XIV. Aparatul digestiv:

1.

XV. Ficatul:

1. Este form din granule minuscule, lobulii hepatici, care îi conferă acestuia un aspect spongios.2. Artera hepatică şi vena portă sunt cele 2 vase sangv care duc sângele la ficat.3. Venele hepatice, care se deschid în vena cavă inferioară, transp sângele de la ficat spre vena cavă inferioară.4. Ficatul conţine o infinitate de lobuli hepatici care măsoară între 1.5-2 mm lung, având un diametru de 1-2 mm.5. Bila şi sângele nu se amestecă niciodată, pt că circulă prin sist de capilare diferite: sângele porneşte spre vena cavă, iar bila spre vezica biliară.6. Ficatul are 3 şanţuri dispuse în formă de H, care-l împart în 4: lobul pătrat, lobul caudat sau lobul lui Spiegel, lobul stâng şi lobul drept.7. Ficatul este acoperit de o membr semitransparentă, f dură şi rezistentă.8. Când alimentele se găsesc în primul segm al intestinului subţ, vezica biliară eliberează bila, care ajunge în coledoc, de unde trece în duoden.9. Bila conţine:a) Pigmenţi: ca bilirubina şi biliverdina.b) Săruri biliare: care ajută la neutralizarea acidităţii chimului şi la emulsionarea grăsimilor.10. Bila este un lichid de cul verzuie.11. În interiorul vezicii biliare poate fi înmagazinată o cant de aprox 50 cm3 de bilă concentrată, care este pusă în circulaţie atunci când grăsimile care provin de la stomac pătrund în intestinul subţ.12. Ficatul are sarcina de a îndeplini numeroase funcţii:a) de dezintoxicare şi eliminare: ficatul purifică sângele, adică face a.î. din acesta să se elimine multe toxine.b) de control şi de înmagazinare a alimentelor: ficatul înmagazinează glucidele care rezultă în urma procesului de digestie sub formă de glicogen.c) funcţii conexe procesului de digestie: ficatul produce şi secretă bila.13.Începând cu vârsta de 50-60 ani, ficatul începe să se atrofieze, devine tot mai mic, ajungând ca la pers în vârstă să cântărească 800-1000 gr.- această greutate ar fi reală dacă am separa ficatul de restul corpului.14. Datorită cant enorme de sânge pe care poate să o absoarbă, această gl ajunge să cântărească până la 2500 gr.15. Hepatita virală constă în inflamarea puternică a ficatului din cauza unui virus care provoacă distrugerea cel hepatice.a) Tipul A (provocat de virusul A): este cel mai des întâlnit şi cel mai puţin periculos; alimentele şi băuturile contaminate reprez princip cale de transmitere a acesteia.b) Tipul B (provocat de virusul B): este cel care se transmite prin contact direct cu sângele infectat sau cu obiecte care au intrat în contact cu acesta.16. Alimentele care tb consumate cu moderaţie pt a asigura sănătatea ficatului: - alimente recomandate: fructe proaspete, cereale, alimente integrale, cartofi fierţi, salate, verdeţuri, uleiuri vegetale, miere, anghinare.- alimente puţin recomandabile: fructe uscate, legume de sezon, legume uscate, ouă, lapte şi derivate, grăsimi, unt şi margarină, zahăr din trestie de zahăr, carne grasă.

XVI. Metabolismul:

1. Are 2 faze:

- anabolismul: faza în care se asimilează subst nutritive care vor fi apoi înmagazinate de organism. - catabolismul: faza în care se utilizează energia înmagazinată pt a crea noi subst care să asigure creşterea şi dezv organismului.2. Frunzele le consumăm de la spanac şi de la sfeclă;- Bulbii de la ceapă şi usturoi;- Rădăcinile de la morcovi şi ridichi;- Fructele de la vinete, dovlecei, castraveţi;- Florile de la conopidă;- Tulpina de la ţelină;3. Legumele tb să fie întotdeauna prezente în alimentaţia noastră: conţin 70-95% apă; fibrele pe care le conţin combat constipaţia; sunt bogate în vitamine, acid folic şi betacaroten.

