COMISIA EUROPEANĂ

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE

PARLAMENTUL EUROPEAN

CURTEA EUROPEANĂ DE JUSTIŢIE

CURTEA EUROPEANĂ DE CONTURI

MEDIATORUL EUROPEAN

CONTROLORUL EUROPEAN PENTRU PROTECŢIA DATELOR

1. COMISIA EUROPEANA

Comisia indeplineste trei functii de baza:

1. Functioneaza ca organ executiv al Uniunii Europene, veghind la

respecterea Tratatelor incheiate. Principala sa preocupare este aceea de a apara

interesele cetatenilor Europei.

2. O alta functie a Comisiei este aceea de a veghea la respectarea

Tratatelor Uniunii Europene, astfel incat legislatia U.E. sa fie corect aplicata de

catre statele membre.

3. Cea de-a treia functie a Comisiei este aceea de organ executiv al Uniunii,

preocupandu-se de gestionarea bugetului annual al Uniunii Europene; principalul

sau scop este de a elimina decalajele economice dintre zonele mai bogate si cele

mai sarace ale Uniunii.

Adresa institutiei este:

European Commission

200 rue de la Loi

B-1049 Brussels

Belgium

Email: sg-info @ cec. eu. int.

2. CONSILIUL UNIUNII EUROPENE

Consiliul are urmatoarele responsabilitati:

1. este organismul legislativ al Comunitatii impreuna cu Parlamentul

European.

2. coordoneaza politica economica generala a statelor membre.

3. incheie acordurile internationale.

4. impreuma cu Parlamentul European adopta bugetul comunitatii.

Dl. Javier Solana este in prezent Secretarul General al Consiliului Uniunii

Europene.

Adresa institutiei este:

Rue de la Loi, 175 B- 1048 Bruxelles

Telefon ( 32-2 ) 2816111

Fax ( 32-2 ) 2816999

Email: press office @ consilium. europa. eu.

3. PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European reprezinta, in viziunea Tratatului de la Roma din

1957 “popoarele statelor reunite in cadrul Uniunii Europene”.

Primele alegeri directe pentru Parlamentul European au avut loc in

iunie 1979. Numarul de mandate este repartizat pe tari , in functie de

marimea acestora.

Incepand cu 2007, numarul parlamentarilor este de 785.

Parlamentul European este singura institutie comunitara ale carei

sedinte si deliberari sunt publice.

Presedintele reprezinta Parlamentul la evenimentele cu caracter oficial

si in relatiile internationale.

Hans-Gert Poettering este in prezent Presedintele Parlamentului

European.

Parlamentul are trei functii esentiale:

1. are atributii legislative, adica adopta legislatia Uniunii

2. adopta bugetul, impreuna cu Consiliul Uniunii Europene

3. exercita un control democratic asupra Comisiei. Aproba

desemnarea membrilor Comisiei si are dreptul de a cenzura

Comisia.

Sediul Parlamentului European este la Strasbourg, unde se tin sedinte

timp de o saptamana in fiecare luna.

Adresa este:

Allee du Printemps

B.P. 1024/F

F- 67070 Strasbourg Cedex

Telefon ( 32-2 ) 2842111

Fax ( 32-2 ) 2846974

Email: civis @ europarl. eu. int.

4. CURTEA DE JUSTITIE

Necesitatea infiintarii unei astfel de institutii s-a resimtit inca de la

inceputurile Uniunii.

Curtea a fost conceputa pentru a facilita unitatea de aplicare si interpretare a

tratatelor si pentru a facilita rezolvarea eventualelor conflicte dintre tarile membre.

Curtea este formata din 16 judecatori si 9 avocati generali. Si unii si ceilalti

sunt numiti de comun acord de catre guvernele statelor membre.

Judecatorii sunt numiti pe o perioda de 6 ani. Nu este prevazuta nici o limita

de varsta pentru judecatori.

Judecatorii desemneaza prin vot secret, pe Presedintele Curtii de Justitie,

pentru un mandat de 3 ani.

Avocatii generali sunt numiti pentru o perioada de 6 ani.

Din structura Curtii de Justitie, pe langa judecatori si avocati, mai fac parte

grefierul, raportorii si referentii.

5. CURTEA EUROPEANĂ DE CONTURI

A fost inclusa in randul institutiilor europene prin Tratatul de la Maastrich din

1992.

Curtea este formata din 15 membrii alesi pe o perioada de 6 ani, de

catreConsiliu, dupa consultarea Parlamentului.

Competentele Curtii de Conturi sunt foarte mari. Ea se ocupa, in primul rand

cu verificarea veniturilor si a cheltuielilor Uniunii. Totodata, Curtea isi exercita

controlul si asupra institutiilor si statelor membre, in masura in care acestea au

beneficiat si s-au folosit de fonduri europene.

Atributiile mentionate se concretizeaza in rapoarte anuale.

6. Mediatorul European

NICHIFOROS DIAMANDOUROS

Mediatorul European a fost infiintat in cadrul Tratatului Uniunii Europene de la Maastricht, 1992.

Mediatorul actioneaza ca un intermediar intre cetateni si institutiile UE. El poate primi cereri de

investigatii de la cetatenii UE, oameni de afaceri si organizatii si de la orice persoana cu

rezidenta sau cu sediul intr-o tara membra UE.

Mediatorul european investigheaza plangerile privind administrarea incorecta in institutiile si

organele Uniunii Europene. Institutiile includ, de exemplu, Comisia Europeana, Consiliul Uniunii

Europene si Parlamentul European. Agentia Europeana a Mediului si Agentia Europeana pentru

Siguranta si Sanatatea la Locul de Munca constituie exemple de organe ale Comunitatii pe care

acesta le poate investiga. Doar Curtea de Justitie si Tribunalul de Prima Instanta activand in

rolul lor juridic nu cad sub incidenta acestei jurisdictii.

De obicei mediatorul conduce cercetarile in baza reclamatiilor, dar poate demara cercetari si din

proprie initiativa.

Mediatorul european nu poate investiga plangeri impotriva autoritatilor nationale, regionale sau

locale, chiar daca plangerile privesc chestiuni legate de Uniunea Europeana. Exemple de

asemenea autoritati sunt departamentele guvernamentale, agentiile statului si consiliile locale.

