corporațiile transnaționale

7/24/2019 Corporațiile transnaționale

http://slidepdf.com/reader/full/corporaiile-transnaionale 1/8

APARIŢIA, DEZVOLTAREA COMPANIILOR TRANSNAŢIONALE ŞI ROLUL LOR ÎNTR-O ORDINE GLOBALĂ

Intenţia de a defini statutul juridic al companiilor transnaţionale 1 ca actori globaliimportanţi, influenţând într-un grad ridicat scena politică internaţională, a reprezentat o

preocupare universala a comunităţii internaţionale şi a doctrinei începând abia din a doua jumătate a secolului XX!"ână în acest moment, companiile transnaţionale au funcţionat la un nivel

preponderent naţional, într-un mediu descentralizat, într-o lume încă dominată de prioritateareglementărilor naţionale, a barierelor guvernamentale vizând sc#imburile economiceinternaţionale, perioadă în care acestea au preferat să înfiinţeze agenţii şi filiale pe teritoriulaltor state, altele decât cel al societăţii $ mamă, dotate cu autonomie sporită!

%upa cel de-al %oilea &azboi 'ondial, o nouă ordine economică internaţională a fostcreată şi penetrarea graniţelor statale de către flu(urile comerciale internaţionale a crescut, întimp ce tarifele şi barierele vamale au început să fie considerate obstacole la libertateamondiala a comerţului, din perspectiva statelor dar şi a activităţilor corporaţiilor

transnaţionale!) *n 1+, .arta de la /avana rezultat al .onferinţei pe probleme de comerţ de la

/avana, care încerca să acrediteze ideea unei organizaţii internaţionale de comerţ, nu a fostratificată de toate statele participante, proiectul organizaţiei eşuând! 0ceeaşi .onferinţă însă ainiţiat lucrările preparatorii pentru 0cordul eneral asupra 2arifelor şi .omerţului3 iar lasfârşitul anului 1+, 022 a fost semnat de ) de state, ca o e(presie a preocupăriimultialterale de a crea instrumente juridice pentru adaptarea strategiilor naţionale economicela noile tendinţe de internaţionalizare a comerţului cu mărfuri!

%upa 1+4 şi distrugerea sistemului colonialist, caracterul omogen al societăţiiinternaţionale a dispărut iar companiile transnaţionale au devenit prezenţe importante pe planinternaţional, alături de state care au rămas subiecte originare de drept internaţional, precum şide alţi actori5 organizaţii interguvernamentale, non-guvernamentale, sau c#iar indivizii!

1 "rin termenul de .2-uri se întelege categoria companiilor transnaţionale, ca tipuri de societăţi cu scop lucrativ,având sediile principale de decizie într-un stat, centrul efectiv, real de decizie în alt stat şi o mulţime de agenţiisecundare dispersate pe teritoriul mai multor state, astfel încât este practic, dificil pentru statul a caruinaţionalitate o are compania transnaţională respectivă de a controla şi de aplica legislaţia sa acestor agenţii! *nsecolul al XXI $lea, .2-urile au devenit adevărate reţele comerciale private având propriile lor reglementări, iar câteva din ele pot fi privite ca adevărate imperii private comerciale!

.#arles 6! 7egle8 jr!, 9ugene &! 6itt:opf $ ; 6orld "olitics! 2rend and 2ransformation<, =edford!> ?t!

'artin@s, =oston, AA1, p! +!) In această perioadă, societatea internaţionala este caracterizată de #eterogenitate şi de afirmarea subiectelor derivate de drept precum organizaţiile internaţionale interguvernamentale, dar şi alte entităţi non-statale! 0 sevedea &aluca 'iga =esteliu - ;International "ublic BaC< 9d! 0ll, 1++D, p! )4! ?tatele nu mai reprezintă uniciiactori ai societăţii internaţionale, ceea ce rămâne încă un punct de vedere moderat, deoarece, la începutulsecolului al XXI-lea, câteva controverse au apărut în ceea ce priveste rolul dominant pe care statul îl are la nivelinternaţional!