XVII. Creierul:

1. Este form dintr-un nr de neuroni de 14 miliarde.2. Fisura interemisferică împarte creierul în 2 părţi simetrice: emisfera dreaptă şi stângă.3. Fiecare emisferă este împărţită la rândul ei, de alte fisuri în 4 lobi.4. Creierul are 2 straturi: cortexul cerebral sau subst cenuşie şi subst albă.5. Corpul calos este o struct care leagă cele 2 emisfere prin intermediul fibrelor nervoase.6. Cerebelul este un organ care cântăreşte aproape de 10 ori mai puţin decât creierul7. Hipotalamusul funcţonează ca o punte între SN şi sist endocrin; pe de o parte transmite semnale prin intermed SN, iar pe de altă parte activează gl hipofiză pt ca aceasta să elibereze hormoni.- este form din grupuri de celule ce se num nuclei hipotalamici.- fiecare controlează funcţii ca: temp corpului, pofta de mâncare, setea, somnul.8. Talamusul este form din 2 corpi se subst cenuşie de f la fiecare organ de formă ovală, situaţi sub emisferele creierului.- rolul său este de a analiza şi de a pune în leg impulsurile primite de la fiecare organ de simţ înainte ca acestea să fie transmise la zona senzorială a cortexului cerebral şi să devină senzaţii conştiente.9. Nervii se încrucişează când ies din encefal, emisfera dr controlează partea stg a corpului, iar cealaltă invers.10. Meningele:- cea de la interior se num pia mater, este f subţ şi bogată în vase sangv.- arahnoida este un ţes intermediar; în spaţiul care o separă de pia mater are LCR.- cea de la ext se num dura mater, este cea mai rezistentă dintre toate.11. Informaţia care ajunge la cerebel este înregistrată de nişte neuroni speciali de mari dimens num celule Purkinje, care controlează constant postura corpului.12. Sub puntea lui Varolio se găseşte bulbul, o prelungire a punţii în leg directăcu măduva spinării: prin acesta trec toate terminaţiile nervoase care pornesc de la encefal, spre măduvă.13. Pt a asigura funcţionarea corectă a cerebelului, prin acest organ tb să treacă în fiecare zi 2000 l sânge, ceea ce reprez aprox 20% din fluxul sangv al corpului nostru.

XVIII. Personalitatea şi limbajul:

1. De la adolescenţă la maturitate:- în viaţa individului au loc schimbări f imp: devine independent dpdv financiar, nu mai locuieşte cu părinţii, începe o rel cu o pers de alt sex, începe să îşi asume

responsabilităţi, nu numai în ceea ce priveşte propria sa viaţă ci şi în ceea ce priveşte familia pe care şi-a întemeiat-o.- faza centrală a vieţii (30-50 ani) este vârsta realizării pe plan profesional şi vârsta la care facem un bilanţ al tuturor lucrurilor pe care le-am realiz până în mom respec.2. Adolescenţa este o fază a vieţii care începe la 10 ani la fete şi 12 ani la băieţi.- este uşor de stabilit când începe, pt că este legată de dezv puberală, este însă dificil de stabilit când se încheie, pt că depinde de fact fizici, mintali, afectivi şi sociali.- nu tb să confundăm adolescenţa cu pubertatea.- pubertatea este faza iniţială a adolescenţei, fiind caract de dezv ap genital şi de apriţia carcterelor sexuale secundare.- adolescenţa este o perioadă mai lungă, în care se dezv toate trăsăturile personalităţii şi la sf căruia băiatul devine bărbat, iar fata – femeie.- dpdv psihologic aceasta este o fază critică: copiii sunt în căutarea propriei identităţi şi pt a o găsi tb să se despartă de părinţi; mai apare şi nevoia de a fi împreună cu cei de aceeaşi vârstă, la început în grupuri cu membri de acelaşi sex, apoi se amestecă şi încep să descopere noi sentimente şi apar primele iubiri.