Mediatorul nu constituie un organ de apel pentru deciziile luate de tribunale sau de mediatori

nationali. Mediatorul nu poate investiga plangerile impotriva unor activitati sau persoane private.

Ca exemplificare, mediatorul investigheaza cazuri legate de:

lipsa de corectitudine

discriminare

abuz de putere

refuzul sau lipsa accesului la informatii

intarzieri nejustificate

proceduri incorecte

In fiecare an mediatorul prezinta Parlamentului European un raport asupra activitatii sale

7. Controlorul European pentru Protectia Datelor

In ansamblu, controlorul european si adjunctul acestuia au raspunderea ca drepturile si

libertarile fundamentale ale persoanelor fizice, in special dreptul la viata privata, sa fie

respectate de catre institutiile si organismele comunitare in procesul de prelucrare a datelor cu

caracter personal. Cei doi au misiunea de a supraveghea si de a asigura aplicarea prevederilor

regulamentului corespunzator si a oricarui act comunitar care contine prevederi referitoare la

protectia drepturilor si a libertatilor fundamentale ale persoanelor fizice cu referire la prelucrarea

datelor cu caracter personal de catre o institutie sau de catre un organism comunitar.

Controlorului europen si adjunctului acestuia le revine de asemenea sarcina de a consilia

institutiile si organismele comunitare si subiectii luati in evidenta cu privire la toate aspectele

referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal. In acest scop, controlorul va duce la

indeplinire indatoririle prevazute in articolul 46 si va exercita prerogativele conferite prin articolul

47.

Prelucarea datelor se refera la activitati cum ar fi colectarea de date, inregistrarea, organizarea

si stocarea de informatii, consultarea acestora din baza de date, transmiterea sau facilitarea

accesului pentru alte persoane, precum si blocarea, stergerea sau distrugerea datelor.

CEPD lucreaza cu ofiteri pentru protectia datelor in fiecare institutie si organism al Uniunii

Europene pentru a asigura implementarea regulilor referitoare la protectia datelor cu caracter

personal.

In 2004 dl. Peter Hustinx a fost numit controlor pentru protectia datelor iar Dl. Joaquin Bayo

Delgado adjunct al acestuia.

Adresa Rue Montoyer, 63, 6th floor

B - 1047 BRUSSELS

Adresa postala: Rue Wiertz, 60

B - 1047 BRUSSELS

Drapelul

Imnul

Deviza

Moneda unica - euro

Ziua Europei, 9 mai.

DRAPELUL

Steagul, cu cele 12 stele, asezate in cerc, pe un fond albastru, inseamna unitatea si identitatea

popoarelor Europei. Cercul reprezinta solidaritatea si armonia, iar stelele, in numar de 12, reprezinta

perfectiunea (si nu numarul statelor membre UE cum s-ar putea crede).

Istoria steagului incepe in 1955. Intai, el a fost folosit de Consiliul Europei, organizatie internationala

aparatoare a drepturilor omului si valorilor culturale europene. In anul 1985, statele membre UE l-au

adoptat ca steag al Comunitatilor Europene (CEE), incepand cu 1986 el este utilizat de catre toate

institutiile Uniunii Europene.

IMNUL

Tot Consiliul Europei a fost cel care a decis, in 1972, ca “Oda bucuriei” (ultima parte a Simfoniei

a IX-a de Beethoven) sa devina imnul sau, iar in 1985, Statele Membre UE l-au adoptat, si ele, ca imn

oficial al Uniunii Europene.

Uniunea Europeana nu a urmarit, prin aceasta decizie, sa inlocuiasca imnurile nationale ale

Statelor Membre. Alegerea acestei melodii ca imn subliniaza aspiratia spre valorile comune, unitatea in

diversitate si idealurile de libertate, pace si solidaritate care stau la baza Uniunii Europene.

DEVIZA

"Unita in diversitate" este deviza Uniunii Europene. A fost folosita pentru prima data in 2000 (cu

aproximatie) si a fost pentru prima data mentionata oficial in Tratatul de instituire a unei Constitutii

pentru Europa, incheiat in 2004. Articolul I – 8 enumera simbolurile UE. Semnificatia devizei este ca,

prin Uniunea Europeana, europenii isi unesc eforturile pentru a lucra impreuna pentru mentinerea pacii si

pentru prosperitate, si ca numeroasele culturi, traditii si limbi diferite care coexista in Europa sunt un atu

pentru continentul nostru. Deviza apare in cele 20 de limbi oficiale in postere publicate cu ocazia zilei de

9 mai, Ziua Europei, pe care le puteti vedea accesand linkul

MONEDA

La originea conceptului de moneda unica se afla tratatele care stau la baza Uniunii Europene.

Tratatul de la Roma (1957) declara ca piata comuna este unul dintre obiectivele Comunitatii Europene ce

va contribui la o “uniune mai stransa intre popoarele Europei”. Tratatul Uniunii Europene (1992 -

Maastricht) introduce Uniunea Economica si Monetara si pune bazele monedei unice. Iar in decembrie

1995, Consiliul European de la Madrid decide ca moneda unica sa poarte numele de “euro”.

Incepand cu 1 ianuarie 2002, Euro a intrat propriu-zis in circulatie si in buzunarele cetatenilor

europeni. In acel moment, doar 12 din cele 15 state membre au adoptat-o, ulterior li s-a alaturat Grecia.

Euro a devenit un simbol al Uniunii Europene. Monedele si bancnotele nationale ale statelor din Zona

Euro au fost scoase din circulatie pe 28 februarie 2002.

Reprezentarea grafica a monedei unice a fost inspirata de litera greceasca epsilon, ea trebuind sa

faca legatura atat cu leaganul civilizatiei si democratiei europene, cat si cu prima litera din cuvantul

“Europa”. Cele doua linii paralele din simbolul grafic sunt un indicator al stabilitatii euro.

ZIUA EUROPEI

Ziua de 9 mai 1950 a reprezentat primul pas catre crearea a ceea ce este astazi Uniunea Europeana.

In acea zi, la Paris, Ministrul de Externe al Frantei, Robert Schuman, a citit presei internationale o

declaratie prin care chema Franta, Germania si celelalte popoare ale Europei sa isi uneasca productiile de

otel si carbune, ca “prima fundatie concreta a unei federatii europene”.

