corp-racord 1-4

Upload: luigi-chirigiu

Post on 01-Jun-2018

248 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/9/2019 Corp-racord 1-4

    1/18

    CAPITOLUL 1

    STABILREA ROLULUI FUNCIONAL AL PIESEIFOLOSIND ANALIZA MORFAFUNCIONAL A

    SUPRAFEELORCunoaterea rolului funcional al piesei este prima etap n

    proiectarea oricrui proces tehnologic de realizare a pieseirespective rolul funcional al piesei este dat de rolul funcional aloricrei suprafee ce delimiteaz piesa in spaiu de aceea in primulrnd se stabilete rolul funcional al fiecrei suprafee din punct devedere al rolului lor funcional suprafeele se clasific n:

    - suprafeele e asa!"larecaracterizate prin:

    - o anumit configuraie geometric;- precizie dimensional ridicat;- rugozitate mic;

    - prescripii referitoare la forma geometric;- prescripii referitoare al poziia suprafeei in raport cu alte

    suprafee;- eventuale prescripii referitoare la duritatea suprafeei- suprafee fu#$%ale caracterizate prin:- precizie dimensional ridicat!depinde de rolul funcional in

    ansamblul din care face parte";- rugozitate mic!uneori este mare # depinde de rolulfuncional";

    - prescripii referitoare la poziia suprafeei in corespondencu alte suprafee;

    - eventuale prescripii referitore la configuraia geometric;- eventuale prescripii referitoare la proprietile mecanice#

    aspectul suprafeelor- suprafee 'e(#&l&)%$e apar n timpul prelucrri i a$ut la

    poziionarea piesei n vederea prelucrri ele pot rmne dupterminarea prelucrri sau pot dispare# in funcie de configuraiageometric final a piesei %e caracterizeaz prin:

    - precizie dimensional corespunztoare!neprecizat# de celemai multe ori cote libere";

    - rugozitatea suprafeei corespunztoare cu procedeultehnologic de realizare a suprafeei;

    - fr prescripii sau eventuale prescripii referitoare la formageometric;

    - eventuale prescripii referitoare la poziia suprafeei in raportcu suprafeele ce urmeaz a fi prelucrate

  • 8/9/2019 Corp-racord 1-4

    2/18

    - suprafee au*%l%are +e le),'ur, fac legtura intre

    suprafeele funcionale i cele de asamblare %e caracterizeazprin:- precizia dimensional mic !neprecizat";- rugozitatea suprafeei mare !cea care rezulta din procedeul

    de obinere a semifabricatului";- fr prescripii referitoare la precizia de forma;- fr prescripii referitoare la precizia de poziiiCu#&s$.# a$es'e ele!e#'e refer%'&are al '%pur%le e

    suprafee $e el%!%'ea/, & p%es, 0# spa%u se p&a'e s'a"%l% r&lul

    fu#$%al al u#e% p%ese f,r, a $u#&a'e a#sa!"lul %# $arefa$e par'e p%esa sau se p&a'e pr&%e$'a & p%es, $are s,0#epl%#eas$, u# a#u!%' r&l fu#$%al %!pus2

    &etoda folosit pentru stabilirea rolului funcional posibil saupentru proiectarea unei piese care s ndeplineasc un anumit rolfuncional impus poarta numele e !e'&a e a#al%/,!&rf&fu#$%al, a suprafeel&r2

    'cesta metod presupune parcurgerea intr-o succesiunelogic a urmtoarelor etape:

    - es$&!pu#erea p%ese% 0# suprafee $.' !a% s%!ple!plane# cilindrice# conice# evolventice# elicoidale etc";

    #&'area 'u'ur&r suprafeel&r $e el%!%'ea/, p%esa %#spa%u ;

    3 a#al%/area f%e$,re% suprafee 0# par'e din urmtoarelepuncte de vedere: forma geometric a suprafeei# dimensiuni degabarit# precizie dimensional# precizie de form# precizie depoziie# rugozitate i duritate;

    3 0#'&$!%rea u#% )raf 4 suprafee 3 $ara$'er%s'%$% 5 s'a"%l%rea r&lulu% fu#$%al al p%ese% # se face n urma

    analizei de corelaie a diferitelor tipuri de suprafee obinute ingraful suprafee caracteristici (olul funcional impus unei pesese obine presupunnd pentru suprafeele ce delimiteaz piesa inspaiu caracteristicile corespunztoare tipurilor de suprafee !deasamblare# funcionale# tehnologice# sau au)iliare"

    %#.# $' $, r&lul fu#$%al al f%e$,re% suprafee 0#par'e % a#al%/.# f&r!a % %!e#s%u#%le p%ese% 6 #e re/ul', $,a$eas'a 7a f% f&l&s%', $a 8C&rp ra$&r4 %#'r-u# a#sa!"lu!e$a#%$2

