cp 0121-2007 cod de practica pentru producerea betonului

95
ASOCIATlA DE STANDARDIZARE Dil\ CP 012/1 .. 2007 COD DE PRACTICA PENTRU PRODUCEREA BETONULUI CODE OF PRACTICE FOR THE MANUFACTURING OF CONCRETE CODE PRATIQUE POUR PRODUIRE LE BETON Document tehnic unificat (SR EN 206-1:2002, SR 13510:2006, Ordinul MDLPL nr. 577/29.04.2008) elaborat sub coordonarea Ministerului Dezvoltirii, Lucrarilor Publice 'i Locuintelor Oirectia Generala Tehnici in Constructii lnstitutul National de Cercetare - Dezvoltare in Constructii ti Economia Construqiilor Iuiie 2008 ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMlNIA (ASRO) Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucurefti Director General: TeL: +40 2.1 316 32 96, Fax: +40 21 316 08 70 DireqiaStandardizare:Tel. +4021310 1130, +40213104308, +4021 31247 44, Fax: +40213155870 Direqia Publicatii- Serv. Vanzari!Abonamente: TEll. +40 21 316 77 25, Fax+ 40 21 317 2514, +40 21 312 94 88 Serviciul Redactie- Marketing, Drepturi deAutor + 40 21 316.99.74 ©ASRO Reproducerea sau utifizarea integtali sau paf1iali a prezentului document in oriQe once proce<leu (electronic, mecanic. !Otoeopiere, mlcrofilmare etc.} este dacA nu existA acordul scris al ASRO

Upload: tudose-stelian

Post on 21-Jan-2016

126 views

Category:

Documents


8 download

TRANSCRIPT

Page 1: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

ASOCIATlA DE STANDARDIZARE

Dil\ R0,1.\~IA

CP 012/1 .. 2007

COD DE PRACTICA PENTRU PRODUCEREA BETONULUI

CODE OF PRACTICE FOR THE MANUFACTURING OF CONCRETE

CODE PRATIQUE POUR PRODUIRE LE BETON

Document tehnic unificat (SR EN 206-1:2002, SR 13510:2006, Ordinul MDLPL nr. 577/29.04.2008) elaborat sub coordonarea

Ministerului Dezvoltirii, Lucrarilor Publice 'i Locuintelor Oirectia Generala Tehnici in Constructii

lnstitutul National de Cercetare - Dezvoltare in Constructii ti Economia Construqiilor

Iuiie 2008

ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMlNIA (ASRO) Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucurefti

Director General: TeL: +40 2.1 316 32 96, Fax: +40 21 316 08 70 DireqiaStandardizare:Tel. +4021310 1130, +40213104308, +4021 31247 44, Fax: +40213155870

Direqia Publicatii- Serv. Vanzari!Abonamente: TEll. +40 21 316 77 25, Fax+ 40 21 317 2514, +40 21 312 94 88 Serviciul Redactie- Marketing, Drepturi deAutor + 40 21 316.99.74

©ASRO Reproducerea sau utifizarea integtali sau paf1iali a prezentului document in oriQe publica~l ~!)fin once proce<leu (electronic, mecanic. !Otoeopiere, mlcrofilmare etc.} este interzi~ dacA nu existA acordul scris al ASRO

Page 2: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

COD DE PRACTICA PENTRU PRODUCEREA

BETONULUI

CP 012/1-2007

Document tehnic unificat elaborat sub coordonarea

MINISTERULUI DEZVOL T ARII, LUCRARILOR PUB LICE ~I LOCUINTELOR

DIRECTIA GENERAL~ TEHNICA iN CONSTRUCTII ' '

lULlE 2008

Page 3: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

Preambul

Prezentul ::::od de pract•ca pertru Droducerea betonulu1 a fost elaborat !n tJaza prevederilor an. 4 d:n Ord1nul fv1DLPL nr. 577 /29 04 2008 publicat in Monitorui Oficial al Rom2n1e Partea !. nr.374i16.V.2QJ8 '?'are av:zul nr.212008 al Com:te:ulu; tehn1c de coordonare generala al iV1;nister·ulu. Dezvo!tari1. Lucra:ilor Publ:ce $ Locuinteio·.

Prezentul ::od de practica a fost elaoora: pnn comasarea tex:eior ur'll3toarelor dooumente:

re·;Jiernentarea tenn,ca NE 012:1·2007 "Normat'v pe,;tru producerea betonuiu: '?' execu:area lucrarilor din beton. beton armat $i beton precompnmat Partea i: Producerea betonul J ··

standardul SR EN 206·1:2002 "Beton. Partea i · Specif,cat'e, performanta product1e '?i colformitate' cu amendamentele SR EN 206-120021A 1 2005. SR EN 206-1 :2002/A2:2005 ~~ era:a SR EN 206-1 :2002/C91 :2008

standardui SR 13510:2006 "Beton. Parte a 1: Spec1iicatie. performanta, productie ~~ conform tate Occument national de apl1care a SR EN 206-1 :200T cu erata SR l3510:2006iC91 :2008

Anexe!e nnmative din prezentul cod de practica sunt: anexele A. B :;;i C dm standardul SR EN 206-1:2002. anexele F s,i L din standardul SR 135102006 :;;i anexele I ?i 0 dm normativul NE 01211-2007

Anexele in'orrnative din prezentul cod de practica sunt anexele E. J. K din standardul SR EN 206-12002 :;;i anexele H. M s,i N din standardul SR 13510:2006.

Anexa 0 (informativa) B1bliografie dm standardul SR EN 206-1:2002 a fost e!iminata din cuprlnsul oodulu1 de practica pentru ca prevederile acesteia au fost preluate !a caplto!ul 2 Referinte normative a! prezentului cod de practica

Anexa G (informativa) Cerinte privind exactitatea echipamentului de dozare din standardul SR EN 206-1 2002 a fost elimmata din cuprinsul codului de practica pentru ca nu mai este valabila conform prevederilo~ standardului SR EN 206-1 :2002/A 1 :2005 (art9.6.2.2).

La capitolui de refennte normative sunt indicate edi\iile standardelor ;;i reglementarilor tehnice romane in vigoare la data elaborarii normativuiUI NE 012/1-2007. Se recomanda ca utilizatorii sa se informeze periodic asupra cel;:;r mai recente edi\;i ate documentelor de referin1;a.

Pentru aplicarea acestui cod de oraotica se utilizeaza standardele romane, europene 9i internationale Ia care se face referinta (respectlv standardele romane identice cu acestea).

Urmatoare:e standardele europene ~~ mternationa!e Ia care se face referire in textul codului de pract1ca nu au standard roman corespondent: ISO 2859-1, DIN 4030-2 $i ASTM C 173.

Acest cod oe practica face tnmitere Ia Oirectiva 90/384/CEE care a fost transpusa in Hotararea Guvernului nr. 1016/20=:<1 priv:nd masurile pentru organizarea ;>i rea!izarea schimbului de informatii 1n domeniul standardelor ~~ reg!ementarilor tehnice. precum ~~ al regulilor referitoare Ia serviciile societa\ii informationale intre Romania ;>i statele membre ale Uniunii Europene, precum :;.1 Com1sia Europeana.

Page 4: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

! ~1troducere Domer\u de aoiicare Refermte no·-mative ... Def,nitii. s1mbolur' ~~ prescunan ..

- • Termen: :;;i defimti. -" ,: .L

4

S1mbolun ~~ r .:·:.ar' Clasificare .. . . .......... .

CUPRINS

.:..1 Clase de expJnere in functe de actluni!e datorate mediului inconJurator. 4. 1 1 Semnifica;ia claselor de excunere. L 2 Beton oroaspat . .::.2. ~ Clase de cor:s ::·enta 4.2.2 Clase In funct1e de d1mens1unea max1ma a agregatelor 4.3 Beton Tntarit . .... .. . . ..... ...... . .... . .::.3. ~ Clase de rezistenta Ia compresiune 4.3.2 Claseie de masa volum1ca pentru beton u~or. 5 Cennte pentru bet on ~~ metode de verificare . . ........... . 5. i Cerinte de baza pentru materiale componente ... 5.< .~ Generalita\1 . . ... 5.12 Clment. ... . . .. 5.1.3 Agregate . .. . ......... . 5.1.4 Apa de amestec ....... . 51.5Aditivii ..................................... . 5.1.6 Adaosurile (i:1clusiv filerele minera:e ?i pigmentii) 5.2 Cerin\e de baza pentru compozit1a betonului ........... .. 5.2.1 Generalitati .... ............ .... . . .. .. . . . .. ..... .. 5.2.2 Alegerea cimentu!ui ..... .... .. .. ........... . 5.2.3 Utilizarea agregatelor ..... . ................................ .

.6 8 9 "'! ...

'< i 1 '!5

.16 .. 16 . 16

19

12 .. 20

... 20 .W

.... 21 .22 22

..22

. 22 22 22

. ... 22 . ..... 22

.... 23 . .... .23

23 23

5.2.4 Utilizarea apelor reciclate .. ...... ............. ...... . ...... . . ... . ...................... . 24 ..24 . .26 .27

5.2.5 Utilizarea adaosurilor . .. ...... .. . . .... .... ........... . .. . ............... . 5.2.6 Utilizarea aditivilor ... . . . . .. .... . . . ..... . . .. ... . . . ... . ...................... .. 5.2.7 Continut de cloruri ...................................................................... . 5.2.8 Temperatura betonului ............................................................... .. .,,,,, ... , ......... 27 5.3 Cerinte referitoare la clasele de expunere .................... . 5.3.1 Generalita\1 ... .... .... .. . .................. .. 5.3.2 Valeri limita ::>entru compozitia betonului .................. .. 5.3.3 Metode de conceptie bazate pe pertormante ......... . 5.3.4 Cerinte pentru betonul turnat sub apa ....................... .. 5.4 Cerinte pentru betonul proaspat .. . .. . .. .. . . . .. .. .. ......... . 5.4.1 Consistenta .. . . . ................................ .. 5.4.2 Continut de ciment ~~ raport apaiciment ...................... . 5.4.3 Continut de aer ............................................. . 5.4.4 Dimensiunea maxima a agregatelor .......................... . 5.5 Cerinte pentru betonul lntfkt . .. . . .. .. .. . .. .. .. 5.5.1 Rezistenia. .. .. ........... .... .. ... . . ... .. ............... . 5.5.2 Masa volum:ca ......... . ........ . 5.5.3 Rezistenta Ia penetrarea apei . 5.5.4 Reactia Ia foe ... 5.5.5 Rezistenta Ia uzura ............................... . 6 Specificatia betonului ..................................... . 6.1 Generalitati .. .. . . . .. .. .. .. . .. . .. .. . .. . . .. .. . .. . .......... . 6.2 Specificatia betonului proiectat (cu proprietat1 speCificate) 6.2. 1 Generalit.3ti . ........ ....... . ........ .......... . ........... .. 6.2.2 Date de baza ..... . . . ........................... . 6.2.3Cenntesuplmentare .......................... . 6.3 Specif1catia betoanelor de compozitie prescrisa . 6.3.1 Generalitati .. . . . . . ... .. .. .. 6.3.2 Cerinte de taza. .. . .. . .. .... . . . ...... .... .. ... .. 6.3.3 Cerin\e sup!mentare .. .. . .... .. . . .... . ....................... . 6.4 Specificatia betoanelor de compozi\ie prescrisa printr-un standard

2

. .............. , ...... 28 .... 28

,.,,," ... . ...... 28 , , 29 . .29

29 "" ... " .... """.". """ ..... " .. " .... ". 29

30 30

"" """. .. "31 , . '" ....... " .... , , .31

. ....... , ........ 31 .. , , ...... 32

32 , 32

.. ................................. ,, .32 .. ........................ 32

32 33

. 33 .. ............ 33

..34

..34 ............ ······· ..... 34 " ....... , , "' ..... 34

. . ...... , .. 35 "" ... " .. " .. ".. .. .. . .... " 35

Page 5: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

Livrcrea t•eto•'ulut proaspat ? 1 !r,f:y ':'ic ~~ lJ:: 1 ~::?tr,ru! he~c,r, :",:--:,~··:--) ·----~r.; ""5~""'

7.2 lnfo··-nati' de Ia producatorul de beton pentru u:il:zato: 7.3 801 c vrare pentru betonul gena de utilizare 7.4 lrfo,.-·na:i: !a livrare pentru betonul de ~an tier 7.5 Cons:stenta Ia livrare . 8 Cont~olul conformitatii $1 criteni de conformita;e 8.1 Generali:ati .. . ... . . . . ......... . ........ . 8.2 Cont·ol de conformitate al betonului cu ::Yoprietatl specificate 8.2 1 Cont·ol de corform;tate a! reziste1\ei Ia compresrune . . .. ... 82 2 Co!lt:·of de conform,:ate al rezistente. Ia tractiune ::Jrir deso·care

35 {"".

.. 35 .36

.. 37

..37 38 "IC

.. ,.)cj

... 38 . .38 .4:

8.2 3 Cont~ol de confonnr:ate pentru alte ;xoprie:ati decat rez:steni;a ........ . ..... A·i 8.3 Contrc'~l conformitatii betonu!ui de com::Jozttie prescnsa. :nclusiv a betoa:1elor de compoz tie :xescnsa

pr nt~"-un s:andard . .... . . . .. . . ..... .. . ... . . . . . .. ... .... . ... . .......... .. . . . . .. ..43 8.4 Acl!u:J: lmrepn1se 1n caz de neconforr1i:ate a produsuiu1 . . ..... . .. .. ....... .. . .... . . .. .44 9 Controlu productiel . . . . .. . ... . .. . .... . . .. .. . . . . . .... . . . .. . . . . . . . . . .45 9.1 Genereltta\i ... .. ... . . . . . .. . . . .. .. . . . . . . .. . . . . . . . ... .. 45 9.2 Sisreme de control al productie1 .. .. . . .. ..... ............... ..... ....... . ..... 45 9.3 Date inreg1strate ;;: alte documente ..... ... ... . . ... . .. . ...... 45 9.4 incercarl . . ...... . ............. ............ .. . .... ..... ....... ......... . ..... .. . ....... .... . .... ......... . ........... ..46 9.5 Compo ziti a betonului !?i incercarile 1nitiale ...... . . .... . ..... .. . . ....... ..46 9.6 Persoral. echtpamert ;;i instala~ii . ..... ...... ....... .. .................................................. .47 9.7 Dozarea matena!elor componente ..... .. . ... .... .. ...... . ... ... . ...... . .... ..48 9.8 Amesiecarea betonului ............... ....... ........ .. ..... . . ........ .. .. . .... ... .......... . ... . ................. .48 9.9 Procedcl' :.ontrol ai productiei .. ..... ... ... . ... ........ ..... .. .. .. . ..... .. ... ... ...... .. .. ............ ...48 10. Evaluare a conformitatii .. ... . . . ..... ....... ..... .... ... ..... ............ . . ... .... ....... ..... .. ................ 55 10.1 Generalit<W . . ... . . . ... .. . . . . . .. . .... . .. . .. .. . . . . .. .... . . ................... 55 10.2 Evaluare. supraveghere ;;i cert;ficare a controlului productiei ..................................................... 55 11. Nota rea betonului proiectat ( cu proprieta\i specificate) ................................................................... 55

Anexa A {normativa) !ncercar: initiate....... .. ..... .. ......... . .................................................................. 56 Anexa B (normativa) lncercan de identificare pentru rezistenta Ia compresiune ....................................... 58 Anexa C (normativa) Dispozi\ii pentru evaluarea, supravegherea 9i certificarea cortrolului.produqiei ....... 60 Anexa E (informativa) lndica\ii de aplicare a conceptului de performanta echivalenta a proprietatilor betonului ....................................................................................... . Anexa F (normativa) Recomandari pentru limitele compozi1iilor betonului Anexa H {informativa) Prevederi suplimentare referitoare Ia betoanele de inalta rezisten\8 ..

63 64

. 73 Anexa! (normativa) Clasificarea mediilor atmosferice agresive asupra elementelor din beton armat §i

beton precomprimat supraterane . . . . . .. . . .. .. . ............................... . Anexa J (1:--formativa) Metode de alcatuire a retete!or bazate pe performantele pentru durabilitate Anexa K . ' Familiile de beton ... Anexa L (normatJVaJ Compozitia granulometrica a agregate!or utilizate Ia prepararea betonului .... Anexa rv1 :;) Recomandari generale pentru a!egerea cimentului ............. . Anexa N (informat1va) Tratarea betonuiUi functie de evolu\ia rezisten\ei betonulu1 Anexa 0 , • Cerinte minime privind calificarea ;;i experienta profesionala a responsabilului pentru con:r:dv :: roductiei . .. .. . .. .. . . .. . . . . ............................ .

76 .. 79

. ...... 81 ..83

...88 90

. .. 91

Figura 1- r::-:..a\ .. intre standardele SR EN 206-1 !?' SR 13510, normativul NE 012/1 ~i standardele pentru proiectare §i executie, standardele referitoare Ia componente 9i standardele de incercari ... 7

............ 83 Ftgura L.1 -Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 8 mm

Figura L.2 - Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 16 mm . . . . ............ 84

Figura L.3 --Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 22 mm . .. . . . ........ 85

Figura L4- Zone de granulozitate pentru dimens1unea maxima a agregatelor de 32 mm . .. . .. ............. 86

Figura L.5- Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 63 mm . . . .. . .. . . . .. . ..87

Schema K.3 ·Schema pentru evaluarea unui membru ;;i a conformita\ii unei famili. de beton ................ 82

3 •

Page 6: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

Tabeiui 1 - Ciase de expunere .16

~abelul1a- c--·--r ~-.~ -'· Tabelul 2- Va:o· · clasele de expunere corespunzatoare Ia a1acul c~11mic: al solurilor naturale ?i apelo- sunterane .. 19

Tabelu! 2a- Conj1~:: de util1zare a ad1t1vi!m.

Tabelul 3- Clase de tasare

.. 26

..20

Tabeiui 3a- Valeri minime ale voiumulw aerului ani rena: funcre de d11nensiunea ;nax1ma a agregatelor .... 3"

Tabelul 4- Clase Vebe

Tabelul 5- Ciase de compaccare .

Tabelul 6- Clase de raspi:md:re

Tabelul 7- Claseie de rezistenta Ia compresiune pentru be:cane de masa volum1ca r;onnali3 ?I betoane grele

Tabelul 8- Clase de rezistenta pentru betoane U?Oare .

Tabelul 9- Clasi"' nasei volumice a betonulu; u:;;or ..

Tabelul 10- Contmutul maxim de clor din beton

Tabelul 11 - Tolerantele referitor Ia valorlle specif1cate pentru consistenta

Tabeiul 12- Eve utia rez1stentei betonului Ia 20 :C .

Tabetul 13- Frecventa mimma de B!?antionare pentru evaluarea conformttatii

Tabelul 14- Criteri1 de conformitate pentru fncercari!e de rezistenta Ia compresiune ..

Tabelul 15- Criterii de confirmare pentru membrii unei familii ..................... .

Tabelul 16- Criteriile de conformitate pentru rezistenta Ia trac1;1une prin despicare

Tabelul 17- Criterii de conformitate pentru alte proprietati decat rezistenta .

.20

... 20

. .. 20

21

.21

22

.27

30

. .. 36

.39

40

.40

.. ... .41

..... .42

Tabelul 18- Criterii de conformitate pentru consistenta . . . . .. . . . . . .. . . . .. . .. .. . . . . . . . . . . .. ... . . . . . . ...... 43

Tabelul 19a ?i 19b - Numarul de acceptare pentru criteriiie de conformitate apiicabile altar caracteristici decat rezistenta . . . . .. . . . . . .. . . . . . . .. . . . . . . . .. .. .. . . . . . . . . . . . . .. . . . . . ........ 44

Tabelul 20- Datele lnregistrate ~~ a!te documente daca este cazul

Tabelul 21 - Toleran\e pentru dozarea materialelor componente .

Tabelul 22- Cor:rolul materialelor componente ...

Tabelul 23- Cor·:rolul echipamentului

Tabelul 24- Cortrolul procedurilor de productie ?i al proprietatilor betonului .....

Tabelul B. 1 - Criterii de identificare pentru rezistenta Ia compres1une

....... 46

... 48

..49

•• ., > •• 51

.. 53

... 59

Tabelul F .1.1 - Valorile limita recomandate pentru compozitia ~~ proprietatile betonului pentru clasele de expunere XO, XC, XD !?i XS . . . .. .. ... ...... ....... . .... .. ..... .. . ............ 65

Tabelul F.1.2- Valorile limita recomandate pentru compozi~ia ~~ proprietatile betonului pentru clasele de expunere XF. XA ~i XM ....................................................................... 66

Tabelu F .2.1 - Domenii de utilizare pentru cimenturi conform standardelor SR EN 197-1. SR 3011.

STAS 10092. SR 7055 ;;i SR EN 206-1. ..... ........... .. ... . .. .... ... .. . ........... 67

Tabelul F.2.2- Domenii de utilizare pentru cimentul de tip II M conform standardelor cu SR EN 197-~ ?i SREN206-1 ...................................................................... 69

Tabelul F.2.3- Exemple de utilizare a unor tipuri de cimenturi pentru diferite combina\li de erase de Ex ::>unere ........................................................................................ 70

Tabeluf F.2.4- E><emple privind utilizarea cimenturilor de tip CEM 11-M (functie de componen\a principalilor co·istituenti ), fabricate in conformitale cu standardul SR EN 197-1 .. . . .. .. . . .. . . .. ......... .71

Tabelul F .3.1 - Contmutu! maxim admis de paf\i ftne in betonul preparat cu agregate avand dimensiunea granulelor cupnnsa de Ia 16 'llm p~ma Ia 63 mm pentru betoane de c!asa s:CS0/60 ?i LC sS0/55 ....... 72

Tabelul F.3.2- C')ntinutu! maxim adrnis de parti fine In betonul preparat cu agregate avand dimensiunea granulelor cuprinsa de Ia 16 mm pana Ia 63 mm pentru betoane de clasa >C50/60 ;;i LC>S0/55 ........... 72

4

Page 7: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

Tabelui H. 1 - Controiu1 marenaieior componente

Tabelul H.2 - Controll' '

. 73

Tabelul H 3- Controiul procedunlor de oreparare betc111 $' a' caractenst!Ciior betonului de inal: •·· 75

Tabelull : - Determinarea clast.e~ de agres1vitate a medrlor atmosfer:ce cu agent1 agresiv. in stare gazoasa functie de umid;tatea relative a aerului. de temperatura rned:ullll :;;: de caractens-ica gazelor agresive .. 76

Tabelull.2 - lncadrarea gazelor agres1ve . .77

Tabelui :.3- Determ1;:area clasei de agres1v:tate a mediilor atmosferice cu agenti agresivi 'in stare soiida functie de umicHatea relativa a aerului ~~ de caracterist1ca solidului. In 1ntenorul constructiilor 77

Tabeiul L4- Determinarea clase; de agresivitate a med1ilor atmosferice cu agent agresiv' in s·are sol:da functie de umidrtatea re!ativa a aerului ~~ de caracteristica solidu!ui, In aer ilber . 78

T abeJul 1.5 - Caractenstica soliduiUI .78

Taberul M.1 - Caracterist1ci ale unor tipuri de cimenturi ........................................ . ............. 88

Tabeiui fvU .I - lndicarea t:pului de ciment funct1e de atingerea rez:stentei Ia 28 zile . .. . . . ........ 89

Tabelul fv12.1 - Recomandari de utilizare a cimenturilor pentru turnarea betor.ului pe timD friguros .... 89

Tabelul M.2.2 - Recomandari de utilizare a cimenturilor pentru turnarea betonuiui pe timp calduros ... . . .. .89

Tabelul N.- - Durata m;nima de tratare a betonului pentru toate clasele de expunere cu excep:ia claselor X09iXC1 ........................................................................................... 90

5

Page 8: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

lntroducere

~:>~::::.e,~<IL~: ~ : Jt:_- :~r:1:~::;c{~ ;~~=; cL:_.r_._..~"" ,-::.:.: ":.:::-< : __ tF-~-.i ;.,~-:.>CdCC<"i!~i i>t<onu±L ;J'.i!d

pent~:.J structurile turnate in situ ~~ structuriie prefabricate pentru cladiri :;;i constructi; mginere~ti.

Prezentul cod de pracUca CP 012i!-2007 constituie un document tehn!c util pentru producerea betonulu.

in rela(iile contractuale !?ilsau fn caz de litigiu orevaleaza prevederile documentelor invocate In an:. (2) d;r Anexa Ia Ordinul MDLPL nr. 577 /29.04.2008. publicat In Monitorul Oflcial al RomfmieL Partea I. nr.374.'16V2008.

Contextul de functionare a codulu· de practica 'in raport cu standarde!e si regiementarile tehn1::e pentru producerea betcnului (materiale componente. proiectare. executie. metode de incercari etc.) este prezer.tat In figura 1.

6

Page 9: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

I I EN. n , Standards pent"u :Jrodusele prefabnc:ate de beton

l

SRE~~'982 (Eurocod 21

Pro.ectarea structun;or de beton

SR EN 13791 Evaluarea rezistentei betonului

din structJri

SR EN 12504 incercan pe beton in structun

-r·

Beton SR 13510

Document nat:onal de api1care a SR EN 206-1 t--.JE O'i2i1-2007

Normaliv pentru producerea betonuiUI

SR ENV 13670-1 Executia structurilor

de beton

SR EN 197 Cimenturi uzuale

SR 3011 Cimenturi cu caldura de hidratare !imitata ~~ cu

rezistenta Ia sulfati

SR 7055 Ciment Portland alb

STAS 10092 Ciment pentru drumuri :?i

p1ste de aeroporturi

SR EN 450 Cenu;;a zburatoare pentru

be ton

SR EN 13263 Silice ultrafina pentru beton

SR EN 934-2 Aditivi pentru beton

SR EN 12620 Agregate pentru beton

SR EN 13055-1 Agregate U§oare

SR EN 1008 Apa de preparare

pentru beton

SR EN 12878 Pigmen}i

Figura 1 • Relatii lntre standardele SR EN 206·1 §i SR 13510, normativul NE 012/1· 2007 ~i standardele pentru proiectare §i executie, standardele referitoare Ia componente ~i standardele de incercari

7

Page 10: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

1 re

Betonul poate ~~ beton fabricat \preparat) pe ?ant1er betm·· gata de utilizare sau beton fabncat l:n-o uZina de product1e a elen1enteior prefabncate

Alte refennte europene refertoare Ia produsele specif;ce. de exemplu produsele prefabncate unde orocedeele intra in domen;ul de ao!icare a prezentului cod de ;xactica. pot neces1ta sau autoriza :.:Jerogari In rapori cu prezentul document

Prezentul cod de prastica spec1fica cerintele pentru

- materialele ccmponer:te ale betonului: - proprietatile betonulu: proaspat ~~ lntarit ~i veriftcan!e lor - limitimle impuse compozit;ei betonulw: - spec1fica~iile betonului; - livrarea betonulu: ;Jroaspat - procedurile de control ale productiei: - criteriile de co· · xmitate ~~ evaluarea conform1tati1

Prezentul cod de practica se ap!ica betoanelor compactate de o asemenea maniera Inca! cant!tatea de aer oc!us, alta decar aerul antrenat. este neglijabila Prezentui cod de practica se aplica betonului de rnasa volumica normala, betonului greu $i betonului u;;or.

Prezentul cod de practica se aplica 9i betoanelor autocompactante :;;• betoanelor cu agregate din beton reciclat, cu conditia ca aptitudinea de ut!lizare a acestor agregate sa fie venficata ~~ controlata avand In vedere criteriile aplicate agregatelor naturale.

Cerin{e complementare sau diferite pot sa fie date In alte reglementari tehn1ce/standarde europene specifice, de exernplu:

- beton destinat drumunlor ;;i altor suprafete de circula!ie: - beton utilizanc alte matenale (de exemp!u: fibre) sau materiale componente neacoperite de 5.1: - beton cu dimensiunea maxima a agregatului mai m:ca sau egala cu 4 mm (mortar): - tehnologii speciale (de exemplu: belon torcretat): - beton pentru s:ocarea de;;eurilor lichide ~i gazoase: - beton pentru rezervoare de stocare de substantele poluante: - beton pentru structuri masive (de exemp!u: baraJe): - beton preamestecat uscat

NOTA- Pe timpu\ In care aceste standarde europene nu sunt d1sponibile pot sa fie aplicate prevederile valabi!e pe locut de uti!izare. Sunt ;n elaborare standarde europene pentru

- beton destinat drumurilor ;;i alte suprafete de circu!atie. - beton torcretat.

Acest cod de practica nu se aplica pentru:

- beton aerat: - beton spumat: - beton cu structura deschisa (beton cavernos-poros): - beton u9or cu masa volumica mai m1ca de 800 kg!m': - beton refractar.

Acest cod de practica nu con\ine cerin\e referitoare Ia sanatate !?I securitate, pentru protec\ia operatori!or in timpul productiei ~i !ivrarii betonului.