Propunerea lui avea ca scop crearea unei comunitati in cadrul careia membrii sa isi puna sub

control comun productia de otel si carbune – ca baza a puterii lor militare -, in scopul evitarii izbucnirii

unui nou razboi. Tarile carora li se adresa in primul rand aceasta provocare – Franta si Germania –

fusesera in razboi timp de aproape 100 de ani, iar cel de-al doilea razboi mondial aproape ca le distrusese.

In 1985, cand proiectul constructiei europene era deja clar conturat, cele zece state membre care

formau la acea data Comunitatea Europeana, au hotarat ca ziua de 9 mai sa devina Ziua Europei.

Incepand cu data 1 ianuarie 2007, Uniunea Europeana are 27 de state membre (Austria,

Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia,

Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia,

Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria), care formeaza impreuna un

spatiu de peste 4 milioane km2, cu o populatie totala de aproximativ 490 milioane de locuitori.

Austria

Anul aderarii:                    1995Forma de guvernamant:   Republica parlamentaraCapitala:                           VienaSuprafata:                        83.858 km2

Populatia:                          8,18 milioane locuitoriLinkuri:                              Reprezentanta Comisiei Europene în Austria:                                         

http://europa.eu.int/austria/                                         Presedintele Austriei:                                          http://www.hofburg.at/                                         Cancelaria Federala a Austriei:                                         http://www.austria.gv.at/                              

Belgia

Anul aderarii:          Membru fondatorForma de guvernamant:   Monarhie constitutionalaCapitala:                           BruxellesSuprafata:                        30.510 km2

Populatia:                          10,29 milioane locuitoriLinkuri:                              Reprezentanta Comisiei Europene in Belgia :   http://europa.eu.int/comm/represent/be/Casa Regala a Belgiei:   http://www.monarchie.be/             Guvernul Belgiei:                                         http://www.belgium.be/eportal/index.jsp

Bulgaria

Anul aderării:           2007Forma de guvernamant:    Republica parlamentaraCapitala:                            SofiaSuprafata:                         110.994 km2

Populatia:                           7,53 milioane locuitoriLinkuri:                               Delegatia Comisiei Europene în Bulgaria:   http://www.evropa.bgPresedintia Bulgariei:   http://www.president.bg/en/index.php

                                          Consiliul de Ministri al Bulgariei:                                          http://www.government.bg/English/                                          Parlamentul Bulgariei:                                          http://www.parliament.bg/?lng=en

Republica Ceha

Anul aderarii:                    2004Forma de guvernamant:    Republica parlamentaraCapitala:                            PragaSuprafata:                         78.866 km2

Populatia:                           10,25 milioane locuitoriLinkuri:                               Reprezentanta Comisiei Europene in Cehia                                          http://www.evropska-unie.cz/eng/                                          Republica Ceha:                                          http://www.czech.cz/

                                          Guvernul Republicii Cehe:                                          http://wtd.vlada.cz/eng/aktuality.htm

Cipru

Anul aderarii:                    2004Forma de guvernamant:    RepublicaCapitala:                            NicosiaSuprafata:                         9.250 km2

Populatia:                           771.651 locuitoriLinkuri:                               Republica Cipru :        http://www.cyprus.gov.cy/

Danemarca

Anul aderarii:                    1973Forma de guvernamant:    Monarhie constitutionalaCapitala:                            CopenhagaSuprafata:                         43.094 km2

Populatia:                           5,38 milioane locuitoriLinkuri:                               Casa Regala a Danemarcei:     http://www.kongehuset.dk/ Parlamentul Danemarcei:  

http://www.ft.dk/?/samling/20031/MENU/00000005.htm

Estonia

Anul aderarii:                    2004Forma de guvernamant:    Republica parlamentaraCapitala:                            TallinnSuprafata:                         45.226 km2

Populatia:                           1,4 milioane locuitoriLinkuri:                               Republica Estonia:      http://www.riik.ee/en/

Finlanda

Anul aderarii:                    1995Forma de guvernamant:    RepublicaCapitala:                            HelsinkiSuprafata:                         337.030 km2

Populatia:                           5,19 milioane locuitoriLinkuri:                               Reprezentanta Comisiei Europene in Finlanda:http://europa.eu.int/finland/?kielivalinta=eng Presedintele Republicii Finlanda:   http://www.tpk.fi/   Guvernul Finlandei: http://www.valtioneuvosto.fi/    Parlamentul Finlandei http://www.eduskunta.fi/

Franta

Anul aderarii:  Membru fondatorForma de guvernamant:    RepublicaCapitala:                 ParisSuprafata:              547.030 km2Populatia:  60,18 milioane locuitoriLinkuri:                               Reprezentanta Comisiei Europene in Franta:      http://europa.eu.int/france/  Presedintia Republicii Franceze:       http://www.elysee.fr/  Adunarea Nationala:      http://www.assemblee-nat.fr/   Senat                                          http://www.senat.fr/

Grecia

Anul aderarii:                    1981Forma de guvernamant:    Republica parlamentaraCapitala:                            AtenaSuprafata:                         131.940 km2

Populatia:                           10,66 milioane locuitoriLinkuri:                               Reprezentanta Comisiei Europene in Grecia:                                          http://europa.eu.int/hellas/                                          Parlamentul Elen:                                           http://www.parliament.gr/

Germania

Anul aderarii:    Membru fondatorForma de guvernamant:    Republica FederalaCapitala:           BerlinSuprafata:       357.021 km2

Populatia:        82,4 milioane locuitoriLinkuri:    Reprezentanta Comisiei Europene in Germania:     http://www.eu-kommission.de/      Presedintia Germaniei:      http://www.bundespraesident.de/      Guvernul Germaniei:     http://www.bundesregierung.de/en      Parlamentul Federal al Germaniei:  http://www.bundestag.de/htdocs_e/index.html

                                          Cancelaria Federala a Germaniei:                                   http://www1.bundesrat.de/coremedia/

generator/Inhalt/DE/

Irlanda

Anul aderarii:                    1973Forma de guvernamant:    RepublicaCapitala:                            DublinSuprafata:                     70.280 km2

Populatia:         3,92 milioane locuitoriLinkuri:                               Reprezentanta Comisiei Europene in Irlanda:      http://www.euireland.ie/     Guvernul Irlandei:      http://www.irlgov.ie/  Presedintia Irlandei:     http://www.irlgov.ie/aras/welcome.htm