0lti autori afirmă ideea ca nu e(istă o societate internaţională unică, ci o pluralitate de societăţi internaţionale -caracterul fragmentat al acestei societăţi nefiind specific epocii globalizării, ci e(istenţei unor diferite tipuri derelaţii stabilite între membrii săi! /eterogenitatea este privită nu ca o integrare a actorilor statali şi non-statali în plan internaţional ci este legată doar de state cu diferite profile politice şi variate nivele de dezvoltare! ?ocietateainternaţională rămâne una interstatală, datorită faptului că se supune reglementărilor internaţionale făcute de

state! 0 se vedea ?erge ?ur $ ;Bes relations internationales<, 'ontc#restien , "aris, 1++4, p! )! 0ctorii globalisunt ignoraţi, parţial deoarece adevaratul caracter de membru al unei societăţi internaţionale implică o capacitatede a edicta reguli internaţionale, o capacitate nedeţinută de actorii non-statali!

1



0stfel, procesul de eterogenizare a societăţii internaţionale a reprezentatmaterializarea impactului asupra statelor şi reglementărilor naţionale, pe care l-au avutflu(urile transnaţionale de capitaluri, bunuri şi servicii!

.ompaniile transnaţionale, ca actori globali, îşi impun, folosind aceste forţeeconomice transnaţionale, strategiile, scopurile şi normele lor proprii de organizare şifuncţionare, care alături de deciziile organelor de conducere ale societăţii-mamă, contravin de

multe ori intereselor statului $ gazdă! "entru a rezista e(pansiunii economicetransfrontaliere, statele sunt nevoite, de multe ori în cadrul politicii lor de atragere ainvestiţiilor directe, să realizeze concesii în detrimentul economiilor naţionale cu riscul de acrea în acest mod o tensiune între interesul economic naţional şi interesele marilor firmetransnaţionale, pentru a rezista caracterului economic transanfrontalier al interdependenţelor globale !

&educând barierele sc#imburilor comerciale prin întelegeri bilaterale saumultilaterale, statele au creat implicit pentru companiile transnaţionale pieţe largi de desfacereşi oportunităţi pentru ca aceşti actori non-statali să se dezvolte şi să îşi adapteze scopurile lor economice private la e(igenţele unei economii globale în care actorii decidenţi nu mai suntstatele!

.ele mai agresive societăţi, încercând să îşi adapteze structurile de comandă latendinţa de internaţionalizare a sc#imburilor mondiale au fost corporaţiile americane!4

*ntre 1+4A şi 1+EA, corporaţiile au traversat o perioadă de multinaţionalizare, stareacontemporană de FcorporaţieG începând după 1++A ca o tendinţă de a forma o economieglobală, independentă de presiunile statale, e(clusiv bazată pe flu(urile transnaţionale privateşi pe un rol predominant al actorilor globali ca băncile private, instituţiile financiare,companiile transnaţionale!

"entru actuala doctrină de drept internaţional, companiile transnaţionale constituie unsubiect controversat, datorită a doua tendinţe majoritare $ una proclamand subordonareacompaniilor transnaţionale legislaţiei interne a statului-gazdă sau a statului de origine, implicitfaptul că acestora, în ciuda puterii economice mari şi a poziţiei deţinute pe plan internaţional,nu le este recunoscută o veritabilă personalitate juridică internaţională! H alta opinieargumentează faptul că ele reprezintă, dimpotrivă, subiecte de drept internaţional, datorităcapacităţii lor juridice de a intra în relaţii internaţionale cu alte subiecte de drept international,de a înc#eia contracte cu statele, de a contribui la dezvoltarea dreptului internaţional!

9ste însă unanim recunoscut companiilor transnaţionale un proces de dezvoltarespectaculoasă în ultimele decade, ele evoluând de la câteva sute de asemenea entităţi în 1+A,la peste A!AAA şi aproape 4A!AAA de agenţii, filiale şi sucursale, în condiţiile în carefenomenul marilor fuziuni între companiile transnaţionale precum 9((on 'obile, cu uncapital de bilioane de dolari reprezintă de asemenea, o cauză a uriaşei influenţe pe careacestea o e(ercită pe plan economic şi c#iar politic pentru lumea statelor E!

"otrivit statisticilor HJ, companiile transnaţionale sunt adevaraţi lideri ai producţiei de bunuri şi servicii în comerţul internaţional determinând totodată prin activitatealor şi flu(urile transnaţionale de capital! Impulsul globalist este dat de alianţa între companiiletransnaţionale, burse şi bănci, cu o tendinţă de a avea avantaj asupra politicilor statelor, înspecial în sectorul economic-financiar!