8

Page 11: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

-

-

2 Referinte normative

refer!nte!e datate ;;i nedatate se aplica nun1ar edltia citata ln acBst art!col_

SR EN 196-2:2006 SR EN '9'3-3 2006

SR EN !9<--6: 1994 SR EN 197 -1: 2002

SR EN 20,)-1: 2002 SR EN 20C3-1 . 2002> A1 :2005 SR EN 20d-1 : 2002 A2 2005 SR EN 20'3-1 : 2002/ C91:2008 SR EN 450-1:2006 SR EN 933-1:2002

SR EN 934-2:2003

SR EN 1 008 2003

SR EN 1097-1: 1998

SR EN 1097-2: 2002

SR EN 1097-3: 2002

SR EN 1097-6: 2002

SR EN 1262:2004

SR EN 1992: 2006 SR EN 12350-1: 2003 SR EN 12350-2: 2003 SR EN 12350-3: 2003 SR EN 12350-4: 2002 SR EN i 2350-5 :2002 SR EN 12350-6: 2002 SR EN 12350-7: 2003 SR EN 12390-1:2002

SR EN 12390-2:2002

SR EN 12390-3: 2002 SR EN 12390-4:2002

SR EN 12390-5:2002

SR EN 12390-6: 2002

SR EN 12390-7: 2002 SR EN 12390-8:2002

SR EN 12504-1:2002

SR EN 12504-2:2002

SR EN 12504-3:2006

Metode de incercari ale cimentunlor. Partea 2. Ana!;za chitmca a cimenturi!or lvietode cle incercari ale cirnenturi!or. Partea 3.· Determmarea tm1pu'w de pnza $t a stabifitatii Metode de incercari ale cimenturi!or. Partea 6.· Determmarea fme!it Ciment - Par1ea 1: Compozitie. soeCtf.;catif $1 criterii de conformitate ale cmwntur:/cr uzuaie Beton Par1ea 1· Speciftcatie. performanta. productie §! conformitate Beton Partea 1· Specfficatie. perforrnanta. productie §i conform/tate. Arnendament

Beton Pat1ea 1.· Spec!ftcatie. pelformanta. productte :p conformitate. Arnendament

Beton Pat1ea 1.· Specificatie, performanta productJe §I conforrmtate. Erata

Cenu§a zburatoare pentru beton. Pat1ea 1. Defmifli. conditil §i criterii de conformitate fncercari pentru determinarea caracteristlcifor geometrice ale agregatelor. Partea 1 Determmarea granulozitafii, Analiza granulometrica prm cemere Aditivi pentru beton. mortar sf pasta. Partea 2: Aditivi pentru beton. DefmitJi. conditif. conformitate. marcare §i etichetare Apa de preparare pentru beton - Specificatii pentru prelevare. incercare §i evaluare a aptitudinii de utilizare a apei. inc/usiv a apefor recuperate din procese ale industrie1 de beton ca apa de preparare pentru beton incercari pentru determinarea caractensticilor mecanice §i fizice ale agregatelor Partea 1: Determinarea rezistentei Ia uzura (micro-Deval) lncercari pentru determinarea caracteristicJJor mecanice §i fizice ale agregatelor Partea 2: Metode pentru determinarea rezistentei fa sf{m3mare fncercari pentru determinarea caractenstici!or mecanice §i fizice ale agregatelor Partea 3: Metode pentru determinare masei volumice fn vrac §i a porozitath intergranufare lncercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice §i fizice ale agregatelor. Partea 6: Determinarea masei reale §i a coeficientului de absorb(ie a apei Agent/ activi de suprafata. Determinarea valorii pH-ului solutiilor sau disperslilor agentifor activi de suprafa{a Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Standard pe par(i lncercare pe beton proaspat. Partea 1: E$antionare T.11cercare pe beton proaspat. Partea 2: incercare de tasare incercare pe beton proaspat. Partea 3. lncercare Vebe fncercare pe beton proaspat. Partea 4.· Grad de compactare incercare pe beton proaspat. Partea 5: fncercare cu masa de raspandtre fncercare pe beton proaspat. Partea 6: Densitate lncercare pe beton proaspat. Partee 7: Continut de aer. Metode prin preswne lncercare pe be ton intarit. Partea 1: Forma. dimensium §i alte conditii pentru epruvete $i tipare fncercare pe beton intarit. Partea 2.· Pregatirea §i conservarea epruvete/or pentru 1ncercari de rezistenta fncercare pe beton lntarit. Partea 3: Rezistenta Ia compresiune a epruvetelor incercare pe beton intarit. Partea 4: Rezistenta Ia compresiune. Caracteristicile masinilor de incercare fncercare pe beton Jntarft. Pattea 5: Rezistenta ia fntindere prin incovoiere a epruvetelor fncercare pe beton fntarit. Partea 6: Rezistenta Ia lntindere prin desptcare a epruvete!or incercare pe beton intarit. Partea 7: Densitatea betonului lntarit incercare pe beton intarit. Partea 8: Adancimea de patrundere a apei sub presiune fncercari pe beton in structuri. Partea 1.· Carate. Pre!evare, examinare $i incercari Ia compresiune incercan pe beton In structuri. Partea 2: Tncercari nedistructive. Determinarea indice!ui de recut l11cercari pe beton in structuri. Partea 3. Determinarea for(ei de smu!gere

9

Page 12: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

SR EN 13055-1 2003

SR EN 13242 2003

SR EN 13242. 2003i A.C2004 SR EN 1 3263-1 2005 SR EN i 3263-2:2005 SR EN 13577:1999

SR ENV 13670-1 2002 SR EN 13791: 2007

SR EN 4550' :2000 SR EN ISO 9001:2001 SR ISO 2859-C 1999

SR ISO 2859-2 1998

SR ISO 2859-::: 1998

SR ISO 3310-1. 2000

SR ISO 3310-2 2000

SR ISO 3310-3: 1998

SR ISO 3951: ~998

SR !SO 42212JOO

SR ISO 4316:1996

SR ISO 7150< 2001

SR ISO 7150-2 2001

SR ISO 7980: 2002

SR 3011: 1996

SR 13510:2006

SR 13510:2006' C91 :2008 SR 7055:1996 SR CR 1901 :20J2

SR CR 13901 :2002

SR CR 13902:2)02 STA.S 10092-78 ST A.S 1 0329-7 5 STA.S 10812-76 STAS 10814-76 ST AS 1 0946-77 ST AS I 0943-89 ASTM C173

,,_~- V ,.,', v/j +u' ' ~· '-~ c

Agregate U§oare. Partea 1 · Agregate U§OcFe pentru betoane. mort are §i paste de

ciment Agregate am materieie netegate saL; legate hidrauiic pentru utilizare in mgmena civile §! in constructif de drumuri , . _ . . Agregate dm materiate ne!egate sau legate iJJdrau!lc perwu ut;!;zare tn nqmena civile §i in constructu de drurnuri- Erata Stlice ulrrafi!ia pentru beton - Pat1ea 1· Defhitl1. condtti; t?i criterii de conform:tate Sii1Ce ultrafna oentru beton - Par1ea 2. Evaiuarea confor:nitatli Atac cflimic ~supra betonutui. Oetern;inarea continutu!w de dioxid de carbO.'' aarestv din aoa E;ecutia structurilor de bet on Partea 1. Condit:t comune Evalu~rea m-situ a rezistentei Ia compresiune betonufui dm structwi si d/IJ eiemente prefabncate Aspecte metrologice ale aparate!or de cantarit cu functtonare neautomata Sisteme de management a! calitatii. Cerin;e Procedun de e§antionare pentru inspectia prm atribute. Par1ea 0: lntroducere in sistemui de e§antionare prin atribute a! !SO 2859 Procedun de e§antionare pentru inspectia prin atribute. Partee 2: Planuri de e§antionare indexate dupa ca!itatea !imita (LQ! pentru inspectarea loturilor izolate Proceduri de e§antionare pentru inspectia prin atribute. Partee 3.· Proceduri de e§antionare skip Site pentru cemere. Conditil tehnice §i verifican. Partea 1: Site pentru cemere de tesaturi meta/ice Site pentru cernere. Condifii tehnice §i verificari. Partea 2: Site pentru cemere de table meta/ice perforate Site pentru cernere. Conditii tehnice §i verificari. Partea 3: Site pentru cemere de folii electroperforate Proceduri §i tabele de e§antionare pentru inspectia prin masurare pentru procent de neconfonnitati Cafitatea aeru!ui. Determinarea concentratiei masice de dioxid de sutf ln aerul Tnconjurator. Metoda spectrofotometrica cu thorin Agen(i activi de suprafata. Oeterminarea pH-ului solutiilor apoase. Metoda potentiometrica Calitatea apei Determinarea continutului de amoniu. Partea 1: Metoda spectrometrica manuala Calitatea apei Determinarea continutului de amoniu. Partee 2: Metoda spectrometrica automata Ca!itatea ape!. Determinarea continutulw de calciu §i magneziu. Metoda prin spectrometrie de absorbtie atomica Cimenturi cu caldura de hidratare limitata §i cu rezistenta Ia agresivitatea ape/or cu continut de sulfa[! Beton Partea 1: Specificatie. performanta. productie §i conformitate. Document national de aplicare a SR EN 206-1 Beton Partee 1: Specificatie. performanta. productie §i conformitate. Document national de ap!icare a SR EN 206-1. Erata Ciment Portland alb Specifica(ii regionaie §I recomandari pentru evitarea deteriorarilor provocate de reactiile afcafi-sifice ln beton Uti/izarea conceptufui de familii de beton pentru producerea §I controful conformita(ii betonului Metode de fncercare pentru determinarea raportufui apa!ciment In betonul proaspat Ciment pentru drumun §i piste de aerporturi Puntatea aerufui. Oeterminarea b1oxidului de azot Puritatea aerului. Determinarea amoniacului Puritatea aerului. Determinarea l?idrogenului sulfuret Puritatea aerului. Oeterminarea c!orului Puritatea aeruiui. Determinarea continutului de actd cforhidnc Metode de incercare pentru determfnarea continutului de aer a/ betonu!ui proaspat prin metoda volumetrica

10

Page 13: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

D §J an.a.liza e§-antioanelor de ape §i soJun

ISO 2859-11999 Regles d'echanti!lionnage !}our ies contr6!es par attributs F3nie ·t. Pfans

Rcceoraote {fvr).4 __ l

J,rectiva f-j -.:84'EEC Directive du Conser! du 20 1990 pour f'harmon;sation des re;:;!es des etats membres concernant les eqwjJernents de pesee non automatques

.::: • 70- i 9E7 lnstructwni tehnice pentru protect/a e!ernentefor din beton armat §! be ton precomprimat supraterane in medii agrestve naturale §i mdustriale

NE 012/1-2007 Normativ pentru producerea betonu!ui !}i executarea Jucrariior dm beton. beton arrnat §i be ton precornpnmat - Patiea 1. Producerea betonuiui

3 Definitii, simboluri §i prescurtari

3.1 Termeni ~i definitii PentrJ cenntele prezentulu; cod de practicil. se aplica termenii ~~ defin1tile urmamare

3.1.1 beton material fermat orin amestecarea cimentului. nisipulu;, pietri~ului ~~ ape1 cu sau fara adit1V! :;;1 adaosuri l?i ale carui prop-ietat: se dezvolta prin hidratarea cimentu!ui

3.1.2 beton proaspat beton complet amestecat ~~ aflat Inca, lntr-un stadiu care li permite compactarea prin metoda aleasa

3.1.3 beton intarit beton in stare solida :;;i care a obtinut o rezistenta semnificativa

3.1.4 beton de §antier beton produs Ia locui constructiel de utilizatorul de beton pentru propria sa utilizare

3.1.5 beton gata de utilizare beton livrat in stare proaspata utiEzatorului, de catre o persoana fizica sau persoana jurid1ca, alta decat utilizatorul in sensu! acestui cod de practica betonul gata de utilizare este de asemenea:

- beton produs de utilizator in afara ?antierului: - beton prcdus pe ~antier, dar nu de utilizator.

3.1.6 produs prefabricat de beton produs din beton a carui tumare :;;1 al carui tratament sun! efectuate lntr-un loc diferit de eel in care este utilizat

3.1.7 beton cu masa volumica normala beton a carui masa volurnica dupa uscare Tn etuva este mai mare de 2000 kg/m 3 dar inferioara sau egala cu 2600 kg!m 3

3.1.8 beton U§Or beton a carUI masa yolumica dupa uscare in etuva este mai mare sau egala cu 800 kg/m3 , dar mai mica sau egala cu 2000 kglm', ei este produs Integra! sau partial cu agregate u~oare

3.1.9 beton greu beton a carui masa volumica dupa uscarea in etuva este mai mare de 2600 kg/m3

11

Page 14: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

3.110 bctCH'1 dD rna ita n;~.zlstenta

3.1.11 beton cu proprietati specificate beton pentru care propnetatne cerute ?: caractenst:cile supln1entare sunt specificate producatorulu; care este responsabil de fLW11Zarea unu1 beton care satisface proprietat!le cerute :;;i caracteristicile supl:mentare.

3.1.12 beton cu compozitie specificata beton pentru care compoZltla betonului ;>i materialele conwonente de util1zat sunt specificate orcducatorului care este responsabil de furn;zarea unui beton respectand compozitla specificata

3.1.13 beton de compozi!ie specificata printr-un standard beton de comoozitia spec1ficata. avf'md compozitia defm1ta !ntr-un standard aplicabil ia locul unde betonul este utilizat.

3.1.14 familie de betoane grup de compoZJ\It de beton pentru care exista o relat1e fiabila 1ntre proprietatile pr1ncipale. Aceasta relatie este dernonstrata prin lncercari: demonstratia este consemnata in scris ~~ pastrata.

3.1.15 metru cub de beton cantitate de oeton proaspat care ocupa un volum de un metru cub, dupa compactare conform SR EN 12350-6

3.1.16 autobetoniera unitate de amestecare a betonului montata de obice1 pe un ;>asiu autopropulsat, capabila sa amestece §i sa livreze un beton omogen

3.1.17 malaxor/cuva agitatoare echipament montat de oblcei pe un ~siu autopropulsat ~~ capabil sa conserve un beton proaspat omogen In timpul transpor:uiUJ

3.1.18 bena (buncar de transport) echiparnent utii:zat pentru transportul betonului fara agitare, in sensu! definit in 3 1.17. de exemplu. camion cu bena basculanta sau buncar de transport

3.1.19 amestec cantitate de beton proaspat produs lntr-un singur ciclu de amestecare discontinua, sau cantitate descarcata Tn timp de 1 minut. de un malaxor cu functionare continua

3.1.20 ~arja cantitatea de beton transportata intr-un vehicul ;>l cont~nf'md unul sau mai multe amestecun

3.1.21 livrare actiune de livrare de beton proaspat de catre producator

3.1.22 aditiv produs adauga: Tn beton in timpul procesului de amestecare. in cantita\i rnici raportate !a masa cimentului, per:tru modifica~ea proprietatilor betonului proaspat sau intarit

12

Page 15: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

3.1.23 arlaos .,.1aterial mineral fin div1zat ut1Hzat in beton oentru i~nbuna:atirea unor oroorietati sau pentru a-1 confen pn,)pnb~i~~- .tt,P0Cui:ti0~ ~: GW0 >-J.ti: ~;Ld~~ .. iriiteaz.a .a.r:;wa. ~J;z,F Gt .a~o:fuwrt rru.nera.a:t~

. adaosun considerate pract!c lf>erte (t1p i):

. adaosuri puzzolanice sau hidraulic iatente (tip II).

3.1.24 agregat material mineral granular apt de a fi utilizat in beton. Agregatele pot fi naturale. artif!c1aie sau rec1clate plecand de Ia materialele utilizate antenor in constructii

3.1.25 agregat curent agregat avand dupa uscare in etuva. o rnasa vo!umica > 2000 Kg!m:- ~i < 3000 kg/m2 determmata conform SR EN 1097-6

3.1.26 agregat u~or agregat de origine minerala avand dupe uscare in etuva. o masa volumica s 2000 kgim 3. deterrninata conform SR EN 1097-6. sau omasa volumica In vrac ::; 1200 kg!m", determinata conform SR EN 1097-3

3.1.27 agregat greu agregat avand dupa uscarea in etuva, omasa volumica 2:3000 kg/m~. determinata conform SR EN 1097-6

3.1.28 ciment (liant hidraulic) material mineral fin macinat care, dupa ce a fost amestecat cu apa, formeaza o pasta care face priza ~i se intare~e prin efectul reaqiilor ~i proceselor de hidratare. ~~ care dupa intarire. i~i pastreaza rezistenta ~i stabilitatea chiar ~i sub apa

3.1.29 continutul total in apa apa adaugata, plus apa continuta Tn ~~ Ia suprafata agregatelor. plus apa din aditivi ~~ adaosuri utilizate sub forma de suspensii ~i apa rezultata din adaugare de gheata sau din incalzire cu vapori

3.1.30 continutul de apa eficace diferen~a 1ntre cantitatea totafa de apa continuta in betonul proaspat ~~ cantitatea de apa ce poate fi absorbita de agregat

3.1.31 raport apa eficacelciment raport de masa intre cantitatea de apa eficace ~i cantitatea de cirnent din betonul proaspat

3.1.32 rezistenta -caracteristica valoare-rezistenta sub care se pot situa 5% din populatia tuturor rezultatelor determinarilor de rezistenta posibile ale volumului de beton considerat.

3.1.33 aer antrenat bule de aer microscopice incorporate intentionat in beton cand se face amestecarea de obicei prin utilizarea agentilor tensioactivi: bulele sunt practic sferice ~~ diametrul lor este in general cuprins intre 10 pm ;;i 300 pm

3.1.34 aer oclus goluri de aer in beton care nu sunt create inten\ionat

3.1.35 ~antier

amplasamentul unde este realizata lucrarea de constructie

13

Page 16: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

3 1,36 speciflcatie

, ~ ~ r ,., --

: i;)~.;,:;:;;rt::

3.1.37

t"'{.-

elaborator de specificatie

'""'"·:" SfT> .,;;...· =Jt:.-~ ~·,--;;-:; r·; :·

persoana fiz1ca sau persoana jundica care stabile~te specificatia betonului proaspat ~1lntarit

3.1.38 producator persoana fizica sau persoana juridica producatoare de beton proaspat

3.1.39 utilizator persoana fizica sau persoana juridica utilizatoare de beton proaspat pentru executia unei construc~ii sau a unui element

3.1.40 durata de viata perioada de timp In care comportarea betonului in structura ram.3ne la un nivel compatibil cu cer:ntele de performanta ale structurii. daca aceasta este corect intretinuta

3.1.41 incercari initiate lncercare sau incercari de verificare. inainte de inceperea productiei. atunci cand un beton nou sau o familie noua de beton trebuie sa fie formulata, pentru a satisface toate cerintele specificate, In stare proaspata ca ~~ in stare intarita

3.1.42 incercari de identificare incercari pentru a determine daca amestecuri!e sau ~arjele selectionate apaf\in unei populatii conforme

3.1.43 incercari de conformitate incercari efectuate de producator pentru a evalua conformitatea betonului

3.1.44 evaluarea conformitatii examinarea sistematic~ a gradului de satisfacere de catre un produs a cerintelor specificate

3.1.45 actiuni datorate mediului inconjurator ac~iuni fizice ~~ chimice Ia care este expus betonu!, care produc efecte asupra betonului, armaturilor sau insertiilor metalice ~i care nu sunt considerate ca incarcari Ia proiectarea structurii

3.1.46 verificare confirmare prin examinare de dovezi obiective a satisfacerii cerin,elor specificate

3.1.47 beton autocompactant beton a carui consistenta a fast modificata prin utillzarea de aditivi speciaiL Ia valori mari ale fluiditatii tara a prezenta segregare ~i care poate fi pus in opera fara a fi vi brat

3.1.48 continut de paf1i fine cantitate totala de paf\i fine exprimata in kg/m3, calculata ca suma a cantitatii totale de ciment ~i cantitaiii de particule cu dimensiuni mai m;ci de 0,125 mm provenind de Ia agregate ~i adaosuri

3.1.49 clasa de expunere clasificare a conditiilor de mediu fizice, chimice §i mecanice Ia care poate fi expus betonul 1?i care pot influen~a in timp suprafata betonului, structura sa ;;i/sau armaturile. Aceste tipuri de actiuni nu constituie ipoteze de incarcare in proiectarea structurala

14

Page 17: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

3.1.50 apa reziduala!reciciata apa rezu!tata 1:1 urrna producerir betonulul s. care coat;:, f: refo!osita Ia oreoararea FICPstu';:;

3.1.51 raport apa/ciment raport dmtre cantitatea totala de apa ~~ contrnutul de ciment d1n betonu! proaspa:

3.2 Simboluri ~i prescurtari

xo XC ..

XD ..

xs .. XF.

XA

XM.

de Ia Si pa:1a Ia ss de Ia vo pana Ia V4

de Ia CO pi:na !a C3

de ia F"' pane Ia F6

c . .! ... LC.J.

fci-.. {.:vt

fc ci"

fcLCJt

f;; C<Jb

fc:-.

fern:

fr.j

• '~-

ftrr.

f:

D ...

Dma"

CEM ...

0

Sc NQA 1

wJc 2

k

e

m

n

Casa de expunere oentru ajsen\a risculu' coroz1un:1 sau atac

Clasa de expuner·e pentru riscui de coroz1une ;xin carbonatare

Ciasa de expunere penlriJ nscul de coroziune pnn c!orun al\ele decat cele din a::>a de mare

Clasa de expunere pentru :iscul de coroziune de clorur: drr apa de mare

Clasa de expunere pentru atacu! pnn lnghet-dezghe\

Clasa de expunere pentru atacu! de origme chirnica

Clasa de expunere pentru atac mecanic (abraz1une:

Ctase de consistenta dupa tasare

Clase de constslenta cupa incercarea Vebe

Clase de consistenta dupa indicele de cornpactare

Clase de ccnsistenta dupa diametrullncercarilor de raspandire

Clase de rezistenta ia compresiune in cazul betonului norma! 9i greu

Clase de rezistenta Ia cornpresiune in cazul betonu!ui u~or

Rezistenta caraclenstica Ia cornpresiune a betonului determinata prin incercarea epruvetelor cilindrice

Rezistenta Ia compres1une a betonului determinata prin incercari pe epruvete cilindrice

Rezistenta caracteristica Ia compresiune determinata prin incercari de epruvete cubice

Rezis!enta Ia compresiune a betonului determinata prin incercari pe epruvete cubice

Rezisten~a medie Ia compresiune a betonullll

Rezistenta medie !a compresiune a betonului Ia (z) zile

Rezultat al incercarii individuale de rezistenta Ia compresiune a betonului

Rezistenta caracteristica Ia tractiune pnn despicare a betonu!ui

Rezistenta medie Ia trac(iune pnn despicare a be!onului

Rezultat allncercarii individuale a rezisten\ei Ia tractiune prin despicare a betonului

Clase de dens1tate pentru betonul U!?Or

Dimensiunea nominala maxima a agregatului grosier

T1p de ciment conform seriei SR EN !97

Estirnarea abaterii standard a une1 popula\ii

Abaterea standard a n rezultate de incercari consecutive Nrvel de calitate acceptabil (a se vedea ISO 2859-i)

Raport apa!ciment

Factor care t:ne seama de acttv1tatea unui adaos de tip II

Diviziunea scari: de verif1care a echipamentului de cantanre

Sarcina exercitata asupra echipamentului de cantarire

Numar

·--····---·---------

·' ln standardui roman care a preluat varianta engleza a ISO 2859-1, simbolu! pentru nrve!ul de calitate acceptabil este AQL. 2 Pentru api.ca\ii nationale se poate utiliza simbolul a/c.

15

Page 18: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

4 Ciasificare

4 1 Clase de expunere in functie de tiatorat& rnediului incorjurator

. ~·\. "-~' .. :~;... .:<Jt;.. .;,,. '"./::~.::.;; ·!--~· ;;~·-:!: :<_.,f :~t:: :S: da:~; ._-t:j,, ·..:: .

Exemplele sunt indicate cu titlul informativ.

4.1.1 Semnificatia claselor de expunere Standardul SR EN 206-1 define~te diferite c!ase de expunere in functie de mecamsmele de degradare ale betonului. Notatia uti!;zata pentru identificarea acestor clase este formata din doua litere ~i o cifra. Prima litera este X (de !a eXposure In limba engleza) urmata de o alta care se refera Ia mecan:smul de degradare considerat. astfel :

C de Ia Carbonat!on {Carbonatare) 0 de Ia Deicing SaH (Sare pentru dezghet) S de Ia Seawater (Apa de marel F de Ia Frost (ing"le\) A de Ia Aggressi\ e environment (fvlediu agresiv chimic) M de Ia Mechamcal abrasion (Atac mecanic prin abraziune)

A doua litera est;:: ur:r:a:a de o cifra care se refera Ia nivelul de umiditate (XC, XD, XS. XF) sau n:velul de agresivitate (XA. XM).

NOT A - Alegerea claseior de expunere depinde de cerintele In vigoare Ia iocu! unde betonul este utilizaL Aceasta c!asificare de exptJ'"/' nu exclude luarea in considera\ie a conditli!or particulare existente Ia locu: unde betonul este uti!izat, sau apircarea de masun de protectie precum utilizarea de otel inoxidabil sau a!t metal rezistent Ia coroziune, ~i utilizarea de acoperiri protectoare pentru beton sau armaturL

Betonul poate fi supus Ia mai multe din actiunile descrise In tabelul 1, in acest caz, conditii!e de mediu inconjurator Ia care el este supus. pot sa fie exprimate sub forma de combina\ii de clase de expunere.

Pentru un element de structura indicat, diferite suprafete de beton pot fi supuse Ia actiuni ale mediului diferite.

Tabelul1 - Clase de expunere

Denumirea Descrierea Exemple informative ilustrand

J clasei mediului lnconjurator alegerea clase!or de eXQunere 1 Nici un rise de coroziune sau atac

Beton simplu ;;i fara piese metalice

xo inglobate. Toate expunerile, cu exceptia Beton de umplutura I egalizare

cazurilor de inghet-dezghet, de abraziune !Ji de atac chimic

2 Coroziunea datorata carbonatarii Cand betonul care contine armaturi sau piese metalice Tnglobate, este expus Ia aer 9i umiditate, expunerea trebuie ::<as fica:a in modul urmator: NOTA - CondiHe :JE: umiditate luate in considerare sunt cele din betonul ce acopera armaturile sau piesele metalice inglobate. dar in numeroase cazuri. aceasta umiditate poate fi considerata ca ref!ecta umiditatea ambianta. ln acest caz. o clasiftcare fondata pe diferite medii ambiante poate fi acceptabila. Situatia nu poate fi aceea~i daca exista o barien3 intre beton !ji mediui sau inconjurator (acoperirea betonului cu un material de protectie).

Beton in interiorul cladiri!or unde gradul de umiditate a mediului ambiant este redus

XCI Uscat sau permanent umed (inclusiv bucatariile, baile !ji spalatoriile cladirilor de locuit) Beton imersatjJermanent In C!Q_a Suprafe\e de beton in contact cu apa pe

XC2 Umed, rareori uscat termen lung (de exemplu elemente ale rezeNoarelor de apa) Un mare numar de fundatii Beton in interiorul cladirilor unde

XC3 Umiditate moderata umiditatea mediului ambiant este medie sau ridicata (bucatarii, bai, spalatorii prqf~sionale altele decat cele ale cladirilor

16

Page 19: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

Oenu·; . -. r:: • ,.,

c!ase1 r1ediu1u: Incon}urator I afegerea dase!or de ex;y de locuit1 0~~- ~ ,-,

J 1 :r:temperi: \elemente !a care ac<," ,, -

I I exterior are acces constant sal des. de ! exemplu ha!e desch•sel

··-

I Alternanta umid1tate - uscare i Suprafe:e supuse contactului c ,-:;

XC4 I care nu Pltra 'm clasa de expurv. ' 1eiemente extenoare expuse i:Y·· lf)

3 Coroziunea datorata clorurilor avand alta origine decat cea marina Cand betonul care contne armaturi sau oiese metalice inglobate. este 'in contact cu apa a\ fl'id alta origine decat cea marina. continand clorun. inclus1v d:n sarurile pentru dezghetare. clasele de expunere sunt dupa cum urmeaza: NOTA- ln ce priveste conditiile de urPtditate. a se vedea ::Je asernenea secM;nea 2 din acest tabel.

I I Suprafete de beton expuse Ia c orun transportaie de curenti de aer ( je exemplu

X01 Um1ditate moderata suprafe\ele expuse agen\ilor de dezghetare de pe suprafata carosabila. pulverizati ?i transportail de curenti1 de aer Ia garaje. etc.) Prscme. rezervoare

XD2 Umed. rar uscat i Beton exous apelor industriale continfmd I cloruri i Elemente ale podurilor. zidun de sprijin,

X03 Alternanta umiditate- uscare 1 expuse stropirii apei contlnand cloruri \ $osele, da!ele parcajelor de stationare a

vehiculelor 4 Coroziunea datorata clorurilor din apa de mare Cand betonul care contine armaturi sau piese metalice lnglobate. este pus In contact cu cloruri din apa de mare, sau actiunii aerului ce vehiculeaza saruri marine. clasele de expunere sunt urmatoareie·

Structuri pe sau in apropierea litoralului Expunere Ia aeru! ce vehiculeaza saruri (agresivitatea atmosferica marina

XS1 marine. insa nu sunt in contact d1rect cu ac\ioneaza asupra constructillor din beton. apa de mare beton armat pe o distanta de circa 5 km de

tarm) XS2 lmersate In permanenta Elemente de structuri marine

XS3 Zone de varia(ie a nivelului apei marii, Elemente de structuri marine

zone supuse stropirii sau cetii 5 Atac din inghet-dezghet cu sau tara agenti de dezghetare Cand betonul este supus Ia un atac semnificativ datorat ciclurilor de inghet-dezghet. atune! cand este umed. ciasele de expunere sunt urmatoarele:

XF1 Saturatie moderata cu apa fara agenti Suprafe\e verticale ale betonului expuse Ia de dezghetare ploaie ~~ Ia lnghe\

Saturatie moderata cu apa, cu agen\1 de Suprafete verticale ale betonului din lucrari

XF2 rutiere expuse Ia inghet ?i curentilor de aer dezghetare

ce vehiculeaza agen~i de dezghetare

XF3 Saturatie puternica cu apa. fara agenti Suprafe\e orizontale ale betonului expuse de dezqhetare Ia ploaie §i Ia inghet

$osele §i tabliere de pod expuse !a agenti de dezghetare

Saturatie puternica cu apa, cu agenti de Suprafetele verticale ale betonului expuse XF4

dezghetare sau apa de mare Ia Jnghet ~i supuse direct stropirii cu agenti de dezghetare Zonele structurilor marine expuse Ia inghe\ $i supuse stropirii cu agenti de dezghetare

6 Atac chimic Cand betonul este expus Ia alae chimic. care survine din soluri naturale, ape de suprafata ~~ ape subterane. clasificarea se face dupa cum se indica in tabelul 2. Clasificarea apelor de mare depinde de localizarea geografica. Tn consecinta se aplica clasificarea valabila pe locul de utilizare a betonului.

NOTA - Un stud1u soecia!, poate fi necesar pentru determinarea clasei de expunere adecva!e in medii ~ii]ura:oare. In situa!iile urmatoare _

17

~-----------------------------------

Page 20: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

·~

-sol sau apa ;::,utudid L,.iul\Jii_-

- prezinta c v1t;;;za rid1cata a ape1 de scur<:)ere In cornc:nat;e cu anurnte substante :::t11111Ce d1n tabelul 2

Xf\'1

XA2

XA3

! fvlediu lnconjurator cu agres>\ntate i ch~rn!ca slaba. conform tabeiului 2

Mediu lnconJurator cu agres'vitate chimica moderata. conform tabelului 2 Mediu inconjurator cu agres1vitate ct11mica 'ntensa. conform tabelulu1 2

7 Solicitarea mecanica a betonului prin uzura Daca betonu este supus unor sol1citari mecan1ce care produc uzura acestuia. atune acest tip d'3 ex;:;unere poate fi c!asificat dupa cum urmeaza:

XM1 Sol1citare rnoderata de uzura

XM2 Solic1tare mtensa de uzura

XM3 Solicitare foarte intensa de uzura

Elemente din mcinte industria!e supuse !a mcula\ia veh1culelor echipate cu arwelooe Eler11ente din monte industriale supuse Ia mculatia st1vuitoarelor echipate cu anvelopesall baQdaje de cauciuc Elemente din incmte industriale supuse Ia circulatia st!vuitoarelor echipate cu bandaje de elastomeri I metalice sau ma~ini cu senile

NOTA 1 - Pentru caracterizarea expunerii betonuiui este necesara in general combinarea mai multor clase de expunere. In tabelul 1a se pr8Zinta exemple de astfel de combinatii

NOT.A 2 - Cand tetonu! este expus Ia atac ch1mic care provine din atmosfera cu agenti agresiv1 in stare gazoasa 91 solida. clasificarea se face dupa cum se ind1ca in anexa I. In acest caz. cerin\ele privind materialele componente 91 betonul sunt prevazute in documentul .. lnstructiuni tehnice pentru protectia elementelor din beton armat ~i beton precomprimat supraterane in medii agresive naturale :;;i industriale". indicativ C170.

Tabelul1a • Combinatii de clase de expunere

Expunere Cornbinatii de clase de expunere

Descriere Exemple BNA' BA i~·/ BP ;,•}

La interior lnteriorul cladirilor cu destinatie de locu1t xo XC1 sau birouri La exterior Fara !nghet Fundatii sub nivelul de inghe\ xo XC2 Cu inghei da: fara

Garaje deschise acoperite, pasaje, etc XF1 XC3 + XF1 contact cu ploaia lnghe\ §i contact cu

Elernente exterioare expuse Ia ploaie XF1 XC4+ XF1 ploaia

inghet-dezghe\ cu Elernente ale infrastructuni rutiere XM2+XF4

XM2+ XD3+ orizontale XF4+(XC4} agenti de dezghetare Verticale (In zona de stropire} XF4 XF4+ XD3+ XC4

Mediu marin Fara contact ;:;u apa de mare (aeru! marin pana Ia 5 km de coasta)

Cu lnghet Elernente exterioare ale constructiilor

XF2 XC4+ XS1+ XF2 expuse ploii in zorele litorale

In contact cu apa de mare

!mersate Elemente structurale sub apa XA1 (XA2) XC1+ XS2+ XA1 (XA2)

Elemente supuse Peretii cheiurilor

XF4+XA2 XC4+ XS3+ XF4+ stropirii , (XA1) XA2 (XA1)

· Beton nearm.at 2 · Beton armat "'Beton precomprimat

-- - -·---------------·----

18

Page 21: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

Tabelul 2- Va!orile limita pentru clas::.:ie de expunere corespunzatoare Ia atacul chimic al solurilor naturale ~i apelor subterane

L. :

:a o temp , c ,_ c :<- __ ,,_-: 'o~, :_ ::e S C :;.: 25 C :'?• tn cazunte Ill care v::eza ae scurgera a ape: esre sufiCient de mica pentru a f: considerata in condi\it stattce_

/-\iegerea ::::lase!or se face in raport de caractensttcile chtm1ce ce conduc :a agresiu'lea cea ma1 :ntensa_

Cand eel iJUiin doua carac:eristici agresive conduc Ia aceea~i clasa_ medtul lnconjura:or treL > e clasificar in clasa ined:at suoerioara. daca un studiu specific nu a demonstrat ca acesta nu este necesar_

Caract.sristic crtirT :ce

Metode de incercari de

referinl;a

Ape de suprafata si subterane

so_,"_ mg'l SR EN 196-2

XA! XA2 XA3

2- 200 sis 600 > 600 si s: 3000 -- 3000 si s 6000

pH SR ISO 4316 < 6.5 si:;; 5_5 s 5.5 si ;: 4.5 §i 2 4.0

CO: agrestv _ mg!l

SR EN 13577 ,: 15 sis:: 40 > 40 :;>1 :S 100 > 100 pana Ia saturat1e

NH~", mg,l

Mg2-. mg1'

Sol

so" 2 , mglf<ga ,

total

Acidttate. mllkg

SR ISO 7150-1 sau SR !SO 7150-2

SR ISO 7980

SR EN 196-2"

DIN 4030-2

-2 15 :;.i ::_, 30

>: 300 :;.i <; 1 000

2 2000 §i S 3000c

> 200 Baumann Gully

> 30 ~is: 60

> 1000 §is 3000

> 60 9i s 100

> 3000 pfma Ia saturatie

>3000" §I :S 12000 l > 12000c §i $24000

Nu sunt int2!lnite in practica

• Solurile a"giloase a caror permeabilitate este inferioara la 10 5 rnis. pot sa fie clasate intr-o clasa mferioara.

" Metoda de incercare prevede extract:a SO/ cu acid c!orhidric: alternativ este pos1bil de a proceda Ia aceasta extractie cu apa. daca aceasta este admisa pe locul de util!zare a betonului_

' Limita trebuie sa ramana de Ia 3000 mg/kg po"ma Ia 2000 mgikg in caz de rise de acumulare de ioni de sulfa! In beton datorita altemantei penoadelor uscate ;;i penoadelor umede_ sau prin ascensiunea capi!ara_

NOTA- Valorile l!mita pentru clasele de expunere corespunzatoare atacului chimic a pamanturilor naturale ;;i apelor subterane Indicate in tabelul 2 se aplica ~i apelor supraterane in contact cu suprafata betonuluL

4.2 Beton proaspat

4.2.1 Clase de consistenta

Tabelele 3. 4, 5_ l;>i 6 sunt aplicabiie In cazurile in care consistenta betonului este clasificata.

NOTA - Nu exista relatii directe intre claseie de consistenta indicate in tabelele de Ia 3 pana Ia 6. in anumite cazuri particulars, c:onsistenta poate de asemenea sa f:e specificata ca medie a valorilor prevazute. Pentru betoanele de consistenta pamant umed. aceasta inseamna ca un oeton cu un continut redus de apa. studiat pentru a fi compactat printr-un prc:::edeu special nu are consisten;a clasificata_

19

Page 22: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

S1 S2

83 84 853

vo:· V1

V2

V3 V4:;.

co": C1

C2

C3 C4a

Cia sa

Tabelul 3 - Clase de tasar~

de Ia 10 pana Ia 40

de Ia 50 pima Ia 90

de Ia 100 p~ma Ia 150

de Ia 'l60 pana !a 210

2 220

Tabelul4- Clase Vebe

Vebe ins

2 31 de Ia 30 pane Ia 21

de Ia 20 pana Ia 11

de !a 10 pana Ia 6

de Ia 5 pana !a 3

Tabelul 5- Clase de compactare

Cia sa Grad de compactare

;;: 1,46 de Ia 1 ,45 pana Ia 1 .26

de Ia 1.25 pana Ia 1 , 11 de Ia 1.10 pfma Ia 1,04

<1.04 • C4 se aplica numai betonuiui usor.