Italia

Anul aderarii:    Membru fondatorForma de guvernamant: RepublicaCapitala:                            RomaSuprafata:             301.230 km2Populatia:  57,99 milioane locuitoriLinkuri:                              Reprezentanta Comisiei Europene la Milano :            http://www.uemilano.it  Parlamentul Italiei (numai in italiana):       http://www.parlamento.it/

Letonia

Anul aderarii:                    2004Forma de guvernamant:    Republica parlamentaraCapitala:                            RigaSuprafata:                         64.589 km2

Populatia:                           2,35 milioane locuitoriLinkuri:                               Presedintia Letoniei:                                          http://www.president.lv/index.php?pid=210                                          Parlamentul Letoniei:

                                          http://www.saeima.lv/index_eng.html

Lituania

Anul aderarii:                    2004Forma de guvernamant:    Republica parlamentaraCapitala:                            VilniusSuprafata:            65.200 km2Populatia:    3,59 milioane locuitoriLinkuri:     Reprezentanta Comisiei Europene in Lituania  http://www.eudel.lt/en/  Presedintia Republicii Lituania:     http://www.president.lt/en/   Parlamentul Lituaniei:

                                          http://www3.lrs.lt/pls/inter/w4_home.int_ang

Luxemburg

Anul aderarii:                    Membru fondatorForma de guvernamant:    Monarhie constitutionalaCapitala:                            LuxembourgSuprafata:                         2.586 km2

Populatia:                           454.157 locuitoriLinkuri:                               Reprezentanta Comisiei Europene in Luxemburg:                                          http://europa.eu.int/luxembourg/                                          Guvernul Luxemburgului (numai in franceza):                                          http://www.gouvernement.lu/

Malta

Anul aderarii:                    2004Forma de guvernamant:    RepublicaCapitala:                            VallettaSuprafata:              316 km2

Populatia:            400.420 locuitoriLinkuri:        Reprezentanta Comisiei Europene in Malta         http://www.delmlt.cec.eu.int       Guvernul Maltei:     http://www.gov.mt/index.asp?l=2

Marea Britanie

Anul aderarii:                    1973Forma de guvernamant:    Monarhie constitutionalaCapitala:                            LondraSuprafata:                     244.820 km2

Populatia:      60,09 milioane locuitoriLinkuri:                               Reprezentanta Comisiei Europene in Marea Britanie:           http://www.cec.org.uk/        Casa Regala a Marii Britanii:  http://www.royal.gov.uk/output/Page1.asp     Guvernul Marii Britanii:  http://www.direct.gov.uk/Homepage/fs/en       Parlamentul Marii Britanii:   http://www.parliament.uk/

Olanda

Anul aderarii:                    Membru fondatorForma de guvernamant:    Monarhie constitutionalaCapitala:             AmsterdamSuprafata:              41.526 km2Populatia:  16,15 milioane locuitoriLinkuri:                               Reprezentanta Comisiei Europene in Olanda:           http://www.eu.nl/           Parlamentul Olandei:           http://www.parlement.nl/

Polonia

Anul aderarii:                    2004Forma de guvernamant:    RepublicaCapitala:                            VarsoviaSuprafata:    312.685 km2

Populatia:   38,62 milioane locuitoriLinkuri:                               Presedintia Poloniei:  http://www.prezydent.pl/x.node?id=82     Guvernul Poloniei: http://www.kprm.gov.pl/english/index.html

Portugalia

Anul aderarii:                    1986Forma de guvernamant:    RepublicaCapitala:                            LisabonaSuprafata:                         92.391 km2

Populatia:                           10,1 milioane locuitoriLinkuri:                               Reprezentanta Comisiei Europene in Portugalia :            http://www.ce.pt/     Presedintia Republicii Portugalia:     http://www.presidenciarepublica.pt/en/main.html

         Guvernul Portugaliei:                                          http://www.portugal.gov.pt/Portal/EN/

Romania

Anul aderării:           2007Forma de guvernamant:    RepublicaCapitala:                            BucurestiSuprafata:                         237.500 km2

Populatia:              22,27 milioane locuitoriLinkuri:                               Presedintia Romaniei:        http://www.presidency.ro    Guvernul Romaniei:    http://www.guv.ro

                                          Parlamentul Romaniei:                                          http://www.parlament.ro/                                          Ministerul Integrarii Europene:                                          http://www.mie.ro

Slovacia

Anul aderarii:                    2004Forma de guvernamant:    Republica parlamentaraCapitala:                            BratislavaSuprafata:                         48.845 km2

Populatia:     5,43 milioane locuitoriLinkuri:                               Reprezentanta Comisiei Europene in Slovacia                 http://www.evropska.sk/                                         Guvernul Slovaciei:                                          http://www.government.gov.sk/english/

                                          Consiliul National:                                          http://www.nrsr.sk/default.aspx?lang=en

Slovenia

Anul aderarii:                    2004Forma de guvernamant:    Republica parlamentaraCapitala:                            LjubljanaSuprafata:                         20.273 km2

Populatia:      1,93 milioane locuitoriLinkuri:                               Reprezentanta Comisiei Europene in Slovenia                                         http://www.evropska-unija.si/                                         Republica Slovenia:                                          http://www.sigov.si/

Spania

Anul aderarii:                    1986Forma de guvernamant:    Monarhie constitutionalaCapitala:                            MadridSuprafata:                 504.782 km2

Populatia:     40,22 milioane locuitoriLinkuri:                               Reprezentanta Comisiei Europene in Spania:      http://www.europa.eu.int/spain/      Casa Regala a Spaniei: http://www.casareal.es/casareal/home2i.html

Ungaria

Anul aderarii:                    2004Forma de guvernamant:    Republica parlamentaraCapitala:                            BudapestaSuprafata:                         93.030 km2

Populatia:                          10,2 milioane locuitoriLinkuri:                              Reprezentanta Comisiei Europene in Ungaria                                          http://www.eu.hu/                                         Republica Ungaria:                                         http://www.magyarorszag.hu/angol/

orszaginfo/alapadatok

Suedia

Anul aderarii:                    1995Forma de guvernamant:    Monarhie constitutionalaCapitala:                            StockholmSuprafata:           449.964 km2

Populatia:      8,87 milioane locuitoriLinkuri:                               Reprezentanta Comisiei Europene in Suedia :      http://www.eukomm.se/ie.htm      Casa Regala a Suediei:  http://www.royalcourt.se/net/Royal+Court   Guvernul Suediei:    http://www.sweden.gov.se/

VALORI EUROPENE

Tratat de instituire a unei Constitutii pentru Europa, Partea I, Titlul I, Art. I-2

"[…] Uniunea se bazeaza pe valorile respectarii demnitatii umane, libertatii,

democratiei, egalitatii,  statului de drept si a respectarii drepturilor omului, inclusiv

drepturile persoanelor apartinand minoritatilor. Aceste valori sunt comune statelor

membre într-o societate caracterizata prin pluralism, nediscriminare, toleranta,

justitie, solidaritate si egalitate între barbati si femei.[...]"

