinul în ambalaje “bag-in-box”, care menţine

proprietăţile vinului pentru o perioadă mai lungă de timp, motiv pentru care este utilizat pentru vânzarea la volume mari.

ANALIZA PIEŢEIPreferinţe ale consumatorului român de vinuri

• În funcţie de volumul ambalajului:– trendul este către vinurile îmbuteliate preponderent în sticla de 0,75 litri, fapt

datorat creşterii calităţii vinurilor produse în România;

• În funcţie de segmentul de preţ:– segmentul de vinuri premium este în creştere;– vinurile de pe segmentul medium sunt în scădere;– segmentul economic s-a stabilizat.

ANALIZA PIEŢEIIntensitatea de consum

• În ţările dezvoltate, consumul mediu pe locuitor se ridică la peste 50 de l. / locuitor. De exemplu, în Franţa se consumă 58 l. / locuitor, iar în Italia 53 de l. / locuitor. În SUA se consumă doar 13 l. / locuitor;

• În România, consumul pe locuitor a scăzut de la 27 de litri anual, la aproximativ 22 - 25 de litri, din cauza reducerii puterii de cumpărare;

• România rămâne în top zece consumatori mondiali de vin, din punct de vedere al consumului fiscalizat, chiar dacă a ieşit din topul primilor zece producători mondiali de vin, conform statisticilor Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV);

• Consumul de vin are caracter sezonier: vânzările cresc în perioada de Paşti, în medie, cu 30-40%, comparativ cu o lună normală.

ANALIZA PIEŢEI

ANALIZA SWOTPuncte FORTE (I)

• Lider la nivel naţional în exportul de vin;• Dispune de un proces de îmbuteliere modern şi ecologic;• Deţinerea unei instalaţii de tratare a apei reziduale;• Cei mai de seamă experţi în producţia de vinuri; • Costurile scăzute de realizare a produselor;• Materia primă provine din podgoriile proprii;• Replantarea viilor şi înlocuirea echipamentelor agricole uzate;• Gamă sortimentală de vinuri foarte bogată;• A câştigat competiţia ”Premiile de excelenţă Vinul.ro”;• Are asigurată capacitatea de stocare în cramele proprii;

ANALIZA SWOTPuncte FORTE (II)

• Calitatea bună a vinurilor produse;• Dispun de crame de vin pentru vânzarea vinului vrac;• Este şi importator de vinuri premium şi lux;• Clienţii de pe piaţa externă sunt, în principal, firme de mari dimensiuni;• Societatea este deţinută, în proporţie de 29% de investitori britanici;• Existenţa unui centru de agroturism;• Reorganizarea în trei societăţi distincte a condus la o mai bună

gestionare a activităţilor firmei;• Construcţia unei mini-crame.

ANALIZA SWOTPuncte SLABE

• Slabă promovare în România, deoarece Cramele Recaş au pus accent pe comercializarea vinurilor proprii în Europa şi SUA;

• Sistem logistic slab dezvoltat în partea de Nord a ţării, deoarece nu există un punct de vânzări propriu în Baia Mare;

• Număr redus de puncte de vânzare în Nordul ţării.

ANALIZA SWOTOPORTUNITĂŢI

• Creşterea cererii la export pentru vinul Fetească Regală de Recaş;• Exploatarea la maximum a distribuţiei în SUA având în vedere

dimensiunea teritoriului şi diversitatea gusturilor, elemente ce oferă oportunitatea de comercializare a numeroase dintre vinurile producătorului român;

• Extinderea pieţei de desfacere în Polonia, Cehia, Estonia, Lituania, Franţa, Grecia şi Italia, ţări cu care producătorul este deja în discuţii;

• Posibilitatea accesării unor fonduri europene pentru reconversie, care să fie utilizate replantarea viilor;

• Lansarea unor game noi, în special pe segmentul HoReCa.

ANALIZA SWOTAMENINŢĂRI

• Criza economică şi financiară care a afectat România a determinat o reducere a puterii de cumpărare a consumatorilor, ceea ce a condus şi la o scădere a pieţei vinului, atât ca volum cât şi ca valoare;

• Creşterea semnificativă a ofertei de vinuri ieftine (sub 3 lei / litru);• Reducerea intensităţii medii de consum (consumul pe locuitor a

scăzut de la 27 de litri anual, la aproximativ 22 - 25 de litri), din cauza reducerii puterii de cumpărare;

• Creşterea intensităţii concurenţiale prin pătrunderea pe piaţă a unor noi jucători (în special firme locale, de mici dimensiuni).

OBIECTIVELE PLANULUI DE MARKETING• Creşterea ratei de notorietate a mărcii Cramele Recaş la 25% în

rândul populaţiei urbane din România într-o perioadă de 12 luni:– Participarea intensivă la târgurile şi expoziţiile de profil organizate în România;– Organizarea şi desfăşurarea unui studiu de piaţă;– Creşterea vizibilităţii produselor în magazine prin perfecţionarea modelului de

merchandising;– Valorificarea rezultatelor obţinute din studiul de piaţă în vederea identificării

celor mai potrivite modalităţi şi mijloace / medii / suporţi pentru promovare.