Tabelul6- Clase de raspandire

Clasa Diametru raspandirii inmm

F1J' ::;; 340 F2 de Ia 350 pana Ia 410 F3 de Ia 420 p.fma Ia 480 F4 de Ia 490 pfma Ia 550 F5 de Ia 560 pfma Ia 620 F63; 2:630

4.2.2 Clase in functie de dimensiunea maxima a agregatelor

Cand betonu! este dasificat dupa dimensiunea maxima a agregatelor. clasificarea trebuie sa se faca p!ecand de Ia dimensiunea nomina!a maxima a agregatului grosier prezent Tn beton (Dma,). conform SR EN 12620.

NOTA - D este dimensiunea maxima a si1e!or prin care este determinate granulozitatea agregatului conform SR EN 12620.

4.3 Beton intarit

4.3.1 Clase de rezisten~ Ia compresiune

Cand betonul este clasificat dupa rezistenta Ia compresiune se aplica tabelul 7. pentru betoanele de masa volumica normala ~i betoanete grele, sau tabelul 8, pentru betoanele U!?Oare. Valoarea fckcil este rezistenta caracteristica ceru:a Ia 28 zile, masurata pe cilindri de 150 mm diametru ~i 300 mm lnaltime, ~~ va!oarea fckcu:>

este rezistenta caracteristica ceruta Ia 28 zile, masurata pe cuburi de 150 mm latura.

NOTA - In anumite cazuri particulare. este posibil de a utiliza nivele de rezistenta intermediare in raport cu valorile indicate in tabelele 7 ~i 8. daca acesta este permis prln normele de calcul corespunzatoare.

:>,A se vedea nota 5.4. 1.

20

Page 23: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

-

Tabeiul 7- Clasele de rezistenta Ia comoresiune tH:toane dB masa vo\umn:;a nonnala sl oetozme

I Rezrstenta caracterist;ca Rez1stenta caracterist;ca Clase de rez1stenra minima pe c1lindri :wnm1a :Je cubur

Ia compresiune (< (-·L>l'

Nimm· Nn11m·

C8!10 8 10 C12i15 i ~2 15

C16!20 16 20

C20'25 20 25 C25'30 25 30

C30137 30 37 C35/45 35 45 C40150 40 50

C45155 45 55

C50i60 50 60 CSS/67 55 67 C60!75 60 75 C70!85 70 85 CB0/95 80 95

C90/105 90 105 C100!11 100 115

- ~-----· ··--····------------ ~-

Tabelul8- Clase de rezistenta pentru betoane Ut?oare

Rezistenta caracteristica Rezistenta caractenstica Clase de rezisten\a mmima pe cilindri mmima pe cuburt'

la compresiune fckc>; A fc<cub ,, N/mm" N/mm'

LCS/9 8 9

LC12/13 12 13

LC16/18 16 18

LC20/22 20 22

LC25!28 25 28

LC30/33 30 33

LC35!38 35 38

LC40/44 40 44

LC45/50 45 50

LC50!55 50 55

LC55/60 55 60

LC60/66 60 66

LC70/77 70 77

LC80/88 80 88

J I

I

a .. Alte valori pot fi uti!izate daca este stabilita ~~ documentata cu o precizie suficienla o relatie cu valorile de referinta pe d!indri

--

4.3.2 Clasele de masa volumica pentru beton U§Or

Cand betonul este clasificat dupa masa volumica, se apl1ca tabe!ul 9.

21

Page 24: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

Tabelul9- Clasificarea masei volumice a betonului u~or

::,:

t-<OTZl,- rv1asa volum ca a bet(muiul usor poate fi ca~ac'ehzata pr!n valor SDecifica~e.

5 Cerinte pentru beton ~i metode de verificare

5.1 Cerin~e de baza pentru materiale componente

5.1.1 Generalitati

!vlater:alele compo te nu trebuie sa conn:~a substante nocive ·;n cantitati care pot avea un efect daunator asupra ::lurabilitati1 betonului sau provoaca coroziunea armatunlor. e!e trebu1e sa f1e apte pentru utll1zarea preconizata a beto1ului.

Cand se stablle;;te aptitud:nea generala de utiiizare a unui material comoonent, aceasta nu indica o aptitudine In orice situa\ie ?i pentru once compozilie de beton.

In betonul conforrP cu SR EN 206-1 trebwe sa se utilizeze numai materiale componente cu apt!tudinea de utilizare stabilita pentru cerinteie specificate.

NOTA- Pentru prod . ..;se!e speciale utilizale drept corrmonente 1n betonul conform SR EN 206<, care nu sunt acooerite de standarde europE-ne. sau cand un standard european ex1stent nu trateaza aceste produse speciale. saJ c2md un anume component difera semnificativ de standardul european. aptitudinea de utilizare poate fi stabl!ita pnn: - agrement tehnic european care se refera In speciai Ia utilizarea matenaiului component ln beton in conformitate cu SR EN 206-1 - preveden In vigoare !a locul unde betonul este utiiizal (standarde; agremente nationale corespondente). refe~itoare Ia utillzarea materialului component in beton in conformitate cu SR EN 206-'!.

5.1.2 Ciment

Aptitudmea generala de utilizare este stabilita pentru clmenturi conform SR EN 197-1.

NOTA - Pentru alte cimenturi care nu sunt cuprinse in SR EN 197-1 aptitudinea genera!a de uti!izare trebuie sa se faca pe baza prevederilor altor standarde europene de c1menturi in vigoare. a standardelor nationale SR 3011. SR 7055, STAS 10092. elaborate avand 1n vedere principii si procedun recunoscute care sunt in conformitate cu standardul SR EN 206-1. Pentru toate cimenturile pentru care nu exista experienta de utHiz:are In betoane in tara. folosirea acestora se va face numai pe baza unor rezultate aie cercetarilor experimentale prin care sa se demonstreze comportarea betoaneior Ia diferite :ipuri de solicitari fizico-mecafllce !?i de mediu.

5.1.3 Agregate

Aptitudinea generala de utilizare este stabilita pentru:

- agregate de masa volurnica normala ?i agregate grele conform SR EN 12620: - agregate u~oare conform SR EN 13055-1.

NOTA- Utiiizarea ag-egateior din betonul reciclat se face conform SR EN 13242 ·· Agregate din materiale nelegate sau legate hidraul1c pent'u utillzare in inginena civila ~~ in constructii de drumuri" ;;i pe baza agrementelor tehnice pentru domen11 de utilizare c. agregatelor care nu fac obiectul standardulw.

5.1.4 Apa de amestec

Aptitudinea generala de utihzare este stabilita pentru apa de amestec ;;! apele de spalare recuperate de Ia productia betonului. conform SR EN 1 008.

5.1.5 Aditivii

Aptitudinea generaia este stabilita pentru aditivi conform SR EN 934-2.

NOTA- Compatibilita;,,., c<iitivilor cu cimenturile utilizate trebuie verificata prin incercari prelirninare.

5.1.6 Adaosurile (inclusiv filerele minerale ~i pigmentii)

Apt1tudinea general a de utilizare ca adaos de tip I (a se vedea 3.123) este stabllita pentru:

22

Page 25: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

_ filere co::form SR EN 12620: _ olgmentit conform SR EN 12878.

_ .~-; .... , 4;.-, 0 ? ncn;::w:,lf~ "in l,!tll<??r~ _,....,;:::~ "::!~?/"'\<'::! ,,..; /-1:-:- +.,._, l . ,-, <:~_~-, ,,·-:::"4c·.r.; ') "' ,....lp; r,,-•,-~, -:-•:...,h;!,~,;;, ,.....~,.., ... ..,._,

_ cenu~~ V\...!ar--i~c (.~~_;~--;;v(ilJ ~r\ Lf..i ..+50. _ s'Lcea ultrafina conform SR EN 13263

5.2 Cerinte de baza pentru compozitia betonului

5.2.1 Generalitati

compoZI\Ja betonuiu: $1 materia!ele componeme cu propnetati specificate sau cu comoczitia prescnsa :rebUie sa fie alese ;a se vedea 6.1) astfel !neat sa sa:tsfaca cerintele specificate pentru betonul proaspat s• lntari:. inciJsiv consistenta. masa volurnca. reztstenta. durabilitatea proteda contra coroztunii a pieselor dt'' otel 1nglobate. tinand seama de procedeele de produc;ie ?i metoda prin care se intentioneaza sa se execute: lucrarile ds beton

Cand acestea nu sunt precizate In specificatie. producatorul trebuie sa selectioneze tipurile ;;i clasele de rnatenale :::omponente dintre cele a caror aptitudine de ublizare este stabilita pentru condi!iile de mediu specifice

NOTA 1 - Daca nu exisia prescriptii contrare. compozitia betonulul trebuie stabiiita astfel !neat sa se reduca Ia m1r11murn fenomeneie de segregare !?I se separare a apei din betonul proaspat.

NOTA 2- in general proprietatiie cerute ale betonului pentru utilizarea lntr-o structura. nu sunt atinse decat respectand procedurile ~~, PYP">Itip ::Jie r>eton• r1 r>ro?"'o?t n<? 1~·~ul de utilizare. De asemenea. suplimentar fata de condi\iile prevawte In acest cod ' '' '."<":atia betonului trebwe luate In consideratie cenntele refentoare Ia transport, Ia punerea In opera, Ia compactare. Ia tratamentul ini~al ;;i ulterior (a se vedea SR ENV 13670-1 sau alte standarde pertinente ). Aceste cerin\e sunt adesea independente, Daca toate aceste cerinte sunt satisfa:::;ute. diterentele dintre calitatea betonuiu1 din structura ;;i cea a epruvetelor standardizate de incercat. sunt luate In consideratie pnn coeticientul partial de siguran\a al materialului (a se vedea SR EN 1992-~-1)

Pentru betonul de compozitie specificata lntr-un standard, specificarea compozi\iei este fimitata Ia: - agregatele naturale de masa volumica norma!a; - adaosur:;c cu conditia ca acestea sa nu fie luate In consideratie Ia calculu! dozajului Tn ciment ;;i al raportului apa/c1ment; - dozajul minim de ciment, in conformitate cu tabelele F. U ;;i F.1.2 (anexa F): • tipul cimentului, In conformitate cu tabelele F.2.1, F.22. F23 ~i F.2.4 (anexa F); - aditivi, cu exceptia aditivilor antrenori de aer: - compozitiile ce lndeplinesc criteriile pentru efectuarea incercarilor initiale descnse Ia A5 din anexa A.

NOTA 3 - Prescrip(iile vaiabi!e pe locul de utilizare pot enumera tipurile ?i clasele de materiale componente a caror aptitudine de utilizare este stabilita avand In vedere condi\ii1e locale de mediu lnconjurator.

5.2.2 Alegerea cimentului

Cimentul trebuie ales dintre cele a caror aptitudine de utilizare este stabilita, luand rn consideratie:

- tehnologia de executare a !ucrarii; - utilizarea finala a betonului: - conditiile de tratare (de exemplu tratament termic): - dimensiunile structurii ldezvoltarea caldurii de hidratare ): • agresiunile rne::: J!u. ir•conjurator Ia care este expusa structura (a se vedea 4.1 ); - reactivitatea potentiala a agregatelor fata de alcaliile din materiale componente.

NOTA· Anexa M (informativa) prezinta recomandan generale pentru alegerea unui anumit tip de ciment.

5.2.3 Utilizarea agregatelor

Zone de granulozitate recomandate pentru prepararea betonului sunt prezentate in figurile L.1, L.2. L,3, LA L.5 din anexa l pentru diferite dimensiuni nominale maxi me ale agregatelor 0/8. Oi16, 0!22, 0/32 ~i 0/63 mm.

5.2.3.1 GeneraHtati

Tipul, dimensiunile ;;i categoriile de agregate privind de exemplu, aplatizarea, rezistenta Ia fnghet-dezghet. abraziunea rC:,z:stenta. continutul de fin. etc, trebuie sa fie selectionate (inand seama de:

- tehnologia de executare a lucrarii: - utilizarea fina!a a betonului: - cerintele de mediu inconjurator Ia care va fi suous betonul: - toate ceriniele pentru agregatele aparente sau agregatele pentru betonul decorativ.