  • 8/9/2019 Corp-racord 1-4

    3/18

    9raful 8Suprafee 3 Cara$'er%s'%$% 5Nr2Cr'2

    Suprafaa #r2

    F&r!a)e&!e'r%$aa suprafee%

    D%!e#s%u#ea e

    )a"ar%'

    Cara$'er%s'%$% T%pul s% r&lulsuprafee%

    Pr&$eee'e(#&l&)%$ee &"%#ere O"s2Pre$%/%a

    %!e#s%alaPre$%/%a

    e f&r!aPre$%/%a e

    p&/%%eRu)&/%'a-

    'eaDur%'a'ea

    1 S1

    Pla#, :; S>El%$&%al, M?; * 16@ ======== ======== ======== 16: Fu#$%e

    e!a'er%al

    Te(#&l&)%$, - 'ur#are- ef&r!are- a$(%ere

    ? S?

    Pla#,; * 16@ ======== ======== ======== 16: Fu#$%ee!a'er%al

    Te(#&l&)%$, - 'ur#are- ef&r!are- a$(%ere

    : S:

    C%r$ular,C&'a l%"era ======== ======== ======== :6? Fu#$%e

    e!a'er%al

    Au*%l%ar, - 'ur#are- ef&r!are- a$(%ere

  • 8/9/2019 Corp-racord 1-4

    4/18

    SPla#,

    ; ======== ======== ======== :6? Fu#$%ee

    !a'er%al

    Te(#&l&)%$, - 'ur#are- ef&r!are- a$(%ere

    S

    Pla#,> ======== ======== ======== :6? Fu#$%e

    e

    !a'er%al

    Fu#$%al, - 'ur#are- ef&r!are

    - a$(%ere S

    Tr$%$,1 * @& ======== ======== ======== :6? Fu#$%e

    e!a'er%al

    Fu#$%al, - 'ur#are- ef&r!are- a$(%ere

    1; S1;

    C%l%#r%$,@ ======== ======== ======== :6? Fu#$%e

    e!a'er%al

    Au*%l%ar,- 'ur#are- ef&r!are- a$(%ere

    11 S11

    Pla#,?; ======== ======== ======== :6? Fu#$%e

    e!a'er%al

    Te(#&l&)%$, - 'ur#are- a$(%ere

    1> S1>

    Pla#,> ======== ======== ======== :6? Fu#$%e

    e

    !a'er%al

    De asa!"lare - 'ur#are- a$(%ere

    1? S1?

    Tr$%$,1 * @& ======== ======== ======== :6? Fu#$%e

    e!a'er%al

    Fu#$%al, - 'ur#are- a$(%ere

  • 8/9/2019 Corp-racord 1-4

    5/18

    1 S1

    El%$&%al,M?; * 16@ ======== ======== ======== 16: Fu#$%e

    e!a'er%al

    Te(#&l&)%$, - 'ur#are- a$(%ere

    1@ S1@

    C%l%#r%$,@ ======== ======== ======== :6? Fu#$%e

    e

    !a'er%al

    Au*%l%ar, - 'ur#are- a$(%ere

    1: S1:

    C%r$ular,C&'a l%"era ======== ======== ======== :6? Fu#$%e

    e!a'er%al

    Te(#&l&)%$, - 'ur#are- a$(%ere

    1 S1

    Pla#,; ======== ======== ======== ?6> Fu#$%e

    e!a'er%al

    Au*%l%ar, - 'ur#are- a$(%ere

    1 S1

    Pla#,; ; S>;

    Tr$%$,1 * @& ======== ======== ======== :6? Fu#$%e

    e!a'er%al

    Fu#$%al, - 'ur#are- a$(%ere

  • 8/9/2019 Corp-racord 1-4

    6/18

    Cap%'&lul >Ale)erea !a'er%alulu% &p'%! f&l&s%# !e'&a

    7al&r%l&r &p'%!e

    *up stabilirea rolului funcional se alege materialul optim ce vafi folosit la obinerea piesei (olul funcional ne arat i proprietile pecare trebuie s le ndeplineasc piesa + alegere optim a unuimaterial pentru o anumit destinaie # este o problem foarte comple)ce trebuie rezolvat de proiectant

    Concluzia este c dac se doresc anumite proprieti se face oproiectare a materialului cu o astfel de structur care s implicecerinele cerute de rolul funcional 'dic se alege acel material cares ndeplineasc cerinele minime de rezisten i durabilitate ale

    piesei n condiiile unui pre de cost minim i al unei fiabiliti sporite,roprietile unui material trebuie considerate ca o sum de

    relaii ntre material i mediul ncon$urtor n care va lucra

    ,rezentm o clasificare a proprietilor din punct de vedere alalegerii materialului optim i a caracteristicilor acestuia :