Ce sunt valorile?

Valorile sunt principii care stau la baza actiunii indivizilor, orientandu-le. Valoarea este un criteriu

pentru o decizie personala. Nu exista valori bune si valori rele. Oamenii gandesc diferit deoarece ei sunt

diferiti. La fel sunt si societatile in care traiesc. Valorile nu sunt aceleasi nici chiar in interiorul unei

comunitati mari, cum ar fi populatia unei tari; ele difera in functie de multi factori, printre care nivelul de

educatie, varsta, mediul de rezidenta (sat sau oras) etc.Valorile nu sunt impuse politic, ci se formeaza in

timp si reprezintă acele principii la care adera majoritatea populatiei. Odată format un set de valori, acesta

se poate concretiza intr-un act oficial, precum Constitutia Europeana in cazul valorilor europene.

De ce este important sa stim mai multe despre valorile europene

Romania se pregateste sa adere la Uniunea Europeana cu propriul set de valori. Este de asteptat ca

acesta sa fie influentat, pe termen mediu si lung, datorita intensificarii contactului cu cetatenii din Uniunea

Europeana. Alti factori de schimbare sunt schimbarea generatiilor, aplicarea in Romania a legislatiei

europene, dezvoltarea politica, sociala si economica.

Integrarea in Uniunea Europeana nu inseamna pierderea valorilor identititare, ci contributia activa

si impartasita la diversitatea valorilor europene.

Opinii si resurse despre valorile europene

"Politica valorilor europene"Jan Peter Balkenende, prim ministru al Olandei, Conferinţa "Politica valorilor europene", Haga, 7 septembrie 2004

"[...] O valoare nu este ceea ce posedam. Nici o realizare cu care sa ne mandrim. O valoare este o

misiune, o motivatie, un stimulent pentru a trece la fapte. Cu cat este mai puternic stimulentul, cu atat mai

mult putem obtine impreuna in batalia pentru ‘a trai mai bine’. Nu numai vietile noastre dar si ale altora.

In Europa si in lume.[...]"

"Valorile definesc Europa, nu granitele"

Olli Rehn, Membru al Comisiei Europene, Responsabil cu extinderea

"[...] Am fost intrebat adesea unde sunt frontierele Europei. Raspunsul meu este ca harta Europei

este definita de mintea europenilor. Geografia fixeaza cadrul, dar fundamental valorile sunt cele care

definesc frontierele Europei. Extinderea inseamna largirea ariei valorilor europene, in care cele mai

importante sunt libertatea, soldaritatea, toleranta si drepturile omului, democratia si statul de drept.[...]

Conform prevederilor tratatelor- care sunt baza legala - portile Uniunii sunt deschise "tuturor statelor

europene care ii respecta valorile si se angajeaza sa le promoveze.[...]"

"Ce inseamna sa fii european"

Jonathan Scheele, Seful Delegaţiei Comisiei Europene, la Conferinta AIESEC din 27 aprilie 2005

"[...] Am fost invitat sa vorbesc despre "Ce inseamna sa fii european". Va marturisesc ca nu imi este usor

sa dau un raspuns, pentru ca sunt deja european: e o stare fireasca, pe care nu simt nevoia sa o definesc... a

fi european înseamna a impartasi valori europene.[...]"

EGALITATE

LIBERTATE

DREPTATE

TOLERANŢĂ

DIVERSITATE

I. EGALITATEA

In matematica si logica, egalitatea se refera la caracteristicile care se pot inlocui reciproc (ex.: simetria termenilor unei ecuatii, analogia logica a doua clase care se contin reciproc sau identitatea a doua concepte care au aceeasi extensie semantica).

Din punct de vedere politic si moral, exista doua tipuri de egalitate:▪ Egalitatea formala sau de drept, conform careia legile trebuie sa se aplice la fel pentru toti cetatenii, pe de o parte, si toti cetatenii se bucura de aceleasi drepturi, pe de alta. ▪ Egalitatea reala sau materiala, dupa care doi indivizi ar fi identici din punct de vedere al competentelor, averii, puterii sau consumului.

Democratia presupune patru forme de egalitate:○ egalitatea politica - toti cetatenii adulti au drepturi politice egale (ex. : dreptul de a vota si de a fi ales);○ egalitatea juridica - toti cetatenii sunt egali in fata legii (ideea centrala a guvernarii constitutionale);○ egalitatea sociala - nici o persoana sau grup social nu trebuie sa detina privilegii sau sa fie sanctionata prin lege datorita apartenentei la o clasa sociala sau partid politic;

○ egalitatea economica - toti cetatenii au dreptul la un minimum de conditii de trai, necesare nu doar pentru satisfacerea nevoilor imediate, dar si pentru accesul la viata civica.

S-au introdus trei concepte adiacente care circumscriu sau relativizeaza termenul de egalitate. Este vorba de egalitatea persoanelor, egalitatea sanselor si echitatea.

a) Egalitatea persoanelor

Egalitatea oamenilor inseamna egalitatea in drepturi; egalitatea inseamna de fapt participare egala la demnitatea umana (indiferent de origine sociala, avere, sex, apartenenta etnica, credinta).

b) Egalitatea sanselor

Acest principiu presupune asigurarea unor conditii sociale si politice care sa permita fiecaruia dezvoltatrea darurilor sale naturale. Egalitatea sanselor se exercita in dublu sens : pe de o parte, prin incurajarea inzestrarii naturale a fiecaruia, printr-un tratament social si cultural diferentiat; pe de alta, prin asigurarea unui tratament compensatoriu sau de a doua sansa pentru cei care, singuri, nu pot sa acceada la standardele minimale de munca si viata.

c) Echitatea

Prin insasi natura sa, justitia este impersonala. Propunandu-si sa completeze si sa umanizeze justitia, principiul echitatii tine cont de justitia umana. Spre deosebire de justitia institutionalizata , reprezentata printr-o femeie legata la ochi, care nu are voie sa vada persoanele judecate, echitatea da o sansa in plus celui care deja este defavorizat de la natura. In numele drepturilor omului, codul civil al statelor democratice permite judecarea in functie de circustante. Evident, aceasta nu inseamna anularea tratamentului egal in fata legii, ci doar umanizarea dreptului si atenuarea efectelor implacabile ale inegalitatilor sociale si umane.