23

~~~~~~~~~~------~~zc

Page 26: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

2.3.2 B;nast

o<:nastul conionr SR El\1 1262(1 nu trebu1e uw:zal decat n betoane avand clasa de rezistenta Ia compresiune ~12''-::: v i i :J.

5.2.3.3 Agregate recuperate

Agregatele re:::uperate din apa de spa!are sau d,n betonul proaspat pot sa fie utilizate ca agregate pentru beton.

Propol\ia de agregate recuperate nesortate. adaugare trebuie sa nu f1e mai mare de 5~'t din can:itatea totala de agregate. Cand sum folos:te cantitati mai mari de 5%. acestea trebuie sa re de ace!a;;i tip cu agregatele primare utii·za< ln be~on :;;i trebUie sortate. separand p;etri;;ul ;;i n1sipul. pentru a satisface cenn\ele din SR EN 12620

5.2.3.4 Rezistenta Ia reactia alcalii-silice

Cand agregatele ccntm varieta\1 de silice susceotibile Ia atacul aica!iilor (Na 20 ~i K20 ;:.rezente in ciment sau

avand alte su:-se) ~~ cand betonul este expus Ia umiditate. trebuie 'intreprinse actiuni pentru a preveni o reactie daunatoare alcalii-silice, utiliz2md proceduri cu eficacitate stabllita.

NOTA- ln funct> ;e originea geolog1ca a agregateior este necesar sa se adopte precautiunl aciecvate tmand seama de experienta obtir:uta petermen lung. in ce prive!jite utilizarea cimentului in combinatie cu agregatele in discutie. Raportu! Tehnic CEN CR 1901 4 ' face o prezentare de ansamblu a acestor precau!ii valabile In diferite \3ri europene.

5.2.4 Utilizarea apelor reciclate

Apefe reciclate provenite din productia de beton trebuie utilizate In conformitate cu anexa A din SR EN 1008.

5.2.5 Utilizarea adaosurilor

5.2.5.1 Generalitati

Cantita\ile de adaosuri tip I ;>i tip II, pentru a putea fi utilizate In beton, trebuie sa faca obtectul incercarilor initiale (a se vedea anexa A).

NOT A i - Este necesar sa fie luata in considera(ie influenta cantita\ilor ridica!e de adaosuri a supra alter proprietati, decal rezistenta (de exemplu durabilitatea).

Adaosurile de tipul ll, pot fi luate In consideratie In compozitia betonului, cu respectarea continutu!ui de ciment ~~ a raportu!ui apa/ciment ~i trebuie utilizate daca aptitudinea lor de utl!izare a fost stabilita.

Aptitudinea de utilizare a conceptului referltor Ia coef1dentul k este stabilita pentru cenu~ile volante :;;i silicea ultrafina (a se vedea 5.2.5.2). Daca alte concepte, a~a cum este conceptul de pertormanta echivalenta (a se vedea 5.2.5.3) sau alte modificari ale regulilor conceptului referitor Ia coeficientul k (valori mai mari pentru k a;;a cum este dein' !r 5.2.5.2.2 ~~ 5.2.5.2.3) sau utilizarea altor adaosuri inciusiv de tipu! I. sau de combina\ii de adaosuri, trebuie sa fie utHizate. atunci trebuie sa fie stabilita aptitudinea lor de utilizare.

NOT A 2 - Stabilirea aptitudinii de utilizare se poate face pe una din urmatoarele cai

- pe baza unUI agrement tehnic european care se refera Ia utilizarea adaosuri!or in beton conform SR EN 206- i. - pe baza unui s'.aT>.<u corespondent sau de prescriptii in vigoare la locul unde este utilizat betonul. care se refera In special ia utllrzarea adaosurilor In beton conform SR EN 206-:.

Utilizarea cenusiior ca adaosuri In betoane trebuie sa se faca pe baza avizelor sanitare eliberate de organismele abl:2n:; autoritatii de reglementare din domeniul sanatatii ~~ numai pe baza rezultatelor unor cercetari experlmentale prin care sa se demonstreze comportarea betonului expus In anumite rnedii specifice in ceea ce prive~te caracteristicile de rezistenta :;;i durabilitate In confonrnitate cu cerintele SR EN 206-1, In condi\le formulate In anexa E. De asemenea, betonul care contine cenu?a trebuie sa fie evaluat continuu datorita vanatiilor adaosurilor, pe centre de colectare (CET-uri) de adaosuri,

~. Adoptat ca SR CR 19012002.

24

Page 27: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

5.2.5.2 Conceptul referitor Ia coeficier.tul, k

5.2.5.2.1 Generalitati

_ inlocwrea termenulu; "raoort apa c:ment" {definit In 3 1.3 1 ). cu '' raport apai(c;ment + k x adaos: _ pe1tru cerinta referitoare Ia dozajul mir\lm de c1men1 (a se vedea 5 32i

Valoarea reala a lu: k. dep;nde de adaosul spec:f1c

Aplicarea conceptulu; refentor Ia coefic:entul k Ia cenuS,: volante (zburatoare) conform SF EN 450 $' Ia slrcea u!trafma conform SR EN 13623. utiiizate impreuna cu un ciment oe tip CEI\:11 conform SR EN 197-1. este definita in paragrafele urmatoare. Conceptul referitor Ia coeflciertul .k poate sa f;e apl1:at Ia ce:1uS,ile volar:te S,i i sil:cea ultrafina ut11izate cu alte tipuri de cimer:. precum S,i alte adaosuri. In n>asura In care aot1tudinea de uti!izare este stabiiita.

5.2.5.2.2 Conceptul referitor Ia coeficientul k pentru cenu~i volante conform SR EN 450

cantitatea maxima de cenu?a volanta de luat in consideratie pentru conceptul referitor Ia coeficientul k. trebwe sa respecte cerinta

- l.::; ;"''?'-" .;olanta:c:rnent ::.; 0.33 (in masa)

Daca se uhzeaza o can!itate mai mare de cenu~a volanta. excedentul nu poate f; luat in consideratie. pentru calculul raportului aoaf(ciment + k x cenu:;;a volanta). :;;i nic< pentru stabilirea dozai ;lui mmim de ciment

Urmatoare!e valori ale lu1 k sunt permise pentnu un beton care cont1ne cimenl t1p CEM I conform SR EN 197-1:

CEM 132,5

CEM I 42.5 ?I clasele superioare

k = 0.2

k = 0,4

Contmutul rrnim de ciment. necesar pentru Glasa de expunere corespunzatoare (a ?e vedea 5.3.2), poate sa fie diminuat cu o cantitate maxima de k x {continutul min1m de ciment- 200) kg/m 0

• 1n plus, cantitatea de (ciment + cenu?a volanta) nu poate sa fie mai mica decat continutul min1m in ciment. conform 5.3.2.

NOTA- Aplicarea conceptului referitor Ia coefic~t:mtul k nu este recomandata in cazul betoane!or continand o combinatie de cenu~a volanta ~i de ciment CEM I, rezistent Ia su!fati, pentru clase!e de expunere XA2 ;;i XA3. unde substanta agresiva este sulfatul.

5.2.5.2.3 Conceptul referitor Ia coeficientul k pentru silicea ultrafina conform SR EN 13263

Cantitatea maxima de silice ultrafina. ce poate fi luata In considera\ie. pentru calculul raportului apaiciment :,;i pentru cont:nutul minim fn ciment. trebuie sa respecte cerin\a

- silice ultrafma/ciment s 0,11 (In masa)

Daca se utilizeaza o cantitate mai mare de silice ultrafina, excesul nu trebuie !uat In cons1derat1e in conceptul referitor Ia coeficientu! k.

Valorile urmatoare ale lui k sunt permise. pentru un beton preparat cu ciment de tip CEI\:1 I, conform SR EN 197-1:

- oentru un raport apa/ciment specificat :c; 0,45; k = 2,0

- pentru un raport apa/ciment specificat > 0,45; k = 2.0. cu exceptia c!aseior de expunere XC ~i XF. unde k = 1,0

Cantitatea de (ciment + k x praf de silice), nu trebuie sa fie inferioara cerintei privind dozajul minim de c1ment. pentru clasa de expunere core~punzatoare (a se vedea 5.3.2). Continutul mtnim de ciment nu trebuie diminuat cu mai mult de 30 kgfmJ. in betoanele destinate a fi utilizate In clase de expunere pentru care dozajul minim de ciment este :S 300 kg/m3

5.2.5.3 Conceptul de performan}a echivatenta a betonutui

Conceptul de performanta echivalenta a betonulw permite modifican ale cerintelor enuntate in acest cod de practica. in ce privel?te continutul minim de ciment ?i raportul maxim apa/ciment in cazurile in care un adaos

25

Page 28: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

si}ecific este uliiizat cu un c1ment specific avand clar definite~~ documentate. caracteristic1le pentru h~care sursa de fabricatie.

"""' ,_%- -'cV.,Y - A ,A A .. ,:':.' A

._ ',;;.: ... -:....:'. ;,.~, -· ..... ',_.. . t::; ·;_,'" ~..;.:L .. ;-;t;;·-~:u~ ()..._.~j~lu,u ,d, dQ1'0SdJ= itjt;; ;(\t:;Jii .. LlJ; j; ~.::. • .:...~

~· durab1lrtatea sa . conform cenn\e!or pentru clase de expunere Ia care se refera (a se vedea 53 2;

Anexa E prez:nta pr lCIPii!e de evaiuare a conceotulu; de perlormanta ech:valenta a betonulu1 Cane bstonu! este confect1onat dupa aceste proceduri. el trebuie supus une evaluari continue. tin2md seama de variajiile crmentulu1 ;;i adaosului.

Valabilitatea conce;::tului de perfor:nanta echivalenta a betonulu· este stabilita daca cerintele ment:ona7 e mai sus sunt respectate vedoa nota 2 Ia 5.2.5. '1)

5.2.6 Utilizarea aditivilor

Cantitatea totala de aditivi even:uai utilizati nu trebllle sa depa~easca dozajul maxim recomandat. de producatorul de aditivi :?i nu trebuie sa f1e ma1 mare de 50 g adih' (!n stare de lvrare) pe kg de mnent, in afara de cazul cand s-a stabilit influenta unui dozaJ mai ndicat asupra performantelor s;i durabilitatii betcnulu.

Aditivii utiliza\i in cantitate infenoara Ia 2 g/kg ciment nu sunt admi~l decat d1spersaji lntr-o parte din apa de amestec.

Daca cantitatea totala de aditiv llchid (in solu\ie), este superioara Ia 3 l/m 3 de beton. continutul sau de apa trebuie luat in considera\ie Ia calculul raportului apa/ciment.

Cand sunt utilizati mai multi aditivi, compatibilitatea lor trebwe verificata atunci cand se efectueaza incercarile initiale.

NOTA - Betoanele de cons1stenta ;;: S4; V4. C3 sau ? F4 trebuie fabricate cu aditiv1 puternic reductori de apa sau cu superplastif1anti.

Betoanele trebuie sa fie preparate cu aditivi. Condl\lile de utllizare a aditivilor sunt prezentate in tabelul 2a.

Tabelul 2a- Conditii de utilizare a aditivilor

Nr. Tip beton, tehnologie si conditii de turnare Aditiv recomandat Observatii

crt.

1 Betoane de rezistenta avand clasa P!astifiant

Dupa caz: cuprinsa intre C 8 I '1 0 $i C 30! 37 lnclusiv Superplastifiant

2 Betoane supuse Ja inghet- dezghe\ Antrenor de aer repetat

Dupa caz:

3 Betoane cu permeabilitate redusa Reducator de apa i - intens reducator de p!astifiant apa/superplastifiant

- impenmeabilizator Dupa caz:

4 Betoane expuse in conditii de agresivitate Reducator de apa ! - intens reducator de intensa $i foarte intensa plastifiant apa/superplastif:ant

I -inhibitor de coroziune

5 Betoane executate monolit avand clasa Superplastifiant / intens ~ c 35! 45 reducator de apa

6 Betoane fluide Superplastifiant

Betoane mas:, e I

7 Betoane turnate prin tehnologi1 speciale (P!astiflant) superplastifiant +

(autocompactante) intarzietor de priza

I ntarzietor de priza + 8 Betoane turnate pe timp calduros superplastifiant

(Piastifiant)

9 Betoane turnate pe timp friguros Anti-lnghet + accelerator de priza

10 Betoane cu rezisten\e mari Ia termene Acceleratori de lntarire fara scurte cloruri

---~

26

Page 29: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

-·e

Jl 3

5.2.7 Continut de cloruri

H { ~

- tn3Xit1lU1'1 0. i 5°·:: pen:ru bet on far a arrnatura sau alte P'8Se metal lee ing!obate _ max1rnur~ 0.04 °·c pentru beton armat :;;i cu p1ese me:alice lnglobate _ % 3X111Uf'l'l 0.02 ~,, pentru beton preco~npnmat.

Pentru C'mentul CEM ill contmutul de clor trebuie sa fie de max1mum 0.10 "'c pentru tc ate tipurile de be~oane.

Continutu de clorur' a unui beton. expnmat ca ;x:xen: de masa al ionilor de cloruri fata de T-asa cimemulu. trebule sa nu depa:;;easca pentru clasa select;onata valonle date In tabelu! 10

Tabelul10- Continutul maxim de clor din beton

i

Clasa de cloruri" Con\ 1utul maxim

Ut111zarea beto:1ului continute

de c1· raportat ia masa cimentuiu/

Beton ca"e nu cont1ne arrnaturi de otel. sau alte piese Cl ~ .0 1,0% rnetalice inglobate (Cu exceotia pieselor de r'dicare rezistente Ia coroziune)

Beton ccntinand arrnaturi de 0\81 sau piese rnetalice Cl 0,20 0.20% inglobate

Cl 0.40 0.40%

Beton continand armaturi de precomprimare de O\el Cl 0.10 0,10';-·;,

Cl 0.20 0.20%

" Pentru o utilizare speCifica a betonuiui. clasa de utilizare este In functie de prevederile valabile pe locui de utilizare a betonult.:i

"Cand sunt utilizate adaosuri de tip lll?i sunt luate in ca!culul continutului de ciment. atunci continutul de cloruri este exprimat ca procent din masa ionilor clor fa~a de masa de ciment plus masa totala a adaosurilor care sunt luate in constder a \ie

---------~--- - ----------~----· ---·· ---------~-- -

Clorura de ca!ciu ~i aditivii pe baza de cloruri. nu trebuie utilizati in betonul ce coniine o armatura de oteL o armatura ae precomprimare de otel. sau piese metalice lnglobate.

Pentru a determina continutul de cloruri din beton trebuie calculata suma contributii!or matenalelor cornponente, cu ajutorul uneia dintre metodele urmatoare sau prin combinarea lor:

- calculul b.:o:::a·. pe con\inutul maxim in c!oruri al componen\ilor daca este stabilit prin standardul de componen: sau eel declarat de catre producator pentru fiecare dintre materialele componente:

- calculul bazat pe continutul de cloruri al materialelor componente. calculat lunar din suma mediilor ultimelor 25 determ :1ari a continutu!ui de cloruri, majorat de 1,64 ori abaterea standard pentru fiecare constituent.

NOTA • Acsasta ultima metoda se aplica in special agregatelor ex!rase din mare, pentru cazurile in care valoarea maxima nu sste standardizata sau declarata .

5.2.8 Temperatura betonului

Temperat~.:ra betonului proaspat nu trebuie sa fie mai m1ca de 5 zJC Tn mornentullivrarii.

In general :emperatura betonului proaspat nu trebuie sa depa~easca 30 ~C in cazul In care nu au fost luate masuri SpEciale pentru a se asigura ca depa~irea ternperaturii peste 30 cc nu va avea consecinje negative asupra calitatii betonului lntarit (de exemplu incercari prealabile prin utilizarea unui aditiv lntarzietor).

Tn cazul in care temperatura aerului este situate intre + 5 °C ~~- 3 °C. temperatura betonutui nu trebuie sa fie ma1 mica de + 5 ':C. In cazul in care dozajul de ciment este mai mic de 240 kg!m 3 sau daca se folose~te ciment cu caldura de hidratare redusa (de exemplu de clasa 32.5 N) temperatura betonului tre~:,uie sa fie mai mare de + 1 0 cc Ia locul de punere In opera. ·

27

Page 30: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

'-··< n,-~_;2';-(ll' t~df: d0f"JL- J· _ :e :-- .:~ ~ ~Y' .~, f t"~f>'tnP H':?;!"? ~2~:~1.T' a~·.:·,

,;::,

-.dC(XiM:f6f3tOf+t.iB-·ifl!-8f'*'r~ "'"''"""'''"'""'"""'~"'"

Nu se recomanaa punerea irl opera a betonu1u1 Ia tempera:uri ale aeru!ui situate sub- 10 "e,

'n cazul 1n care este necesara o alta cerinta referitor Ia temperatura maxima sau minima pentru betonul proaspat. aceasta trebuie sa fie specificata dand de asemenea !j>i tolerantele Toate cerintele de racire sau de incalzire artificiala a betonului trebuie stabilite de comun acord intre producator ~i uti!izator

5.3 Cerin~e referitoare Ia clasele de expunere

5.3.1 Generalitati

Cerintele pentru ca betonul sa reziste Ia agresiuni!e mediului lnconjurator sunt date adesea in termeni de valori limita, pentru compozi1ia betonului ~~ proprietatile stabilite ale betonului (a se vedea 5.3.2); alternativ exigentele pot rezu!ta din metode de conceptie de pertormanta (a se vedea 5.3.3). Cerintele trebuie sa tina seama de durata de via\a prevazuta pentru structura.

5.3.2 Valori limita pentru compozi~ia betonului

in absenta standardelor europene pentru incercari directe de pertormanta a betonului. din ratiuni de experiente diferite pe termen lung, metodele specificate ale rezistentei Ia agresiunile mediulu: inconjun3tor sunt date in termeni de proprietati stabilite pentru beton l?i de valori limita de compozi~ie.

Cerintele pentru fiecare clasa de expunere trebuie specificate in termeni de:

- tipuri ~i dase de materiale componente permise;

- raport maxim apaiciment;

- continut minim de ciment:

- clase minima de rezistenta la compresiune a betonului

~i In daca este cazul:

- continut minim de aer din beton.

NOT A 2 - in prevederile valabile pe locul de utilizare a betonului, s-a stabilit ca raportul apa!ciment maxim sa fie indicat prin crel?tere de 0,05 ~ continutul minim de ciment prin cre~tere de 20 kg/m3• Cat prive~te rezistenta la compresiune. este recomandat sa fie indicata in clase, conform tabelului 7. pentru betonul greu l?i conform tabelu!ui 8, pentru betonul u~or. Tabelele F.1.1, F.1.2, F.2.1, F.2.2, F.2.3. F.2.4 (anexa F) prezinta condi1iile compozitionale, proprietatile betonului ~i utilizarea cimenturilor. Continutul maxim de parti fine din baton este prezentat in tabelele F.3.1 ~i F.3.2 din anexa F.

NOTA 3- Este necesar ca prevederile valabile pe locul de utilizare a betonului sa includa cerinte pe baza unei durate de via\a prezumate de minim 50 ani In condi~iile de intretinere stabilite prin proiect. Pentru durata de viata inferioara sau superioara, pot fi necesare valori limita specificate mai severe sau mai putin severe. in aces! caz sau pentru compozi\iile specificate de beton, sau in conditii speciale in materia de protectie contra coroziunii, referitor Ia grosimea betonului ce acopera armaturile (de exempiu cand grosimea este inferioara speciflcatiilor- prevederilor- SR EN 1992-1-1 relativ Ia protect1a contra coroziunii), trebuie efectuate studii specia!e de catre elaboratorul specificatiei, pentru un ~antier anume. sau mai general pentru prescripW nationale.

Daca betonul este conform cu valorile limita specificate. betonul din structura trebuie sa fie prezumat capabil de a satisface cerintele de durabilitate in raport cu utilizarea avuta in vedere in conditiile de mediu inconjurator specifice, cu condi\ia ca:

- betonul este corect pus in opera, compactat ~i supus Ia un tratament, de exemplu conform SR ENV 13670-1 sau alt standard adecvat:

- betonul ce acopera armatura sa aiba grosimea minima a cerin(elor standardelor de proiectare adecvate, pentru condi\iile de mediu inconjurator specifice de exemplu SR EN 1992-1;

- clasa de mediu i:-~conjurator este corect selectionata :

- intretinerea preventiva este realizata.

28

Page 31: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

,_.

S.3.3 Metode de conceptie bazate pe periormante

Cenntele.refentor Ia clasele de _expuner~ pot fi stabdite u:ilizanc! met ode de co'lcep~le ~~zate pe ae:iorma·;ta

exHJ,JC'ico dllt- .... , ,,;,Ct.;.!'vai~ .Jc iil~i'lc;~-ut::zgrre~- Mnt:xd ,J \lrdv.i'IJdUVCl} f.;i'tZ:dhd lilCllCd~d itft::tl:Jl ld Ul!Hi..dlt;!d

uno: rnetode alternat1ve oe conceptie functie de performantele pentru durabilitate. Utilizarea unei variante dep1nde de prevederile Tn v1goare ia locul unde betonu! este utilizat

5.3.4 Cerinte pentru betonul turnat sub apa

ir cazul betonului turnat sub apa pen:ru executa unor elernente 0ortante. raportu! AiC nu trebuie sa de;:~a;;easca 0,60 in cazul unor expunen supiimentare agres1ve. de exe:11p!u de tip XA. dozaJUI :lli"'ni de ::;iment trebUie sa fie de eel putin 350 kg.'rr{ Ia o dimers1u:~e max1rna a granulei de 32 mm.

5.4 Cerinte pentru betonul proaspiH

5.4.1 Consistenta

Consistenta betonului trebuie determinata prin lncercan pnn una dill me:odele urmatoare:

- lncercarea de tasare. conform SR EN 12350-2:

-lncercarea Vebe. conform SR EN 12350-3:

- determinare grad de compactare. conform SR EN 12350-4

- lncercarea ca masa de raspandire. conform SR EN 12350-5:

- metode de incercari specifice care au facut obiectul unui acord intre elaboratorul de specif1cat1e ;;i producator. pentru betonul destinat unor aplicatii speaale (de exemplu beton avand consistenta pamantului umedl.

fv1etodele de incercare recomandabile pentru masurarea consisten1ei sunt metoda raspandin1 (conform SR EN 12350-5) pentru betoanele fluide ?i metoda tasarii (conform SR EN 12350-2) pentru betoanele vartoase.

NOTA- Din ra\iuni de !ipsa de sensibilitale a metodelor de lncerdiri. de Ia anumile valori, se recomanda de a utiliza incercarile indicate mai sus numai pentru:

- lnaltime a tasarii 210mm;>l$210mm:

- timp de ir:cercare Vebe ::; 30 s :;;i > 5 s:

- grad de com pactare 2: 1 '04 91 < 1.46:

- diametru de raspandire > 340 rnrn s 620 mm.

Acolo unde trebuie sa se determme consistenta, se apl1ca cond;tia specificata in momentul utilizarii betonului sau in cazul betonului gata preparat. momentullivrarii

Daca betor:ul este livrat lntr-o autobetoniera sau cuva agitatoare, este posibil de a masura consistenta pe o proba punctuaL§ welevata !a prima deversare. Proba punctuala trebuie prelevata dupa o descarcare de aproximativ 0,3 m·, conform SR EN 12350-1.

Cons1stenta poate fi specificata. orin referinta Ia o c!asa de consistenta. conform 4.2. 1. sau In cazuri particulare, printr-o valoare specificata. In acest caz. tolerantele sunt date in tabelul 11.

29

Page 32: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

Tabciui 'cfontor ia vaiCJrils

as2re

,---:er--~·a; ·;:.-:s v''dLJr; sp.:_:2j\;.....::c- ~J

Toleran\e lr mm :±_jQ

Timp Vebe

Interval de valori spec:if,cate !n s I 2: 11

To!erante in s = 3

Grad de compactare

Interval de valori speclftcat8

! :::: 1.26

Toleran\e ± 0.10

Raspfmdire (intindere)

Interval de valori specJ'icate In mm

Tolerante 1n mm

5.4.2 Con1inut de ciment §i raport apa/ciment

pi~J1tru consistcnta

de la ~~:~, ;Jana ;a 90

± 20

de Ia ·10 pEma Ia 6

_2

de Ia 125

pana Ia 1.11

-0.08

toate valorile

± 30

~·; J~

= 30

5

_: 1

:; 1 _ 1 cl

~- 0.05

Pentru deterrnirarea continutu!ui de ciment, de apa, sau de adaosun. cantitatea de ciment, cantitatea de adaosuri ;;i cantitatea de apa adaugata trebuie inregistrata, prin inregistrarea pe imprimanta inregistratorului de amestecurL sau czmd nu este utilizat inreg:stratorul, plecand de Ia registrul de produc\.ie coroborat cu instructiunile de cantarire.

Determmarea raportului apa/ciment din beton se face prin ca!cul pe baza continutului de ciment determinat ~i a continutu!ui de apa (pentru aditivii lichizi, a se vedea 526). Absorbtia de apa a agregatelor de masa volum1ca normala 9i agregatelor greie trebuie determinate conform SR EN 1097-6. Absorb1;ia de apa a agregatelor u~oare in betonul proaspat trebuie sa fie valoarea obtinuta dupa una ora. determinata conform metodei descrise In anexa C din SR EN 1097-6, utilizand valoarea de umiditate a agregatu!ui in stare umeda in locul celei obtinute dupa uscarea In etuva 5 '

NOTA 1 - Pentru sorturile fine dm agregatele u~oare se pot folosi metode de incercare ~~ criterii ce respecta prevederile valabile pe locul de utilizare a betonuluL

Cand continutul mintm de ciment este inlocuit prin continutui minim {ciment + adaosuri), sau cand In locul raportului apa/ciment se utiHzeaza raportul apa/(ciment +k x adaosuri) sau raportul apa/{ciment + adaosuri) (a se vedea 5.2.5), metoda trebuie modificata in consecinta.

N1ci o valoare individual.3 a raportului apa/cirnent nu trebu!e sa depa;;easca cu mai mult de 0.02 valoarea limita specificatE!.

Cand este necesar determinarea continutu!ui de ciment a con\inutului in adaosuri sau a raportului apalciment din betonul proaspat, metodele de !ncercari ~i tolerantele aplicate. trebuie sa faca obiectul unui acord intre elaboratorul de specificatie ~~ produd3tor.

NOTA 2- A se vedea Raportul Tehnic CEN CR 139026'" Metoda de incercari pentru determinarea raportulu1 apa!ciment din betonul proaspat ".

5.4.3 Continut de aer

Continutul de aer al betonului trebuie determmat, prin masurare conform SR EN 12350-7, pentrL beton de masa volumica f'lormala §i beton greu ~~ conform cu ASTM C 173, pentru beton u~or Continutu! volumului de aer antrenar este prescris printr-o valoare minima. Limita superioara pentru con\inutul de aer este valoarea minima specif1ca plus 4 % in valoare absoluta.

"· Absorb\ia de apa a agregateior se determina atunci cand este necesara stabi!irea con!inutului de apa eficace. c> Adoptat ca SR CR 13902.

30

Page 33: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

Va!orile minime ale voiu:nului de aer artrenat sun! prezentate in tabelul 3a In func:ie d­rnaxima a a9regatelor

Tabelul 3a • Valon minime ale volumului de aer antrenat func~ie de dimensiunea maxima a agregatelor

Dimens u·1ea maxima a agregatelor (mm)

8 !6 22 32 63

.Aer an:renat (~·c volum) valon '11ed11

'> 6.8 .?. 5.5 > 5.0 : 4.5 >40

5.4.4 Dimensiunea maxima a agregatelor

.Aer antrenat · volum) valon mdrviduaie -r --2. ~.0

1 :::so 4.5

l 2.: 4.0 > 3.5

O;mensiunea nominala maxima a agrega:elor se determina pe beto'l proaspat. aceasta lre~lU!e masurata conform SR EN 933-~.

Dimensiunea maxrma a agregatului curn este definita In SR EN ~2620 nu trebuie sa f:e superioara cele; specificate.

5.5 Cerinte pentru betonul intarit

5.5.1 Rezistenta

5.5.1.1 Generalitati

Rezistenta se determina. pe baza incercarilor efectuate pe cuburi de 150 mm sau pe cilindri de 150 mm / 300 mm c:onform SR EN 12390-1. confectionate ~i conservate conform SR EN 12390-2. din probele pre:levate conform SR EN 12350-1.

Pentru eva!uarea rezistentei pot fi utilizate. alte dimensiuni de epruvete ?i alte moduri de conservare. cu conditia ca relatiile stabilite cu va!orile de referinta sa aiM o preciz1e suficienta ?i sa fie documentate ;;i inregistrate.

In cazul determinarii rezistentei betonului pe probe prelevate Ia locul de punere in opera din care se confectioneaza epruvete care sunt conservate ln alte conditii de temperatura ?i umiditate decat cele descrise In SR EN ~ 2390-2, rezultatele pot servi numai Ia determinarea controlului intaririi betonului ?i nu Ia controlul calitatii, in sensu! atribuirii unei clase de beton.

5.5.1.2 Rezistenta Ia compresiune

Rezisten~a Ia compresiune trebuie detenninata. ?i este simbolizata fooc~· cand este determinata pe epruvete cubice ?i este simbolizata fcc. cand este determinata pe epruvete cilindrice confonn SR EN 12390-3.

Se pot uHza ;;i epruvete de aile dimensiuni. rezisten1ele Ia compres1une pot fi echivalate cu rezistenta obtinuta pe cuburi de 150 mm pe baza unor relatii de echivalenta adecvate. fara ca rezultatele sa fie utilizate pentru determinarea clasei betonului .

.Aiegerea 'fncercarilor pe cub sau pe ci!rndri pentru evaluarea rez1stente1, trebuie declarata Ia timp de producator inainte de livrare. Daca trebuie utilizata o metoda diferita, aceasta trebuie stabilita de comun acord lntre elaboratorul specificatiei 9i producator.

Daca nu exista prevederi con!rarii, rezistenta Ia compresiune se determlnata pe epruvete incercate Ia 28 zile. Pe:-tru u: ':zari poate fi necesar de a specifica rezistenta Ia compresiune Ia termene mai scurte sau mai iungi de 28 zile (de exemp!u elemente structurale masive), sau dupa conservare In conditii speciale (d·2 exemplu. tratamentul tennic).

Rezistenta caracteristica a betonului trebuie sa fie egala sau superioara rezistente1 Ia compresiune caracteristice mmime. pentru clasa de rezistenta specificata (a se vedea tabele!e 7 9i 8}.

Cand este ;;:obabil ca 1ncercarile de rez1stenta Ia compresiune sa dea valori nereprezentative, de exemplu betonul avana clasa de consistenta CO. mai vartos decat S1, sau betonul vacuumat, aturci metoda de incercare trebuie modificata sau rez1stenta Ia compresiune poate fi evaluata in structura ex'stenta sau in elemente df: structura.

'ln confo~:rdta!e cu anexa F, tabelele F.1.1 ~i F.1.2.

31

~----------------------~----

Page 34: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

NOTA - Este ~ndi.c.at ,::_:a eva!uarea rez-ist-e.nte{ ln st-ructun- sau tn elerY~ente de s-tructura sa se uaz-eze pe SR EN '37!=<

5.5.1.3 Rezlstcnta lat:ac~iunc prin d8spicare Rez:sienta Ia tracm:ne ::mn aespicare a betonului se detenwna pnn incercari conform SR EN 12390-6 Oaca nu exista preveden con:rare. rez:stenta Ia tracliune se deter'llina pe epruvete incercate Ia 28 zile Rezisten1a caractenstica Ia trac\June pnn despicare a betonulu:. trebuie sa fie egala sau superioara rez·stentei caracteristice la tract:une prin desp;care spec1ficate.

5.5.2 Masa volumica

Ouoa masa volum!Ci3 uscata. betonul este def:n;: ca '!ormal. U$Or sau greu (a se vedea def:nit!ile dm 3 1 ). rv1asa volumica a betonulu; dupa uscare ir etuva este detem11nata conform SR EN 12390-7. . Pentru betonul normal. masa volumica dupa uscare "in etuva trebuie sa fie ma; mare de 2000 kg:rn' ~~ mai m;ca de 2600 kg:m·' Pentru betonul U?Or masa volum1ca dupa uscare In etuva trebUie sa fie cupri'!sa lntre l:mitele claselor de dens1tate prescrise (a se vedea tabelui 9) Pentru betonul greu. rnasa volumca dupa uscare In etuva trebuie sa f1e mai mare de 2600 kglm' 1n cazun particulare card masa volumica este specificata In termenii de valori prevazute. se apl,ca o toleranta de::: 100 kg/m'.

5.5.3 Rezistenta Ia penetrarea apei

Rezistenta Ia penetrarea ape1 se determina pe epruveie incercate, metoda :;;i criteriite de conformitate trebuie sa faca obiectul unui acord lntre elaboratorul specificatiei tehn•ce ~i produca:or. In absenta unei metode de incercari agreata. rezistenta !a penetrarea ape; poate sa fie speciflcata indirect prin valori limita asupra compozitiei betonulu1

5.5.4 Reactia Ia foe

Betonul campus din agregate naturale conform 5.1.3. c1ment conform 5.1.2. adit1vi conform 5.1.5, adaosuri conform 5.1.6 9i alte materia!e minerale conform 5.1.1 sunt clasificate ca EURO clasa A 9i nu necesita lncercari 9 '.

5.5.5 Rezistenta Ia uzura

In cazul in care betonul trebuie sa prezinte rezistenta Ia uzura, cerintele referitoare Ia clasa de rezistenta minima. dozajul de ciment, raportul A/C max1m trebuie sa f1e cele corespunzatoare claselor XMI. XM2 9i XM3 In conformitate cu punctul 5.3.2.

Trebuie sa se utilizeze agregate rezistente Ia uzura. verificarfle fiind efectuate conform SR EN 1097-1 ?i SR EN 1097-2.

6 Specificatia betonului

6.1 Generalitati

Elaboratorul specificatiei betonului. trebuie sa se asigure ca toate cerinteie, pentru ob1inerea proprietatitor necesare ale betonu:ui. sunt incluse In specifica\ia data producatorului. Elaboratorul trebuie de asemenea sa prevada toate cerintele asupra proprieta\ilor betonului, care sunt necesare Ia transportul dupa !ivrare, Ia punerea in opera, Ia compactare, !a tratamentul initial 9i toate tratamentele ulterioare. Specificatia trebuie sa includa. daca este necesar, toate cerintele speciale (de exemplu pentru obtinerea unui aspect arhitectonic):

Elaboratorul trebuie sa ia in considerare:

- utilizarea betonuiui proaspat ~i intarit:

- condi\iile de tratare.

- dimensiunile structurii (dezvoltarea caldurii de hidratare);

s' Daca trebuie sa se c::·s"m;ne rezistenta Ia lncovoiere, se poate utiliza acela!?i mod de lucru. in acest caz. standardul adecvat de lncercare este SR EN 12390-5.

9 ' Decizia Com1siei din 9 septembrie 1994/61' CE) publicata In Jumalul Oticial al Comunitatri Europene nr. L 241/25 din 9 septembrie 1994.

32

..-All

Page 35: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

Ill""""

- agrBS!Un!H:'

. wan~ ceintele refentor ia gros:rnea de: acoperire sau ia gr;.isi'l:t::<'l minimaia a sectn.miic · uc .::~;e1L .. nu

d1mensiunea max1ma nom:nala a agregateior:

_ toate restrictlie de utiirzare a matenalelor componer:e CL a::>l:rucli:',e de utilzare stabiirL3. de exernplu clasele de expunere.

NOTA • - P: ·. edenie valabi.e pe ioct.:l de utilizacE: a betonulu: ;:nt cont:ne cehn\e pe:<tru cateva dm c•Jns•deratiile de ''13!

S,JS

se:onul trebuie S;)ecJicat sau ca be:o~~ pro1ectat ;>i se refera in general Ia clasificarea data Ia :apitolul 4 ?I Ia cenntele enunta<e Ia subcapr:olele 5.3 ~~ 5.5 (a se vedea 6.2). sau ca beton cu con!pozitie prescnsa 58ecif<canc compoz!~ia (a se vedea 6 3). Bazele proiecta;ii betonuiui sau orescnerea compc: · ~ acestuia. trebuie sa se faca ce baza rezultatelor 1ncercarilor 1nit1aie (a se vedea anexa Al sau a informatnlor obtmute dintr-o lunga experienta acumulata cu un beton comparab1L luand in cons:derare conditiile c :;a asupra materialelcr cornponerte ia se vedea 5.1) 9i compozitia betonului (a se vedea 5. 2 91 5 3.2)

Pentru betonul cu compoz:t1e prescrisa este responsabilitatea elaboratoru!ui de specificat;e c; asigura ca prescrip\iile sunt conforme cu cenntele generale ale SR EN 206-1 !?I compozltia prescrisa este capabiia sa atinga periormanteie a9teptate pentru beton atat In s~are proaspata cat $i lntant. Eiaboratorul trebu,e sa tina $i sa aduca Ia zi documentatia referitoare Ia prescrip!1e. pentru obtinerea peliormantelor a9teptate (a se ~~edea 9.5) In cazu: betonului avand compozi\ia prescnsa intr-un standard. aceasta sarcina este responsabilitatea organ1smu!ui national de standardizare.

NOT A 2 - ?entru betonu; avfmd compozitia prescrisa. evaiuarea conformita\i' este bazata numai pe conformitatea compozi~ei prescrise !?i nu pe performan\ele B!?teptate de ela!::·oratorul specificatiel.

In cazuri particulare (de exemplu betonul aparent beton de inalta rezistenta Ia uzura, beton tumat sub apa etc.) producatorul. utilizatorul ?i beneficiarul trebuie sa se puna de acord cu cerintele particulare privind compozijia betonului ~i specificatiile de aplicare a materialelor in beton.

6.2 Specificalia betonului proiectat (cu proprieUiti specificate)

6.2.1 Generalita~i

Specifica\ia betcnului proiectat trebuie elaborata cu ajutorul cerintelor de baza de Ia 6.2.2, care, trebuie ind1cate In toate cazurile. ~~ al conditiilor supiimentare de Ia 6.2.3 care trebuie indicate atunci cand sunt cerute.

Pentru prescurtarile de utilizat in speciftcal;ii (a se vedea capitolul 11 ).