    Pr&pr%e',%

    Fu#$%ale

    F%/%$e reutate specific # temperatura de topire #condiii termice

    C(%!%$e (ezistena la coroziune

    Me$a#%$e (ezistena la rupere # duritatea

    Ele$'r%$e Conductibilitate # impedan

    Ma)#e'%$e ,ermeabilitate magnetic

    Op'%$e +pacitate # refle)ie

    Nu$leare ,erioada de n$umtire # absorbia # atenuarea

    Es'e'%$e Culoare # aspect # grad de netezime

    Pr&pr%e',%Te(#&l&)%$e

    Tur#a"%l%'a'e

    Def&r!a"%l%'a'e

    U/%#a"%l%'a'e

    C,l%"%l%'a'e

    Sua"%l%'a'e

    Pr&pr%e',%

    E$&!%$e

    ,re de cost # consum de resurse i de energie #coeficient de poluare si coeficient de protecie aoperatorului

  • 8/9/2019 Corp-racord 1-4

    7/18

    Nr2$r'2

    Pr&pr%e'a'ea 9a!e e7ar%a'e

    N&'a

    O"s2

    ; 1 > ? 1 *ensitatea materialului .

    in /0g1dm234 5#6 7

    5#6876#6 9

    76 2> Conductibilitate termica Crin /cal1cms< C3

    46#9 76#986#= 9

    6#= 2? (ezistenta la coroziune (c

    viteza de coroziunein/mm1an3

    46#69 266986#65 9

    6#65 7 *uritatea >?#

    in />?34@6 7

    @687A6 97A6 2

    @ &odulul de elasticitate Bin /da1cm93 476A 776 A89#676 A 9

    9#676 A 2: (ezistenta la curgere a

    materialului (p6#9Dn /1mm93

    4E66 7E6687566 9

    7566 2 (ezistenta la rupere (m #

    in /da1mm93425#6 7

    25#68A6#6 9A6#6 2

    (ezistenta la oboseala F7

    Dn /1m9

    3

    4266 7

    26687666 97666 2 'lungirea relativa 't

    /G3496G 7

    96G8=6G 9=6G 2

    1; (eziliena 0CH 2619in /I1cm93

    456 7568766 9

    766 211 (ezistena la flua$

    in /1mm934766 7 %e ine cont i

    de temperatura7668266 9266 2

    1> ,roprietile tehnologice!turnabilitatea

    #deformabilitatea #uzinabilitatea # sudabilitatea #

    clibilitatea"

    %atisfctoare 7 otarea se facecu calificative

    ?un 9

    Joarte bun 2

    1? ,reul de cost # ,Cin /lei1Kg3

    4566 256687666 9

    7666 7

  • 8/9/2019 Corp-racord 1-4

    8/18

    +ptimizarea alegerii materialului se bazeaz pe e)perienaproiectantului i pentru o alegere rapid a materialului se pleac de lacteva date referitoare la : solicitrile din timpul e)ploatrii # condiiilede e)ploatare # clasa din care face parte piesa i condiiile de

    e)ecuie Ln continuare se va prezenta o metod de alegere amaterialului optim numit !e'&a e a#al%/, a 7al&r%l&r &p'%!e&etoda presupune rezolvarea urmtoarelor etape :

    7 stabilirea rolului funcional al piesei # a tehnologicitii construciei ia condiiilor economice de funcionare ale acesteia ;9 determinarea i stabilirea factorilor analitici ai problemei alegeriimaterialului optim ;2 descompunerea factorilor analitici n elemente primare ;= aprecierea cantitativ a factorilor analitici se face folosind un sistem

    de notare # n funcie de valoare fiecrei proprieti K acordndu-i-se onot tK;5 stabilirea ponderii importanei fiecrui factor primar se face inndcont de datele rezultate din etapele 7 i 2 acordnd fiecrei proprietiK o pondere dK n stabilirea ponderi trebuie ndeplinita condiia :

    1

    1

    ==

    m

    k kd ;

    A alegerea soluiei optime la momentul dat se face aplicnd criteriul :

    =

    =m

    k

    imk

    dk

    T

    1

    max*

    E analiza soluiilor din punct de vedere al utilitii lor i stabilireacondiiilor de nlocuire economic a unui material cu alt material

    %#.# $' e pr&pr%e',%le fu#$%ale % e $ele'e(#&l&)%$e la $are se aau), $ele e$&!%$e $a'e)&r%a e!a'er%ale es'e $a'e)&r%a &elur%l&r la!%#a'e e $al%'a'e2 Ma'er%alulales pr%# !e'&a 7al&r%l&r &p'%!e pe#'ru real%/area p%ese% es'eOLC @2

  • 8/9/2019 Corp-racord 1-4

    9/18

    +bs2

    92

    Op'%!