4 .#!6! 7egle8 jr!, 9ugene &! 6itt:opf $ op! cit!, p! +E 2#e 9conomist, +-14 Kanuar8 1+++



lobalizarea, definită ca un sistem internaţionalD care a înlocuit vec#iul sistem derelaţii al &ăzboiului &ece, bazat pe tendinţa integraţionistă, pe ine(orabila interconectareîntre pieţe, state-naţiuni şi te#nologii până la un nivel fără precedent, este fondată pe doiactori globali esenţiali $ organizaţiile economice internaţionale şi corporaţiile transnaţionale!

"rocesul democratizării investiţiilor, ca principală cauză pentru o crescută participarea companiilor transnaţionale la afacerile economice internaţionale, a crescut până la un nivel

internaţional atunci când sistemul cursurilor fi(e de sc#imb şi al controalelor stricte asupraflu(urilor internaţionale de capital, stabilit după al %oilea &ăzboi 'ondial, a eşuat în prima jumătate a anilor A!+

Ba începutul secolului XXI, companiile transnaţionale sunt considerate ca una din celemai mari provocări pentru actuala ordine internaţională economică! "otrivit e(perţilor, +ALdin acestea sunt plasate în ţările dezvoltate din triada strategică 5 J?0, Kaponia, Jniunea9uropeană1A- şi deţin pieţe specializate precum industria de masini, industriile de cercetare şic#imie sau industria de petrol! Jnii autori precum 'artin .arno811 consideră ca deciziilecompaniilor transnaţionale influenţează într-o măsură mare economiile naţionale,intenţionând să neglijeze conformarea cu politicile comerciale ale statelor!

*n ultima decadă a secolului XX, puterea economică a acestor companii a sporit la

peste 4AL, procesul de concentrare al capitalurilor înregistrând în 1++-1++D cel mai înaltnivel şi apoi orientând eforturile lor în direcţia de a controla băncile naţionale, în consecinţă,

piaţa financiară naţională! Hriginea sc#imbărilor majore din sistemul economic internaţional, bazat pe

internai!na"i#area $r!%&'iei, pe dezvoltarea rapidă a investiţiilor străine directe şi acomerţului internaţional, a apărut ca un motiv pentru companiile transnaţionale de a deveniagenţi responsabili în noul conte(t economic internaţional, în particular în ceea ce priveştedirecţionarea investiţiilor străine directe bazate pe strategii private transnaţionale!

%istribuţia companiile transnaţionale reflectă în lume marea discrepanţă dintre ţărileîn curs de dezvoltare şi puternicele state industrializate având investiţii străine directe înnumăr mare şi care prezintă cel mai crescut grad de atractivitate pentru activităţile comercialeşi investiţiile .2-urilor!

Ba mijlocul anilor 1++A, după estimările HJ, erau aproape 4!AAA de societăţi-mamă, dintre care )!AAA erau localizate în statele dezvoltate membre ale H9.%! %acă, în1++E, companiile transnaţionale controlau un stoc de investiţii străine directe estimat la ),trilioane de dolari, investiţiile acestora au crescut în 1++E la trilioane de dolari!

"otrivit statisticilor HJ şi ale Hrganizaţiei 'ondiale a .omerţului din 1++, doar DL din stocurile de investiţii străine directe a fost furnizat de ţările în curs de dezvoltare, ceeace a reprezentat aproape 14L din flu(urile economiei internaţionale!

?fârşitul anilor +A a cunoscut un proces al creşterii puterii companiilor transnaţionaledevenind o autentică e(presie a globalizării, dominând comerţul între ţările dezvoltate şi

controlând flu(urile internaţionale de capital! .ea mai importantă creştere a companiilor transnaţionale a fost în sectorul bancar, unde capitalurile sociale au atins un ritm de peste Lîn fiecare an! 2#e 9conomist considera, în 1+++,1 că aceste companii trec printr-un

*n alte opinii, globalizarea este doar un aspect, alături de fragmentarea identităţilor statale, a unui fenomencomple( precum mondializarea! 0 se vedea &enM $ Kean %upu8 $ ;Be dMdoublement du monde<, &evueMnMrale de %roit International "ublic, vol! 1AA>1++E>! .aracterizate de un crescut nivel de integrare întreactorii non-statali şi de un transfer de probleme la nivel universal, de asemenea, de trecerea statului de lainterdependenţa la o dependenţă comună faţă de legile pieţei, aceste două lumi sunt una condusă de forţa legii şidominată de state, cealaltă condusă de actorii comerţului liber şi traversând graniţele naţionale!D 2#omas B! Nriedman - ; 2#e Be(us and t#e Hlive 2ree<, trad! 0dela 'otoc, 9d! Nundaţiei "ro, =ucureşti, AA1, p! ++ 2#omas B! Nriedman - op! cit!, p! D11A .#arles 6! 7egle8, 9ugene &! 6itt:opf $ op! cit!, p! )11 'artin .arno8- ; eC lobal 9conom8 in Information 9ra<, 2#e "ens8lvania ?tate Jniversit8 "ress, 1++)