6.2.2 Date de baza

Specificatia trebuie sa cuprinda

a) cerinte de conformitate cu SR EN 206-1:

b) clasa de rezistenta Ia compresiune;

c) clasele d0 e>punere (a se vedea capitolu! 11, pentru specifical;iiie prescurtate):

d) d1mensiunea nominala maxHr.i'l a agregatelor:

e) dasa de cloruri continute funqie de tipul utilizarii betonului (beton nearmat. armat. precompnmat), conform tabeiulu1 10;

in plus pen:ru betonui u;;or:

f) clasa de rnasa vo!umica sau masa vo!umica specificata:

pentru betonul greu:

g) masa volumica spec:ficata:

In plus pentru betonul gata de utilizare ?i betonul de ~antler

33

Page 36: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

Punctels LV": ' .:a-e pot f spec1f1cate prin cerinte de performan:a :;.: prin metodele de lncercan daca sunt adecva:e::

sau ::a~.:: s;.:~:::iale de c1men~ \de exemolu c1rnent cu caldura de h:cratare redusar

-tip sau : :os~ s::>3claie de agregat.

NOT/;, • a:.;,s. ::- comoozi\:a betonulu1. oentru a reduce ia nw1w· e'e::::tele ::Jaunatcwe ale react!e: al::::alll-EILce este in responsa:.:-_ t , ,,_-·iaoorato~'ukH spe::i~icatie: (8 se vedea 5.2.3.4';.

- caracte :s'. ute pentru rezistenta Ia lnghet-dezghe1;. de exemplu conttnutul de aer {a se vedea 5 4.3):

NOTA 2- C=-~ ' 1utul de aer este spec:fical !a livrare. trebwe c:a eiaboratorul spee~f1catiei sa tma seama de p:erderile eventuale ::J-:: ee- ·e ::~peratiile de pornpare :xmere in opera. compactare. el::::. ultenor livrar:1.

- cennte:e .- :-.~u :emperatura betonului proasoat cand eie difera de cede Ia 5.2.8:

- cre$tere2 ,,,7 >S'i\ei (a se vedea tabelu! 12):

- degajarea ::a: LJni In perioada hidratarii;

- priza inta·:!ata

- rez1ster::z :a penetrarea apei:

- reziste"1:a :a abraziune:

- rez1stenta a tra:\:une prin desp1care (a se vedea 5.5.1 _3):

- a!te cer·n:s tennice (de exemplu, cermte!e legate de realizarea aspectului final sau de metode speciale de punere ir or•era.

6.3 Specifica1ia betoanelor de compozi1ie prescrisa

6.3.1 Generalitati

Betonul trebu:e s;,ecificat pe baza cenntelor de Ia 6.3.2. care trebuie indicate in toate cazurile $i cu ajutorul cerintelor ccmp:ementare de Ia 6.3.3, care. trebuie indicate Ia cerere.

6.3.2 Cerinte de baza

Specificatia trebu:e sa cuprinda:

a) cerinte:e de conformitate cu SR EN 206-1;

b) dozajul de cn:ent:

c) tipul dec nien' $i cia sa de rez1stenta:

d) f1e rap::rt.ui apa/ciment, fie consistenta, in termeni de clasa sau. in unele cazuri speciale ca valori spec1ficat€

NOTA- Val::::area specificata (tmta) a raportului apaiciment trebuie sa f;e ma1 m;ca cu 0,02 pentru toate valorile cerute.

e) tip. categ <ie ?i continutul maxim In cloruri ale agregatelor, masa volumica maxima sau minima a agregatelor caz. in cazul betonului U$or sau al betonului greu:

f) dim ens c~1ea no~ni nala maxima a agregatelor !?i limitele granulometrice:

g) tip !?i ca·-r·a:e de aditivi sau adaosuri. daca este cazul:

h) In caz ce ' .. ni!!::are de aditiv1 sau adaosuri. indica\ii privind onginea acestor componen\1 9i a caracte·:sticilor cimentuiU' :are nu se pot defini prin a!te moduri.

34

Page 37: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

"""'"

6.3.3 Cel'ln~e supllrnentare

_ :1ccatii pnvind ong:nea unora sau a tuturor componentelor betonulu, ca 1nlocuitor al caracteristicilor. pentru cele care nu r;ot f: def1n1te altfel:

_ cernte suplimentare pentru agregate:

_ cer nte priv1nd temperatura betonulu< proasoat Ia l:vrare cand ea este diterita de cea de Ia 5.2.8:

- altE cerinte tehnice.

6.4 Specifica~ia betoanelor de compozi~ie prescrisa printr-un standard

Pent~u betcanele avand CO'llpozitia prescnsa intr-un standard trebuie specif;cate

- standardul valabil pe locul de utilizare a betonulu: care da cerin\ele corespunzatoare:

- notarea betonulu; conform acestui cod de 8ractica.

Betonul avand compozita prescrisa lntr-uil standard trebuie utilizat numai pentru:

- beton de masa volumica normala pentru structuri armate sau nearmate:

- clase de rezistenta Ia compresiune pentru calcul s: C16/20:

- c!asele de expunere XO ~i XC1.

Pentru restrictiile asupra compozi\iei prescrise a betoane!or standardizate (a se vedea 5.2.1 ).

7 Livrarea betonului proaspat

7.1 lnformatii de Ia utilizatorul betonului pentru producator '0

Utilizatorul trebute sa se puna de acord cu producatorul asupra:

- datei, orei ~i ritmului livrarii:

~~ daca este necesar. sa informeze producatorul asupra

- distantelor de transport;

- gabaritulu;, accesuluL transporturi!or speciale pe ~antier;

- metodelor speciale (utilizate) de punere in opera (inclusiv prin pompare}:

- volumului autobetonierelor pentru a se putea respecta programu! de punere in opera a betonului;

-l!mitarilor asupra tipului de vehicule de livrare: exemplu de tip: echipament cu sau fara agitare, dimensiuni, 1naltime sau greutate totala.

7.2 lnformatii de Ia producatorul de be ton pentru utilizator '"·

Ut!lizatorul ooate sa cearit cand em1te comanda. inforrnatii privind compozi(ia betonului. ca sa poata pune in opera corect betonu! proaspat. sa-i aplice metoda de tratament adecvata ~i sa evalueze evolutia rezistentei Astfel de informatii trebuie furnizate. Ia cerere, de producator lnamtea !ivrarii. lnformatiile urmatoare trebuie furnizate pentru betoanele cu performante specificate Ia cerere:

a) tipui 9i clasa de rezistenta a cimentului ?i tipul de agregate;

~o, Standardwl SR EN 206-1:2002 nu cere ca informatiile sa fie furnizate sub o !erma spec1ala, pentru ca aceasta ·depinde de rela~iils dintre producator ?i utilizator: de exernplu. in cazul betonulu1 de ?antier sau de produse prefabricate. producatorul de beton poate fi ?i utilizator

35

Page 38: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

bl tipui de ad.liv: ~1ou: ?' cont'nutul a;xox1mat.v de aoaosur:. daca este cazul:

d) rezultate'e incercanlor efectuate recent. pentru acest betor. de exemplu ce!e de control. a: productiei sau incercari initiale

e) evolutJa reziste<tei

L sursa ma~eria!e or componente

g) pentru betonul 'n care se adauga ad:tv pe :;;antwr clasa de consistenta sa u cons stenta prev azuta fna:nte ?i dupa adaugarea adt!lvu!ui

ln cazul oetonului gata de utilizare. inforrnalille pot de asemenea sa fte furn:zate. cand ele sunt cerute. orin :eferinta Ia. catalcgul de cornpozitii de beton al producatorulu. unde se gasesc mformatii detaliate referitor Ia c!asele de rezisten\a. clasele de consistenta. greutatea amestecurilor ~; alte date ut:!e

?entru determinarea duratei de tratament. informatiile referitoare Ia cre:;;terea rez stenter betonului pot sa f;e date sub forma mdtcatorilor din tabelu! '12, sau sub forma unei curbe de evolutie a rez1stente Ia 20 cC lntre 2 zile :;;: 28 zile.

Date informative sunt prezentate in anexa N

Tabelul 12- Evolutia rezistentei betonului Ia 20 °C

Evolutia rezistentei Estimarea raportului rezistentelor fcr,.,z/f.: m:e

Rapida :2 0.5

Medie ?.: 0,3 ~~ < 0,5 .•

Lenta 2:0,15 ?i < 0,3

Foarte lenta < 0,15 ---· ... ' .. --- -----

Raportul rezistemelor indica cre:;;terea rezistentei, corespunzatoare raportului lntre rezisten\a medie Ia compresiune Ia 2 zile (fcmJ ~i rezistenta med!e Ia compresiune Ia 28 zile (f0 .,28 ), determinate prin incercarile initiale sau pe baza performantelor cunoscute ale unui beton avand compozitie comparabila. Pentru aceste incercari mitiale, epruvetele destinate determinarii rezrstentei trebuie prelevate, confectionate, conservate $i Tncercate conform SR EN 12350-1 $i SR EN 12390-1, SR EN 12390-2 ~~ SR EN 12390-3.

Producatorul trebuie sa informeze utilizatorul despre riscurile de sanatate Ia care se expune manipuland betonul proaspat, cum sunt cele cerute prin prevederile Tn vigoare Ia locul unde este utilizat betonul proaspat

7.3 Bon de livrare pentru betonul gata de utilizare

La livrarea betonului, producatorul trebuie sa emita utilizatorului un bon de livrare pentru fiecare ~arja de beton pe care sunt imprimate, §tampilate sau inscrise eel putin informatiile urmatoare:

- numele sta\iei de fabricare a betonului gata de utilizare:

- numarul de serie a betonului:

-data~~ ora de Yncarcare, aceasta lnseamna momentul primului contact intre ciment ~i apa:

- numarul autoveh:::ulului sau identificarea vehiculului:

- numele cumpan3torulw:

- numele $i localizarea $antierului;

- detalii sau referinls referitor Ia specificatii de exemplu numarul de cod, numarul de comanda:

36

Page 39: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

......-

. cantitatea de beto:l in rne:ricub:;

-~ ~ ... ,....,+;....., ~....,. "''.t'"<l'""lf~,..~~:·-;tt', ,.... 1 ~ '"'~.;r< •. -....... ,:7\ 1~ :-:·...-,_;::-,--..;,t;,....~.-;-,.... co t::r, .-.,-\;-::: ".

_ nurne!e s.au rnarca organ!smu!u! de certificare dac3 este ccz:.:l:

• ora ce sosrre a be:onului pe ;;an:Jer

_ ora de lncepere a des:::::arcari::

_ora de termmare a descar:::::arii.

fr. plus. bonu! de i:vrar·e trebU!e sa furnizeze detaliile urma:oare:

a) pentru betonul cu ;xopnetat1 speciiicate

- clasa de rezistenta:

_ clasa de expunere (dasele de expunere sau categor·irie de beton In conformitate cu tabelul 1 ?' anexa F cu indicarea comb:natlilor de clase de expunere!:

- clasa de continut de clorun:

- clasa de consisten~a sau valoarea specificata;

- valorile limita de compozitre a betonului. cand sunt specificate (inclusiv continutul de apa al agregatelon:

- tipul ?i Glasa de rezistenta a c:mentului. cand sunt specif:cate:

- tipul aditivilor l?i adaosurilor. daca sunt specificate:

- propneta~iie specia!e. daca au fost cerute:

- dimensiunea nominala maxima a agregatelor;

- pentru betonul U$Or sau betonul greu. clasa de rnasa volurnica sau masa volumtca specificata;

b) pentru betonul avand cornpoz1tia prescrisa:

- detalii referitoare Ia compozitie. de exemplu dozaju! de ciment l?i daca este cerut tipu! de aditivi;

- fie raportul apa/ciment, fie consistenta in termen de clasa sau de va!oarea specificata In functie de specifi cati i;

- dimensiunea nominala maxima a agregatului.

in cazul unui beton avand compozitia prescrisa intr-un standard, informatii!e care sunt date trebuie sa fie conforme cu prevederile din standardul corespondent

In cazul in care se adauga aditiv pe ~antier, ora exacta Ia care s-a adaugat, cantitatea care s-a adaugat. volumul de beton din malaxor si timpul de amestecare trebuie specificate in copiile bonului de livrare.

7.4 lnformatii Ia livrare pentru betonul de ~antier

Este de asemenea important de a utiliza informatiile corespunzatoare, precum cele cerute in 7.3 pentru avizul de lnsotire a marfii in cazul betonului fabricat pe ~antler. pentru ~antiere mari cand sunt utilizate mai multe tipuri de beton. sau cand producatorul de beton nu este eel responsabil de punerea sa Tn opera.

7.5 Consistenta Ia livrare

Adaosul de apa este interzis Ia l:vrare. in cazuri speciale. aditivii pot fi adaugati aceasta actlune fiind in responsabilitatea producatorulur. in vederea aducerii consistentei Ia valoarea specificata, sub rezerva ca valorile limi::; permise pnn spec:fica\ie nu sunt depa~ite ~i ca aceasta adaugare de aditiv este prevazuta prin proiectarea compozitiei betonu!ui. Toata cantitatea suplimentara de aditivi dm autobetoniera trebuie lnregistrata in bonul de !ivrare, In toate cazurile. Pentru reamestecare. a se vedea 9.8.

NOT A - Daca cantitatea de ad1tiv adaugata pe ~antier in autobetomera conduce !a dep8$irea cantrtatii admise prin specificatle, trebue ca !?arja de beton sa fie inregistrata ca " neconforma ". pe bonul de livrare. Partea care solicita acest adaos este responsabiia de consecmte ?i este de acord ca sa fie lnregistrata pe bonul de livrare.

37

Page 40: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

0 t;

8. i

Contro!ul conform Sl c confo r-n;ita te

Controiul de conforn11tate cupnnde o combinatie de ac;1un1 ? de decz11 de lua: conform reg li!or de conform;tate adcp:ate in ava:>s pentru verificarea confonnitati; betonului cu specificatii!e Conuolul de conform,tate face integral parte din controlul de product1e (a se vedea capitolui 9)

NOTA - Caracten~ticiie bet::muiu1 util;zat oentru controlui de conforrn1ta:e sunt ceie rnasurate pr;n incerc§r, receme util;zand proceduri slandard1zate. Valoriie reale ale caractenstlcilor betonuui In structure pot d:feri de cele dEterminate pnn incercari. ele depincl de exemplu de d;rnensiunile struc:un ,,,;neree in ocera compaclarea, tratarca :;;i conditilie chmatlce.

Planul de e~anticnare. planu, de incercari ~~ criteriile de conformitate trebuie sa fle conforme cu pr:>eedurile date in 8.2 ?i 8.3. Acestea se aplica de asemenea betonuiUl pentyu structun prefabncate. in afara s;tuatiflor In care prevederile specifice de orodus contin un ansamblu de cenn\e echivalente. Daca frecvente de e:;;ant1onare supsrioare sunt ce:-ute de elaboratorul de specificat11. acestea rrebuie sa faca oble:::tul unui acord prealabil. Pentru proprieta\ile neacoperite Tn acest articoL planul de e:;;antionare sau de incercari. metodele oe Trcercari :;;1 criteriiie de conformitate trebUie sa faca obiectul unui acord lntre producator :;>i elaboratorul de specifica\li

Locu! de e:;;antio'lare pentru Tncercarile de conformitate trebUie ales astfel incat caracteristicile cerute $i compoz;tia betonului sa nu sufere modificari sernnificative intre locul de e~antionare ;;i !ocul pus Ia dispozi\ie. in cazul betonului u;>or fabricat cu agregate nesaturate. e:;;antioanele trebuie prelevate de Ia locul de livrare.

Cand incercarile ;)entru controlul produc\lei sunt acelea~i cu incercarile cerute pentru controlul conformitatii. este permis de a ie lua in consideratie pentru evaluarea conformita\iL

Conformitatea sau neconformitatea este judecata in raport de cnterii!e de conformitate. Neconbrmitatea poate conduce Ia actiuni suplimentare pe locul de produc\ie ?i pe ;;;antler (a se vedea 84)

8.2 Control de conformitate al betonului proiectat (cu proprietati specificate)

8.2.1 Control de conformitate al rezisten~ei Ia compresiune

8.2.1.1 Generaiitati

Pentru betonul de masa volumica normala sau betonul greu apaf\inand claselor de rezisten'a cuprinse lntre C8/1 0 $i C55/67, sau pentru betoane!e u!]oare de clasele LC8/9 Ia LC55/60, e~antionarea ?i lnce~carile de conformitate trebuie sa fie efectuate fie pe fiecare compozi\ie de beton luat individual, fie pe familii de beton a caror corespondenta este stabilita (a se vedea 3.1.14), determinate de catre producator, daca nu exista un acord contrar. Conceptul de familie de beton nu se aplica betoane!or de rezistenta rid1cata. Betonul u9or nu trebuie amestecat cu familiile continand beton de masa volumica normala: betoane u9oare realizate cu agregate pentru care se poate demonstra similaritatea. pot ft regrupale in proprii!e lor familii.

NOTA- Pentru rec:Jmandarile privind selectia familiilor de beton. informatii mai detaliate pentru aplicarea conceptului de familii de beton surt date In raportul CEN 13901 ' 1 , a se vedea Ia anexa K.

Pentru familiile de beton producatorul trebuie sa efectueze controlu! pe ansamblul membrilor familiei 9i e:;;antionarea trebuie efectuata pe ansamb!ul gamei de betoane produse In cadrul familiei.

Cand lncercarile de conformitate se ap!ica unei familii de beton, un beton de referinta este selectionat fie din mij!ocul gamei de beton din familie, fie eel mai comun produs. Relatii sunt stabilite Yntre fiecare compozitie de beton din familie i?i betonul de referinta astfel incat sa se poata transpune rezultatele incercarilor de rezistenta Ia compresiune ale fiecaruia dintre betoanele din familie. Ia betonul de referinta. Aceste relatii trebUie sa fie venficate, pe baza rezultate!or Tncercarilor de rezistenta Ia compresiune obtinute in perioada initiala ~i in fiecare perioada de evaiuare $i In cazu! unor schimban semnif;cative ale conditiilor de productie In plus. cand se evalueaza conformitatea unel familii, trebuie confirmat ca flecare beton individual apartine farniliei (a se vedea 8.2.1.3).

0 dlstJnctie trebuie facuta intre produc\ia initia!a i?i productia continua in planul de el;'antionare ;;;i de incercari $1 criteriile de conformitate aplicabile fiecarei compozitii de beton sau familiilor de betoane.

11 ' Adoptat ca SR CR 13901,

38

Page 41: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

........-

produc\'B irit;a!a accoera perioAda de product;e pana ta obtmerea a min1murr, 35 rezulrate de i:

~ "" ....... ""'•"'' '::.. --..-..-!-/"' ':"'""'·

0cir-J(;~c+:-:_

Qadi orodt,;ctia ur,e1 cornpozi\ii individuale sau a une familii de beto:: a fost ir~trer Jpta oe tinn de r1m:mum ~ 2 luni, pro::lucatoru! trebUie sa util;zeze drr nou p!a'lul de e:;;antlonare :;;: de ince~cari $i cnt£cnile ca pentru oroductla ir:it;ala.

oaca rezist·3nta este specificata pentru ten1en d. lent conformitatea se evaiueaza pe epruve e incercate Ia termenul specif1cat.

Ca'ld trebu efectuata evaluarea unu1 volum defi:1.: de beton apart:nihd u'le populati• veri· .:ate conforrr cer·ntelor ;y ind caracteristicile de rez:stenta. de exen1plu exista dutil asuora calitatii unei S,<::trje sau a ur:u: amestec, sau cand Tntr-un caz speciaL spec1f1catia o cere. acestea trebu1e sa f;e conform anex~i B.

8.2.1.2 Plan de e;;antionare ;;i incerdiri

Pro!:le:e de 0eton trebuie selec\;onate obligatonu $i orelevate conform SR Ef\) 12350-1. E:;;ant;;)narea trebuie efectuata pomtru f1ecare fami!ie de beton {a se vedea 3.: 14i produs In condi\i< dovedite ca 7iind uniforme. Frecventa n:nima de eS,antionare S,i de !ncercare a betonului trebuie sa f:e. conform cu tabei.JI 13. alegand frecventa care da eel mai mare numar de probe. pe1tru productitle in1\1ala sau conlinua dupa caz.

Pentru betoane avand caracteristici spec1a!e. frecventa prelevani probelor S,i incercarilor de conformi:ate se vor stabili d-9 comun acord lntre producatorul de beton S,i organismul de control.

De$i exigentele prevazute In 8.1 se aplica e:;;antionarii, probele trebuie prelevate sub responsabilitatea producatoruiUI dupa toate adaugirile de adittvi in beton. Prelevarile de probe inainte de adaugarea aditlvilor plastifianti sau superplastif;anti. pentru ajustarea consistentei (a se vedea 7 5) sunt permtse sub rezerva ca prin incercarile initiale s-a demonstrat ca adlt;vul plastifiant sau superplastifiant In doza utilizata. nu are efecte negztive asupra rezistentei betonului.

Rezultatele incercarilor trebuie sa fte cele obtinute pe o epruveta sau media rezultatelor cand sunt supuse Tncercarilor Ia aceeaS,i varsta rnintm doua epruvete provenind din aceea:?i proba.

Cand impra9tierea rezultatelor incercarilor. obtmute pe eel putin doua epruvete confectionate din aceea9i proba, este mai mare de 15% fata de medie. aceste rezultate nu trebuie luate in consideratie, afara de cazu! daca o investigare foarte aprofundata, permite sa se gaseasca o explicatie valabila. pentru a nu tine seama de una din valorile incercarilor.

Tabelu113- Frecventa minima de e§antionare pentru evaluarea conformitatii

Frecventa minima de e:;;antionare

Productia Primii 50m2 De Ia primii 50 m3 de productiea

I

dtn productie Beton cu certificare de Beton tara certificare de 1

control a productiei control a productiei

lnitiala (pana ce au fost 1 8?,Pntion Ia fiecare ob\1nute rrinimum 3 e?antioane 200 m·' sau 2 e9antioane 35 rezulta:c,' pe saptamana de productie i e:;;antion Ia fiecare

150m3 sau

Continua" (odata ce au fost '1 e9antion Ia f;ecare I es;antion pe zi de

obtmute minimum 400m3 sau productie

35 rezulta:e) 1 e:;;antion pe saptamana de productie

• E~antionarea trebuie repartizata pe ansamblul productiei ~~ normal nu trebuie sa comporte ma1 mull de un e~antlon ia 25m~.

' Cand abaterea standard calculata. pentru ullirneie 15 rezultate ale !ncercarilor este superioara Ia 1,37 r::;, frecventa de e~anti::mare trebuie sa f1e (adusa Ia) frecventa ceruta pentru productia initiala pima Ia obtinerea urmatoarelor 35 rezultate je incercari.

L ..............

8.2.1.3 Criterii de conformitate pentru rezisten\a Ia compresiune

Evaluarea conformitatii trebuie sa se faca pornind de Ia rezu!tatele fncercarilor obtinute in cursu! une: perioade de evaluare care nu trebUie sa depa?easca ultimele douasprezece lun:.

39

Page 42: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

frecare rezultat mdrvidual de lncercan f,. (crirenul2r

NOTA. - Cdteri!ie de confcirmnate sunt dezvoltate pe !::aza de rezultate care nu se sunrapun dn:::a!ec2 :. A;Jiicarea crrtenrlor Ia rezuitate de ince,cari care se suprapun cre:;;te nscul de respingere.

Confor·:vtatea este conf:rmata daca cele doua criterir date Tn tabelul. 14 pentru oro:juqra :nitiala sau cont;nua sunt sat,sfacute.

Cand conforrnitatea este evaluata pentru o famHe de beton. critenul 1 trebwe api:cat betonulu; d2 referinta. tinand cont de toate rezu!tatele incercarilor transpuse in fami!ie criteriul 2 trebuie ap!icat Ia rezultatele i'ncercariior de ongine

Pentru a conf1rma ca fiecare formula apartme familieL rned1a tuturor rezuitatelor incercari!or brut6 fc-, pentru o formu ·' :·•dl va fi evaluata pe baza criteriului 3 indica! in tabelul 15. Toate betoanele ce nu satsfac acest crilenu trebuie lndepartate drn familie ?i con•ormitatea sa este eva!uata rndividual.

Tabe!ul 14- Criterii de conformitate pentru incercarile de rezisten~a Ia compresiune

Produ::::\la Nurnarul " n " de Cntenul 1 CriterLJ; 2 rezultate de incercari

Fiecare rezultat pentru grupe de Med•a a " n " rezL!Itate individual al incercarilor rezisten\a la (f c-,) N/mm" {fc.) N/m2 compresiune

lnitiala 3 > fc, + 4 ? f:. - 4

Continua ~15 ?: f::k + 1 ,48 0 :~ f~ •. - 4 - -

Tabelul 15- Criterii de confirmare pentru membrii unei familii

Numaru! " n ·• de rezultate de Criteriul3 1 incercari pentru rezistenta Ia

comoresrune a unui singur Media a " n " rezultate (fern).

I be ton pentru un singur membru a! familiei

2 ?: fc!\ -1.0

3 ?: fc, + 1 .0

4 ?: f~, + 2.0

5 ?: fc<. + 2,5

6 2: f 0 , + 3,0 ( _______________________ . -··~-

~----~ -------- ------ ------------ -- ---

ln1tial abaterea standard trebuie calculata pentru minimum 35 de rezultate consecutive de incercari ob~inute pe o perioada mai mare de trei luni ~?.i care este imediat precedenta perioadei de productie pentru care trebuie verificata conformitatea. Aceasta vaioare trebuie luata In consideratie ca estimare a abaterii standard 0 a populatiei. Valabilitatea valorilor re\inute trebuie verificata pe durata productieL Doua metode pentru facilitarea estimarii valorii 0 sunt perrnise, alegerea metodei trebuie facuta Tn prealabil:

• Metoda 1

Valoarea initiala a abatenr standard poate fi aplicata pe durata perioadei ulterioare pentru care conformitatea trebuie verificata daca abaterea standard a ultimelor 15 rezultate (S,tl nu se abate semnificativ de Ia valoarea adoptata pentru abaterea standard. Aceasta este considerata ca valabila cu conditia ca :

0,63 0::: S·s s 1 .37 v

•z; Daca rezisten:a ~c'te soecificata pentru un termen (varsta) difenta. conformitatea este evaluata pe epruvete incercate Ia varsta specifica:a.

40

Page 43: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

...........

n Cand va!O& tdos•nd ult ·

• Metoda :2

['Joua valoa~e a lui " ::•oate fi estirnata plecand de Ia un s;stem co:~tinuu ;;i aceasta valoare '2Sie adoptata. Se:1sibilitatea siste~u:u, trebUie sa f;e rna mare sau egala celei de Ia metoda 1.

Noua \/BlOB''~ est;mata a" trebUie aplicata pentru per:oada urrnatoare de evaluare.

8.2.2 Control de conformitate al rezistentei Ia tractiune prin despicare' 3

8.2.2.1 Generalitati

se aplica E 2.1.1. dar nu se aolica conceptul de fam:l:e de beton. Fiecare compoz;t;e de beton trebuie evaluata se: srat

8.2.2.2 Plan de e§antionare ;oi de incercari

Se aplica 8.2. 1 .2.

8.2.2.3 Criterii de conformitate pentru rezistenta Ia tractiune prin despicare

Cand rezistenta Ia tractiune prin despicare a betonului este spedf;ca:a. evaluarea conform1tatii trebuie sa se faca luand rezultatele incercari!or pe durata une1 perioade de evaluare care nu :rebuie sa depa?easca uttimele douasprezece luni.

Evaluarea conformitatii rez:stentei Ia tractiune prin despicare a betonului se face pe epruvete incercate Ia 28 zile. exceptand situatiile cand este specificata o varsta diferita conform 5.5.1.3 pentru:

- grupe de" n "rezultate de incercari consecutive care nu se suprapun sau se suprapun f,.,. (criteriul 1 ):

. fiecare rezultat individual al incercarilor f:, (criteriul 2).

Conformitatea rezistentei Ia tractiune prin despicare (f,.) este conf~rmata daca rezultatele incercanlor satisfac ambele criterii prezentate In tabelu116 pentru productia initiaia sau continua. dupa caz.

T abelul 16 - Criteriile de conformitate pentru rezistenta Ia tractiune prin despicare

Productie Numarul " n " de Criteriul 1 Criteriul 2 rezultate in grupa

Media a " n " Fiecare rezultat individual al rezultate }fun)

N/mm~ incercarilor (f,,) Nim"

lnitiala 3 2 f,., + 0.5 2 f,;.c- 0.5

Continua 2:15 :c f,, + 1.48 0 ~ f,,. 0.5 ~ .......... ........ .........

Prevederile referitoare Ia abaterea standard din 8.2.1.3 trebu;e aplicate in mod similar.

8.2.3 Control de conformitate pentru alte proprieta!i dedit rezistenta

8.2.3.1 Plan de e;.antionare §ide incercari

Probele de t)c<on trebuie selectionate aleatoriu 9i prelevate conform SR EN 12350-1 .

E$antionarea trebuie efectuata pe fiecare familie de beton produs In condi\ii presupuse a fi uniforme.

Numaru! minim de probe 9i metodele de incercare trebuie sa fie conform cu tabelele 17 91 :8.

8.2.3.2 Criterii de conformitate pentru alte proprietati decat rezistenta

Cand sunt specificate alte proprieta\i ale betonului decat rezistenta, evaluarea conformitatii trebuie efectuata pe durata productiei. perioada de evaluare nu trebuie sa depa:;;easca 121uni.

Daca rezisten\a Ia lncovoiere este specificata, se poate utiliza ace!al?i mod de lucru.

41

Page 44: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

Conformrtatea betonulw esle evaluata tmand seama de r1umaru: rezultatelor Tncercarilor cons""cutrve. obt,nute l" penoada c!e evaluare care deoaseste valoniP i!rn>t<'l c:pP·<f,,-?te> ~>rnit<.>l.::; ~~""',,A,""' ·~ 1 r··;;~·~'~

.;~

Conformitatea cu carac::ensliole cerute este confirmata daca

- numarul rezultatelor incercarilor care se srtueaza in afara valorilor l1m:ta spec:fic:ate. a lrmitelor claselor sau tolerantelor ;a va!crile speci'1cate nu este ma mare decat nurnarul din tabelul 19a sau ; 9b asemenea celor drn tabe!ul 17 ;;; 18. Ca alternatrva In cazul (AQL= 4%). conditii!e se oot baza pe un control pnn masurare. conform SR ISO 395·,. tabe!ul II-A (NQA = 4°o) cand numarul de acceotare este eel din tabelul i 9a.

- toate rezultatele indrviduaie aie lncercarilor se s1tueaza in abaterea max:ma adm1sibila data 1n tabeiele 17 $i '18.

Tabelul17- Criterii de conformitate pentru alte proprieta1i decat rezistenta

Proprietati Metoda de Numarul minim Numarul de Abaterea maxima adm lncercare sau de probe sau de acceptare rezultatelor incerc.El'

metoda de determ~nar: Jndividua!e in raport cu lim1te1e determ;nare clasei specificate sau In raport

cu tolerantele valorii specificate

Valoare Valoare inferioara superioara

Dens ita tea SR EN 12390-7 conform a se vedea - 30 kglm~' fara iimita3

betonului greu tabelului 13, tabelull9a pentru

rezisten\a !a compresiune

Densitatea SR EN 12390-7 conform a se vedea - 30 kg/m3 + 30 kgim 3

betonului U§or tabelului 13. tabeiul 19a pentru

rezistenta Ia compresiune

Raportul apaiciment a se vedea o determinare a se vedea tara fimitaB + 0.02 5.4.2 pe zi tabelul I 9a

Dozajul de cimert a se vedea o determinare a se vedea - 10 kg/m3 tara limita" 5.4.2 pe zi tabelul 19a

Continutul de aer SR EN 12350-7 o proba pe a se vedea -0.5% In + 1% ln antrenan! In beto:lul pemru betonul productia unei tabelul 19a va!oare valoare proaspat de densitate zile dupa absolute absoluta

normala ~i stabilizare betoane grele ASTivl C 173

pentru betonul u~or

Continutul de cloruri a se vedea determinarea 0 fara limita" nu este din beton 5.2.7 trebuie sa se admisa

efectueze, nici o valoare pentru fiecare superioara compozitie de

beton ~\ trebuie repetata In cazul

cre~terii

continutului de cloruri

"in afara cazuriior In care !imitele sunt specificate ~-·-----

42

,....

I

I

~

Page 45: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

,..........-

Tabelu118- Criteril de conformitate pentru consistenta

I I I J A:-·r!··~rt:>;:~ r!;h.T"!!~ ~·....;:n·~,,;,:;~ ;-

; ' ,.

I •PChV!<jUaie 1: rap·CJri CU

~,1etoda ce 'ncer::are t'-J~_;marul nvnnr1 de probe sau t~..J!i1:2i~ de I li·n~tele c!asei specificate

de:er:r:~13r· acceptare l sa~: ln raport cu t?ierante!e valorH speci71Cate

Valoare Vaioare 1nferioara supenoa~a

Exa:n1nare Comoararea fiecare amestec pentru -vzuala aspectului cu un irvrare in autoveh;cule

aspect normal de beton de cons1stenta

specif1cata

Tasare SR EN 12350-2 1) frecventa conform cu a se vedea -10 mm + 20 mm tabelul 13. pentru rezistenta tabeiul i9b -20 mm"' + 30 mm

SR EN 12350-3 Ia compresiune

T1mo Vebe a se vedea - 2 sec. + 4 sec. ii) in cazul determim3rii tabelul 19b -4 sec.'' + 6 sec' continutu!u: de aer

Grad de SR EN 12350-4 a se vedea - 0,03 + 0,05 comoactare iii) in caz de dubiu Ia tabelul i9b - 0,05" + 0.07'

examinarea vizuala Raspandire SR EN 12350-5 a se vedea -20 mm + 30mm

tabelul 19b -30 mmt + 40mm

3 ln absenta limitet superioare sau mferioare in dasele de consisten'l;a Ia care se refera. aceste abateri nu se apl1ca.

t Se aplica numai pentru lncercarile de consistenta efectuate asupra descarcaril in1tiale din autobetoniera (a se vedea 54.1).

8.3 Controlul conformit<Wi betonului de compozitie prescrisa, inclusiv a betoanelor de compozitie prescrisa printr-un standard

Fiecare amestec de beton de compozitie prescrisa trebuie sa faca obiectul unei evaluari a conformita\Ji. in ceea ce prive$te dozajul de ciment, dimensiunea nominala maxima a agregatelor $i propof\iile acestora, daca sunt specificate $i in caz contrar, raportul apa/ciment. precum $i cant1tatea de aditivi sau adaosuri. Cantitati!e de ciment, de agregate {fiecare de dimensiunile, sorturile specificate). de aditivi $i adaosuri. care sunt consemnate In registrul de productie sau imprimate de lnregistratorul de cemtariri. trebuie sa corespunda cu tolerantele date In tabelul 21 $i raportul apa/dment trebuie sa corespunda Ia o abatere de± 0,04 a valorii specificate. in cazul betoanelor avand prescrise pnntr-un standard tolerantele echivalente pot f1 date standardele corespondente.

Cand conformitatea compozitiei betonului trebuie evaluata prin analiza betonului proaspat, metodele de incercare 9i iimitele pentru conformitate trebuie sa face obiectul unui acord prealabil lntre utilizator 9i producator tinEmd seama de limitele men\ionate mai sus ?i exactitatea metodelor de lncercari.

Cand este e.;aluata conformitatea consistentei. se aplica paragrafele corespunzatoare de Ia 8.2.3 $i tabelul18.

Conformitatea pentru:

- tipu! de ciment $i clasa de rezistenta:

- tipul de agregate:

- tipul de aditi; sau de adaos, dace este cazul:

- provenien\a componentilor din beton daca este specif1cata

trebuie sa fie evaluata prin comparatie lntre inregistrarile din registrul de productie $i documente!e de livrare a componentelor. cu cerintele specificate.

43

.t-------------------------------------

Page 46: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

Tabelul19a ~i 19b....; Numarul de acceptare pentru criteriile de tonforniitate aplicabile altor caracteristici dec#lt rezistenta

I i

I Nurnar cl. e r_ez~ultate cle I'

1ncercar: '

de Ia I oana Ia 12 I

de Ia '13 ::;2ma ia 19

de Ia 20 pana Ia 31 i

i

de Ia 32 oana Ia 39

de Ia 40 pana Ia 49 I i

de Ia 50 pana Ia 64 I de Ia 65 pana Ia 79

de Ia 80 pana Ia 94

de Ia 95 pima Ia '00 I I

Nurnar de acceotare

0

2

3

4

5

6

7

8

Pentru un numar de rezultate de incercari > 100. numerele d? 2cceptare corespunzatoare pot fi pre!uate din tabelul 2A al ISO 2859-1.

----------- -----------

:

I l I

)

Tabelul19b AOL = 15°0

t'Jumar de rezultate Numar dP ae 1ncercan acceptare

L de Ia 1 oana Ia 2 0

I de Ia 3 pana !a 4 j 1

de Ia 5 pana Ia 7 i 2

de Ia 8 pana Ia 12 I 3

p

de Ia 20 pana Ia 3'1 ! 7

de Ia 32 pana Ia 49 i 10

de Ia 50 pana Ia 79 \ 14

de Ia 80 pana Ia 100 I 21 I

8.4 Actiuni intreprinse in caz de neconformitate a produsului

Masuri!e urmatoare trebuie luate de producator In caz de neconformitate:

! ' I

- verificarea rezultatelor incercari!or neconforme ?i daca acestea sunt valabile. luarea de masuri pentru eliminarea eronlor:

- daca neconformitatea este confirmata de exemplu prin repetarea lncercarilor. intreprinde actiuni de corectie, precum revizuirea de catre conducere a procedurilor de control a! productiei:

- cand se confim1a neconformitatea cu specifica\ia care nu a fost eviden;:iata in momentul !ivrarii, avertizeaza elaboratorul ;;i utillzatorui ::.entru a evita toate pagubele in consecinta:

- consemneaza actiunile privitoare Ia punctele precedente.

Daca neconformitatea betonului rezulta dintr-un adaos de aditiv pe ?antier (a se vedea 7.5) producatorul nu este obligat sa ia masur! daca lui i s-a cerut acest adaos.

NOT A 1 - Daca producatorul a avertizat o neconformitate a betonuiUI sau daca rezultatele incercarilor de conformitate nu sunt conforme cu cerintele, trebuie efectuate incercari suplimentare conform SR EN 12504-1. pe carate prelevate din structura sau o combinatie de incercari pe carate ~i incercar' nedistructive pe structura sau elemente de exemplu conform SR EN 12504-2 sau SR EN 12504-3. Recomandari pentru evaluarea rezistentei in structura sau elemente componente ale structurii sunt date in SR EN 13791.

NOTA 2 - Se vor avea In vedere ~~ prevederile reglementarilor romane9ti privind incercarile nedistructive 9i seminedistrucl!ve in conformrtate cu standardele europene.

44

Page 47: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

,....

9 Controtu!productiei

9.1 ··· Generalita~i

>·::;<::.Y•e::: ~":'D>~ supuse comrolu!ui de produc(le sub responsabilitatea producatorulu:. Controlul oroduC\161 cuprinde toate masurile necesare pentru mentinerea caracteristicilor betonului in conformitate cu conditiile specificate. Ele inc!ud:

_ selectarea materialelor:

• proiectarea betonului:

- productia betonului

- inspectiiie l?i lncercari!e:

. utilizarea rezultateior lncercarilor pe matenale componente. pe betonul proaspat ~~ intant ~i asupra echipamentelor:

- daca este cazu!. inspectia echipamentului de transport a betonului proaspat;

- controlul de conformitate pentru care prevederile sunt indicate Ia capitolul 8.

Cerintele pentru alte aspecte ale contro!u!ui productiei sunt date in urmatoru! capitol. Aceste cerinte trebuie sa fie considerate tinand seama, de modul ~~ volumul productiei. de lucrare. de echipamentele speciale. de procedurile §i regulile In vigoare pe locul de produc(ie ~i de utilizare a betonului. Cerinte suplimentare pot sa fie necesare in functie de situatia speciala pe locul de productie sau pentru cerintele specificate ale structurilor sau elementelor speciale de structura.

NOTA- Capitolul 9 tine seama de principiile standardului SR EN ISO 9001.

9.2 Sisteme de control al productiei

Responsabilitatea, autoritatea ~i relatii!e intre persoanele insarcinate cu conducerea, executia §i verificarea lucn1rilor ce afecteaza calitatea betonului trebuie definite 9i documentate intr-un sistem de control al produc~iei (manual de control al productiei). in particular, aceasta inseamna ca intreg personalul are nevoie de o anumita libertate de organizare 9i de anumita putere de decizie pentru reducerea riscului de beton neconform ~i pentru a identifica §i consemna toate problemele de calitate.

Sistemul de control al productiei trebuie revizuit eel putin odata Ia doi ani de catre conducerea producatorului pentru a se asigura de aptitudinea sa de utilizare ~~ de eficacitatea sa. Dosarele acestor revizuiri trebuie pastrate eel putin trei ani, daca nu exista obligatii legale care sa impuna o perioada mai lunga.

S:stemul de control a! productiei, trebuie sa contina proceduri ~i instruc\iuni atent documentate. Aceste prevederi ~i instructiuni trebuie, daca este cazul sa fie stabilite ln raport cu prescrip~iile de control prevazute in tabelele 22, 23 §i 24. Frecventa incercarilor §i inspectiilor prevazute de catre producatori trebuie sa fie documentata. Rezultatele incercarilor §i inspectiilor trebuie sa fie inregistrate.

9.3 Datele inregistrate ~i alte documente

Toate datele referitoare Ia controlul productiei trebuie sa fie inregistrate, a se vedea tabelul 20. Datele referitoare Ia control In productie trebuie conservate timp de minim trei ani. daca nu exista obligatii care sa impuna o perioada mai lunga.

45

Page 48: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

Tabelul20- Dateleinregistrate §i alte documente daca este cazul

>"""\ i ... - /''' .-.~ I -..... . ... ...... ··· ........ ..·

Cer·i~t-: specif;catc Ca1e1 de sarCI:J !a contract sau rezumatul cennt>?!or

Crment. agregate. adit1v1. adaosun Numele furn;zonlor ?I surse!e

lncercar: a supra apei de amestec i nu se cer pentru Data ?i locul prelevani a~;a potabila) Rezultatul !ncercarilor

hcercan asuora matenalelor com~)onente Data ?i rezultate!e incercanior

Com::;oz>tla betonuiUI Descrierea betonulu. hregistrarea maselor componentilor pentru un amestec sau pentru o ~arja (de exemplu dozaju: de cirnenf) Raportu: apa!clrnent Cont1nutul de cloruri Codul de rnembru al familiei

incercan pe betonui proaspat Data '}i locul prelevar11 probei Destinatia In lucrare. daca este cunoscuta Consistenta (metoda utilizata ~i rezultatele) Densitatea. cfmd este specificata Temperatura betonuluL cand este specificata Continutul de aer, cand este specificat Volumul de beton din amestecul sau din ;;;arja testata Numarul ?i codul epruvetelor pentru lncercari Raportul apa/ciment cand este specificat

incercari pe betonul lntarit Data lncercarii Codul ?i varsta epruvetelor Rezultatullncercarilor de densitate ~~ de rezisten\a Observatii speciale (de exemplu profilul de rupere neobi'}nuit al epruvetelor)

Evaluarea conformitatii Conformitate/neconformitate cu specificatiile

Suplimentar pentru betonul gata de utilizare Numele cumparatorului ldentificarea ~antierului, de exemplu locul de constructie Numarul $1 data bonului de livrare, corespunzator lncercari!or BonuJ de livrare

Suplimentar pentru elementele prefabricate Date suplimentare sau diferite, pot sa fie cerute de standardul specific de produs

----~-~ .

9.4 incercari

incercarile trebuie efectuate conform cu rnetodele de lncercare date In prezentul cod de practica (metode de incercare de referin\a). Alte metode de lncercare pot de asemenea sa fie uti!izate in masura In care a putut sa fie stabilita o coreia::e sau o relatie fiabila lntre rezuftatele obtinute cu aceste metode de incercari ?i cele de Ia metodele de referinta Va!abllitatea acestet rela\ii fiabile sau a acestei corelatii trebuie sa fie verificata Ia intervale adecvate.

Aceasta verificare trebuie sa fie efectuata pentru fiecare loc de productie in care se lucreaza in conditii diferite exceptand situatiile in care corelatia a fost stabilita prin standarde nationale sau prin prevederi In vigoare Ia locul unde este utilizat betonuL

9.5 Compozitia betonului lji incercarile ini1iale

Cand se utilizeaza o compozitie de beton noua. trebuie efectuate incercari ini\iale. care sa permita verificarea conformit.atii betonului cu propnetatile specificate ;;i a performan\ei prevazute cu o marja de securitate suficienta {a se vedea anexa A). Daca se dispune de o experienta indelungata cu un beton sau o

46

Page 49: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

,..... famil1e de betoane snnilare. nu este necesar sa se efectueze ince··ci:w 1nitiale In cazul unor schwnhi'lr sernn;ficatNe ale matenalelor compcr'lente proiectarea betonuiui S'' reguii!e de alcaturre a r,·~cc~::

redef1n1te. In cazui betonu1u1 prescr1s sau avand comcczitla Drescnsa or:r·tr·-un sta•1dard. nu ec;:;tA nP<:Ps;:;r r;o

compozitide no1 ale betoanelor obtmute pnn nierpolarea comooz;tulor de beton cunoscute sau cand extraoolarea rez,s~en\el Ia compresiune nu depa~e;>te 5 N1rnm 2 sunt cons1derate ca satisfac cenn\ele pentru lncercarile nitiale

conlpOZit.ile de beton trebu e sa fte rev:zuite penod1c pentru a se as;gura ca toate formu:e!e de beton sunt conforme cJ prescriptiile in vigoare. ta1and seama de schimbarile in proprietatiie materiaielor :::omponente :;;i de rezultatele lncercarilor de conformitate pe compozi:11!e de beton.

9.6 Personal, echipament §i instalatii

9.6.1 Personal

Cunostintele. instruirea !?i experienta personalulu; !mpllcat in product:a ?i controlul produc1ie trebu;e sa fie adaptat Ia tpul de beton. de exernplu beton de inalta rezistenta. beton U?or

lnregistrarile cores:xmzatoare referitoare Ia instruirea ?i Ia experienta personalulu' implicat 'n productie ?i controlul pr:>ductie: trebuie tinute Ia zi.

NOTA 1- in unele tari. exrsta prescriptil spec1ale referitoare Ia nivelul de cuno;;tmte. Ia instruirea ;;i Ia experienta pentru fiecare sarcina de e'ectuat.

NOTA 2 - Pentru fiecare statie de betoane producatorul oe beton trebuie sa numeasca un responsab I califica! pentru controlul produqiei. Cerintele privtnd calif1carea ~~ experienta profesionala a responsabilului pentru controlul product1ei sunt prezentate In anexa 0. Responsabilul penlru controlul productiei trebuie sa aiba cuno~tinte sufic1ente In domemu: betonului !?I al regiementarilor specifice 9i sa poata proba aces! lucru. Personalu! angajat in controlul pmduc\iei trebu1e sa fie angrenat intr-un program de formare continua in domeniile fabncariL controiului !?i Tncercarii betonului (instrUJrea trebuie sa se faca eel mult Ia trei ani sau ori de ci31e cri se considera ca este necesar).

9.6.2 Echipament ~i instala~ii

9.6.2.1 Depozitarea materialelor

Materialele componente trebuie sa fie depozitate ~~ manipulate astfel !neat caracteristicl!e lor sa nu se schimbe in mod semnificativ, din motive de climat de exemplu. prin amestecul lor. sau prin contaminare. astfel incat sa fie rnentlnuta conformitatea acestora cu standardele respective.

Compartimentele de depozitare trebuie sa fie clar identificate, de rnaniera a evita erorile asupra materialelor componente de utilizat.

Trebuie lua:e In consideratie instructiunile speciale ale furnizorilor de rnateriale cornponente.

Trebuie sa existe mijloacele necesare prelevarii de probe reprezentative dm depozite. silozuri sau buncare.

9.6.2.2 Echipament de dozare

Performantele echipamentului de dozare irebwe sa fie astfellncat 'in conditiJ practice de func\ionare sa poata fi mentinute tolerantele indicate In 9.7.

Exactitatea echiparnentu!ui de cantarire trebuie sa respecte conditiile de exactitate In vigoare. Ia locul de produqie al betonului.

9.6.2.3 Malaxoare

MalaxoareiE: trebuie sa fie capabile sa as1gure un arnestec ornogen al materialelor componente ~i o consistenta uniforma a betonului pentru un timp de amestecare ?i o capacitate de rnalaxor dati~i.

Autobeton1erele si cuvele agitatoare trebwe sa fie ech:pate astfel !neat sa poata livra betonul perfect omogen. ln plus.' autobetonierele trebuie sa fie dotate cu un echipament de masurare ~i de distribut1e corespunzator in cazul in care aditivi1 trebuie sa f1e adaugati. sub responsabilitatea producatonuiui.

9.6.2.4 Echipament de incercare

Toate faciliL3tile. echipamente!e ;;i instructiunile necesare unei utilizari corecte trebuie sa fie disponibile cand se cer pentu inspectie ;>i incercari ce trebuie efectuate asupra echipamentului. materialelor componente ~i betonuiUI.

EchiparnentJI de incercare trebuie sa f1e etalonat corect in rnomentui masurani :;;i producatorul trebuie sa utilizeze un orogram de etaionare.

47

Page 50: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

9. 7 . -Dozarea--mat&rial~or C<)fflpon~nte

~iJ iQ_~;.;-~ .... -~-£. .:Jd::O. j:; j:l: k~i: .. ~.,__j_L. -->.~"'; :r.~:-~:.:Y.J.~ .. ?,.6 Ls ."--L~~:;..::J~:.:t: .. L~;. v .. wu.,;~:;;Vufa .. JdQG"AJFnt~nl2H.aAfl?"·Eloz.fa+•eU<N·ea=r·e lt:,?.f··t+~~

··s:.; u-~. ~ ·:i~::r . .::ti ~:<·E~ $~ -~;a(\:.:::r;-.;·· ,; __ ·~-~>t::n~e

Tolerantele de dozare ale materialelor componente nu trebUie sa depa9easca limitele date in ~abelul 21 pentru toate cantita\ile de beton de 1 m·· sau ma; mar:. Cand mai mu!te amestecuri sunt reamesteca1e intr-o autobeton:era. to!erantele din tabelul 21 se aplica Ia ¥!fjEt

Tabelul21 -Tolerante pentru dozarea materialelor componente

Ciment Apa Toate agregatele

Materiale componente

Adaosuri utilizate in cantitate > 5% din masa cimentului Aditivi ~~ adaosuri utilizate fn cant1tate s 5% din masa cimentului

Toleran\e

± 3°/~ din cantitatea ceruta

::: 5% dm cantitatea ceruta

NOT A - Toleranta este d1ferenta dintre valoarea specificate ;;i va!oarea masurata

Cimentul. agregatele ?i adaosurile sub forma de pulbere trebuie dozate ca masa; sunt admise a!te metoda daca pot fi respectate tolerantele Ia dozare cerute. ~i daca aceste metode sunt documentate.

Apa de amestec, agregatele u~oare, aditivii ~i adaosurile lichide pot fi dozate ca masa sau ca volum.

9.8 Amestecarea betonului

Amestecarea materialelor componente trebuie efectuata In malaxoare conform 9.6.2.3 ~i continuata pana Ia ob~inerea unui amestec de beton cu aspect uniform.

Malaxoare!e nu trebuie lncarcate peste capacitatea lor nominata de amestecare.

in cazul in care se uti!izeaza aditivi ace!?tia trebuie adauga~i in timpul procesu!ui principal de amestecare exceptand aditiv1i mari reducatori de apa sau aditivii reducatori de apa care pot sa fie adaugati. dupa amestecarea principala. in ultimul caz, betonul trebuie amestecat din nou pana Ia dispersarea completa a aditivului in amestec !?l pana ce e! a actionat complet.

NOTA- intr-a autobetoniera. durata de reamestecare dupa adaugarea aditivilor trebuie sa se stabileasca in funqie de tlpu~ uti!ajului de amestecare. dar nu trebuie sa fie mai mica de 1 minim3 sau de 5 min pentru o cantitate mai mica de 5 m•.

Pentru betonul u~or preparat cu agregate nesaturate cu apa, perioada lntre amestecarea initiala !?i sfar~itul amestecarii finale {de exemplu amestecarea intr-o autobetoniera) trebuie prelungita pana ce absorb~ia de apa de catre agregat !?i evacuarea cvasicompleta a aerului inclus in agregatele u~oare nu mai are nici o actiune cu impact negativ asupra proprieta~ilor betonului fntarit.

Compozitia betorului proaspat nu trebuie sa fie modificata dupa descarcarea din mafaxor.

9.9 Proceduri de control al productiei

Materialele componente, echipamentele, procedurile de productie a betonului trebuie sa fie contro!ate in ce prive!?te conformitatea cu specificatiile !?i cerintele din prezentul cod de practica. Controlul trebuie sa permita detectarea schimbarilor semnificative suscept!bile de a influenta caracteristicile betonului, Tn vederea intreprinderii unei actiuni corective adecvate.

Tipul ~i frecventa inspectiilor ~~ incercarilor asupra materialelor componente sunt cele date In tabelul 22.

NOTA- Pentru stabitirea acestui tabel s-a presupus. ca producatorii de materiale componente efectueaza un control corect al productiei adaptat pe locul unde sunt produse ~i ca materialele constituente sunt livrate cu o declara~ie sau un certificat de confonnitate cu specificatiile corespunzatoare. in caz contrar. trebuie ca producatorul de beton sa verifice confonnitatea materialelor cu standardele corespondente.

Controlul echipamentelor trebuie sa asigure ca sunt intr-o stare ce asigura buna functionare a dispozitivelor de stocare, a echipamentelor de dozare in masa !?i in volume, a aparatelor de amestecare ~i de comanda

48

Page 51: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

2i te

r

(permitemd de exemplu masurarea cuntmutulw in apa al agregatelor). Ele .sunt ln ~ondiEi ~une de tunctionare ~~ de asemenecrsurrt confomre co cerin!ele din prezenrm cod de praclica Frecvanta i'lsoectiilor 5, a incercarilor pentru echroamente in oerioFtd;:.lo de qtdi7;::~rP est"' da1? ;,., t?b"''u! 23

s•aliiic. eci·,;paii,;:,i,iui "' !IHJIOacere ae transport trebUie sa f1e supuse unu; sistem de 1ntretmere clanif;cata ~i trebuie sa fie mentmute in conditii de runctionare eficienta, asttel Tncat sa nu afecteze caracteristicile Sl cantitatea de beton ·

caracteristicile betonului oroiectat trebuie sa fie verificate in raport cu cerintele specificate ·,n tabeiul 24.

compozitia betonulu; precum ;;i consistenta §i temperatura sa daca sunt specificate trebuie sa fie comrolate in raport cu cenn~e!e din tabelul 24 (randurile de Ia 21a 4. 6. 7 ;;; de Ia 9 pane Ia 14)

Controiul trebuie sa includa produc~:a, transportul pana la locul de descarcare 9i !ivrarea.

Pentru anumite betoane. pot fi necesare conditii suplimentare pentru controlu! productiei.

Pentru productia de beton de inalta rezistenta se cer cuno~tinte §i experienta specrale. A-.:;estea nu sunt defimte In acest cod de practice Anexa H prezinta cateva recomandari. Daca contractu! define;;te cerin~e speciale pentru beton. controlul productiei trebuie sa inc!uda actiuni corespunzatoare suplir1entare fata de cele men~ionate in tabele!e de Ia 22 pana Ia 24.

Actiunile prevazute 'in tabelele de Ia 22 pana Ia 24 pot sa fie adaptate Ia condi\iile soecike pe locul de productie, ;;i sa fie lniocuite prin altele care asigura un nivel ech1va!ent de control al productiei

Tabelul 22- Controlul materialelor componente

Materialul lnspectia!incercarea Scop Frecventa minima

component 1 Cimentula lnspec1ia bonului Asigurarea daca La fiecare livrare

de livrarec fnainte expeditia este de descarcare conforma cu

comanda l}i sursa este corecta

2 Agregate lnspectia bonului Asigurarea daca La fiecare !ivrare de livrare0 a inainte expeditia este de descarcare conforma cu

comanda ;;i sursa este corecta

~ lnspec\ia Comparare a gra- La fiecare livrare, cand livrarea este pe granulozitatii nulometriei, a for- banda transportoare, cu periodicitate In inainte de mei ?i impuritati- functle de conditiile locale sau de livrare descarcare lor cu aspectu!

normal -.:r- !ncercare prin Evaluare a La prima livrare provenind dintr-o noua cernere conform conformita\ii cu sursa, cand informatlile furnizorului nu SR EN 933-1 granulometria _?Unt disponibi!e.

standardizata sau ln caz de dubiu dupa examenul vizual cu alta granule- Periodic In functie de condi\iile locale metrie convenita sau de livraree

rs lncercare pentru Evaluare a La prima livrare provenind dintr-o noua controlul prezentei :;;i a sursa. cand informa\iile de Ia furnizor nu impurita\ilor cantitiitii de sunt disponibile.

impuritati in caz de dubiu dupa examenul vizual Cu periodicitate in functie de conditiile locale sau de livraree

r--s l ncercare de Evaluare a conti- La prima livrare provenind dintr-o noua !

absorbtie a apei nutului de apa efi- sursa, cand informatiile de Ia furnizor nu EN 1097-6 cienta din beton a sunt disponibile.

se vedea 5.4.2 in caz de dubiu dupa examenul vizual

49 .. ______ _

Page 52: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

Tabelul 22 ··-··--

L~.;i,1t0r ~iihJ.~·-·· "A ..... ; i~\50CCiki1.:>- if1Gttxc.ar&-a-- -·~ Se-nr~,"~ · · F *"0'S'/~'0~-"t":i~·4f~; ::::!!· ·

Cd~

I !ncercare conform ~/lasurare a 1 La prima livrare provenind d:' :~:~ ; :-:-.1. suplrrrentar 1 SR EN 1097-3 pierderii dens,ta\ii i sursa. cand inf?rmatJile de fumizor

al agrega- : 1n vrac I nu sum d;sponibile. telor t..:s;oare I . in caz de dubiu dupa examenul vizuai I sau grele I I I Cu periodicitate in functie de conditiile

1 ,. i locale sau de Hvraree . I

8 I Aditivi- I lnsoectia bonuiUI de i Asigurare daca llivrare ~~ a etichetei _ I' expeditia este 'J aplicate pe ambala( conforma cu co-

lnainte de . manda si mar-

~ 1 0 ! Adaosuri"

pulverulente in gramada

'1"1

12 l Adaosuri in suspensiec

~

14 Apa

l descarcare I ~rea eite ong1nala

, I lncercari de !den­tificare conform SR EN 934-2, de exemplu densitatea. infra-ro~u. etc.

lnspectia bonului de !ivrare1 inainte de descarcare

lncercare de pierdere Ia calcinare a cenu~ii volante

lnspectia bonului de livrarea inainte de descarcare

lncercare pentru determinarea densitatii lncercare conform SR EN 1008

I Pentru ' compara\ie cu

informa1iile furnizate de producator

Asigurarea daca expeditia este conforma cu comanda ~i sursa este corecta

Pentru identificarea schimbarilor continutului de carbune care poate afecta proprietatile betonului cu aer antrenat

Asigurarea daca expeditia este conforma cu comanda l?i sursa este corecta

Asigurarea conformitatii

Asigurare ca apa nu contine constituenti nocivi

La fiecare livrare

In caz de dubiu

La flecare hvrare

La fiecare livrare pentru betonul cu aer antrenat, cand aceasta informatie nu este disponibila de Ia furnizor

La fiecare livrare

La fiecare livrare ~~ periodic in timpul productiei de beton

La prima utilizare a unei ape nepotabi!e de Ia o sursa noua in caz de dubiu

' Pentru efectuarea de lncercari In caz de dubiu. etc. este recomandabil de a preleva o proba pe saptamana. pentru fiecare tip de ciment, ~ a o pastra.

0 Bonul de livra:e sau fi>~a tehnica a produsului trebuie sa cantina de asemenea informatii asupra con!inutului maxim de cloruri 9i esle indicata analiza datelor privitor Ia reactia alcalii-silice conform dispozitiilor valabile pe locul de utitizare.

c Se recomanda prelevarea de probe Ia fiecare livrare §i conservarea acestora. 0 Bonul de livrare trebuie sa contina sau sa fie insotit de o declaratie sau de un certificat de conformitate. confonn

cerintelor din standardul sau soocifica!ia corespunzatoare. . " Aceasta nu este rH;:;::::esHr~i can:! cr;.ntn)!u! prc:lu.::H:,i Je agrega:c r:-·2:s ce:-tif':cat.

50

Page 53: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

'ill"""'

Tabelut 23- Controlul echipamentului

' I i ! " I I I I

1 l Depoz;te Ia sol lnspectie v;zuala Asigurare a o data :Je saptamana bunkere. etc conform:tari cu

i cenntele

2 Ec!l;pamentul I nspectli'J bune1 As1gurarea Zi!:-JIC

de cantanre funqionar functionarii !n condl\ii de cura-ten1e ~~ a tunc-tionar!i corecte a ech;pamentului de can:arire

---;.:--,) lnsoect;a exactitatii Asigurarea La 'nstalare

echipamentu:ui de exactitatii Periodicc in functie de prevederile dmtanre conform 9.6.2.2 nationale

1n caz de dub1u

4 Dozatoarele lns;Jectie vtzuala a Asigurarea Pentru f;ecare ad1tiv Ia primul amestec al de adilivi (in- functionarii functionarii in zilei clusiv cele conditii de cura-montate pe tenie ;;i a func-autobetoniere) ponarii corecte a

dozatorului

~ lncercarea Evitarea eronlor La mstalare exactitatii de dozare Penod1c" dupa instalare

in caz de dubiu I

6 Contorul de Compararea Asigurarea La mstalare

I

apa cantitatii reale cu exactitatii Period1c" dupa instalare va!orile afi~ate pe conform 9.6.2.2 fn caz de dubiu cantor

7 Echipamentul Compararea Asigurarea La mstalare •

de masurare cantita\ii reale cu exactitatii Periodica dupa 1nstalare continua a valorile inregistrate in caz de dub;u continutului de pe umidometru apa a nisi-puiui

8 Sistemul de I nspectie v;zuala Asigurarea ca Zilnic dozare echipamentul

functioneaza corect

--g Compararea masei Asigurarea ca La instalare reale masurata a exactitatea Periodic" dupa insta!are componentilor dozarii este In caz de dubiu

l prezenta in amestec conform cu masa prevazuta, tabelului 21 ~i in caz de Tnregistrare auto-mata a inregistrarilor cu valorile programate prin metode adecvate conform sistemului de dozare utilizat

------ .. '

51

Page 54: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

Tabelul 23 tcontinuare)

I ;::::,-.h;n_::ln1~,.--,o- i n-c'f"'i~<'t"i '=! ;'j •<<""'C.I"r•':":l>-"(';~':. cc~~~ ! +-···~·~· -··~- ----~--~~-- ......... , ..... , ......... ~ .. ~~. ·····-~-·--·

1 u 1 Auarawra ae lncercari

i 1 Maiaxoare (l'lCIUSIV

auto be ton ere;

t::aJonare sau . vent1carea cal:brare conform nor:11elor na\ionale sau europene coresounzatoare

Exarnen v:zual

I conformitall'

Venficarea graduiui de uzura al matenalului

reZ!stente:. min;m o data pe an

Per'od:c"

"Frecventa estE' Tr func(1e de tipui echipamentulu: de sensibilitatea sa In funct:onare :;;i de cond1k.e de produ:::tie ais Stil\181

52

"'"

Page 55: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

~'

1 Tabeluf 24- Controlul procedurilor de productie $i al proprietatilor betonul:.~i

l ':'

! lt'-' U\.... I lnspec~;a:'lncsrcarea Sco;:: Frec.ven1a n1lni:;-;.;:

lncercare 1 I Prcpnetatile lncercae 1n!tale (a Pentru a i'lai'lte de a utlliza o 1oua ccmpozirie de

i bet:>nulu1 cG se vedea anexa A) demonstra ca be:o~l

pro:Jrietati propnetatde specificate specificate sunt

obtinute prin formula oropusa cu o marja adecvata

,, .: Umiditatea Sistem de masu- Determ;narea Zilnic pentru o verificare disc::mtn1ua

:1isipului rare contmuEL masei Frecventa ceruta pen:~u lncercari poate incercan de uscare agregatelor :;;: sa fie In functie de conditi'le locale ?i sau ech1valente cantit<3t' de apa a:mosfence

de adauqat 3 Umiditatea lncercari de uscare Determinarea In func\18 de cond1\iiie locale ?i

pietri;:;ului sau echivalente cantitatii de atmosferice agregate ?i apei ce trebuie adaugata

4 Continutul de Verif1carea cant1tati1 Ob\merea de F1ecare amestec apa al de apa de amestec date pentru betonului adaugata raportul oroaspat apa!ciment

5 Continutul de Determinare initiala Asigurare ca nu La efectuarea lncercarilor init1ale cloruri al prin calcul este depas;it in cazul cre?terii continutului de cloruri al

1 bet0rului

I ~0:1~~ ··~t:*"~J! materialelor componente

l n1.:1x :,· :>::.- :;:/J:-uri

6 Consistenta Ex amen vizual Comparare cu Fiecare amestec un beton cu aspect normal

--:;- lncercari de Evaluare a Cand cons1sten~a este specificata, consistenta obtinerii valorilor conform tabelului 13. pentru rezisten\a Ia confoml: consisten;ei compresiune SR EN 12350-2 specificate ?i La incercarile privind conjinutul de aer sau detectarea in caz de dubiu dupa examenul vizual SR EN 12350-3 eventualelor

1 sau variatii ale contl-

I SR EN 12350-4 nutului de apa I sau

SR EN 12350-5 8 Der·sitatea Determinarea Pentru belonul Ziln1c

betonului densitatii conform u;;or sau greu. proaspat SR EN 12350-6 pentru

supervizarea amestecuriior ?i controlul densitatii

,,

53 ....

Page 56: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

....,......-

· Tabetu1 24 - Controh:rt procedurilor de1Jroductfe'~i al proprieta~t"·bet<>nuh.ti

t ' riB ! ,, ' ' '. -:<>;<T f~ -:·:"'',. 3r~a •o" Fr~,···S"·· ,.

1nc~:"r::.'3"e ...... '· < '

1 Pro:": i~.; lncercari initiale (a Pentru a lnainte de a utiliza o noua compozitie de betonului cu se vedea anexa A) demonstra ca be ton proorietati propnetatile specificate specificate sun!

obtmute prin formula propusa cu o marja adecvata

2 Um ditatea Sistem de masu- Determinarea Zilnic pentru o verificare discontinua nisipulu: rare continua. masei Frecventa ceruta pentru !ncercari poate

lncercari de uscare agregate!or ~i sa f1e In func{ie de condi\iiie locale !?! sau echivalente cantitatii de apa atmosferice

de adaugat 3 Um'ditatea !ncercari de uscare Determinarea In functie de condi\iile locale ~~

pietri~ului sau echivalente cantitatii de atmosferice agregate ~i apei ce trebuie adaugata

4 Continutul de Verificarea cantitatii Obtinerea de Fiecare amestec apa at de apa de amestec date pentru betonului adaugata raportul proaspat apa/ciment

5 Continutul de Determinare initiala Asigurare ca nu La efectuarea incercarilor initiale cloruri al prin calcul este depa~it in cazul cre~terii continutului de cloruri al betonului conti-nutul materia!elor componente

maxim de doruri I

6 Consistenta Examen vizual Comparare cu Fiecare amestec un baton cu aspect normal

r-y I ncercari de Evaluare a Cfmd consistenta este specificata, consisten~a obtinerii valorilor conform tabelului 13. pentru rezistenta Ia conform: consistentei compresiune SR EN 12350-2 specificate ~i La incercarile privind continutul de aer sau detectarea in caz de dubiu dupa examenul vizual SR EN 12350-3 eventualelor sau variatii ale conti-SR EN 12350-4 nutului de apa sau SR EN 12350-5

8 Densitatea Determinarea Pentru betonul Zl!nic betonului densitatii conform u~or sau greu. proaspat SR EN 12350-6 pentru

supervizarea amestecurilor ~~ controlul densitatii

'---~ --

53

---'

Page 57: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

.,...

Tabelul 24 iconti::uarel

I : ip de llns·"e~' -'Jnr-·r"'T·a 1 Scop I Frecventa nww11a ! ... t,/ ¥·v~' a- ',._,t;: ....,.::::1 e :.-,.r,f-r"...,.•:"t·('::

j ,. -' l ~ _, '' --'' :: -- -·-··/ ! ',---

--' --

- ' crnent al ae c•rqem unl za1 nutuiUI de ciment be;onuiUI ;;i ob1!nerea de oroaspat date :Jnvtnd ra-

portul apa'c1me:1t

. ~-1v Continutul ce ~~otarea cantita: Verif1carea conti- Fiecare amestec adaosuri Tn de adaosun nutulu1 de adao-oetorul adaugate'' suri ?i ob\inerea proaspat de date pentru

raportul apaiciment (a se vedea 5.4 2)

11 Continutul de Venficarea rnase1 Verificarea F10care amestec aditivi in sau a volumului de continutului de i

aditiv ad2wgar' ad1tiv I

betonului oroaspat

1~ >L Raportul Prin caicul sau Evaluarea obti- Zilnic daca este specificat

apa!ciment in printr-o metoda de nerii raportului betonul incercare apa!ciment proaspat (a se vedea 54.2 l specif1cat

13 Continutul de lncercare conform Evaluare a obti- Pentru be:oanele continand aer aer al SR EN 12350-7. nerii continutului antrenat primele amestecun sau ~arje betonului pentru betonul de specif1cat de aer dm fiecare productie zilnica. pana Ia proaspat densitate normala antrenat stabilizarea valorilor daca este ~~ betonul greu !?i specificat ASTM C 173 pentru

betonul U!?Or

14 Temperatura Masurarea Evaluarea obti- In caz de dubiu: betonului temperaturii nerii temperaturii Cand temperatura este specificata: proaspat mimme de 5 °C - periodic dupa caz

sau a valorii - fiecare amestec sau f?arja cand specificate temperatura este aproape de limita

15 Densitatea lr.cercare conform Pentru evaluarea Cand densitatea este specificata. Ia fel betonului SR EN 12390-7'' obtinerii densitatii de frecvent ca pentru rezistenta Ia intarit u;;or specificate compresiune saugreu

16 lncercari de lncercare conform Pentru evaluarea Cand rezistenta Ia compresiune a rezistenta Ia SR EN 12390-7~ obtinerii rezis- betonului este specificata, Ia fel de compresiune ten(ei specificate frecvent ca §i pentru controlul de pe epruvete conformttate a se vedea 8.1 ~~ 8.2.1 confectionate in tipare

a Cand nu este utilizat echipamentul de lnreg1strare ~i cand toleranteie de canUirire pentru amestecun sau ~arje sun! depa~ite, cantitatile dinttmte se inregistreaza in registrul de productie.

" Pot de asemenea sa fie Tncercate in condi(ii de saturare, daca este stabilita o reiatie sigura cu dens1tatea dupa uscare in etuva.

-~--

54

Page 58: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

I"

10 Evaluare a conformitatii

1 0, r Generalft3ti

Producato· _;; este lt:SiJonsauli ue eva1uarea conioml:la\11 ir: corrJn,ne aceasta pnducarorul trebuie sa efectueze operatiile urmatoare

a) incercan mit;aie. cand sunt ceru:e (a se vedea 9.5 :;;1 anexa AJ

a;e DeUIIUIUI F'e!llrU

b: controlul productie; de producator (a se vedea arttcolul 9l. inclusiv controlul de conform1tate (a se vedea caoi:olul 8

Daca se re:comanda a se recurge Ia organisme aprobate de inspecue ;;1 de certiflcare pentru i 'spec\ie aturc contmlul p"oducLei $i cert!ficarea sa de conformitate depind de n1velul de cennte de perforrn; nta. de modu! de product e ;;ide marJa de securitate rezultata din compoz11ie.

ln general este recomandata inspectia ;;i certificarea controluiUi de product!e de catre orgarnsme aprobate de inspect:e ~~ de certificare. Aceasta nu este considerata ca necesara pentru betonul avand cornoozla prescnsa htr-un standard cu o foarte mare marja de securitate In comoozitie (a se vedea cap ·c:Jiul 5). pentru un domeni:J de uti!izare res trans ?i o clasa de rez1stenta red usa (a se vedea 6.4 }.

Pentru projusele prefabricate din beton. cerin;ele ?i prevederile refentor Ia eva!uarea confornita\ii sunt date In specifica(ii tenn1ce adecvate (standarde de produs ?i agremente tehnice).

lnspectia pentru controlul productiei ?i controlul conformitatii betonulu1 trebuie efectuate de catre organisme de inspech: ?i certificare aprobate sau recunoscute. apte pentru a certifica conform:tatea cu prezentul cod de practica.

10.2 Evaluare, supraveghere ~i certificare a controlului de produc~ie

Daca este cerut fte printr-un contract fie orin prevederi valabile pe locul de utilizare a betonului, ca controlul de product e al producatorului sa fie eva!uat ;;i supravegheat prmtr-un organism de inspectie aprobat ~~ apoi de certificarea de catre un organism de certificare aprobat, atunci se aplica prevederile pentru evaluare. supraveghere ~~ certificare prezentate in anexa C.

Regulile indicate in anexa C ,.Prevederi pentru evaluarea, supravegherea 9i certificarea controlului productiei din SR EN 206-1' sunt normative pe teritoriul Romaniei.

11 Notarea betonului proiectat {cu proprietati specificate}

Daca caracteristicile esentiale ale betonului proiectat trebuie furnizate lntr-o forma prescurtata, trebuie utllizate urmatoarele:

- refennta ia standardu! european SR EN 206-1:

- clasa de rezistenta Ia compresiune: clasa de rezistenta af?a cum este definita in tabelele 7 ?i 8, de exemplu C25/30:

- pentru valorile limita. In functie de clasa de expunere: clasa simbolizata conform tabelului 1, urrnata de prescurtarea RO de Ia numele' tarii 14 ' care a dat prevederile pentru va!orile limita. compozitia betonului ~~ caracterist1cile sale sau seturi de condi\ii. de exemplu XD2 (RO) cand se aplica prevederile date de Romania. \/alorile limita ale compozitiei betonului se dau tinand seama de 1ncadrarea intr-un anumit med1u de expunere (combinare de clase de expunere) conform tabe!elor 1 :;;i 1a din acest cod de practica.