I I. LIBERTATEA

Problema libertatii a fost abordata la trei niveluri diferite :- libertati personale, care se bazeaza pe dreptul fiecarui individ la securitatea propriei persoane, a locuintei, a corespondentei, pe scurt, dreptul fiecaruia la propria viata personala (“privacy”);- libertati economice, care decurg indeosebi din regimul proprietatii: initiativa si proprietatea particulara sunt riguros respectate in societatile democratice;- libertatile politice, care implica dreptul de participare la deciziile colective (dreptul de expresie libera, asociere, vot etc.); nici o persoana nu poate fi supusa intimidarii, hartuielilor, santajului si oricaror presiuni care sa afecteze libertatile politice.

Idealul democratic poate fi rezumat ca un proiect de emancipare a persoanei umane. Toate “Declaratiile” asupra drepturilor omului pleaca de la postulatul ca oamenii se nasc si devin liberi. Institutiile politice nu trebuie sa ingradeasca aceasta libertate naturala a fiintei umane ci, din contra, sa o promoveze si sa o dezvolte astfel incat libertatea unui individ sa nu restranga sau sa ameninte libertatea altciuva. Pentru aceasta, cel mai bun sistem de protectie este asocierea tuturor persoanelor la decizia publica, care este principiul fundamental al democratiei.

Libertatea si autoritateaSistemul democratic este astfel conceput, incat autoritatea si libertatea sa se limiteze reciproc. Orice

persoana responsabila pentru conduita sa se autolimiteaza astfel incat libertatea sa nu devina sursa de constrangere in exercitarea libertatilor altor cetateni, la fel de liberi si de autonomi. Cu alte cuvinte, ordinea sociala se bazeaza pe interdependenta si interactiunea libertatilor individuale, garantate de statul de drept.

Sfera publica si viata privata

Viata sociala compota un spatiu civic comun, in care coexista interesele individuale si interesele generale. Institutiile publice trebuie sa apere ordinea publica si viata personala a fiecarui cetatean. Codul civil prevede cu precizie limitele de toleranta dincolo de care institutiile publice au dreptul sa intervina in viata personala sau in intimitatea unui individ. Criteriul care permite imixtiunea statului in sfera privata este amenintarea la ordinea publica si constrangerea libertatilor civile.

Libertatea si coeziunea socialaViata sociala nu se reduce la suma libertatilor individuale. Societatea democratica presupune

participare, responsabilitate comuna si solidaritate. Drepturile omului sunt astfel concepute incat punerea lor in aplicare presupune participare civica, deci interes si implicare in viata publica. Aceasta participare comporta forme de organizare sociala, asa cum sunt comunitatile, organizatiile ad-hoc, grupurile de interese sau partidele politice. Cercetarile de sociologie politica au demonstrat ca gradul de coeziune sociala este direct proportional cu oportunitatile de exprimare ale libertatilor publice.

Libertatile individuale si libertatile colectiveLibertatile publice sunt libertati individuale, dar forma lor de manifestare este colectiva. Cu alte

cuvinte, desi evolutia conceptului si analizele teoretice s-au concentrat pe libertatile individuale, in realitate nu exista libertati individuale ca atare, ,,pure” sau extrase din contextul lor, ci doar forme colective de manifestare. Libertatile personale nu pot fi disociate de libertatile politice, sociale si economice. Cand vorbim de libertati politice sau civile folosim pluralul tocmai pentru a evoca aceasta maniera pluralista si colectiva de coexistenta a libertatilor individuale. Altfel spus, guvernarea constitutionala guverneaza libertatile individuale, dar numai in raport cu libertatile tuturor cetatenilor. Libertatile individuale sunt acceptabile doar in masura in care interactioneaza si sunt coroborate cu libertatile colective.

III. DREPTATEA

Dreptatea este un termen revendicat in acelasi timp de justitie, morala si politica. Dreptatea este legata de o anumita ordine sociala, care fixeaza reguli sau criterii de conduita, care

este creata si exercitata de autoritatile publice. Aceasta ordine de drept contine propriile mijloace de constrangere care forteaza respectarea regulilor instituite.

Astfel definita, dreptatea desemneaza in acelasi timp un ideal universal (corolar al egalitatii), o stare de fapt (o anumita ordine sociala aparata de justitie) si o virtute personala (calitatea celor care respecta regulile si isi indeplinesc riguros indatoririle). Aceste trei sensuri au in comun ideea de rigoare rationala, data de aplicarea consecventa a unor norme, de o stare echitabila sau de rectitudinea unei conduite.

La fel ca la matematica, rectitudinea, rigoarea, echilibrul, obiectivitatea si proportionalitatea sunt caracteristici valabile si pentru viata sociala. Inspirandu-se din similitudinea acestor criterii, Aristotel a identificat trei forme de dreptate, recunoscute ca valabile si in dreptul modern: dreptatea comutativa, dreptatea disributiva si dreptatea corectiva.

a) Dreptatea comutativa se aplica in cazul schimburilor si contractelor. Ea presupune egalitatea in drepturi a contractantilor si echivalenta bunurilor schimbate. Este un tip de dreptate bazat pe principiul echivalentei si a egalitatii de statut a persoanelor participante.

b) Dreptatea distributiva rezulta din repartitia valorilor sociale si a responsabilitatilor in functie de situatiile-tip si de ierarhii. Aceasta forma de justitie este fondata pe proportionalitatea situatiilor si principiul egalitatii sanselor (vezi modulul ,,Egalitatea”- egalitatea sanselor) . Dat fiind faptul ca oamenii sunt inegali, iar contributia lor este si mai inegala, este echitabil si eficient ca recompensele sa fie diferentiate. In acest fel, dreptatea distributiva instituie o egalitate proportionala sau o ecuatie cu patru termeni: daca avem doi candidati si doua note (recompense), candidatul bun va primi nota buna iar candidatul slab, nota slaba.

c) Dreptatea corectiva intervine pentru a rectifica o nedreptate sau o eroare. Aceasta forma de dreptate ,,de a doua sansa” se exprima prin dreptul de apel contra abuzurilor sau greselilor justitiei, prin recursul la lege impotriva propriilor autoritati publice (conform principiului statului de drept).