XIX. Ochiul:

1. Sclerotica este stratul cel mai gros având 1 mm grosime.- este acoperită parţial de o peliculă transparentă, conjunctiva, prezentă şi pe suprafaţa internă a pleoapelor.2. Coroida este o membr f subţ.3. Retina de aici pleacă nervul optic, mai exact din papila optică, unde se găsesc toate terminaţiile nervoase.4. Pe retină se găseşte şi pata galbenă în care se formează imaginile.5. Aspectul globului ocular umflat, se datorează faptului că este plin cu lichide transparente şi dense num umori.- chiar în centrul ochiului se află umoarea vitroasă, care are o consistenţă gelatinoasă.- în faţa acesteia se află umoarea apoasă, care este mult mai lichidă.- cele 2 umori sunt separate de o mică lentilă- cristalinul. 6. Irisul are aceeaşi culoare întunecată în partea dinspre coroidă, în partea anterioară el poate avea culorile verde, albastru, căprui.7. Culoarea ochilor depinde de cant de melanină existentă în iris, motiv pt care culoarea acestuia se potriveşte cu cea a pielii.- pers blonde cu pielea deschisă la culoare au ochii albaştri sau verzi, bruneţii au ochii negri sau căprui.8. Când obiectul la care ne uităm se află la o dist mai mare de 60 cm, cristalinul nu tb să se modifice; dacă dist este mai mică cu cât obiectul este mai aproape, cu atât cristalinul va tb să devină mai convex.- această acomodare are loc atâta timp cât dist dintre ochi şi obiect nu este mai mică de 12 cm.- când dist este mai mică cristalinul nu se mai poate curba şi astfel imaginea îşi pierde claritatea.- după ce a trecut prin cristalin, lumina ajunge la retină unde se găsesc bastonaşele şi conurile.- stimulii care provin de la aceştia ajung la lobul occipital al creierului.- conurile şi bastonaşele au sarcina de a transf energia razelor de lumină în impulsuri nervoase, pt că au rodopsină şi iodopsină.- pigmenţii transf energia luminoasă în energie chimică, iar aceasta dă naştere la stimuli nervoşi.- stimulii ajung la creier, producând senzaţia vizuală.- conurile incolore şi gălbui ne permit să distingem culorile.- bastonaşele de culoare roşiatică percep variaţiile de intensitatea luminii.

- conurile şi bastonaşele sunt legate de nervul optic, prin interm cel bipolare.9. Conurile ne permit să distingem culorile, iar bastonaşele luminile şi umbrele.10. Mamiferele disting numai umbrele; păsările văd în alb şi negru.11. Imaginea care se form pe retină este răsturnată, totuşi noi vedem obiectele în poziţie corectă.- în emisferele cerebrale în care sunt interpretaţi stimulii transmişi de lumină imagibile sunt îndreptate; iar noi le percepem în mod corect.12. Ochii sunt situaţi la o dist de 6 cm, unul faţă de altul.13. Cele 2 imagini văzute de fiecare ochi, sunt transmise la creier de nervii optici care se încrucişează pe traseu, fiecare transmiţând info la emisfera cerebrală opusă: nervul drept la emisfera stg şi invers.- apoi în creier, cele 2 imagini se suprapun şi putem vedea obiectele în 3 dimens (înălţime, lăţime şi profunzime).- acest tip de vedere se num stereoscopică. Exe: Închide ochiul dr şi acoperă imaginea unui obiect (un arbore) cu degetul mare. Fără să mişti degetul închide ochiul stg şi deschide-l pe cel dr, vei avea senzaţia că degetul s-a deplasat spre stg. Repetă experimen cu celălalt ochi, ţi se va părea că degetul s-a deplasat spre dr.14. Dist corectă de la carte la ochi este de 25-30 cm.15. Cataracta se manifestă prin opacizarea cristalinului.- singurul remediu constă în îndepărtarea cristalinului prin intervenţie chirurgicală şi înlocuirea acestuia cu lentilă intraoculară.- în multe cazuri cataracta poate fi corectată cu ochelari.