- continutul maxim de cloruri: clasa definita in tabelul 10. de exemplu Cl 0,20;

- dimensiunea maxima nominala a agregatulw: valoarea Do,ax a~a cum este definita In 4.2.2; de exemplu D-nax 22;

- densitatea specificarea ciasei simbolizate ln tabe!ul 9 sau valoarea specificata. de exemplu D 1.8 din SR EN 206-1:

- consistenta: prin clase a?a cum este definita in 4.2.1 sau valoarea specificate.

14 ' in acord ::;u codul international recunoscut pentru placile de inmatriculare ale vehiculeior. Abreviatia numelui tanL alte infom1ajii re•eritoare Ia alte prevederi.

55

Page 59: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

incercari initiale

A.1 Generalitati

jl,ceasta anexa c::mtme detaii'le Tncercarilor nit! ale 3$3 cum sunt md;cate in 5.2.1. 5.2.5. i. 6 < s 9.5.

Tncercarile ir;~t;ale :rebuie sa stabileasca ca un beton satisface toate cerin\eie soecificate pentrL betonu! proaspat :;;1 1 nta rit. Daca producatorul sau elaboratorul speclficatiei pot demonstra ca o ret eta este coresounzatoare ::Jiecand de Ia datele rezultate pe baza Tncercarilor precedente sau oe baza une1 experiente doband:te oe o durata lunga. aceasta poate constltui o alternativa Ia incercarile ;nitiale.

A.2 Partea responsabila de incercarile initiale

incercarile init1aiE- trebuie sa fie In responsabilitatea produca:orului, pentru betonul cu proprietat1 specificate. responsabilitatea elaboratorului specificatiei. peniru betonul de compozitie prescrisa $i cea a organismelor de standardizare pentru betonul cu compoz·t1e prescrisa Tntr-un standard.

A.3 Frecventa incercarilor initiale

lncercarile ini~iale trebUie efectuate lnainte de a utihza un nou beton sau o noua familie de betoane.

lncercarile initiale trebuie repetate daca a avut loc o schimbare semnificativa f1e a componentelor betonului sau a cerintelor specificate. pe care s-au bazat incercarile precedente.

A.4 Conditii de incercare '

Ca regula generala. ln_cercarile~ initiale trebuie efectuate pe un beton In stare proaspata a carui temperatura este cuprinsa lntre 15 'Jc §i 22 ·c. NOTA - Daca betonarea este efectuata pe amplasamentul ~antierului lntr-o mare varieiate de condi\ii de temperatura sau daca este aplicat un tratament termic, este necesar ca producatorul sa fie informat despre acestea pentru ca el sa poata lua in consideratie efectele a supra proprieU3\ilor betonuiUI ~~ necesarul de incercari suplimentare.

Pentru fiecare incercare initiala a unui beton trebuie realizate minim trei amestecuri §i din fiecare amestec trebuie confectionate ~i supuse Ia incercari minim trei epruvete. Daca o incercare ini\iala se efectueaza pentru o familie de betoane, numarul de betoane de 8$antionat trebuie sa acopere gama de compozitii a familieL In acest caz, numarul de amestecuri pentru o reteta poate sa fie numai unu.

Rezistenta unui an1ss:s: sau a unei !?arje este media rezultatelor incercarilor. Rezultatul incercarii initiale pe beton este rezistenta medie a amestecurilor sau §arjelor.

lntervalul de timp intre amestecare §l Tncercarile de consistenta precum ?i rezultatele incercarilor trebuie sa fie lnregistrat.

Pentru a prescrie cornpozitia unui beton avand compozitia prescrisa, a carui utilizare este prevazuta Ia scara na,ionala printr-un standard astfel incat sa se tina seama de toate materialele componente permise. este necesar ur numar de incercari semnificativ mai ridicat. Rezu!tatele incercarilor initiale trebUie docurnentate de catre organismul de standard1zare responsabil.

A.5 Criterii de acceptare a incercarilor initiale

Pentru evaluarea proprieta\ilor betoane!or in spectal cele ale betonului proaspat, diferentele intre tipul de amestecare $i condi\iile de amestecare utilizate pentru incercarile initiale $i ce!e uti!izate pentru produC\18 curenta trebuie luate in consideratie.

56

Page 60: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

T

Rezlstenla !e compres!V1"1e a betonulu+ avaRd,oomoozi~ia ate.asa pentru cazul real trebwe sa t:<: sw;~e valorilor fc. din tabe!ul 7 sau diii tabelul 8, cu o anu:nita ma~a Aceasta marja trebuie sa (DiCd1T1ULU~ .J.:t£tW~cil.+;0;·iJ~ .. ~~i4C$J$d r:·; ilfJ<.'

j:.lr de dublul dDa:ct" :<X<>;:;; as>:~":a: ~,a;. c>:::i ;;:,;: ,­productie, matenalele componente §i de informatiile diSiJOnibile refer:tor Ia variatii

1")'~:.:~:( ~).-:; . ,·;;! ~:::: '~·· · .. 1·.:

Criteriul de acce;:>tare a Incercarilor initiale ale betonulul avand compczitia prescnsa printr-un standard este

urmatorul:

fo-?fc.+ 12

Consistenta betonului trebuie sa se situeze In limitele claselor de consistenta fn momentu1 ir care betonul este susceptbil de a fi pus fn opera. sau inainte de livrare in cazul betonului gata de utilizare.

Pentru alte proprietati specificate. betonul trebuie sa satisfaca valorile specif;cate avand ma~a corespunzatoare _

57

Page 61: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

Anexa B i nc:rm.qtil/8 \

incercari de identificare pentru rezistenta Ia compresiune

8.1 Generalita~i

Aceasta anexa md:ca de:aliile pentru lncerca:·ile de 1dentif:care cum sunt ce!e :nd:cate In 8.2.: :'.

0 lncercare de idel-ilficare arata daca volumui defin1t de beton In discut1e apar';ine aceleias;1 populat1: cu cea verificata care se conformeaza clasei de rezistenta pnn care se face evaluarea conformitat:i de catre producator.

8.2 Plan de e~antionare ~i de incercari

Cand se procedeaza Ia incercari de identificare. volumul !)articular de beton trebuie definit de exemplu:

- un s1ngur amestec sau ?arja in caz de dubiu asupra calitatii lor;

- betonul furnizat pentru f1ecare etaj al unei cl8d1n sau a unui ansamb!u de grinzi/dale sau de stalpi/ pere\i ai unUI eta]. a unet cladiri sau parji comparabile ale altor structuri;

- betonullivrat pe un ~antier in timpul unei saptaman;. insa nu rnai mult de 400 m2.

Numarul de probe de prelevat dmtr-un volum particular de beton trebuie definit.

Probele trebuie prelevate dm diferite amestecuri sau :;;arje conform SR EN 12350-1.

Epruvetele trebuie sa fie realizate :?i conservate conform SR EN 12390-2. Rezistenta Ia compresiune a epruvetelor trebuie determinata conform cu SR EN 12390-3. Rezultatele lncercarilor trebuie sa provina dm media a doua sau mai mu!te epruvete realizate pornind de Ia aceea?i proba pentru a fi lncercate Ia aceea;;i varsta. Cand doua sau mai multe epruvete sunt realizate pornind de Ia acelaf?i e~antion ~i cand impra:;;tierea rezu!tate!or este ma mare 15% din valoarea medie. rezultatele trebuie elimmate exceptand s1tuatiHe In care o ancheta perrnite determinarea unui motiv care sa justifice eliminarea unui rezultat individual.

8.3 Criterii de identificare pentru rezistenta Ia compresiune

8.3.1 Beton supus unui control de certificare a productiei

ldentificarea betonului este evaluata pentru f1ecare rezultat de rezisten\a 1ndividual s;i pentru media de " n " rezultate discrete care: nu se suprapun dupa cum se indica in tabelul 8.1.

Betonu! este considerat ca provenit dintr-o popula\!e conforma. daca cele doua cnterii din tabelul 8.1 sunt satisfacute pentru" n "rezultate derivate din rezultatele rezistentelor probelor prelevate din vo!umul de beton definit.

58

Page 62: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

-r Tabelul B.1 - Criterii de identificare pentru rezistenta Ia compresiune

re71sten1a lA con1presiune pentru volurr .. I de beton defin:t

2-4

5-6

Med:a a " n " rezultate

hJimrn 2

Neapl;cabil

::::r .. + 1

2 f, + 2

Toate rezulta:ele indtviduale ale lncercaril·)r

N1mm::

2:: fc. - 4

2 f::. -4

:::: f:, - 4

NOTA- Criter lie de identificare din tabeiu 81. dau o probabilitate de • "c de eliminare a unui volum de bet:m con'o·m.

8.3.2 Beton nesupus unui control de certificare a productiei

Pen:ru volumul de beton definit, trebu1e sa fie pre!evate pentru lncercari minim trei probe

Betonul este prezumat ca proventnd dintr-o populatie conforma daca cnteriile de conformitate indicate In 8.2.1.3 ~i In tabelul 14 pentru o productie initiata sunt satisfacute.

59

Page 63: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

Anexa C

Dispozitii pentru evaluarea, supravegherea !,?i certificarea controlului productiei

C.1 Generalitati

Cand este cerut pentru controlul produc;ie' (a se vedea capitolul 9). prevedenie pentru ev·aluarea. su;::ravegherea $1 certiflcarea controlulu• :xoduc:1e: de catre un organism aprobat. sun: date in 3ceas:a anexa

C.2 Sarcinile organismului de inspectie

C.2.1 Evaluarea initiala a controlului produc1iei

0 inspect1e initiala a statiei de beton ;;i a controiulu1 de productie trebUie efectuata de organis'l1ul de inspec\ie aprobat. lnspectia initiala are ca scop sa determine daca condi\iile esentiale. In ce prive§te personalul ;;i echipamentele pentru o productie corecta §i pentru controlul corespunzator al productei sunt asigurate.

Organismu! de inspect:e trebuie. Yntre altele, sa examineze 9i sa verifice:

- manualul de comrol al productiei de Ia producator ?i sa evalueze prevederile pe care aceasta le contine. in special e! trebuie sa verifice daca aceste preveden sunt conforme cu cerintele pentru controlul productiei de Ia articolul 9 ?i daca el tine seama de cerintele acestui cod de practica;

- disponibi!ltatea Ia locurile prevazute :;;i Ia persoanele implicate a documentelor elaborate necesare. pentru inspectia echipamentelor :;;i care sunt Ia dispozitia personalului statiei;

- daca toate mij!ocele ?i echipamentele necesare sunt disponibile pentru efectuarea inspectiilor :;;1 incercarile necesare asupra echipamentelor. materiale!or componente :;>i betonului:

- cuno?tintele, pregaurea ;;i experienta personalului de productie :;;i de control a productiei;

- daca o incercare mitiala a fost bine efectuata conform cu anexa A a acestui cod de practica :;;i daca ea a fost raportata de o maniera adecvata.

Daca se efectueaza lncercari indirecte. sau. daca conformitatea pentru rezistenta a fost stabilita pe baza de rezuftate transpuse din conceptu! de familie. producatoru! trebuie sa demonstreze organismului de inspectie de o maniera satisfacatoare. corelarea sau relatia fiabila intre Incercarile directe ?i indirecte.

Pentru a da incredere in rezultatele controlului productiei. organismul de inspectie trebuie sa efectueze incercari punctuate in paralel cu cele ale producatorului. Astfel de lncercari pot f1 lnlocuite printr-o supraveghere aprofundata a datelor producatorului :;;i a sistemului de control cand laboratorul de lncercari al producatorului este acreditat ~i sub supravegherea unui organism de certificare.

Toate aspectele semnificative ale 1nspectiei initiale. in special In ce prive9te echipamentul pe locul de productJe, sistemul de control a! productiei ;;i evaluarea acestui sistem trebu1e consemnate lntr-un raport de evaluare.

Cand unitatea de produqie a trecut de inspectia initiala satisfacand organismu! de inspeqie. aceasta trebuie sa eiibereze un rap:>rt de evaluare d:n care sa rezulte conformitatea controlului productiei Ia cap1tolul 9 din prezentul cod de practica. Acest raport va fi transmis producatorului :;;i organismului de certificare aprobat.

NOT A - Pe baza acestui raport. organismul de cert1ficare aprobat. va decide certificarea controluiUI de productie {a se vedea C.3 'l

60

,.

Page 64: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

r c.2.2 Supravegherea continua a controlului productiei

G ::L2, 1 !nsoectllie. oenoe11cc.:

lrspect1lie periodice efectuate cle organ:smul de mspect1e au ca ob<ectiv princ!Dal de a ver ·· daca sunt mentnute cond;tiile 1nit:ale pentru productie :;;i controlul oroductie: agreat. Raportul de evalume a inspect1e1 1n;t;ale este utilizat ca o deciarat1e pentru controlul de productie

Producatorul este resoorsabil de men\inerea sistemului de control al produC\Iei. Daca au fost ad use schimbari semnificative Ia locul de produc\le. sistemu1u1 de control al productiel sau manua!ul u; de :::ontrol al ::;roductiei. producatorul trebUie sa not:fJce aceste sch1mbari organismului de con:rol care ~oate sa ceara repetarea inspect1ei

in cursu! :rspectiilor permd:ce organ1smul de inspec\H? trebuie sa evalueze eel putin

- proceduri e de produc;1e. de e~antionare $i de Tncercari:

- datele inregistrate ·

- rezultatele obt:nute Ia incercanle de control a producJ;iei In t!mpul perioade1 de inspectie

- ca incercarile cerute au fost efectuate pnn proceduriie ~~ cu frecventa adecvata:

- ca echipa'llenteie de productie au fost verificate §' intret:nute conform prevederilor:

- ca aparatura de incercare a fost intre\inuta :;;i etalorata conform programarii:

- act1unile intreprmse in cazul neconformitatii produselor:

- trebuie de asemenea verif1cate bonurile de livrare ~~ declaratiile de conformitate.

Pentru a da lncredere In e~ant>onarea ~i lncercarile de control a produc\iei ale producatoruluL organismu! de mspectie trebuie sa preleveze. pe durata inspectiel periodice probe punctuale pentru lncercarile din productia curenta.

Prelevarea pertru acest scop nu trebuie anuntata In avans. Organismul de inspectie trebuie sa stabileasca frecventa corespunzatoare pentru fiecare unitate de productie. pentru care este ind1cat sa conduca aceste incercari tlnand seama de conditiile speciale. Astfel de lncerci=iri, In conditii adecvate. pot sa fie lnlocuite printr-o supraveghere a date!or producatoruJui ?i a sistemu!ui de control cand laboratorul de lncercari al producatorutui este acreditat ?i sub supravegherea unui organism de certificare.

Betoanele proiectate trebuie lncercate pentru proprietatile specificate, de exemp!u: rezisten\a. consistenta. Pentru betoanele avand compozitia prescrisa. lncercarile trebuie sa acopere numai consistenta ~~ compozitia

Rezultatele 1ncercari!or curente ale producatorului trebuie sa fie comparate cu cele ale organismului de inspec1;ie.

Organismul de inspectie trebuie sa examineze periodic relatiile fiabile intre incercarile directe ~i indirecte ca ~~ rela\iile lntre membrii familii!or de beton.

Rezultate!e inspectiilor periodice trebuie consemnate intr-un raport care este transmis producatorului ~i organismului de certificare.

lnspectiile ce:·iodice trebuie efectuate eel putin de doua on pe an, exceptand situatiile In care procedurile de verificare sau reguli!e de certificare definesc scheme pentru reducerea sau cre?terea frecven\ei acestora.

C.2.2.2 lnspec~ii exceptionale

0 inspectie exceptionala este necesara

- daca au fost detectate divergente 1mportante Ia controlul periodic (reinspectare):

- daca prodJ ;'a a fost intrerupta in timpul unei perioade superioare Ia 6 luni:

- daca este ceruta de producator. de exemplu datorita schimbarii conditiilor de productie;

- daca este ceruta de organismul de certificare ~i justificata cu documente.

Continutul, tipul ~i perioada inspectiei exceptionale. dep1nd de spec:ficul situa\iei.

61

Page 65: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

C.3 Sarcinile organismului de certificare

C 1 CertJficare;;; controiwui de

Organ1smul de certif1care trebLne sa cerilfice controiLi :xoduct:ei pe baza raportu!L;; organismui.Ji de nspec::e, care a stabiL~ ca ur'tatea de produc\ie a trecut de evaluarea mil'ala a co:ltro!ului de oroductie dand sa:1sfac;1e organisrn'..tlui de :nspectie.

Orga:~:smul de cer7ificare trebu;e sa decida asupra vaJabili:a::; cer::ficatuiUI pe baza de rapoar:e de supraveghere continua a controlului product:e:

C.3.2 Masuri in caz de neconformitate

Oaca organismul agreat ident1fica neconformitat: ale betonuiUI cu spesif:cat1a sau daca au fos: decelate defecte ale procesulu: de produC\Ie sau ale controlu!ui product:el s;i oroducatorul nu a reactonat corect in momentul constatarii (a se vedea 84). organismul agreat trebwe sa ceara producatorulu1 remed;erea defect;unilor lntr-un timp suficient de scurt. Ac\lunile produca:oru!u1 trebuie verificate de organ;smul de inspectie. Daca. trebuie procedat Ia mspect;a excep\ionala ?i !a hcercari supltme:,tare \n caz de neconformitate. se au in vedere mai ales:

- rez;stenta:

- raportul apaiciment:

- !irn,t;3rile de baza impuse compozitiei:

- densitatea in cazul cand este specificata Ia proiectarea betonului u;;or :;>i greu:

- compozitia specificate In cazul betoanelor prescrise.

Daca rezultatele inspectiei exceptionale nu sunt sahsfacatoare sau daca Tncercarile suplimentare nu au sat;sfacut criteriile. organismul de certificare trebuie sa suspende sau sa retraga certificatul de conformitate a controlului produqieL fara nic\ o scuza.

NOTA- Dupa suspendarea sau retragerea certiiicatului de conformitate a controlului productieL producatorul nu trebuie sa mai faca referinta Ia certificatul de conformitate.

in cazul unor erori minore. organismul de certificare poate constdera ca nu este cazul de a proceda Ia o inspectie exceptionala ~· poate accepta dovezi documentare care atesta ca erorile au fost rectificate. Aceste dovezi trebuie confirmate In timpul inspectiei periodice urmatoare.

62

Page 66: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

r

Anexa E {informativa)

lndicatii de aplicare a conceptului de performanta echivalenta a proprieta~ilor betonului

Aceasta anexa da 1ndicatn detallate refertor Ia conceptui de perfonnan:a ec:-1ivalen~a a bet:mului conform celor prezentate Ia 5.2.5 ;;i 5.2.3.

lncercarile trebuie sa arate ca periorma·,ta betonului care contme aclaosur este eel putin ech:valenta cu cea a betonulu1 de referinta evaluate ca med1e a incercarilor

Betonul de referinta trebuie

- sa conpna un c1ment conform cu SR EN "197 -I. ca tip !?i sa cantina const!tuentl corespunzatori comb:natle' cirnentului ;;;i adaosulut;

-sa fie conform cu cerintele de Ia 5.3.2 pentru clasa de exounere corespunzatcare.

Cand nu e>:lsta un c1ment corespondent disponibil, este ;nd1cat sa se utii:zeze un c1ment CEM L

Programul de Tncercari trebu1e sa cuprinda toate lncercarile care perm;t sa se demonstreze ca betonul contint:md adaosuri este ech1valent cu betonu! de referinta, In ceea ce prive;;te actiuniie spec1fice ale med1ului ln::;onJurator rezultate din clasele specifice de expunere.

Este necesar ca incercarile sa fJe efectuate in acelaq;i timp ~i in acela$i laborator acreditat care poseda experienta necesara pentru incercan corespondente. Este necesar ca modul operator pentru efectuarea lncercarilor sa asigure un grad de !ncredere corespunzator in performantele betonului conform cu cerintele de Ia 5.3.2 pentru clasa de expunere corespunzatoare 9i con\intmd ciment conform SR EN 197-1.

Este necesar ca gama de compozitii pentru care se aplica aceasta metoda. sa fie limitata Ia conditiile urmatoare:

- cantttatea totala de adaosuri, inclusiv cele deja con\mute atat ca constituent al cimentuiUI. trebuie sa respecte valorile limita date in SR EN 197-1, pentru un tip de ciment corespondent autorizat:

- suma cantitatilor de ciment ~~ adaos trebuie sa fie eel putin egala cu cea corespunzatoare cerintei privird continutul in ciment. prevazut In 5.3.2, pentru clasa de expunere corespunzatoare:

- raportul apa/(ciment + adaos) trebuie sa fie In limite!e prescrise in 5.3.2 pentru raportul apa/ciment maxim. pentru clasa de expunere corespunzatoare

63

Page 67: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

Anexa F i'normativa)

Recomandari pentru limitele compozitiilor betonului

Aceasta anexa furn1zeaza recomandan pentru alegerea valorilor lim ~a ale cornpoz1tiei $i propr etatdor betonulu; In fur:cte de ciasa de expunere conform 5.3.2.

Tabelele F i 1 ~~ F 1.2 prezmta valorile kr11ta ale compozit1ei s1 ;xoprieta!iior betonului in func!ie de ciasa de expunere bazate pe ip.:::Jteza unei durate de v1ata ;;: ln:ret1nere a structuri1 orevazute de 50 an:. Valcrile din tabelele F 1 ~ :;;1 F 1.2 coresou'ld dlferitelor tipur de c::T1enturi s;i agregatelor ale caror d1menstuni r·1ax1me sunt cupnnse 1ntre 20 s: 32 11m

in tabelele F.2 1. F.2.2. F.2.3 ?i F.2.4 se orezmta domeni> ~· exemple de utiLzare a unor ti::>uri de cH:1er:tur fabncate conform SR EN 197-1 91 star"dardeior nat1onale oentru difente clase (combinatii de clase) de expu'lere.

Tabelele F.3.' si F.3.2 furn:zeaza cont:nutul maxim admis de pal\i f:ne In betonul preparat cu jiferite dimensiun1 ale granuielor agregatelor.

Clasele de rezistenta minme au fost determinate plecand de Ia relatiile ex1stente intre raportul apalciment ;;i clasa de rezistenta a betonului fabricat cu ciment apartmand clasei de rezisten\a 32.5.

64

r

Page 68: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

Tabelul F.1.1- Valorile limita recomandate pentru compozilia ~; proprietatile betonului pentru clasele de oxpunere XO, XC, XD si XS

Clasele de expunere Nici un rise de

coroziuno sc:n1 atac chimic

·-·-·-·coroziunodatc!r~itn Clorur1lor --··-----·--·

Raport maxim

XO"

CorOJ:iune indusa prin carhonatare

XC1 XC2 XC3 XC4

Clorur! din alte SlH'"' decal apa de rnnre

XD1 XD2 XD3

0,65 0.60 0,60 o.so I 0.55 0,50 0.45 apa/cirn~-~ ~---- -t---

Ciasa --- -

minima de C8/10 C16/20 C16/20 C20/25 C25/30 I C30/37

1 rezistenta ----+-Dozaj

minim de cirnent

260 260 280 300 I 300

C35/45 C35/45

320" 320i)

--r--------~-.. -----~---------------

Cloruri din apa de mnre

XS1 I XS2 xs:·

0,55 i 0,50 0.4[)

-~ ~ ······------- -------~- '"''" ;.,.~

C30137 C35/45 C3!i'lJ

300 320;, 3201'

__Lkg{r!U_-+---···--+------l-- ___ -----l-----------1·-·· - ---·-· --- · --Con(inut

---···--·,~¥-

rninirn de aer

antrenat

I (<Yo) I -+- ---+-··-·----!---··---·---+---------!·· Alte

condi~ii

n1 Pontru beton fara armatun'i sau piose motalice inglobate.

b} La turnarea olomentelor masive sH rocomanda cimenturilc cu caldurii redusa do hidratare. PentnJ clemente mastvP (yrosimoa nlomontelor rn;11 r11are de HO •T trebuio S{l so aclopto un dozaj do cimont de 300 kgtm·'

65

~

-

,._,_

-

Page 69: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

Tabelul F.1.2 -95 Valorile limita recomandate pentru compozitia ~i proprietatile betonului pentru clasele de expunere XF, XA si XM

Clasele de expunere -~ .

Atac inghet-dezghe~ Atac chirnic Alae mecanic

XF1 XF2 XF3 XF4 XA1 XA2" XA3" XM'I XM2 ;)<Ll: R

Raport maxim 0,50 0,55" 0,50 0.55" 0,50 0,50" 0,55 0,50 0.45 0,55 0.55 0,4~) apa/cirnent

,.

.. - ····-·-····-r--·-- !-··-·-··- ·-· ~----·-W' ..

Clasa minima C25/30 C25/30 C35/45 C25/30 C35/45 C30/37 C25/30 C35/45 C35i45 C30/37 C30/37 C35/45 I''

de rezistenta \

; f-· -- ------·--·-·· 1----- .

Dozaj minim de ciment 300 300 320 300 320 340 300 320 360 300 300 :320 ~)/! f

(kg/m3) ···- ···~·

Con,inut minim de aer - a - a - a - - - . . ..

antrenat (%) .. 1-----··-··-·---·•w -Trat<1n;a ·· ····-··-·-·····-··!-"

Alte conditii Agregate rezistente Ia inghet-dezghet conform

d Ciment rezistent IH

suprafetei SR EN 12620 sulfa\i betonului h

a) Con\inutul de aer antrenat se stabile~le in func!io de dimensiunea maxima a granulei in confom11tate cu 5.4.3. Dac<1 botonul nu con\ine acr antrennt cu intmr\" · .l:\'1

,, '

performanta betonului trebuie sa fie masurata conform unoi metode de incercari adecvate. in compara\ie cu un baton pentru care a fost stnbilitti rezistenta Li ;I>·! dezghet pentru clasa de expunere corespunzatoare. "1 De exemplu tratare prin vacuurnare.

c) Cand prezenta de SO/ conduce Ia o clasa de expunere XA2 ~i XA3 este esen!ial sa fie utilizal ur1 ciment rezistent l::t sulfa\i. Daca cirmmlul esto clasificnl rJup£1 r<c 'i 'd. i'

fa sulfa~. trebuie utilizate cirnenluri cu o rezistenta moderata sau ridicata Ia sulfati pentru clasa de expunere XA2 (!?i clasa de expuncre XA ·1 aste aplicabila) ?i lrebuu, .d

un ciment avand o rezistenta ridicata Ia sulfati pentru clasa de expunere XA3. d) In cazul expunerii in zonele marine se vor utiliza cimenturi rezislente Ia actiunea apei de marc.

;:

66

Page 70: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

66

~

Tabelul F.2.1 - Domenii de utilizare pentru cimenturi conform standardelor SR EN 197-1, SR 3011, ST AS 10092, SR 7055 !}i SR EN 206-1

Glasele de expunt1r~ '"A '"--"'"~--------

,..,.....,,._._..,

--Nici un rise de Coroziune clntorat;.-i clorurilor

Tip cimen! coroziune sau Goroziune indusa prin carbonatare Cloru-ri din alte surse dec~1!- --- Cloruri (Jin <lf),;i -atac chimic apa de mare rnare

xo XC1 XG2 XC3 XC4 X01 XD2 XD3 XS1 XS2 X l GEM I X X X X X X X X X X 1-

·--- -------··--- ~------ f-- ~- --SRI X X X X X X X X X X

---------~-~- ·--- ----------- 1-- ,, --C040 X X X X X X X X X X

------ x-· ~A'->o -----··· -I A 52,5c X X X X X X X X X

·-~- ---- -A /8 s X X X X X X X X X X

HilA s --- 1------x--- -------·····--- -······~· -X X X X X X X X X

··········--·· ------ ----~---· --------~--- ,.--··---------· w-•

A /8 v X X X X X X X X X X ~-- ---- --" ---x--- -------··- 1----------___j_·------------~ . -

A X X X X X X X X X LL ~----·- ------- ------~~- +- 0 1-··· CEMII B X X X 0 0 0 0 () CJ

A ··r---x: ----x--- --------------- ---~----~- :c··--·· X X X X X X X

-----=- L "-------B X X X 0 0 0 0 0 u 0

A Se utilizeaza in confonnilate cu prevedorile tnbelelnr I· .2.2 !?' F .2.4 M m= . ....-. .,... ~--~--~----~---~""·--·-·--· "-----~- ~---···· ----·

B Se utilizeaza in conform it ate cu prevedmile tabelelm F .2.2 !?iF .?4 ··------

GEM Ill A X X X I X X X X X X --------·

67

Page 71: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

Tabelul F.2.1 (continuare)"

Clasole de expunere -· "''-~-- --··-----,.--··.·

Tip cirnent Atac lnghe~-dezghe~ Atac chirnic mecamc :

XF1 XF2 XF3 XF4 XA1 XA2'' XA3' XM1 XM2 xrvl :

CEM I X X X X X X X X X \

X -·-~~ ~ ... r-----··· --···---

SRI X X X X X X X X .. ···-·-···--·"· ······-- ~---------- r----······-··--· -- _ ....

CD40 X X X X X X X X X ' -I A 52,5c* X X X X X X X X X

A /B s X X X X X X :;· - 1---x:-----1------·-X

r------ ..

·------------- ··--···--- !--··-- ·········----~ --HilA s X X X X X X X X X

----X

--- ·+·· ......

A X 0 X 0 X X X X v

---~-., - .. ---- ........ -------··· --x·- -··----- --- ~ .....

B X 0 0 0 X X X ){

"------ ... --- .... A X X X X X X X X ;><

CEM II LL ~-- .. ............. -B 0 0 0 0 0 0 0 ()

- ........ _ ---.-·· '---· -A 0 0 0 0 X ;>< X X X f----::--- L '" ----- ---· ------ ~--· -

B 0 0 0 0 0 0 0 0 0 )

__ ...... ... -A So utilizeaza in conformitate cu preveclenle tabEJielor F.2.2 ?i F.2.4

M --- •••• •--~-- ---------·'~'M'-•·-· --B Se utili.waz;~ in conformitato cu prevednrile tal.H .. !Ielor F I? ~iF .?A

CEMlil- A ........ _.

X X X X' X X X X T ~--

··-X Se poate aphca. 0 Nu se aplica. ')

Ciment alb

n) PreLfmtul label prezinta domeniile do ulilizare a unor cirnenturi fabricate in conforrnitato cu SH EN 197-1 ~~ stanchrr!ule na(ion;Jie. Cond1(iilo de utilizare n cirnenturilm sun! formulate Ia 5. 1.2. tl) Se utilizeaza CEM Ill avand clasa de rezistenta ->: 42,5 sau ,,: 32.5 cu zgura in cantitato ·s 50 'Yo d1n masii, in cazul dnrnonstrc'1rti cornport.<irii corospunzatnare Ia ac!iunile de inghe(-dezghet $i agen\i de dezghe(are sau apa de rnare.

c)Cand prezenta de SO/ conduce Ia o clasa de expunere XA2 $i XA3 este esen!ial sa fie utilizat un ciment rezislonlla sulfa!i. Uaca cirnentul eslc c!asiflca! dup<l rezistenta Ia sulfati. trebuie utilizate cimenturi cu o reziston(a moderati! sau ridicatilla sulfa(i pentru clasa de oxpunero XA2 ($i cla~m do expunure XA 1 rJsto <lplic<•' I

;;i trebuie utilizat un ciment avancf o rezistcnta ridicata Ia sulfa\i eentru clasa cfe expunere XA3. ··-

68

Page 72: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

, Ut.J

Tabelul F.2.2- Domenii de utilizare pentru cimentul de tip II M conform standardelor cu SR EN 197- 1 !?i SR EN 206-1

Claselo de expunern Nici un nsc de

---·------'.--~--·--'"·-.-·--·-.·····""'--. ·-"--Corc.wuno dator~ clorunlor

Tip cirnent coroziune sau Coroziune indusa prin carbonatam Cloruri (Jin alto surse___ (jo.ruri-cllrl apii j, ·-

alae chimic clecflt apa de rnme rnarn xo XC1 XC2 XC3 XC4 XD1 XD? .XfJ:.\ XS1 XSL ·~.· J

S-D; S-T S-LL: 0-T X X X X X X X X X X

A 0-LL; T-LL ·-~ ------~-- r-- ~ ............. _

~------· -- ······---- -------------·--·-::::-----s .. p; S-V ;D-P; D-V; P-V :P-T; X X X X X X X X X X

·- P-LL ; V-T; V-LL .. __ .. __ ~--~

LC .

CEM II M . S-D; S-T; 0-T X X X X X X X )( ·--~-~ --S-P; D-P; P-T X X X X X X X X X -- -~-· -----~-- ------------ -~-~----- ....

8 S-V; 0-V; P-V; X X X X X X X X X X V-T

S-LL; 0-LL: -- ···-------- !----··'>···- -- ----~- ·-- ---- -- --~--

P-LL; V-LL; X X X 0 0 0 0 0 0 0 T-LL

---------~"'

Clasele de expunere J Tip ciment

Alae inghe!·dezghe( -·---- AtnE dHrnrc -- . -- Alae rnnc;Hric I

XA?.' XA3" -XF·1 XF2 XF3 XF4 XA1 XM1 XM2 Xf\U

S-0: S-T S-LL 0-T X X X X X X X X X >

A 0-LL; T-LL --·----· -------- ----------.-.-- !------ !--·------·-· ··-----~----

S-P; S-V :D-P; D-V; P-V ;P-T; X 0 X 0 X X X X X X

P-LL; V-T; V-LL .... _ '----------- !---'------ ,__.. -· ·-CEMII M S-D; S-T; 0-T X X X X X X X X X X

·--- _ ....... __ ........ ·--~--" -___ !c ___ S-P; 0-P; P-T X 0 X 0 X X X X X

S-V; 0-V: P-V: .. !---·-·· _ ............. -- ········---~-------

B V-T X 0 0 0 X X X X X X .. ~·----- -··----------·· ----------- ~--· ··- . ····---·

S-LL; D-LL; P-LL; V-LL; 0 0 0 0 0 0 0 0 0 ()

T-LL X Se poate aplica. 0 Nu se aplica " 1 Cand prezen!a de SO./' conduce Ia o clasa de expunore XA2 ;;i XA3 este esentinl sa fie utiliznt un crment rozis!entla sulf;1(i Dncii cirwmtul cstn cl:oJ<;if:cat rl\1p;

rezistonta Ia sulfa(i, trebuie utilizato cimenturi cu o rezistenta rnoderata sau ridicata Ia sulfa\i pentru clasa (lo expunem XA2 (9i clasa dG (Jxpunnre X1\ 1 ostu aplicat. ;;i trebuie ulilizat un ciment avand o rezistcnta ridicata Ia sulfati pontru clasa de expunere XA3.

69

Page 73: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

Tabelul F.2.3- Exemple de utilizare a unor tipuri de cimenturi pentru diferite combina~ii de clase de expunere

GEM II CEM Ill

Clase de expunere _ . .,, __

Component I s Constructie

relevante pentru CEM I SRI CD40 I A 52,5c T v-· proiectare D A-L' B·LL A-M

A A-LL PiO

BL B-M

HIIAS

Beton sirnplu (nearmat) xo X X X X X X X X ~~

,.__.c"--Elemente protejate irnpotriva

XCi. XC2, XC3, XC4 X X X X X X X (j) X lnghe~ului (in interior sau in apa) u

QJ

·" ~---~---

Elemente extorioare XC. XF1 X X X X X X 0 ~~ u. X ::> .. _, :-----·--(J •J

Constructii t1idrotehnice XC,XF3 X X X X X X 0 +" . WN X .-;,; ti c - ----· ..... .:J

Elemente exterioare supuse Ia J?-s

inghet-dezghet ~~ agenti de XC,XD,XF2,XF4 X X X X X 0 0 § (j) XI u f~

dezghe\are ,S~ ~

m r.J --~

Structuri marine XC, XS. XF2, XF4 X X X X X 0 0 "' <j)

Atac chimic4 XA X X X X X 0 ~ --·-X X ., - --:----

Zone cu trafic XF4, XM X X X X X 0 0 rL~ X (f)

Abraziune tara inghet-dezghet XM X X X X X X 0 r----:---

X --n Pentru expunere in cl<~sa XF4: se va utlliza, in cazul demonstrarii cornportarii corcspunzi.l!oare a betonului aflat supus m.:tiunflor do lnqhn\ dn?!.Jtle\ si ;HJnnti de detghetare sau apa de mare. numai GEM Ill/ A cu clasa do rozistonta > 42.5 sau :: 32,5 R cu zgura In c<Jntitato :, 50 'Yo din rnast1. 2) GEM 11/B-V nu so va utiliza pentru clasa do oxpunere XF3. 3) Nu se utilizeaza pentru clasele de expunere XF1 ;;i XF3. 4 ) 1n caz de alae chimic sulfa tic peste clasa de oxpunere XA 1 este obligatorie utilizan.:)a cimenturilor rezistento Ia sulfn\1

S) Nu se ulilizeaza pentru clasolo do expunere XG3 si XG4.

.. ·- --------- ·········-··-

70

Page 74: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

Tabelul F.2.4- Exemple privind utilizarea cimenturilor de tip CEM 11-M (functie de componen1a principalilor constituenti), fabricate in confonnitateicu standardul SR EN 197-1

CEM 11-M

S-P --··-· -····---.---·---

S-0 S-V S-T O·.P

S-LL 0-V SLL

Clase de expunere A 0-T A P-V S-V

0-U' Component I ConstnJc\ie 0-LL P-T 0-V relevante pentru

T-LL P-LL B

P-V B P-LL ~

proiectare V-T V-T

V-LL

VLL T-LL

........ ._ ..........

S-0 S-P B S-T B D-P

0-T P-T

Beton simplu (nearmat) xo X X X X .~.--._. ______ -----·--·- -

Elernente protejate impotriva XC1, XC2, XC3, X X X x:~'

inghetului (in interior sau in apa) XC4 ~····""--·· ·--···---·-··- ··-···~--~---··- ···-~···· ·--~

Elemente exterioare XC,XF1 X X X 0 ~ ... ....•

Constructii hidrotehnice XC,XF3 X X 0 0 ·- ·- ··-"--·--···--·--- -· .

Elemente exterioare supuse Ia inghet-dezghet l?i agenti de XC,XD.XF2,XF4 X 0 0 ()

dezghetare ··-····------- ------·-· .. ··-~~- ·+·

Structuri marine XC,XS,XF2.XF4 X X 0 0 ..

Atac chimic 1J XA X X X 0 -·-· ··-----··"-'·

Zone cu trafic XF4, XM x2) 0 0 0 ··--·--··-·-·-·-.. --·-·--·~-----·-·······- ~--"----"-·· -- . ---

Abraziune fara inghe~ XM X X X 0 X Se poate aplica. 0 Nu se aplica. t) in caz de alae chimic sulfalic, peste clasa de expunere XA1 se va utilizeaza ciment rczistont Ia sulfati. 2) Nu este permisa utilizarea pentru beton de drumuri. 3) Nu so utilizeaza pontru dasofe de expunere XC3 si XC4.