Din aceste trei forme clasice ale dreptatii decurg trei atribute ale dreptatii: ideea de egalitate, ideea de merit si ideea de impartialitate.

Cu alte cuvinte, dreptatea are in vedere egalitatea in drepturi a tuturor persoanelor. Aceasta egalitate nu reproduce inegalitatile naturale ale oamenilor, printr-o omogenizare fortata. Mai degraba, prin

diferentierea recompenselor sociale in functie de merite si contributii, se asigura o egalitate de sanse mai realista si mai eficace decat nivelarea si egalitatea impusa. In sfarsit, dreptatea presupune egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii, ceea ce permite interventia dreptatii corective ca mecanism de descurajare a abuzurilor si nedreptatilor.

Desi apropiate, morala si dreptul au viziuni diferite asupra dreptatii:- morala depaseste cadrul social (ea se aplica la individ sau la relatiile omului cu Dumnezeu);- morala ia in considerare atat actele propriu-zise, cat si intentiile si dorintele, chiar si cele ascunse;- morala se adreseaza doar persoanelor fizice, singurele dotate cu constiinta, pe cand dreptul ia in considerare si grupurile si comunitatile sociale ;- cu exceptia moralei pozitive inspirate de cuvantul relevat (comandamentele biblice), sursa moralei este in interior, in constiinta individuala a fiecaruia; din contra, regulile dreptului sunt impuse din exterior, in urma unor conventii sociale;- morala nu opereaza cu constrangeri directe sau sanctiuni propriu-zise; executia fortata a unui precept moral ar elimina tocmai ceea ce este mai important, anume caracterul constient si asumat al actelor morale.

IV. TOLERANTA

Toleranta este opusul discriminarii . Chiar daca o persoana, institutie sau grup social nu este de acord sau are interese contrare comportamentului altor persoane, institutii sau grupuri sociale, acestea trebuie admise ca atare. Ele nu trebuie interzise, combatute sau impiedicate sa-si exercite dreptul lor natural de a exista, care rezulta din diversitatea umanitatii si a vietii.

Toleranta este in acelasi timp o valoare sau un ideal si o atitudine sociala. In ambele ipostaze, vorbim de toleranta pasiva atunci cand diferentele nu sunt respinse, ci sunt acceptate sa existe de la sine, printr-un comportament de ,,laisser-faire”. Se vorbeste de toleranta activa in cazul in care nu ne multumim sa admitem dreptul la diferenta, ci militam si intreprindem actiuni concrete pentru protejarea diferentelor.

Toleranta este o valoare care decurge din dreptul fiecaruia de a fi liber, intr-o societate permisiva, care ofera oportunitati de manifestare si dezvoltare pentru toti indivizii si grupurile sociale.

In sensul modern, toleranta decurge din drepturile si libertatile garantate de „Declaratia universala”. Dat fiind faptul ca drepturile si libertatile omului sunt indivizibile, ele au valoare operationala doar ca un cod unitar, inteligibil numai in intregul sau. Toleranta nu este asociata doar cu libertatea, ci este un corolar al tuturor drepturilor si libertatilor care definesc conditia umana: dreptul la viata, la demnitate, proprietate, protectia legii, tratament echitabil, la libertatea reuniunii si a expresiei, la diferenta si alteritate, la prezumtia de nevinovatie, la azil si circulatie libera etc.

Ca atitudine sociala, ca mod de a fi in societate, toleranta a fost codificata prin urmatoarele caracteristici: respectul diversitatii si alteritatii; respectul libertatii de alegere; solidaritate; dialog social; responsabilitate comuna; capacitatea de a se transpune in situatia altora (empatia).

Cercetarile de psihologie sociala au dezvoltat un intreg domeniu de studiu care legitimeaza si explica toleranta ca atitudine cotidiana. Trei directii de cercetare sunt interesante in mod special. Aceste tendinte sunt: comportamentul prosocial, interpsihologia si empatia/simpatia.

a) Comportamentul prosocialExista trei tipuri majore de comportament social pozitiv:- ajutorarea semenilor („helping behavior”);- altruismul;- toleranta.b) InterpsihologiaDesi psihologia este prin excelenta o stiinta a diferentelor, cercetarile din ultimele decenii au pus

accentul pe interactiuni si afinitati reciproce, definind toleranta ca expresie a afinitatilor si interactiunilor interpersonale. In aceasta viziune, intoleranta apare atunci cand cele doua conditii (constiinta similaritatii si complementaritatea functionala) nu sunt pe deplin asigurate: este cazul inegalitatii de statut social, al prejudecatilor, al lipsei de cultura civica sau al manipularii politice.

c) Empatia si simpatia

Toleranta este favorizata de situatiile de comunicare bazate pe rezonanta afectiva, intelegere reciproca si cordialitate. Intr-o comunitate animata de prejudecati si excludere reciproca , de animozitati si ura mocnita, de violente deschise si conflicte interetnice, este evident ca nu se poate vorbi de toleranta

Toleranta presupune un demers de intelegere a „celuilalt”: acesta este tot o persoana umana, cu acelasi statut civic, cu defecte si calitati, la fel ca toata lumea; „celalalt” nu este „strainul”, „barbarul”, „veneticul” sau „minoritarul”, ci o persoana identica cu mine, cu aceleasi drepturi si libertati. Daca empatia poate provoca compatimire si intelegere, simpatia inseamna deja actiune comuna si suprapunerea intereselor . In contextul nostru, empatia este sursa tolerantei pasive, iar simpatia ar fi la originea tolerantei active.

V. DIVERSITATEA

Toti egali, toti diferiti - este sloganul sub egida caruia s-a desfasurat Campania contra rasismului, xenofobiei, antisemitismului si intolerantei, organizata de Consiliul Europei in anii ’90.

