2

3

4

O zi (aproape) solemnO zi (aproape) solemnO zi (aproape) solemnO zi (aproape) solemn����,,,, 30303030 ianuarie ianuarie ianuarie ianuarie 2011 2011 2011 2011

Festivalul Interna�ional de Poezie �i Epigrame „Romeo �i Julieta la Mizil”, edi�ia a IV-a, a fost organizat �i coordonat de Liceul Teoretic „Grigore Tocilescu” �i a avut loc în cadrul S�rb�torii liceului, edi�ia a V-a.

Institu�ia noastr� mul�ume�te: Prim�riei Mizil, B�ncii Raiffeisen, S.C. Ana �i Cornel, S.C. Carmistin, S.C. Afiliu, S.C. Cassytech, S.C.Miratelecom, S.C. Proactive Computers, Biroului Notarial Hurduc, d-lui C�lin Panait, d-lui Dumitru Vârg�, d-lui Costantin Cazacu, d-lui Cemal Birinci. Mul�umim domnilor Sorin Ro�ca St�nescu �i Florian Bichir pentru promovarea în mass media..

Am avut parteneriate cu: Departamentul Românilor de Pretutindeni, Inspectoratul �colar Jude�ean, Casa Corpului Didactic, Palatul Copiilor, Clubul Copiilor din Mizil, Liga Tineretului Cre�tin Ortodox, Casa de Cultur�, Consiliul Jude�ean al Elevilor, pensiunile “Gen�iana” din Bucovina �i “Surâsul Muntelui” din Dragoslavele, WEB Incident.

Prof. Victor Minea, directorul institu�iei, �i prof. Lauren�iu B�dicioiu, coordonatorul proiectului cultural “Romeo �i Julieta la Mizil”, au deschis festivalul, pe 30.01.2011, ora 10.

Au fost prezente personalit��i ale vie�ii

culturale române�ti : Mircea Ionescu-Quintus, �tefan Cazimir, Corneliu Leu, Corneliu Berbente, Sorin Ro�ca St�nescu, Mircea Dinescu, Nicolae Drago�, George Stanca, Dan Lupescu, Lucia Olaru-Nenati, Aurel Antonie, George Corbu, Elis Râpeanu, Efim Tarlapan, Doru Dumitrescu, Alexandru �onea, Vasile Avram, Gheorghe Borovin�, Gheorghe Matei.

Premiile au fost oferite de Nicolae Drago�, Corneliu Berbente, Gheorghe Borovin� �i Emil Pro�can. Din juriu au mai f�cut parte Adrian Botez �i Dan Lupescu, la Poezie, Corneliu Leu, Mihai Mole�ag �i Ion Busuioc la Epigram�.

Corneliu Leu a apreciat calitatea produc�iei

umoristice a festivalului, în raport cu aceea de la edi�ia precedent�.

Nicolae Drago� �i primarul Mizilului, Emil Pro�can, au eviden�iat nivelul ridicat al multor texte lirice.

La festival au participat 314 concuren�i din România dar �i din Belgia, Brazilia, Spania, Italia, Fran�a, Germania, Republica Moldova, Siria, Macedonia, Albania, Canada, SUA.

Sorin RoSorin RoSorin RoSorin Ro����ca Stca Stca Stca St����nescu nescu nescu nescu �i Corneliu LeuCorneliu LeuCorneliu LeuCorneliu Leu au prezentat sintetic portalul-libr�rie www.corect.books.com . Publicului, alc�tuit din oameni de cultur� �i personalit��i culturale, i s-au explicat avantajele ce decurg din achizi�ionarea de c�r�i on-line în raport cu cartea luat� dintr-o cl�dire-libr�rie. Prezentarea, asistat� tehnologic de un laptop, un ecran �i un proiector, s-a bucurat de un apreciabil succes.

Mircea DinescuMircea DinescuMircea DinescuMircea Dinescu a vorbit despre cartea

„Femeile din secolul trecut”, carte pe care o promoveaz� în �ar� prin „Caravana cu cântecele, versurile �i vinul lui Dinescu”.

El a cântat melodii de pe un CD pe versuri din volum, puse pe muzic� de autor. De asemenea a „servit” publicul cu vinul din produc�ia proprie cu ‘versuri pe sticl�’.

Mircea Ionescu QuintusMircea Ionescu QuintusMircea Ionescu QuintusMircea Ionescu Quintus, care a fost prezent �i la edi�ia precedent�, 2009-2010, a apreciat calitatea festivalului, a organiz�rii �i a invita�ilor �i a oferit un Memento „Mihai Eminescu”.

Corneliu Leu,Corneliu Leu,Corneliu Leu,Corneliu Leu, prezent la toate edi�iile, a fost

numit de c�tre organizatori Patriarh al festivaluluiPatriarh al festivaluluiPatriarh al festivaluluiPatriarh al festivalului. Lucia OlaruLucia OlaruLucia OlaruLucia Olaru----NenatiNenatiNenatiNenati, scriitoare din Boto�ani,

fost� directoare a Teatrului „Mihai Eminescu”, a f�cut o incursiune în timp, prezentând piesa de teatru „Romeo �i Julieta la Mizil”, ce s-a jucat pentru prima dat� pe scena acestui teatru, d�ruind organizatorilor afi�ul reprezenta�iei.

Cristiana Maria PurdescuCristiana Maria PurdescuCristiana Maria PurdescuCristiana Maria Purdescu a coordonat o

superb� prezentare de mod� cu ajutorul elevelor liceului. Crea�iile doamnei Maria Cristiana Purdescu, etalate de elevele liceului, s-au caracterizat prin distinc�ie, naturale�e �i un blând joc al culorilor.

O scenet�, „Lec�ia de literatur�”, a fost jucat� de elevii �colii, sub îndrumarea prof. Lumini�a Burlacu.

����tefan Cazimirtefan Cazimirtefan Cazimirtefan Cazimir l-a evocat pe I.L. Caragiale,

impresionând auditoriul prin comicul... serios care îi caracterizeaz� de obicei interven�iile.

Frumoasa zi de 30 ianuarie 2011 s-a încheiat printr-o întâlnire într-un cadru nonformal, unde încânt�toarele melodii ale forma�iilor „Trei parale” �i „Select” din Bucure�ti au înso�it bucuria spiritual� a unei zile memorabile, aproape solemn�…

A consemnatA consemnatA consemnatA consemnat prof. Lauren prof. Lauren prof. Lauren prof. Lauren����iu Biu Biu Biu B����dicioiudicioiudicioiudicioiu

5

Premiile au fost acordate astfel: PPPPoezieoezieoezieoezie Marele Premiu Marele Premiu Marele Premiu Marele Premiu „„„„GeGeGeGeorge Ranetti”:orge Ranetti”:orge Ranetti”:orge Ranetti”: Victoria Milescu – Bucure�ti �i Liviu Ofileanu – Hunedoara Premiul Premiul Premiul Premiul „„„„Grigore Tocilescu”:Grigore Tocilescu”:Grigore Tocilescu”:Grigore Tocilescu”: Liliana Fili�an – Constan�a Premiul Premiul Premiul Premiul „„„„Agatha Bacovia”:Agatha Bacovia”:Agatha Bacovia”:Agatha Bacovia”: Raluca Dumitran – Câmpina Maria Postu – Bucure�ti MenMenMenMen����iuni:iuni:iuni:iuni: Gheorghe Bâlici-Chi�in�u; Oana Zahiu-Ploie�ti; Loredana D�nil�-Slobozia; Floarea Dan-Bucure�ti; Alexandru Ghe�ie-Pite�ti; Mihaela Lunc�-Galda de Jos, Alba Iulia; Alexand�r Stoikovici-Timi�oara; Vasile Vajoga-Ia�i; Roxana B�ltaru-Suceava; Maria Cucu-Câmpulung Moldovenesc; Theodor Damian-Woodside, New York, USA; Maria Ion-Craiova; Ariadna Petri-Ploie�ti; Lic� Pavel-Bucure�ti, Ana Maria Zlavog-Br�ila; Cristian Petru B�lan-Sycamore Drive, New Jersey, USA; Ioan Barb-C�lan, Hunedoara; Aida Hancer-Bucure�ti; Marilena Apostu-Gala�i; Constantin Badea-Bucure�ti; Alexa Bale-�i�e�ti, Maramure�; Magda Botezat-Oradea, Bihor; Cezar Ciobâc�-Boto�ani; Carmen Cium�rnean -Zal�u, S�laj, Simona Cr�ciunescu-Vatra Dornei; Ion Moraru-Gala�i; George Chiriac-One�ti; Bac�u, Mahmoud Djamal-Rakka, Siria, �����-�����-�� ������-�� ��������-������� ���� ; Eugenia Dumitriu-Campo Real de Madrid, Spania; Florina Isache-Ro�iorii de Vede, Teleorman; Alexandru Piscu-Parava, Bac�u; Marina Popescu-Bucure�ti; Iulian Radu-Baba Ana, Prahova; Corina Stoean-Caza�u, Br�ila.

EEEEpigrpigrpigrpigramamamam���� Marele Premiu Marele Premiu Marele Premiu Marele Premiu „„„„GeorGeorGeorGeorge Ranetti”ge Ranetti”ge Ranetti”ge Ranetti” Ioan Todera�cu – Vaslui Premiul Premiul Premiul Premiul „„„„Grigore Tocilescu”Grigore Tocilescu”Grigore Tocilescu”Grigore Tocilescu” Lauren�iu Ghi�� – Bucure�ti Premiul Premiul Premiul Premiul „„„„Agatha BacoviaAgatha BacoviaAgatha BacoviaAgatha Bacovia””””:::: Constantin Iura�cu – Ia�i

MenMenMenMen����iuni:iuni:iuni:iuni: Vasile Larco-Ia�i; �tefan Alexandru- Câmpina; Nicolae Paul Mihail-Sinaia; Elis Râpeanu-Bucure�ti; Petronela Slavu-Vulcan, Hunedoara; Corneliu Zean�-Bucure�ti; Ion Ruse-Constan�a; Gheorghe B�l�ceanu-Ia�i; Ioan Petru Garda-Cluj; Ion Moraru-Gala�i; Vasile Vajoga-Ia�i; Janet Nic�-Ostroveni, Dolj; Ionic� Laurian-Boureni,Dolj;Viorel Martin-Bucure�ti; Ion Munteanu-�oimari, Prahova. Detalii despre festival sunt pe: www.romeojulietalamizil.ro Numele tuturor participanNumele tuturor participanNumele tuturor participanNumele tuturor participan����ilorilorilorilor la sec la sec la sec la sec����iunea Poezieiunea Poezieiunea Poezieiunea Poezie::::

Numele concurentuluiNumele concurentuluiNumele concurentuluiNumele concurentului LocalitateaLocalitateaLocalitateaLocalitatea JudeJudeJudeJude����uuuullll////����araaraaraara 1. Agavriloaie Lucia Bra�ov Bra�ov 2. Aionesei Mihaela Târgu Secuiesc Covasna 3. Albu Andreea S�la�u de Sus Hunedoara 4. Aldea Marius Motru Gorj 5. Anghel Beatrice Urla�i Prahova 6. Antal Bianca Timi�oara Timi� 7. Apostu Marilena Gala�i Gala�i 8. Arsene Marina �tef�ne�ti Arge� 9. Badea Constantin �irna Prahova 10. B�descu Irina Sinaia Prahova 11. B�dicioiu Adrian �oimari Prahova 12. Baki Ymeri �ipkovi�a, Macedonia Macedonia 13B�lan Cristian Petru Sycamore Drive SUA 14. Bale Alexa �i�e�ti Maramure� 15. Bâlici Gheorghe Chi�in�u R. Moldova 16. Balmez Andrada Oravi�a Cara� Severin

17. B�ltaru Roxana R�d�u�i Suceava 18. Barb Ioan C�lan Hunedoara 19. Barbu Andreea Rm.Vâlcea Vâlcea 20. Barbu Diana M�neciu Ungureni Prahova

21. Barbu Lizuca Ghizela Timi� 22. B�rbulescu Elena Ploie�ti Prahova 23. B��tean Paul Timi�oara Timi� 24. Bebu Ana Valu luiTraian Constan�a 25. Becart Valentina Ia�i Ia�i 26. Bengescu Otilia Târgu Jiu Gorj 27. Bistrianu Teodora Ghizela Timi� 28. Bivol Zina Chi�in�u R. Moldova 29. Bodolic� Alexandru Bucure�ti Ilfov 30. Bogdan Adriana Mizil Prahova 31. Bohâl�ea Elena Poiana Câmpina Prahova 32. Bordi Andra� Suplac Mure� 33. Bota Sorin Alba Iulia Alba 34. Botezat Magda Oradea Bihor 35. Brânciog Justin Oradea Bihor 36. Burde Victor Alba Iulia Alba 37. Burduja Natalia Bordeaux Fran�a 38Caraghiaur Eugene Quebec Canada 39. C�rbune Floarea Constan�a Constan�a

6

40. Cârdei Mariana Bucure�ti Ilfov 41. C�t�lin M�d�lina Cire�anu Prahova 42. Ceau�u George Bulze�ti Dolj 42. Chelariu Tudor Boto�ani Boto�ani 43.Chelu Alexandrina Oradea Bihor 44. Chiriac George One�ti Bac�u 45. Chiriluc Diana Timi�oara Timi� 46. Chiri�� Andreea Nov�ce�ti Prahova 47. Chiroiu Tudor V�lenii de Munte Prahova 48.Chistrug� Cristina Chi�in�u R. Moldova 49. Chi�� C�t�lin Medgidia Constan�a 50Cicoveanu Alexandra Medgidia Constan�a 51. Ciobâc� Cezar Boto�ani Boto�ani 52. Cium�rnean Carmen Zal�u Salaj 53. C ocia� Elena One�ti Bac�u 54.Codârl� Georgiana C�line�ti Prahova 55. Codi�� Constan�a Tecucel Gala�i 56. Codreanu Viorela Bucure�ti Ilfov 57. Cojocaru Dinu Hajdieni R. Moldova 58. Colun Mariana Orhei R. Moldova 59. Coman Andra Vi�eu de Sus Maramure� 60. Cr�ciunescu Henriette

Alexandria Teleorman

61.Cr�ciunescu Simona Vatra Dornei Suceava 62. Cristu Georgi Gala�i Gala�i

63. Cucu Maria Câmpulung Moldovenesc

Suceava

64. Cujb� Andreea Mizil Prahova 65. Curteanu Delia Constan�a Constan�a 66. Damian Theodor New York SUA 67. Dan Mioiu Ploie�ti Prahova 68. D�nil� Loredana Slobozia Ialomi�a 69. Daroczi Andrei Jibou S�laj 70. Dengel C�lin Ploie�ti Prahova 71Diaconescu Liliana Alexandria Teleorman 72. Dinu Ion 74.Djamal Mahmoud Rakka Siria 75. Dobre Alina Ploie�ti Prahova 76. Dr�gan Liliana Olteni�a C�l�ra�i 77. Dr�g�nescu Florentin

C�l�ra�i C�l�ra�i

78. Dragomir Amalia M�neciu Ungureni Prahova 79. Dragomir Marian Ploie�ti Prahova 80. Dr�gu�in Lusiana Slatina Olt 81. Dumitran Raluca Câmpina Prahova 82. Dumitru Eugenia Campo de Madrid Spania 83. Dumitru Bianca Bucure�ti Ilfov 84. Dumitru Ana Matee�ti Vâlcea 85Durlan Gheorghi�� 86. Elvireanu Sonia Alba Iulia Alba 87 Enache Otilia Agigea Constan�a 88.Feies Ofelia Bocsig Arad 89. Filic� Vasile Mizil Prahova 90. Filip George Montreal Canada

91. Fili�an Liliana Constan�a Constan�a 92. Floarea Dan Bucure�ti Ilfov 93.Frusinoiu Daniela 94. Furtos Valentin Oradea Bihor 95. Gîdea Florentina Dr.T.Severin Mehedin�i 96. Galetar Gheorghe Cenad Timi� 97. Garlonta Gabriela Sibiu Sibiu 98. Ghe�ie Alexandru Pite�ti Arge� 99. Ghi�� Cristina Buz�u Buz�u 100. Goga Constantin Fete�ti Ialomi�a 101. Goti�an Irina Chi�in�u R.Moldova 102. Grozea Denisa Berceni Prahova 103. Gruia Brigita Sântandrei Bihor 104. Hancer Aida Bucure�ti Ilfov 105. Hîncianu Mihaela Vaslui Vaslui 106. Iana Iuhas Bucure�ti Ilfov 107. Iancu Maria Colceag Prahova 108. Ihora Adina Bucure�ti Ilfov 109. Ilie Andra Plopeni Prahova 110. Ilie Stan Plopeni Prahova 111. Ilie Vasilica Bucure�ti Ilfov 112. Ili�iu Eugen Deva Hunedoara 113. Ion Adina Lehliu Gar� C�l�ra�i 114. Ion Atanase R�svani C�l�ra�i 115. Ion Costinela Dor M�runt C�l�ra�i 116. Ion Larisa Turcoaia Tulcea 117. Ion Maria Craiova Dolj 118. Ionescu Adrian Pite�ti Arge� 119. Iordache Cristi Târgovi�te Dâmbovi�a 120.Iord�chescu Robert 2 Mai Constan�a 121. Isache Florina Ro�iorii de Vede Teleorman 122. Iva�cu Ioan Cluj-Napoca Cluj 123. Jerc�l�u Ana Fulga de Sus Prahova 124. Jianu Liviu Craiova Dolj 125. Jitariuc Laura Grigoriopol Transnistria 126. Jitc� Andrei Alba Iulia Alba 127.Joau Elias Antunes Taguatinga Brazilia 128Jurcan Alexandru Huedin Cluj 129. Kimberley Jones Ploie�ti Prahova 130. L�c�tu� Daniel C�lan Hunedoara 131. Larco Vasile Ia�i Ia�i 132. Late� Adina Constanta Constan�a 133.Laz�r Alexandra Bra�ov Bra�ov 134. Laz�r Denisa Buz�u Buz�u 135. Lixandru �tefania Bucure�ti Ilfov 136. Lunc� Mihaela Galda de Jos Alba 137. Maftei Ioan Buh�iesti Vaslui 138. M�lai Marius Cluj Cluj-Napoca 139Manolachi Emilia Medgidia Constan�a 140 Manole Gheorghe Gala�i Gala�i 141. Mare Ilinca Bistrita Bistrita N. 142. Marian R�zvan Zlatna Alba 143. Maricenschi Andreea

Ploie�ti Prahova

7

144. Marinescu Cristian Plopeni Prahova 145. Miclea Georgeta Verona Italia 146. Mihai Andra Medgidia Constan�a 147. Mihai Emma Târgovi�te Dâmbovi�a 148. Mihai Valentin Bucure�ti Ilfov 149. Mihu� Bogdan Breaza Prahova 150. Milescu Victoria Bucure�ti Ilfov 151. Minoiu Dan Ploie�ti Prahova 153. Moraru Cristina Ungheni R.Moldova 154. Moraru Ion Barbo�i Vaslui 155Mure�anu Adrian Cluj Cluj-Napoca 156.Murg��anu Nicu Alba Iulia Alba 157. Neagu Andrei Lehliu Gar� C�l�ra�i 158. Neagu Oana Mizil Prahova 159. Nedelcu Ana Ploie�ti Prahova 160. Neme� Bianca Bra�ov Bra�ov 161. Ni�ic� Andreea Tecuci Gala�i 162. Ofileanu Liviu Hunedoara Hunedoara 163. Olteanun Georgeta Toporu Giurgiu

164. P�durean Otilia Sibiu Sibiu 165. Pan� Florentina Turnu M�gurele Teleorman 166. Paparuz Adrian Z�rne�ti Bra�ov 167. Papp Elena Timi�oara Timi� 168. Paraschiv Larisa Valea C�lug�reasc� Prahova 179P�tra�cu Andreea Plopeni Prahova 170. P�un Mihai Bucure�ti Ilfov 171. Pavel Lic� Bucure�ti Ilfov 172. Petri Ariadna Ploie�ti Prahova 173. Petri Fabiola Ploie�ti Prahova 174. Petru B�ne�ti Câmpina Prahova 175. Picu Georgiana T�t�rani Prahova 176. Piscu Alexandru Parava Bac�u 177. Pojar Ovidiu Bistri�a Bistri�a Nasaud

178. Popa Mura C�l�ra�i C�l�ra�i 179. Popescu Marina Bucure�ti Ilfov 180. Poraicu Simona Or��tie Hunedoara 181. Postu Maria Bucure�ti Ilfov 182.Preutescu Drago� Ia�i Ia�i 183. Pric� Cristina Sinaia Prahova 184. Profire C�t�lina Chi�in�u R.Moldova 185. Purdescu Maria Bucure�ti Bucure�ti 186. R�caru Laura Ciorani Prahova 187. Radu Iulian Baba Ana Prahova 188. R�du� Simina Olteni�a C�l�ra�i

189. Romaga Maria Câmpulung Moldovenesc

Suceava

190Rosentzveig Alice Ia�i Ia�i 191. Rotaru D�nu� Berceni Prahova 192. Rotaru Nicolae Bucure�ti Bucure�ti 193. Rusu Laura Gala�i Gala�i 194. Sava Lucica Râmnicu Vâlcea Vâlcea 195. Sava Manuela Buz�u Buz�u 196Scânteianu Paula Rebricea Vaslui 197. �cladan Silvia Suceava Suceava

198. Scurtu Tania Gala�i Gala�i 199. Simion Mihaela Baba Ana Prahova 200.Simonati Claudiu Geoagiu Hunedoara 201. Sîrbu D�nu� Oradea Bihor 202. Stej�ri�a Serena Bac�u Bac�u 203. Sp�taru Ovidiu Bra�ov Bra�ov 204. Stanca George Bucure�ti Ilfov 206�tef�nescu Florea Munchen Germania 207. �tef�nescu Marius Jirl�u Br�ila 208. Steg�rescu Lucia Ialoveni R.Moldova 209. Stoean Corina Caza�u Br�ila 210. Stoican Monica Picior de Munte Dâmbovi�a 211. Stoikovici Alexandar

Timi�oara Timi�

212. Stroncea Nicolae Ciocana R.Moldova 213. Surleac Marius Bucure�ti 214. �u�el Elena Ungureni Dâmbovi�a 215. T�l�l�u Roxana Râ�ca Suceava 216.T�n�sescu Costin �tef�ne�ti Arge� 217. �and�r� Ionu� Foc�ani Vrancea 218. Tecu Ionela Bucure�ti 219 Todiresei Elena Piatra Neam� Neam� 220Topârceanu Elena Bucure�ti Ilfov 221. Trifan Bogdan Piatra Neam� Neam� 222. Tudor Clara Târgovi�te Dâmbovi�a 223. Tulbure C�t�lina Chi�in�u R. Moldova 224. Turcu Bogdan Sebe� Alba 225. �u�ueanu Alina Bucure�ti Ilfov 226. �u�ueanu Goergiana

Giurgiu Giurgiu

227. Untaru Ion Finta Dâmbovi�a 228. V�ideanu Alexandru

Ia�i Ia�i

229. Vajoga Vasile Ia�i Ia�i 230. Vâju Cornelia Movila Miresii Br�ila 231. Vechiu Alexandra Constan�a Constan�a 232.Voiculescu Daniela Pite�ti Arge� 233. Zahiu Oana Ploie�ti Prahova 234. Zean� Corneliu Bucure�ti Prahova

PPPPoezieoezieoezieoezie

Marele Premiu Marele Premiu Marele Premiu Marele Premiu „„„„George Ranetti”George Ranetti”George Ranetti”George Ranetti” Victoria Victoria Victoria Victoria MilescuMilescuMilescuMilescu, scriitor, 18.12.1952, Bucure�ti. Volume de poezie: “Welcome December” , ed. Român�-englez�, 1995; „�lefuitorul de lacrimi”, 1995; „Izbânda furat�”, 1995; „Inim� de iepure”, 1998; „Arleziana, 2000; „Zâmbet de tigru”, 2001; „Flac�ra nev�zut�”, ed. Român�-maghiar�, 2007; „Roua cuvântului”, 2008; „Conspira�ii celeste”, 2008; „101 poeme”, 2009; „Dreptatea înving�torului”, 2010, „Floarea vie�ii”, ed. Român�-georgian�, 2010. Colabor�ri la revistele: „Luceaf�rul”, „Via�a româneasc�”, „Revista Sud”,

8

„Literatorul”, „Caligraf” etc. Premii: Premiul „Iulia Hasdeu”, 2001; Premiul special de poezie, Oradea, 2002; Premiul pentru poezie „Literart-XX” �i al revistei „Origini”, 2008-2009; Marele Premiu al Festivalului „Titel Constantinescu”, 2010 Oameni Oameni Oameni Oameni fericifericifericiferici����i,i,i,i, I I I I I-am v�zut pe acei oameni ferici�i mergând nep�s�tori în noapte fluierau, fredonau, aruncând spre cer bancnote argintii, m�t�soase aureola�i de jetul �ampaniei vaporoase duhnind a glorie �i a moarte i-am auzit cosind iarba cerului coasa lucea ca luna s� tac, ori s� le ies în întâmpinare cu iubire �i sare cu sângele zb�tându-se ca un pe�te via�a strig�, moartea scrâ�ne�te scriu pe hârtia cu col�i de elefant prim�vara înainteaz� f�cându-i s� înfloreasc� �i mai mult pe cei înfloritori deasupra lor umbra se lumineaz� ei rezolv� ecua�ia de corec�ie a fericirii la viteza absolut� moartea î�i face provizii, mereu precaut� i-am v�zut pe acei oameni ferici�i lustruindu-�i trofeele prea mari într-o lume prea mic� umplut� f�r� voia ei cu ap�, aer, lumin� cu obiecte con�inând timp ei aprind la ro�u ghe�urile polare gr�besc a�teptarea zadarnic� libertatea mea, o iubire barbar� nimeni nu e liber, nici soarele moartea m� iart�, ei nu unde se termin� fericirea începe lumea ce cump�r� pâine, salam, �ig�ri veselia ei sinistr� negociaz� resturile regurgitate de planete damnate marea – un monstru în propria-i plas� i-am v�zut pe acei ferici�i pe mal împ�r�ind gloan�e de aur prietenilor ei au darul de-a sfâ�ia estetic cerul cade-n buc��i, f�r� a fi pedepsit precum uraganele desfiin�ând tot f�r� a pretinde nimic scriu sub bolta unui cântec de �obolan

plou� în purgatoriu peste un înger �i un diavol îmbr��i�a�i sub ploaia de pietre c�ci iubirea e �i durere strig�tul de izbând� al celor ferici�i e un geam�t în ghetoul lor superînstelat cu semnele luptelor din somnul demoniac paloarea cadaveric� denun�� sacre autotorturi heraldica poemului exanghinat ei împacheteaz� lumea �i ne-o trimit ramburs izbindu-se de turnurile de încercare de prim�rii, de spitale unde mor�ii î�i continu� via�a de apoi

i-am v�zut pe cei ferici�i când î�i luau mâna luau totul cu un ochi de rubin, un altul de cobalt în asfaltul fierbinte l�sând un blacheu de copit� sacerdotal� pe zid conturul unui schelet fumegând noaptea se teme uneori pentru ei cutreierându-le carnea, oasele cristaline luna se ridic� pe vârfuri s� vad� parada lunaticilor goi pe un fir sub�ire lumea e un m�r în gur� de �arpe scriu la cap de linie beau ploaia din palma unui cer�etor ziua intr� la semnal pe un peron soldatul cu rani�� deschide scrisoarea din care se scurge lanul carbonizat o mam� al�pteaz� un copil �i un câine dând fiec�ruia mai nimic din pu�in cei ferici�i ne oblig� la replici alimentându-ne supersti�iile inimile, în vrafuri pe biroul somptuos sunt aprobate, �tampilate apoi puse pe foc s� înc�lzeasc� sala profesorului cu barbi�on �inând cursul de spiritologie cei ferici�i nu cer nimic, nu se roag� primind de la sine orice f�r� jerfa zadarnic� f�r� îndoiala sacrificatorului al c�rui venin din cup� poate face nemuritor poemul din tomberon �i ei plâng uneori fericirea e obositoare fericirea doare inspirându-i permanent �i profund aerul cu diamante...

9

Oameni fericiOameni fericiOameni fericiOameni ferici����i, IIi, IIi, IIi, II i-am v�zut pe acei oameni ferici�i aureola�i de ceva neîn�eles în ve�mintele lor fo�nitoare în neverosimile nop�i de var� când flori de tei cad pe cre�tet cu zgomotul unui mic foc de pistolet scriu pe o coal� de ap� cu o gânganie chitinoas� dac� nu acum, când s� se întâmple potopul oamenii stau la coad� s� înfig� fiecare un cui, s� dea un pumn, s� mu�te s� vad� dac� tresare, dac� vorbe�te viitorul sun� disperat pe t�vi de argint vin anii celor ferici�i la osp��ul celest ei pot s� fac� s� tac� p�mântul pentru un vers ce tic�ie-n creier prin fumul de fier, prin aerul calcaros noaptea arde cartea pe m�sur� ce o citesc implor fiece lucru întâlnit noaptea poemului e o secund� din cele �apte zile de ploi moartea e mai statornic� decât noi calc pe garoafele strivite de cei ferici�i biciui�i-m� dac� sunt lumin� �i nu luminez dac� sunt întuneric �i nu v� orbesc vine ora când intr� în scen� pictorul orb, compozitorul surd, poetul nebun cu cheia fericirii de gât de�i u�a e ve�nic deschis� s� intre sângele de lâng� abator unde b�rba�i �i femei în costume str�lucitoare taie �i spânzur� foamea nemuritoare cei ferici�i înghit pastile de frumuse�e, curaj, noroc ei stau pe loc �i lumea se-nvârte-n jurul lor via�a �i moartea se calc�-n picioare spre aceea�i destina�ie cei ferici�i nu simt frigul c�ci vremea se face dup� voia lor ei nu car� saci, canistre, butoaie, ci doar medalii la proba de fericire absolut� î�i procur� boli rare, chinuri exotice pentru pl�cerea de-a fi mai vii în moarte decât în via�� oamenii ferici�i sunt inven�ia celor ce nu au curaj s� jupoaie, s� jumuleasc�, s� tran�eze pân� la ultima consecin�� mirabila existen�� dintre ruinele exorbitante

moartea ridic� un fanion r�sfoiesc o pas�re zbor cu zbor tainele ei au fost odat� tainele mele când nu exista pe p�mânt loc pentru a muri ci doar dou� inimi ca dou� imperii moartea m� prive�te în ochi �i strig�: intr� odat� în mine pe u�a din fa��! Oameni fOameni fOameni fOameni fericiericiericierici����i, IIIi, IIIi, IIIi, III în limuzinele întunecate, prin lentilele fumurii cei ferici�i v�d lumea-n crepuscul ei declan�eaz� ierni gigantice, crize astrale cu mâinile înfundate adânc în alveolele pulmonare ale socotitorilor de stele c�zând la punct fix înfiorând chiar moartea vara î�i înfig din�ii în valul s�rat ling pe�tii, înghit meduze sunt înghi�i�i �i ei mai apoi moartea nu face discrimin�ri cei ferici�i tânjesc s� fie aidoma celorlal�i cu straie de cânep� direct pe pielea gelatinoas� s�rind ca un iepure, ca o broasc� sine ira et studio via�a merge cu pa�i uria�i eu cu pas de furnic� urc treptele de cear� pe care �i-au pus sigiliul ferici�ii dinaintea mea urc f�r� grab� cu tor�a olimpic� a mor�ii i-am v�zut pe cei ferici�i captivi în agonia orgasmic� pe ultima turnant� ruleta se-n�epene�te vântul trece abandonându-�i r�ni�ii ierta�i fie cei ferici�i cu aerul lor aiurit punând orice eroare f�ptuit� pe seama impruden�ei de a tr�i din epava putrezit� ce sunt curg perle ciugulite de p�s�ri femeie �i doar atât pe mas�, paharele se îmbat� �i plâng luându-mi de la gur� bucata otr�vit� pentru care moartea atât a trudit lacrima cade în farfurie ca un proiectil fericirea e inuman de scump� moartea î�i taie o por�ie din mine, din tine, pofticioas� din fire în valea plângerii se ridic� un munte cu turnuri de ap�rare cei ferici�i nu �tiu s� �in� în mân�

10

o cazma, o lopat�, o borma�in� mâinile lor glasate doar tasteaz� veselia incon�tient�, baluri de caritate în func�ie de viteza de propagare a durerii ei perforeaz� blindajele cu privirea pot vitrifica un nes�buit ce le-a t�iat calea în �ara ce plânge �i când râde �i prinde stelele c�z�toare venind din viitor cei ferici�i sunt mai singuri decât secunda n�scut� pentru a muri �i a învia exasperant dar cine s� le ia locul la excentricele gale �i curse dintre ro�i, crose, elice scot uneori p�s�ri mirosind a divinitate... Oameni fericiOameni fericiOameni fericiOameni ferici����i, IVi, IVi, IVi, IV mi-e dor de vremea când d�râmam copaci cu privirea când fericirea era la primii pa�i �i moartea o înv��a s� mearg� cop�cel sunt fericit� ca floarea pe care e�ti gata s� o rupi din pomul în fl�c�ri stins cu o flac�r� deschid balul celor ce vor muri mâine cerul a contribuit cu un spadasin, cu un arca� de lumin� moartea întoarce capul dup� mine ca floarea soarelui nici chiar cei mai ferici�i nu o pot corupe ea, cea mai dreapt� dintre drep�ii Sodomei �i Gomorei dezlegându-i �arada noi suntem scopul ei în via�� va fi iar noapte, va fi iar zi p�s�rile vor veni ciugulind provizia îngereasc� din fiece cas� uria�ul în cârje va plânge pe um�rul prostituatei desfigurate de pitbull sub copacii cu limbile despicate de trilurile de cupru, o�el, wolfram p�mântul ne înghite pe to�i �i îi prie�te zilnic dau proba la fericire nimic nu doare mai mult decât izbânda ei trec prin fl�c�rile mul�imii ora�ul î�i deschide larg bra�ele

cu o crizantem� pe �eava de tun fericit cel ce s-a lep�dat de mine scriu de la cap�t na�terea, dragostea, moartea o fil� plute�te dar p�mântul nu o prime�te nimeni nu o cite�te nici m�car ferici�ii exaspera�i de propria lor fericire �i eu am fost uneori fericit� i-am iubit uneori fericit� între ferici�i – o vrabie alb� cu ochi de vultur �i gheare de leu dansând în palatele plutitoare ale unei lacrimi fierbin�i cu o floare în din�i �i un cu�it înfipt în spinare...