---·----··-------~----·-----

71

Page 75: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

Tabelul F.3.1- Continutul maxim admis de parti fine in betonul preparatcu agr~gate avan~, .,. dimeiis1Unea grariuTelofcupr'insa de Ta 1 f3 min pan-a~la, 63mm pentru betoane de, cl~sa ~C50!60 $'

LC .0::50'55

Dczaj ciment (kg/m:') i Continut maxim in parti fne (kgml')

< 0.125 mm < 300 400

300 ···400 Dozai de ciment + '1 DO

' 2 400 l 500

Tabelul F.3.2 • Continutul maxim admis de paJ1i fine in betonul preparat cu agregate avand dimensiunea granulelor cuprinsa de Ia 16 mm pana Ia 63 mm pentru betoane de clasa >C50!60 §i

LC>S0/55

Dozaj ciment lkg/m:'l I Continut maxim in paf1i fine {kg!m') < 0.125 mm

:5400 l 500 400· .. 450 I Dozaj de ciment + 100 450 .. ·500 I 550

:2 500 I 600

72

'{

Page 76: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

... AnexaH~­(i nformativa l

Prevederi suplimentare referitoare Ia betoanele de inalta rezistenta

Prezenta anexa forrnuleaza cateva recomandari apltc.abile prevederilor relativ Ia controlul de co1formitate. care se adauga ce!or date In tabe!ele 22. 23 !?i 24 pentru productia de beton de 'inalta rez:istenta

NOTA- Numere!e atribuite !iniilor dtn tabe!ele H.1. H.2 ?i H3 corespund respectiv liniilor dm tabele!e 22. 23 §• 2~ in care ele reamplaseaza sau modif:ca prescrip~ile echivalenle .

Tabelul H.1 - Controlul materialelor componente

Materialul 1

lnspectie!f ncercare I Scop Frecventa minima component ;

1 Apa de consistenta

I Respectarea

; I normala SR EN 196-3 , Fmete de macmare I SR EN 196-6 I cerin\elor stabilite

1 ! Ciment I Contmutui de sulfatl La fiecare livrare SR EN 196-2

Pastrare pana Ia I Probe martor termenele de incercare

La fiecare livrare. fncercari prin cernere

Verificarea daca agregatele nu

conform SR EN 933-1 contormitatil cu fac obiectul unor

4 Agregate sau conform informatiilor granulozitatea tolerante restn3nse ~i

furnizorului privind convenita

nu beneficiaza de o agregatele certificare a

controlului productiei

Densitate Respectarea cerintelor

8 Aditivi Pastrare pana Ia La fiecare livrare Probe martor termenele de

incercare Prima livrare,

Pentru compararea in afara de cazui

9a Determinarea cu vatoarea declarata cand rezultatele

Aditivi" substantei uscate prin fi1?a tehnica

incercarilor sunt date de catre furnizor

r--- in caz de dubiu

9b Masurarea densitatii Compararea cu

La fiecare livrare densitatea nominala

i Pentru identificarea La fiecare livrare, in ' schimbarilor afara de cazurile

11 Adaosuri in vrac Masurarea pierderii Ia continutului in carbon cand rezultatele foe cu efect asupra Tncercari!or sunt date

proprieta\ilor de furnizor

betonului proaspat a Este recomandat de a preleva -~ de a conserva e~antioane de Ia fiecare livrare.

NOTA- lnformatii complementare asupra controlului productiei pentru betoanele de inalta rezistenta pot fi Ob\inute din literatura pertinenta, de exemplu: Buletinul de inforrnare CEB 197: beton de inal!a rezisten\a- Raport asupra stadiului actual al problemalicii: SR 90/1-1990.

Pentru betonul lntarit trebuie intocmit impreuna cu beneflciarul un plan pentru asigurarea cahta1ii. In acest plan trebuie sa se stabileasca in detaliu toate determinarile necesare asigurarii ~i controlului calitatii betonului. Tctodata trebuie sa se stabileasca masurile ce se intreprind In cazul sesizarii unor abateri de Ia valorile prescrise precum ~i persoanele respons.abile de aducerea Ia indeplinire a acestor masuri.

73

·-------------------------------------

Page 77: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

Tabdul H 2 ~ Controlul

c : ,,

;

I I I I l

I Depc~1te Ia sot I Examer v zual ! As1gurarea i

1 I confomu:at1' cu I 71Jnir : £-I '"""

1 bunc3re. etc cenntele i l

1 Ect1i :Jarnent de As1gurarea ]n fiecare zi ln.:::inte cantarire oentru Veriiicarea exactnatii de

3a I c1me'lt. cantarire exactitali' conform de prepararea

oranulometne 9.6.2.2 betonu!Ui

·-------·-···~"-

j ·~--

: I Obtmerea In f;ecare zi lnc:inte 5 I Doza:oarele de ; Verficarea exact1tatii cantita;ilor exacte de prepararea

aditiv' I de ad:t1v1 betonului I I Compararea intre Asigurarea In fiecare zi lneinte

6a Cantor de apa I cantitatea reala cu exactitat11 conform de orepararea i valorile afi9ate de

9.6.2.2 betonului i cantor

I Echipamentul de I Compararea In momentul instalari1

7 masurare continua a Venficarea

Saptamanal dupa j continutului de apa I continutului real cu exact1tatii valoarea afi;;ata instalare

1 dm agregate In caz de dubiu Compararea printr-o !

metoda adecvata a conformitatii sistemului in momentul primei de dozare utllizat cu

Venf1carea instalari

valori!or masurate ale in caz de dubiu Ia 9 Sistemul de dozare componentelor din

tolerantelor de instalarile

amestec sau cu valorile dozaj conform

urmatoare spec1ficate 9i in cazul l tabelului 21 In fiecare luna dozaril automate. de dupa insta!are asemenea cu va!orile lnregistrate

Aparatura de Verificarea

In f'ecare zi inainte 10 incercare de Controlul functionaril

conformitatii de prepararea

laborator betonului

Dispozitive!e de in fiecare zi fnainte 11a de prepararea amestecare

betonului

11 b Autobetoniere Verificare vizuala I Fara apa de inaintea fiecarei spalare In interior incarcari

--------~ !

74

Page 78: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

Tabelul H.3- Controlul procedurilor de preparare beton 9i ai caracteristicilor betonutui de inalta rezistenta

! 'j' 'I-' Ut: IIICBICdf!:i i rnspectl&,lncercarea i Scop ! Frecven·;a n1in:rna

I Stabilirea masei i 7j ' . ','

Continutu! de apa al 1

Verificarea contmua agregatelor :;;1 a ._; n1c lncilntea

2 preparar i n!SipUIUi a umidrtatil nisipului cantita:ii de apa

betonulw adaugate

! ' Zilnic

I , • ' I incercan mai mult I i Pensu determmarea , t

Contnutuf de aDa al I fncercan cle uscare I , , , , sau ma1 DLJ m

3 mase; agregace1or S' a 1 f t · . f

;:Hetri;>UIUI . trt . . · recven e- po: 1 ! sau echivaiente l can , a :, oe apa t _ f •. I adau~"ate ceru e 1n unc;~e

d de condn ocale

I ' 1 51 atmosi ence I I La fiecac~'

confec\ionare a

4a Ccn1mutul de apa al l Verific~rea cantitat1i 1 Respectarea valonior 1 corpunlor de probe betonului proaspat de api:i" adaugate , maxime stabilite ' pentru VHif1carea

J rezistentei dar eel mull de 3ori pe zi.

Evaluarea obtinerii \

i valorilor cons1stentei I

7 ' Consistenta betonului Verificare conform specificate ~,i

La fiecare 9arja proaspat i SR EN 12350-5 detectarea

eventualelor variatii ale con\inutului aoei Verificarea dozajului

Dozajul de c1ment al , lnregistrarea de ciment ;;i pentru

9 betonului proaspat

cantitatii de ciment" obtinerea datelor Fiecare amestec adaugate necesare calculului

raportului apa/ciment ' In reg i strarea Verif1carea '

10 Continutul de adaosuri

cantitatii de adaosuri continutului de Fiecare amestec al betonului proaspat

adaugale adaosuri

incercarea de D1n diferite

16 rezistenta Ia Verificare conform Evaluarea ob(inerii autobetoniere, dar SR EN 12390-3 rezistentei specificate eel pu~in 3 probe compreslune

Ia 50m3

Caracteristicile de Respectarea lnaintea fiecarei 18 amestecare in Verificare vizua!a

I malaxor parametrilor amestecari

_ a Pentt:t:JJ:>E:lOnlji_Qe Tnait?rezistenta este recomanq;3h'l o inregistrare automata a cantaririlor.

75

Page 79: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

Anexa I _i n")rrr\?t;'/;5-

Clasificarea mediilor atmosferice agresive asupra elementelor din beton armat §i beton precomprimat supraterane

fv1edlile agresve atmosfence !uate In cons1derare in prezentui normativ se cias1f:ca in patru c!ase de agresv1tate asuora elementelor din beton arma: :;,· beton precompnrncn

XA : b - medii cu agres1vitate foarte siaba: XA. 2b- medii cu agres·vitate s!aba: XA 3b- med1i cu agresivitate medie: Xi". 4b - medii cu agres1vitate puternica

Glasa ce agresiv1ta;0 se stabile:;;te ln functie de starea fiz·ca ~~ natura factonlor agresiv: .A.gentii agres1vi pot fi Tn stare

gazoasa !gaze agresive de diferite felun. ceata provenita din condensul vaporilor ce apar in urma varia\iei umidita\ii sau datorita caracteristicilor de exploatare a instala\Jilor tehnologice): sol1da (saruri, cenu?L praf, pam ant etc.)

Glasa de agresivitate a mediilor atmosfence cu agen\i agresivi in stare gazoasa se stab!le~te In functie de umiditatea re!ativa a aerului, de temperatura mediulu' :;;ide caractenstica gazelor agresive, conform tabelulu1 1.1 .

Tabelul 1.1 - Determinarea clasei de agresivitate a mediilor atmosferice cu agen1i agresivi in stare gazoasa functie de umiditatea relativa a aerului, de temperatura mediului §ide caracteristica gazelor

agresive

Glasa de Umiditatea relativa Temperatura mediului. Caractenstica gazelor agresive agresivitate

a mediului a aeru!ui,% cc (tabe!ul 1.2)

XA 1b 61 ... 75 ! max.50 fara Qaze agresive

5 60 max.50 gaze agresive din grupa A > 75 max.50 fara gaze agresive

XA2b 61 .. 75 max.50 gaze agresive din grupa A $60 max.50 gaze agresive din qrupa B > 75 max.50 gaze agresive din grupa A

XA3b 61 ' 75 max.50 gaze agresrve din grupa B ' $60 max .50 gaze agresive din grupa C

XA4b l > 75 max.50 gaze agresive din orupa B 61 .. 75 max.50 . 9§ZBilQresi~_din grupa <:::. --·---.. ------ -·

La stabilirea clasei de agresivitate a mediului In stare gazoasa se vor avea In vedere urmatoarele:

a) Ia temperaturi ale ·nediuiui cuprinse intre 50 °C $1 80 :C. clasa de agrestvitate din tabelul 1.1 se mare~te cu o clasa. b) ln cazul in care suprafa\a elementelor de constructii este posibila forma rea condensului, agresivitatea se mare$te cu o clasa. daca mediul contine gaze agresive. c) in cazul in care de gaze agresive sunt mai mari dedit Ia gazele din grupa C ~~ umiditatea relativa a aerului es:c· :::': clf,:;2t 60%. mediile respective se considera in clasa XA 4b. d) in cazu! in care gazele agresive sunt din grupa C $1 umidilatea re!ativa a aeru!ui este mai mare de 75%:.

in cazurile in care du:x: c:.Jrectii!or precizate Ia punctele a). b) $i c) rezulta o clasa de agresivitate ma1 mare de XA 4b. orecum :;;i In cazul in care concentratiile de gaze agresive sunt mai marl decat Ia gazeie din grupa C 9i umid ;a··:'a relativa a aerului este mai mare de 60%,. mediile respective se considera cazuri speciale 9i se analizeaza fiecare in parte. e) fn cazul prezentei mai multor gaze agres1ve dm grupe diferite, clasa de agresivitate se stabile:;;te pentru gazul eel mai agres:v.

76

Page 80: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

.., hcacrarea gazelor agres1ve lr grupele A. 8 s1 C spec1fl::a:e h ;abelul I • se face conform tabel\

Tabe!u! L2 ·

Grupa de Denumrrea Formula cilitn1ca concentratie a ; gazului agres.v

qazelor acresive B:ox1d de sulf

Hidrogen sulfurat A;:;id fluo:-hidnc

Grupa A Clor Acid clorhidric Oxizi de azot

Amoniac B:oxid de sulf

H1drogen sulfurat Acid fluorh:dnc

Grupa B Clor Acid clorhidric Oxizi de azot

Amoniac Bioxid de sulf

Hidrogen sulfurat Acid fluorh1dnc

Grupa C Clor Acid dorhidric Oxizi de azot

Amoniac --

Observatie : Determinarea concentratiei se face pentru · bioxid de sulf, conform SR ISO 4221; hidrogen sulfurat. conform STAS 10814:

so~ H:S HF c:~ HCI

NO. N02

NH, SO.: H:S HF Cl: HCI

NO. NO: NH:, SO: H2S HF Cl:c HCI

NO,N02

NH~

I

acid fluorhidric. conform reglementarilor tehnice specifice: clor gazos. conform ST AS 10946: acid clorhidric. conform ST AS 10943: oxizi de azot. conform ST AS 10329: amoniac, conform STAS 10812

Concemrat;a gafel ; agres:ve. mg m· 2er

< 0.1C < 0.04 < 0.02 < 0,05 < 0.05 < 0.05 < 0.10

0.'1 ... 50 0.01 '[.5 0.02 .. C.5 0.05 " c .5 0.05 • r, ,u

0.05 " - .0 0.1 ... 5.0

5.1 ... 5C 0 0.51 ' 5.0 0.51 ' 5.0 0.51 ... 2.0 1.1 ... 1C,O 1,1 ... 10.0 5.1 ... 50.0

I

-

Clasa de agresivitate a mediilor atmosferice cu agen\i agresivi In stare solida se stabile!?te In func\ie de umiditatea relativa a aerului ~~ caracteristica solidului. conform tabelului 1.3, In interiorul constructiilor ?i tabelul 1.4 in aer !iber. Caracteristica solidului se ia conform tabelului !.5.

Tabelul 1.3 • Determinarea clasei de agresivitate a mediilor atmosferice cu agen~i agresivi in stare solida functie de umiditatea relativa a aerului ;;i de caracteristica solidului, In interiorul constructiilor

Clasa de agresiv1tate Umiditatea relativa Caracteri stica sol idului '· 1 '

a rnediulu1 a aerului, 0/o XA 1b 61 " 75 slab so!ubil

S60 u~or solubil -_Q_utin higrosco_flic > 75 slab solubil

XA2b 61 " 75 U?Or so! ubi!- putin hi_grosco_flic 5 60 u~or solubil - hJ.g_rosc~ic

XA 3b > 75 U$Or so!ubil - putin h1groscopic

61 ... 75 u~or solubil - h1groscopic XA.4b > 75 u~or solubil - higrosco_Qic

· '' Mediiie C'..l sol ide cu agresivitate ndicata, notate cu astensc in tabelu! !.5, confera mediului clasa de agresivitate XA 4b. indiferent de caractenstica soildului respectiv ~ide urniditatea relativa a aerului.

77

Page 81: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

Tabelull.4- Determinarea clasei de agresivitate a mediilor atmosferice cu agenti agresivi in stare solida.f;,mqie de umiditatea n:~lati:vaa.aerului~Lde caracteristtca soHdu~ut; in aerHber

··--r· ::; 60 slab solubil 61 7-

XA 2b ,::J

::; 60 > 75

XA 3b 61 ' . 75 rosco ic :560 u or solubi! - hi roscopic

! XA 4b

> 75 I u~or solubil - htgroscopic ! 61 . 75 usor soiubi! ·· hi roscopic

'

-

lvlediiie cu soHde cu agresivitate ridica!EL notate cu astensc in tabelu< !.5. confera rnediului clasa de agres!v1tate XA 4b. 1ndiferent de caracteristica solidului respecliv si de um1ditatea relativa a aerului. --

Tabelul 1.5- Caracteristica solidului

Denumirea agentului agresiv In stare solda i Caracterist!ca solidului Praf de siliciu

I Carbonat de calciu Carbonat de bariu Carbonat de plumb

slab solubil Oxid defier Hidroxid de fier Oxid de aluminiu Hidroxid de aluminiu Clorura de sodiu Clorura de potasiu Clorura de amoniu·J Sulfat de sodiu·' Sulfat de potasiu·' Sulfat de amoniu"' Sulfat de calciu·! Azotat de sodiu·· Azotat de potasiu·1

Azotat de bariu u~r solubil- putin higroscopic Azotat de plumb

Azotat de magneziu Cromatlbicromat de sodiu·' Cromatlbicromat de potasiu"' Cromatlbicromat de amoniu · · Carbonat de sodiu Carbonat de potasiu Hidroxid de calciu Hidroxid de magneziu Hidroxid de bariu Fluorura de calciu Clorura de calciu Fluorura de magneziu Fluorura de aluminiu Fluorura de zinc Fluorura de fier Sulfat de magneziu·· Sulfat de mangan u::;;or solubil- higroscopic Sulfat de zinc Sulfat de fier·' Azotat de amonlu·i Fosfati primari Fosfat secundar de sodiu Hidroxid de sodiu·' Hidroxid de potasiu·' ' 'Solide cu agresivitate ridtcata fats de beton.

--~----

78

Page 82: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

Anexa J (informativa l

Metode de alcatuire a retetelor bazate pe performantele pentru durabilitate

J .1 lntroducere

Aceasta anexa prez•nta pe scurt conceotul 9' pnncipii!e apilcabile oentru o re:e:a bazata pe performante cu onvire Ia durabil1tatea Ia care s-a facu: referinta fn 5.3.3

J.2 Definitii

Aceasta varianla considera cantitativ fecare d:n mecanismele de deteriorare. durata de viata a elementelor sau a structuri1 ?i criteriile care defJnesc sfan;;itul acestei durate de viata.

Aceasta metoda poate sa se bazeze pe o experienta sat1sfacatoare concordantaJ cu practicile locale 'in med1ile lnconjun3toare locale. pe date stranse pornmd de Ia o metoda de lncercari de perfor:11anta stabilita pentru mecan1smul studiat, sau pe utilizarea de modele predictive verificate.

J.3 Aplicatii ~i recomandari generale

a) anumite ac\1uni agresive sunt ma1 bine tratate pnntr-o apropiere prescriptiva. de exemplu: react1a alcalil­silice, atacul sulfa\ilor, sau abraziunea:

b) alte me:::.ue se aplica in soecial rezistentei Ia coroziune ;;i in anumite cazuri deopotriva rezistentei Ia inghet-dezghet. Aceasta apropiere se poate doved1 corespunzatoare in cazurile In care:

- se cere o durat.3 de viata cu mull peste 50 ani:

- structura este calificata ca "speciala" aceasta tmplica o probabilitate de distrugere mult redusa:

- modalitatiie de actiune ale mediului lnconjurator sunt particular agresive, sau sunt bine definite;

- a fost prevazuta o calitate a executiei de inalt mvel:

- introducerea unei strategii de conducere !?ide mentenanta, cu un eventual calendar de renovare:

- trebuie sa fie construite grupe semnificative ale structurii sau de elemente similare;

- trebuie sa fie utilizate materiale noi sau diferite:

-a fost utilizata metoda conform 5.3.2 pentru conceptie, dar a fost observat un defect de conformitate:

c) in practica. nivelul de durabi!itate obtinut depinde de combinarea conceptiei, a materialelor ~~ a executiei:

d) sensibilitatea conceptu!ui teoret;c, a sistemulu; structural, forma elemente!or ~~ detaliile structurale ;>r arhitectura!e sunt al\i parametri de calcul sernnificativi;

e) compatibilitatea materialelor, metodelor de constructie, calitatea executiet 9i nivelul de control §i de asigurare a calitatii, sunt parametrii de constructie semnificativi:

f) performantele cerute referitor Ia de durabilitate depind de durata de viata ceruta. de utilizarea posibila In viitor a structurii, de masurile de protectte specifice, de mentenanta prevazuta In serviciu ;;i de consecintele de distrugere, In mediul inconjurator local:

g) pentru tcate nivelele de performanta cerute, este posibi! sa rezulte din diferite!e combinatii de calcul. de materiale 9i de execu11e solutii alternative echivalente:

h) nivelul de cunoa:;;tere a! ambientului microclimatului local este important Ia determinarea fiabilitatii metodefor de conceptie legate de performante.

79

Page 83: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

J.4 Metode de aldituire a retetelor bazate pe performantele pentru durabilitate

- t1puf ;;; fcrrna structuri ~:

- conditiile iocale de med:u i1conjurator

- n:velu1 de executie:

- dura:a de viata ceruta

; entnJ a aduce metoda aleasa Ia tn rwe: rxagmat:c ~i practic sun: h general necesare cateva :poteze :;'' evaiu2m,

\i1e:odele care pot fi utilizate sunt urma:oareJe:

a) adaptarea metode, conform 5,3,2 bazata pe o experienta pract1ca pe termer lung~~ a materiale!or locale ;;;i pe o cunoa;;tere detailata a mediL!Iu· inconjurator local:

b) metode bazate pe incercan aprobate ~~ venficate. care sunt reprezentat:ve pentru condit:ile reaie ~~

cr:teriile de Derformanta aprobate:

c) metode bazate pe modele ana!itice etalonate In raport cu rezul:atele incercarilor reprezentat:ve ale cond1tiilor reale inta!n;te in oractica.

Este indica! ca sa f1e foarte exact definite cornpoz1tia betonului 1?i materialele componente. pentru a perm1te mentinerea nivelului de performanta.

80

Page 84: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

K.1 Generalitati

.Anexa .... K .... (i nformativa)

Familiile de beton

Prezenta anexa furn:zeaza detalii asupra utilizarii familiilor de bet on dupa cum se 1ndica in 8.2 .1.1

K.2 Selectia familiei de beton

in cazu! selectie; unei familii pentru controlu! produc;iei ;;i al conformitatiL producatorul trebwe sa realizeze controlul asupra tuturor membri!or familiei. Tn cazul in care experien\a de utilizare a conceptului de familie de beton este limitat. sunt recomandate urmatoarele pentru o familie:

- ciment de un singur tip. o singun3 c!asa de rezistenta ?i o singura sursa:

- agregate simi!are de o maniera demonstrabila ;;i adaosuri de tip 1:

- beton cu sau fara aditivi reducatori de apa/plastifianti:

- toata gama claselor de consistenta:

- betoane avand un domenlu limitat al claselor de rezistenta.

Este indicat ca betoanele ce contin adaosuri de tip 1!, de exemplu adaosuri puzzolanice sau cu activitate hidraulica latenta sa fie clasate intr-o familie diferita.

Este indicat ca betoanele care contin aditivi ce pot sa aiba un impact asupra rezistefi\ei Ia compresiune: de exemplu adit!vii inalt reductori de apa, superplastifianti. acceleratori, fntarzietori sau antrenori de aer, sa fie tratate izolat sau in familii separate.

Pentru a demonstra ca agregatele sunt similare, esle indicat ca ele sa fie de aceea~i origine geologica, de acela~i tip, de exemplu: concasate ~i ca ele au performante similare In beton.

inainte de a utiliza conceptul de familie sau a extinde familiile date mai sus, este necesar ca re!atiile sa fie testate pe date din productia anterioara, pentru a proba ca ele dau un control de productie 1?i de conformitate adecvat ~i eficace.

81

Page 85: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

K.3 -Schema pentru evaluarea unui membru §i a conformitatii unei familii de beton

'!ncercarUor este ega! sau n:a; mare (Tabelu! 14. cntenul 2i

+ Da

Pentru fiecare membru al familie! supus Ia lncercari. verifica: Ia fiecare peLoada de

evaluare daca membru apartwe farnil1ei dupa cntenui de confirmare (Tabelul 15. cnter:ul 3)

Da

La fiecare perioada de evaluare. rez1stenta med1e a tuturor rezultatelor transpuse este mai mare sau egala cu rez1sten\a caracteristica a betonului de referinta plus 148 x abaterea standard a familie1 (Tabelui 14. criter.ul 1)

Da

Se dec!ara familia conforma pe !ntreaga perioada de evaluare

l'ofU I H Se declara amestecul sau $8fJa ca neconforna l

1 i

: Nu .I : I

Nu ..

82

Se elimina acest membru d:n familie ;;i se evalueaza ca un beton mdiv;dual

Se declara fami!ia ca neconforma pe lntreaga perioada de evaluare

Page 86: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

Anexa L 1 nn'mAtiv~ '1

Compozitia granulometrica a agregatelor utilizate Ia prepararea betonului

Com;:,oz1tia granulometrica a agregatelor care se uHzeaza !a prepararea be:oanelor este descrisa onn orocentui de volum al agregatului trecu: ;:mn srte1e cu ochiuri patrate cu drmenS!U'li de 0.125 mm. 0.25 mT. 0 5 m:n. 1 :11m. 2 mrn. 4 mm. 8 rnm. 16 n1m. 22 mm respectrv 32 mn1 :,>! 63 nn1

Co'llPOZiiiils granulometrice ale agrega:elor ind'v:duale sau CO'llPuse SU'il ::letermmate avand in veder.:: SR EN 933-: pe s1te conform SR ISO 3310.

F1gunle de Ia L I pa'la Ia L.5 orezin:a zone!e de granulozitale fuqct:e de dimens,u:-1ea maxima a agregatelor.

100 /

80~------~-----4-------+------~------~--~--~~-r-4

60 -;!2.

0 2. c 0 40 u Q) ....

1-

20 I ' " /

,

0 ;----

0 0.125 0.25 0.5 1 2

Site cu ochiuri patrate (mm)

Legenda

<D defavorabila ® utilizabila Q) favorabila

® favorabila pentru compozltie granulometrica discontinua G> defavorabila

4 8

Figura L1 -Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 8 mm

83

Page 87: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

~ " 5

-;::

g 2

I....

legenda

-----------.-----;-----;-----;-----~----:----~1 0 r- ,/1j

.. l ,Q __________ ;_

~ ~~ '~1 ' ..... -o---.:----l I : ~j

.cs_c- -~ // < ( 2 \ /'

,(' < -~ ,/

-··--t-··-- i ::4 ;;-/' _/7>-'{~---1-~ ' ~ j' /: J2;;r ' ! 3 \ nn' ~~ ' , / . ' . " ~ ' ~ ' 4 '' 20 ,~-, / ' -t;'--7....__-/' \ I -: ' ; ,- ' 3lY' -- _ _,.-,_ '--.-/ I ' 't // i ,' : lO"' ____ ..--'{__

' 18,Q < ' ' '& : 3~'1· ' ' ' / -· ·~ ' ,... -- • // I : '7 ' I r s--;f.;,/ , _3}::/ : ~~-----

;..-----"' ~ ,\ 5' \) ,_ ____ l,~- I -----1 ~ 0 ~ i

0,125 0.25 fl s 1 2 4 8 Hl

Site cu ochiun patrate (mm)

<D de7avorabila

® L:ilizabila

G> favorabila

® favorabila pentru compozitie granulometrica drscontinua

G> defavorabila

Figura l.2 -Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 16 mm

84

Page 88: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

?ft. 0 2:.. '-Q

'-' c;

t=

Legenda

10-C -r~,..,..,,-, .. '';",._~._,,..- ----,~--~- ---\-

'"t

&O --~---~,~~;,/~7<i .. J ;*t --··---I'"'TI---~

/j ~"{ / I · 1 I

/ , ./ ; / I . - ...... --.--- - ... -,;- -.J---..-.---.1 ., '-- s) ~;'0 ,)/ --~v-~ -~~:- ___ :

•:'-1 ',/ ...,..,.-.... _______ ,... __ .j,r; ', ,, 4C---- -- _____ , . i / J:_• /?f~~/_)'':-:.,,1- --I

nv't -~ -- ~ ~'?> : · I -----r /' I , .• /I ,' I /' ~~~-J_ ..•. -- -1--.....,----; ' / I /.. ... ----'---· -- ' ' I : ,/ ' ' 1 .· 17j:;('

/ f1!l~O I 7 _/

y , • ·"'f ·' , 1 ~- I -·- - -- -'-·

'" (~::~G w:•;~--~- ---,----r, l · Q "• 0.5 - v () 125 .... "

/ ' '

-... -------

1() 2.<;4 315

Site cu oci1iuri patrate (:nn;)

<D defavorabtla

<%> utilizabila

® favorabl!a

® favorabila pentru compozitie granu!ometrica discontinua

G:> defavorabila

Figura L.3- Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 22 mm

85

Page 89: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

;

~·-~- ·- -«--~-> ,---------

>

--~---- "-~ /. /I --~-- /' ~/ / ~-'!-Y/ ' B~,r~

oc- .__L : /I ! : 1 I I "f(~ ~-' _,,,_J

I / f1;1 If ,' l , · / ;r·1 c20 , I

s. ,0 / : / ' .,_,.,...--< . /.. l / , I

---L-...-... ...;.. ____ _.

~

t ~ '-~

Legenda:

4) f-----<'--·

(!) defavorab:ta

(2) utilizabla

® favorab'!a

- /(-...-+- - /' 4" ;..// ( 2 ) 4:.-0' 7' l • ._, '-j __,./ I / --j

> • / I I 3F.0 ~ :-,---

Site cu ochiun patrate (mm) ll 1€ 21.S

® favorab Ia oentn. compozitie granulometrica d1scontinua

G> defavoraoila

Figura L4 -Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 32 mm

86

......

Page 90: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

c~

i 'i:: :!) u c.~ '--

1-

'00 .. _._____,_ __ "--.,.--.. -,-.. ' ; " 2£ . . . . ' ' . /

~ I 1 , l . gc~/ . -_:::,.;-'1'~ l,

i 1 i ; : sol/ i j 1 ' ' I I I ~0 I ~---- -· . I

80 l , ! - : ! l , .. -· . /t I i l ____,o/ I / 1.. I _, • ¥- ! ,./ : b4 i ~7 £:' p

! ~1; E // /.f{ ,/j

60t·m--•A··-·~--In..-.. --: -·-----~-~--r-~./;1~/(i'•: :7 l /'> ! ,..---: r--------:--------.- ----;--~-L -~~:>r;-S'\4J/ (~1;----'

· / 1 ~ .. / , ... ..._ _ _//! .;:__;._ • 40·~· ------~------4------~--~~~----~----~~~-

i : . ~ ~· ! ~: !------· __ ____. ___ J - - - .JG - • - - • ~ - - • - - 6----1 l ; {26;.¢/ ' ~~· ; I ' , /' . .. I ./ I \5) 20·----- l?"' :121' F -·~ '::>--"""'---+---! ; 1A . ,/ 1 , ~ ! ., 1

l r;; .1/--r' , . ~ ' ! ; ~ ' ---1- 1' l J i

~--~,-~-::) ~ -~ r--,---~ ; --~ j ::---""i~ "f' ! I ! ! j

0 ' ..,____ • 1 , •

() 0.125 0.25 0.5 l 2 4 8 16 31.5 63

Site cu ochiuri patrate (mm)

Legend a

<D defavorabila

(l) utilizabila

<3> favorabi!a

® favorabila pentru compozitie granulometrica discontinua

CS> defavorabila

Figura L.5- Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 63 mm

87

Page 91: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

(i nformativa)

Recomandari· generale pentru ·alegerea cimentului

Aceasta anexa prezinta recomandari pnvind alegerea tipurilor de cimenturi functie de temperatura Ia punerea in opera a betonului. Alegerea cimenturilor functie de o anumita ap!ica~ie §i mediu de expunere se face avand in vedere recomandarile prezentate in anexa F (normativa).

Aceasta anexa completeaza articolul 5.2.2 al acestui normativ in ceea ce privel?te alegerea tipului de ciment luand in consideratie executia lucrarH ?i dimensiunile elementelor. Cimentul se alege avand In vedere conditiile de executie (lucrari executate in condi\ii normale, lucrari executate pe timp fnguros, calduros, turnan in elemente masive).

Tabelul M. 1 prezinta anumite caracteristici ale unor cimenturi, in conformitate cu SR EN 197-1 !?i standardele nationale. cu indicarea unor aptitudini de utiHzare !}i a unor domenii Tn care utilizarea este contraindicata.

Tabelul M.1 - Caracteristici ale unor tip uri de cimenturi din Romania

Tip ciment Sensibilitatea Degajare Utilizare•

Contraindicatii Observatii Ia trig de caldura Preferential a particulare

Structuri Destinat in monolite si Betoane special

CEM 152,5R lnsensibil Ridicata prefabricate masive**. structurilor Betonare pe mortare. !}ape prefabricate; timp friguros

Structuri Pe timp monolite si Betoane dilduros

CEM 142,5 R lnsensibil Ridicata prefabricate masiveu. trebuie luate Betonare pe mortare, ~ape masuri timp friguros speciale

Destinat in

I A 52,5c !nsensibil Ridicata Elemente Betoane special

prefabricate masive•• structurilor prefabricate

Betoane SRI lnsensibil Redusa rezistente Ia

sulfati

CD40 lnsensibil Red usa Betoane de

drum uri CEM II A-S

Beton, beton 32,5 N sau R Putin sensibil Red usa

arm at

CEM II A-S Putin sensibil Medie

Beton, beton 42.5 N sau R arm at

HIIAS Putin sensibil Red usa Betoane masive

CEM II B Beton. beton Necesita o

Sensibil Red usa tratare 32,5 N sau R arm at prelungita

CEM II B Beton, beton

Necesita o 42,5 Sensibil Red usa tratare

N sau R arm at prelunqita

Beton, beton Necesita o

CEM lilA Foarte sensibil Redusa

arm at Betonare pe tratare

32,5R Betonare pe timp friguros prelungita

timp calduros. • In conforrritate cu tabelele F.1.1, F.1.2, F.2.1, F.2.2, F.2.3, F .2.4 din anexa F. •• La turnarea e!ementelor masive (avand grosimea egala sau mai mare cu 80 em) se recomanda utilizarea cill"l~nturii()('(:U_~gajare redu sa de c<!l(jura. -.

88

Page 92: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

Tabelele M. U. M.2 1 §i M2.2 prezinta in completare recomandari generale privind alegerea tipului de ciment functie de condftiile climatice Ia punerea in opera.

M.1 Conditii normale

Cand tem:;eratura la punerea in opet*a, lnamtt: de decofrare :;;iisau Ia punerea in servlciu se Incadreaza In intervalul de Ia 5 jc pana Ia 25 ;.C. betonul nu este destinat sa fie in contact cu agenti agresivi (sulfatL saruri de dezghetare etc.) 9i elernentele din beton au dirnensiuni normale. cimenturile se pot utillza conform tabelu!ui f\·i ~ .1. In functie de atingerea rezistentei Ia 28 zile.

Tabelul M.1.1 -lndicarea tipului de ciment func1ie de atingerea rezistentei Ia 28 zile

Clasa de I CEM I CEM II A I CEM II B CEMIIIA rezistenta j I

I Viteza medie de 1 Viteza medie de Viteza medie de

atingere a · atingere a atingere a

32.5 N sau R rezistentei Ia rezistentei Ia rezistentei Ia

I I 28 zile {beton de 28 zile (beton de 28 zile (beton de

I clasa p~ma Ia ctasa pana Ia clasa pana Ia C25!30l ! C25/30) C25130)

Viteza mare de Viteza mare de Viteza mare de atingere a atingere a atingere a

42,5 N sau R rezistentei Ia rezistentei Ia rezistentei Ia

28 zile {beton de 28 zile (beton de 28 zile (beton de clasa de peste 1 clasa de peste clasa de peste

C25/30) C 25/30) c 25/30) Viteza foarte

52,5 N sau R mare de atingere

a rezistentei Ia 28 zile

M.2 Conditii speciale

M.2.1 Turnare pe timp friguros (< + 5 °C)

Tabelul M.2.1 - Recomandari de utilizare a cimenturilor pentru turnarea betonului pe timp friguros

Clasa de CEM I CEMIIA CEM II B CEMII!A rezistenta

32,5 N sau R Recomandabil Putin Putin

recomandabil recomandabil

42.5 N sau R Foarte

Recomandabil Recomandabil recomandabil 1 '

52,5 N sau R Foarte

recomandabil 1 '

11 A se vedea art. 8.5 "Tratare ~i protec\ie" ~i anexa E 8.5 a SR ENV 13670-1 .. Execupa structulilor de beton- 1

Partea ! Generaiitaii". 1

M.2.2 Turnare pe timp calduros (>+ 25 °C)

Tabelul M.2.2- Rec:omandari de utilizare a cimenturilor pentru turnarea betonului pe timp calduros

C!asz1 de: J GEM I CEMJIA CEM II B CEMIIIA rezistenta

32,5 N sau R Recomandabil Foarte Foarte

recomandabil 11 recomandabil 11

42.5 N sau R Put in Recomandabil Recomandabil recomandabil

52,5 N sau R Pu\in recomandabil

1l A se vedea art. 8.5 'Tratare §i protectie" ~i anexa E 8.5 a SR ENV 13670-1 ,.Executia structurilor de beton-Partea ! _Generalltat: .

89

-----~~iii::!!~~-·

Page 93: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

..... ~D.~?HtN ......... ~ .. ~ . (informativa)

'· .-.--· ,,,.-.-.-,.-~:i:::-:ii'O''~':;:!+-'i;:;,::.,-,;<;,).:,,#:-'#,:~;;;,,~,,;;,:;, -,:;:,.'<:''·':::Wfi:;',:,w;:,,,_;,,;,_,,~;,: .•. :~H;,~,;o,-,:+--'

,...,,, •. "·.. "' ,. \%,, .. , ..... '"""'"H"'Trafarea betonului functie.de evolutia···rezistentei betoril.Jlui . '

Evolu~ia rezistentei descrie raportul intre valoarea rezistentei medii Ia 2 zile ~i respectiv 28 zile (determinate in conformitate cu Tncercarile initiale sau cu betoane de compozitle comparabila).

Aceasta anexa nu se refera Ia tratamente speciale care se aplica elementelor prefabricate.

Durata tratarii betonului functie de tipul de ciment utilizat Ia prepararea acestuia este specificata in reglementari specifice de executie

Tabelul N.1- Durata minima de tratare a betonului pentru toate clasele de expunere cu exceptia claselor XO ~i XC1

Foarte Evolutia rezistentei betonului Rapid a Medie Lenta

lenta

r = fc'T12lfcm28 i ' r :e: 0.50 0,30 s r < 0.50 0.15Sr<0,30 r<0.15 Temperatura suprafetei betonului t Durata minima de tratare In zile '2; in <>c

t ~ 25 1 2 2 3

25 > t 2: 15 1 2 4 5

15>t210 2 4 7 10

10 > t > 5 !.>; 3 6 10 15

li Este permisa interpolarea liniara a valorilor lui r. z; Se va extinde cu o durata echivalenta in cazul in care lucrabilitatea este men\inuta mai mult de 5 h. 31 in cazul In care temperatura este sub 5 °C tratarea trebuie prelungita cu durata In care temperatura indica mai putin de 5°C.

90

I

I

Page 94: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului
Page 95: CP 0121-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

I~mP3 V:niVZI<niVONYlS Blfll!P3 800Z ~