1 2#e 9conomist, +-14 Kanuar8 1+++

)



spectaculos proces de fuziuni internaţionale majore, implicând capitaluri de peste 1AA bilioanede dolari!

*n ordinea economică contemporană, '!($anii"e tre' $rintr-&n )ta%i& )$e'i*i', %e"a (&"tinai!na"i#are "a tran)nai!na"i#are,1) ca societăţi comerciale a(ate pe un elementtransnaţional, precum5 provenienţa capitalului3 organele de conducere ale companiei aflate îndiferite state3 ine(istenţa unei legături juridice bazate pe asumarea unei naţionalităţi, cu un

anume stat! "rincipala caracteristică a unei astfel de societăţi este caracterul său transnaţional,greu, aproape imposibil de încadrat în prevederile unei legislaţii naţionale, sub un regim juridic uniform!

"rincipalele 'a&#e identificate în procesul de creştere a puterii companiilor transnaţionale sunt5 reducerea intervenţiei statale în economie, creşterea e(porturilor în ţărileîn care s-au redus ta(ele de vamă şi e(pansiunea comerţului liber!

"otrivit &aportului 6orld Investment>eC Oor:, 1++, primele corporaţiitransnaţionale, precum Nord 'otor .ompan8>J?0, eneral 9lectric .ompan8>J?0, eneral'otors>J?0, 2o8ota 'otors>Kapan, ?#ell &o8al %utc#>reat =ritain and /olland, /itac#i>Kapan, 9((on .orporation> J?0, I'=>J?0, 'itsubis#i> Kapan, Itoc#u .orporation >Kapansunt grupate în statele #i-tec# avansate din cadrul triadei strategice şi capitalul lor sau

vânzările totale realizate fiind superioare produsului naţional brut al mai multor state!Hrdinea economică contemporană este caracterizată, de asemenea, de prezenţa unui

mare numar de societăţi transnaţionale de dimensiune mica şi mijlocie, reprezentând aproape4AL din numarul total de companii transnaţionale în J?0, .anada, Kaponia şi aproape 4AL înNranţa şi în 'area =ritanie! 'ulte companii transnaţionale mici şi mijlocii sunt originare dinstatele în curs de dezvoltare, interesate să investească în sectorul terţiar!

'arele proces de transfer de putere de la economiile naţionale la libertateacomerţului şi la piaţa globală, calificată ca fiind cel mai important proces de sc#imbare dinultima jumatate a secolului XX în economia politică mondială, este parţial datorat puterii şiinfluenţei acestor companii şi a reţelelor lor care operează aşa cum am arătat la nivel global!

9conomiştii intentionează să recunoască acestor companii calitatea de a fi organizaţiicentrale, motoare ale creşterii activităţii economice, forţe conducatoare ale tranzacţiilor internaţionale de comerţ! *n 1++D, vânzările înregistrate de primele 4A de companiitransnaţionale erau de aproape ), trilioane de dolari şi veniturile lor depăşeau 1)A bilioane dedolari!1

0utori precum .! 7indleberger 14 afirmă că statul este deja o formă de organizaredepaşită de actorii transnaţionali3 alte opinii1E acreditează ipoteza unei integrări progresive aeconomiei globale, a internaţionalizării producţiei, ca fiind cauze pentru transferul puteriieconomice de la stat la pieţele internaţionale, inclusiv la companiile transnaţionale! *ntr-ovedere de ansamblu, peste un sfert din comerţul global este realizat în cadrul acestora!

%acă în prima etapă a activităţii lor internaţionale, companiile transnaţionale erau

specializate în e(tragerea minereurilor şi în e(ploatarea plantaţiilor agricole, a douamodificare importantă în dezvoltarea istorică a acestora a fost etapa multinaţionalizării3 cea dea treia sc#imbare majoră având ca prioritate piaţa serviciilor!