XX. Vederea:

1. Daltoniştii confundă culorile primare (roşu, verde şi albastru).2. Există pers care nu reuşesc să distingă nici o culoare, afecţiunea de care suferă se numeşte acromatopsie.3. Rotirea globului ocular se face cu ajut a 6 muşchi extrinseci (drept superior, lateral, median şi inferior, oblic superior şi oblic inferior), coordonaţi de 3 nervi (oculomotor comun, abducens şi trohlear).4. Dificultăţi de vedere:a) miopia; b) hipermetropia; c) prezbitismul: apare în jurul vârstei de 40-50 ani; d) astigmatismul: se datorează defectelor de curbură a corneei. 5. Urciorul: reprez infecţia unei mici gl sebacee de la niv pleoapei.- se tratează cu comprese calde pt atenuarea durerii şi prin aplicaţii locale cu antiseptice.

XXI. Urechea:

1. Urechea internă: în această zonă există o struct membranoasă care are un lichid num endolimfă şi care reprez partea cea mai sensibilă a urechii: labirintul membranos.2. Din urechea internă pornesc diverse fibre nervoase care se unesc, formând nervul vestibulo-cohlear.3. Undele sonore ajung la pavilionul urechii, pătrund în canalul auditiv extern, ajung la timpan, de care se lovesc făcându-l să vibreze.- vibraţiile se propagă de-a lungul lanţului de oscioare, până la fereastra ovală, care le transmite la rândul său la endolimfă.- în acest punct sunt stimulate cel nervoase receptoare, care se găsesc în interiorul cohleei.- aceste cel form un organ complex num organul Corti.

- organul Corti se sprijină pe o membr care intră în contact cu neuronii care form nervul vestibulo-cohlear.- astfel impulsurile nervoase se transmit la creier.4. Trompa lui Estachio este un tub f subţ care are rolul de a regla presiunea din interiorul urechii medii, menţinând-o la acelaşi nivel cu cea din exterior.- pe cele 2 feţe ale timpanului se exercită aceeaşi presiune.5. Simţul echilibrului este reglat de o porţiune a structurii numită labirint membranos.- structura este form dintr-o parte care asigură şi simţul auzului şi dintr-o parte care primeşte info referitoare la schimbările de poziţie ale corpului şi care este form din 3 canale semicirculare (sup, post şi lateral) şi 2 cavităţi (utricula şi sacula).6. La capătul fiecărui canal se găseşte o ampulă care conţine creasta, prevăzută cu cili care transmit senzaţiile la nervul vestibulo-cohlear.7. Examinarea canalului auditiv extern şi a timpanului se face cu ajut otoscopului.8. Otoscleroza este o boală care provoacă blocarea oscioarelor din urechea medie.- dacă aceasta nu vibrează nu pot transmite impulsurile sonore la nervul vestibulo-cohlear.9. Hipoacuzia de transmisie: este o boală care afectează femeile, se manifestă la vârsta adultă şi mai frecvent în timpul sarcinii.- singurul remediu este o intervenţie chirurgicală care constă în extragerea scăriţei şi înlocuirea cu o proteză de mici dimens.