Marele Premiu Marele Premiu Marele Premiu Marele Premiu „G„G„G„George Ranetti”eorge Ranetti”eorge Ranetti”eorge Ranetti” Liviu OfileanuLiviu OfileanuLiviu OfileanuLiviu Ofileanu 06.9.1972, Hunedoara. Activit��i de cenaclu „Lucian Blaga” �i „Katharsis” (1990-2003), Emisiuni la „Radio Sica” Hunedoara, 1997. Debut literar în revista „Kilometrul zero”, 1994. În prezent este redactor al revistei „Algoritm literar” din C�lan; traduceri din poezia american�; Premiul I �i premiul Editurii Emia la Festivalul interjude�ean” „Vlaicu Barna”, Brad,2002; Premiul revistei “Via�a Româneasc� “ la Concursul Na�ional de poezie „Porni Luceaf�rul…”, Boto�ani, 2002; Premiul I �i premiul „Ioanid Romanescu” al Muzeului Literaturii Române din Ia�i ; premiile revistelor „Sinteze literare” �i “Convorbiri literare” la Festivalul Na�ional de poezie „Aron Cotru�” , Media�, 2002 ; Diploma acordat� de Societatea Scriitorilor „C.Negri”, Filiala Ploie�ti 2002 .Premiul „Octavian Goga”, Cluj, 2009, Premiul I la Festivalul Na�ional de Poezie „Agatha Bacovia”, Mizil , 2010. Inclus în Antologii �i Caiete literare. Colabor�ri cu poeme, recenzii �i eseuri în revistele : „Provincia Corvina”, Constela�ia Dragonului, „Opinii culturale, „Ardealul literar �i artistic”, “Arhipelag”, „Semne”, „Sinteze literare”, „Steaua”, „Poezia” , „Axioma”, „Fereastra”, „Dacia literar�”, „Literaria”, „Agero” Stuttgart, „Oglinda literar�”, „Citadela”, „Vatra veche”. C�r�i publicate: „Corigent la fericire”, Ed.Emia, Deva sfaturi pentru fiul meu nensfaturi pentru fiul meu nensfaturi pentru fiul meu nensfaturi pentru fiul meu nen����scutscutscutscut �erpii ies de sub pietre s� vad� cum toarce lumina pe ceasul de aur, câte un hulub cu penele jumulite. al�turi, trandafiri cu bobocul desf�cut �i spinii t�ia�i grijuliu, între r�coroase ferigi aduse la târg,

11

dac� dragostea ta nu face lumea mai bun� - treci mai departe: te po�i ascunde dup� dou�-trei vorbe - ce folos? îmi place s� culeg fragi, s� privesc împotriva cerului ploaia, ra�ele sc�pate din luneta braconierului, acoperi�urile cu �igl� schimbat� de vânt �i fereastra zidit� a lui Dumnezeu unde c�lug�ri în ispit� viseaz� lumina l�mpii schimbat� pe o pâine cu gust de ora�. de aceste bun�t��i �tiu s� m� bucur �i-apoi, fragii sau scrumul de pip� al norilor nu mai pot îneca pl�mânul vân�t al p�s�rii c�zute; ajunge s� fumezi pasiv, s� bei pe ascuns din sticle mici muzica surd� a sângelui prelins pe foi de Biblie, chemarea puicu�ei r�mas� între hornuri – un punct gri, o scam� enervant�… vântul de sud îi num�r� alicele din piept: destule – �i întotdeauna lipse�te una: inima. iat� ce lucruri po�i vedea în lume �i care au s� �i se par� bune: libertatea, femeia, banii �i a pierde timpul cu nimicuri. despre libertate po�i citi lungi eseuri, ca s� ajungi sclav sau de�inut politic. despre femeie nu vei afla nimic chiar dac� toate c�r�ile au fost scrise datorit� ei. mai r�mân banii �i timpul, fiul meu – dac� îi ai, f� bine �i folose�te-i pentru al�ii; dac� nu ai, nu- jindui – oricum i-ai fi pierdut pe spatele altora, datorit� generozit��ii tale. s� nu pierzi vremea scriind poezii sau romane pentru fetele nem�ritate; s-au scris atâtea c�r�i proaste pe lâng� Scriptur� – de ce s� le înmul�e�ti? ca s� se nasc� un copil e nevoie de un pariu cu trei for�e: voin�a ta �i a femeii, apoi un zeu care s� confirme cu da sau nu. nu te-ai n�scut fiindc� am fost un la�, o târâtur� lipsit� de con�tiin��; am crezut în libertatea spiritului mai mult decât în circumferin�a stomacului, în dragostea pur� �i existen�a unui singur Dumnezeu. acum pl�tesc – te vei na�te departe de mine, cu fiecare moarte, �ine minte fiule, te vei na�te înc� o dat� într-o �ar� unde cuvintele cresc pe lujer de garoaf�, �i muzica lunge�te str�zile în orele amiezii cu mirarea pr�bu�it� într-un decolteu.

oricât de gri ar foricât de gri ar foricât de gri ar foricât de gri ar fi betonuli betonuli betonuli betonul vor veni s�-�i cear� ap� de b�ut oamenii care nu s-au sc�ldat niciodat� în ap� dulce. cine caut� dovezi de fericire – e mort înainte de termen, o trestie pascalian� la cheremul vântului schimb�rilor. s� ne fix�m – într-o var� cu multe inunda�ii în �ar�, sate cu casele înecate �i mal pretutindeni. schubert alint� sear� de sear� urechile tale mici �i surde. m� întreb rhetoric, de ce fotografia asta cu margini rupte, mâinile împreunate ca un copil prostu� m� roag� s� a�tept, s� ridic fruntea sus – adic� s� nu m� sinucid. ce fac aici, se poate r�spunde concret sau în doi peri: continui ni�te fragmente apocrife – dao �i despre Unul, ca nemi�care a Mi�c�rii; sau despre neputin�a unei pietre s� se rostogoleasc� din munte pe ��rmul m�rii. discursul diversionist al ploii: album pluvial, referin�e la rodenbach, verhaeren sau bacovia. ce iubire poate fi spune-mi Tu, între un papagal de plastic �i o maimu�� de plus, între un avion de hârtie �i o minge de cauciuc, între stilou �i cerneal�? numai tu �tii c� apa scurs� în bocanci l-a înecat �i pe ion stratan când a încercat s� o spele. �i doar e la mintea coco�ului c� numai apele nu mor, deci omul nu trebuie s� se lupte cu apa, cu puhoaiele, doar dac� are suflet de noe, suflet de olandez care smulge m�rii uscatul. ascult� ave maria – accentele grave, umilin�a ca o salvare din furtun�, scot la suprafa�� un character despre care la bruyere nu a scris nimic, omul-care-nu exist�. din sticla goal� a be�ivului se-aude o muzica lent�, dintr-o camer� de hotel un urlet – esenin? nu se mai pun bilete, scrisori de adio – se strig� la buza sticlei numele disp�rutului �i pu�toaica mângâiat� pe câteva monede devine bunic� pioas� cu re�etele uitate în cartea de rug�ciuni �i nepo�ii pleca�i la studii în francia. copilul care mo�tene�te ceva din tine – nasul fruntea ochii sau mersul e mo�neagul cer�etor pe treptele bisericii ortodoxe. �i florile tale preferate se usuc� pe cruci a�a c� nu-�i umple po�eta cu prostii – te voi a�tepta, negresa mea, am preservative cu gust de c�p�uni. din misterul satului românesc au r�mas poemele lui ioan alexandru,

12

pariul lui faust pe cump�na rupt� a fântânii folosit� în loc de arac pentru mere. mâr�oaga asta surd� merge pe mal de pârâu ca pe ��rmul m�rii �i are ca s� nu se sperie ochii acoperi�i cu petice de piele, ciucuri purpurii s� nu fie deocheat� calculând pe copite viteza luminii în ap�. îi dau pinteni cu stema de pe bonet� pân� î�i roade z�bala �i las� de durere un b�legar în fa�a casei-de-cultur�, o gr�m�joar� locuit� de priviri ofensate ca ni�te insecte zdrobite la mijlocul c�r�ii. are bube albastre crescute pe z�ri �i g�ina�ul-de-bufni�� primit azi-noapte pe um�rul drept e alb cât o zi de post. oricât de gri ar fi betonul luna va citi mereu f�râm� de voio�ie sau regret chiar dac� a luat-o razna pe ar�tura pân� la casa cu mosaic pe fa�ad� unde st� grete, s�soaica râvnit� înainte s� plec în armat�. Ea nu-i scoate din�ii �arpelui-de-cas�, ci ad� �i crap� vreascuri de foc. acum e o gloab�, zice lumea. Eu �tiu c� a fost o ��ranc� autentic�, îmi zicea: s� �tii c� numa’ dac� stai cuminte �i toat� lumea �tie cum socoteau pe copite n�r�va�ii cai din elberfeld dând din cap “mehr licht, mehr licht” ca un om alungit pe un lied de bach ucenicind la nemurire între picioarele ei blestemate s� nu le ui�i niciodat�. Amintiri de la canalAmintiri de la canalAmintiri de la canalAmintiri de la canal lâng� mare nu se mai aud oache�ii profitori d�n�uind pe sub icoanele sexy ale micului paris, diva ro�cat� din apocalips� cu piciorul de lemn �i ochi de sticl� ce reduce din bucuria inimii de câine logoped. pa�ii trecutului se opresc la ��rm, cu palme însângerate omul de ieri se las� acopeirt de ap� �i nisip, câte un pesc�ru� bate în movila nemi�cat� �i apa se înro�e�te cerul se face iar��i albastru infernul devine microscopic �i ca un �colar prins min�ind-moartea salut� cu un chip de un prieten, cinci minute de mise en amîme. volutele p�rului t�u, undele c�prui ale ochilor

�i carnea bântuit� de gânduri trecute dintr-o via�� în alta se retrag în sine ca un melc �i vântul cheltuit în mii de explozii ne-ngroap� în nisip. dac� plecarea e o moarte – r�mânerea e o moarte pe m�sur� �i marea aduce la ��rm triste�ea z�vorâ�ilor în ospicii melancolia din ochii statuilor câinele cu botul uscat între stinghiile gardului �i umflata bucat� de covrig spre care s-a întins… marea plânge cu lucruri, marea-�i aminte�te de Noi cu obiecte. �i ultima oar� te împotrive�ti chiar dac� vrei s� mori ca esteban: parc� �i-e drag� o femeie necunoscut�, târgul �i stâna, biserica pres�rat� în fiecare ograd� – gr�un�e pentru vr�biile lui Dumnezeu. gerul din oase p�streaz� forma zilei pierdute, acoperi�urile grele ca ni�te mo�negi �i sunetul de vâsl� al femeii înd�r�tnice care mai spal� rufe în albie care mai face dragoste în grâu. O lacrim� te petrece În timp ce fumul poveste�te Cum înghea�� motanul la geam �i copii cu nasul curgând Mânji�i pe obraz cu dulcea�a p�rin�ilor A�teapt� s� vie Hristos �i ninsoarea cade peste acoperi�ul lumii, Peste gura încremenit� deschis� în valuri Ca un pahar de ap� adus prea târziu muribundului. lâng� vechiul zid de execu�ii a crescut o brându�� gloan�ele au desenat o fereastr�, în fereastr� femeia despletit� – a cui s� fie frumoasa ultimei clipe? în zorii secera�i de mii de ori în nop�ile înjunghiate din spate condamna�ii piereau cu ochii la fereastr� cu cerul deasupra ca un verset �i o vreme f�r� s� se întrebe de ce se refugiau în memoria pietrelor ca într-un �opru din copil�rie cu mâinile galbene al�turate ca doi pui de g�in� zeghea soioas� �inuse loc de piele amintirea mamei de icoan� minutul acela se strînse ca un vreasc în volbura focului �i pe când varul saluta ochii mor�ilor cu imagini noi gardienii b�trâni plângeau pe ascuns fiindc� nici un glon� n-a trecut n-a p�truns nuan�a surrealist� a fericirii de mâine icoana de aburi a bucuriei p�mântul dinainte lor c�zut pe genunchi.

13

Arta mumificArta mumificArta mumificArta mumific����riiriiriirii în fiecare diminea�� m� duc la serviciu cu microbuzul unii cuc�iesc în picioare, al�ii ca ni�te lilieci pe sp�tarul scaunului �i de obicei nu vorbe�te nimeni iar somnul se dezlipe�te precum guma de mestecat din p�rul elevilor. oamenii urcau �i coborau, eu m� uitam la imaginile flash dincolo de geamurile ma�inii – clipitul semafoarelor ca ni�te aparate de supravegheat st�rile comatoase apoi miriapodul mul�imii târându-�i trena viselor prin zorii sp�l�ci�i cu fericirea mulat� pe fa�� ca un ciorap de dam� �i orizontul acestor adormi�i: un soi de grot� dotat� cu electrocasnice pisici în loc de copii/manele versus mozart. când obosim ochii (aceste sugative ale memoriei) iau amploare impresiile vechi �i neduse cum trebuie la cap�t sedimentele scârbei: �obolanii viermii �i mu�tele ceva dinl�untrul fiin�ei elimin� extinc�ia sub forme virile: te bucuri pentru înlocuirea ghilotinei cu amvonul a seringii letale cu s�rutul seropozitiv dar pe jum�tate-treaz-jum�tate-adormit nu vezi ce v�d ochii t�i pe din�untrul vederii, cum evenimentele rele se marcheaz� prin stelu�e verzi �i realitatea e o materie gelatinoas� plutind nu se �tie cum în miezul creierului, prins� ca o verighet� într-un nasture de pijama, între zile aruncate la co� risipite pretutindeni cu orgoliul nemuritorului. câteodat� moartea pare s� aib� calit��i taumaturgice, un ceva al vie�ii situat între batjocur� �i venerare dizolvând ultimul rest de gândire – poate urletul ca o cruce, linii �i virgule lungi asemenea secundelor de groaz� în gura unui rechin. s� �ti�i �i voi, fra�ilor, c� shakespeare e un gardian sufletist, î�i uit� cheia în u�� pentru o droaie de copii �i poli�e de pl�tit, discu�ii interminabile pe tema „cine a fost primul în ceruri”… crede�i c� exist� asem�n�ri între somnul motanului �i o hernie de disc, între lacrima cancerosului �i a pruncului din acest salon?

scriu prost �i foarte greu de parc� mi-a� traduce ve�nicia din suflet. cine se mai umple de fiori copiind manuscrise? scrisul de mân� muceg�ie�te în chitan�e, scrisori de soldat de la cap�tul lumii. nu am voie s� trag în copii, femei gravide �i b�trâni, nu am voie s�-mi apropii tâmpla de �eava fumegând�, nu am voie s� spun „te iubesc” în corpul de gard�. regret c� n-am scris „corbul” de poe, „un veac de singur�tate” sau m�car „jocul cu m�rgele de sticl�” – regret c� n-am putut deschide ochii mamei mele, s� v�d ce mai face tata în sânul lui avraam, regret c� vorbele astea nu pot duce în rucsacul a dou� sensuri dup�-amiaza domestic� �i fericit�, o banal� durere de din�i, surâsul femeii mele când î�i vede odrasla mergând de-a bu�ilea pe covor. aceasta e t�ria de caracter – s� crapi pe din�untru iar surâsul t�u s� deschid� ferestrele ora�ului. �i ce po�i spune lumii în dou� rânduri? oamenii pe care nu i-ai cunoscut niciodat�, strigoii faptelor nef�cute vin s� stea cu tine la zid – fiindc� numai gloan�ele pot vedea precum iubirea, soarele perfect rotund �i înghe�at. nu intereseaz� pe nimeni ce spui, ce sim�i tu – îns� oamenii vor s� vad� moartea prin ochii t�i �i capul rostogolit pe e�afod.

PremiuPremiuPremiuPremiullll „Grigore Tocilescu„Grigore Tocilescu„Grigore Tocilescu„Grigore Tocilescu”””” LilianaLilianaLilianaLiliana FiliFiliFiliFili����an an an an Constan�a, 02.08.1964. A publicat în : revista „Flac�ra” lui Adrian P�unescu, martie 2000, Bucure�ti; „Revista Nou�”, nr.12(45)/ 2008, Câmpina, revista „Arge�“, nr.3, martie 2010, Pite�ti; revista “Luceaf�rul de diminea��”, nr.14/ 2010, Bucure�ti; revista „Poesis“, nr. 4 – 5/ aprilie – mai, 2010, Satu Mare; revista „Vama literar�”, anul 3, nr.1/ 2010, „Cartea de poezie - 33 de poeme ”, Bucure�ti; Volum: ”O sâmb�t� care nu a existat“, supliment al Revistei “Vama Literar�”, anul 3, nr.4/ 2010, Bucure�ti. Ceasuri potrivite niciodatCeasuri potrivite niciodatCeasuri potrivite niciodatCeasuri potrivite niciodat���� la ora uit la ora uit la ora uit la ora uit����riiriiriirii e unu f�r� tine în orologiul de sânge tic-tac secundele tac aproape de doi ceasurile potrivite niciodat� la ora uit�rii stau în buzunarul lui Chronos vrem s� �inem iubirea aceasta între buze cu din�ii s-o �inem tu de o parte eu de cealalt� a formei ei col�uroase

14

timpul va rotunji toate culorile �ip�tului din continuarea triste�ilor noastre �i va r�mâne perfect� la fel ca toate întâmpl�rile privite de departe între trupurile noastre e o lagun� în care cresc culturi de canabis culeg�toarele tale duc t�cerea sub unghii ale mele car� mere în sân stai spate în spate cu umbra mea întunericul î�i sprijin� palmele pe conturul incert al umerilor dezbr�cându-ne lumina pân� la epiderm� fac dragoste cu b�rbatul ce l-ai ascuns mereu între coaste de teama de a nu fi v�zut iubind în trup str�in fac dragoste f�r� s� �tiu a cui sunt pentru ca nicio diminea�� s� nu fie ca o femeie o femeie tân�r� al c�rei b�rbat se întoarce în zori obosit de la alta iubirea este anestezia dinaintea mor�ii nimeni nu �tie ce doz� o face suportabil� zilei de dup� numai pe mine poate s� m� amor�easc� pân� la neuitare doar când îmi vor deschide venele vei vedea aceast� hemoragie de cer pân� la ultima pic�tur� de albastru atunci îmi vei spune „tot ce am iubit crezându-m� capabil de o durere deplin� m� desparte acum la fel ca o pr�pastie de mine însumi” dar eu voi �ine cu din�ii de acela�i cap�t dat în�l��rii mele voi �ine chiar �i atunci când la cel�lalt cap�t nu va mai fi decât un ceas „un ceas cu orele furate una câte una pentru a fi omorâte cu pietre” am avut dintotdeauna o singur� nevoie nevoia de apartenen�� d�ruindu-m� toat� DesDesDesDes����vârvârvârvâr����ire barocire barocire barocire baroc���� sunt trist� ca o crisalid� ce �tie c� nu va avea niciodat� aripi ca un copac ce simte pe trunchi respira�ia fierbinte a joag�rului ca o mam� închis� în azilul mizer al min�ii ei r�t�cite murmurând un cântec de leag�n solemn ca un cântec de îngrop�ciune nu mai pot suporta mirosul plec�rilor m� sp�l pân� la sânge de b�rbatul ce mi s-a impregnat în piele îmi aprind �igara de cânep� fumându-mi nelini�tile pân� la vârful unghiilor

aerul m� sufoc� m� clatin �i m� sprijin de mine ca de o fereastr� deschis� pu�ini �tiu ce înseamn� s� dormi cu noaptea întins� de-a curmezi�ul peste trupul t�u s� nu te mai po�i întoarce de pe o parte pe cealalt� f�r� s� îi sim�i ap�sarea �i totu�i s� strigi dimine�ii s� plece de team� c� î�i vei vedea chipul zidit între cearc�nele ei vine�ii nimeni nu �tie ce înseamn� s� dormi cu inima învelit� într-o fil� rupt� din biblie gândind c� astfel Dumnezeu este mai aproape triste�ea se strecoar� între zidurile spitalului de urgen�� ca umbra unei femei p�r�site între cearceafurile bolnave de t�cere rece �i goal� îi simt buzele pe buze pe sâni fac dragoste pentru ultima oar� în trupul acesta singur�tatea cu esen�� de t�mâie aprins� cu lemn de santal �i mosc alb nu-�i dezminte des�vâr�irea baroc� Religia cReligia cReligia cReligia c����rniirniirniirnii timpul m� înf��oar� în jurul trupului pân� la sufocare nu am unde s� plec la cine s� m� întorc la cap�tul inimii e dou�zeci�ipatru februarie mi-e frig a�a de frig încât urlu dintre coaste ca întâia n�scut� a lumii în cel de-al dou�zeci�iultimul ceas al b�rbatului sunt nop�i în care despici întunericul pân� la os te strecori ca un uciga� pl�tit la locul crimei m� cuprinzi între bra�ele alungite de povara tuturor femeilor p�r�site în r�spântii sub sânul drept strig�t pe sânul stâng t�cerea se ghemuie�te în c�u�ul palmei nu e a mea t�cerea aceasta nici femeia aceea nu sunt eu b�rba�ii care au iubit-o au fost întotdeauna ai altora de la o vreme am înv��at s� respect via�a nu îndr�znesc s� o mai ating o privesc de la distan�� deasupra tuturor întâmpl�rilor alerg înspre fiecare diminea�� cu privirea întoars� peste um�r cum alergam în copil�rie de team� s� nu m� acopere umbra nu mai �tiu cine sunt îmi salut sângele cu deferen�� �i el se opre�te în loc îmi salut cunoscu�ii dar ei trec speria�i mai departe n-o s� în�eleg niciodat� unde se gr�besc oamenii de ce m� convertesc în religia efemer� a c�rnii înainte de fiecare moarte f�r� niciun Dumnezeu

15

CartogramCartogramCartogramCartogram���� epidermic epidermic epidermic epidermic���� sunt coloana sonor� de care a r�mas ag��at strig�tul final dintr-un film prost în sanatoriul de carne oasele tale se leag�n� în balansoare albastre al�turi o femeie te învele�te cu nevrozele ei adulterine sunt un sunet îngropat între trilurile unui disc de gramofon uzat pentru un film prost cine s�-�i restituie banii da�i pe bilete îmi decupez sufletul din pelicula care a rulat mereu cu s�lile goale �i îl ascund sub c�ma�a f�r� nasturi a umbrei o umbr� pe care nimeni nu o poate acuza de complicitate la furt nu are identitate �i nici domiciliu stabil îl ascund de ru�inea de a fi recunoscut mereu pe afi�ul unei alte singur�t��i �i ar�tat cu degetul pe oriunde ar trece ecran alb o derulare înapoi pe buzele mele orice str�in în acest ora� este un alter ego al poetului Mircea Bârsil� a striga în numele tuturor iubirilor neduse pân� la cap�t a încerca s� decriptezi inutila enigm� din cartograma violacee scris� cu din�ii de eros în sanatoriul de carne oasele tale se leag�n� în balansoare albastre ca ni�te inutile prelungiri ale cerului al�turi o femeie te învele�te cu nevrozele ei adulterine zâmbe�te f�r� s� �tie c� în sanatoriul acela nici m�car mor�ii nu sunt înhuma�i cre�tine�te sunt arunca�i la groapa comun� �i li se �terg minu�ios urmele a striga în numele tuturor iubirilor neduse pân� la cap�t uneori cuvintele tale m� leag�n� �i tot ele m� fac s� tac a�a cum tace o p�pu�� de paie aruncat� de un copil ce a dezbr�cat-o din curiozitatea de a vedea ce are sub haine în mine nu mai este loc de înc� o pr�bu�ire printre camioanele cu moloz r�sturnate pe str�zile închise în suburbiile inimii ecran alb pentru un film prost cine s�-�i restituie banii da�i pe bilete

PremiuPremiuPremiuPremiullll „„„„AAAAgatha Bacovia”gatha Bacovia”gatha Bacovia”gatha Bacovia” Raluca Raluca Raluca Raluca DumitranDumitranDumitranDumitran, student�. 22.03.1990, Câmpina, Prahova. Volum de poezii publicat: „Zbor clandestin”-editura Palimpsest, Bucure�ti, 2009; grupaj de poezii în revista „Luceaf�rul”, nr. 7/2009 �i nr. 8/2010; men�iune la faza na�ional� a Olimpiadei de român�-anii 2004 �i 2006; Premiul II la Concursul de crea�ie din cadrul Festivalului Interna�ional „Lucian Blaga”, 2007; Premiul III la Concursul na�ional de poezie „Nichita St�nescu", 2008; Premiul II la concursul „Romeo �i Julieta la Mizil" 2008; Premiul II la Concursul „Ocroti�i de Eminescu”, Blaj 2009; Marele Premiu �i premiul special al Asocia�iei Scriitorilor Bucure�ti la concursul de proz� scurt� „I.L.Caragiale”, 2007 Premiul I la Concursul de proz� scurt� „I.L.Caragiale”, anii 2008, 2009; Men�iune la concursul de crea�ie din cadrul Festivalului Interna�ional „Lucian Blaga”, 2008; Premiul II la Concursul de poezie "Iulia Hasdeu"- RRRR����tttt����citcitcitcit Literele tale mi s-au scurs în palme În roiuri de ace, pres�rate cu flori. N-am �tiut s�-�i mai caut rima, Erai, undeva, suspendat între podul de piatr� �i marea, infinita mare, ucis� de valuri Ca un pion în vânt… Te-a� fi salvat de aerul înghe�at, de stropii s�ra�i, de plutirea-n deriv�, Dac�-a� fi avut coordonatele exacte ale locului În care te-am pierdut. Dar nu �tiu când s-a-ntâmplat �i unde, Între care cuvinte, între care s�ruturi, Între care nem�rginite priviri de cenu��. R�mân departe, te chem… F�r� sens, pentru c� �tiu C� nu m� pot întoarce… PeisajPeisajPeisajPeisaj �opte�te asfaltul rime parfumate, de cauciuc, Nuan�a cernit� a valului de oameni, Secerat de semafoare �i ma�ini Se-ncrunt� indiscret sub norii de hârtie. Lupta de vat� se rescrie pe cerul pictat în alb, Norii alba�tri se-aprind-tor�e de suflet-între c�derile Paradisului, Zeii îmb�trâni�i vegheaz� în înaltul cuvintelor, Poseidon î�i ascute tridentul în t�i�ul rimelor de cenu�� Plutind în deriv� peste marea stins�-n clocot selenar. Nici un zâmbet sub soare, în metrou fe�e triste; Încreng�tura boem� a nop�ii respir� latent Peste chipuri de tinichea, înr�mate-n tabloul vivace Al ora�ului. … Pe sub strea�ina casei mele se plimb� toamna

16

Care cerne lacrimi stacojii-frunze-nrobite De pa�ii trec�torilor, cu ochi de cer, de cenu��, de-ntuneric Sclipind într-un ultim imbold ludic În fa�a non-minunilor. Ropot de ploaie pe portativul inimii Intro: Ropotul ploii de geamul stins, Degete picurate pe clapele pianului, pe portativul sfâ�iat de t�ceri prelungi, Ropotul silabelor împiedicate în aerul tare, încins de nesomn, Degete picurate pe glasul r�t�cit în întrebare… Caden�a dezmembrat� a tunetelor de-o clip�, Palmele prea mari înghit trupul �i sufletul deodat�, Covorul adoarme sub dulcele abandon �i ne-acoper� frunze albastre, petale cristaline, Respir�m în ritmul fulgerelor de piatr�, Topite sub surâsul zeilor. Din fiecare celul� r�zbate o nou� întrebare, Unghii pictate-n ro�u de sânge se-nfig în carnea trecutului, Sfâ�ie mormanele seci de negare,sângele picur� nep�s�tor… Metamorfoz�! Cresc din cioturi fierbin�i un nou nume, un nou suflet, un nou glas; Chemarea îmi fulguie pe sub piele, în adieri de catifea, R�zbat spre literele dintâi, rescrise în alt� gam� de iluzii, Dar sunt acolo visul, �oapta, c�utarea febrile, în fiecare atingere, M� p�trunde muzica de-o clip�-ecoul spulberat în linii r�sfrânte El picur� nectar pe buzele-adormite-n uimire. Vorbesc pe limba ploii, m�-nal� în tunete, cutremurat� Fiecare strop se prelinge peste pieptul gol ca o lacrim� uitat�… Ropotul ploii pe geamul stins În ritm de zâmbete �i palme suprapuse-n fl�c�ri albe Peste seninul înrobit de c�ldur�, Peste pielea albastr�, ca petale de cer. Te sorb în albTe sorb în albTe sorb în albTe sorb în alb Te sorb în alb, z�pezi fumigene Se preling pe la col�urile ochilor stin�i, Cenu�a danseaz� cu roua , fierbinte în clipa dintâi Când P�mântul era un imens gol de t�ciune, spulberat în bolovanii c�derii Gravitând în iluzia unui soare mereu ro�u La fel ca buzele timpului, întredeshise de-un s�rut. �i-a� vrea s� cuprind câte-o secund� , pe rând, în dezmierdarea p�gân�

De dinainte de oameni �i lucruri, �i de Paradisul renegat M�rul cunoa�terii s�-l mu�te �arpele, otr�vit de con�tiin�a de�teptat�, Noi s� p��im pe frunze transparente, ca doi copii într-o diminea�� de mai R�suce�te, numai, chei�a din spatele visului S� se roteasc�-n jurul nostru ca un carusel de ciocolat�, Pic�turi topite s�-mi curg� peste sâni, tu s� le sorbi cuminte; Noua devenire s� ne-nghit� ca pe-o bomboan� în dou� arome: Mar�ipan �i cirea�� acri�oar�… *** P�mântul înc� suspin� de vechea facere, De ordinea nestins� din inima faptelor. Eu m� tai în lame ascu�ite de idei �i, orice-a� face, nu reu�esc s� înv�� din gre�eli…

Premiul Premiul Premiul Premiul „„„„Agatha BacoviaAgatha BacoviaAgatha BacoviaAgatha Bacovia”””” Maria Postu,Maria Postu,Maria Postu,Maria Postu, profesor de român� Colegiul Bilingv „George Co�buc”, Bucure�ti. 27.10.1963, Izvoarele, Telorman. Volume: „Insomnii molipsitoare”, Ed. Pandora, 1994; „Întâlnire cu Altamira”, Ed. Eminescu 1999; „Abonament via��-moarte”, Ed. Vinea 2003; „Din spatele ferestrei”, Ed. Muzeul Literaturii Române, 2007 Cuvinte de care am absolutCuvinte de care am absolutCuvinte de care am absolutCuvinte de care am absolut���� nevoie nevoie nevoie nevoie Cineva îmi dicteaz� cuvintele dup� care m� orientez în fiecare diminea�� ca dup� alte puncte cardinale reinventate de mine, când deschid ochii, o carte sau fereastra, m� înva�� s� nu m� a�ez pe un pervaz fragil �i totu�i o fac cu o inocen�� tragic� de fiecare dat� �i m� las adunat� cu f�ra�ul în fiecare zi de cineva grijuliu f�r� s� �tiu dac� femeia astfel descompus� �i recompuns� zilnic e aceea�i cu cea pe care o vede�i voi trecând impenetrabil� cu po�eta spre serviciu sau alunecând în cascadele cuvintelor riscând s� nu mai ias� niciodat� de acolo, ascunzându-se în t�cere ca într-un fotoliu de ultim� genera�ie f�r� arcuri, perne sau culori imprimate e doar ideea de fotoliu cea în care m� odihnesc ca o femeie în mintea b�rbatului care o iube�te, întorc uneori capul s� îl privesc, s�-i mul�umesc, el îmi întoarce înapoi un cuvânt pe care nu l-am cerut dar de care aveam absolut� nevoie...

17

DezvDezvDezvDezv��������area de poeziearea de poeziearea de poeziearea de poezie Nu voi mai scrie niciodat� poeme, îmi repet, cum al�ii bilete postate pe frigider iart�-m�, azi ajung târziu acas�, te iubesc, cump�r� lapte, nu uita s� încui u�a când pleci m� dezv�� încetul cu încetul s� mai scriu poeme cum te dezve�i s� mai respiri sub ap�, la început �i-e fric�, apoi ai vrea s� strigi, pe urm� deschizi ochii s� nu pierzi ultimul spectacol e splendid� dezv��area de poem, parc� ai fi în��rcat a doua oar�, e�ti atît de aproape de sânul preaplin al mamei, mirosul laptelui î�i r�scole�te sim�urile dar nu ai voie s� mai atingi cu primii t�i din�i sânul mamei, po�i privi dansul algelor în jurul t�u, pe�tii str�vezii a�teptând cumin�i s� �i se a�eze pe burt�, fiecare pe�te va lua câte o bucat� din poem devenind el însu�i un poem al scafandrului care-�i va c�uta mâine trupul când poemele te vor fi dat disp�rut, sau poate tu vei anun�a dispari�ia ta dintr-un poem pe care-l st�pâneai ca un regat neînsemnat pe nici o hart� a poemelor sau poate c� el te st�pânea f�r� ca tu s� �tii , urma �i se pierde în poem �i a poemului în tine ca �i cum �i-a fost extirpat poemul ca într-un proces de lobotomie, nu �tiai ce tot admira la tine asistenta aceea cu zâmbet de carton care-�i oferea în fiecare diminea�� o doz� de proz� ca s� te vindece de poezie ca într-o cur� de depoetizare for�at� ca �i cum ai fost prins scriind poeme pe ascuns, în podul �colii riscând s� declan�ezi o molim� de sentimente, la sfâr�it când m� ve�i întâmpina la poarta spitalului cu bra�e de poeme �i metafore parfumate, testându-mi imunitatea dobândit� cu greu, m� voi preface c� nu v� cunosc, c� nu m-am servit niciodat� de voi ca personaje în poemele mele vechi de alt�dat�… Dac� m� ve�i întreba ce ascund acolo în adâncul privirilor mele, nimic, dar nimic, crede�i-m� �i voi fugi aruncând spre voi ultimul meu poem, pe acesta, refugiindu-m� înapoi în bra�ele infirmierelor �i asistentelor u�or de mituit pentru a-mi îndulci cura de depoetizare cu poeme cump�rate din ganguri întunecoase când sistemele de alarm� s-au oprit, paznicii au a�ipit iar doctorul, ah, doctorul de gard� care-mi cunoa�te atât de bine viciul, face dragoste cu asistenta �ef� chiar pe muzica poemelor pe care nu am avut timp s� le scriu… În cÎn cÎn cÎn c����utarea femeii cu torutarea femeii cu torutarea femeii cu torutarea femeii cu tor����ele stinse ele stinse ele stinse ele stinse De teama de a nu-mi fi descoperit� umbra abandonat� în aer, m� îndrept spre mine cu tor�ele stinse ,

mi-am luat urma pe malul unei ape, apoi m-am z�rit reflectat� straniu într-un iezer adânc, m� îndrept spre mine, ascultând cu aten�ie cum se apropie de mine urm�ritorii pe care îi a�tept de mult, atunci bucuroas� aprind tor�ele, eliberez cuvintele-jivine pe care le p�strez strânse în mine de atâ�ia ani, �i mun�ii devin dealuri dulci, oceanele-pârâia�e inocente de traversat în joac�, dar ei trec mai departe, în c�utarea femeii cu tor�ele stinse, m� întreb, am devenit între timp invizibil�, inutil� precum clorofila într-o fabric� de flori artificiale, inofensiv� ca o albin� electronic� lâng� o floare debordând de polen, risc din nou s� trec neobservat� cu toate aceste r�m��i�e primitive în con�tiin�a mea ascultând strig�tele lor într-o limb� moart� sau pe care am �tiut-o în copil�ria mea acum o mie de ani: Nu e ea, nu e ea... AntiportretAntiportretAntiportretAntiportret Vreau s�-�i amintesti despre mine ca despre cea care te-a vizitat în co�maruri �i �i-a l�sat cearc�ne pe fa�� ca despre cea care la o petrecere unde ai uitat s-o invi�i, �i-a spart masca �i toat� lumea �i-a v�zut ridurile eu sunt cea care �i-a vândut castele în Spania �i vize pentru fericire expirate, aminte�te-�i despre felul cum �tiam s� chem tornadele asupra ora�ului cînd toat� lumea era la fiesta �i s� provoc soarele când to�i se preg�teau s� mearg� la schi, vreau s�-�i aminte�ti de mine ca de cea care �i-a spart parbrizul existen�ei tale la negru �i a disp�rut în noapte, ca de cea care te-a amenin�at cu un pistol de juc�rie provocându-�i un infarct adev�rat �i-a întins apoi pastila salvatoare când nu �tiai care e cel mai scurt drum spre ultima u��, s� pleci dincolo doar cu amintirea mea, �ine-m� minte ca pe cea care te-a amenin�at c� divulg� toate aventurile tale �i tr�deaz� confesiunile de pe canapeaua psihiatrului, chiar dac� nimeni nu a auzit înc� despre mine, de�i to�i îmi b�nuie în co�maruri existen�a, imaginându-mi un portret–robot sinistru, mai e timp, e �i mâine o zi lung� cât un sistem solar, s� afle cine sunt eu cea adev�rat�, dincolo de masca lui Dorian Gray, dincolo de replicile lui Stavroghin, de inocen�a lui Alio�a �i de cumin�enia Margaretei, sunt eu, cea adev�rat�, mai ales s�-�i aminte�ti de mine ca de cea care �i-a mâzg�lit toate pânzele înaintea marelui vernisaj anun�at cu surle �i trâmbi�e, s�-�i aminte�ti de mine ca de cea care a incendiat tirajul ultimei tale c�r�i pentru care �i-ai amanetat dou�zeci de ani din via��,

18

au ars toate poemele în afar� de acesta pe care mi l-ai dedicat mie de�i nu �tiai c� ne vom sinucide împreun� pe acela�i monitor în v�zul tuturor pe care eu i-am anun�at deja trimi�ându-le invita�ii cu marginea neagr�…

MenMenMenMen����iuneiuneiuneiune Gheorghe BâliciGheorghe BâliciGheorghe BâliciGheorghe Bâlici, func�ionar, Chi�in�u. 3 februarie 1963, Hiliu�i, R��cani. A absolvit Facultatea de Filologie a Universit��ii de Stat din Moldova, 1980. A activat ca profesor de român� la Colegiul de Medicin� din Tighina, apoi la Ungheni, func�ionar la Prim�ria Municipiului Chi�in�u. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Volume : “Floarea din inim�”, poeme, 1991 ”Contra bolilor de stat”, poeme satirice, 2001 ”Epigrama de diminea��”, 2003 ”Cu limba de un hexametru”, 2008 ”Co�ul minim de râs”, epigrame, 2009 Premii: Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, 1997; Premiul U.S.M., 2008; Titlul onorific “Maestru al Literaturii”, 2010 28 iunie28 iunie28 iunie28 iunie C�lcat� de �enile este vara �i visele, uitate, ve�tejesc, când plânge în surdin� toat� �ara pentru p�mântul nostru românesc. Se scutur� lumina din icoane �i sângereaz� lemnul de alun, când mercenarii bat piroane în palmele cuvântului str�bun. În inimi cre�te câte-o r�stignire, când nu putem c�ra atât de greu, dar, ca o a�teptat� izb�vire, din ceruri ne zâmbe�te Dumnezeu... ((((Întâi, în mai 1992Întâi, în mai 1992Întâi, în mai 1992Întâi, în mai 1992,,,, la Tighina) la Tighina) la Tighina) la Tighina) “Tat�, nu vorbi, c� vin gardi�tii”. (fiica mea, elev� în clasa întâi, în mai 1992, la Tighina) Am avut noroc C� nu ne-au împu�cat Gardi�tii, cazacii, Veni�i din alt timp istoric. Am avut noroc C� ne bocea mama n sat Ca pe mor�i

�i poate de aceea nu am murit. Am avut noroc C� fiul meu, în a noua lun� de via��, tare mai dorea s� vad� cum arat� sufletul mamei lui privit de afar�. Am avut noroc C� ne mai a�tepta cineva La nunt�, la hram �i cum era s� venim Noi mor�i printre vii?!... PrecizarePrecizarePrecizarePrecizare La marginea lumii, unde opresc melcii s�-�i mai trag� sufletul, este un stâlp pe care scrie: „Pân� aici Oamenii nu ajung, Pentru c� Mereu se gr�besc…”

MenMenMenMen����iuneiuneiuneiune Oana Oana Oana Oana ZahiuZahiuZahiuZahiu, profesor de englez�-francez� 11.03.1978, Ploie�ti. A publicat în revistele „Singur”, Târgovi�te, „Atitudini”, Ploie�ti �i Antologia „Melancolie diesel”, 2010, Ploie�ti. FFFF����rrrr���� cuvinte cuvinte cuvinte cuvinte vara aceea nu a adus nimic bun cu ea bunica st�tea la r�spântie a�teptându-�i b�rbatul s� revin� c�lare pe unul din zimbrii de-i picta aia mic� cu stâng�cie �i-nver�unare pân� când se rupeau foile sub ap�sarea ei pân� cr�pa p�mântul �i nu mai cre�tea nicio floare din ��râna stearp� eu îmi f�cusem vizuina la mijloc de câmp strivisem sub t�lpi tot ce era grij� �i n�past� pocniser� ca boabele de strugure �i totu�i ceva s-a întâmplat cum le p�stram înc� în mine mocnind ciorchine-n piept m-am dus la aia b�trân� i-am luat mâna �i i-am a�ezat-o în dreptul inimii -n-are rost atâta a�teptare �i am �tiut atunci c� uite eram amândou� ca dou� ulcele sparte se scurgea via�a din noi pe la încheieturi �i nu aveam bra�e s� cuprindem atâta fiin��. eu m-am întors în câmp f�r� s� privesc în urm� d�deau târcoale p�s�ri negre