.ompaniile transnaţionale e(ercită un rol esenţial1 în sectoare specifice ale activităţiieconomice, precum5

1) Ion 0ng#el- ; 2#e subjects of international laC ;, 9d! Bumina Be(, =ucureşti, AA, p! )41 6orld Investment &eport 1++D $ ;2rends and %eterminants<, Jnited ations, eC Oor: and eneva, 1++D, p!!14 .#arels 7indleberger - ; "oCer and 'one8! 2#e 9conomics of International "olitics and t#e "olitics of International 9conomics<, eC Oor:, =asic =oo:s!1E ?usan ?trange $ ; 2#e &etreat of t#e ?tate! 2#e %iffusion of t#e "oCer in t#e 6orld 9conom8<, trad! &adu

9ugeniu ?tan , 9d! 2rei, AA, p! EE1 .onstantin 'oisuc , coord! $ ; 6orld 9conom8<, I, ; lobal "roblems of t#e 6orld 9conom8<, 9d! Nundatiei&omania de 'aine , =Jcuresti, AA1, p! AA-A



• sectorul bancar şi financiar, în care companiile transnaţionale îşi constituie adevăratemonopoluri pe sistemul bancar mondial, cu investiţii directe străine de AA-)AA

bilioane3 stocurile de investiţii străine directe ale acestora au fost estimate ca fiind deaproape AAA bilioane3 primele 1AA de bănci deţin peste 4AA agenţii, sucursale,filiale, dominând piaţa financiară cu 4-DAL3

• în comerţul internaţional, companiile transnaţionale îşi impun produsele lor înalt-

competitive pe toate pieţele naţionale3 peste 4AL din comerţul global cu bunuri estecontrolat de ele, ca şi manipularea nivelurilor de transfer a preţurilor în comerţulintern al agenţiilor, filialelor şi sucursalelor aceleiaşi companii3

• la nivel te#nologic, prin investiţii străine directe constituind contribuţii la creştereanivelului te#nologic de dezvoltare a statului-gazdă3

• pe planul dezvoltării economice a statului gazdă, prin contribuţia cu resursefinanciare, te#nologice, de management, prin crearea de locuri de muncă, princrearea şi dezvoltarea intreprinderilor, sau prin rete#nologizarea şi modernizareaintreprinderilor3

• în sectorul serviciilor, în special în cel #otelier, bancar, de călătorii, al industriei de

transport, datorită calităţii de sectoare aducătoare de mare profit al acestora3• în problemele legate de mediu, prin reducerea emisiunilor poluante sau prin

influentarea adoptării unor legislaţii mai puţin restrictive faţă de investiţiile poluante3• în introducerea unui management modern în statele gazdă, prin pregatirea

personalului, prin furnizarea de e(perienţă, prin sc#imburi între companiiletransnaţionale şi în cadrul agenţiilor, sucursalelor şi filialelor acestora3

• în domeniul politic, ca o consecinţă a importanţei lor pentru producţia şi e(porturilestatului gazdă şi al statului de origine al societăţii$mamă3

• în plan juridic, ca un subiect de drept controversat, considerat de unii autori ca unadevarat subiect de drept internaţional dotat cu personalitate juridică internaţională,

participând la codificarea dreptului transnaţional ca parte a dreptului internaţional

1D

şivăzut de alţii ca un subiect de drept intern, supus legislaţiei naţionale a statului deorigine sau al statului$gazdă1+!Nactorii care impulsionează dezvoltarea companiilor transnaţionale sunt5 dezvoltarea

investiţiilor internaţionale3 localizarea producţiei lângă sursele de materii prime3 crizeleenergetice şi ecologice orientând aceste companii către ţări cu legislaţii non-restrictive înmaterie de protecţie a mediului sau bogate în resurse energetice naturale3 creştereaangajărilor3 monopolurile #i- tec# deţinute de un mic grup de companii transnaţionale!

Jltima decadă a anilor +A a înregistrat o creştere constantă în procesul e(pansiuniiacestora prin fenomenul fuziunilor, precum a arătat în 1+++ ziarul 2#e 9conomist!