• Creşterea cifrei de afaceri cu 20% în anul 2013:– Îmbunătăţirea nivelului calitativ al vinurilor produse;– Creşterea volumului vânzărilor prin lansarea unui nou produs;– Identificarea (cu ajutorul datelor furnizate de studiul de piaţă) a unui preţ care

să asigure maximizarea volumului vânzărilor (preţul de referinţă).

PLANUL OPERAŢIONALACTIVITĂŢI LA NIVELUL POLITICII DE PRODUS (I)

• Analiza gamei sortimentale existente pentru a stabili punctele slabe ale acestora:– Analiza gamei de vinuri;– Centralizarea rezultatelor obţinute;– Modificarea produselor existente;– Eliminarea produselor care nu mai satisfac cerinţele consumatorilor.

• Pregătirea campaniei de Paşte „4 litri+1 litru gratis”:– Stabilirea cantităţii necesare pentru derularea campaniei;– Realizarea producţiei pentru oferta promoţională;– Aprovizionarea cu ambalajul necesar;– Lansarea şi derularea campaniei.

PLANUL OPERAŢIONALACTIVITĂŢI LA NIVELUL POLITICII DE PRODUS (II)

• Pregătirea lansării noului produs (vinul roşu „Louis Jadot”):– Analiza pieţei pentru stabilirea gradului de acceptabilitate al unui nou produs;– Centralizarea şi analiza rezultatelor obţinute;– Luarea deciziei privind lansarea / nelansarea noului produs; – Derularea unei campanii de comunicare internă cu privire la decizia adoptată;– Elaborarea şi testarea reţetei noului produs;– Formularea unei politici de marcă pentru noul produs;– Transferarea materiei prime de la Recaş Prod la Cramele Recaş;– Aprovizionarea cu materiale consumabile şi materialele auxiliare;– Realizarea propriu-zisă a produsului;– Lansarea pe piaţă a produsului.

PLANUL OPERAŢIONALACTIVITĂŢI LA NIVELUL POLITICII DE PRODUS (III)

• Crearea ambalajului pentru produsul lansat:– Stabilirea modului de ambalare şi a caracteristicilor ambalajului (material,

dimensiune, formă, culoare, model);– Realizarea ambalajului.

• Analiza pieţei cu privire la atitudinea consumatorilor faţă de noul produs lansat (vinul roşu „Louis Jadot”): – Elaborarea instrumentului de colectare a datelor (chestionar);– Elaborarea planului de eşantionare;– Colectarea datelor;– Centralizarea, analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute;– Luarea deciziei de a produce în continuare vinul lansat.

PLANUL OPERAŢIONALACTIVITĂŢI LA NIVELUL POLITICII DE PREŢ (I)

• Elaborarea unei politici de preţ la nivelul gamei sortimentale:– Analiza costului unitar (cost de producţie, cost de distribuţie, cost de

promovare) al produselor;– Analiza preţurilor practicate de concurenţi;– Interpretarea rezultatelor obţinute în urma studiului de piaţă cu privire la

percepţia clienţilor faţă de preţul de comercializare a produselor;– Formularea unei politici de preţ care să asigure maximizarea cifrei de afaceri;– Determinarea reducerilor de preţ care pot fi practicate pentru diverse tipuri

de clienţi;– Stabilirea condiţiilor şi termenilor vânzării.

PLANUL OPERAŢIONALACTIVITĂŢI LA NIVELUL POLITICII DE PREŢ (II)

• Stabilirea preţului noului produs lansat pe piaţă:– Analiza preţurilor practicate pe piaţa vinurilor;– Analiza raportului preţ-calitate în cazul produselor concurente;– Stabilirea intervalului preţului de referinţă din perspectiva clienţilor;– Centralizarea şi analiza rezultatelor;– Selectarea metodei de determinare a preţului şi aplicarea acesteia.

• Stabilirea preţului pentru campania de Paşte „4 litri+1 litru gratis”:– Analiza preţurilor ofertelor promoţionale ale concurenţilor;– Alegerea metodei de determinare a preţului pachetului oferit de firmă;– Compararea preţurilor concurenţilor în raport cu preţul determinat;– Stabilirea preţului final.

PLANUL OPERAŢIONALACTIVITĂŢI LA NIVELUL POLITICII DE DISTRIBUŢIE (I)

• Analiza canalelor de distribuţie existente:– Identificarea unor posibilităţi de creştere a vânzărilor în diferite canale;– Analiza gradului de concentrare a reţelei de distribuţie (coeficientul Gini);– Analiza modalităţilor de transport utilizate;– Analiza rentabilităţii canalelor de distribuţie utilizate în prezent.

• Crearea unor relaţii cu noi distribuitori:– Analiza localizării punctelor de vânzare cu potenţial de desfacere ridicat;– Alegerea unor noi canale de distribuţie;– Formularea şi implementarea procedurilor pentru transportul produselor;– Stabilirea costurilor pentru efectuarea distribuţiei;– Semnarea contractelor cu noii distribuitori.