19

pe mute�te, f�r� scuturat de-arip� m-am ghemuit cu genunchii la piept �i pumnii strîn�i uneori e bine s� închizi ochii atunci omul negru nu mai vine uneori e mai bine s� hibernezi atunci nu mai ai gânduri uneori e bine s� fii fuior s� la�i mâinile altora s� te spun� ca pe o rug�ciune uneori… doar uneori ar fi atât de bine s� nu existe cuvinte Cântec de leag�n uneori sim�i cum moartea te pânde�te într-un col� �i �tii c� n-are s�-�i sar� în spinare cu spatele-arcuit c� n-ai s-o sim�i cum te de�ir� os cu os e doar t�cerea, nici �ip�t nici durere n-o str�bate �i s-au oprit pescarii �i au tras de plas� cu toat� puterea lor, dar nu �tiau c� sub ei se deschidea un h�u. �i �i-au �ters frun�ile, s-au opintit �i au tras iar��i. atunci tot cerul s-a schimbat la fa��. dar ei nu s-au oprit iar barca li s-a r�sturnat de atâta-nver�unare ei au tot tras, cu cerul la picioare pân� când au v�zut-o stând acolo în plasa lor, ca o feti�� care-a plâns prea mult �i-apoi a obosit. îi a�tepta cu mâinile împreunate �i doi b�nu�i pe ochi. �i s-au oprit pescarii, cu palmele-atârnând pe lâng� ei. �i-au dat s� fug�. dar barca nu se mai l�sa urnit�. �i-au luat-o dar� cu ei �i au colindat m�rile, f�r� s� priveasc� spre dânsa. pân�-au c�zut, pân� la unul, în h�ul deschis. dar nu te teme, am s�-�i fac urzeal� de iarba proasp�t cosit� am s�-�i dezmierd pletele-n somn

MenMenMenMen����iuneiuneiuneiune Florentina Loredana DalianFlorentina Loredana DalianFlorentina Loredana DalianFlorentina Loredana Dalian 29 martie 1968, Bucure�ti. Foarte multe premii literare,Foarte multe premii literare,Foarte multe premii literare,Foarte multe premii literare, dintre care le amintim pe cele mai recente: Premiul III – Festivalul de literatur� umoristic� „Alb Umor”, proz� umoristic�, Alba Iulia, 2010; Premiul Revistei „Arca” (Arad) - Festivalul interna�ional „Lucian Blaga”, poezie, Sebe�, 2010; Premiul III - Festivalul Na�ional de proz� „Alexandru Odobescu”, C�l�ra�i, 2009 Volume de proz� scurt�: „Aceea�i lun� peste sat” - Editura Remus, Cluj Napoca, 2010 „�i copiii se îndr�gostesc” - Editura Clubul Saeculum, Beclean, 2008. Volume colective: „Pr�v�lia cu umor” vol. I - Editura „Dobrogea”, Constan�a, 2010; „Florilegiu”-poezii-Asocia�ia Florema Design, 2010; „Amintiri din dictatur�”/”Memorie di una dittatura” - Volum bilingv româno-italian, Asocia�ia Cultural� „Carpatina Onlus”, Torino, Italia,

2009; Romanian kukai 2007-2009, editura Grinta, Cluj Napoca, 2009. Autoare de haiku din România – Editura Societ��ii Scriitorilor Români, Bucure�ti, 2008 (Florin Grigoriu, Adina En�chescu) Texte publicate în revistele:, „Helis” (Slobozia) , „Cafeneaua politic� �i literar�” (Drobeta Turnu-Severin), „Cetatea Cultural�” (Cluj Napoca), „Academia umorului” (Chi�in�u), „Bucovina Literar�” (Suceava), „Plumb” (Bac�u), „Ateneu” (Bac�u), „Sud” (Bolintin Vale) „Dor de dor” (Dor M�runt), „Fereastra” (Mizil), „Oglinda Literar�” (Foc�ani), „Datina” (Constan�a), „Arca” (Arad) Volume în pregVolume în pregVolume în pregVolume în preg����tiretiretiretire – „Scrisori netrimise” „ A unsprezecea porunc�” – proz� scurt� „Tot un fel de �ez�toare” – proz� scurt� umoristic� „Nimeni �i steaua” – haibun „Gânduri pe frunze c�z�toare” – haiku Asocia�ii literare: Membru fondator al Clubului Umori�tilor din Constan�a Sens interzisSens interzisSens interzisSens interzis cât� vreme înc� mai e var� n-am s�-mi îmbrac deziluziile ca pe ni�te straie s�-mi �in� de frig am s-a�tept toamna ca pe ultimul tren �i dac� n-o s� vin� asta e cât� vreme înc� mai e var� îmi voi plimba gândurile pe sens interzis DouDouDouDou���� aripi aripi aripi aripi Ai t�iat dou� aripi ce cu greu vor mai putea înv��a zborul chiar �i cusute la loc nicio arip� nu-�i mai aduce aminte s� zboare odat� frânt� odat� înfrânt�... cu sânge rece ai t�iat dou� aripi iat� o crim� de care nu se vorbe�te în c�r�ile sfinte pentru care nu exist� pedeaps� a�adar nici iertare... PPPP����pupupupu����i din linguri de lemni din linguri de lemni din linguri de lemni din linguri de lemn a fost odat� o feti�� cuminte ca toate feti�ele

20

care se juca frumos cu p�pu�i din cârpe înf��urate pe linguri de lemn în timp ce se visa o alt� p�pu�� mare frumoas� îmbr�cat�-n prin�es� precum p�pu�ile din vitrine de lux pe care doar le v�zuse f�r� s� le-ating� feti�a aceea avea un mare defect era prea credul� �i nimeni nu putea s-o conving� de faptul c� iubirea nu circul� întotdeauna pe ambele sensuri între timp a crescut nu mai �tim ce s-a întâmplat cu ea dac� a ajuns sau nu p�pu�a frumoas� �i rece îmbr�cat�-n prin�es� în saloane de lux ce �tim cu siguran�� este c� sufletul ei a r�mas printre acele p�pu�i din cârpe înf��urate pe linguri de lemn pe care uneori �i le imagina copiii pe care avea s�-i aib� când va fi destul de mare destul de frumoas� �i destul de iubit�

MenMenMenMen����iuneiuneiuneiune Floarea DanFloarea DanFloarea DanFloarea Dan 03.08.1971, Bucure�ti Câ�tig�tor al Marelui premiu “Mihai Eminescu”, 2010, la concursul organizat de Centrul Cultural „Mihai Eminescu”. VerdeVerdeVerdeVerde----aprinsaprinsaprinsaprins Afar�, vântul cade în p�cat �i rupe frunza - pomului copil�. În seara asta moartea m-a ratat, �i-ncerc cu tine (groaznic) o idil�.

Un ochi se zbate peste visul t�u, Surâd în palm� - tu... pe nic�ierea, M� rog de-un �apte ... zarul cade greu, �i sting în talp� clipa �i pl�cerea. Un mic r�zboi a�tept, pe la amiezi, C� s-a-mb�tat odrasla lui Vasile, �i-a dat, iar, foc la cartea cu mul�i iezi, Tot savurându-�i votca cu pastile. O lume oarb� iese din chenar, Întind, pu�in, la est, o acolad�, Lipesc pe geam doar sufletul amar �i plec, gr�bit, cu mine, la parad�. Nici pa�aport nu am, de starea ta, �i nici nu vreau s� emigrez în tine, Mai bine trag o prun�, la m�sea... S� tot visez domni�e bizantine. M�-mbrac în frac - costumu-i demodat, Îmi face r�u iubirea - universal�. Cum te nume�ti? ... e frig... �i am uitat ... Oare mi-ai fost vreodat� necesar�? Mai trag din via�a asta doar un fum, Dau foc la cimitir... povestea-i gata, Un rug de cruci se surp� �i sunt scrum... Ssst... am fugit. Pe cale, vine, tata. Tablou de viaTablou de viaTablou de viaTablou de via�������� Cred c� diminea�a nu mai vine mâine, �oapta nop�ii bate în fereastra spart�, Toat� via�a noastr� latr� ca un câine... Gândul e-o povar� f�r� drum sau hart�. Mi-am pierdut iubirea în odaia-�i goal�, Când strângeam inele printre frunze moarte, Când în fiin�a noastr� mirosea a boal� Iar cuvinte goale tot c�deau din carte. Am fugit de tine ca de-o halt� veche. Trenul meu alearg� printre alte �ine, Sunt vagoane surde între noi, pereche, Totdeauna goale... niciodat� pline. Se ridic� geruri din p�mântul aspru, Bate vânt de de step� pe la noi prin oase, Sângele înghea�� �i se face-albastru. Crap� iar povestea... ziua ore coase. Prag de �oapte stinse, vorbe f�r� rime, Ies culori din pânz�. Trist tablou de via��. Margine de sil�... început de tine... Noi �i am�girea... mult�... mult�... noapte.

21

MenMenMenMen����iuneiuneiuneiune AlexandruAlexandruAlexandruAlexandru Ghe Ghe Ghe Ghe����ie ie ie ie 05.06.1980, Pite�ti Poezii în „România literar�”, „Arge�ul” Premiul II - Concursul Na�ional de Poezie „George Suru” - Caransebe� – 2010 e seare seare seare sear����, elena , elena , elena , elena te-am a�teptat am ajuns s� sar �otronul prin parc s-au culcat lebedele s-au culcat paznicii un câine se t�v�le�te prin iarb� �i eu - vreau s� �tii, elena - chiar te-am a�teptat e var� p�mântul se crap� frumos furnicile au ni�te mu�uroaie imense vino s� vezi cum se înal�� castele de fericire s� nu crezi c� am plecat m�sor doar distan�a merg pe dunga asta de la talpa piciorului la chio�cul de pop-corn �i sunt b�rbat, elena, vezi? am un echilibru uluitor a�tept �i tac fumez �i merg singur sunt pe drumul �sta ascu�it de la via�� la moarte elena �i am un echilibru stra�nic s� �tii london girl london girl london girl london girl (orange talk) când am v�zut-o vorbea cu tamisa ea – sub o umbrel� portocalie ca o coaj� de portocal� stoars� tamisa – sub un cer portocaliu ca o cagul� lucitoare p�rea o conversa�ie la mod� mie mi s-a p�rut substan�a poeziei aceast� osmoz� natural-ideal (london sexy girl and time problems) era cea mai sexy femeie din londra le-am dat dracu de poze de �ig�ri engleze�ti de five o'clock fucking english tea am fugit spre ea spre cea mai tare tip� de pe malul tamisei aparatul foto se leg�na la gâtul meu ca un tic-tac enervant inima b�tea mai tare ca big ben-ul pân� ce l-a l�sat în urm� ca pe o coaj� de timp decupat� (english butter) �i totul a început s� se mic�oreze de jur împrejur mi-am spus c� e ceva normal când fugi spre cea mai frumoas� fat� din

londra �i am l�sat totul s� se topeasc� îmi p�rea c� p�mântul nu se mai �ine c� stau pe o bucat� de unt zvârlit� în tigaie �i da p�mântul se t�ia se topea �i curgea în unde (wax-water-tamisa) disp�ruse trotuarul strada am v�zut tower of london pr�bu�indu-se în gol westminster abbey luase forma unei coroane pe care se luptau prin�i �i cer�etori �i madame tussaud ceara din madame tussaud se v�rsa în tamisa prin dou� guri ochii angelinei jolie clipoceau ploaia cre�tea m� umplea �i cea mai frumoas� zâmbea f�cea nuri tamisei (english flood english fog) picadilly circus c�zuse sub ape eu o priveam doar pe ea lumina din jurul ei p�lea c� doar era cea mai frumoas� ce dracu �i înotam prin smog-ul �sta englezesc �i ea cre�tea cre�tea cre�tea ca un cozonac englezesc abia îi mai ajungeam pân� la glezn� �i înghi�eam umezeal� l�tram fog m-am gândit la gulliver la anglia la fran�a la cea mai bun� tip� (eventually) m-a luat în bra�e mi-a spus hello �i am urinat pe inelarul ei de emo�ie de umezeal� de tamisa asta curg�toare am bolborosit ceva aparatul foto nu mai tic�ia m-a întrebat române�te dac� vreau o camer� o fat� curat� un ceai un ghicit (romanian flood) big ben-ul �i-a revenit timpul p�rea s� cad� prost�nac în unde pe victoria street s-a pornit o ploaie româneasc� peste londra totul p�rea englezesc nu �tiu de ce trafalgar square sem�na leit cu oborul (dreaming) mi-am pus mâna la ochi. am visat stonehenge-ul - pietre bor�oase într-o salb� –

MenMenMenMen����iuneiuneiuneiune Mihaela Mihaela Mihaela Mihaela LuncLuncLuncLunc���� înv���toare 25.05.1963, Alba Iulia. A publicat volumele: „La hanul sufletului meu”, „Aripi în temni�i de vreascuri”, „Sub umbr�”, „Al treilea ochi”.

22

TrecereTrecereTrecereTrecere M� trec ca o trecere. Doar o trecere între dou� podi�uri. Uneori sinele-mi, loc de popas cu miros de lemn ars, pentru prea b�t�tori�ii pa�i. Alteori, înzepezit� de mine, m� t�inuiesc între cercuri albe. C�l�uz� printre z�pezi cearc�nul dintre necuvinte. Printre cele dou� podi�uri, trec�tori nep�s�tori, p�s�ri f�r� aripi, migreaz� mereu, dintr-o lume în alta, f�r� ca eu vam� s� cer. Alteori, po�talioane învijelite, cer loc de-noptare în trec�toarea ce leag� cele dou� podi�uri. S�ge�i f�r� vârf sfâ�ie carnea cailor suri. M� trec mereu Trec�toare între dou� podi�uri cu ochii a�inti�i spre r�s�rit. Geometria absolutuluiGeometria absolutuluiGeometria absolutuluiGeometria absolutului Plin� de sine, raza râde într-o îmbr��i�are cu nume diametru. Diametrul, puternic, sfideaz� absolutul, unind r�s�ritul cu apusul, întregind cercul. Doar linia închis� perfect st� cuminte în sine de team� c� ar putea s�-i creasc� col�uri Unghi dreptUnghi dreptUnghi dreptUnghi drept Apostoli cumin�i îmi arat� linia ce-ar trebui s-o urmez. Cu capul sus

rup linia în segmente în timp ce apostolii sting lumân�rile mântuirii întor�i cu spatele. -Nu pleca�i ! strig. Nu m� pot r�zvr�ti spre voi cu monotonia liniei. Drum drept, Amorf. Eu f�r� form� �i joc f�r� sinusuri în mine seam�n a supu�enia ce dat� nu mi-a fost. Sfin�i de r�mâne�i prinde�i-mi lacrima oval� atât de oval� c� m� pot sufoca în ea. Le plâng sfin�ilor în oval iar ei m� privesc cu chipuri p�trate. Ai frânt linia ! m� ceart� ei în calendare negre. -Adoarme-te a cumin�enie ! -Cum? întreb. Segmentele de dreapt� m� sufoc�. Limitele lor �ip� în mine pierzania. Ridic ultima palm�, Spre Dumenzeu care –mi zâmbe�te. -Copil neghiob, Rupt-ai fost în linii frânte. Urcu� �i coborâ� ai fost �i asta r�masa-ai. Între mine �i Dumnezeu z�mislit de atunci, unghiul drept. AtemporalAtemporalAtemporalAtemporal Mi-e dor de-o amintire amprentat� în mine înainte de-a m� na�te. În ea, Tat�l Tat�lui Dintru-nceputuri ara p�mâmtul cu buzele a ve�nic s�rut. Cu mâna stânga Ridica copacii timpului, Cu inima Gravându-le frunzele.

MenMenMenMen����iuneiuneiuneiune AleksandAleksandAleksandAleksand����r r r r StoicoviciStoicoviciStoicoviciStoicovici, student 26.05.1988, Timi�oara. Debut în „Symposion”, Ia�i, 2003, cu un grupaj de versuri. Colabor�ri cu revistele: „Cronica”, „Poezia”, „Orizont”, „Tiuk”!, “Banat”,

23

„Reflex”, „Sinapsa”, „Arge�”, „Oglinda literar�”, „Orient Latin”, „Actualitatea literar�”, „Singur” �.a. �i revistele de cultur� sârb� „Književni život” �i „Naša re�”. Apari�ii în antologiile de cenaclu „Virtualia”, Editura Pim Ia�i, în Antologia „Ultima genera�ie, primul val”, Ed. Muzeul Literaturii Române, Bucure�ti, “Pa�ii profetului”, Biblioteca Municipal� Lugoj, precum �i în Antologia “LicArt”, Ed. Cermi, Iasi, 2006. Membru fondator al cenaclului „Virtualia” din Ia�i �i membru al cenaclului „Pavel Dan”, Timi�oara. asta era copilasta era copilasta era copilasta era copil����ria noastrria noastrria noastrria noastr���� în pielea încins� a cailor ap�sam buc��i mici de t�mâie cu degetele ne imaginam c� batem pietre scumpe într-un anotimp de piele ce mirosea de cele mai multe ori a departe �i a mâl dar caii erau îngropa�i la intrarea în cas� cu lan�urile de la c�delni�� a�ezate în jurul ochilor �i asta era copil�ria noastr� în nop�ile t�cute de august auzeam albinele zburând pe sub p�mântul uscat cerul atârna într-o plas� imens� de pe�te pân� aproape de frun�ile noastre intram în Dun�re �i Dun�rea era întunecat� ca �i când toate nop�ile de pân� atunci s-ar fi îmbibat în ap� luna era prins� în trestii �apte cete de îngeri cu palmele însângerate o legau în curele de piele �i o tr�geau în adâncuri noi adunam lacrimile de pe obrajii lor �i fugeam în sat arhanghelul Gabriel suna în goarn� dezlegarea la pe�te �i asta era copil�ria noastr� SSSS����pânpânpânpân����a bluesa bluesa bluesa blues Sunt o gr�mad� de babe dispuse s� dea Cina cea de Tain� jos din �tergar pentru o copie Guernica încre�it� �i pixelat� dar care se vede irepro�abil de la distan�� O gr�mad� de mo�i ce �in urzici sub t�lpi cât bat lân� în piu� am v�zut cu ochii mei. La cântecul coco�ului - u�a �i z�brelele sunt puse cum se ridic� pu�in soarele felina îmblânzit� iese singur� din calota p�l�riei

DimineaDimineaDimineaDiminea����aaaa popa taie prescura �i se întreab� dac� s-o fi preschimbat apa �ia mici trag lan�ul c�delni�ei la bicilet� lungesc spi�ele de grâu Într-un vis se f�cea c� în fa�a altarului în loc de icoan� st�tea un fier de c�lcat veneau credincio�ii �i când s� pun� buzele fierul se încingea brusc (url� pân� î�i trec coastele prin piele url� cât po�i în urechea lui Van Gogh toate lucrurile �ipate în disperare le voi bate în cuie pe crucea de ploaie) calendarul capucincalendarul capucincalendarul capucincalendarul capucin sunt zeci de cafenele pe Rue des Capucines mi le-amintesc prea bine cam de acum un an pe când mâncam cire�e cu fiicele lui Pan �i-mpodobeam cuvinte cu oase de ciprin sunt zeci de cafenele pe Rue des Capucines în care se-ntâlnesc cam pe la ora trei în zilele de var� – b�trânii din Pompei s�-�i bea propria cenu�� din c�nile cu vin sunt zeci de cafenele pe Rue des Capucines �i le-am notat asear� pe asul de caro în timp ce tu sorbeai din palma lui Miró un curcubeu de a�� aproape bleumarin manifest manifest manifest manifest puseu cu un numpuseu cu un numpuseu cu un numpuseu cu un num����r finit de obiecte r finit de obiecte r finit de obiecte r finit de obiecte vulgarevulgarevulgarevulgare sunt deja ore bune de când vorbim sunt ore bune de când ne lingem resemn�rile de pe epole�i încep s� cred c� nu vom termina niciodat� dar cui s�-�i dai �ara ce �i-a r�mas de tr�it cu cine s� te înfr��e�ti din �irul �sta de oameni acum când mâinile lor sunt mai galbene ca niciodat� când limbile le sunt fixate ca ni�te ace de ceas pe �tan�a curat� a supunerii acum când copiii din care au crescut bâjbâie în somn dup� un sân otr�vit cui s�-�i dai pu�ina r�bdare când moartea e cel mai bun pre� pe care-l po�i scoate când din revolte se revars� râuri de lapte peste corpurile inerte reac�iile nu sunt totu�i foarte conving�toare privim cu deta�are un spectacol gratuit în care

24

ni se lipesc hârtii de turnesol pe ochi pentru a vedea clar viitorul str�lucit ce ne a�teapt� organele noastre sunt proiectate sub piele ca ni�te filme de prost gust reluate la nesfâr�it în acela�i cinematograf ambulant în care se pun la cale revolu�ii sângeroase numai atunci când se gole�te sala sunt ore bune de când vorbim �i parc� o ducem deja mai bine

MenMenMenMen����iuneiuneiuneiune Vasile Vasile Vasile Vasile VajogaVajogaVajogaVajoga, artist iluzionist. 13.07.1953, Ia�i. Prezent în volume colective. Sonetul sonetistuluiSonetul sonetistuluiSonetul sonetistuluiSonetul sonetistului----magmagmagmag Durând din versuri pure mici �iraguri, Maestrul-Mag, înconjurat de muze, Ca un copil în�ir� s� se-amuze Metafore-simbol �i perle-gaguri Culese în pierdute-arhipelaguri Din marea cu recife �i meduze, S� lase boabe de sidef pe bluze, Ca ploaia pe exotice meleaguri! �i sub puterea magicei baghete Ajung m�rg�ritarele sonete În joc de ape sc�p�rând pe a��, Iar sonetistul, r�t�cind pe cale Ca un trouver din vremi medievale, E filosof, boscar, poet, paia��... SSSS���� râd râd râd râd���� to to to to����i…i…i…i… S� râd� to�i, c�ci �sta mi-e destinul: Eu v� amuz c-o mie de secrete În vechi bar�ci de bâlci sau la banchete, C� �i Poetul sunt, �i Arlechinul Ce h�r�zit a fost de Prea–Divinul Spre-a converti banalul în sonete �i cu puterea vorbei s� v�-mbete Cum din potire v� îmbat� vinul! A�a c�... râd�-n hohote norodul Chiar când, damnat, urca-voi e�afodul Pe care încruntat, crud, analitic, Al�turi de-un butuc �i-un co� cu paie, Având în mâini securea care taie, M-a�teapt�, impozant �i dur un...critic!

Sonet realistSonet realistSonet realistSonet realist Nu cred deloc în visele fatale C�ci v�d realitatea analitic, Privind c-un ochi pragmatic, dar �i critic La tot contextul vie�ii sociale. Ca una din figurile banale Din a�a-zisul „spa�iu mioritic”, Ignor domeniul spectrului politic Brodat pe vremuri caricaturale! Iar când atâtea lucruri sunt ciudate, Nu pot vorbi de vreo fatalitate, Desigur, în concep�ia modern�; A�a c� dac� am o halb�-n fa��, Zâmbesc amar �i strâmb ca o paia��, Luptându-m� cu orice clip� tern�! Sonet de cenacluSonet de cenacluSonet de cenacluSonet de cenaclu Nu voi pana�ul s�-l cobor în bern� La „prolonjeuri” bacho-literare; �i la pahar, �i la umor sunt tare, Fiindc�-a�a-i structura mea intern�! C-a� fi livresc e pur� balivern�. Eu scriu s� în�eleag� fiecare; R�spund subtil la orice provocare, Cu ironii în limba mea matern�! Iar dac� simt c� nu mi-i muza-n gra�ii, Nu are rost s�-i plictisesc confra�ii Utilizând figuri de stil banale; �i-atunci renun� la Ottonel �i Gras�, C� �tiu prea bine ce m-a�teapt�-acas� Când m� lansez în vaste bacanale!

MenMenMenMen����iuneiuneiuneiune Maria Maria Maria Maria CucCucCucCucuuuu, elev� 08.8.1992, Câmpulung Moldovenesc. Colegiul Na�ional „Drago�-Vod�”. reverie la castelul iuliei reverie la castelul iuliei reverie la castelul iuliei reverie la castelul iuliei suntem prizonieri în acest or��el în care lumea se uit� cu ochi mari vor s� te vad� mai bine s� te simt� în carnea lor ca o bucat� de cancer ie�it� de nic�ieri cineva fur� oasele iuliei ea e furioas� un carusel din oase se desprinde �i plute�te în v�zduh �i tot ceea ce e straniu va r�s�ri mon cher �i cât a� vrea s� �tiu c�

25

în castelul meu de la câmpina e o petrecere surpriz� pentru mine �i pentru siameza mea care st� moart� lâng� mine dar nu vrea s� recunoasc� nimic s� primim un teddy bear �i pentru tine un alt teddy bear siamezi �i ei nu mi-e fric� de aceste exactit��i dar cine �tie prin ce or��el bântuie alte siameze ca noi alte fiin�e t�cute care num�r� cum se sting luminile de pe bulevarde a�a cum se sting luminile din castel �i to�i se ascund nenenene----a acoperit za acoperit za acoperit za acoperit z����padapadapadapada nu trebuie s� bei pân� pupi podeaua nu trebuie s� pierzi pantofi de sticl� la miezul nop�ii nu trebuie s� te plimbi pe la mormântul iuliei ha�deu mai ales noaptea sunt doar gurile care ne caut� ca ni�te rechini uria�i care te pândesc sub luciul apei printr-un acvariu cu multe alte mor�i o moarte dou� mor�i trei mor�i una pe fotoliul liber una pe venele tale f�când acolo �edin�e de spiritism o mic� incizie prin care va intra lini�tea �i nu trebuie s� te mi�ti nu trebuie s� î�i ar��i sânii la un concert rock nu trebuie s� valsezi în z�pada de decembrie aici suntem noi doi siamezi într-un acvariu cu z�pad� nnnnoapte bunoapte bunoapte bunoapte bun���� eram în sta�ia de troleu dau cu pietre într-o mâ�� breaz� hei bun� ziua mori mai repede �i spune das vidaniadas vidaniadas vidaniadas vidania dar nimic din ce pare alb nu e chiar alb scara de incendiu e plin� cu pisici a�teapt� s� mori s� vezi cum vor s�ri pe tine s� te pip�ie pe str�zile acestui ora� în care trebuie s� te plimbi doar pe întuneric s� sim�i cum cea�a î�i intr�-n piept î�i sugrum� venele putrede ca dou� mere simte cu mine c�ldura acestor pisici negre care î�i taie calea bate de 13 ori în u�a cu num�rul 13 vezi cum scheletele în noaptea de halloween bântuie pe str�zi trage �i tu de tine hai c� po�i rezist� arunc�-te în fa�a troleului 13 iulia te va trage de mân� te va înv��a s� cân�i la pian sigur vei ajunge s� deschizi de partea cealalt� a u�ii cu num�rul 13 �i toat� povestea e un fel de a spune noapte bun�

iulia merge pe dincoloiulia merge pe dincoloiulia merge pe dincoloiulia merge pe dincolo aici e locul în care lupul sufl� peste cele trei case aici e locul în care vân�torul face lec�ia de anatomie pe trupul lupului aici iulia îi dicteaz� tat�lui cum s�-i fac� culcu� la bellu acum e timpul s� strângem din din�i �i s� mergem mai departe felinarele indic� nordul fata cu bocanci mângâie o pisic� bun� seara dragilor aici se pune fier�str�ul pe buze �i cheia la gât aici e infernul aici se pune b�nu�ul sub limb� �i niciodat� nu treci pentru c� nu �tii s� îno�i mutilarea e o dorin�� vie z�pada se tope�te u�or peste gleznele tale

MenMenMenMen����iuneiuneiuneiune Roxana Roxana Roxana Roxana BBBB����ltaru ltaru ltaru ltaru 11.04.1991, R�d�u�i, Suceava. Numeroase premii pentru poezie, proz� �i eseu. Le men�ion�m pe cele mai recente: Marele Premiu la Concursul Na�ional „Eusebiu Camilar �i „Magda Isanos”; Marele Premiu, Festivalul Na�ional „Iulia Hasdeu”, poezie, 2009; Marele Premiu, Concursul Na�ional „Nichita St�nescu- Dreptul la timp”, Ploie�ti, 2010; Trofeul Concursului Na�ional „Mo�tenirea V�c�re�tilor”, 2010; Premiul I, Concursul Na�ional „Mo�tenirea V�c�re�tilor”, 2010, proza Premiul I, Concursul Na�ional „Mo�tenirea V�c�re�tilor”, 2010, poezie; Premiul I, Concursul Na�ional „Lucian Blaga”, proz� , 2010; Premiul I, Concursul Jude�ean „Oratori, retori �i atât...” discurs, 2010; Premiul I, Concursul Na�ional „I.L.Caragiale”, Ploie�ti, proz�, 2010; Premiul II, Concursul Na�ional „George Suru”, Caransebe�, poezie, 2010; Premiul II, Concursul Na�ional „Gib L. Mih�escu”, Vâlcea, proz�, 2010; Premiul II, Concursul Na�ional „Gellu Naum”, poezie, 2010; Premiul II, Concursul Na�ional ,,Costache Conachi’’, poezie, 2010; Premiul III, Concursul Na�ional ,,Nichita St�nescu’’, Pite�ti, poezie, Premiul Bibliotecii Jude�ene „Dinicu Golescu” – Arge�, Concursului na�ional de poezie „Ion Pillat... Acolo unde-n Arge�”, edi�ia a V-a, 2010. Antologii �i reviste: „Ramuri”, „Atitudini”, „Steaua”, „Convorbiri literare”, „Oglinda literar�”, „Cafeneaua literar�”, „Tribuna”, „Luceaf�rul de diminea��”, „Alecart”, „Poesis”, „Fereastra”, „NordLitera”, „Litere”, tusea eitusea eitusea eitusea ei apoi se întorcea pe partea cealalt� o auzeam prin somn cum deschide ochii f�r� bucurii �i f�r� triste�i a�a cum îi �ade bine omului s� se trezeasc�

26

r�mânea o clip� pe marginea patului ai fi zis c� îi e dor de ceva îns� trecutul era prea curat ca s� se întoarc� asupra-i trebuiau despicate lemne de coborât fânul din poclid dar se l�sase bruma sub�ire �i aspr� ca o rud� îndep�rtat� tusea meatusea meatusea meatusea mea ,, �i-am zis s� nu mai dormi cu fa�a la geam’’ m� învelea cu atâta lini�te în mâini în acel moment i-a� fi încredin�at lumea scâr�âitul u�ii lumânarea c�ldura mirosul de seu rug�ciunea ‚, Fere�te-ne Doamne de foc de potop de primejdie de n�pastie de tunet de fulger de scârb� de grea�� de moarte grabnic�’’ f�cea patul aprindea focul împ�turea hainele �i pe rând fiecare obiect atins începea s� respire plita trosnind u�a pa�ii frigul apoi mugetul animalelor mari �i mici diminea�a pân� �i dumnezeu îi cerea de mâncare iar dânsa le mul�umea pe toate f�r� s� �tie bica Raveca �inea pe umeri un basm pe cale de dispari�ie ast�zi propria mea halucina�ie în care orice om putea muri în somn la fel de fericit Andreea Mea,Andreea Mea,Andreea Mea,Andreea Mea, am despachetat deja iar trecutul l-am înghesuit într-un folder cu poze aici nu e r�u �i nu e bine doar departe nu am plâns m-am adaptat repede

am mâncare �i uneori oameni nu mi-e dor de voi poate doar lipsa limbii române m� transform� într-un fum�tor f�r� �ig�rile sale dac� m-ai strânge de mân� acum aceasta s-ar îndoi ca un cilindru gol de carton am spus c� vreau s� cresc �i toate au plecat f�cându-mi loc

MenMenMenMen����iuneiuneiuneiune Theodor DamianTheodor DamianTheodor DamianTheodor Damian,,,, profesor universitar, New York 28.12.1951 CCCC����rrrr����i:i:i:i: Teologie:„Introducere în istoria cre�tinismului” Primul mileniu, Editura Funda�iei România de Mâine, Bucure�ti, 2008; “R�s�ritul cel de sus”: “De la Na�tere la Înviere”, “Lumea Credin�ei”, Bucure�ti, 2006 ”Implica�iile spirituale ale teologiei icoanei”, Eikon, Cluj, 2003 ”The Icons”: “Theological and Spiritual Dimensions According to St. Theodore of Studion”, “The Edwin Mellen Press, Kingston”, New York, 2002. CriticCriticCriticCritic���� literar literar literar literar����, eseuri etc.:, eseuri etc.:, eseuri etc.:, eseuri etc.: ”Filosofie �i literatur�”: “O hermeneutic� a provoc�rii metafizice”, Editura Funda�iei “România de Mâine”, Bucure�ti, 2008. ”Roua c�r�ilor. O hermeneutic� teologic� în context literar”, eseuri, Danubius, Bucure�ti, 1998. ”Pasiunea textului”, Universalia, Bucure�ti, New York, 2003 (Editor), “L�untrul �i departele”. Antologia Cenaclului literar “Mihai Eminescu” din New York, TipoMoldova, Ia�i, 2007, ISBN 978-973-8900-70-7, 214 pp. (Editor) Eminescu 2000: “Anivers�ri NewYorkeze”, Axa, Boto�ani, 2000. (Editor) “Mai am un singur dor”, New York, 1995 Poezie:Poezie:Poezie:Poezie: ”Prayers in Hell” (poezii, în engleza), Trafford, Vancouver, Canada, 2010 ”Exerci�ii de Înviere” , Universalia, Bucure�ti, 2009 ”Stihiri cu stânjenei”, TipoMoldova, Ia�i, 2007, 88 pp. ”Semnul Isar”, Paralela 45, Bucure�ti, 2006, 112 pp. ”Nemitarnice”, Ed. Dionis, Boto�ani, 2005 ”Poesías” (bilingv), Ed. Lumin� Lin�, New York, 2005 ”Ispita r�nii”, poezii, Limes, Cluj, 2001. ”Calea Împ�r��iei” (bilingv), Timpul, Ia�i, 2000 “(Premiul Festivalului Interna�ional de Poezie Religioas�”, Deva, România, Septembrie 2001). ”Rug�ciuni în Infern”, Ed. Axa, Boto�ani, 2000. ”Diminea�a Invierii”, Ed. Axa, Boto�ani, 1999. ”Lumina Cuvântului”, poezii, Libra, Bucure�ti, 1995.