Hperaţiunile de fuziune şi ac#iziţii între companiile transnaţionale se dezvoltă cu o

viteză şi cu o intensitate fără precedent3 aliantele strategice în industria de maşini, între&enault şi issan $ o tranzacţie estimată să ducă noul grup la poziţia a patra în lumeaconstructorilor de maşini3 fuziunea dintre 0moco>'area =ritanie şi 0tlantic &ic#filed-0rco> J?0 în industria de petrol, făcând grupul 0moco cel mai important producător

privat de petrol din lume, cu un capital de 1+A de bilioane de dolari3 crearea unei a treiamari bănci în J?0, Nleet =osto, cu active de 1D bilioane, printr-o operaţie de fuziune de1E bilioane între Ninancial roup şi =an: =oston sunt câteva e(emple reflectândtendinţa concentrărilor de capital, ca o materializare a rolului crescut al acestora pe planinternaţional!

*n studiul realizat de 7einic#i H#maeA, sc#imbarea radicală din sistemul internaţionaleste văzută ca o noua etapă în dezvoltarea companiilor transnaţionale, ca o desprindere a

1D Kean 2ouscoz - ; %roit international< , "JN, 1++), p! 1+A1+D1+ NranPois &igau( $ ; Bes sociMtMs transnationales<, in '! =edjaoui, coord! $ ; %roit international, bilan et perspectives<, 1++1,p! 1)D-1)+!

4



acestora şi a reţelelor lor din cadrul national distinct şi ca un proces de creare a unei noieconomii globale, fără frontiere, bazate pe interconectările între ele care nu aparţinvreunui stat! "entru H#mae şi &obert &eic#1, epoca economiilor naţionale eficiente şi a

politicilor de stat la nivel economic internaţional a trecut!0utori precum =artlett şi os#al au identificat patru tipuri de companii, caracterizate

prin diferite elemente precum5

• companiile multinaţionale, cu o puternică bază locală, depinzând de diferitelegislaţii naţionale3

• companiile internaţionale, derivate dintr-o companie$părinte şi respectând ostrategie globală, e(ploatând abilităţile şi :noC-#oC-ul societăţii-mamă3

• companiile gobale, centralizând operaţiile la o scară globală3• companii transnaţionale, cu activităţi dispersate în unităţi autonome şi specializate

cu competente globale şi :noC- #oC propriu!0nalizâd gradul de frecvenţă în crearea acestor companii, autori precum Beong şi

2an) au descoperit că, în realitate, cel mai comun tip este '!($ania (&"tinai!na"+,inspirând o tendinţă în studierea economiei globale şi a impactului noilor actori în ordinea

internaţională orientată '+tre '!nte)tarea &i'&it+ii i a !(ni$!tenei (!%e"&"&i'!r$!rati. tran)nai!na"/&ealitatea testelor empirice revelează puternica legatură între companiile

internaţionale e(istente şi statul de naţionalitate al companiei, implicit, re.e"ea#+'a$a'itatea $ieei nai!na"e %e a )e a%a$ta la flu(urile transnaţionale prin persoane

private cu scop lucrativ, supuse, ca subiecte de drept intern, legislaţiei şi controlului lor!R!"&" '!($anii"!r internai!na"e, 'a in)tr&(ente %e )tat $entr& a 0e)ti!na

ten%ine"e 0"!a"i)te nu trebuie supraestimat şi nici gradul de internaţionalizare alactivităţilor lor, o analiză cantitativă revelând că E4L-AL din valoarea adăugată acompaniilor multinaţionale este realizată în teritoriul statului de origine! *n ciuda acestuifapt, activităţile companiilor transnaţionale în alte state rămân în continuare importante şi

variate! Jnii autori

avertizează asupra faptului că nu trebuie să se confunde economiaglobală cu un nivel în continuă creştere a investiţiilor internaţionale şi nici comerţul cu oeconomie globală decisă e(clusiv de noii actori, de forţele pieţei globale şi de deciziilecompaniilor transnaţionale!

*n prezent, putem observa că puternica legatură între cele mai avansate şiindustrializate state şi cele mai puternice companii transnaţionale din cadrul triadeistrategice ilustrează rolul important al economiilor naţionale, dar, în acelaşi timp,e(istenţa discrepanţelor între statele în curs de dezvoltare şi triada strategică în gestionareaflu(urilor transnaţionale de capitaluri şi bunuri!