    76

    M

    tKd

    K

    KN

    7

    99

    9#=

    6

    9#9

    5

    9#7

    5

    9#7

    5

    9#7

    5

    9#9

    6

    >6@@

    9#9

    5

    9#2

    5

    9#9

    6

    9#9

    6

    9#6

    6

    9#9

    5

    9#7

    6

    9#7

    6

    Pr&pr%e',%

    e$&!%$e

    Preule

    $&s'

    le%G)H

    T1;

    97 2 9 2 9 2 2 ? 2 2 9 7 2 9 2 7

    I96

    566

    7666

    266

    @66

    =56

    =E5

    @;

    =95

    E56

    E56

    7266

    256

    A95

    2@6

    7966

    Pr&pr%e

    ',%'e(#&l&)%$e

    U/%#a"%l%'a'e

    a

    TA

    7@ 2 2 2 2 2 2 ? 2 2 9 9 2 2 2 2

    Calf%$a'%7

    7O

    J?

    J?

    J?

    J?

    J?

    J?

    FB

    J?

    J? ? ?

    J?

    J?

    J?

    J?

    Def&r!a"

    %l%'

    a'ea

    T

    7E 2 7 7 7 7 7 ? 7 7 7 7 6 9 6 7

    Cal%f%$a'%7

    7A

    J? % % % % %

    FB % % % % ? %

    Tur#a"%l%'a'e

    a

    T

    75 2 2 2 2 9 9 ? 2 2 2 9 2 2 2 2

    Cal%f%$a'%7

    7=

    J?

    J?

    J?

    J? ? ?

    FB

    J?

    J?

    J? ?

    J?

    J?

    J?

    J?

    Pr&pr%e',%Fu#$

    %ale

    Me

    $a#%$e

    +EJ1;p:

    aN!!>H

    T:

    72 7 9 9 9 9 2 ? 2 2 2 2 9 7 9 9

    I

    7

    9

    6E

    =

    7

    9

    7

    A

    7

    5

    7

    E

    9

    7

    >2

    19

    7

    9

    7

    9

    7

    9

    7

    7

    2

    6

    O

    7

    A

    7

    9

    Re/%s'e#-ala

    rupere

    aN!!>H

    T@

    77 7 2 2 7 9 9 > 7 9 2 9 7 7 2 7

    I76

    26

    A=

    E6

    A6

    =5

    5O

    @

    =6

    A6

    @5

    A6

    =6

    96

    A5

    26

    Dur%'a'ea

    KBH

    T @ 7 7 2 7 2 2 ? 9 2 2 2 2 7 2 7

    I O56

    A6

    9O6

    96

    796

    7A=

    1

    776

    7A@

    97E

    7OE

    9A6

    @6

    956

    A5

    C(%!%$e

    Re/%s'e#-ala

    $&r&/%u#e

    !

    !a#H

    T? E 2 9 7 9 9 9 > 9 9 9 2 7 2 7 9

    I A

    46

    5

    :6

    5

    :6

    5

    :6

    5

    46

    5

    46

    5

    2;@

    46

    5

    46

    5

    46

    5

    46

    9

    :6

    5

    46

    7

    :6

    5

    46

    2

  • 8/9/2019 Corp-racord 1-4

    10/18

    F%/%$e

    Cu$'%"%l%'a'ea'er!%$,

    $al$!JsJCH

    T> 5 9 9 7 9 7 7 1 7 7 7 9 7 9 7 9

    I =

    69

    562

    66

    7

    69

    569

    69;2>

    69

    69

    69

    62

    67

    =

    69

    6

    67

    =69

    D

    e#s%'a-'ea

    )!

    ?H

    T1 2 2 9 9 9 9 9 > 9 9 9 9 9 2 9 9

    I 99O

    OO

    E2

    9OO

    E2

    E22

    E=

    E=

    E5

    E5

    E2

    9A

    E2

    AO=

    Ma'er%a-

    lul

    7

    *ura

    lum

    iniu

    Cu

    Pn

    75

    Jgn-E

    66-9

    Cu

    %n

    76

    +Q2E

    +Q56

    OLC@

    +R=6

    +RA6

    =7&o

    Cr7

    7

    79Cr7

    26

    726

    Jc

    266

    'R%i5Cu

    Jm

    296p

    Cu

    Pn

    2@,b9

    Nr2

    $r'2 6 7 9 2 = 5 A E O @

    76

    77

    79

    72

    7=

    75

    +bs2

    92

    7

    6

    tKd

    K

    KN7

    9

    9

    9#=6

    9#25

    9#=6

    9#76

    9#25

    9#25

    9#26

    9#26

    9#26

    9#95

    9#26

    9#25

    9#25

    9#25

    9#25 7

    Pr&pr%e-',%

    e$&!%$e

    Preule

    $&s'le%G)H

    T1;

    97 9 7 7 9 2 2 2 2 2 2 2 2 2 9 9

    6#6

    5

    I96

    7666

    9766

    9666

    7566

    566

    966

    966

    966

    976

    266

    276

    276

    276

    276

    296

    Pr&pr%e',%'e(#&l&)%$e

    U/%#a"%l%'a'

    ea

    TA

    7@ 2 2 2 9 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

    6#7

    5

    Calf%$a'%7

    7O

    J?