27

”Liturghia Cuvântului”, poezii (volum bilingv), “Tremain, Klamath Falls”, OR, 1989. Poeziile i-au fost publicate în reviste literare de prestigiu din România �i din str�in�tate, precum “România Literar�”, Bucure�ti; “Al cincilea anotimp”, Oradea; “Ardealul literar �i artistic”, Deva: “Convorbiri Literare”, Ia�i; Hyperion, Boto�ani; “Via�a Româneasc�”, Bucure�ti; “Scrisul Românesc”, Craiova; “Literatura �i Arta”, Chi�in�u, “Apozi�ia”, Munchen, �i de asemenea în alte peste 60 de reviste din România, S.U.A., �i alte ��ri. Traduceri ale poeziilor au fost publicate în: ”Architrave”, Bogota, Columbia; “Empireuma”, “Orihuela”, Alicante, Spania; “Epiphany”, NYU, New York, S.U.A.; “Faultline”, Journal of Art and Literature, University of California, Irvine, CA, S.U.A.; “Poetry East”, De Paul University, Chicago, IL, S.U.A.; “Rockhurst Review”. “A Fine Arts Journal”, Dept. of English at Kansas University, Kansas City, MI, S.U.A.; “The Monthly”, Fordham University, New York, S.U.A.; “Nuevo Amanecer Cultural” (suplemento de El Nuevo Diaro), Managua, Nicaragua; “The Thinker”, Metropolitan College of New York, S.U.A., “Tempulli i Fjalës”, Albania �i în antologii în limbile corean� �i arab�. A publicat peste 300 de capitole în c�r�i �i articole. A participat �i prezentat comunic�ri �tiin�ifice la peste 70 de congrese interna�ionale din S.U.A., Japonia, Malta, Polonia. ApofazaApofazaApofazaApofaza Cum vin caii p�scând pe norii cerului domestici dar f�r� de �ei a�a va veni ziua aceea dies illa cu întunericul ascuns în lumin� din care vrei s� te adapi dar nu po�i s� bei Norul necunoa�terii non posse scire este punctul unde soarele �i-a-nghi�it raza Ilie mân� caii pe norii cerului Veni�i de lua�i lumin� apoi întunericul apofaza Ca o luminCa o luminCa o luminCa o lumin���� lin lin lin lin���� Luna se înal�� peste pe�ter�

ca o lumin� lin� a sfintei slave peste credinciosul îngenuncheat în rug� ea nu �tie peste ce trece cum el nu �tie c�-i îngenuncheat Atunci ai s� mu�i mun�ii din loc ca Maria Egipteanca cea izb�vit� de stric�ciune când te rogi dar nu mai �tii unde e�ti �i ce faci când deja ai devenit rug�ciune VVVV����zutzutzutzut----am pe Satana ca un fulgeram pe Satana ca un fulgeram pe Satana ca un fulgeram pe Satana ca un fulger Singur�tatea are forma pe�terii de aceea când ai c�zut în ea sim�i c� e�ti captiv întunericul �i umezeala nu conteaz� doar forma te face s� stai acolo cu sau f�r� motiv Dup� un timp captivitatea �i se pare frumoas� acesta este lucrul cel mai grav Laz�re vino afar� �i se spune nu tu r�spunzi c�ci nu �tii c� e�ti de moarte bolnav Singur�tatea îl cerne pe cel slab de cel puternic a�a cum se cern duhurile în v�zduh în fa�a credin�ei a�a cum solda�ii r�stignirii s-au f�cut ca ni�te mor�i în clipa cea mare a învierii a biruin�ei V�zut-am pe Satana ca un fulger din cer c�zând spunea proorocul ca un fulger cade �i înaintea ta atunci când mergi spre zorii zilei a opta str�b�tând noaptea aceasta

28

cu moartea pe moarte c�lcând ca atunci când ai cur��at de demoni pustia �i-ai adus-o în ea pe Maria Egipteanca Maria Singur�tatea pare mult mai frumoas� nu-i a�a Gellu Dorian când stai singur în fa�a lui Dumnezeu când stai în pe�ter� ca Iona în pântecele chitului �i te întrebi cine zic oamenii c� sunt eu? Un înger literar botezând universulUn înger literar botezând universulUn înger literar botezând universulUn înger literar botezând universul To�i prietenii mei s-au c�lug�rit implicit M.N.Rusu, Aurel Sasu, Mihaela Albu, Vasile Andru, Gellu Dorian, Ioan N. Ro�ca �i ceilal�i mi-au luat-o înainte a�a-mi trebuie dac� am ales teologii teologii se c�lug�resc ultimii barba nu conteaz� la unii cre�te în afar� la al�ii în�untru sau în ambele sensuri problema e cum stai singur în fa�a lui Dumnezeu nu-i a�a Gelule C�lug�ria interioar� nu-i utopie M.N.Rusu �tie asta de mult Andrule, Andrule cum o iei pe Mihaela în isihia imperiului t�u poate ne spune Aurel care e duhovnicul nostru nealterat de prejudecata lumii acesteia el care pleac� cu îngerii Veronic�i Balaj la arat sau poate Nelu Ro�ca ce-�i construie�te filosofia precum Kant pe cerul infinit de albastru ca-n visul neîmplinit al Genovenei de Brabant Prietenii mei c�lug�ri�i înainte-mi piramide vii navigând prin galaxiile acestui eon în curând voi da binecuvântare

de liturghie �i glasurile lor vor sfin�i universul Kirie eleison To�i au sfin�it cele din jur fiecare în felul s�u ca Adam dup� facerea lumii dând nume fiec�rui lucru pentru a-l feri de cel r�u Fiecare prieten al meu este un înger literar botezând universul �i-l fac s� creasc� cum criticii ne cresc pe noi poe�ii �i fac s� ne scânteie versul

MenMenMenMen����iuneiuneiuneiune IonIonIonIonMariaMariaMariaMaria,,,, profesor Colegiul Na�ional „Elena Cuza” din Craiova 28-10-1961, Craiova. Volume de versuri: „Patmos”, „Balene zburând", „Dincolo de zid”, „Povestiri din cartierul de est", „Pozi�ia Lotus”. Câteva premii: Premiul de debut al Filialei Craiova al USR, 2002. Premiul pentru volum de poezie la Festivalul Interna�ional de poezie, Sighetul Marma�iei, 2008. Premiul I la Concursul Na�ional de poezie „George Co�buc”, Bistri�a 2008, Premiul pentru volum de poezie la Festivalul-Concurs „Armonii de prim�var�”, Vi�eul de Sus, 2009. Premiul Revistei „Contemporanul la Festivalul Interna�ional „Lucian Blaga”, Sebe�, 2010. cececece----����i spune dragosteai spune dragosteai spune dragosteai spune dragostea m� ag�� de ultima iubire ca de o boal� veche o boal� cu picioare multe care î�i spune atâtea despre tine �i despre to�i oamenii se spune c� într-o zi to�i vom fi s�n�to�i atunci va fi a doua venire cea care nu are nevoie de pa�aport te-am iubit Julieta cu disperarea b�utorului de votc� ce intr� în cârcium� ca într-o biseric� �i se roag� în fa�a paharului gol �i minune acesta se umple de la sine

29

ochii meiochii meiochii meiochii mei v�d tot mai pu�in întunericul e prezent peste tot chiar �i atunci când cerul e limpede ca un plâns de copil via�a mea se înf��oar� într-un ghem nu �tiu ce pisic� se va juca cu ea sper s� o fac fericit� undeva st� scris c� va ie�i unul cu hain� lung� din mare �i va aduce mult� suferin�� eu nu-l voi vedea ochii mei sunt a�inti�i spre casa ta Julieta dincolo de dealurile pe care –dac� vei veni- le voi despica a�a cum Moise despica o mare pe platourile înaltepe platourile înaltepe platourile înaltepe platourile înalte pe platourile înalte ale mun�ilor acolo m� sfâ�ie vulturul în a�teptarea ta Julieta �i de fiecare dat� ficatul meu are chipul t�u sunt o carte veche pe care nu mai po�i s-o traduci în a�teptarea ta toate paginile s-au albit �i s-au f�cut cumin�i de când stau aici sus pe platourile înalte nu mai �tiu s� cânt paharul meu cu ap� ori cu votc� s-a umplut dar nu mai �tiu s�-l duc la gur� sunt o statuie sunt un sfinx am uitat toate cuvintele cu toate astea dragostea mea �tie nenum�rat de multe vise te voi ate voi ate voi ate voi a����teptateptateptatepta te voi a�tepta julieta o infinitate de ani dac� va fi nevoie a�a cum stau aici pu�in aplecat atingând cerul cu ceafa �i îngropat pân� la biserici

în p�mânt între noi se insinueaz� t�ceri mai lungi decât tunelurile din elve�ia �i clipele au greutatea catedralelor gotice cineva ne-a pictat în tabloul singur�t��ii eu alerg înt-o culoare tu în alta ca dou� aripi ale unui înger dac� va fi nevoie te voi a�tepta o infinitate de ani �i din secundele care ne despart voi construi un paradis în care nu va exista niciun m�r

MenMenMenMen����iuneiuneiuneiune Ariadna Ariadna Ariadna Ariadna PetriPetriPetriPetri, student� 09.09.1986, Ploie�ti. Volume personale Volume personale Volume personale Volume personale ����i colectivei colectivei colectivei colective:::: Debut editorial „Firul Ariadnei”, Biblioteca „Nicolae Iorga”, Ploie�ti, 2002; „Cuvintele Luminii”/”The Words of Light” Ed. Paralela 45, Pite�ti, 2005; Instantáneas en cuatro hilos” (în spaniol�), Ed. Niram Art, Madrid, Spania, 2010; Antologia Literar� „Armonii de toamn�” Antologia de versuri �i proz� scurt� „La por�ile visului”, Biblioteca Jude�ean� „Nicolae Iorga”, 2001; Antologia de versuri �i proz� scurt� „Solilocvii”, Biblioteca Jude�ean� „Nicolae Iorga”, 2002; „Vorbirea Mâinii”, Antologie liric� a laurea�ior concursului de poezie „Nichita St�nescu” Ed. Libertas, 2003 ApariApariApariApari����ii în reviste literare.ii în reviste literare.ii în reviste literare.ii în reviste literare. ”Liceeni” (Ploie�ti), „Gazeta de Transilvania” (Bra�ov), „Dealul Melcilor” (Bra�ov), „Oglinda Literar�” (Foc�ani), „Revista Noua” (Câmpina), „Calende” (Pite�i), „Poesis” (Satu Mare), „Poezia” (Bucure�ti), Revista Sud (Bucure�ti), „Contemporanul” (Bucure�ti), „Intercultural” (Bucure�ti), „Literatorul” (Bucure�ti), Confluen�e” (Oravi�a), „Arrarat” (Bucure�ti), „Dacia” „Literara” (Ia�i),” Antares” (Gala�i), Euforion (Sibiu), „Sinteze Literare” (Ploie�ti), „Axioma” (Ploie�ti), „Atitudini (Ploie�ti, serie veche �i nou�), „Vatra” (Mure�), „Adam International Review” (Gran Bretaña), „Madrid en Marco” (Madrid), „Cuadernos Literarios” (Madrid), „Niram Art” (Madrid). Premii obPremii obPremii obPremii ob����inute/selinute/selinute/selinute/selectiv:ectiv:ectiv:ectiv: locul I - Concursul interna�ional epistolar pentru copii �i tineret, organizat de Po�t� Român� �i Ministerul Educa�iei �i Cercet�rii, „Scrisoare pentru cineva care îmi lipse�te”,

30

2004: Premiul III la cocursul de poezie „Nichita St�nescu”, Ploie�ti, 2005: Premiul I pentru debut în manuscris pentru volumul „Cuvintele luminii” acordat de Ministerul Culturii �i Cultelor �i Funda�ia Cultural� „Antares”, Gala�i, 2006: Premiul „Darie Magheru” pentru debut în poezie pentru volumul „Cuvintele luminii” / The Words of Light” al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Bra�ov, Premiul I la concursul literar “Mihai Eminescu”, Oravi�a, 2009, Expozi�ie de poezie: Ariadna Petri, 2009– Serata literar� organizat� de cenaclul „ArtGotica”, Sibiu, Prezent�ri ale volumului de versuri „Cuvintele luminii” / The Words of Light”: 2005 – 2009, “A Romanian Musical Adventure” „Festival and Book Launch- poetry by Ariadna Petri”, sub patronajul Institutului Cultural Român, Ambasada României in R.U., Londra, 2006, Festivalul de poezie “A Romanian Poetry Festival”, Universitatea Sheffield, Marea Britanie, 2006 Instantaneu cu ciocanInstantaneu cu ciocanInstantaneu cu ciocanInstantaneu cu ciocan Ciocan sf�râmând �easta mielului pe prispa pe care dormeau vara bunicii mei: creierul eliberat palpit� se scurge gândul lui sângele victorios zburda spre temelie creierul se c�le�te cu ceap� bunicii mei au fost la r�zboi toamna se secer� �ara dormeau ora�ele sub cuvânt pe prispa roas� de cari mielul a mâncat cânepa care întins� pe �easta pietrelor din râu s-ar fi sf�râmat în plasa de prins ciocanul.

Instantaneu cu secerInstantaneu cu secerInstantaneu cu secerInstantaneu cu secer����

Privind în oglinda din apusul sângerând am v�zut secerând oi. Apoi cum se înnegrea cerul, apoi o iarb� gri, apoi copii cu mâinile de o�el-inox �i în urm� gol. În secunda mea m-am întors s� culeg prunii �i s� adun porumbul. În fa�a pu�tii îmi spuneai: „Ai fost în Valea Plângerii!” În fa�a pu�tii îmi spuneau: „To�i suntem în tine, sau am fost!” To�i suntem tu, sau vom fi. Instantaneu cu spaInstantaneu cu spaInstantaneu cu spaInstantaneu cu spa����iu negativiu negativiu negativiu negativ Puls 168 la dou� zile dup� detonare. N�scut spiral� într-un cer de ape, îno�i în zborul t�u c�zut, ca un înger în îmbr��i�area str�puns�. Un pumnal str�fulgera uneori bulele de aer în zbor marin. Profunzimi mai mari decât noi ne absorbeau ca un spa�iu negativ inundat de lumin�. Ne cambram în zbor s� înot�m mai lin prin aerul din ap�, mereu în noi,

mereu afar�. M�re�ia a�tept�rii �i m�re�ia momentului se întrupeaz� în unica spiral� a luminii. Ne încle�t�m �i ne descle�t�m neîncetat pentru a ne potrivi mai bine îngenuncherea pân� când ni se tocesc picioarele �i de tot c�dem pân� când ni se tocesc trupurile �i de tot îngenunchem. Pân� când t�cerea se va rev�rsa din unicul punct din centrul �i sfâr�itul �i începutul ei. Ca dou� unice artificii ale unui foc, rev�rsate în direc�ii diametral opuse �i care se reîntâlnesc în c�derea parabolic�. Plutind pe apa de sub florile din jungl�, un râu spre golf, spre oameni �i spre mare. Ca un luceaf�r hristos te ridicai cu toat� haita de vise din adâncurile mele. IIIInstantaneu pe lacul Chapultepecnstantaneu pe lacul Chapultepecnstantaneu pe lacul Chapultepecnstantaneu pe lacul Chapultepec Din inima mea de tigru �â�nesc trei aorte zdrobite, se azvârle spre inima de panter� neagr�, ca un p�ianjen care umple camera. La salonul de art� spaniol� plâng pe z�pad� inimile cu trei aorte zdrobite. O armat� de inimi, cu aorte legate de mitraliere �i seri pe balconul nostru luxuriant portocaliu aplecat in plié peste lac. Membre rupte, cu �uvoaie ca o auror� boreal�. Patruzeci�idoi de chinezi indeci�i ca ni�te meduze pe apa sâmbetei. Întunericul pietrificat se sprijinea de gardul rupt al cimitirului. Un bâlci mai sus pe deal �i ni�te oameni semiautoma�i.

MenMenMenMen����iuneiuneiuneiune LicLicLicLic���� Pavel Pavel Pavel Pavel, pensionar 22.02.1950, Crângeni, Teleorman. Membru al U.S.R. din 1996, membru al U.Z.P. din 1991. Lucr�ri publicate: “O lume minunat�”, “Numai zâmbet numai soare”, “Hai s� color�m pove�ti”, “M�iastra �i prin�ul”, “Prieteni necuvânt�tori”, “Zvon de prim�var�” - toate versuri pentru copii, “M�garul �i aleg�torii” – fabule”, “Conjura�ia nebunilor”- proz� umoristic�, “Printre zei �i lupi de mare” - însemn�ri de c�l�torie. Premii: locul II pentru crea�ii literare umoristice la Festivalul umorului “C. T�nase”-Vaslui, 1982 �i 1984, Marele premiu la Festivalul umorului cazon Sibiu 1991, men�iune la Concursul interna�ional de poezie STARPRESS 2010. La MiLa MiLa MiLa Mizil, Julietto!zil, Julietto!zil, Julietto!zil, Julietto! Disear�, Julieto, te scot de la azil, S�-�i dau un mic �i-o bere în gar� la Mizil; Sosi-vom cu expresul de noapte sau de zi Care-n vestita urbe un ceas va poposi. Iar când în gar� trenuri vor fluiera discret, Eu î�i voi recita din Shakespeare un sonet Dar, iart�-m�, uitasem c� nu prea-l agreezi, De-aceea fi-voi însumi aed între aezi.

31

În trosnetul de �ine, o s�-mi vibreze pixul Ca s� te pun în versuri, s� la�i în urm� Styxul �i s� l�s�m Verona, la dracu tragedia, C�ci în Mizil �i moartea iube�te comedia. Putem schimba, iubito, al vie�ii noastre curs Dac�-n Mizil particip cu versuri la concurs, În care s� ar�t cât de frumos sughi�i Dup� un mic �i-o bere în gar� ghiftui�i. Î�i spun toate acestea dar nu de sub balcon, Ci doar printr-un e-mail c-a�a e de bon-ton, A�adar, Julieto, f�-�i repede valiza, S-ajungem la concurs cât nu-l termin� criza! ConcediuConcediuConcediuConcediu Ascul�i, iubito, cum danseaz� ploaia În anotimpul frunzelor pierdute? Ce singuri st�m, cu inimile mute De�i de-afar� iar ne strig� oaia. De-atâtea zile plou� moc�ne�te, Dar las-o-ncolo de melancolie, E în Mizil atâta poezie: Ascult� vaca ce duios muge�te! S� ne trezim acum din amor�ire �i s� privim pe geam în curtea veche, O, iat� porcii-n balt�, ce pereche, Cât de romantic groh�ie-a iubire! E-o-ntoarcere, iubito, la natur�, Doar tu ai vrut concediul la p�rin�i, De ce mai strângi acum a�a din din�i? Sau strânge totu�i, ca s� taci din gur�! OmagiuOmagiuOmagiuOmagiu Îngenunchez în fa�a ta, femeie, Uimit c-ai fost cândva la mine-n trup, Din coasta-mi însumi vrut-am s� te rup S�-sufle�e�ti a lumii epopee. C�ci Dumnezeu n-a vrut s� m� sfâ�ie Pentru p�catul nostru cel dintâi, La care tu e�ti pus� c�p�tâi Cum Biblia îl trece-n ve�nicie. Nu ai gre�it când �arpele minciunii Te-a am�git cu fructul interzis, Ci eu am vrut s� plec din paradis, Robit de trupul închinat minunii. �tiam c� moartea de atunci mi-e dat� �i c� ��rânei îi voi fi un rob, �tiam c� voi sfâr�i ca un neghiob, Dar tu e�ti nemurire-adev�rat�!

CrCrCrCriziziziz���� malefic malefic malefic malefic���� C�l�ii au intrat în �omaj tehnic: Din cauza crizei mondiale A sc�zut produc�ia De cruci �i de piroane Iar martirii, Fiind prea s�raci Cu duhul, Nu le pot cump�ra Din venituri proprii Pentru a-�i permite luxul R�stignirii. Ca s� parvin�, Unii au încercat s� se lipeasc� De ochiul dracului, Îns� el i-a respins Pentru c� miroseau a t�mâie. V�zând c� tot mai mul�i cre�tini Îl caut�, Ca s�-�i salveze �inutul, Satana a pus în calea lor Un indicator de circula�ie Cu sens obligatoriu Spre Golgota.

MMMMenenenen����iuneiuneiuneiune Ana Maria Ana Maria Ana Maria Ana Maria ZlavogZlavogZlavogZlavog Profesor de limba �i literatura român�, Colegiul Na�ional „N. B�lcescu” Br�ila 18 martie 1972, Br�ila Prezent� în antologiile: „În umbra salcâmilor”, Centrul de Crea�ie, Br�ila, 1998 „Drumuri de spice”, Uzdin, Iugoslavia, Editura Augusta, Timi�oara, 1999 „Din vadurile Chiralinei”, Antologie de literatur� contemporan� br�ilean�, vol. II, Editura Ex Libris, 2005 „Porni Luceaf�rul”, Boto�ani, edi�iile din 1994 �i 1995 „Junimea, azi", Muzeul Literaturii Române Ia�i, 1996 „Caietele Balcanica” 2010, Editura Proilavia, Br�ila „Antologia vinovatelor pl�ceri”, Asocia�ia Culturala Maria Domina, 2010 Referin�e critice în volume - „Dic�ionar de scriitori ie�eni contemporani”- coordonator Nicolae Busuioc - „Prezen�e br�ilene în spiritualitatea româneasc�”, edi�ia a II-a, 1994- - „Scriitori br�ileni de azi”- Aurel M. Buricea, Editura Danubiu, Br�ila, 2008 - „Dic�ionarul scriitorilor br�ileni”, Ed.Proilavia, 2010 Premii obPremii obPremii obPremii ob����inute/inute/inute/inute/selectiv:selectiv:selectiv:selectiv: Premiile pentru eseu: - premiul revistei „Convorbiri literare” la Concursul

32

„Porni Luceaf�rul...”, 1996 - premiul revistei „Dacia Literar�” la Concursul „Porni Luceaf�rul...”, 1995 - men�iune, „Mo�tenirea V�c�re�tilor”, 1994 - premiul I, Concursul Na�ional „M.Eminescu”, Oravi�a, 1997 Premiile pentru poezie: - premiul na�ional de debut în volum „Aurel Dumitra�cu” pentru manuscrisul „Galeriile de Art�”, publicat la Editura Timpul, Ia�i, 1996 - Marele Premiu „Porni Luceaf�rul...”, 1995 - premiul revistei „Timpul” la Concursul „Porni Luceaf�rul...”, 1995 - premiul I la Concursul „Panait Cerna”, Tulcea, 1994 - premiul I la Concursul „G.Co�buc”, 1994 - premiul III la Concursul „V.Voiculescu”, în 1994, 95 - premiul III la Festivalul Interna�ional „Drumuri de spice”, Uzdin, Iugoslavia,1995 - premiul Asocia�iei Scriitorilor din Ia�i, 1996, la Concursul „Junimea” - premiul II �i premiul special pentru poezie tân�r� „Constantin �tefuriuc”, la Concursul „Magda Isanos, Eusebiu Camilar”, 1995 - premiul III �i premiul revistei „Ateneu” la Concursul „G.Bacovia”, 1994 - premiul revistelor „Poesis” �i „Saeculum” la Concursul „V.Lucaciu”, 1996 - men�iune �i premiul revistei „Banatul” la Concursul „N.Labi�”, 1994 - premiul II la Concursul „N.Labi�”, 1995 Prezen�e, contribu�ii - membru al Cenaclului „Junimea” �i al Societ��ii Culturale „Junimea 90”, Ia�i ( 1992-1996) - colaborator la Radio Ia�i, 1992- 1994 - redactor de rubric� la revistele” Cronica” ( rubrica „Men�iuni critice”, 1993-1995) �i „Convorbiri literare” (rubrica “Accente”, 1996-1998) - redactor la sec�ia cultur� a cotidianului „Independentul”, Ia�i, 1996-1997 - semnarea prefe�elor volumelor de poezii „Dincolo de mine” (V.B�jenaru, prefa�� scris� în colaborare) �i „Colivia cu unicorni” (Gh.Rotaru), autori br�ileni, Cenaclul online „Noduri �i semne” Gala�i RRRRareori norilor li se face milareori norilor li se face milareori norilor li se face milareori norilor li se face mil���� de cer de cer de cer de cer M-am întrebat adeseori de ce norii nu au nume, de ce nimeni nu s-a gândit s� le g�seasc� simboluri înl�n�uite pe degete, s� le învârte pe inelar �i apoi s� scrie despre ele idile blamate de stele, planete, comete încovoiate de frig, de ce nimic ie�it din comun nu li se întâmpl� norilor f�r� umbre �i ploi, în sanctuarul aurorei boreale sufocate de atomi ce se nasc odat� cu muzica sferelor, când limbile de foc ale cerului împletit în codi�e rebele

ne însp�imânt� cu imaterialitatea lor dar ne garanteaz� c�, poate, odat� �i-odat� ar fi timpul s� devenim nemuritori. Rareori norilor f�r� nume li se face mil� de cer �i de noi, nestingheri�i a�teptând clipa de gra�ie a facerii în dinastia culorilor de 24 de karate în care instinctul de a fi radical se m�soar� în pâini de hârtie ca mana preasfânt� ce le acoper� fe�ele încerc�nate s� nu le recunoasc� aerul îmb�ls�mat în cobze-ndoite de mâini clandestine, nev�zute de oameni, �i departe, în cerul din cer, în ploaia de mai pe care împietrit �i azi o descânt �i-o admir, s� alung de norii ace�tia sublimi stigmatul t�cerii definitive. DupDupDupDup����----amiazamiazamiazamiaz���� vom înv vom înv vom înv vom înv��������a la chimie în a la chimie în a la chimie în a la chimie în bucbucbucbuc����tttt����ria de varria de varria de varria de var���� Nu conteaz� cine spune azi nu mai avem bani de pâine. Nu conteaz� dac� mai avem sau nu suficient� putere ren�scut� din cuvinte de foc atunci când credem c� putem s� l�s�m dintr-o simpl� c�dere timpul în loc, uscat în fum de �ig�ri girat ecologic, la aceea�i mas� rotund� din buc�t�ria de var� unde mereu ceapa are gust fierbinte �i din acest capriciu oamenii închid ochii înainte de vreme, f�r� a li se împlini ruga din miez de noapte, cople�it� de patim�. Ruga pudrat� cu lacrimile ce se formeaz� discret în podul palmelor ca un scut de lumin� strâns în curele, izvorât din neputin�a altor ochi de-a privi în gol cum se zbat puii în g�oace sub�iri, sub�iri încât �i-e mil� s�-i atingi sub arip� chiar �i în joaca de be�e-ncruci�ate �i mingi de cârp�, s� nu se frâng� odat� cu puful lor g�lbior �i zborul încordat, nevinovat, pe care de mai multe ori am pariat c� dintr-un simplu moft grosolan s-a n�scut la �ar� povestea-ndoliat� cu gripa aviar� din toamn� pân� târziu, în prim�var�. �i apoi, în mod repetat, în fiecare ajun de Sânt� M�rie, pe când înv��am la chimie, bobocii de ra�� se ascundeau în papucii de paie sp�la�i pe pragul din buc�t�rie, unde nelini�ti�i concurau cu greierii în materie de chenzin� neprimit� la termen pentru masa lor zilnic�. Acum nu mai mir� pe nimeni c� buc�t�ria de var�

33

e un imens paradis, o Arc� a lui Noe în variant� modern�, un loc bun de întâlnire pentru cei ce-�i a�teapt� cumin�i perechea promis� �i cei care cresc pe lâng� cas� animale de suflet. În buc�t�ria de var� dup�-amiaz� înv���m de drag la chimie cum inima p�mântului se electrizeaz� de fiecare dat� când laptele gros, auriu, se odihne�te pe iarb� în c�ni sm�l�uite cu lân� ca s�-ntoarc� din drum istoria lumii nescris� pe lun�.

MenMenMenMen����iuneiuneiuneiune Cristian Petru BCristian Petru BCristian Petru BCristian Petru B����lanlanlanlan, scriitor Sycamore Drive, SUA 27 iunie, Sibiu, scriitor, jurnalist, traduc�tor, editor �i artist plastic român din Statele Unite ale Americii, membru al Uniunii Scriitorilor din România �i al Academiei Româno-Americane de �tiinte �i Arte (ARA), este autor al câtorva romane, piese de teatru, scenarii cinematografice, dic�ionare, monografii, c�r�i de poezie, al Enciclopediei imnurilor de stat ale ��rilor lumii �i al unui Ghid de conversa�ie român-latin, primul de acest fel din �ar�, ca, de altfel, �i enciclopedia. A fost profesor în România �i Statele Unite, unde locuie�te cu familia în suburbia Glen Ellyn, de lâng� Chicago GlobalizareGlobalizareGlobalizareGlobalizare Din tenebre adânci, impenetrabile, Ei fac gargar� cu con�tiin�a noastr�, Ei ne înfig în trup dejec�iile metalice ale creierelor lor înecate în gr�sime; Ei ne pun în gur� z�bale de ghimpi �i h��uri electronice, dirijându-ne-n turme dezorientate; Ei ne atârn� de gât fericiri otr�vite de plumb... Ei dau drumul haitelor de câini h�mesi�i ale crizelor elaborate, s� sfâ�ie naturale�ea etniilor mapamondului rotund. Ei le adulmec� pr�bu�irile acestora construindu-le cavouri pe care s� jubileze �op�ind pe mun�i de valut�. Ei construiesc abatoare electronice de masacrare a spiritului uman, Ei planific� r�zboaie, p�ci, lideri, victime, eroi, eroine, cine, unde, când, cum, cât, câ�i (câ�i s� fie �i câ�i s� nu fie). Ei proclam� c� mul�i înseamn� gloat� �i-s periculo�i, greu de supus; c� pu�ini înseamn� neputincio�i, dar robi valoro�i. Ei cer s� fim cu to�ii alinia�i sub firma lor luminoas�: „Corect Politic”... Ei - “Big Brother”, noi – “Small Stupids”, idio�i dr�g�la�i �i utili... Ei - mae�tri demonici de �ah pervers, mânuitori de regi, de regine, de pre�edin�i reeligibili; noi - nebuni, pioni,

cai steriliza�i, cu c�pestre pe bot; Ei - planificatori de E-uri, de aspartamuri, de prafuri tâmpitifere, Ei - plantatori de antene cu kilobi�i lini�titori de spirite agitate, Ei ne schimb� pretutindeni macazul destinelor noastre, Ei sunt Constructorii Secreto�i, fondând Ordinea Dezordinii Mondiale! Ei ne transform� în numere cu legitima�ii de trei cifre cu cozile-n sus; Ei ne sap� pretutindeni gropi uria�e, acoperite cu covoare sub�iri de iarb� �i flori, invitându-ne s� ne bucur�m de frumuse�ea lor.... „Ei”, „Ei”, „Ei” - adic�... „Dân�ii”!!... „Dumnealor!”: Mon�tri invizibili, ascun�i în bunc�rele de la por�ile infernului! Iar noi? Noi... pân� când? Pân� când? HarpaHarpaHarpaHarpa Harpa uitat� în miezul nop�ii lâng� fereastra deschis� într-o noapte de mai, atins� suav de razele lunii, cânt� singur�... Nu intra�i! L�sa�i-o s� acompanieze-n tain� trilurile privighetorii din tufi�ul de trandafiri de sub geam... Briza flutur�-ncet perdeaua, însufle�ind-o în ritmul sunetelor dulci, abia perceptibile. EcouriEcouriEcouriEcouri La ce gânde�ti acum, nu cred c� am idee... S�ge�ile de ghea�� str�pung inima soarelui deasupra universului nostru acum îndep�rtat. Escaladez amintiri. Escaladez... E-a�a pl�cut urcu�ul virtual, chiar dac� mai alunec �i mai cad, dar m� ridic �i iar��i urc mai fascinat, tot mai fascinat. Pe culmile lui secrete, c�lcate doar de pa�ii inimii mele, m� înal� ame�it spre locul unde toate stelele r�s�reau numai din mine. Cuvintele tale au fost totdeauna roze �i deplin reverberante în celulele gândului meu. Un murmur melodic r�sare �i ast�zi din flori. Priviri umane cu sclipiri subîn�elese reflect� undele lacului sacru din flora �i fauna amintirilor noastre.În sufletul meu mai r�sun� �i-acum ecoul sufletului t�u.

34

Din piscurile montane cu m�re�e z�pezi însorite, seninul cerului albastru se topea de dragul nostru în puritatea cristalin� a acestor z�pezi orbitoare �i reci, transformate acum în picuri calde sub genele mele tremur�toare. Cred c� ar trebui s� culeg florile r�s�rite din urmele pa�ilor pe unde ai trecut, pentru a le presa într-un ierbar cu ve�tejiri lente - sau, mai degrab�, cu o secer� virgin� de cristal t�ios, s� le retez f�r� mil�, una câte una, în ritmul pic�turilor de pe obrazul meu, chiar dac� florile toate ar �ipa de durere. În acest amurg târziu...În acest amurg târziu...În acest amurg târziu...În acest amurg târziu... În acest amurg târziu, când s�ge�ile solare înjunghie blând aurul norilor, însângerându-l, spicele fragezi de grâu, cu ml�dieri feline de aer v�ratec, î�i mângâie pulpele superbe, ame�itor de frumoase, navigând triumfal prin mijlocul lanului care fierbe lasciv în jurul splendorii tale... Ele îmi r�scolesc to�i fiorii nelini�tilor p�gâne din mine. Sub ocrotirea orizontului ce tremur� arz�tor pân� în str�fundurile dep�rt�rilor, eu te chem cu tonuri vr�jite, aproape timide, s�-i urc�m treptele orbitoare de raze hipnotizante, s� încerc�m a-i sparge voalul vulnerabil al purit��ii provocatoare �i apoi s� cobor cu tine lin într-o lume de basme efemere cu esen�e de fericiri incredibile... Tulburat�, tu te sperii de vibra�iile ce le sim�i venind de dincolo de orizont, izvorâte ciudat în sângele meu nelini�tit �i rev�rsate în culorile apusului ame�itor, de�i ochii mei te mângâie blând ori te înv�luie cu consol�ri calde de-o clip�, reverberând toate culorile furate din ochii t�i �i din incendiul amurgului care, iat�, încet, încet se stinge, chemând umbrele nop�ii �i ale uit�rilor vinovate...

MenMenMenMen����iuneiuneiuneiune Ioan Ioan Ioan Ioan BarbBarbBarbBarb,,,, avocat 5.11.1960, C�lan, Hunedoara. Repere literare: „T�cerea ca o flac�r�”, poeme, Ed. C�l�uza, Deva, 1998, debut editorial. „Pic�tura de infinit”, poeme, Ed. ATU, Sibiu, 2010 “Sub via fiin�ei plâng strugurii”, poeme, 2010, Ed. ATU, Sibiu. Premii: premiul I pentru carte publicat�, „Pic�tura de infinit”, Concursul literar “Visul”, Or��tie, Ed. a V-a , 2010; premiul I al revistei „Cenaclul de la P�ltini�”, Concursul de poezie „Astenie de prim�var�”, 2010; premiul II, Concursul literar na�ional „Carmen Patriae” Bra�ov, Colabor�ri „Agonia”, „Roliteratura”, „Bocancul literar”.

nebunianebunianebunianebunia vântul îmi fura �ig�rile m� c�uta prin buzunare g�sea bile�ele de dragoste în fiecare noapte fuma o femeie tr�gea adânc în pl�mâni cerul de culoarea tutunului când expira aerul descria mici rotocoale albastre to�i b�rba�ii erau înnebuni�i ame�i�i în fiecare diminea�� furau �ig�ri de pe tejgheaua vântului de fapt acesta era un recep�ioner galant î�i primea invita�ii la poarta ora�ului în ziua liber� î�i ducea inima ca pe un portofel sub aripi o ag��a cu butonii de la man�ete sub lun� pân� ce mantia îi aluneca sub nori se f�cea frig prin taverne se auzeau b�rba�ii tu�ind intoxica�i de pl�cere în jurul meselor de stejar î�i fumau zilele scuipau pe jos t�cerile din ei mirosea a coctail votc� zitnaia cu sentimente dup� o s�pt�mân� de nebunie mi-a crescut în piept o plant� carnivor� a doua zi avea cerul gurii umflat sf�rma pietrele din sânge ca un concasor când se oprea din mestecat auzeam cum noaptea cânta la clavecin lua inima ta din scrumier� o scutura de scrum tr�gea un fum �i flirta dac� te-a� iubi în toamna asta o singur� noapte mai a�tept voi intra în înc�perea oglinzilor via�a îmi va face semne cu batista înr�mat� în fiecare perete voi admira-o în timp ce se va îndep�rta l�sând în urm� prezentul o inim� uitat� într-un trunchi uscat de copac dup� transplant toamna mi-a ridicat pleoapele cu degetele în�epate de spini de pe crengi frunzele ce se d�ruiesc îmi plutesc prin sânge în deriv� printre mici b�rcu�e de hârtie �i deodat� aud cum te apropii din rochia ta picur� în boabe mici întunericul

35

te p�r�sesc ultimele �oapte fo�nesc rostogolite pe scara de piatr� descoperind o alt� diminea�� dac� te-a� iubi în ceasul acesta �i-a� mu�ca inima ca pe un m�r m� vei cunoa�te dup� buzele arse de sînge vei sim�i timpul deschizând o sticl� cu vin în anticamer� de�irându-�i aburul într-un suspin în zori cea�a î�i va îmbr�ca sufletul în catifea te va r�scoli urma trecerii mele ca amintirile unui mort purtate printre ciulinii nop�ii de un strigoi

MenMenMenMen����iuneiuneiuneiune Aida Aida Aida Aida HancerHancerHancerHancer,,,, student� 15.03.1989, Bucure�ti. Poet, redactor la „Bucovina literar�”, membr� a Societ��ii Scriitorilor Bucovineni. Colabor�ri la: „România literar�”, „Convorbiri literare”, „Poesis”, Tribuna, Apostrof, Tomis, „Dacia literar�” etc Debut publicistic-„Luceaf�rul”- 2007 Debut editorial- „Amadiada”, Princeps Ed. Ia�i, 2008 „Eva nim�nui”, Vinea, 2008 Cronici ale volumelor de debut: Horia Gârbea (“Luceaf�rul”) Claudiu Komartin (www.egophobia.ro) Felix Nicolau (“Luceaf�rul”), Valeria Manta-T�icu�u, Gellu Dorian (“Convorbiri literare”), �erban Axinte (“Convorbiri literare”) Nicolae �one prefa�� la volumul “Eva nim�nui” Daniel Corbu prefa�� volum “Amadiada” Florin Caragiu (“Vatra”) -prezent� în culegerea de texte critice “Anticanonice”- Felix Nicolau, „Tritonic”, -prezent� în Antologia de texte critice „Cititorul de Poezie”, semnat� de Gellu Dorian -apare cu pagini de poezie tradus� în sârb� în revista româneasc� “Europa”, din Novi-Sad -poeme în curs de traducere în sloven� (unul dintre volume). Premii/Premii/Premii/Premii/selectivselectivselectivselectiv: -premiul I la concursul de poezie „Arena cu vis�tori”-Pite�ti-2007 -Marele premiu la concursul de poezie „Provers”-Nicula 2007 -premiu revistei „Poesis” la concursul de poezie „Provers”-Nicula 2007 -Marele premiu la Concursul Na�ional de poezie „Tudor Arghezi”-Tg-Jiu –sec�iunea manuscris-mai 2007 -Marele premiu la Festivalul Na�ional de poezie „Costache Conachi”-Tecuci -premiul editurii „Princeps-Edit”-la Festivalul