XXIII. Rinichii:

1. Sarcina lor este de a filtra sângele, purificându-l.2. Ei măsoară 10-12 cm lung.3. De la ext spre int sunt form din:a) membr conjunctivă: îmbracă un strat de ţes adipos cu rol de protecţie.b) zonă corticală: de la care pleacă multe tuburi urinifere.c) zonă centrală: în care tuburile urinifere se grupează formând piramidele Malpighi.d) pelvisul renal: este locul în care se depozit urina înainte de a ieşi din rinichi.4. Fiecare nefron este form dintr-un glomerul, compus dintr-o reţea de capilare şi dintr-un tub.- glomerulul este învelit într-o capsulă num capsula Bowman, în care se colectează urina primară.- urina este produsă de glomerul, care elimină apa în exces şi subst nocive din sânge.- sângele filtrat şi purificat trece în vene tot mai mari, până ajunge în vena renală care îl trimite la vena cavă inf şi de aici la inimă.- nefronii produc cca 180 l urină primară/zi (adică ½ l la fiecare 5 min), din care rezultă 1.5 l urină.5. Deasupra fiecărui rinichi se află o gl suprarenală.- aceasta are o zonă ext num cortex suprarenal (care produce hormonul cortizon) şi o parte internă num medulară suprarenală (care produce şi hormonul adrenalină).- cortizonul reglează metabolismul carbohidraţilor, proteinelor şi al lipidelor, şi menţine la un niv echilibrat cant de apă şi săruri minerale din corp.- adrenalina pregăteşte organismul pt ca acesta să poată înfrunta situaţiile de pericol (accelerează ritmul cardiac, dilată căile respir,etc).6. Gl suprarenale îndeplinesc o dublă funcţie:- de secreţie: a hormonilor cortizon şi adrenalină;- de protecţie.7. Fiecare rinichi produce în continuu urină, aceasta depozitându-se cu o viteză de aprox 1 mm/min în vezica urinară.8. Când vezica este plină, la o parte a creierului ajunge un impuls nervos care semnalează că organismul tb să elimine urina.- acest stimul activează un reflex medular.

9. Formarea urinei: este necesar ca sângele să fie filtrat, pt a fi elib de subst nocive şi pt a elimina chiar şi cea mai mică urmă de uree.- împreună cu ureea din capilarele sangv, trece în tuburi urinifere şi o cant mare de apă şi de săruri minerale.- acest lichid se acumulează în capsula Bowman.- o parte din acesta este reabsorbită în zona tubului urinifer.- se form urina definitivă compusă din subst nocive pt organism şi din cant de apă necesară pt a le dizolva.10. Compoziţia urinei: 95% apă; 2% săruri minerale (cloruri, fosfaţi, sulfaţi, săruri de amoniu); 3% subst organice (uree, creatinină, acid uric, acid hipuric).11. Rinichii ajută la reglarea procesului de formare a hematiilor.- influenţ absorb Ca în organism.12. Vitam D este inactivă până în momentul în care ajunge la rinichi, dobândindu-şi forma activă finală numai în urma unei transf chim care are loc la niv rinichilor.13. Hormonul produs de hipofiză poate regla cant de apă necesară organismului.- acest hormon se num antidiuretic (ADH).14. Uretra la femei este mult mai scurtă decât cea de la bărbaţi.

XXIV. Filtrele corpului nostru:

1. Ureterele: 2 canale cu lung de 25-30 cm.2. Vezica urinară: capacitatea normală variază între 250-350 ml, însă fiind f elastică poate ajunge să reţină până la 2 l urină.3. În colon are loc ultima fază de absorb a apei şi a sărurilor minerale, subst reziduale care form materiile fecale, devenind astfel tot mai compacte, fiind în final expulzate prin anus.4. Secreţia gl sudoripare este cam 20 ml/oră.5. Anusul este prevăzut cu un sfincter.- când acesta este contractat materiile fecale rămân în rect.- atunci când în urma unei comenzi de la creier, acesta se relaxează, materiile fecale sunt elimin.6. Uneori în pevisul renal se acumulează săruri care formează un fel de pietricele, num calculi renali.- când trec prin ureter, se freacă de pereţii acestuia, provocând dureri puternice.- uneori sunt prea mari pt a fi eliminaţi pe cale naturală şi este necesar un tratament medical.7. O tehnică num litotripsie extracorporeală foloseşte nişte unde de şoc care se pot propaga prin apă şi prin ţes corpului.- undele nu afectează ţes şi pot ajunge la calcul, mărunţindu-l.- o dată redus la fragm mici, calculul va fi eliminat împreună cu urina.