    J?

    J? ?

    J?

    J?

    J?

    J?

    J?

    J?

    J?

    J?

    J?

    J?

    J?

    Def&r!a"%l%'

    a'ea

    T

    7E 9 2 2 2 7 9 7 7 7 7 7 9 7 9 9

    6#6

    5

    Cal%f%$a'%7

    7A ?

    J?

    J?

    J? % ?

    ???

    % % % % % ? % ? ?

    Tu

    r#a"%l%'a'e

    a

    T

    75 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

    6#7

    5

    Cal%f%$a'%7

    7=

    J?

    J?

    J?

    J?

    J?

    J?

    J?

    J?

    J?

    J?

    J?

    J?

    J?

    J?

    J?

  • 8/9/2019 Corp-racord 1-4

    11/18

    Pr&pr%e',%Fu#$%ale

    Me$a#%$e

    +EJ1;p:

    aN!!>H

    T:

    72 2 9 9 7 2 7 7 7 7 7 7 7 9 9 9

    6#6

    5

    I79

    9#9

    7#@

    7#O

    7#=

    9#9

    6#@

    7#6

    57#9

    7#2

    7#@

    7#@ 9

    9#7

    9#7

    9#7

    Re/%s'e#-alarupere

    aN!!>H

    T@

    77 2 2 2 2 9 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

    6#6

    5

    I76

    E@

    O@

    77E

    @O

    56

    E=#5 O

    O@O

    772

    EA

    E5

    926

    775

    796

    7O6

    Dur%'a'ea

    KBH

    T @ 2 2 2 7 2 2 2 2 2 9 2 2 2 2 2

    6#6

    5

    I O

    7E=

    96E

    96O

    97E

    7@6

    7@5

    266

    2O6

    2O5

    7O6

    7O6

    7E6

    9=6

    9A6

    9O6

    C(%!%$e

    Re/%s'e#-ala

    $&r&/%u#e

    !!a#H

    T? E 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9

    6#9

    6

    I A

    46

    5

    46

    5

    46

    5

    46

    5

    46#5

    46#5

    46#5

    46#5

    46#7

    46#7

    46#7

    46#7

    46#7

    46#7

    46#7

    F%/%$e

    Cu$'%"%l%'a'ea'er!%$,

    $al$!

    JsJCH

    T> 5 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 76#65

    I =

    6#9

    9

    6#7

    @

    6#9

    6

    6#7

    6

    6#9

    6

    6#6

    7

    6#6

    7

    6#6

    7

    6#6

    E

    6#6

    7

    6#6

    7

    6#6

    9

    6#6

    7

    6#6

    7

    6#6

    2

    De#s%'a-'ea

    )!?H

    T1 2 9 9 2 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9

    6#9

    6

    I 9E#@

    O#6

    A#5

    E#9

    E#=

    E#7

    E#7

    E#9

    E#7

    E#=

    E#2

    E#7

    E#9

    E#9

    E#2

  • 8/9/2019 Corp-racord 1-4

    12/18

    Ma'er%a-lul 7

    75Cr6O

    7O&gCr76

    96&oi25

    =6Cr76

    +QA6

    JcS966

    JcS956

    JcS266

    JcS256

    Jc766

    Jc756

    Jc966

    Jc956

    Jc266

    Jc256

    Perea

    CAPITOLUL ?S'a"%l%rea s% a#al%/a pr&$eeel&r 'e(#&l&)%$e p&s%"%le s%

    a$$ep'a"%le e real%/are a p%ese% se!%fa"r%$a'

    Ale)erea !e'&e% s% a pr&$eeulu% e ela"&rare ase!%fa"r%$a'ulu%

    Ln vederea alegerii unei metode sau a unui procedeu tehnologicde realizare a unei piese se ine cont de dezvoltarea industriei i decondiiile oferite

    ,rocedeul tehnologic ales trebuie s asigure o bun calitate apieselor# la un pre de cost ct mai sczut

    %e face o analiz comple) a procedeelor tehnologice pentruobinerea unor rezultate finale mai avanta$oase

    ,rivind posibilitile de realizare a piesei se au n vedereurmtoarele:

    - desenul piesei

    - rolul funcional al suprafeelor- materialul ales# comportarea lui la prelucrare- numrul de buci ! producie anual "- utila$ul de care dispune ntreprinderea,rincipalele procedee de obinere a semifabricatelor metalice

    sunt urmtoarele:- turnare- deformare plastic- presare i sinterizare din pulberi

    - sudare- tiereRurnarea este un procedeu tehnologic de realizare a pieselor

    prin introducerea unui material metalic n stare lichid ntr-o cavitatespecial e)ecut ,rin solidificarea topiturii rezult piesa turnat# carereproduce configuraia i dimensiunile cavitii de turnare

    ,rincipalele procedee de turnare sunt:- n forme din amestec de formare obinuit- n forme co$i# cu modele uor fuzibile-

    n forme metalice fr suprapresiune- n forme co$i cu liant termoreactiv

  • 8/9/2019 Corp-racord 1-4

    13/18

    - n forme metalice cu suprapresiune- centrifugal,relucrarea prin deformare plastic se bazeaz pe plasticitatea

    metalelor# adic pe capacitatea acestora de a cpta deformaiipermanente sub aciunea unor fore e)terioare Jcnd abstracie deunele pierderi tehnologice# inevitabile# prelucrarea prin deformareplastic reprezint un procedeu de prelucrare foarte avanta$os n ceeace privete economia de metal# fiind net superior prelucrrii prinachiere la care pierderile de material sub form de deeuri sunt foartemari

    ,rocedeele de prelucrare prin deformare plastic sunturmtoarele:

    - laminare- tragere

    - e)trudare- for$are -libera - prin deformare- prelucrarea tablelor - prin tiere - prin deformare- prelucrarea evilor i a profilelorQa stabilirea procedeului optim de obinere a piesei# trebuie ales

    procedeul ce asigur precizia necesar# realizarea formei cerute derolul funcional n condiiile unei productiviti mari i pre de cost

    minim

    O"%#erea p%ese% se!%fa"r%$a' pr%#'r-u# pr&$eeu eef&r!are plas'%$,

    ,lasticitateaes'e pr&pr%e'a'ea 'e(#&l&)%$, a u#u% !a'er%al ea sufer% ef&r!a%% per!a#e#'e su" a$%u#ea u#&r f&re e*'er%&are2

    Ca urmare # obinerea unei piese care s corespund unuianumit rol funcional se face prin redistribuirea de material n staresolid ! nu prin ndeprtarea de material " n concordan cu sistemulde fore care acioneaz asupra materialului

    Cel mai vechi procedeu de deformare plastic este f&rarea

    F&rareaeste procesul de prelucrare prin deformare plastic ceconst n introducerea n volumul de material a unor stri tensionalecare s produc curgerea sa !a materialului " 'ceste fore se aplicprin lovire i1sau presare

    Jor$area este de dou feluri :

  • 8/9/2019 Corp-racord 1-4

    14/18

    - l%"er,# cnd curgerea materialului se face liber sub aciuneaunor fore de lovire:

    - 0# !a'r%, +!a'r%are# cnd curgerea materialului este limitatcavitaional # sub aciunea unor fore de lovire i1sau presare

    Tinnd cont de programa de fabricaie i de dimensiunile degabarit relativ reduse procedeul de deformare plastic ales va fi!a'r%area

    %e alege matriarea # deoarece pentru ca pe lng obinereaunor semifabricate cu configuraii de la cele mai simple la cele maicomple)e se mai obin i rugoziti foarte bune !uneori nu mai necesitprelucrri ulterioare prin achiere" # procesul de fabricaie are i oprecizie dimensional foarte bun ! m05,0 " # pot fi obinute produseale cror proprieti fizico-mecanice variaz pe seciune

    Lns acest proces de fabricaie are i un dezavanta$ deosebit :cost foarte mare al matriei

    ,entru a stabili procedeul tehnologic optim ntre for$are liber ifor$are n matri trebuie inut cont de :

    -configuraia geometric a piesei;-programa de producie;-precizia dimensional;-gabarit!greutate"

    Cap%'&lul O"'%#erea p%ese% se!%fa"r%$a' pr%#'r-u# pr&$eeu

    'e(#&l&)%$ e 'ur#are

    Rurnarea# ca procedeu tehnologic este una din cele mai vechimetode de obinere a pieselor prin punere in forma# dezvoltate de omRurnarea intervine ntotdeauna ca metoda tehnologica distinct la

    materialele care sunt elaborate in stare lichida sau vscoasaLmpreun cu prelucrrile prin matriare si cu cele de formare prinsintetizare sunt utilizate in mod nemi$locit la realizarea formei pieselor

    spre deosebire de alte prelucrri# unde forma rezulta prin mi$locireaunor procese tehnologice preliminare distincte ! laminare# tragere#for$are libera# achiere si microachiere"

    ,rin turnare se pot realiza forme practic nelimitate# piese cumase diverse# de la fraciuni de gram si pana la sute de tone# care igsesc utilizri in toate domeniile de activitate