Na�ional de Poezie „Porni Luceaf�rul”2007 -Marele premiu la Festivalul Na�ional de poezie “Lira de Argint- Alexandru Sihleanu 2007 -Marele premiu la Festivalul Na�ional de poezie „Agatha Grigorescu Bacovia”2007 -Premiul I la Festivalul Na�ional „Varlaam”2007 -premiu I la Festivalul Na�ional „Vasile Voiculescu”2007 -Marele premiu la Festivalul Na�ional de poezie „Iulia Hasdeu”-Chisin�u 2007(Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova). -Marele premiu(premiul de debut în volum) la Concursul Na�ional de poezie „Gheorghe Pitu�” 2008 -premiul II la Concursul de poezie „În dulcele stil modern”. 2008 Premii pentru volumele de debut: -Premiul pentru debut al Funda�iei �i revistei „Luceaf�rul”, Bucure�ti , 2008 -premiul pentru cel mai bun volum de poezie al anului 2008 la la Festivalul Na�ional „Avangarda XII”, pentru volumul “Eva nim�nui” -Premiul Festivalului Interna�ional “Ronald Gasparic”- Ia�i ,2009 pentru Amadiada -Premiul Uniunii Scriitorilor-Ia�i-“Amadiada”, 2009 -Nominalizare la premiile anuale Euridice pentru ambele volume, Bucure�ti, 2009 -Lecturi în cenaclurile bucure�tene: “Euridice”, Cenaclul de la muzeu -invitat� la Festivalul Interna�ional Colonia literar� de la Cortanovci- Serbia (Novi Sad), septembrie-2009 -lecturi în cadrul Serilor de Poezie Sinapsa- Sala Oglinzilor a Uniunii Scriitorilor (Bucure�ti) al�turi de: Ana Blandiana, Ioan es Pop, Constan�a Buzea, Liliana Ursu, Marian Dr�ghici, Paul Aretzu, Nicolae Tzone, Octavian Soviany -lecturi Prim�vara Poe�ilor- Colegiul Na�ional „Jean Monet”, al�turi de Mihail G�l��anu �i Peter Sragher -prezen�a în emisiuni la Radio România Actualit��i �i Radio România Cultural (Genera�ia 2000, realizator Dana Pitrop)2008 HohotHohotHohotHohot dintre to�i eu nu pot s� râd coloana mea vertebral� nu poate s� zâmbeasc� nu se poate întoarce brusc nu hohotesc vertebrele nu se încalec� e lini�te un �arpe blând s-a oprit pe spatele meu un �arpe de cas� care nu provoac� scandaluri ci st� lini�tit se preface c�-i mort �i viseaz� c�-i într-un ou viu de �erpoaic� dintre toate loviturile una singur� î�i face loc în carne �i-o trage la loc ca pe o plapum� aceea r�mâne un semn c� jumate hohote�te �i jumatea cealalt� poate s� tac�

36

între ele vame�ul st� tol�nit �i aproape c� i se v�d oasele deasupra plute�te un fir de sânge ca o fund� a norocului putea s� m� despice pur �i simplu dar maic�-sa-i rafinarea �i �arpele î�i las� capul pe moale ca o feti�� cheal� �i sincer� BanquetBanquetBanquetBanquet undeva în cer se discut� obsesiile noastre �i noi st�m lini�ti�i bolnavi terminali la petrecerea de cr�ciun ologii primesc invita�ia la dans a reginei în lini�te nu po�i s� faci un pas gre�it dac� n-ai picioare dar de la brâu în sus s� urli cu mâinile ca ni�te samovare spunea makine nenorocite de samovare împ�r�ite-n oribile ce�ti chineze�ti din ele sorb guri care cândva s�rutau �i-�i l�sau s�rutate picioarele cu ochii apatici ca ni�te melci mângâia�i de gene vorbim ceaiul fâ�âie petrecerea mu�ilor un fast al naturii aproape executate în mijlocul c�reia un samovar încearc� s� se ridice înspre tavan �i fiecare parte a corpului lui delireaz� �i fiecare parte a corpului lui sunt chiar ceilal�i care stau pe coate semn al îngenuncherii mâinilor samovare v� rug�m fierbe�i-ne ceaiul gurile-s ca floarea uscat� de tei dansul v� pa�te pe din�untru Dumnezeu v-agit� ca pe manunchiuri de chei Glanda pGlanda pGlanda pGlanda p����mântuluimântuluimântuluimântului tat� noi vrem s� te vindem diminea�� vom da jos perdelele s� te acopere soarele ora�ului cu obraji de vin oranj înghe�at noi st�m cu tine în groap� numai în primele cinci minute ale mor�ii tale ca s� ne spui ce v�d porcii în ziua nun�ii st�pânilor f�-ne loc lâng� tine cinci minute între cutele hainei tale ca un fulger între scândurile din gard sau o femeie sub�ire dând pe-o r�z�toare hainele murdare ale familiei

tat� în cas� mizeria cre�te ca apele �i ne umple de lini�te. soarele apas� pedala co�ului de gunoi se deschide o gur� a nepl�cerii îmbrac�-te eroii t�i prefera�i au parcat ma�inile în ru�inea ta dar tat�l calc� prelung î�i adun� p�mântul mai aproape un sfânt cu p�mânt sub picioare. el locuie�te o gland� jos în p�mânt noi st�m în picioare îi gâdil�m orgoliul dar eu dau primele semne de disperare îmi fluture mâinile în aer ca într-un aluat urc în g�leat� �i fac semn s� m� scoat� afar� de-aici unde sfin�ii latr� ca animale de cas� �i nu r�mâne carne pe os eu sunt copila�ul ora�ului eu sunt copila�ul ora�ului �i ridic spre tine din asfalt mâinile mie îmi bate inima cu b�t�i de borma�in� �i pe dedesubtul ora�ului cer�etori cu brichetele readuc focul în pe�teri m� ridic din patul de dragoste ca o macara în�epenit� �i cobor în cel�lalt pat ca un escavator cu p�mânt în burt� oamenii m� comand�. cu ei prind lumea în bra�e �i-o strâng pân� când îi ies ochii ca doi sâni prin care lumea de jos este femeia lumii de sus eu sunt copila�ul ora�ului �i în fiecare duminic� m� rog cu geamul ma�inii deschis �i parbrizul sp�lat cu venele proeminente ca s� vezi �i tu c� acvariul s-a murd�rit �i sângele trebuie schimbat ia-l cu g�leata �i adu-l înapoi cu pipeta planteaz� ca la început sângele cu penseta eu sunt copila�ul ora�ului �i cel mai frumos r�s�rit de soare cre�te din blana acestui ora� dup� ce noapte de noapte ai înfipt cu�itul adânc în acela�i loc �i l�rgit noapte de noapte �i diminea�a ai s� iei ora�ul-hermin� �i ai s� tragi cu cu�itul prin el liniile tramvaiului pe deasupra z�pezii.

MenMenMenMen����iuneiuneiuneiune Marilena Marilena Marilena Marilena ApostuApostuApostuApostu, profesor documentarist 22 iunie 1969, Gala�i. Prezent� în Antologiile de poezie “Arta de a fi” �i “Armonii celeste” Gala�i, 2009 -în revista “Ecouri Literare”, Vaslui nr.4. 2009 -în Suplimentul literar al revistei ”Climate literare” prefa�at� de Radu Cârneci ”Antologie de poezie �i proz� “Boema” '33, vol. 4, Bucure�ti, 2010

37

Doar amintirea aripilDoar amintirea aripilDoar amintirea aripilDoar amintirea aripilorororor Pe strad� doar nev�zu�i trec�tori �i doar amintirea aripilor în umerii mei luna î�i sparge singur�tatea-n fereastr� ner�bd�toare a�tept trenul cu clipe de halte uitate �i m� visez culoare r�sf��at� în secundele privirilor tale Aici între aceste ziduri Aici între aceste ziduri am fost ferici�i zidurile sunt tot aici tu e�ti foarte departe ziua a murit de mult în zarz�rul din dreptul ferestrei m� ghemuiesc în pat �i m� tot gândesc la tine aerul din înc�pere crap� de dor �i în jurul meu risipite pe jos numai nop�i nedormite diminea�a deschid larg fereastra respira�ia mi se umple de frezii. chipul t�u m� dezleag� de albele nop�i ca s� pot tr�i mai apropiat soarele Plâng cu ochii meiPlâng cu ochii meiPlâng cu ochii meiPlâng cu ochii mei Pe urma pa�ilor împin�i în frunze plâng cu ochii mei de acum privirea ta e un lemn dulce ce m� a�teapt� în catedrala în�l�at� de cuvinte pân� când luna urc� un deal verde pe um�rul t�u stâng oare vom r�mâne doar inten�ia degetelor? Frumoasa Frumoasa Frumoasa Frumoasa ����i ziduli ziduli ziduli zidul Frumoasa femeie st� tot lâng� zid are de vânzare un strop de fericire doi ochi alba�tri trei sl�biciuni patru por�ii de încredere cinci victorii oneste �ase opere de filosofie �apte re�ete pentru a cunoa�te splendoarea

opt vise r�t�cite nou� t�ceri în f�g�duin�� zece anotimpuri de referin�� chiar dac� zidul e rece ea zâmbe�te

MenMenMenMen����iuneiuneiuneiune CCCCoooonstantin nstantin nstantin nstantin BadeaBadeaBadeaBadea, inginer peisagist 10.05.1958, �irna, Prahova. Pe proprie rPe proprie rPe proprie rPe proprie r����spunderespunderespunderespundere A, sigur c� da am fost pe paji�te când vulturul a c�zut din cer; bolovan cenu�iu �i greu nu m-am repezit precum odinioar� patriarhii din Ierusalim la piatra g�sit� prin preajma Mormântului Sfânt s� caute texte scrise de Dumnezeu pe proprie r�spundere v� spun nu m-am repezit cu barba-n vânt �i împiedicându-m�-n ve�minte eu ce a� fi g�sit în gu�a vulturului inert: resturi din iedul de capr� neagr� r�pit dintre stânci câteva codi�e s�rmanii �oricei de munte poate pene �i multe sferdii de oase am stat pe loc pe proprie r�spundere v� spun m-am cutremurat cum furnicile aliniate se-ndreptau cu pa�i siguri de infanterist c�tre ochii lui stin�i �i reci!

MenMenMenMen����iuneiuneiuneiune Magda Magda Magda Magda BotezatBotezatBotezatBotezat, profesor 25.08.1985, Suceava. Timpul viuTimpul viuTimpul viuTimpul viu Nimic candid în zborul nostru de lemn: Eu, tu, aceea�i pereche de aripi

38

�i crucea pe care o purt�m împreun�. Cotidianul mu�c� din noi clipe dragi: ne trezim, ne sp�l�m, mergem la serviciu, dormim apoi iar ne trezim, ne sp�l�m, mergem la serviciu �i dormim devreme Ca s� fim odihni�i mâine când ne trezim din nou. �i din când în când Ne omorâm timpul privind la televizor �tirile, Ne întreb�m când va trece criza mondial�, Cum a murit P�unescu �i de ce nu avem timp viu- Timp de topit cu privirea un r�s�rit la malul m�rii sau la balconul de la etajul V m�car Timp de ghicit în palm� fuga sfin�ilor prin oameni Timp de cuprins c�r�i cu inima, ca pe vremuri când eram tineri. De ce nu avem timp viu? Timp de dragoste prin diverse loca�ii cu umerii goi �i trupurile arse de fiorul omidelor în metamorfoz�. Cu crengile împreunate, încle�tate, înrobite de pasiune, Cu sfârcurile tari. Avizi dup� buze mu�cate pân� la sânge �i niciodat� prea obosi�i ca s-o lu�m de la cap�t... Nu avem timp viu pentru c� ne-au legat picioarele, ne-au întors cu spatele unul la cel�lalt �i ne-au t�iat aripile anii. Vom pierde �i crucea îndat�! Azi te iubesc mai mult ca întotdeauna �i mai pu�in ca niciodat�! Bacovia al nostruBacovia al nostruBacovia al nostruBacovia al nostru iubito, închide ochii încerc�na�i sublim înainte de vreme, vreau s� v�d �i azi cum peste pleoapele tale se scutur� cire�ii... mi-e foame de forme, iubito, mi-e sete de nori, iubito, mi-e multe de tine, iubito; cu ochii închi�i am deschide visele �tii tu - cutiile acelea cu funde roz �i cu miros de infinit la care nu îndr�znim s� umbl�m decât atunci când ne zvâcnesc tâmplele; am deschide visele �i am evada (pentru a câta oar�, iubito, pentru a mia oar�) în parcul solitar cu copaci goi, cu p�s�ri albe, p�s�ri negre �i cu BBBBacoviaacoviaacoviaacovia al�turi scriind

poezia noastr� de dragoste: ochii no�tri, iubito cutiile noastre cu funde roz BBBBacoviaacoviaacoviaacovia al nostru, iubito �i nebunia noastr� de dragoste PPPPunct.unct.unct.unct.

MenMenMenMen����iuneiuneiuneiune Victor Victor Victor Victor BurdeBurdeBurdeBurde, pensionar 07.03.1942, Alba Iulia. Volume ap�rute: „Se roag� p�durea” „Sub zodiacul pe�tilor”, „A�ternut pe frunza toamnei”. Premii literare: Premiul IV la Concursul Interna�ional de Poezie „STARPRESS”, edi�ia 2010, Premiul I la Concursul Na�ional de Poezie „Pe aripi de dor domnesc”, edi�ia 2010; Colabor�ri:Revista „Starpress”, Revista „Gând românesc”, Revista „Speran�a”. ApApApAp���� ����i dori dori dori dor A� bea ap� din vasul de lut, Brumat de apa prea rece Din care mama �i tata-au b�ut, Înainte ca-n hum� s� plece . S� stau la fântâna din sat, Odihnind, dup� fânul cosit S� umplu urciorul secat, Ca dorul meu mistuit. S� num�r r�chite pe cale, �i-n susur de plopi s� ascult Din frunz� o doin� de jale, Cântat� de tata demult. Degeaba-i urciorul umplut Cu apa fîntânii oglind�, Departe �i-e chipul durut �i dorul m-a�teapt� în tind�. SSSSatul meuatul meuatul meuatul meu Satul meu, e amintirea mamei N�frama împ�nat� legat� înapoi, Caru-nc�rcat, mânat în pragul toamnei, De tat�l meu, p��ind pe lâng� boi. �i ce miros era în sat atunci, Plutea din vii aroma a-busuioac�, Cântau ��r�ncile t�ind tuleii-n lunci �i glumele curgeau, când era clac�. În pragul iernii, î�i torceau fuiorul, La �ez�tori, în serile brumate Iar doina, suspina, s� le aline dorul, De so�ul sau iubitul, dus departe.

39

�i iar��i înfloreau cire�ii-n prim�var�, Iar albul lor p�rea, ca un ve�mânt ales, Ne revedeam cu drag, în fiecare var�, La prispa str�mo�easc�, pentru alt cules. De satul meu, m� simt pe veci legat Nu pot uita de Some� �i de deal, De�i-s b�trân, din el, de mult plecat, Îmi aminte�te c�-s ��rân�, de Ardeal! La casa pLa casa pLa casa pLa casa p����rinteascrinteascrinteascrinteasc���� M�-ntorc la mica mea bucat� de p�mânt R�mas� de la tata, din str�buna-i glie. În sat, mai toat� uli�a-i pustie � nici copii la joac� nu mai sânt. C�su�ele prin vremi s-au co�covit, Stând s� alunece spre mal de ap�, C�ci timpu-n trup �i-n maluri sap� �i buruienile-n fere�ti au n�p�dit. În curtea casei mele p�rinte�ti Doar nucul pus de tata mai rode�te. Cire�ul s-a uscat �i creanga-i m�rgine�te Gr�dina din vecini cu meri domne�ti. Prin geamul colbuit de anotimpuri, Z�resc n�frama mamei �i-un �tergar �i-n cui mai rugine�te, b�trânul felinar Ce sta de veghe noaptea-n alte timpuri. Icoana cu Iisus aproape c�-i desprins� De pe peretele cu lavi�� �i mas� Mai binecuvînteaz� lini�tea din cas�, Dar candela nu-i mai demult aprins�. Îngenunchez precum la Liturghie �i spun o rug�ciune pentru ei, Mama �i tata, dragi p�rin�ii mei �i pentru timpurile din copil�rie, Ce �tiu c� niciodat� nu au s� reînvie!

MenMenMenMen����iuneiuneiuneiune Cezar Cezar Cezar Cezar CiobâcCiobâcCiobâcCiobâc����, , , , Boto�ani. pseudopastelpseudopastelpseudopastelpseudopastel în cazul în care nu �ti�i azi-noapte a nins amintirile de dinainte de a m� fi n�scut �i cele de dup� ce nu voi mai fi le ningeau cumplit pe celelalte

torcând o biseric� pe pl�gile criv��ului în pragul dintre dou� vise unul cu tine �i altul cu o moarte minion� de prob� un ou mare cât un clopot n��tea un ghem cu care se juca o pisic� b�trân� cu din�i de arm�sar clinchetul lacrimilor de ghea�� a�eza alfabetic în jurul omului de z�pad� un cor de îngeri buh�i�i de ve�nicie în creierul meu o cârti�� se îngra�� cu absen�a ta continuu în cazul în care nu �tii asear� ningea prin suflet �i eu eram un poem plin degre�eli sângerând ghemuit ca un fetus în pântecul umbrei �i înc� mirosind a cerneal� din c�limara ta tic�loaso s� nu vii la na�terea mea *** Mi s-a f�cut semn S� m� nasc �i am ie�it sfios din burta mamei Ca dintr-o biseric� Pe cear�aful zorilor Un imens fluture ro�u mi-a t�iat buricul râzând ne�tiind ce s� fac cu mâinile am început s� decupez aerul în apa lui ireal de adânc� �i de limpede o a�ezare pur �i simplu pustie �ters în dep�rtare de un strig�t parc� omenesc poate l�tratul întunericului poate vântul ve�ted era inima pe care me�terul olar mi-o trimitea printr-o pas�re de foc mi-am s�pat în trup o firid� cât o etuv� de cald� �i-am îngropat-o acolo ca pe-o comoar� când am început s� �ip s-a deschis cerul �i tot nimicul s-a îmbr�cat în culorile curcubeului dumnezeu privea în gol cugetând asupra unui vers care s� îmbete moartea ** Asear� Am n�scut în vis Punctul În stânga lui

40

Pe-o raz� de câteva versuri Un zbor respira din greu Am crezut c�-i clon�ul ei Dar nu Era inima uzat� Aplecat� peste margine Cu microfonul între aorte �i sângele dansa Eliberând în lumea aceea Posibil� O singur�tate foarte luminoas� În dreapta lui Pe epiderma unei amintiri Nimbul ochilor amu�ina Un buchet de numere Desfigurate exhaustiv De târfele vidului Dedesubtul foii Larvele neobosite ale gândurilor �eseau de zor Brandenburguri pentru Poemul nostru ce se vrea Bine antifonat �i peste toate dragii mei Se a�eza scrâ�nind �i mirosind a fum Un anotimp ce-avea la gât Sufletul drept amulet� ** Ideea e c� m-am s�turat s� vie�uiesc Într-un poem în care Cuvintele m-au lins pân� la os Aproape de sevraj Din balonul gumei de mestecat Iese un înger schilodit De rugina dintre din�i �i se tope�te ca un �arpe Printre frunzele care Î�i beau noaptea cu ciorile Câteva silabe de lapte Încearc� din r�sputeri S� se �in� strâns De ugerul sterp al cuvântului ultim Printre sticle goale în care zac R�m��i�e de sensuri m�runte �i locuri comune pe unde Realit��i infinitezimale Î�i pun majuscule de bufon �i intr� în ordine alfabetic� În cuibul de eoni Alta era ideea fra�ilor S� caut fericit Un punct Suficient de funerar �i tragic Cu care s� astup Pân� la-nviere

Ie�irea din trup A echilibrului S� încheie sezonul La marginea exfolierii Stau nemi�cat �i privesc Cum pulsul unei frunze Îmi toarn� în vene cenu�� �i m� arunc în tine femeie �i tot cad cu �apte în gând Pân� se face vânt Pân� când Între ironie �i erezie Limba alege visul Asezonat cu rana întru terapie A auzului întrez�rit �i dilatat biografic Printre secunde sulfuroase Cu care diminea�a Îmi ung beh�ind Necrozate iluzii Concluzii Tu te dezbraci din nou De crisalida zilei Iar eu de�urubându-�i sânii Caut laptele cu care vreau s�-mi cresc Pân� la debutul astral Poemele rahitice Ideea era Pe o insul� ponosit� Exilat� printre Viermi plenipoten�iali

MenMenMenMen����iuneiuneiuneiune Carmen Carmen Carmen Carmen CiumCiumCiumCium����rneanrneanrneanrnean, grefier 27.12.1974, Zal�u, S�laj Membr� a Cenaclului literar „Caiete silvane" Volumul „Ultimatum iubirii" - ap�rut în dec. 2010 TârziuTârziuTârziuTârziu Un timp alb din orologiul ce nu-�i mai g�se�te locul în perete o u�� din lemn fumuriu desparte dou� camere în stânga centrului arunc somnul ra�iunii care treze�te instincte în mijlocul centrului zace, a�teptând,

41

în�elepciunea de pe urm� ferestre din sticl� mat� separ� pere�ii atârna�i de lumea-n care zboar� pas�rea Simorgh pervazul fiec�rei cr�p�turi ascunde porumbei cu ciocuri-guri neprih�nite care mimeaz� înl�untrul dac� îi numeri din doi în doi sunt �apte - unul întotdeauna moare candelabre stinse cu globuri mari din sârm� ro�ie zgârie podeaua orologiul asurzitor arunc� limbile timpului târziu

MenMenMenMen����iuneiuneiuneiune Simona Simona Simona Simona CrCrCrCr����ciunescu, ciunescu, ciunescu, ciunescu, elev� 19.02.1992, Vatra Dornei, Suceava. Liceul Teoretic „Ion Luca”. ÎntrÎntrÎntrÎntr----o zi voi face o zi voi face o zi voi face o zi voi face ����i cepele si cepele si cepele si cepele s���� plâng plâng plâng plâng����!!!! Nu-mi place busuiocul c�ci cre�te din cenu�a str�mo�ilor. Nu îmi place c� e�ti fiin�� dual� Între îngeri �i noapte Pe strada lui Blaga cu Bacovia Exact la intersec�ie. - Visele se cl�desc la încheietura dintre Lemnul cu poveste �i cel verde Mascat de lacul cel modern Sub esen�a de lemn tare. Cutia sufletului cred c� e poroas� C�ci uneori p�rticele din el Ies, se plimb� pe str�zile l�turalnice, (Vede femeie, se spovede�te, î�i face prieteni, Are grij� de tine) iar seara vine �i îmi poveste�te. Mâine vrea s� o ia de la cap�t. Acei pori se dilat� uneori mai mult decât trebuie Îndeajuns cât s� intri, dar, Cu cât stai mai mult, cu atât porii încearc� s� te ascund� (p�streze) acolo, în�untru, Iar dac� vrei s� pleci, nu for�a, Ai r�bdare c�ci m� r�ne�ti.

Cutia sufletului meu e f�cut� din lemn Din cedrii Libanului. Flori mortuare �i fete cu tricouri în blugi Verde crud. Trebuie s� promov�m o maturizare În esen�e de cidru, la o �igar�. Mozart �i bucle, carnagiu de trandafiri, Bomboane delicioase. Amare. Juc�m jocuri de societate îmbr�ca�i în halate albe �i mim�m c� nu ne pricepem s� descoasem (�i nu vrem s� �tim ) adev�ruri. Alerg�m în diferite st�ri de laten�� Unde ilariant cre�tem vise în ghivece de silicon �Va fi o lume supus� mor�ii Tu suferi ( trebuie) Mai ales de când e�ti îndr�gostit ca un nebun, ... ca un tâmpit Orar spontan de iubitOrar spontan de iubitOrar spontan de iubitOrar spontan de iubit Vreau praf de stele, Nici Channel no.5 D�-mi realitatea în care ne ascundem “Je veux la bonheure”” Dar nu într-o limuzin�, c�ci cerul e mai albastru în jocul ielelor Când Cervantes construia destine. �i prin jocuri, cu mâna pe inim� Se ascunde libertatea mea... prin inima ta. În hipoderm �i derm locuiesc, epidermul îl sim�i Î�i place. D�-mi un manual s� te înv�� (c�ci e�ti ciudat-diferit pentru c� te iubesc) Cum ai o ureche în palm� când ascul�i inima unei fete cu maniere. Celulele endorfine salt� la minciunile tale Întârziate uneori… de vremea înz�pezit� Trec�tori. -Integral� din tine vreau Nu derivate.- S� nu te pierzi pe rue de la vie C�ci eu te a�tept, la Bucure�ti.. Sau te a�tept pentru când te întorci cu spatele S� �tii c� te sus�in. Nu vreau un ceas… poate unul stricat S� se învârt� mai încet când sunt cu tine.. Nu cu fiecare mine Pe strada mea! Momente f�r� cet��enie spune ea Unde moartea gândului ucide ce Nu s-a n�scut înc�.

42

Scutur� globul lumii noastre de trei ori, Roste�te vraja, pune la r�cit, nici mai mult, nici mai pu�in, trei minute! hai s� mergem s� vedem Cum copacii n-au idee de ce acum sunt verzi �i ieri sidefii.

MenMenMenMen����iuneiuneiuneiune Ion Ion Ion Ion Moraru Moraru Moraru Moraru 27.03.1951, Puie�ti, Vaslui. În anul 1987 debuteaz� cu epigrame în revista „Urzica”. În acela�i an devine membru al Clubului epigrami�tilor „P�storel Teodoreanu” din Gala�i. Public� epigrame în ziarul local „Via�a nou�”, precum �i în „Caietele de cenaclu”�i în revista „P�storel” editate de clubul g�l��ean. Membru al „Uniunii Epigrami�tilor din România” (U.E.R.) din anul 1993. Membru al Clubului Scriitorilor Umori�ti „VERVA”-Gala�i din anul 1994. Membru al Societ��ii Scriitorilor ”Costache Negri”-Gala�i din anul 1995. Pre�edinte al Clubului Scriitorilor Umori�ti „VERVA”- Gala�i din anul 1998. Inclus în peste 50 de culegeri �i antologii de umor. De�in�tor a peste 60 de premii importante ob�inute la concursurile organizate în cadrul Festivalurilor de umor desf��urate, de-a lungul anilor, în România �i Republica Moldova. A publicat epigrame în ziarul local „Via�a liber�”(suplimentul umoristic „Buzunarul”), precum �i în revistele umoristice : „Epigrama”, „Haz de necaz”, „Hohote”, „AG pe rime”, „Cacealmaua”, „Porto-Franco”, „Spinul” �i altele. Apari�ii editoriale: -„Epigrame”-Editura „Evrika”, Br�ila-1993 -„Ace de cojoace”-Editura „Geneze”, Gala�i- 1998 -„Umor la Mila 80” (volum colectiv)-Editura „Alma”, Gala�i-2000 ZiZiZiZi----i pe americi pe americi pe americi pe americ����nenenene����te!te!te!te! Fi’ndc� e democra�ie, Tot românul azi vorbe�te, (Ba, adeseori �i scrie), Numai … americ�ne�te! De-ntrebi unul : „Cât e ceasul?” Tipul se opre�te-n loc �i, schimonosindu-�i glasul , Î�i r�spunde : Five O’clock!Five O’clock!Five O’clock!Five O’clock! În aceast� criz� grav� Unii, dup� cum aud , Nu mai merg la ,,plimb� tav�” Ci m�nânc� la … Fast FoodFast FoodFast FoodFast Food !!!!

Chiar la �ar�, prin v�ioag� , Mândrei, un fl�c�u acu’ Nu-i mai spune ”îmi e�ti drag�”! Ci-i �opte�te : I I I I love you!love you!love you!love you! Un v�car, pe-ntregul sat , (Cum e vorba pe la noi), Nu mai este sup�rat Fi’ndc� azi e … CowboyCowboyCowboyCowboy!!!! Am v�zut o bab� care, Vrând s� intre- n bar, discret, V�zu CCCClosedlosedlosedlosed la intrare �i-a crezut c� e … ClosetClosetClosetCloset! Mo�i cu lacrimi precum roua, Care n-au un trai decent, Cump�r� ,,la mâna-a doua” Numai de la … Second Hand!Second Hand!Second Hand!Second Hand! Încotro se-ndreapt� �ara Nimeni nu mai poate �ti … Doar la show-uri, câ�iva, seara, Spun : To be or not to beTo be or not to beTo be or not to beTo be or not to be! Vezi pe strad� o zambil� De femeie, cu mult fard, Înso�it� de-o goril� Care cic�-i Body GuardBody GuardBody GuardBody Guard! Unii vând Pop CornPop CornPop CornPop Corn se �tie, Ca alicele de plumb, În cornete de hârtie, Juri c�-s boabe de porumb! Fetele când v�d, în fine, Un b�rbat ca Don Juan, Nu mai spun c� ,,tipu-i bine”! Ci c� este … Number OnNumber OnNumber OnNumber Oneeee! Dragii mei compatrio�i, Asculta�i-m� un pic : IIII’m sorry!’m sorry!’m sorry!’m sorry! pentru to�i Stupid PeopleStupid PeopleStupid PeopleStupid People c� v� zic! De ce s� stârni�i mânia Cu engleza asta-n zon�, Când noi �tim c� România Este �ar�… francofon�?! ViaViaViaVia�������� de câine de câine de câine de câine Azi mai mult decât oricând, Chiar de n-ai nimic pe mas�, Nu e�ti un om cu lume-n rând Dac� n-ai un câine-n cas�.

43

Unii- adun� prin od�i, (Chiar �i prin sufragerie), Câte patru -cinci pot�i Parc-ar fi … menajerie. În capot, cu cea�ca-n mân�, Cu �ig�ri mai ac�t�rii, Vezi, în zori, cum o st�pân� Scoate javra-n fa�a sc�rii. Parc� stând pe pioneze, Cl�n��nind din din�i s�racul, Fuge s� se u�ureze Nimerind cu greu copacul. V�d cum unii azi, cu droaia, Dau anun�uri în ziare S�-�i recapete potaia Contra … ,,recompens� mare”! C�ci dul�ul cel de ras�, Ca s-o spunem mai pe scurt, Este, la intrarea-n cas�, Cel mai sigur … antifurt. De un ho� sau de-un tâlhar Ce s� fure au tupeul, Te p�ze�te-un �ORICAR Mai ceva ca … S.P.P. –ul! Câinii-s animale faine Ca s�-i cre�ti nu-i o scofal�, N-au nevoie nici de haine Nici ca s�-i trimi�i la �coal�! Dar, de regul�, în case, Nu m�nânc� orice-ar fi (M�m�lig�, pâine, oase …) Numai mu�chi sau PEDIGREE! ……………………………….. A� fi foarte bucuros, De-a� vedea umblând pe strad�, Câinii ��tia-n sus �i jos Îns� … cu covrigi în coad�!

MenMenMenMen����iuneiuneiuneiune George George George George ChiriacChiriacChiriacChiriac, student Pseudonim literar: Stan Cristiana. One�ti, jud.Bac�u. I. I. I. I. mâini sc�moase scormonesc în p�mînt hai s� prindem din�ii de aur ai mor�ilor o can� cu vene peste perlele aruncate înaintea porcilor col�ii lor vi�inii. groh�iala. versul acesta este un m�r putred pe capul unei c�lug�ri�e virgine

�i plou� înv���m alfabetul cânt�m din iarb� c�su�a noastr� cuibu�or de nebunii lyli marlen [trecea tren dupa tren ca-n lyli marlen] zicea gellu naum o dorin�� de moarte ca un cuf�r plin cu rom pe fundul oceanului apa trece pe bulevard c�lug�ri�a î�i ridic� mantia �i p��e�te lin ca prin saliva aman�ilor IIIIIIII. . . . ce adiere odioas� femeia aceea trage vânturi în cada mea în cada mea cu spum� �i lapte de iap� sunt un degetar pe mâna unui gangster inima mea înflore�te ca o carne macr� veni�i s� vede�i cum se pl�te�te vâsla�ul de pe styx aceasta poate fi ultima suflare. în timi�oara lui `89 rece �i pur� pur� �i cast� herta müller în floarea vârstei linge creierii lui ceau�escu ea e un pitbull ea e un cortegiu funerar IIIIIIIIIIII. . . . merg �i m� izbesc de ziduri trupul meu poate fi cel de pe pachetele de �igarete nu pricep care e asem�narea dintre un os �i un s�pun nu pricep care e diferen�a dintre pacientul englez �i t�cerea mieilor sunt ziare fugind prin vânt sunt piei de animale la ferestre sunt centuri de castitate ruginite în creierul meu se intr� ca în pânza unui p�ianjen IVIVIVIV.... când atentatul de la sarajevo e în floare se mi�c� burta p�mântului noi st�m în mijlocul câmpului de lupt� ascult�m rug�ciunile din tran�ee pe rug st� ioana d`arc cu sfârcurile ei tari �i roz cu zgomotul mor�ii �i alte p�cate

MenMenMenMen����iuneiuneiuneiune Mahmoud Mahmoud Mahmoud Mahmoud DjamalDjamalDjamalDjamal, medic, scriitor 04.05.1962, Rakka, Siria Debut editDebut editDebut editDebut editorialorialorialorial: volumul de versuri, "De ce", Editura Daco-press, Cluj-Napoca, România, 1995. PublicPublicPublicPublic���� în: în: în: în:"Tribuna", “Haiku” „Vatra veche”-Târgu-Mure�, "Via�a de pretudindeni, "Cuvântul Liber", , "Actualitatea literar�,"Oglinda literar�", "Citadela", "Feed Back-Ia�i", “Litere”, Revist� "Singur","Ecoul" "Tân�rul scriitor", "Via�a literar�", "Nova Provincia Corvina"“Un ev literar al d-lui Eugen Evu”,

44

“Bucovina”, Ziarul radio online,Radio metafora. Revistaonline RomanianVip, Agonia, Hermeneia, Roliteratura, Sferaonline, Poezii.biz, Arabworldbooks, Ana-news, Scribd.com, Clubul sirian.ro �i reteaualiterara, etc. Afilieri:Afilieri:Afilieri:Afilieri: -Membru al Societ��ii române de Haiku, Bucure�ti. -Membru al Asocia�iei mondiale de Haiku (WHA), World Haiku Associations, Tokyo. -Membru al Asocia�iei scriitorilor de limb� român� din Quebec, Canada. -Membru al orginaza�iei arabe"Poe�i f�r� frontiere". Antologii&Volume colective:Antologii&Volume colective:Antologii&Volume colective:Antologii&Volume colective: -Prezent în antologii din România �i din str�in�tate: 1-World Haiku 2009, No5, în care sunt antologa�i 177 de haijini din 25 de ��ri, din România 2-A dou� carte a întâlnirilor, coordonat� de poetul �i publicistul Eugen Evu-editura Astra-Deva-România,Decembrie-2008. 3-Antologie de poeme �i comentarii, coordonat� de valentina Becart-editura-Paneurope-Ia�i-România2008. 4-Antologia "Virtualia 7", coordonat� de Alina Manole, Editura Pim-Ia�i-România-2008. 5-Mi�carea cultural� din Rakka, o carte bibliografic� coordonat� de scriitorul Sirian Subhi Dsuki publicat� la editura Kiwanhouse-Damasc-Siria, 2008. 6-A treia carte a întalnirilor de poetul Eugen Evu, seria Corvina, Deva, România-2009. 7-Antologia "Virtualia 8", coordonat� de Alina Manole, Editura Pim-Ia�i, România, 2009. 8-Antologie de poezie, 55 de poe�i contemporani (Pagini alese), coordonat� de Valentina Becart, editura Arhip Art, Sibiu, România, 2010. 9-"Primul Cocor", volum colectiv de haiku, Ed.Grinta-Cluj-Napoca, România,2009. 10-"Dimine�ele cocorilor", volum colectiv de haiku, Ed.Grinta, Cluj-Napoca, România, 2010. 11-"Când greierii tac", antologie român� de haiku, realizat� de actualul pre�edinte al societ��ii române de haiku, poetul Valentin Nicoli�ov, cu prilejul împlinirii a 20 de ani de haiku în România, editura Societ��ii Scriitorilor Români, Bucure�ti, 2010. Tradus în limbile:Tradus în limbile:Tradus în limbile:Tradus în limbile: arab�, francez� (volum de versuri, Nicole Pottier), englez� (Poeme, Paul Abucean, Haiku-uri, Magdalena Dale), spaniol� (Poeme, Paul Abucean) �i japonez� (Haiku-uri, Banya Natsuishi). CCCC����rrrr����i publicatei publicatei publicatei publicate: 1-"De ce?", volum de versuri, Ed.Daco-Press, Cluj-Napoca, România, 1995. 2-"Pe muchiile cercului", volum de versuri, 112 pagini, Ed.Brumar, Timi�oara, România, 2010, prefa�a: Eugen Evu, coperta4: Felix Nicolau, editor de carte: Robert �erban. 3-"Albe&reci", volum de versuri, 122 pagini,

Ed. Vinea, Bucure�ti, România, 2010, Prefa�a: �erban Foar��, postfa�a: Alex �tef�nescu, Gheorghe Grigurcu, Octavian Soviany, Florin Caragiu, clapeta1: Nicolae Tzone, redactor de carte: Nicolae Tzone. 4- "Le Berger des rochers" (P�storul de stânci), volum de versuri în limba francez�, tradus de Nicole Pottier, Editions Clapas, France, 2010, Prefa�a:Nicole Pottier,Eugen Evu, Postfa�a: Angela Nache Mamier, redactor de carte: poetul francez Cristophe Liron. UmbraUmbraUmbraUmbra angelei furtun� de câ�iva ani am un obicei ciudat în fiecare zi ies descul� în curtea casei la ora trei dup� miezul nop�ii îi pip�i zidurile de parc� a� bea din t�cerea lor m� rezem de trunchiul unui palmier iar el mângâindu-m� cu aerul din palma sa îmi poveste�te tot felul de întâmpl�ri asear� mi-a spus c� eu m-am n�scut într-o zi de toamn� la aceea�i or� când a fost plantat în cas� nu era nimic verde pe atunci în afar� de el �i de ochii mamei î�i aduce aminte de ea mereu avea o atingere cald� o umbr� cuminte ce nu f�cea niciodat� vreun zgomot îi sp�la frunzele adesea încât îl învidiau to�i copacii din jur a�a îmi poveste�te palmierul pân� ce r�sare soarele iar când încep s� a�ipesc scoate umbra mamei ascuns� bine în r�d�cini mi-o întinde �i cheam� toate p�s�rile s�-mi cânte pân�-i adorm în bra�e strigstrigstrigstrig����tttt nu nu strig cu urmele tale înc� pe trup nu m� unge�i cu ap� s�rat� �i cald� apele curg�toare sunt limpezi �i reci tu îmi astupi gura cu sânul î�i ver�i toate c�r�rile umbrite în sângele meu nu nu strig cu gura plin� de cruci �i de morminte lumina nu-i aici lumina nu-i aici sub pielea mea privesc în gol cu ochii abia deschi�i �i umezi

45

tu î�i modulezi sunetele îmi faci semn plecându-te eu ridic din umeri nedumerit privind în gol cu t�lpile îndreptate spre cer ca dou� lumân�ri aprinse travaliutravaliutravaliutravaliu pleoapele înc� se desfac da da înc� se desfac ochii îmi privesc în t�cere clipele ce se crucific� pe liniile palmei fiecare înviind din moartea sa o alt� clip� culorile se dezbrac� între mor�ile lor de întuneric inima continu� s� bat� exact ca în timpul potopului mâinile m� ajut� �i acum s�-mi acop�r ochii între plec�ciuni t�cerea vine într-un �erve�el alb s�-mi �tearg� petele Regele ApeiRegele ApeiRegele ApeiRegele Apei din umeri mi se ridic� dou� stoluri de p�s�ri migratoare pasionate de trasat linii �i cercuri câteodat� formeaz� cu arca din capul meu cruci �i semiluni stele cu �ase unghiuri în arca mea geme o femeie-n travaliu nu e prima sa na�tere nici nu va fi ultima o dat� a n�scut un munte o s� v� mira�i dar chiar a�a a fost a doua oar� a n�scut o sabie atât de lucioas� parc� era rupt� din soare ner�bd�tor sunt abia a�tept s� m� nasc� �i pe mine însumi s� m� a�eze lâng� fra�ii mei al�ptându-m� pân� mi se vor întoarce stolurile în umeri sunt regele apei acum la comanda mea i se mi�c� valurile când obosesc o usuc b�tând din palme doar o transform în mormânt �i m� înfig în el iar mâna dreapt� o ridic deasupra ca un epitaf pe care scrie Dumnezeu un epitaf cu vârful necuib�rit înc�...