XXV. Neuronii:

1. Fiecare neuron este form din corp celular sau soma.2. Axonul este învelit într-o teacă de protecţie form din subst grasă num mielină, form din cel Schwann, care acţionează ca un material izolant şi care permite transmiterea mai rapidă a impulsurilor nervoase, chiar cu o viteză de 120 m/s.- aceastăteacă nu este continuă, ci este form din multe seg întrerupte de spaţii f mici, num noduri Ranvier.- grosimea stratului de mielină variază.3. SNV se împarte în SN parasimpatic şi simpatic.

- SN simpatic pregăteşte organismul pt un răsp rapid, fie de atac, fie de apărare, când acesta se confruntă cu o situaţie de pericol. Exe: o accelerare a ritmului cardiac, o creştere a presiunii sangv.- SN parasimpatic produce efecte opuse, readuce corpul în condiţii normale.4. Impulsul călătoreşte întotdeauna într-o singură direcţie: de la axonul unui neuron la următ cel nervoasă. 5. Neuronii senzitivi sau aferenţi captează stimulii externi, fiind prezenţi mai ales în organele de simţ.6. Neuronii motori sau eferenţi transmit impulsurile nervoase la muşchi şi alte organe, care vor executa comenzile primite de la SN.7. Nervii senzitivi transportă info la mdv spinării şi la encefal.8. Nervii motori transmit comenzile la diferite părţi ale corpului.9. Nu toţi neuronii sunt la fel, nici ca formă, nici funcţia pe care o îndeplinesc.10. Vitam din gr B, sunt indispensabile pt funcţionarea şi supravieţuirea neuronului.- aceste vitam sunt:a) Tiamina (B1): se găseşte în cerealele integrale şi în ficat.b) Riboflavina (B2): se găseşte în carne, peşte, brânză, legume şi fructe.c) Pridoxina (B6): se găseşte în majorit alimentelor, în cerealele integrale, ficat şi peşte.d) Cianocobalamina (B12): se găseşte în toate alimentele de origine animală, nu în cele de origine vegetală.11. Boala Alzheimer afectează pers care au trecut de 45 ani şi atacă cel nervoase de la niv creierului.- neuronii se atrofiază, creierul îşi pierde capacit de a funcţiona corect.- această boală se poate manifesta prin pierderea memoriei.12. Neuronii transportă info la creier şi transmit comenzile la muşchi.

XXVI. SN:

1. Creierul mare reprez 4/5 din encefal.2. Cerebelul este situat în zona occipitală; cântăreşte de cca 10 ori mai puţin decât creierul.3. Trunchiul cerebral reprez leg între encefal şi mdv.4. Mdv are diametrul de 1 cm şi o lung de aprox 50 cm.5. Creierul îndeplineşte 3 funcţii diferite:a) primeşte impulsurile care ajung la el de la organele de simţ, transformându-le în senzaţii vizuale, auditive, olfactive, etc.b) trimite la muşchi impulsuri motorii care vor fi transf în mişcări voluntare: alergare, mers normal, gesticulare, etc.c) este centrul inteligenţei.6. Cerebelul are rolul de a menţine corpul în echil şi de a coordona mişcările.7. Trunchiul cerebral reglează actul involuntar al respir, mişcările inimii şi digestia.8. Lezarea trunchiului pp moartea, pt că implică paralizia organelor vitale.9. Mdv îndeplineşte rolul de intermediar între creier şi nervii ce pleacă de la coloană.10. Boala Parkinson este cauzată de o modific a sist extrapiramidal, mai exact de reducerea secreţiei de dopamină.11. LCR este limpede ca apa de izvor, se găseşte în spaţiul dintre arahnoidă şi pia mater.- în medie fiecare om are cca 150 ml LCR.- dacă nu ar exista LCR orice lovitură la cap ar afecta creierul.- LCR asigură subst nutritive pt creier şi mdv şi elimină subst reziduale.