  • 8/9/2019 Corp-racord 1-4

    15/18

    ,rocesele de e)ecuie a pieselor prin turnare se remarca prinurmtoarele avanta$e:

    - permit realizarea de piese cu configuraii diverse# in clasele deprecizie A7A# cu suprafee de rugozitate (aN7#A966 Um;

    permit realizarea de piese cu proprieti diferite in seciune!unimaterial# polimaterial";

    creeaz posibilitatea obinerii de adaosuri de prelucrare minime !fata de for$area libera# sau prelucrrile prin achiere";

    creeaz posibilitatea de automatizare comple)a a procesuluitehnologic# fapt ce permite repetabilitatea preciziei si a caracteristicilormecanice# la toate loturile de piese de acelai tip;

    - permit obinerea unei structuri uniforme a materialului piesei#fapt ce i confer acesteia o rezisten multidirecional Dn general#compactitatea# structura i rezistenta mecanica a pieselor turnate sunt

    inferioare pieselor similare realizate prin deformare plastica !deoareceacestea poseda o rezistenta unidirecional# dup direciiprefereniale"

    *intre dezavanta$ele procedeelor de realizare a pieselor printurnare se pot enumera:

    - consum mare de manopera# ndeosebi la turnarea in formetemporare;

    - costuri ridicate pentru materialele au)iliare;- consum mare de energie pentru elaborarea si meninerea

    materialelor in stare lichida la temperatura de turnare;- necesit msuri eficiente contra polurii mediului si pentru

    mbuntirea condiiilor de munc%e pot prelucra prin turnare materiale metalice si nemetalice # in

    producie de serie sau de unicate*e menionat c # prin turnare se pot realiza att piese 1

    semifabricate dintr-un material unic# sau din cel puin doua materiale! acoperiri prin turnare statica sau centrifugala# utilizarea turnrii cuinserii# obinerea prin turnare a materialelor compozite etc"

    Rendina actual este de a eficientiza procesele de producie prinreducerea adaosurilor de prelucrare si a operaiilor de prelucraredimensionala ulterioare *in acest motiv# procedeele de punere informa# ntre care i turnarea# capt o atenie deosebit# cunoscndun grad mai ridicat de perfeciune i inovare fa de alte procedee

    Dn funcie de domeniul de aplicare al procesului de turnare! tehnologii mecanice# metalurgice# de mecanica fina# de tehnicadentara# de prelucrri de industria chimica# de construcii etc"# pote)ista denumiri specifice# care sunt sinonime

    ,rincipalele denumiri cu care se prezint in continuare

  • 8/9/2019 Corp-racord 1-4

    16/18

    A!es'e$ul e f&r!are este materialul din care e realizeazinteriorul formei de turnare ! la turnare in forme temporare"# fiindcompus din doua elemente: un material granulat# care are rolul de a semodela dup configuraia modelului si de a umple rama de formare# siun liant# care confer rezistenta si stabilitate formei de turnare#permind ulterior dezbaterea formei pentru e)tragerea piesei

    'mestecul de formare trebuie sa aib o bun refractaritate# pentru arezista la contactul cu topitura# precum si o granulaiecorespunztoare# pentru a asigura etaneitatea pereilor cavitaiiformei

    F&r!a e 'ur#areeste scula specifica procesului tehnologic deturnare care conine cavitatea de turnare reeaua de turnare sicanalele de evacuare a gazelor Cu a$utorul ei se realizeazconfiguraia #gabaritul si calitatea suprafeei piesei

    Jormarea este denumirea generica a operaiilor prin care serealizeaz forma de turnare; acest termen se refera numai larealizarea formelor temporare i semitemporare# confecionate dinamestecuri de formare Jormele permanente # de tipul matrielor si alcochilelor se realizeaz prin turnare sau for$are# urmate de prelucrrimecanice# tratamente termice i de suprafa

    E*'ra)erea p%ese% denumete operaia de scoatere a pieseisolidificate din forma de turnare

    &iezul este o parte distincta a formei de turnare# cu a$utorul

    cruia se obin golurile interioare ale piese turnate &iezurile pot fipermanente!la turnare in matrie sau cochile" sau temporare ! laturnarea in cochile sau in forme temporare"Jormarea miezurilor se face cu a$utorul cutiilor de miez

    &odelul de turnatorie este o macheta tridimensionala carereproduce aproape identic piesa# mrit corespunztor in funcie decaracteristica de contracie ala solidificare a materialului piesei siservete in operaiile de formare

    &ula$ul este un model intermediar !negativul formei piesei reale";

    servete la realizarea modelului de turnatorie!pozitivul formei piesei"(eeaua de turnare este partea tehnologica a cavitaii formei deturnare# care conine plnia de turnare# totalitatea canalelor deconducere a materialului lichid spre cavitatea piesei# precum simaselotele ,entru formarea reelei de turnare se realizeaz modelecorespunztoare