%in contră, cei care susţin rolul important al acestor companii insistă asuprafaptului ca mărimea, centralizarea procesului de decizie şi fle(ibilitatea globală4 a

acestora crează o ocazie fără precedent pentru noii actori de a influenţa scena sc#imburilor internaţionale! %e aici însă şi până la a afirma că statul în epoca globalizării este sortit sădispară întrucât nu poate controla sau gestiona flu(urile transnaţionale de capital, marfurişi persoane, este deja cale lungă, deoarece structura statului se dovedeşte a fi una fle(ibilă

A .itat de "aul /irst, ra#am 2#ompson $ ; lobalisation Jnder t#e Question<, 9d! 2rei, =ucureşti, AA, p!14-1E!1 "aul /irst, ra#am 2#ompson $ op! cit!, p! 1E =artlett, .! 0! , os#al, ? $ ; 'anaging across =orders! 2#e 2ransnational ?olution<, =oston, /arvard=usiness ?c#ool "ress, 1+D+) Beong, ?ieC 'eng and 2an, .#in 2iong- ; 'anaging across =orders $ an 9mpirical 2est of t#e =artlett and

os#al Hrganizational 28polog8<, Kournal of International =usiness ?tudies, > ), p! +-E! "aul /irst, ra#am 2#ompson $ op! cit!, p! )4 %anniel ?! "app- ; .ontemporar8 International &elations! 0 NrameCor: for Jnderstanding<, 0ll8n and =acon,J?0, p! 1A!

E



şi dinamică, supusă şi ea adaptărilor şi transformărilor, dovada procesul de integrareregională început în 9uropa şi concretizat prin apariţia Jniunii 9uropene!

u putem să nu remarcăm, atunci când vorbim de companiile sau corporaţiiletransnaţionale, despre influenţele pe care acestea le e(ercită asupra pieţelor de capital dinţările în care îşi desfăşoară activitatea!

"rin e(pansiunea companiilor transnaţionale majoritatea economiilor au devenit mult

mai desc#ise, creându-se posibilitatea ca imense sume de capital să se mişte liber, în căutarea profitului şi a celui mai favorabil amplasament economic!Nenomenul globalizării pieţelor de capital a determinat un ritm mai ridicat de creştere

a economiei mondiale prin permisiunea acordată capitalului de a ieşi din ţările unde productivitatea era scăzută şi de a fi transfer în ţările cu productivitate ridicată, a determinatdepăşirea crizei datoriei prin oferirea unui acces mai mare la piaţa internaţională de capital,sprijinirea economiilor de tranziţie în vederea integrării în sistemul economic internaţional,

precum şi mişcarea capitalurilor de la ţările cu un e(cedent al conturilor curente către cele cudeficitE!

%e asemenea, nu putem să nu amintim că activitatea companiilor sau corporaţiilor transnaţionale se situează de multe ori deasupra autorităţilor fiscale din ţările respective

reducându-se astfel posibilitatea efectuării de controale asupra legalităţii activităţilor economice desfăşurate!

0cest fapt favorizează transferarea cu uşurinţă a sumelor de bani rezultate dinactivităţile comerciale e(istând c#iar riscul disimulării acestora în scopul sustragerii de la

plata obligaţiilor datorate statului sau atunci când mijloacele financiare nu sunt dobândite pecăi ilicite c#iar săvârşirea unor infracţiuni de spălare a banilor!

"rin spălarea internaţională a banilor s-au impus costuri considerabile economieimondiale, având drept consecinţă şi deteriorarea operaţiunilor eficiente ale economiilor naţionale şi, prin promovarea unei politici economice mai proaste, coruperea lentă a pieţeifinanciare, reducerea încrederii publice în sistemul financiar internaţional şi, ca rezultatreducerea sistemului de creştere a economiei mondiale!

.onfruntaţi cu aceste probleme, factorii politici de decizie ai ţării ar fi forţaţi să-şiînăsprească politica fiscală pentru a încerca să creeze un surplus bugetar care să fie folosit

pentru neutralizarea efectelor monetare ale influenţelor de capital!2rebuie în acelaşi timp să menţionăm, fără a dori să facem aprecieri negative asupra

activităţilor desfăşurate de companiile sau corporaţiile transnaţionale, că datorităinternaţionalizării acestei activităţi s-a dezvoltat în paralel o criminalitate transnaţională carea urmărit ascunderea profiturilor prin trecerea succesivă a acestora în ţările în care companiileîşi desfăşoară activitatea!

Ri pentru a localiza criminalitatea transnaţională în cadrul criminalităţii internaţionaletrebuie să amintim clasificarea prezentată de magistraţii italieni IHS0I &0??H şi

I0H../IH "HBI'9I potrivit cărora e(istă trei accepţiuni ale conceptului decriminalitate internaţională, în care putem enumera criminalitatea internaţională prindifuziune, criminalitatea internaţională proprie şi criminalitatea transnaţionalăD!