XXVII. Sist limfatic:

1. Limfa este un lichid limpede care circulă prin vasele limfatice şi care se form prin filtrarea sângelui la niv pereţilor capilarelor.2. Are rolul de a hrăni cel şi ajută organismul să combată bolile.3. Corpul conţine în total 14 l de lichid în circulaţie (compus din plasmă şi limfă).4. Sist limfatic este form din:a) Capilarele limfatice: sunt f subţ şi uneori se dilată, formând umflături în formă de săculeţi.b) Vasele limfatice: conţin valvule care împiedică limfa să curgă înapoi.c) Trunchiuri limfatice: sunt 2 canale mari şi largi în care se varsă toate vasele limfatice – canalul toracic şi canalul limfatic drept.d) Noduli limfatici: de-a lungul vaselor limfatice sunt grupaţi sub axile, în zona gâtului, în zona inghinală. În total avem între 400-600 noduli limfatici, a căror dimens nu o depăşeşte pe cea a unei migdale.5. Una din funcţiile sist limfatic este aceea de a apăra corpul de microorg.6. Limfa este form dintr-o parte lichidă, asem cu plasma (97%) şi din leucocite (3%).- este complet lipsită de hematii şi cu un conţinut mai mic de proteine.7. Există 2 tipuri de limfă:a) vasculară: se găseşte în interiorul sist limfatic şi ajunge apoi în fluxul circulator sangvin.b) interstiţială: care îmbibă toate cel.8. Sist limfatic îndeplineşte 3 funcţii vitale:a) colectează limfa interstiţială, adică lichidul care rămâne după ce sângele a hrănit cel organismului.b) absoarbe grăsimile din chilul intestinal.c) activează limfocitele din nodulii limfatici.9. O dată ce limfa interstiţială a fost absorbită prin pereţii capilarelor limfatice, aceasta va fi transportată până la vasele limfatice mari.10. Vasele chilifere transportă subst absorbite din chil până la cisterna Pequet, din care porneşte canalul toracic.- acesta colectează, pe lângă grăsimile din chil, şi limfa care provine de la venele picioarelor, ale braţului stg din partea stg a toracelui şi din ½ stg a capului.- această limfă este vărsată iar în fluxul sangv în punctul de întâlnire al venei jugulare interne şi al venei subclaviculare stângi.- limfa care provine din cealaltă ½ a corpului (braţul dr şi partea dr a capului, a toracelui şi a gâtului) este colectată de canalul limfatic dr, care o transp până la punctul de întâlnire al venei jugulare interne şi al venei subclaviculare drepte.11. Splina: este un organ cu lung de cca 12 cm, care se găseşte lângă stomac.- comunică cu ficatul prin vene şi este în strânsă leg cu sist limfatic.- rolul său principal, este acela de a produce hematii în viaţa intrauterină şi de a activa leucocitele de la naştere până la sf vieţii.- este un adevărat cimitir al hematiilor, pt că acesta este locul în care acestea sunt distruse, chiar dacă nu complet.12. În funcţie de dimens limfocitele se pot clasif astfel:a) limfocite mici: reprez 20% din nr total, au dimens de 7-9 microni, care ocupă aproape tot corpul lor.b) limfocite mari: reprez 10% din nr total, au dimens de 10-15 microni şi au un nucleu mult mai mic decât limfocitele mici.13. Indiferent de mărime, mai există2 tipuri de limfocite:a) limfocite B: sunt cel rotunde cu un nucleu central mare; se form în mdv osoasă.- funcţia lor este de a recunoaşte elementele străine prezente în organism şi de a produce anticorpii necesari pt a le distruge.b) limfocitele T: sunt cel rotunde mici.14. Limfa călătoreşte într-un singur sens pt a-şi îndeplini funcţia.- se deplasează datorită acţiunii muşchilor.