MenMenMenMen����iuneiuneiuneiune Eugenia DumitriuEugenia DumitriuEugenia DumitriuEugenia Dumitriu, pictor 2.07.1960 Locuie�te în Campo Real de Madrid, Spania. Debut colectivDebut colectivDebut colectivDebut colectiv: „Zodia Harfei”, capitolul „Umbra de stea”. Premiul II la Festivalul Cântecele „Iancului”, Premiul revistei „Tomis”, pentru poezie. A publicat în revistele: „Lyceum”, „Teleormanul”, „Ramuri”, „Tomis”, Yareah Magazine, re�eaua literar�, am participat cu poezie la Festivalul interna�ional “Palabras transhumante” �i a publicat poezie în “Libro de Abstractos”la Al V-lea Congres Global de Metapoesia Madrid 2010 VremuindVremuindVremuindVremuind C�utând toamnele, Am ascultat pulsul arborilor �i steaua nordului Mi-a îmbr�cat orele, în culori vegetale. Privind oamenii, Am înv��at a-i cunoa�te �i într-o zi n-am mai �tiut : Care sunt oameni, care paia�e ? Tr�ind singur�tatea, Am adormit la pieptul iubirii, în chem�rile nop�ii. Desenând maternitate, Am l�crimat cuvântând: „-Mama !”, �i mi-am deschis bra�ele Pentru vremuirea miracolelor. În târziul orelorÎn târziul orelorÎn târziul orelorÎn târziul orelor Când am ap�rut eu, bunii mei au început a pleca. Unul, câte unul, o dat� cu crizantemele, Când a venit prim�vara, le-am împletit cunun�, din muguri de cais S� mai vorbesc cu ei, în gând, în vis. Când am început a iubi, la marginea lumii, Nu am avut pe cine înl�n�ui, cu bra�ele �i cuvintele. În târziul orelor, am înnodat visul în col�ul basmalei �i m-am d�ruit începutului, o dat� cu iarba fiarelor �i descântecul. Când am îndr�znit a-mi cînta dorurile, A venit Mistralul, într-o sear� �i mi-a furat doinele Din pomul meu, tivit, cu-atâtea frumuse�i N-a mai r�mas, s�-mi lumineze-n ultim ceas, decât, cuvântul.

46

Pentru totdeaunaPentru totdeaunaPentru totdeaunaPentru totdeauna În bra�ele mele, mama Se pref�cu într-o pas�re, Noaptea se zdren�ui, �i c��elul p�mântului începu s� urle. Marmur� de Carara, îmbr�cat� în straie de toate zilele Mama, O dezmierd în cântec �i cuvinte. Din cerul înalt se desprind stele, Ursoaica î�i pierde labele din fa�� p�mântul se crap� în dou�, R�mâne pierdut�-n univers, pentru totdeauna, Mama.

MenMenMenMen����iuneiuneiuneiune Florina IsacheFlorina IsacheFlorina IsacheFlorina Isache 17 02 1968, Ro�iorii de Vede, Teleorman. Volumul de versuri ,,Ie�irea din anotimp’’,Ed. Punct. Buc. 2006. Public� în revistele: „Steaua”, „Oglinda literar�”, „Drum”, „Caligraf”, „Meandre”, „Dealul Melcilor”, „Cetatea Cultural�”, „Fereastra”; prezent� în Antologia de poezie �i epigrame „Romeo �i Julieta la Mizil”, coordonator prof. Lauren�iu B�dicioiu. Revista Phoenix Magazin- Arizona, în antologia „Scriitori Ro�ioreni’’, Premiul revistei „Steaua’’- la Festivalul Interna�ional „Lucian Blaga”, Sebe� 2010 Premiul “Naji Naaman”- Liban 2010 MiroMiroMiroMiro����i a poeziei a poeziei a poeziei a poezie La MT. Company SRL Se îmbrac� viii �i mor�ii în haine cu miros de diluant, de mucegai �i de �erve�ele parfumate nedumeririle se netezesc sub pielea cu aspect modificat de roc�. Fata de la cas� bate poeme în sânge. �eful zice c� au sc�zut vânz�rile de când m-am îndr�gostit plec în timpul programului te caut într-o camer� f�r� ziduri, f�r� perdele, f�r� ceas... am nevoie de aer

- Respir�-m� ! îmi strigi de undeva… nu �tiu de unde..

ora 16 e p�tratul perfect al unei convorbiri f�r� intermiten�e

- �tii ? Miro�i a poezie.

BBBB����rbatul în albrbatul în albrbatul în albrbatul în alb Primul b�rbat pe care l-am cunoscut dup� ce am murit, ai fost tu. Ai ajuns întotdeauna la fix insomniile se vindec� cu zgomotul din noi se desprind atingeri stratificate esen�e între o sosire �i o plecare se acoper� cu z�pezi florile în gar� s�rutul s-a desprins de obraz, s-a f�cut ��nd�ri pe asfalt.

- Semn r�u, strig� rud�reasa care vinde t�mâioare la col�ul str�zii

înmormânteaz� resturile într-o batist�. - Nu ai noroc în dragoste - cioburile aduc fericire, spun.

La serviciu, b�rbatul în alb povestea cum mi-a desf�cut mormântul cu lama unui cu�it de buc�t�rie. Anca ne prinsese inimile într-un ac de siguran��.

FrigFrigFrigFrig Un somn cu u�ile închise. Chiar dac� de�in cheia, nu o g�sesc. �i cum un co�mar nu vine niciodat� singur asediaz� u�a unui sentiment interzis. Captiv� într-o cochilie de cea�� înv�� cu p�ienjenii urzitul perspectivelor sumbre. Sângele trandafirilor uci�i îmi curge pe mâini mentolat într-un amalgam de culori �ip�tul lor anuleaz� inten�ia de a merge mai depare. Îmi este sete. Paharul are sânge alb de crin, frunze moarte �i embrioni de cais. Simt cu�itul sec�ionând nervuri în îmbr��i�area ta e frig Ca pasCa pasCa pasCa pas����rea Phoenixrea Phoenixrea Phoenixrea Phoenix Rupe-m� de la r�d�cini, dezbrac�-m� de frunze, de flori, de parfum, iube�te-m� ! Sau pune-m� la presat în cartea de rug�ciuni sau la oglinda în care î�i piepteni dimine�ile arunc�-mi amintirea între anotimpuri. Ca pas�rea Phoenix renasc în cuvânt...

47

MenMenMenMen����iuneiuneiuneiune Alexandru Alexandru Alexandru Alexandru PiscuPiscuPiscuPiscu, student 24.11.1988, Parava, Bac�u. Ninge peste noiNinge peste noiNinge peste noiNinge peste noi Ninge sfânt �i sublim, noi vis�m c� iubim o iubire dulce-amar�. �i oricât ar fi nins, iubirea-n noi nu s-ar fi stins, va rena�te-n prim�var�.” Peste tot a nins, tu nu te-ai dep�rtat, ai pa�ii ascun�i în z�pada noastr�. Peste mine ninge, ninge ne-ncetat, fulgii or s-a�eze perdele la fereastr�. Ninge peste ceasuri, orele sunt ninse, de n-ai fi aproape, a� fi înghe�at. Ninge peste ceruri, iar lumina lunii, sfâ�ie z�pada, ce ne-a îngropat. Ninge peste noi ca o amintire, mun�ii de z�pad� sunt un tainic scut. Sub z�pada deas� ca o-nchipuire, ninge cu iubire, ca-ntr-un rai pierdut. Din ceruri înc� ninge, iar Domnul ne adie, un evantai de sticl� alung� fulgii goi. Iar de va fi s� ning� �i peste ani, o mie, s� ning� cu iubire, iubito, peste noi.

MenMenMenMen����iuneiuneiuneiune Marina Marina Marina Marina PopescuPopescuPopescuPopescu 04.07.1982, Bucure�ti Mai multe premii la concursuri na�ionale de literatur� dintre care amintesc: “Dimitrie Bolintineanu” (premiul al II-lea sec�iunea Poezie, oct. 2009), “Romeo �i Julieta la Mizil” (men�iune, Mizil, ian. 2010) “Eusebiu Camilar” �i “Magda Isanos” (premiul al II-lea �i premiul revistei “Convorbiri literare”, sec�iunea Poezie, Suceava, mai 2010), “Nicolae Labi�” (Premiul revistei “Conta”, Suceava, oct. 2010. Administrator al Cenaclului online “Lira 21” (http://lira21.ro/). Poeme publicate în diverse reviste online sau on-paper (“Litere”, “Oglinda Literar�”, Egophobia, “Watery times”, Conta �i altele) Salonul 1 (poem de colorat moartea)Salonul 1 (poem de colorat moartea)Salonul 1 (poem de colorat moartea)Salonul 1 (poem de colorat moartea) M� plimb cu o moarte pe limb� o port a�a ca pe o acadea cineva îmi spune c� ziua înc� nu

a secat de bune inten�ii cineva î�i cheam� mireasa la o partid� de �ah e soare pe holurile lungi, halucinante �i întristare mult� e aici cineva întreab� dac� am ajuns dincolo sunt îngeri în halate albe cu aripi ascunse în buzunare mai suntem noi, ��tia care scoatem limba unii la al�ii �i ne ar�t�m moartea, ne l�ud�m care o are mai viu colorat�. Salonul 2 (poeSalonul 2 (poeSalonul 2 (poeSalonul 2 (poemul urii)mul urii)mul urii)mul urii) �i-am zis c� via�a e un spital aici ne vindec�m sau murim a treia cale nu exist� a patra nici nu se poate visa. Te-am urât în secret st�teai într-un salon mai spa�ios supa ta avea mai multe stelu�e de gr�sime infirmiera care te �tergea la fund etala un piept voluptuos (ce folos �ie numai de asta nu-�i mai ardea). Te uram �i î�i zâmbeam cu sufletul bandajat atele în cele 1000 de bra�e cu care te-a� fi sugrumat te uram cu toate cele 7 guri care înfulecau diminea�a pâinea uns� cu margarin� �i gem te uram când înghi�eam pastile te uram când f�ceam pipi în vasul ruginit te uram când doctorul �la gras îmi lua pulsul te uram când transpiram te uram când din gura ta �â�nea moartea �i îmi p�trundea în vene ca un sedativ. Te uram �i spitalul încol�ea în mine prim�var� boant� f�r� muguri �i flori.

MenMenMenMen����iuneiuneiuneiune Iulian Iulian Iulian Iulian RaduRaduRaduRadu, poet Baba Ana, Prahova. Pustiul albPustiul albPustiul albPustiul alb Ninge de vreme mult� �i e frig, Privesc pustiul m�rii de z�pad� Sunt singur �i c�zut, zadarnic strig, Nu e nimeni nici s� aud�, nici s� vadã. �in ochii închi�i, nu �tiu de-am adormit Sau dac� lupii albi m� îngropar�, V�d chipul t�u înve�mântat în alb �i a început tot trupul s� m� doar�, M� doare sufletul de-atâta alb

48

�i trupul meu aproape e de moarte A� vrea s� m�-nc�lze�ti cu trupul t�u Dar munte de z�pad� ne desparte. Azi m-am convins c� via�a e un joc, C� e din Univers doar o verig� Oricât a� fi de dur �i de rebel Regina neagr� în final câ�tig�. Dar suntem înc� vii �i mai sper�m, Prin�ul z�pezii din v�zduh s-apar�, Înve�mântat în alb ca �i z�pada �i are s�-mi arate unde-i strada. Încovoiat �i aproape f�r� via�� Am rev�zut �i ultimul p�cat Dar am zâmbit când mi-am adus aminte, C� �i Isus în alb e îmbr�cat. UrmeUrmeUrmeUrme Despre ce s� mai vorbim iubito Când toamna ne-a înghe�at pe amândoi Când cerul plumburiu mai vars� lacrimi �i din copaci cad frunze peste noi? În p�rul t�u s-a prins o frunz� moart�, Pe ploapa ta o lacrim� de ploaie �i-un vânt rebel ne biciuie�te fa�a Copacii de pe margini îi îndoaie. M� simt trist ca niciodat� azi, Nu îngrijorat de ziua ce-o s� vin�, De clipa ca va trece peste noi, De noaptea ca o pas�re hain�. Îmb�trânim cu fiecare clip� �i ne înt�rim cu fiecare pas Hai s� tr�im ca la-nceputul lumii Ãst rest de via�� ce ne-a mai r�mas! �i urma noastr� ce-am l�sa-o aici Va fi un vers dintr-o nescris� carte, Câ�iva nebuni ce ne-or urma în veci Ne-or duce poezia mai departe. Mireasa de ceaMireasa de ceaMireasa de ceaMireasa de cea�������� Te priveam în ochi, Sângele meu începuse s� fiarb� �i s�-mi inunde trupul. Îmi �ineam capul în palm� strâns, Nu erai trup Pluteai deasupra p�mântului la câteva palme Ochii t�i imen�i ca dou� pr�p�stii P�reau dou� ochiuri de ap� albastr�. Purtai voal de ceat� Gura t�iat� de forma semilunei Arunca s�ge�i de minciun� spre mine. Îmi spuneai c� e�ti cel mai poet dintre poe�i, Cel mai de�tept dintre de�tep�i, Cel mai s�rac dintre s�raci,

Cel mai nebun dintre nebuni. Se iviser� zorii, Duminica trecuse, Era deja luni Din paharul meu pe jum�tate gol Ie�eau aburi sângerii Mirosind a fum de �igar�, Din degetele mâinilor ce-mi strângeau tâmplele Ie�eau fl�c�ri ca din ni�te lumân�ri. Tu mireas� de cea��, Te risipeai în camera mea Mi-ai p�truns în n�ri inundîndu-mi l�untrul cu moartea Când am respirat te-am aruncat din mine Ca pe un �ip�t În câteva clipe te-ai strâns ca la un semn, Te-ai adunat în fa�a u�ii Ai p�r�sit camera Ie�ind pe gaura cheii L�sându-m� cu nebunia mea Pentru totdeauna.

MenMenMenMen����iuneiuneiuneiune Corina Corina Corina Corina StoeanStoeanStoeanStoean, profesor 6.11.1984, Br�ila AliteraAliteraAliteraAlitera����iile destinuluiiile destinuluiiile destinuluiiile destinului Pa�ii m� conduc c�tre azi �i mâine o regin� se joac� cu �acalul în de�ertul primejdios arti�tii cutreier� f�r� fric� acordurile pline de farmec, devotament �i fantezie ame�itoare autorit��ile unei lumii care nu iau în considerare prea mult a� spune dup� afirma�iile reginei juc�u�e c� se cam uit� originea arti�tilor în butoiul lui Dyonisos mesaj direc�ionat c�tre: uniunea arti�tilor �ov�itori asista�i la un proces dureros argumentele curg la vale în ��galnice resorturi de motivare absurd� nimic nu mai conteaz� a�a de mult decât c�derea în p�cat, a afirmat la o conferin�� regina. nu e bine s� te joci cu cuvintele astfel încât, v� rog s� m� crede�i : « asista�i la o victorie important�, seriozitatea arti�tilor a câ�tigat lupta deschis� în de�ertul asurzitor al pr�d�torilor, f�r� reguli.”

49

ÎncântareÎncântareÎncântareÎncântare Suferin�� lin�, lin� cristalin� Î�i spunea în gând fata de împ�rat Care avea 14 ani�ori �i trecu prin fa�a ferestrei de unde am auzit-o Nu c� a� fi avut curaj s� scriu despre ea, dar Pre�iosul s�u con�inut sufletesc a �ters barierele statale �i printr-o conven�ie încheiat� de curând a convenit s� îi aduc l�muriri, preciz�ri �i explica�ii Pentru comportamentul bizar pe care îl manifesta fa�� de ea îns��i Demonstrând o sete uria�� de a se l�sa înghi�it� într-un borcan, într-o clepsidr� sau o c�limar� de unde s� nu mai poat� ie�i niciodat�. Diversitatea alegerilor a împiedicat-o îns� s� ia vreo decizie A�a c� r�mân în continuare fidel pove�tii sale nepieritoare. Bianca DumitruBianca DumitruBianca DumitruBianca Dumitru,,,, Bucure�ti, Colegiul Na�ional Bilingv „George Co�buc”, profesor coordonator: Maria Postu Nu mai Nu mai Nu mai Nu mai ����tiu unde staitiu unde staitiu unde staitiu unde stai Cheam�-m� înapoi la etajul �apte sau poate era doi, mai sus sau mai aproape, blocul gri �i înalt iunie mult prea cald �i-amândoi în alb am intrat prin spate. �arpele se-ncol�cea pe glezna stâng� �i strângea. „ce preten�ii ciudate nu po�i urca spre soare, draga mea” îmi tot spunea �erpoaica, valsând în mintea mea. Povestea-i simpl�, nimic spectaculos; eu sunt nisipul din clepsidr� �tiu fiecare secund� în care ai clipit. Degetele mele reci încercau de vreun ceas s� reg�seasc� drumul pe coloana ta vertebral� am construit �i-am alergat pe linii de metrou complet aiurea pân� pe la 12 �i ceva EleonoraEleonoraEleonoraEleonora De ce te zba�i �i nu m� la�i s-adorm? De-ai fi un val printre stânci �tiu c-ai îneca toat� vara doar s� m� iube�ti de parc� a� fi un om. Unde vrei s-ajungi?

crezi c� dac� pleci ai reu�i s� m� scute�ti de plâns de vise �i alte minciuni de dimine�i de luni �i ultima zi de Cr�ciun? Nu vreau s� zbori! nu am înv��at s� îngrijesc aripi prin aer m-a� pierde �i totu�i n-a� respira. Cum ai putea tu s� m� �ii dup� tine prin ploaie eu, cu umerii goi, �i pielea uscat� de soare? Cum ai putea tu s� m� la�i pe p�mânt pe mine tutun ieftin �i blând n�scut poate doar dintr-un gând. Tu, Eleonora, chinuit� de pro�ti �i prin�ese care înc� mai cred c� iubirea amân� decese. GlumaGlumaGlumaGluma Unu Unu Unu Unu A�teapt�! Nu e timpul s� fugim acum, demonul alb doarme-n noroi �i la televizor au spus c� plou� încontinuu de vreo 2 zile �i câteva nop�i. Haide s� credem ce ne zic, hai s� r�mânem aici, pe covor… alegem între spa�iu �i timp �i fent�m goliciunea camerei cu noi. Buc��i din trup pe post de mobilier: ochii t�i- veioza de pe noptiera umerilor mei, genele mele- scut pentru ploaie, vor sta pe fereastra obrajilor t�i, iar patul… numai restul din noi. Demonul alb era gluma ta, când am uitat s� mai râdem la ea? AnaAnaAnaAna----Maria Maria Maria Maria DumitruDumitruDumitruDumitru, elev� 02.04.1993, Rm. Vâlcea. Colegiul Na�ional „Mircea cel B�trân”. MMMM���� plictisesc plictisesc plictisesc plictisesc M� plictisesc �i îmi mânjesc degetele cu tu� �i muzica m� enerveaz� când bat ritmul cu degetul pe pat. Soarele p�trunde printre draperiile albastre �i îmi închide ochii, îmi mângâie fa�a, Atunci zâmbesc, cu gura pân� la urechi �i îmi ar�t din�ii �i scot limba, m� strâmb la soare.

50

El îmi zâmbe�te sarcastic cu raze portocalii Ca sucul din pahar ce zace pe noptier� de seara trecut� Pe care a� vrea s�-l beau dar multitudinea de mi�c�ri întortochiate Ce ar trebui efectuate sunt prea grele s� le desf��or acum. Zâmbesc la soare în continuare, m� strâmb �i îi s�rut razele Iar el îmi mângâie fa�a �i îmi închide ochii �i eu adorm în dup�-amiaza cald� �i portocalie Cu raze ce îmi m�tur� camera �i vântul ce lin Mi�c� alene perdeaua iar eu visez c� zâmbesc C�ci razele m� gâdil� pe gât �i pe piept �i… fac amor cu soarele Octombrie fOctombrie fOctombrie fOctombrie f����rrrr���� umbrel umbrel umbrel umbrel���� Ora�ul jilav se scurge pe trotuare, Cerul plânge rece peste blocuri, Frunzele se lipesc de tot ce le st�-n cale, Ma�inile stropesc tot ce e-n jurul lor. E octombrie �i-n teni�i eu am ap� �i p�rul ud pe fa�a r�v��it îl am �i n-am umbrel� �i cerul m� strope�te Alerg spre cas� cu visele-n ghiozdan. To�i trec�torii se-nghesuie la semafor �i ei sunt uzi �i le e frig, dar au umbrel�, Obiect vital, pe care eu de diminea��, Din neglijen�� poate, sau din neaten�ie L-am uitat acas�, pe m�su�a din hol. Parcul �i-a pictat o nou� fa��, mai cald�, �i-n culori mai dulci, �i parc� acum Când trec prin el, îl plac mai mult a�a, G�lbui �i umed, ro�cat �i-nce�o�at, Ici, colo maroniu �i negru-ntunecat. Cl�dirile rezist�, mai stau înc�-n picioare Chiar dac� apa asta din ceruri curg�toare P�trunde peste tot, prin orice cr�p�tur� Încet, cu grij�, c�ci nimeni n-o gr�be�te �i are timp destul, cu stropi s� ne inunde. E octombrie, e toamn�, ora�ul e jilav �i plou� cu pasiune. În jurul meu pe strad� To�i pietonii spre cas� se gr�besc, doar eu Nu mai alerg. M-am oprit. Sunt ud� toat� Ce rost mai are graba? Oricum nu am umbrel� �i plou� �i-n teni�i eu am ap�... Iana IuhasIana IuhasIana IuhasIana Iuhas 19.09.1967, Bucure�ti 1999-2000: Poezii publicate în revistele „Mami", „Biserica de lemn”, „PLACEBO" �i cotidianul „Diminea�a” 2001: Premiul II la Concursul Na�ional de Crea�ie Literar� „Dimitrie Bolintineanu” - edi�ia a XXII-a 2004: Apare în volumul „Pove�ti de la bunici pentru… pitici”, editura Ametist 92, povestea în versuri „Poveste

din p�durea fermecat� 2006 - 2009: Poezii postate pe www.poezii.biz sub pseudonimul Yanka Despre glasuri Despre glasuri Despre glasuri Despre glasuri ����i pi pi pi paaaa����iiii I Deschide por�ile, ajut�-mi gândul s� le treac� pragul, s� caut pa�ii, s� le ajung din urm� umbrele �i vocile s� le aud din noapte cântând cu chip de bezne, ajut�-mi mâinile s� le ating� p�rul crescut prin moarte lung pân� la glezne Acolo unde se sfâr�e�te Adev�rul încep Legendele M-am oprit la o r�scruce a zilei cu noaptea, când �oapte frem�tau în preajm�-mi, le-am auzit povestind: opacul e via�� ce se hr�ne�te cu moartea, r�d�cini prelungi se înfig în trupul nefiin�ei, pas cu pas; lumina ce-�i a�teapt� chemarea se strecoar� dând glas: al biruin�ei refren! Rena�terea e atunci când frunzele se s�rut� cu fo�net, înfierbântate în noaptea adierii �i p�s�rile le poart� zvonul etern mai departe, pe lungul drum, amplificând sunetele E timpul nem�sur�rii de timpuri, acum, când v� aduce�i aminte, voi, aripi frânte, de zborul c�tre în�l�imi �i încerca�i prin noi s�-l lua�i de la cap�t iar V-au fost trupurile înfrânte �i a�i r�mas goi, doar suflete r�t�cind, spirite fl�mânde c�utând s�mân�a în care v-a�i putea din nou ascunde �i mi-a spus cel ce i-a v�zut dansând: E-un joc ce nu are nicicând sfâr�it! Povestea celui care moare e doar o aparen��-n�el�toare, un simplu dansator ce-a ostenit El st� un timp deoparte �i arat� celor ce vin secretul, la plecare; se duce, dar r�mâne câte pu�in în fiecare: din Cercul dansului doar trupul îi dispare, în Ritmul dansului el poate fi g�sit Despletit� �i descul�� în întuneric alerga pe potec�, iar p�durea îi f�cea loc înainte �i în urm� i se-nchidea cu piedici �i fric� Îi era sete de r�coare

51

�i s-a aplecat peste trupu’ apei gol care-a ademenit-o aproape, mai aproape... pân� când s-au contopit în nefiin�� Abia atunci începu na�terea de zi: întâi timid, cu zbateri palide de umbre, apoi din ce în ce mai grav, pân� când izbucni prin amintirea unui �ip�t de fiin��, incredibil �i pur R�s�ritul! Prive�te prietene, se ridic� cea�a ca o cortin�, l�sând liber ochilor orizontul, p��e�te spontan diminea�a spre noi, cu lumin� Aminte�te-�i ce spunea Filozoful despre nisipul clepsidrei: E doar o pierdere de vreme! Ai vrea s�-i cuno�ti �i tu? D� timpul un pas înapoi; încearc�, hai, nu te teme s� cau�i pas�rea m�iastr� r�scolind cu mâinile p�mântul: adâncul e odihna în�l�imilor �i oasele mor�ilor nu �tiu s� blesteme... Cazi în genunchi �i roag�-te, prietene: Cre�te�i voi, stâncilor, deasupra mormintelor; vom sta cu urechea lipit� de piatr� �i vom a�tepta glasurile s�-�i croiasc� drum pân�-n fiin�� noastr�, prin stânc� s� r�zbat� fiorul: sunt mor�ii care-�i cânt� zborul pentru ultima dat� Hai, cazi în genunchi �i roag�-te, prietene: Ajut�-mi s�-i ating în visul meu de-o clip� despre nebuni care iubesc cântând! �i mi-a spus cel ce i-a v�zut dansând: E un dans trist la care nu te-ai fi gândit �i fiecare gest oprit ce �i se pare c� e f�cut la întâmplare nu e deloc un pas gre�it, ci face loc mi�c�rii urm�toare �i tot a�a... la infinit! Ah, Filozoful acela care nu credea în vulturul lui Prometeu, nici în cer�etorii orbi din biserici �i ne-nv��a c� nu exist� cap�tul P�mântului: P�mântul e rotund �i se-nvârte�te! Dar noi îi r�spundeam: La mul�i ani, Cetate ce ba�i cu zidul t�u în poarta casei mele înc� dinainte de-a m� na�te Î�i rabd priveli�tea c�ci mi te închipui câmp cu ruine Pari ve�nic� pe lâng� mine... La mul�i ani, Cetate!

U�a casei mele te sfideaz� c�ci în vremi îndep�rtate cineva va sta pe locul casei mele �i nu va mai avea ce privi: Cetate muritoare ca �i mine! El zâmbea: Sunt tineri înc� �i plini de idei! crezând c� glumim Ah, da, Filozoful acela care se �inea scai de noi �i nu ne l�sa s� tr�im! II Cu copite de cal nu te ar�ta, ai putea p�rea un animal ciudat în ochii lor Nu trebuie s�-�i cunoasc� secretul! Încal��-te când mergi pe strad� sau dac� prietenilor le e dor de tine �i vin s� te vad� mai bine fugi �i ascunde-te undeva sau spune-le c� e�ti cu o femeie Mai bine nu le deschide poarta, las�-i s� cread� c� nu e�ti acas� Mai bine taci �i a�teapt�-i s� plece, s�-�i g�seasc� altceva de v�zut, în alt� parte Tu, alungat din raiul lor de rând, înger cu aripa cernit� de triste�e, sec�tuit de vlag� �i de cânt, cu pa�ii limita�i de z�voare pân� la u�a camerei tale Da, tu, cel care n-ai gemut �i nu te-ai ar�tat înfrânt, de�i �tiai c� vei aluneca de-a lungul pere�ilor umezi �i reci pân� la cap�t, undeva... Ai r�mas singur �i s�rac de când le-ai d�ruit scânteia sfânt� precum un preot credincio�ilor din turm�; oare au în�eles pân� la urm�? �i via�a ta: o zbatere de pleoap�, clipire nepereche de-o secund� pe care-au încercat mereu în versul lor deghizat s-o ascund�... Pe scara durerii cea veche te reg�seau urcând câteodat� cu greu înc-o treapt� spre mâine, cu masca cea sumbr-a t�cerii pe buze lipit�, st�teai în spatele cuvintelor ca un câine izgonit de st�pân, ca o umbr� În interior î�i zace îngerul smolit, iar tu, pe dinafar� pr�bu�it,

52

c�zut, nu se mai �tie cum, dinspre lumin�... Ce tragic r�spânde�te împrejur miros puternic de cal care asud�, o, carnea ta rebel�, ce nu te mai ascult�! Alexandru JurcanAlexandru JurcanAlexandru JurcanAlexandru Jurcan, profesor, doctor în filologie 15 iulie 1948, Dîrja, Cluj Palmes academiques Cet��ean de onoare, Membru al USR. Debut editorial :”Printre iubirile altora”, Dacia, 1997, Colabor�ri la : „Tribuna”, „Steaua”, „Vatra”, „Axioma”, „Orient Latin”, „Arc-en-ciel”, „Echinox”, „Glasul”, „Discobolul”,”Excelsior”, „Dilema”, „Aurora”, „Arge�”, „Cafeneaua Literar�”, „Saltimbanques” (Nantes), „Ora�ul”, „Verso”, „Familia, „Baadul literar”, „Saeculum, „Vatra Veche” ; Prezent în antologiile: „C�r�ri spre oameni” „Lecture et interprétation, 1989 „Pe masa de lucru”, 2000 „Pa�i în iarba nins�”, 2000 „Umorul reformei. Reforma umorului”, 2001, „Pulbere stelar�”, 2002, “Din arhivele unui cenaclu”, 2002, La Beclean pe “Some� cândva”, 2004 Dictionare des relations franco – roumaines, 2003 „Miresme de org�”, 2004 „Repeti�ie f�r� orchestr�”, 2004 „Chemarea amintirii”, 2004 „Anotimpul cailor”, 2006 „Peregrini prin timp”, 2007 Antologiile lui Dan Bruda�cu în englez� �i corean� Antologia lui Balasz Attila în maghiar� „Întâlnirile de la Nicula”, 2008 „Starea prozei”, 2008 „Clujul în cuvinte”, 2008 Antologia prozei scurte transilvane actuale, 2010 “ Varz� a la Cluj”, 2010 Volume publicateVolume publicateVolume publicateVolume publicate: Printre iubirile altora (povestiri) Ed. Dacia, 1997 O decapitare nocturn� (roman) Ed.Anthropos, 2000 Ran� albastr� (versuri bilingv român-francez), Casa C�r�ii de �tiin��, 2001 Revelion cu sicriu, (roman) Casa C�r�ii de �tiin��, 2002 Un câine legat la poarta raiului (versuri bilingv) Casa C�r�ii de �tiin��, 2003 Chiar daca mi-a� da trupul s� fie ars, Casa C�r�ii de �tiin��, 2004 (edi�ia I) 2006 (edi�ia II) S� ie�i din via�a mea cu o lumânare în buzunar (povestiri), Casa C�r�ii de �tiin��, 2005 Coco�ul �i Cocoa�a (roman comic), Casa C�r�ii de �tiin��, 2006 (edi�ia I), 2008 (edi�ia II) St�pânul �i Silberta (versuri), Casa C�r�ii de �tiin��, 2007119 (versuri în francez�), Casa C�r�ii de �tiin��, 2008Plou� peste crimele ora�ului (povestiri), Casa C�r�ii de �tiin��, 2008

Fuga insulelor (versuri), Editura Limes, Cei r�ma�i pe p�mânt, roman, Casa C�r�ii de �tiin��, 2010 Traduceri: Traduceri: Traduceri: Traduceri: Via�a lui Moise, de Grigorie de Nyssa, Editura Paralela 45, 2001 Varianta francez� a volumului „Boeme”de Marcel Mure�eanu RegizorRegizorRegizorRegizor al trupei francofone “Assentiment” Turnee laTurnee laTurnee laTurnee la : Istanbul, Poznan, Pecs, Napoli, Viena, Stuttgart, Brno, Ankara, Roche-sur-yon, Gand, Huesca, Tarascon, Sorrento, Landerneau, Brest PremiiPremiiPremiiPremii: Pavel Dan (pentru proz�); Premiul revistei „Formula As” pentru proz�; Premiul revistei „Tribuna” 2004 Premiul Uniunii Scriitorilor 2006 pentru volumul “S� ie�i din via�a mea cu o lumânare în buzunar”; Premiul pentru „Coco�ul �i Cocoa�a”, Vi�eul de Sus, 2009 ; Profesorul Anului, 2009

EgonEgonEgonEgon lui Egon Schiele Obosit�, dup� câteva vizite nocturne, a poposit la mine Moartea, s� mai st�m de vorb� în tihn�… avea oasele putrede ale mamei mele, purta cearc�nele vi�inii ale prietenilor mei, haine mototolite în lupte inegale, genunchi de cremene, e�arf� neagr�, iar eu, Egon, i-am întins paharul cu vin… A atins faldurile sp�l�cite ale cearceafului, de parc� erau buc��i înv�lm��ite de �erpi, apoi a intrat sora mea cu pulpe vinete, l�sându-se u�or în bra�ele Mor�ii , ca un caier de lân� bolnav�…

– Nu pentru tine a venit, sor� drag�, las�-ne s� povestim despre via��, despre cum po�i îmblânzi moartea, cu o simpl� privire – despre cum s� bem pân� la cap�t euforia venit� din ne-�tire Ceas din lemnCeas din lemnCeas din lemnCeas din lemn Veneau s�rb�torile �i nu �tiam ce cadou s�-mi fac s� se bucure palida mea singur�tate de pe cel�lalt mal al vie�ii- Un ceas! Un ceas imens din lemn încrustat cu cifrele tulbur�tor de mari cu o pendul� du�m�noas� �i aspr� Nelini�tit îl atârn ca pe o frunz� de cucut� amintindu-mi de vorbele profetice ale mamei: „iube�te-�i toate hainele- nu �tii în care vei muri”

53

„ur��te toate ceasurile- nu �tii care-�i m�soar� pa�ii spre hotarul de unde nu vin scrisori”. Cortina negrCortina negrCortina negrCortina negr����iiiitttt���� Numai la sfâr�itul reprezenta�iei vor muri fluturii negr�i�i - pân� atunci mai po�i aduna culori de pe mantiile lor livide . Miroase a dragoste f�cut� în grab�... copilul nen�scut ne alung� vremea noastr� a obosit ca un fluture înspumat Peste via�a noastr� aplaudat� cade o cortin� cât un mormânt Decembrie cu pDecembrie cu pDecembrie cu pDecembrie cu p����ssss����riririri To�i îngerii au fost chema�i la cina p�s�rilor albe Pe margine pândeau ciorile vreo firimitur� rebel� �ip�tul în�bu�it al z�pezilor ne învelea trupurile Dumnezeu continua s� tac� În spatele cortinei cere�ti Kimberley JonesKimberley JonesKimberley JonesKimberley Jones, , , , licean� 11.09.1994, Torrance, California, SUA Colegiul Tehnic „Laz�r Edeleanu”, Ploie�ti. Profesor îndrum�tor: Beatrice Anisoiu Poveste de iarnPoveste de iarnPoveste de iarnPoveste de iarn���� Cu un pachet în mân�, b�ie�a�ul merge cu pa�i gr�bi�i, înecându-se în gânduri. Cu cât urc� poala muntelui, cu atât i se întunec� p�rul ca de lân�, cu atât adierea lunii noiembrie îi love�te obrajii înro�i�i �i se învele�te mai mult în hainele sale �i în p�turi. �inând pachetul în bra�e, b�ie�andrul alearg�, concentrat la destina�ie. Timpul nu se poate opri, dar totul este în repauz. P�s�rile î�i p�r�sesc ni�ele l�sând p�durea într-o complet� lini�te. Umbrele crengilor de foioase danseaz� mut; Se întunec� �i Noaptea se las� peste Munte. Razele lunii p�trund printre crengi printr-o fin� cea�� geroas�. Fiecare particul� de cea�� devine cât o stea înghe�at� �i se suspend� printre foioase �i conifere. Muntele î�i întoarce fa�a spre P�dure; îi confrunt� singur�tatea.