    Rurnabilitatea este proprietatea tehnologica a unui material cedefinete capacitatea acestuia de a capt dup solidificareconfiguraia geometrica si dimensiunile unei forme geometrice in carese introduce in stare lichida sau lichido-vscoas Bste o proprietatetehnologica comple)a# care determina posibilitile unui material de a fi

  • 8/9/2019 Corp-racord 1-4

    17/18

    prelucrat prin turnare; ea este influenat de mrimi fizice precum:fuzibilitatea# fluiditatea# contracia de solidificare etc

    Rurnarea este denumirea generica a unor grupe de procesetehnologice de realizare a pieselor semifabricat i1sau finite Pr&pr%e',% e 'ur#are ale !e'alel&r % al%ael&r

    1. Tur#a"%l%'a'eaQ proprietatea tehnologic global # carereflect comportarea materialelor n raport cu procedeeletehnologice din grupa turnrii Ba se e)prim prin calificative :foarte bun # bun # satisfctoare # slab # nesatisfctoare

    2. Fu/%"%l%'a'ea Q este proprietatea materialului de a trece nstare topit

    3. Flu%%'a'eaQeste proprietatea materialului aflat n stare lichidsau vscoas de a curge i umple toate detaliile cavitaiiformei de turnare

    4. C'ra$%aQ este proprietatea materialului metalic de a-imicora volumul n timpul solidificrii

    5. Se)re)areaQ este separarea constituenilor unui amesteceterogen astfel nct distribuia acestora nu mai este uniform

    6. A"s&r"%a )a/el&rQe)prim proprietatea de a dizolva gaze

    Qa proiectarea modelelor i a cutiilor de miez trebuie parcurse urmtoareleetape:

    7 s'a"%l%rea r&lulu% fu#$%al al p%ese% 3 se face pe baza metodei deanaliz morfofuncional a suprafeelor;9 ale)erea !a'er%alulu% &p'%! pe#'ru $fe$%area p%ese% - sefolosete metoda de analiz a valorilor optime;2 0#'&$!%rea ese#ulu% p%ese% "ru' 'ur#a'e 3 se face pornind de ladesenul piesei finite# pe care se adaug: -Ap - adaosuri de prelucrare# pe toate suprafeele a crorprecizii dimensionale i rugoziti nu pot rezulta direct din turnare; ,entrupiesa C&rp Ra$&r am ales conform %R'%# 'p sus de 2 mm iar lateral si

    $os 9 mm -A' - adaosuri tehnologice# pentru toate suprafeele a crorconfiguraie sau poziie nu poate fi obinuit direct prin turnare sau nvederea simplificrii formei tehnologice a piesei;

    -A0 - adaosuri de nclinare# care faciliteaz scoaterea modeluluidin form i a piesei din form Valoarea adaosurilor de nclinaredepinde de poziia planului de separaie; ,entru piesa C&rp Ra$&ram ales 'iNEo

    -R$ - adaosuri sub forma razelor de racordare constructive# nscopul de a evita apariia defectelor de tipul fisurilor i crpturilor; ,entru

    piesa C&rp Ra$&r am ales (cN7

  • 8/9/2019 Corp-racord 1-4

    18/18

    -A$ - adaosuri de contracie %tabilirea acestuia se face nfuncie de natura materialului de turnat;= 0#'&$!%rea ese#ulu% !&elulu% 3 se face pornind de la desenulpiesei brut turnate inndu-se seama de valorile adaosurilor de contraciei de numrul i forma mrcilor;5 0#'&$!%rea ese#ulu% $u'%%l&r e !%e/ 3 se face innd cont deconfiguraia interiorului piesei brut turnate care indic numrul i formamiezurilor

    'legerea planului de separaie se face innd cont de urmtoarelerecomandri:- s fie# pe ct posibil# plan de simetrie;- s fie# pe ct posibil# un plan drept;- s fie situat n poziie orizontal;- s conin suprafaa cea mai mare a piesei

    %tabilirea adaosului de contracie# se face utiliznd formula:

    +=

    1001

    k

    pd

    md !mm"

    unde: dm dimensiunea modelului; dp dimensiunea piesei; K contracia liniar

    ,entru piesa n discuie am ales ca procedeu de turnare #turnarea n forme permanente 'cest procedeu permite obinerea de

    piese cu configuraie simpl sau comple) # n serie mare sau mas #o precizie dimensional 08,0 mm sau 1,0 mm; o calitate asuprafeei bun ! (a 6,1 m Qa acest procedeu metalul sau alia$ullichid se introduce prin cdere liber Jorma permanent poart uzualnumele de cochil i este confecionat din alia$# rezistnd pn laE6666 turnri