XXVIII. Glandele:

1. Pancreasul exocrin secretă sucul pancreatic pe care-l varsă în intestinul subţ.- este form din grupuri de cel secretoare, care poartă numele de acin.2. Pancreasul endocrin eliberează insulina direct în sânge pt a regla niv de glucoză din sânge.- este form din insule Langerhans.3. Pancreasul este o gl de cul cenuşie, are o lung de cca 18 cm şi o greutate de 80 gr.- are 3 părţi:a) Capul: partea cea mai voluminoasă şi cea mai mare, este înconjurat de potcoava duodenală.b) Corpul: este partea centrală a pancreasului.c) Coada: este partea cea mai subţ şi alungită, fiind în contact cu splina.4. Hipofiza mamară este o gl împărţită în 15-20 lobi, formaţi la rândul lor din alveole.- laptele ajunge la mamelon separat din fiecare lob, printr-un canal galactofor.5. Endometrul este mucoasa care căptuşeşte uterul.- endometrul produce mucusul care creează condiţiile favorabile implantării embrionului şi dezv fătului, şi care protej uterul de acţiunea agenţilor externi.6. Pt a îndeplini aceaste funcţii, endometrul este controlat de 2 hormoni: estrogen şi progesteron.7. Sub infl acestora, la niv endometrului se produc schimbări num ciclu menstrual.8. Ciclu durează în medie 28 zile, perioadă în care ovulul ajunge la maturitate.- sub acţiunea celor 2 hormoni, endometrul se îngroaşă (ajungând până la 7 mm), pregătindu-se să primească ovulul fecundat. - dacă acest lucru nu se întâmplă, deci femeia nu rămâne însărcinată, secreţia celor 2 hormoni scade, partea superficială a endometrului se desprinde, determinând menstruaţia.9. Saliva: în fiecare zi producem cca 1500 ml salivă, secretată de gl salivare: gl parotide, sublinguale şi submandibulare (cele din urmă secretă cea mai mare parte din cant tot de salivă).10. Saliva conţine o enzimă - ptialină, care joacă un rol imp în digestia amidonului, şi o proteină num mucină, care lubrifiază alimentele.11. Prostata este un organ specific masculin situat sub vezica urinară.- este o gl compusă din multe gl mici şi se deschide în uretră.12. În fiecare zi producem cca 2 l suc gastric.13. Principalele componente ale sucului gastric: a) HCl: det aciditatea sucului gastric; totuşi mucoasa stomacului nu este deteriorată de acest suc pt că are mecanisme de protecţie.b) Pepsina: digeră prot care ajung în stomac. Este produsă sub formă de pepsinogen şi se transf în pepsină.c) Factorul intrinsec: este o glicoproteină produsă de stomac necesară pt asimilarea vitam B12.14. Oreionul: este o inflamaţie a gl salivare, fiind însoţită de febră şi durere la masticaţie.- poate fi prevenită prin vaccinare.- vaccinul se administrează la vârsta de 15 luni, împreună cu vaccinul împotriva rubeolei şi a pojarului.15. Fiecare om are 3 mil de gl sudoripare.16. Transpiraţia excesivă se num hiperhidroză.

XXIX. Măduva osoasă:

1. Organismul conţine între 3000-4000 cm3 de măduvă osoasă, însă numai 1500 cm3

au rol în formarea cel sanguine, şi anume măduva osoasă roşie.2. Un litru de sânge conţine 140-160 gr de hemoglobină, putând astfel să transporte la cel 200 ml O2.3. Măduva galbenă se găseşte mai ales în oasele pers în vârstă, care nu mai produc atâtea cel noi.4. În cond normale, hematiile se form numai în măduva roşie.5. Când cant de hemoglobină din sânge scade, este vb de anemie.- princip cauze care provoacă anemia sunt: pierderile repetate de sânge, sarcina, alăptarea, dar şi o alimentaţie săracă în fier şi vitam.6. Leucemia înseamnă ,,sânge alb”; este vb mai degrabă de o boală a măduvei osoase, decât de o afecţiune a sângelui.

XXX.

1.