Suflarea vântului începe s� o înconjoare cu ger, vocea vântului, necuprins �i acromatic, îi d� confort. Dansul umbrelor crengilor de conifere eludeaz� mersul unui t�nâr, cu pachet în bra�e, vrând s�-l distrag� de la �int�, pentru a r�mâne cu p�durea singuratic�. Norii grei se deschid, aruncând aerul într-o frenezie de fulgi învârtitoare, nea în c�dere. Nu se poate continua drumul, muntele alb îl înconjoar� pe c�l�tor cu om�t care se înghesuie sub om�t. Sim�indu-l singur, sim�indu-l rece, P�durea î�i împ�tur� crengile în jur Ceva a trecut pe lâng� tân�r, apoi a intrat într-un vis. Dintr-un lac glaciar s-a ridicat un b�rbat, �i s-a g�sit neab�tut din drum. Iubita lui deschide pachetul �i îi unge r�nile. ……………………………………………… Când vine vara, trece peste p�mânt, aducând de�ertului de�ert �i p�durilor p�dure, fructelor fruct, �i omului indulgen�a. Dar când vine iarna, Se a�eaz� peste p�mânt, aducând odihn� de�ertului, frumuse�e p�durilor, securitate s�mân�ei �i omului ce este omenesc. Cine merit� inima noastr�? Vara, c� aduce p�mântului ce este al p�mântului? De ce ne sunt urâte primele adieri de vânt - a toamnei �i a iernii? De ce consider�m iarna o pierdere �i nu un început? De ce un sfâr�it �i nu un câ�tig? Din nou, de ce ne sunt urâte primele adieri de vânt, anume a toamnei �i a iernii? Tineri r�zboinici întreab� la începutul c�l�toriei lor prin via�� - de ce este aceasta dificil� de cele mai multe ori? R�spunsul b�trânilor - vor exista triste�i �i bucurii, ridic�ri �i c�deri, noapte �i soare. A�a cum exist� �i pentru anotimpuri, Iarna poate avea propria sa poveste, dac� am înv��a s� o apreciem din plin - Povestea unui început, o poveste de cre�tere, de învingere, de câ�tig, de bucurie prin triste�e de ridic�ri dup� c�deri.

54

PrePrePrePremiul pentru Excelenmiul pentru Excelenmiul pentru Excelenmiul pentru Excelen��������

George StancaGeorge StancaGeorge StancaGeorge Stanca,,,, scriitor 7 mai 1947, Buftea, jude�ul Ilfov. Scriitor (poet) �i publicist, realizator de emisiuni culturale radio/tv. A profesat ca inginer de execu�ie, în investi�ii, sistematizare teritoriu. Se dedic� pentru o vreme �i muzicii, între 1969 �i 1971 fiind solist vocal al forma�iei rock Oden. Pe lâng� organizarea de spectacole, realizeaz� emisiuni radiofonice, fiind angajat ulterior la revista „Flac�ra", ca redactor al paginii de „muzic� tân�r�”. Devine secretar al Cenaclului Flac�ra, pe care îl va p�r�si în 1975, când revine la profesia de inginer. A colaborat pân� în 1989 la „S�pt�mâna”, „Flac�ra”, „România literar�”, „Scânteia tineretului”, SLAST-Suplimentul literar artistic al „Scânteii Tineretului”, „Secven�a”, „Contemporanul”. Dup� 1989 este redactor-�ef la „Independentul" (Deva, 1990), „Fair Play" (1990-1991), „Politichia �i România" (1991), „Expres magazin" (1991-1992), „Telegraful de Prahova" (1997-1998) �t „Obiectiv" (Bra�ov, 2003). Înfiin�eaz� revista „Via�a monden�" �i este director al publica�iei „VIP", dup� care va fonda revista „Supervip”. Este �i director la „Ziarul de plaj�”, 1999, „Vocea Valahiei" (din 2000) �i la publica�ia „Ro-Coop". A colaborat la Universul (SUA), Baricada, „Tineretul liber”, Magazin, Observator, „Zigzag”, „Zigzag coppa del Mondo”, „Secven�a”, „Speran�a”, „Fi�uica”, „Fraierul român”, „Expres”, „Expres magazin”, „Evenimentul zilei”, „România telegraf” „�tirea”, „Glasul”, „Opinia”, „Cotidianul”, „Jurnalul na�ional, „Gazeta de Sud”, „Gazeta de Vest, „Via�a Vâlcii”. Din 2006 are rubric� permanent� în „Adev�rul, „Adev�rul de sear�”, „Click”. Realizator de emisiuni radio la Contact-divertisment, Fun - sport. Realizator emisiuni de divertisment, cultur� la TV: Soti Bucure�ti, Neptun-Amerom Constan�a, Amewr, TL7ABC, Antena1, OTV, TVRM. Colaborator la TVR, Antena1. Din 2001, 2002 devine lector la sec�ia de jurnalism din cadrul Universit��ii „Constantin Brâncoveanu" Pite�ti, Br�ila �i din 2004 la Universitatea “Valahia” din Tîrgovi�te. Opera Opera Opera Opera • „Tandre�e maxim�”, Bucure�ti, 1981, versuri • „Poeme pricinoase”, Bucure�ti, 1983, versuri • „Excursie cu liftul”, Bucure�ti, 1988, versuri • „Angel radios”, prefa�� de Ion Cristoiu, Bucure�ti, 1994, versuri • „Un an sub Ciorbea”, Bucure�ti, 1998, pamflete politice • „De la marea schimbare la marea dezam�gire”, Bucure�ti, 2001, pamflete politice „Stare de gr(e)a�ie”, prefa�� de Eugen Simion, postfa�� de Ion Rotaru, Bucure�ti, 2001, versuri

• „Giule�tina �i ai mei”, Bucure�ti, 2003, cronici �i pamflete de sport. • „Piese neterminate pentru o vioar� dezacordat�”, Bucure�ti, 2004, nuvele • „Eu v� sfidez pe to�i”, Bucure�ti, 2004, eseuri consumculturale • „Angel radios” (Beaming Angel), Pite�ti, 2008, versuri româno-englez�, traducere Maria Mugura� Petrescu • „Angel Radios” (Ange Radioux),Deva, 2010, versuri româno-francez�, traducere Maria Mugura� Petrescu • „E�ti mic�, Boc��”, Bucure�ti, 2001 (în colaborare cu Lena Stanca), colinzi, cântece. Îngrijitor la “Istoria Presei, Pamfil �eicaru”, Pite�ti, 2007, prima edi�ie EvaporataEvaporataEvaporataEvaporata Hai s� t�cem o or� împreun� �i ochi-n ochi abulic �i absen�i s� ne privim t�cu�i, indiferen�i s� medit�m la stele �i la lun� înl�n�ui�i �i ochi-n ochi �i mân�-n mân� s� sim�i în podul palmei tale geografia palmei mele, moale �i relieful t�u în podul palmei mele s� fie un nisip, un praf de stele. �i dup� ce-am t�cut a�a sau am visat, am plâns mute�te-am râs, am meditat s� scoatem din adâncuri un oftat �i regretând acel p�cat ratat ne preumbl�m prin ceruri rotitori prin trilurile de privighetori prin ciripit de paseri aripoase ce �in în cuib arome �i miroase ce înc�lzesc doar ou� de rubine �i cutiu�e de argint ce-s pline de “te iubesc”, “te vreau”, “ mi-e dor de tine” … Apoi te pierzi ca leb�da-n z�pad� Ca porumbelul alb când cea�a st� s� cad� Te fofilezi, dispari evaporat� nu e�ti femeie, nu mai e�ti nici fat� nu e�ti nici praf, nici pulbere de stea. E�ti doar atât: Evaporata mea GrGrGrGr����dinile Semidoctideidinile Semidoctideidinile Semidoctideidinile Semidoctidei Uu chef, v� spun, nebun în gr�dinile Semidoctidei amestecuri lichide �i multicolore giusuri cerneluite,

55

culori tari, rozuri chilo��re�ti, rozuri Elvis, verde brot�cel umbrelu�e-scobitori cu hârtii creponate înfipte-n buc��ele de mandarine în m�sline în struguri m�slinii, în semilune de ananas alcooluri cockteilizante rimând cu brilliante �i cu diamante (dac� for��m avem �i amante �armante) femei ucig�toare pulpe plecând de sub �east� sâni mari - pâine la �est pâine de cas� fesele tari - carapace �estoas� forme demiurge emisfere-magdeburge prive�te omul s�rac �i plînge… fuste cu fente m�t�suri transparente ca zefirul puse peste tanga mângâind cu firul canioanele, cheile râului pori�orii brâului pe vale de ombilic fos� magic� parfum de furnic aflat în c�lduri m�st�suri acoperind tandru peste nuri *** decolteuri obr�znicoase pe forme simandicoase pe reliefuri provocatoare nu te uita mult c� doare! *** Geta Bioenergeta Nimfeta UltraVioletta înfatuate �i pline de fumuri las� în urm�-le numai parfumuri mortale, dulce otrav� gust ca banana dolce odore, dolce gabana. aerul geme de atâta odoare

�i de culoare fluturi exotici se arunc� în mare mari sinucideri vor fi precum pare. *** Copii ai seringii în bancuri ca heringii se masturbau, se excitau se pastilau fund� ro�ie-�i puneau pe urma în�ep�turii la marginea urii pe buza p�durii. Urlau-limbaj tribal priviri în spectral sunet gutural tram� sincopat� mioar� drogat�. Grup antropofag mult zice cu drag Vrei s� scapi de stress? Ia-�i un Mercedez! Se rostogolesc…Se rostogolesc…Se rostogolesc…Se rostogolesc… Macarale ierburi idei liberale m�icu�e ONG-uri telegu�e lideri de sindicat anemone opozi�ie de rahat minerale pre�ioase bandi�i miss-uri simandicoase viitor funambulesc Se rostogolesc se rostogolesc se rostogolesc constantine�ti pietroaie nici-o brânz� de oaie falia lui huntington gherman fukuyama , golanilor to�i da�i iama antone�ti ceau�e�ti wieseli ilie�ti istorii r�v��ite inunda�ii idei pleo�tite monarhie autonomie tone de prostie marxism liberalism mitoc-grobianism comunism prostesc se rostogolesc se rostogolesc se rostogolesc

56

fa�ada vilei c�soaie �ope�ti cutia milei virtute castitate prostitu�ie mironosi�e politice corup�ie secte ortodoxie una mie-una �ie buddha isus iuda barajul de la arcuda toate se duc se ve�tejesc Se rostogolesc se rostogolesc se rostogolesc biblia thalmudul b��ica �i udul coranul moartea viciul de a pip�i cartea yahve sfin�ii pavel �i petru berea la metru graalul pustia capitalul de trei ori potcovii calul odiseu thales din milet ac�iunile la pachet. se înva�� se citesc se pre��luiesc Se rostogolesc se rostogolesc se rostogolesc. Otilia POtilia POtilia POtilia P����dureandureandureandurean, profesor 26 10 1982, Sibiu LacLacLacLac����te ruptete ruptete ruptete rupte U�ile deschise nu m� conving s� intru, ci s� r�mân acolo unde îmi e locul. T�cerea înc�tu�at�, frustrant�, m� alung� din nou. Gonit� de duhoarea ei o iau la deal, la vale… Serpentinele sunt reconfortante. M�car �tiu c� noaptea nu se umbl� pe poteci �i nici pe ap� Voi ajunge în fa�a muntelui, voi chema soarele �i voi striga: Deschide-te, �tiu! Voi l�sa timpul s� putrezeasc� în lini�te, gesturile largi ale c�derii nu vor mai fi absurde. Mai întâi voi descifra stelele trufa�e r�sunând pe alt cer f�r� regretul plec�rilor absurde �i voi vorbi despre dragoste Sfidând astfel gravita�ia. SimSimSimSim���� inutil inutil inutil inutil Cine m� întrebase dac� mai pot vedea? Oare, dac� nu am ochi e cu temei? Balada asta îmi spune mie totul.

Voi merge la târg, f�r� desag�, s�-mi cump�r ni�te v�z Atunci poate voi cânt�ri mai mult Câte nu se pot întâmpla ? Poate nu vreau s� v�d, poate m-am resemnat Îmi place bezna asta în care nu se v�d amintirile, nici viitorul Zgomotele grote�ti ale u�ilor trântite dup� visuri Sunt bine legate acolo Ce s� fac cu acei ochi ? Bogdan TeodorBogdan TeodorBogdan TeodorBogdan Teodor, elev la Colegiul Militar Liceal „Mihai Viteazul ” Alba Iulia. 17.10.1994, Piatra Neam�. Profesor coordonator: Locul II Concursul Na�ional „Ocroti�i de Eminescu” Men�iune Concursul Na�ional „Lucian Blaga” Publica�ii în revista „Ethos XXI” a Asocia�iei Astra Desp�r��mântul Alba-Hunedoara Iarba masacratIarba masacratIarba masacratIarba masacrat���� Ascult fumul cum se ridic� din hornul casei... M� pierd mu�când din buza ta rece... Te întinzi pe noroiul uscat al cur�ii. m� prive�ti cu ochii t�i de c�prioar�... Acum mintea-mi alearg� pe câmpurile în care.. din loc în loc se vede iarba... uniform masacrat� cu unealta mor�ii.. Totul miroase a fân ... �i ochii-mi l�crimeaz�, �i simt cum irisul se scurge fierbând pe p�mântul cald.. M� întind pe p�tura de cadavre ale ierbii ... �i apoi caut irisul, �i-l d�ruiesc , închid orbitele goale ca s� v�d.... Se aude în zare cântatul unui coco� gâtuit m� treze�te misterul stejarului f�r� frunze din centrul universului, un univers mic... dar al meu.... m� îndrept spre prispa casei, Loc p�gân de rug�ciune, în care nimfele trecutului simplu... m-au înv�luit odat�, V�d ochii bunicii privind direct din mormânt sfredelind inima, Iar pe bunicul înc� îl v�d c�lare pe arm�sarul acela alb... mort... O adiere îmi înce�o�eaz� privirea... Caut putere... m� întind în pridvor... �i adorm

57

Aldea Marius Aldea Marius Aldea Marius Aldea Marius ����tefantefantefantefan 23.06.1987 Motru, Gorj Debut editorial în cadrul Festivalului „Sensul iubirii”, premiul pentru debut, cu volumul “Al Treilea Ochi”, ”Iona îl a�teapt� pe Godot”, editura Marineasa, 2010 ”Poetul.str�zii@yahoo.com”, editura Magia (editur� pentru diaspora din SUA), New York; redactor-�ef al revistei “SubCultura -kala�nikov de idei” Colabor�ri cu mai multe eviste literare: “Amfitrion”, “Oglinda Literar�”, “Convorbiri Literare”, “Poezia”, “Litere”, “Tiuk”, “Contemporary Horizon”, “13 Plus”, “FeedBack”. Cel mai recent premiu l-a câ�tigat în cadrul Festivalului Interna�ional “Grigore Vieru”, prima edi�ie, Premiul al II-lea pentru poezie. Este membru al Cenaclului “Pavel Dan” din Timi�oara �i colaborator al „Ariergardei”, condus� de scriitorul Daniel Vighi. Pentru mai multe informa�ii accesa�i: http://mariusaldea.wordpress.com/ http://subculturaonline.com/ Cu Sara pe dealCu Sara pe dealCu Sara pe dealCu Sara pe deal totul este frumos buciumul sun� cu jale când o prind de mijloc cu bra�ul meu de macara o simt cum dospe�te toat� în timp ce sângele îi dizolv� inima ca pe o buc��ic� de drojdie �i dintr-odat� îmi amintesc de mama mamei mele �i de mâinile ei care fr�mântau aluatul pentru cozonacii de pa�ti sau de cr�ciun cât de frumos este cu Sara pe deal pe cerul albastru norii sunt înghesui�i unul într-altul ca ni�te coconi rochia ei este dezm�� pentru fluturi sandalele ei sunt palme de copil p�rul ei este biciul cu care vântul se autoflageleaz� ca un c�lug�r râsul ei s�n�tos este �i al meu vorbim pu�in clipim rar dau s� o s�rut se retrage râzând chicotind în timp ce de pe um�r îi alunec� po�eta de acum exil pentru insecte fire de iarb� �i dou� p�p�dii cu capul greu îi prind pulpa ca pe o încheietur� de mân� de copil când îl treci strada timpul se pierde în noi

odat� cu ceasul ei sc�pat în iarba înalt� pân� la brâu când o bruschez �i îi mângâi craniul mic al genunchiului boarea coapselor a pântecului �i mugetul surd al buzelor acum sunt aproape de ea cu trupul sufletul nostru este unul singur r�suflarea noastr� una singur� simt cum din n�ri �i gura între-deschis� îi iese canicula c�rnii �i a dragostei aluni�ele de pe spinarea �i pieptul ei formeaz� constela�ii de stele �i uite a�a se însereaz� �i a� putea s� o am chiar aici în s�lb�ticia asta verde în seara asta de mai (...) ce frumos este totul cu Sara pe deal. DomniDomniDomniDomni����oara Aoara Aoara Aoara A Domni�oara merge leg�nat domni�oara miroase atât de frumos încât pere�ii întorc capul dup� ea ca pensionarii albind la o partid� de �ah domni�oara coboar� sc�rile chiar acum domni�oara coboar� sc�rile ca �i cum ar coborî ni�te clape de pian schimbând gama în care cânt� de obicei vecinii obi�nui�i chiar acum în momentul acesta domni�oara coboar� sc�rile �i sânii ei se mi�c� precum doi dirijori nervo�i �i experimenta�i trec �i eu pe lâng� ea îmi ridic p�l�ria imaginar� îi s�rut mâinile �i poimâinile trag aer adânc în piept �i r�mân îndr�gostit neg�sindu-mi cheia de la cas� �i auzind cum se pierde tocul ei ca un metronom de acum interior. AnaAnaAnaAna Bebu Bebu Bebu Bebu profesor la �coala cu cls. I-VIII Nr. 1 „Valu lui Traian”. 25.02.1965, Vii�oara, Bihor. Literatura pentru copii, inclus� într-un auxiliar, la Ed. Aramis („Cum s� fac un teatru de p�pu�i”) Dou� materiale în lucru, la Ed. Aramis, cu scenete �i serb�ri �colare. BinecuvântareBinecuvântareBinecuvântareBinecuvântare Drept �i curat ai intrat în via�� Ca o c�ma�� de duminic�.

58

�ip�tul t�u a salutat cu mirare zorile Te-au binecuvântat toate florile, Copilul meu... Te-am a�ezat curat la temelia acestei lumi O c�r�mid� din ce va s� fie Lumea de mâine... Te-am adus în lumin�, din lumin�. În tine tr�iesc deopotriv� �i eu �i str�mo�ii. Dator e�ti a tr�i frumos �i pentru ei. Când fruntea grea de gânduri Vei veni s� �i-o sprijini de um�rul meu �i n-ai s� m� g�se�ti, Tu s� nu plângi, copilul meu, A�az� �i tu o c�r�mid� la temelia lumii, Vegheaz-o s� nu se n�ruie �i-�i voi zâmbi de dincolo de moarte... Gheorghe Gheorghe Gheorghe Gheorghe Galetar Galetar Galetar Galetar 8 septembrie 1947, Cenad, Timi� Profesor de român�-francez� la �coala cu clasele I-VIII ,Dude�tii Noi, Timi�. Volume: „Inefabila ninsoare”(poezie)-1981, „Alfabetul mir�rii” (poezie pentru copii)-1987, „Vara de crini”(poezie)-1977, „Înduplecarea nop�ii”(poezie)-1998, „Steaua ta, copil�rie”(poezie pentru copii)-1999, „Epifanii pentru Daniel”(poezie)-2003, „Alte epifanii pentru Daniel”(poezie)-2007, „Cântec pentru somn �i drum”(poezie pentru copii)-2008, „Voci din penumbr�”(proz� scurt�)-2008,”Lacrima seninului”(poezie pentru copii)-2009, „Colivia de aur” (roman)-2009, „Lec�ia despre îngeri(poezie)-2010, „Utopia Umbrei”(poezie)-2010 Colabor�ri în reviste: „România literar�”, “Luceaf�rul”,”Amfiteatru”, „Via�a româneasc�”,”Tomis”,”Familia”,”Orizont”,”Orient latin”, „Poesis”, „Semenicul”,”Reflex”,”Semne” Premii: Premiul Festivalului �i Concursului Interna�ional „Lucian Blaga”, Sebe�, 1994; ”Premiul “Revistei Sud” pentru proz� la Concursul Na�ional „Vasile Voiculescu””, Buz�u , 2005; Premiul Bibliotecii Jude�ene „Lucian Blaga” la Concursul Interna�ional „Lucian Blaga”, Sebe�, 2006. Retorica acestei cRetorica acestei cRetorica acestei cRetorica acestei c����llll����toriitoriitoriitorii În amiaza fulgerului s� stai În inima lui golit� de silabele-înser�rii S� visezi cu ochii deschi�i La utopiile ierbii La lespedea ce desparte cuvântul De umbra lui proiectat� pe cer E o fervoare acolo De care s� te sim�i vinovat ca �i cum

�i-ar împietri pe buze strig�tul lebedei Încrez�tor ca roua mai poate fi O promisiune a acelui înger de demult Ce biciuia în somn copil�ria nim�nui Prin od�ile fulgerului s� treci Ducându-�i umilin�a cu nep�sarea pelerinului Ce-�i uit� libertatea În rigorile pierderii de sine Ca pe o piele t�b�cit� de vânt Ca pe un înec în muzica asfin�itului Vei �ti doar retorica acestei c�l�torii Când disperarea ta în�eleapt� Te va goni la marginea imperului de frunze Acolo s�l��luie�te o diminea�� orgolioas� (stigmatului înfrângerii cu care s�-�i speli în t�cere erorile des�vâr�ite) DDDD����nunununu���� Sâ Sâ Sâ Sârrrrbu bu bu bu 03 martie 1975, Lugoj, Timi�. Debut literar în revista „Alfa” a Gr. �c. Ind. „Electrotimi�”, Timi�oara - 1991; - volum de debut, „Vân�torul de iluzii", Râmnicu-Vâlcea, Editura Offsetcolor - 2006; - ap�rut în antologia "Fream�t de timp", volumul colectiv „Fream�t peren", Drobeta Turnu-Severin, Editura 3D - 2007; - ap�rut în antologia de poezie patriotic� „Zalmoxes gratia, ab Romania condita", Drobeta Turnu-Severin, Editura 3D - 2007; - ap�rut în antologia de poezie, îngrijit� de Valentina Becart, "55 de poe�i contemporani (pagini alese)", Sibiu, Editura ARHIP ART - 2010; - membru al Societ��ii Culturale „Anton Pann" - Râmnicu-Vâlcea; - membru al Cenaclului literar-artistic „Anton Pann" - Râmnicu-Vâlcea; - publicat în diverse publica�ii culturale, cu caracter zonal ca: Monitorul de Vâlcea, revista Societ��ii Culturale „Anton Pann" - Râmnicu-Vâlcea, „Povestea Vorbei"; - revista literar� „Semn" - Râmnicu-Vâlcea; - publicat în revista „Timpul de Gorj" etc. DimineaDimineaDimineaDiminea����a preexistena preexistena preexistena preexisten����ei dualeei dualeei dualeei duale ... sim�ind inexplicabilul... ... „nu se poate”, spune (scrie) ea, f�r� s� realizeze cuvintele care se pot întoarce împotriv�-i, ca o îmbr��i�are dureroas� de mugur pocnind în prim�var�... ... �i tocmai prim�vara aceasta î�i pierde albastrul

59

cu fiecare strop sc�pat în sentiment... ... „posesie” spune (scrie) ea ne�tiind c� nici noi nu ne apar�inem nou� în�ine ne�tiind cât dor zace în fiecare vocal�... ... neîncredere e ceea ce simte ea ca un siaj pe aripi de vânt culminând în cuvânt cu vânt în cuvânt... ... �i cauza lui devine �i cauza ei pentru c� ea, luptându-se cu fumul din zmei î�i întreab� lumina tot din sufletul ei – din sufletul ei... ... „în lumea ei”, spune (scrie) ea exist� doar ea uitând de tangen�e de ipotenuze �i de alte artificii fixe ce-i sus�in pasul... ... alte artificii pe care, spune (scrie) ea nu le simte în pa�i, nu le simte nici m�car în rest dar le vorbe�te (scrie) nerealizând cât de mult le exist�... ... iar el el o doar cite�te la nesfâr�it ca un etern îndr�gostit permanent orbit... ... femeie mi-ai orbit durerea! ia-�i zborul în bra�e �i arunc�-mi �i mie o pan�, numai una, pentru început s� pot s� te ajung în zborul spre absolut... ... s� pot s� te palpez printre zbateri planate, dintre raze aruncate... ... „e�ti în mine”, spune (scrie) ea �i crede ce spune (scrie), iar el o doar simte cu frenezie... ... femeie, alearg�-mi globulele s�lbatice pe câmpiile noncolorate �i franjurate de singur�tate... ... �i ea nu mai spune (scrie) nimic doar înghite aerul pe care din nu �tiu ce motiv uit� s�-l mai respire sau s�-l doar mire...

... iar el î�i pune punctele de suspensie în privire �i-i spune (scrie) la rându-i: îmblânze�te-m�, femeie...! Adrian Adrian Adrian Adrian PaparuzPaparuzPaparuzPaparuz, pensionar 10.04.1968, Z�rne�ti, Bra�ov. Premiul al II-lea Festivalul Na�ional de Poezie „Andrei Mure�ianu"-1990 Bra�ov, apari�ii lirice în „Z�rne�teanul”, articole de fond „Sub soarele speran�ei” volum de poezie editat în 2007, Premiul al II-lea la Festivalul Na�ional de literatur� „Eusebiu Camilar-Magda Isanos”-, sec�iunea Poezie, 2008 Suceava; Premiul al III-lea la Festivalul Na�ional de literatur�, sec�iunea Proz�: „Eusebiu Camilar-Magda Isanos”-2009 Suceava. Apari�ii lirice în revista „Dealul Melcilor” Bra�ov-2007 „Îngerul din urm�”, volum editat în martie 2009 cleclecleclepsidrapsidrapsidrapsidra uite se termin� te înro�e�ti mai rar nu mai zâmbe�ti cro�etezi zile pe balansoarul bunicii ai uitat modelul firul tot mai sub�ire urc� timid pe coapse printre degete în inim� pân� în centrul pupilelor tale albastre eclipsate -4,-5 cro�etezi o zi pe dos dou� pe fa�� numele celei de-a noua pisici s-a pierdut acolo de unde nu se mai întoarce nimic îi e�ti recunosc�toare �i-a ascuns ghemul toarce amintiri firul tot mai fragil se încurc� îl tragi obosit�

60

cro�etezi o singur� întrebare umple pendula cât a r�mas Ovidiu PojarOvidiu PojarOvidiu PojarOvidiu Pojar, inginer 11.10.1962, Jibou, S�laj „Un alt anotimp”-2008, „Imobiliare de lux”-2009 Premiul pentru debut - Festivalul „George Co�buc”2008 EchilibruEchilibruEchilibruEchilibru Mai r�m�seser� doar câteva oase în stare s�-mi men�in� o relativ� pozi�ie vertical�, celelalte s-au frânt una câte una de fiecare dat� când m� aplecam periculos peste marginea echilibrului fragil al unei existen�e pe care o descoperisem deodat� foarte vulnerabil�, încât neputând s�-i pun sprijin în câteva locuri îi aruncam peste bord câte un sac dinspre sud, apoi unul din nord, �i tot a�a, pân� când am observat c� de fapt tot ce aruncam m� scufunda tot mai adânc c�tre un cer pe care îl întorsesem între timp cu susul în jos. Don QuijoteDon QuijoteDon QuijoteDon Quijote Aleg ce-am câ�tigat de tot ce-am pierdut. M�sor dimine�ile scurte cu îndoieli prelungi; îmi construiesc morile mele de vânt apoi îmi îmbrac armura �i încalec pe ultimul vis acum e ora perfect�, sunt gata pentru lupta cu întreb�rile. La tâmple mi-au înflorit doi luceferi. Manuela Manuela Manuela Manuela Sava,Sava,Sava,Sava, profesor 08.02.1978, Râmnicu S�rat, Buz�u Volume de versuri: „Între da �i nu”, Ed. Valman, Rm.S�rat, 2009; „Fe�ele infinite ale poemei”, Ed. Valman, Rm.S�rat , 2010; secretar de redac�ie al revistei „Spa�ii culturale” din Râmnicu S�rat, din mai 2009.

ÎngerulÎngerulÎngerulÎngerul La bra�ul meu, atârnat, a coborât Îngerul cu ultimele amintiri despre mine. A venit mai aproape �i a strigat: - Mam�! Destinul Destinul Destinul Destinul Cifre, l�tratul câinilor vagabonzi �i linii confuze îmi sun� între pleoapele arse de neodihna zilei de azi. Via�a mi-a citit-o în palm� �iganca cu fustele ei colorate, apoi destinul �i-a închis toate visele în clepsidra sa. Ca o mare de valuri î�i strângi durerile în suflet �i în pa�ii t�i. Te ui�i pe câmpia obtuz� a tuturor, dar nu e a ta �i vezi c� prin seva frunzelor circul� nestingherite stelele. NicolNicolNicolNicolae Rotaruae Rotaruae Rotaruae Rotaru 28 03 1950, Leordeni, Arge� Prof.univ.dr.ing. la Agen�ia Na�ional� de Informa�ii “M.Viteazul” �i la Universitatea “Hyperion” C�r�i de Nicolae Rotaru: 1. Statui de hum�, poezie (vol. „9 poe�i”), Ed. Cartea Româneasc�, Bucure�ti, 1984 (red. Mircea Ciobanu) 2. R�stimpuri, proz� scurt� (vol. „Gustul livezii”) Ed. Facla, Timi�oara, 1985 (red. Ion Anghel) 3. Semne de arm�, povestiri, Ed. Militar�, Bucure�ti, 1986 (red.Mariana Avanu) 4. Lumina zilei, proz� scurt�, Ed. Facla, Timi�oara, 1989 (red. Marcel Tolcea) 5. Front de inimi, povestiri, Ed. Militar�, Bucure�ti, 1991 (red. Firi�� Carp) 6. Petale de sidef, poezii pentru copii, Ed. F�t Frumos, 1991(prefa�� �i red. L.Roman) 7. Destine arestate, povestiri, Ed. Militar�, Bucure�ti, 1993 (prefa�� Eugen Simion) (red. Firi�� Carp) 8. Moarte de prob�, roman poli�ist, Ed. AMB, Bucure�ti,1993 (red. Aurel Maria Baros) 9. Bârlogul terori�tilor, proz� scurt� poli�ist�, Ed. M.I. Bucure�ti, 1995 (red. Claudiu Istrate) 10. Proprietarii de iluzii, proz� scurt�, Ed. Porto Franco, Gala�i, 1996 (red. Constantin Vremule�) 11. Ultima dorin��, roman poli�ist, Ed. Militar�, Bucure�ti,1996 (red. Firi�� Carp) 12. Criminal de elit�, roman poli�ist, Ed. AMB, Bucure�ti, 1996 (redactor Aurel Maria Baros) 13. Muzeul muzelor, poezie, Ed. Sagittarius,

61

Bucure�ti,1996 ( prefa�� Ghorghe Tomozei ) 14. Eternitate aproximativ�, poezie, Ed. Florile Dalbe,Bucure�ti,1996 (pref. Ion Dodu B�lan) 15. Emo�ii c�runte, poezie, Ed. Fiat lux, Bucure�ti, 1997 (prezentare �i red. Constantin Sorescu) 16. Alibiul inutil, roman poli�ist, Ed. Militar�, Bucure�ti, 1997 (redactor Firi�� Carp) 17. Uitarea de mine, poezie, Ed. Helicon, Timi�oara, 1998 (redactor Ioan I. Iancu) 18. Noaptea de apoi, nuvel� poli�ist�, Ed. Paco, Bucure�ti, 1999 (pref. Alexandru Piru) (red. V. Achim) 19. Îngerii de o�el, roman, Ed. RAO, Bucure�ti, 1999 (redactor Ovidiu Enculescu) 20. Amintirile unui terorist (Dosarul Romida), memorialistic�, Ed. Timpolis, Timi�oara,1999 (red. Dan Barda�) 21. Deceniul Secsy , poezii, Ed. Helicon, Timi�oara,1999 (redactor Ioan I. Iancu) 22. Compendiu etic, eseistic�, Ed. M.I., Bucure�ti, 1999 (redactor Claudiu Istrate) 23. Aripi de hârtie, haiku-uri ( în patru limbi), Ed. Ar-Thema, Bucure�ti, 2000 (red. proprie) 24. Cuf�r de soldat, povestiri, Ed. M.I., Bucure�ti, 2000 (prefa�� George �ovu) (red. Marian Nencescu) 25. Tandem liric, poezie, Ed. Artprint, Bucure�ti, 2000 (prefa�� Mircea Micu) *(red. proprie) 26. Cartu�iera mov, publicistic�, Ed. Timpolis, Timi�oara, 2000 (pref. Doru Sp�taru) (red. Melania Cincea) 27. În armura legii, povestiri, Ed. M.I., Bucure�ti, 2001 (prefa�� George Arion) (red. Marian Nencescu) 28. Dincolo de Styx, proz� scurt�, Ed. RAO, Bucure�ti, 2001 (prezentare Victor Atanasiu) (red. C. Codi��) 29. Pa�ii f�r� urm�, poezie, Ed. Diagonal, Bac�u, 2001 (redactare proprie) 30 .Cartu�iera roz, publicistic�, Ed. M.I., Bucure�ti, 2002 (pref. Florentin Popescu) (red. Dana Mihalache) 31. Dincolo de ieri, povestiri, Ed. M.I., Bucure�ti, 2002 (pref. D. R. Popescu) (red. Mariana Ciob�na�) 32. Pic�turi de mir, aforisme, Ed. Fd.Rev. Jandarmeriei, Bucure�ti, 2002 (pref. Marius Tupan) (red. proprie) 33. Frate cu dracul, roman poli�ist, Ed. Phobos, Bucure�ti, 2002 (redactor Ion Aram�) 34. Comunicarea în organiza�ii militare, eseistic�, Ed. Tritonic, Bucure�ti, 2002, ed. II, 2005 (red. Mireille R�doi) 35. Bis in idem, poezie, Ed. Anastasia-Ina, Buz�u, 2002 (prefa�� Nicolae Drago�)* (red. proprie) 36. Cartu�iera gri, publicistic�, Ed. RAO, Bucure�ti, 2003 (redactor Mioara Andrei) 37. Calea de mijloc, povestiri, Ed. M.I., Bucure�ti, 2003 (pref. Corneliu Leu ) (red. Mariana Ciob�na�) 38. Via�� expirat�, poezie, Ed. Timpolis, Timi�oara, 2003 (redactor Melania Cincea) 39. Criz� �i dialog, eseistic�, Editura RAO, Bucure�ti,

2003 (prefa�� Ilie B�descu) (red. Ioan Dr�gan.) 40. Eroism de veghe, proz�/poezie, Ed. MAI, Bucure�ti, 2004 (pref. �tefan Mitroi) (red. Mariana Ciob�na�) 41. Cartea picilor, poezii pentru copii, Ed. Contrast, Bucure�ti, 2004 (redactor Maria Macovei) 42 Peni�a de bronz, poezii, Ed. Apollon, Bucure�ti, 2004 (redactare proprie) 43. Cine, ce, cum, când, memorialistic�, Ed. Funda�iei Revista. Jandarmeriei, Bucure�ti, 2004 (pref. C. B�l�ceanu-Stolnici) 44. Cartu�iera bej, publicistic�, Ed. Detectiv, Bucure�ti, 2004 (prefa�� F�nu� Neagu) (red. proprie) 45. R�spântia, roman, Ed. RAO, Bucure�ti, 2004 (Cartea întâi a Trilogiei de lut) (red. Ilie� Cîmpeanu) 46. Rena�teri, roman, Ed. RAO, Bucure�ti, 2004 (Cartea a doua a Trilogiei de lut) (red. Ilie� Cîmpeanu) 47 Ruinele, roman, Ed. RAO, Bucure�ti, 2004 (Cartea a treia a Trilogiei de lut) (red. Ilie� Cîmpeanu) 48. Linia de sosire, povestiri, Ed. MAI, Bucure�ti, 2005 (prefa�� Paul Everac) (red. Mariana Ciob�na�) 49. Mirabile dictu (101 nemuritori), portrete literare, Ed. Detectiv, Bucure�ti , 2005 (red. Firi�� Carp) 50. Carcera de oase, poezie, Ed. RAO, Bucure�ti, 2005 (Tom 1, Trilogia de foc) (pref. Ion Rotaru) (red. Ilie� Cîmpeanu) 51. Istoria umbrei, poezie, Ed. RAO, Bucure�ti, 2005 (Tom 2, Trilogia de foc) (pref. George Stanca) (red. Ilie� Cîmpeanu) 52. Fântâna de leac, poezie,Ed. RAO, Bucure�ti, 2005 (Tom 3, Trilogia de foc) (pref. Nicolae Dan Fruntelat� 53. Psi-leadership, eseistic�, Ed. ANI, Bucure�ti, 2005 (redactare proprie) 54. R�u de în�l�ime, rondeluri, Ed. MAI, Bucure�ti, 2006 (pref. Radu Cârneci) (red. Mariana Ciob�na�) 55. Lider �i actant, eseistic�, Ed. ANI, Bucure�ti, 2006 (pref. Traian Liteanu) (redactare proprie) 56. Psi-management, eseistic� , Ed. ANI. Bucure�ti, 2006 (pref. Constantin Stoica) (redactare proprie) 57. Psi-sociologie, eseistic�, Ed. ANI, Bucure�ti, 2006, pref. Ioan Chi�) (redactare proprie) 58. Bucurii simple, poezie, Ed. RAO, Bucure�ti, 2006, (Val 1, Trilogia de ap�) ( red. Ilie� Cîmpeanu) 59 Dispensa de a fi, poezie, Ed. RAO, Bucure�ti, 2006,(Val 2, Trilogia de ap�) (red. Ilie� Cîmpeanu) 60. Poemele tople�, poezie, Ed. RAO, Bucure�ti, 2006, (Val 3, Trilogia de ap�) (red. Ilie� Cîmpeanu) 61. Cartu�iera uni, publicistic�, Ed. Detectiv, Bucure�ti, 2006 (pref. Horia Gârbea), (red. Firi�� Carp) 62. Informa�ie �i metode, Ed. ANI, Bucure�ti, 2007 (pref. Gheorghe Toma) (red. proprie)** 63. Omul din co�mar, roman, Ed. MAI, Bucure�ti, 2007 (pref. A. Titu Dumitrescu) (red. M. Ciob�na�) 64. Psi-comunicare, eseistic�, Ed. ANI, Bucure�ti, 2007 (pref. Cr. Fl. Popescu) (redactare proprie) 65. Cartu�iera fov, publicistic�, Ed. Detectiv,

62

Bucure�ti, 2007 (pref. Vasile Ursache) (red. F. Carp) 66. Criz� �i comunicare, eseistic�, Ed.Detectiv, Bucure�ti, (red. Firi�� Carp)*** 67. Terra teribil�, fapt divers,Ed. Timpolis, Timi�oara,2007, (pref. D.T.Popa) (red. Melania Cincea) 68. Topul de hârtie, versuri, Ed.RAO, Bucure�ti, 2007 (Inspira�ia prim�, Trilogia de aer) (red. Ilie� Cîmpeanu) 69. Amor cu n�b�d�i, versuri, Ed. RAO, Bucure�ti, 2007(Inspira�ia secund�, Trilogia de aer) ( red. Ilie� Cîmpeanu) 70. Polifem ceacâr,versuri, Ed. RAO, Bucure�ti, 2007(Inspira�ia ter��, Trilogia de aer) ( red. Ilie� Cîmpeanu) 71. Al �aselea sim�, povestiri, Ed. MIRA, Bucure�ti, 2008 (pref. Anghel Andreescu) (red. M.Ciob�na�) 72. Art management, eseistic�, Ed. ANI, Bucure�ti, 2008 (pref. Constantin Oni�or) (red. Aura Aldescu) 73. Cartu�iera siv, publicistic�, Ed. Detectiv, Bucure�ti, 2008 (pref. Pavel Abraham) (red. Firi�� Carp) 74. Duhul zborului ,versuri, Ed. RAO, Bucue�ti, 2008 (Vol. I Trilogia de duh) (red. Ilie� Cîmpeanu) 75. Duhul amorului, versuri, Ed. RAO, Bucure�ti, 2008 (Vol. II Trilogia de duh) (red. Ilie� Cîmpeanu) 76. Duhul duelului, versuri, Ed. RAO, Bucure�ti, 2008 (Vol. III Trilogia de duh) (red. Ilie� Cîmpeanu) 78. Psi-Securitate, eseistic�, Ed. ANI, Bucure�ti, 2008 (pref. Teodoru �tefan) 79. C�limara cu tu�, publicistic�, Ed. ANI, Bucure�ti, 2009 (red. proprie) 80. Cartu�iera red, publicistic�, Ed. Detectiv, Bucure�ti, 2009 (postfa�� Petre Fluera�u) 81. Zodii de p�mânt, povestiri, Ed. Detectiv, Bucure�ti, 2009 (red. Firi�� Carp) 62. Cine, ce, când, cum, autointerviu, Ed. ANI, Bucure�ti, 2010 83. Communication, eseistic�, Ed. ANI, Bucure�ti, 84. Conduc, ergo sum, eseistic�, Ed. ANI, Bucure�ti, 2010 C�r�i didactice: * C�r�i scrise împreun� cu Ilie Gorjan ** Volum realizat împreun� cu Teodorul �tefan *** Tom alc�tuit împreun� cu Pavel Abraham RRRR����mas zevzecmas zevzecmas zevzecmas zevzec Cac ia libliu tebia, Ludmila �i ce ai laviu, chel amore! E umed� �i ast�zi fila Din plânsetul acelor ore Când, singur, cufundat în bezn�, Visam s�-mi fii muz� pe veci... Te simt �i azi, inel la glezn�, R�mas zevzec între zevzeci!