.riminalitatea internaţională prin difuziune este caracterizată prin tendinţa fiecăreiinfracţiuni de a se repeta cu caracteristici similare în mai multe state, specificul internaţionalfiind dat de repetarea unui anumit tip de infracţiuni pe teritoriul mai multor ţări, cu precizareafaptului că actul criminal poate interesa sau nu mai multe state!

.riminalitatea internaţională proprie este reprezentată de categoria infracţiunilor contra păcii şi omenirii, care afectează valori aparţinând comunităţii internaţionale şi careimpun statelor adoptarea unor sancţiuni penale faţă de cei responsabili!E &aportul anual al %epartamentului de Kustiţie al ?tatelor Jnite ale 0mericii $ 1++, pag!1 şi urm! &aportul aţiunilor Jnite, Hficiul de .ontrol al %rogurilor şi de "revenire a .rimei! "rogramul lobal contra?pălării banilor $ + mai 1++D pag!1 şi urm!D .ooperarea judiciară internaţională în raport de internaţionalizarea criminalităţii $ Quderni della iustizia1+DE, pag!)!



*n fine, criminalitatea transnaţională cuprinde infracţiunile a căror săvârşire se poaterealiza sau desfăşura pe teritoriile mai multor state c#iar dacă infracţiunile sunt săvârşite de

persoane refugiate în străinătate sau care trec peste graniţe produsul sau profilul infracţiuniisăvârşite în ţara lor Tinfracţiuni naţionaleU!

Infracţiunile de spălare a banilor murdari fac parte din cea de-a treia categorie acriminalităţii organizate transnaţionale, cercetarea şi sancţionarea acestora presupunând

adoptarea unor măsuri noi în funcţie de procedeele săvârşite de infractori! 0cestea sematerializează în noi forme de e(trădări, noi modalităţi de realizare a comisiilor rogatorii, ae(ecutării sentinţelor penale străine, a sec#estrului şi confiscării bunurilor provenite dininfracţiuni comise în e(terior, precum şi în noi modalităţi de colaborare în vederea efectuăriicercetărilor economice, financiare, bancare şi patrimoniale în e(terior +!

"rin urmare e(pansiunea companiilor şi corporaţiilor transnaţionale a determinat şi oregrupare a autorităţilor care luate prin surprindere de dezvoltarea transnaţională a acestora s-au organizat pentru contracararea cu eficienţă a unor eventuale fapte ilicite!

.ooperarea internaţională presupune o conlucrare atât în domeniul preveniriiinfracţiunilor cât şi a sancţionării acestora, o colaborare între băncile naţionale şi o unificare asistemelor informative impunându-se c#iar constituirea unei bănci de date internaţională

centralizată pentru toate operaţiunile financiare monitorizate de ţările membre)A!%e asemenea, cooperarea internaţională urmăreşte o acţiune comună contra

paradisurilor fiscale până la întârzierea plăţilor prin intermediul băncilor în aceste zone, precum şi a plăţilor operatorilor internaţionali care efectuează speculaţii la bursă sau a acelor societăţi sau persoane fizice care au sediul în ţări care prezintă paradisuri fiscale)1!

+ Toate aceste sunt prevăzute în Legea nr.39/2003, privind prevenirea şi combatereacriminalităţii organizate unde este definită şi infracţiunea cu caracter transnaţional în art.2

alin.1 lit.c, respectiv:

c)infracţiunea cu caracter transnaţional – orice infracţiune care, după caz:

1. este săvârşită atât pe teritoriul unui stat, cât şi în afara teritoriului acestuia;

2. este săvârşită pe teritoriul unui stat, dar pregătirea, planificarea, conducerea sau

controlul său are loc, în tot sau în parte, pe teritoriul altui stat;

3. este săvârşită pe teritoriul unui stat de un grup infracţional organizat care

desfăşoară activităţi infracţionale în două sau mai multe state;

! este săvârşită pe teritoriul unui stat, dar rezultatul acesteia se produce pe teritoriul altui stat!)A ?alazar B! $ &iciclaggio di capitali! %irettiva comunitaria e legislatione italiana, in Noroit, 1++1, pag!E!)1 =ernasconi "! .ome difendere la economia della criminalita organizzata în 0!0!S!S!, 9conomia e criminalita,camera %eputati &oma 1++), pag!+D!

D

corporațiile transnaționale

Documents