PLANUL OPERAŢIONALACTIVITĂŢI LA NIVELUL POLITICII DE DISTRIBUŢIE (II)

• Deschiderea unui nou spaţiu comercial în Baia Mare:– Identificarea localizării optime a punctului de vânzare;– Închirierea sau achiziţia spaţiului;– Amenajarea spaţiului;– Dotarea spaţiului cu mobilier;– Recrutare şi formare personal;– Obţinerea avizelor şi autorizaţiilor de funcţionare necesare;– Stabilirea modelului de gestiune a stocurilor pentru noul magazin;– Livrarea vinului de la crame la spaţiul comercial;– Aranjarea mărfurilor şi stabilirea modului de expunere;– Deschiderea spaţiului comercial.

PLANUL OPERAŢIONALACTIVITĂŢI LA NIVELUL POLITICII DE DISTRIBUŢIE (III)

• Lansarea unui magazin de vânzări on-line a vinurilor Recaş:– Stabilirea poziţionării pe piaţă;– Analiza legislaţiei privind comerţul on-line (Ordonanţa nr. 130 / 2000);– Cumpărarea unui domeniu, asigurarea host-ului şi crearea unui Home page;– Elaborarea structurii site-ului;– Crearea catalogului de produse on-line (descriere, fotografii, preţuri);– Stabilirea sistemului de plată (în Romania, lider de piaţă este ePayment); – Îmbunătăţirea serviciilor de distribuţie aferente comenzilor on-line;– Susţinerea lansării magazinului on-line prin comunicare comercială (bannere

pe site, bannere pe alte site-uri, newslettere) şi comunicare cu presa (comunicate, bloguri, social networking);

– Îmbunătăţirea imaginii site-ului.

PLANUL OPERAŢIONALACTIVITĂŢI LA NIVELUL POLITICII DE PROMOVARE (I)

• Campanie de promovare prin spot publicitar TV:– Stabilirea obiectivelor şi a bugetului campaniei;– Alegerea temei (axei publicitare);– Crearea spotului publicitar;– Selecţia suporţilor media;– Difuzare spot publicitar;– Evaluarea efectelor campaniei.

• Promovarea magazinului din Baia Mare prin pliante:– Contactare firmă pentru realizarea design-ului pliantelor;– Proiectare şi realizare pliante;– Distribuire pliante.

PLANUL OPERAŢIONALACTIVITĂŢI LA NIVELUL POLITICII DE PROMOVARE (II)

• Participarea la Festivalul Vinului din Timişoara:– Pregătirea evenimentului;– Promovarea evenimentului (Media Partners, pagina web, social media); – Organizarea efectivă (participarea la festival);– Evaluarea participării la festival şi a impactului său.

• Promovarea agroturismului:– Amenajarea unei bucătării dotată cu echipamente de ultimă generaţie;– Amenajarea unor spaţii destinate servirii mesei vizitatorilor, atât în hrubă, cât

şi în aer liber; – Organizarea de diferite evenimente în aer liber, exclusiv pe perioada verii;– Elaborarea unui program de vizitare a culturilor de viţă de vie.

BUGETUL PLANULUI DE MARKETINGSURSE DE FINANŢARE CHELTUIELI

Explicaţii Sume Explicaţii Sume

Autofinanțare

Cheltuieli cu analiza gamei sortimentale existente pentru a stabili punctele slabe ale acestoraCheltuieli cu pregătirea campaniei de Paşte „4 litri+1 litru gratis”Cheltuieli cu pregătirea lansării noului produs (vinul roşu „Louis Jadot”)Cheltuieli cu crearea ambalajului pentru produsul lansatCheltuieli cu analiza pieţei cu privire la atitudinea consumatorilor faţă de noul produs lansat (vinul roşu „Louis Jadot”)

Subvenţii

Cheltuieli cu elaborarea unei politici de preţ la nivelul gamei sortimentaleCheltuieli cu stabilirea preţului noului produs lansat pe piaţăCheltuieli cu stabilirea preţului pentru campania de Paşte „4 litri+1 litru gratis”Cheltuieli cu analiza canalelor de distribuţie existenteCheltuieli privind crearea unor relaţii cu noi distribuitori

Credite bancare

Cheltuieli cu deschiderea unui nou spaţiu comercial în Baia MareCheltuieli cu lansarea unui magazin de vânzări on-line a vinurilor RecaşCheltuieli cu campanie de promovare prin spot publicitar TVCheltuieli privind promovarea magazinului din Baia Mare prin pliante

Finanţare nerambursabilă

Cheltuieli cu participarea la Festivalul Vinului din TimişoaraCheltuieli cu promovarea agroturismului

TOTAL TOTAL

BUGETUL PLANULUI DE MARKETING

Post TVDurată

spot (sec.)

Tarif / sec. (lei)

Nr. difuzări /

zi

Durata difuzării

Costuri totale (lei)

PRO TV 30 533,33 3 30 zile 1.440.000

ANTENA 1 30 400,00 2 30 zile 720.000

KANAL D 30 316,66 1 30 zile 285.000

TOTAL = 2.445.000 lei