Diversitatea este principiul de baza al vietii si organizarii sociale. Prin dreptate distributiva se incearca sa se asigure un tratament echitabil tuturor, printr-o egaliatate in drepturi si prin accesul liber la sansele de reusita, in functie de aspiratiile, capacitatile si contributia fiecaruia. Valorile, credintele simbolurile, atitudinile, mentalitatile, obiceiurile, moravurile, normele etice - sunt elemente ale culturii care diferentiaza persoanele, grupurile sociale, comunitatile si natiunile.

In cazul democratiei, proiectul este egalitatea demnitatii umane, realizata prin guvernarea pentru si de catre popor. Codul moral care legitimeaza acest tip de unitate civica este dreptul natural si Declaratia universala a drepturilor omului. Conform acestui cod, fiecare cetatean este titularul unor drepturi constitutionale care decurg din conditia de fiinta umana unica in esenta sa.

O forma interesanta de autolimitare este relatia dintre drepturile individuale si drepturile colective. Unele comunitati revendica drepturi colective, care se aplica unui grup de indivizi (ex. O minoritate etnica sau un grup profesional). Cum viata sociala presupune doar forme colective de existenta (grupuri, comunitati, asociatii, organizatii, institutii), rezulta ca drepturile colective sunt in realitate tot drepturi individuale, dar contextualizate in functie de domeniul public de referinta.

O persoana, un grup social sau o comunitate pot avea mai multe identitati in acelasi timp, anumite roluri sociale, anumite stiluri de viata, apartenenta la o categorie profesionala sau la o comunitate colturala. O persoana poate sa-si asume simultan o identitate etnica (membru al unui grup etnic), una profesionala (exercitarea unei anumite meserii), una lingvistica (ca vorbitor al unei anumite limbi), o identitate sexuala, o identitate familiala, una politica, alta teritoriala etc. Acest proces de identificare cu anumite aspecte ale culturii, ea insasi extrem de diversificata, accentueaza diferentele si varietatea indivizilor, grupurilor si comunitilor.

Identitatile sunt acele forme ale culturii pe care o persoana, grup social sau comunitate si le atribuie sau prin care doreste sa fie recunoscut. Identificarea are deci doua laturi: una de atribuire (asumarea unui simbol sau element al culturii ca fiind o componenta a propriului eu) si alta de categorizare (revendicarea apartenentei la o anumita categorie identitara). In cazul in care identificarea ia forme colective (ex. apartenenta la anumita comunitate profesionala, la un clan sau la un partid politic), se vorbeste de identitati colective. In acest caz, ca si in situatia identitatilor personale (construirea eului in raport cu anumite elemente ale culturii prin care persoana doreste sa fie recunoscuta), intalnim acelasi dublu proces: de atibuire si diferentiere. In ceea ce priveste asimilarea sau atribuirea, nu exista probleme deosebite. Pot insa apare situatii conflictuale in cazul diferentierii in raport cu alte identitati colective. In acest caz, identificarea colectiva poate lua forma diferentierii contra altei identitati colective.

Un alt aspect legat de raportul identitatii individuale/identitati colective este situatia identitatii impuse sau a identitatii induse din exterior. In acest caz, individul preia o identitate colectiva printr-un proces de identificare formala (ex. nationalitatea), fara discernamant, pe baza unei identitati intamplatoare (ex. imprejurarea de a te naste pe un anumit teritoriu). Fara ca nou-nascutul sa poata fi consultat, el primeste automat o identitate colectiva.

Identitatile colective reprezinta o entitate superioara identitatilor individuale ale persoanelor participante. Formele colective de apartenenta/atribuire sunt de obicei coagulate in jurul unui ideal, a unei credinte, idei sau a unei cauze. De multe ori, identitatile colective au un scop defensiv: ele securizeaza in jurul unei cauze amenintate de o identitate dominanta.

Exista trei mari forte centripete in jurul carora se formeaza identitatile colective: traditiile culturale, fortele politice si confesiunile.

Problema identitatii colective se pune indeosebi in legatura cu existenta unui grup minoritar. Este situatia tipica in care grupul minoritar face apel la o identitate colectiva (etnica, culturala, politica sau sociala) intr-un dublu scop: pentru a asigura coeziunea interna a grupului, pe de o parte, pentru a apara grupul minoritar de dominatia altor identitati colective, promovate de grupul majoritar, pe de alta.

Cand vorbim de „grupul minoritar”, se impun doua precizari. Mai intai, minoritatea nu este exclusiv etnica. Exista minoritati culturale, sociale, religioase, profesionale etc. Toate aceste minoritati, la fel ca speciile de animale pe cale de disparitie, beneficiaza de o protectie nationala si internationala particulara (de exemplu, in Rusia exista peste o suta de limbi minoritare amenintate cu disparitia), ceea ce face ca, in multe situatii, problematica minoritatilor sa preocupe mai mult opinia publica. A doua precizare se refera la relatia minoritate-majoritate. Aceasta relatie nu este pur matematica (o minoritate nu este intotdeauna inferioara statistic), ci este un raport contextualizat. Nu exista persoana sau grup care sa fie „minoritate” dupa toate criteriile si in toate imprejurarile. Sunt frecvente cazurile in care o minoritate etnica detine de fapt controlul economic (ex. Africa de Sud).

Drepturile omului actioneaza ca un cod moral si civic care instituie diversitatea, toleranta, egalitatea si libertatea ca principii de convietuire in societatile multiculturale. Datorita mobilitatii persoanelor si comunitatilor, a migratiilor si a urbanizarii, a intensificarii schimburilor si comunicatiilor, societatile moderne sunt intens multiculturale. Situatia nu este cu totul noua: marile metropole coloniale sau regiunile cu populatie mixta au fost dintotdeauna multiculturale. Se apreciaza ca aproximativ 30% din populatia actuala a statelor occidentale provine din emigratie. Ceea ce este nou, este asumarea constienta a apararii drepturilor minoritatilor de catre majoritatea politica, economica si culturala, pe baza principiului demnitatii egale.

Istoria moderna a cunoscut doua tipuri de politica privind grupurile minoritare: asimilarea si pluralismul.

a) Asimilarea inseamna de fapt anularea diferentelor.b) Pluralismul este de fapt expresia politica a diversitatii culturale. Exista doua tipuri principale de

pluralism:*Pluralismul egalitar, in care grupurile etnice doresc si obtin egalitatea in drepturi, dar raman

separate de grupul majoritar.* Pluralismul inegalitar este o forma anacronica de gestiune politica a diversitatii.