Ce hara�o era odat�, Când într-un sacru libe dih N-ai mai dorit s� r�mâi fat� �i...Ce a fost nu spun în stih. �i m-ai iubit �-am fost bal�oi, Adic� boss, un fel de mah�r, M� poreclise�i Polevoi, Pe bolta cu pl�ceri – luceaf�r. Când dulce savurai brio�a, Credeam c� m� iube�ti. În van, Gândul �i-era la Alio�a, La Ilici, Iosif, Lev, Ivan... Dar s-au scurs anii spre Apus, Ludmila visului ingrat, �i pe-arca vie�ii-am ajuns mus În c�utare de-Ararat! Am hoin�rit �i eu �i tu, Spre rai �i iad f�când naveta, Ne-am dat cu moartea randevu, Romeo - eu, tu – Julieta! Îns-am avut noroc suprem, Fiindc-am întors-o ca-n Ploie�ti, �i pe-un peron mi-ai zis jo tem... Era-n Mizil... Î�i aminte�ti? RevelaRevelaRevelaRevela����ieieieie Mi se revel�-n fa��, gol, un blid, Ca geometria plan�, ieri, lui Euclid; În vas (în vis) îmi pui, iubita mea, bucate �i-�i cer (ca-n cer) s� iau pe s�turate. M� la�i, hulpav, gr�bit, s� m� înfrupt, F�r� s� v�d (un m�r) de unde-i rupt… Mu�case�i prima? Eva, tu erai? M-ar prea mâhni de n-ai fi fost în rai! Nu-mi spui, surâzi �i m�-ndemnezi Ca-n basmul „Capra cu trei iezi”, Ca lapte-n �â�e �i-apoi smoc de flori, S� mu�c din m�r, la pat - ce calzi fiori! �i-n zori, de zor, trezit cam r�tutit Constat c� nu �tiu: pleci sau ai venit, C�-mi pare totul noi efemeride, Când m� revel Adam sau linge blide! SSSS���� ne iubim ne iubim ne iubim ne iubim Hai s� ne iubim biunivoc Vin din Colentina-Tei în Grant, Hai s� ne iubim extravagant, S� d�m acatist pentru noroc!

63

Haide, înger blond oxigenat, Pa�i, cu mine, f� în �ig�nie, Spune-le la to�i c� mi-e�ti so�ie �i c�-s cel mai bun gagiu la pat. F�-i pe �u�i s� moar� de necaz, Mi�c�-�i �oldul, calc� la mi�to, S�-i aud vorbind ruse�te: �to? Hara�o haziaic�! Bag� gaz! Hai s� ne snopim o noapte-n doi, S� murim de pofte �i pl�ceri, S� ne doar�, s� mai vrem dureri Ca-ntr-o alt� via�� de apoi. Scrisoare de la IonScrisoare de la IonScrisoare de la IonScrisoare de la Ion Î�i scriu, iubito, laiv, din Europa Adic� î�i vorbesc de-aici, din �ar�, Întreab�, dac� nu-n�elegi pe taica papa, �i spune-i c� Ion (deci eu) se-nsoar�! Î�i dau de �tire, deci, iubit� fost�, C� m-am c�p�tuit aci, în lumea larg�, �tiu c�, sentimental, asta te cost� – F�-l pe b�rbosu-�i tat� s�-n�eleag�! Am vrut s�-�i spun de mult cam cum e �pilul, Cine-i consoarta, ce �i cum, ce nu e, Dar nu-s obi�nuit cu e-mailul, C� eu, ca ardelean, mi-e greu în UE! Dar m� descurc am înv��at destul �tiu s� vorbesc �i am statut de rege, Am tot ce vreau, o duc beton �i ful Cu doamna mea, nem�oaica, se-n�elege! E ea de-o seam� cu bunica Marta, Dar ce conteaz�, i-am jurat, am acte, A�a a fost s� fie, asta-i soarta – O voi iubi tot timpul, pân-la moarte! Adic� pân�-n cinci sau �ase ani, �i, gata, o s� fiu din nou holtei, Cu cas� limuzin� �i cu bani – Dac-ai s-a�tep�i, iubito, tu m� iei! Aionesei Mihaela,Aionesei Mihaela,Aionesei Mihaela,Aionesei Mihaela, pensionar 6 decembrie 1971, Târgu Secuiesc, Covasna. A publicat în: Antologia „Lira în patru puncte cardinale”, Ed.Rovimed 2010, Antologia „Captivi în sfera de minuni”, Ed.Rovimed 2010, „Antologia vinovatelor pl�ceri”, Asocia�ia cultural� „Maria Domina”, 2010

luminluminluminlumin���� din lumin din lumin din lumin din lumin���� (s� dezbr�c�m p�catul �i s�-mbr�c�m lumina) neobosit� �oseaua alearg� durerea cre�te rupe orizonturile din noaptea jupuit� curg �iroaie de priviri r�nite aerul miroase a foc însetat de sânge la locul nelini�tii �ipetele fac gard viu a�tept�rilor incertitudinea st� la pând� cu ve�ti neîndurate se apropie cortegiul de crini înve�mânta�i în pucioas� disperarea se sparge în oglinzi f�r� chip închis în cu�ca destinului primul înger dezbr�cat de lumin� se zbate în c�ma�a prea fierbinte p�mântul se opre�te cutremurat cu umerii pleca�i copacii stau pr�bu�i�i în rug�ciuni în bezna de t�ceri gândurile bat clopotele pentru fiecare zi încununat� de spini deasupra cerului îngerii ard tor�e (zâmbind ne îndeamn�) "veni�i de lua�i lumin�!" Diana Diana Diana Diana BarbuBarbuBarbuBarbu 23 martie 1962 M�neciu Ungureni, Prahova. ImploImploImploImplorârârârândndndnd Iart�-m� pentru c� am îndr�znit s� dau buzna în via�a ta f�r� s� te întreb dac� e�ti fericit, dac� ai fost norocos, dac� pur �i simplu e�ti un om �i nu o fantasm�. Iart�-m� pentru c� am n�v�lit în via�a ta, cum p�c�tosul în biseric� f�r� s�-mi sterg glodul de pe pantofi �i efemerul din suflet. DeclaraDeclaraDeclaraDeclara����ieieieie M-am s�turat s� te iubesc, Las jugul altora s�-l poarte… Ce nenoroc dumnezeiesc! �i via�a e un fel de moarte.

64

M� uit la tine – un str�in, Z�rit cândva-n oglinda mea… �i trandafirul e un spin – �i muzica – t�cere grea. MarianaMarianaMarianaMariana ColunColunColunColun,,,, student� 14.05.1990, Orhei, Republica Moldova Au ap�rut patru poezii în ziarul “Literatura �i Arta”, în nr. 27 din 8 iulie 2010. Miros de steleMiros de steleMiros de steleMiros de stele Cerul de piatr� s-a dilatat deasupra mea �i, ca printr-un ochi încins, prive�te spre mine steaua polar�. Îi înghit irisul. M� frig. Sunt stea acum? Urusvati? Mu�c soarele, soarele t�u.. S�rut sângele rece.. Îmbr��i�ez cuvintele, �oaptele. Curg, curg în palmele tale, Palmele tale, care au miros de m�r.. Îmi cos aripi �ifonate din buc��i de lun� coapt�. Sparg cerul de piatr�. Îngrop m�rul în gr�dina cu spini. P��esc acum, P��esc spre Calea Lactee, doar eu �i palmele tale, Palmele tale, care au miros de stele.. LilianaLilianaLilianaLiliana----Naumi Naumi Naumi Naumi DiaconescuDiaconescuDiaconescuDiaconescu, , , , profesoar� 22.11.1978, Alexandria, Teleorman. De inimDe inimDe inimDe inim���� albastr albastr albastr albastr���� Frunz� verde mic�unea Om tr�i �i om vedea Ce-a v�zut un inorog De�ucheat si pintenog Sus, la coasta fagului, Lâng� stânca magului. Roi de plopi care fac pere, Caravane de t�cere În absintul clipelor Zgomot viu-aripelor. În aplauzele lumii Cântece din boaba spumii Se înf��ur� pe fluier �i alunec� în �uier. Ramses din cavoul mut Duce ibi�i la p�scut. Între eu �i tu �i noi Piramide de noroi.

Avoca�ii dragostei, De�uchea�ii pacostei De alean, ce se îngroap� În noian rotind de ap�. Albatro�i, beteal�, flori Într-o amfor� de nori. Frunz� verde de cicoare M-a� vrea ramur� de soare. Curriculum vitaeCurriculum vitaeCurriculum vitaeCurriculum vitae M� cheam� fiica nenorocului. Ursitoarele bune m-au pierdut Demult, la c�r�i, Din când în când m� droghez cu felii siderale, Dau cep evaziunii-mb�t�toare Sau m� eternizez în clipocitul clepsidrei Cu o garoaf� neagr� între din�i. Arti�tii absurdului Îmi dau bine�e În spuma de confetti când Dans�m în glum� pe sârma ghimpat�. Pe strada mea curge lapte si miere �i venin la liber. M� bat cu pumnii în pieptul destinului �i fac piruete de triluri Pe asfaltul partiturilor idealiste. Îngerii din preajm� se gudur�, dar eu le dau cu tifla �i-mi port cununa de spini pe-o ureche. Alina Georgiana Alina Georgiana Alina Georgiana Alina Georgiana DobreDobreDobreDobre, student� 09.01.1990, Ploie�ti. A debutat în revista "Liceeni" de la cenaclul "Nichita St�nescu" din Ploie�ti, A ob�inut premiul "Dreptul la timp" la Concursul Jude�ean "Nichita St�nescu", Prahova; premiul la Concursul Na�ional "Tinere Condeie". A f�cut parte din dou� cenacluri, la Ploie�ti �i la Bucure�ti, "Nichita St�nescu", respectiv "S�get�torul", de la Uniunea Scriitorilor. CCCC����llll����ulululul Con�tien�i c� fiecare pas Are un în�eles, Ne invent�m o mie de bucurii. În bra�ele unei iluzii Vecine cu cerul, Degetele moi ale somnului Mângâiau zece pisici speriate. Valul t�cerii Acoper� amarul lag�r al mor�ii. Dedic existen�e �terse Ultimei tale minuni- O biat� umbr� pe hârtie.

65

EsenEsenEsenEsen����e de dore de dore de dore de dor Deasupra Parisului str�lucea soarele. Pentru tine, dragul meu, Scriu în z�pad� un testament. Vremea Cerne cenu�a îngerilor ar�i în ceruri �i m�cina�i de vânturi. S�n�toas� într-o lume nes�n�toas�, Deschei o stea. Tumori sentimentale U�urate de greutatea unui pai Coboar� de la cer la infern. Omul, enigma mea. Adrian MureAdrian MureAdrian MureAdrian Mure����anananan, profesor, regizor 24.09.1982, Cluj-Napoca. Autor al c�r�ii "Hristos nu trage cu ochiul. N. Steinhardt&Genera�ia ’27\", prefa�� de Gheorghe Perian, postfa�� de Ioan Pintea, editura Limes, Cluj-Napoca, 2006 Coautor la : Dic�ionarul Echinox, coord. Horea Poenar, editura Tritonic, Bucure�ti, 2004 PUBLICISTIC� : de�in�tor al rubricii „Fe�ele textului” la revista clujean� „Verso” �i colaborator cu eseu, recenzii �i cronici literare în reviste precum : „Contemporanul”, „Cuvântul”, „Vatra”, „Tabor”, „Rena�terea”, „Mi�carea literar�”, „Aisberg” etc. ÎNGRIJIRI DE EDI�II : membru colaborator în colectivul editorial responsabil cu publicarea integralei operei lui N. Steinhardt la editura Polirom – Rohia. PREMII : Premiul I (2009, 2010) la Festivalul Interna�ional de la Sanremo pentru film de scurtmetraj („Five”, “Coffee with love”). Premiul al II-lea la Festivalul de poezie „Vox Napocensis” (2004). Premiul I pentru cea mai bun� regie la Festivalul Na�ional de Teatru „Mihail Sorbul”, Boto�ani, (2010). Premiul I pentru cea mai bun� regie la Festivalul Na�ional „Stage”, Cluj-Napoca (24-25 noiembrie 2010). 1. „Senin�tatea de dincolo de text” în „Mi�carea literar�”, anul III, nr. 3-4, 2004 2. „Apologia împ�c�rii” (I-II) în „Mi�carea literar�, anul V, nr. 3-4, 2006 3. „De la Steinhardt spre Noica”. Escale de-a lungul unui drum cu lumini �i umbre în „Rena�terea”, anul XVII, ianuarie, 2006 4. Steinhardt în „Aisberg”, anul II, nr. 3-4, iunie-iulie 2006 5. „Când (nu) moare o epoc�” în „Rena�terea”, anul XVII, septembrie, 2006 6. „Ridicolul cre�tin �i fantoma lui Gide în „Verso”, anul II, nr. 12-13\2007 7. „Fantasticul macrantropic” la M. Eliade �i la M. C�rt�rescu în „Mi�carea literar�”, anul VI, nr.1\2007

8. „C�lin Teuti�an sau voca�ia sintezei critice„ în „Mi�carea literar�”, anul VI, nr. 2\2007 9. „Pledoarie pentru un ghid de buzunar„ în „Cuvântul”, nr. 10/2007 10. „Hristos nu trage cu ochiul”în „Cuvântul” 11. M�rturisirea Ortodox�, Chicago 1959 în „Tabor”, anul I, nr. 3, iunie, 2007 12. „Despre o ipotez� hazardat� a lui N. Steinhardt” în „Tabor”, anul I, nr. 9, decembrie, 2007 13. „Mircea Eliade în cheie ortodox�”în „Verso”, 2007 14. „Iubirile preo�ilor” în „Vatra”, nr. 8\2008 15. „Manual de cur�re a ochiului” în „Verso”, 2008 16. „Eseu despre un ghid de buzunar în „Tabor”, anul I, nr.12, martie, 2008 17. „Gro�an, Agârbiceanu, Galaction” în „Tabor”, anul III, nr. 3, iunie, 2009 18. „D�ruind vei dobândi sau despre Imposibilul care ne prive�te” în „Tabor”, anul III, nr. 4, iulie, 2009 19. „Muceni�e nesanctificate” în „Vatra”, nr. 12\2009 20. „Schi�e lirice pentru o literatur� cre�tin�” în „Verso”, anul 5, nr. 81, martie, 2010 21. „O punere-în-abis a scriiturii lui Dan Lungu” în „Verso”, anul 5, nr. 86-87, iulie-august, 2010 DelDelDelDelirul marginilorirul marginilorirul marginilorirul marginilor De unde-atâta sânge �i noroi În ochii perdelelor? Covata din baie, plin� ochi de lav� A-nceput s� fac� muguri de turnesol În form� de crizanteme bune de ag��at Pe brazii plapumelor. La tav�, pr�jit u�or, pe�tele migrator Viseaz� spectaculoasa virginitate A pendulului din vestibul. Din �ifonier au ie�it recent Cinci pelicani gonflabili Bandaja�i cu volane �i oglinzi Cinci pelicani gonflabili Ce scuipau întruna dantel� putrezit�. Spuneau: Doamne, când ne vor da �i nou� Gurile oamenilor carnea pe care am pl�tit-o noi? Câte dintre cariile de pe jos sunt ale noastre? A�a ziceau spânzura�ii aceia �i se evaporau trecând prin capacul spart Al chiuvetei. …De unde-atâta sânge �i noroi În ochii perdelelor? PeisajPeisajPeisajPeisaj Se scurge luna în fiecare pahar cu stele Adâncit�, tocit�, uimit�, mocnit�. V�zu�i de jos, albi, rotunzi, În clipa Flautelor, sub bra�ul Lirei

66

Desc�tu�a�ii sâni pulsând pe din�untru Stau cu fa�a r�sucit� Privindu-ne prin ochii Sferei Deasupra lor, spânzurat de perdele Fermoarul. Pact Pact Pact Pact De neagresiune: m� convertesc mereu Tablourile astea translucide, Dorian, Translucide, ca ni�te oglinzi sparte În care pleoapele pivni�elor se închid scâr�âind �i când se-nchid, Crap�-n ele �evile ruginite – Mu�cat�, dilatat�, obosit�, s�rutat�, Luna se scurge-n paharul cu stele. PulsaPulsaPulsaPulsa����iiiiiiii Mult prea ag��atul în cui cordon ombilical L-am auzit b�tând în pere�ii ascensorului. Feti�a îmi spuse cu voce de sârm�: Plou�. În pivni�a z�pezii stropite de sânge cald V�rsat din sabia bunicilor de cear� M-am furi�at o dat� cu sângele ce pi�c�. “Fere�te-te de devoratorul de retine” îmi spuse piticul. �evile erau prea lungi �i nu l-am auzit. O, de-a� putea S�-mi amintesc ce-mi spuse piticul… Cordonul ombilical lovea tot mai puternic. Ascensorul o lu� la goan�, cadranul se oprise �i picuram din acele lui verzi. NicoletaNicoletaNicoletaNicoleta----Mihaela Mihaela Mihaela Mihaela Papp,Papp,Papp,Papp, elev� 17.08.1993, Timi�oara. Membr� a Cenaclului „Pavel Dan” din Timi�oara de trei ani. A publicat poezii în revista „Orizont”, „Subcultura” �i „Forum Studen�esc”. Un telefon la care nuUn telefon la care nuUn telefon la care nuUn telefon la care nu se prezint se prezint se prezint se prezint���� nimeni nimeni nimeni nimeni în fiecare diminea�� m� sun� cineva dar nu m� ridic întotdeauna s� r�spund iar atunci când o fac la telefon e presa acelei zile gata s� îmi citeasc� subiectele tari cu toate cuvintele adunate în mijlocul paginii ca o gaur� neagr� ca �i cum prin cuvinte po�i ajunge

unde sunt numai ziare pe linia cealalt� îmi aud respira�ia cu un ecou abrupt de parc� visul r�mas neterminat s-ar fi mutat într-o pâlnie din care va ie�i atunci când voi adormi iar sau nu voi mai recunoa�te modul în care învârt aerul printre din�i Lucica SavaLucica SavaLucica SavaLucica Sava, pensionar� 10.10.1970, Bucure�ti. Dor de UniversDor de UniversDor de UniversDor de Univers Mi-i dor de Univers Ca de o pâine coapt� în vatr� de mâinile duioase. Ca de o piersic� zemoas� pe buze însetate, Ca atunci când pomii cântau de al fructelor miros. Nu era pragmatismul, doar vers miraculos. Singurul loc îmi este cas�, Unde tresare corp de reveria întâii ploi din an Când iese din om�t firul de iarb� chiar �i nori �i în gr�dini e Cimbrul perdea peste vreo cea��. Unde e briza de Camelii înflorite în glastre. În Dor exist� ceasuri f�r� vârste, laolalt�. Parc� ai sta pe prispa unui veac �i nu a unui trecut Când împar�i cu s�tenii colaci în duminici sfinte, Pragul la biserici îl calci cu gândul desf�cut, La por�i de cimitire iei coliv� ori dai pl�cinte, must. Un ceas în curtea �colii s� îl am, B�t�i de flori sub vânt prim�v�ratic peste umeri. Stropit cu amintire chip din jocuri �i pove�ti, ninsori la geam. Mi-i dor de oameni buni! De lucruri care au fiorul autentic, S� am în cea�c� fragi, coapte c�p�uni �i cana cea cu ap� din munte ce pârâuri �ese, S� simt miros de deal împ�durit. Când îngerii coboar� s�-i ating Tr�iesc cu bucuria c�-i punte spre alt timp. Marius Marius Marius Marius SurleacSurleacSurleacSurleac 20 august 1982, Bucure�ti. Activitate literar�: Debuteaz� cu poeme în antologia „Iubire, lumin�, poezie” la Ed. Lumen, 2003, Ia�i ; membru activ în perioada 2001-2004 al Cenaclului Facult��ii de Litere, Univ. „Al. I. Cuza”, Ia�i ; public� în revistele: „Convorbiri literare”, „Hyperion”, „Oglinda literar�”, „Egophobia”, “Feedback”, „Algoritm literar”, „Singur”, „13 Plus”, „Ecouri literare”, “Novo slovo (Serbia – în

67

englez�), în curs de publicare în Atlas politic (SUA) ; scrie postfa�� la dou� volume bilingve (turc�-englez�) ale scriitorilor turci: Günsel Djemal �i Attila Elüstün ; particip� cu grupaj de poeme în englez� �i român� la „Simposium I III NDËRKOMËTAR “Muza Poetike - Pegasi 2010”, Tirana, Albania, 2010 ; public� pe site-uri literare din �ar� �i str�in�tate; implicat în diverse proiecte culturale rrrr����tttt����ciriciriciriciri cu un ochi peste nuditatea celuilalt p�s�rile de la geam au zburat mai departe – �tiau, probabil, c� noaptea ne-a uitat la col� de strad�, printre tomberoane, prostituate, aurolaci deseori ne cuib�ream în crepuscul pe plaj� – dup� câteva ore de c�ut�ri asidue ale �lapilor încremeni�i în nisip, zdreli�i în genunchi la ad�post printre alge, cu valuri de spumos �i tescovin� peste umerii p�ro�i diminea�a pesc�ru�ii practicau arte mar�iale pe du�manii din pupilele sângerânde – orizontul ag��at în trandafirul unei pete de soare la nici 10 centimetri de balie a erupt noi doi, drumul spre rai fumfumfumfum nu-mi fura momentul acesta vreau s�-l modelez dup� asem�narea ta s�-i dau foc �i s� p��esc în fumul ce-a îndr�znit s� te cuprind� cenu�a o voi înmuia în balta ajuns� pân� la genunchi cu pensula î�i voi aranja sprâncenele pe o plachet� de lut – s� le po�i purta în buzunarul gol de la piept cu fiecare b�taie a inimii particule fine vor p�trunde prin porii pielii vor da na�tere câte unui tatuaj în relief ce te va purta încet încet înspre moarte imponderabilia întinde sfoara pe care merg clovnii, cu spatele gol cerând de mâncare p�r�i reci de curcubeu, butelii cu heliu, gloan�e de plumb m��ti negre de gaz

Bogdan AdrianaBogdan AdrianaBogdan AdrianaBogdan Adriana, student� 11.03.1990, Mizil, Prahova ConversaConversaConversaConversa����iiiiiiii Termin�-�i cafeaua; voi a�tepta cu bra�ele supuse s� primesc greutatea cuvintelor tale. Nu te gr�bi ! Timpul �i-a uitat ceasornicul când ne-am s�rutat de noapte-bun�. E tare cafeaua, a�a cum î�i place. De ce nu m� ridic de pe covor ?! Ah, ce întrebare ?! De parc� n-ai �ti cât îmi place s� las capul greoi pe genunchii t�i… De parc� n-ai �ti cât iubesc p�mântul. De ce nu beau cafea ?! Ah, prea banal lucru pentru o stare perfect�; m-am trezit înaintea ta, îmi place s�-�i aud pa�ii urmându-i pe ai mei prin cas�., îmi place când te treze�ti cu instinctul de a m� c�uta ! Cum adic� de ce plâng ? Ah, ce întebare ?! Plâng, oare ?! un om care plânge pentru c� a fost întrebat, înseamn� c� a auzit altceva decât ceea ce implora s� aud� pe p�mânt, cu gura uscat�, Seac� de dureri. ProcesProcesProcesProces Vino �i �ine-mi tâmplele în balan�a mâinilor tale. D�-mi puterea de a-�i citi suferin�a prin s�rutarea amprentelor. Vreau doar s� închid ochii �i s� plâng pentru tine ! D�-mi-te �i te voi elibera ! Într-o asemenea noapte, trupurile stau lipite pân� când durerile noastre vor începe s� plâng� din cauza strânsorii. Ioan IvIoan IvIoan IvIoan Ivaaaa����cucucucu, profesor 7.08.1980, Cluj-Napoca, Cluj. poemul de marpoemul de marpoemul de marpoemul de mar����iiii r�t�cesc în prelungi dimine�i cu sufletul dilatat, anevoie ridicându-mi privirea ochii mei, boabe de rou�-nghe�ate, pe pragul dintre suflete, buchisind cântece de curând interzise rând pe rând, visele mi se refuz�,

68

late �i lungi giulgiuri pustii, delirând pe sub coviltire se aude doar respira�ia înving�toare a întâiului meu n�scut tulburând stalactitele de lini�te ale dimine�ii sâmbsâmbsâmbsâmb����tttt����, octombrie , octombrie , octombrie , octombrie ����i tui tui tui tu poze în fân, toamna ne bate pe um�r �treng�re�te, îngerii dorm strivi�i sub petale de crin, lumea din ochii t�i se ive�te. plou� toren�ial, cu trandafiri, se boteaz� sufletele noastre în frunze, mocnind sub aceast� nelumeasc� amiaz� se zbate în ghearele zilei clipa n�scut� din clip�, nu mai avem suflete, trupul ne e fo�nitor de sub�ire arip�, r�v��ind �i ochi �i petale, toamna apune în gleznele tale f�r� titlu �i ninge cu fluturi pe coame de cai, z�pada miroase a moale hodin�, a�tept s� porneasc� iar primul tramvai pe str�zi m�rgina�e, pr�bu�it în lumin�. scrisori de amor dintr-o provincie trist� sunt trist ca o odaie p�r�sit�, în care tu, mai goal� ca oricând, î�i fluturi nimbul moale a ispit�, l�sând s� cad�-n lucruri praful blând al trupului t�u, suvenir de-o sear�, înl�n�uit cu dulci parfumuri tari, �i-�i sorb din suflet ca dintr-o �igar� de foi, sl�vit�-n vise de barbari Ana LucreAna LucreAna LucreAna Lucre����ia ia ia ia NedelcuNedelcuNedelcuNedelcu,,,, filolog, traduc�tor, masterand. 26.09.1984, Ploie�ti, Prahova Participarea la concursuri na�ionale �i europene de poezie, teatru, articol �i eseu, apari�ie în Antologia “Romeo �i Julieta la Mizil”, ed.a III-a, 2010 Contribu�ii la mai multe publica�ii, specializate în s�n�tate �i psihologie.

Lupii atacLupii atacLupii atacLupii atac���� Lupii atac� oameni pe la col�uri, Cu ai lor col�i de om nes�tul. Oameni pe str�zi Atac� asfaltul moale De atâta greutate. Plou� în case Cu om de blana neagr�, �i cu lupi umani ici- colo. Cl�dirile pulseaz� De prea mult atac: Panic�, fric�, R�utate, invidie... Numai lupii de mare Înoat� lini�ti�i În ape limpezi acoperite cu Cu p�turi de alge, �i r�pite de stânci rebele. Stau la �uet� cu lupul meu, �i îi descop�r umanul Care a dep��it de mult �i cu mult Umanul meu. Str�zile plâng în hohote, Cl�dirile îmb�trânesc pe rând, Albesc arborii de aer negru... Aer negru respirat dintotdeauna, Aici, unde lupii atac� oameni... �i unde oamenii atac� lupi... Îmi umbl� blana sub piele F�r� s� vreau, F�r� s� o pot controla. Timpul se sufoc� Din greutatea de necuprins Când eu stau �i a�tept... Nu mai vreau s� lâncezesc pe timp ! Vreau s�-i dau bice �i s� p��esc pe drumuri De necuprins... Alte drumuri ne�tiute Unde lupul este om, Iar omul este lup. Adina Adina Adina Adina LateLateLateLate����,,,, elev� 28.01.1993, Constan�a C. N. „Mircea cel B�trân” din Constan�a. 1. Premio Internazionale “Marco & Alberto Ippolito”, Premiul I poezie, Reggio Calabria, Italia, mai 2010 2. Premio Internazionale “Marco & Alberto Ippolito”, Premiul special, Poezie, Reggio Calabria, Italia, 2009 3. Premiul II, Poezie, Concursul “�tefan Brânz�”,2010

69

4. Premiul II, Poezie, Concursul literar “�tefan Brânz�”, mai 2009 5. Participare la Olimpiada de limb�, comunicare �i literatur� român�”George C�linescu”, Na�ionale, 2010 6. Participare la Concursul na�ional de eseuri “Cum v� imagina�i cet��eanul european al viitorului?” C.E. 2009 7. Membru al Cenaclului literar “Noduri �i semne” 8. Membru al revistei online „Visul” un alt iacovun alt iacovun alt iacovun alt iacov am stat aici la cap�tul sc�rilor mi-am r�sfoit timpul ca pe pagini noi pe care le schimbi cu grj� s� nu r�mân� cutremurul, cenu�a vocii impregnat� pe-un rând �i de fiecare dat� când îl atingi cu firea dilatat� de soare str�fulgerat� de gând, sim�i c� se zbate ca într-un cocon un mugure al clipirii al începutului, de aici, din punct din ou s� se sparg� templul acesta din sticl� din sticl� �i foi Ierusalimul creat din p�mântul pe care patima a c�lcat cercul pe care piatra l-a creat un centru. �i la cap�tul sc�rii mele acolo unde zâmbetele cad, pagin� cu pagin� mi-am b�tut sufletul, numele singura form� de curaj real în realitate de piatr� ce îmi promitea centrul. îmi spui cîmi spui cîmi spui cîmi spui c���� inima pulseaz inima pulseaz inima pulseaz inima pulseaz���� ap ap ap ap���� în iarb�, fir cu fir neag� existen�a ta de parc� fiin�a fantomatica ar fi supt� din nori, n�scut� din lapte �i spum� de râu rece în care-�i tremur� inima când îl atingi cu vârful degetului de la piciorul drept. existen�a ta abrupt� e valea pe care am p��it doar ca s-ajung într-un loc unde mi-ai �optit c� ai ascuns un ghem �i am coborât privindu-mi pa�ii, degetele care se prindeau de p�mântul stâncos printr-o ultim� r�d�cin� de parc� a� fi mers pe stele, pe cer, c�zând pe nori, pe formele fe�ei tale, pe pome�ii aluneco�i, pe privirea languroas�, zâmbetul care cuprinde într-o mi�care calmul �i surprinderea, na�terea �i devenirea

lini�tea sepulcral� pe care fiin�a ar fi tr�it-o, murind clip� de clip� în tine, pentru a putea tr�i. �i �i-ai sc�ldat bra�ele, zâmbetul l-ai sp�lat de parc� fericirea ar fi ultimul t�u scop �i �i-era fric�, atât de fric� c� l-ai atins deja în �oapte frenetice în �oapte de început de zi, spuneai ‘nu acum, nu, nu, prea devreme, prea rece apa, prea rece statuia ai prefera s� te îndr�goste�ti de o mumie cu con�tiin�a vie�ii trecute, de un sarcofag în basoreliefuri vitale, cu promisiuni de fericire viitoare, dup� puncte terminale decât de bra�ele de marmur� s� �tii c� albul e al t�u, e atins, e aici cu apa care ar fi sp�lat trecutul �i �i-ar fi l�sat în centrul �oaptelor, în centrul dorin�elor, singura ta aspira�ie care a devenit scrum pentru c� s-a împlinit printr-un vis. n-ai vrut visuri în iarb� fluturii se repezeau spre tine ca p�s�ri care ciugulesc infinitul, iarba proasp�t jumulit�, carnea timpului, când tu nu voiai nimic altceva decât �oapte. strstrstrstr����funduri arhitecturalefunduri arhitecturalefunduri arhitecturalefunduri arhitecturale când st�team întin�i, când îmi gâdilai clavicula �i omopla�ii cu râsul t�u simplu �i-mi s�rutai în joc, fiecare coast�, �optind c� numeri raze, c� a�tri s-au concentrat în mine, c� filde� s-a ascuns în leag�ne de dorin�e, pe fiecare dege�el e o floare. pe Unul, doi. m-am deschis, prin s�rutul t�u m-am dezlegat spre o leg�tur�. te priveam în vis, pe tine, sorbind zeama ce se scurgea din fiecare portocal� ag��at� de firmament. cum se storceau în priviri încordate tu-mi smulgeai cu surâsul t�u, câte o coast�, câte o coast� �i-mi înlocuiai str�lucirea cu pene. înfigeai pene în stern, pene în carne, f�când s� circule un sânge translucid prin care înoat� mici viet��i / pe�ti ai propriei tale imagina�ii, visuri cu mine. tine. noi. m-ai f�cut u�oar� din pene pentru judecat�. aripi interioare, aripi ce îmi gâdil� pielea s� �in� de cald într-un vânt dulceag inima ce bate acum mult prea tare. dar �ie î�i place s� stai, s� stai doar �i s-o ascul�i. s�-mi ascul�i sufletul cum zboar�

70

cum î�i ia avânt �i se leag�n� pentru mine. tine. noi pe culoarul imenselor mele speran�e nu se love�te de materie. nu are cum. sunt u�oar�, ah, abur al con�tiin�ei Denisa Denisa Denisa Denisa LazLazLazLaz����r,r,r,r, elev� 15.09.1992, Buz�u. Premiul I la Concursul interna�ional de crea�ie literar� „Ars Nova”- Br�ila 2010- sec�iunea Poezie. Colegiul Na�ional „B.P. Hasdeu” din Buz�u. Prof. îndrum�tor: Lumini�a Cazacu. Promenada în sufletPromenada în sufletPromenada în sufletPromenada în suflet Pic…Pic…Pic… Pic�tur� cu pic�tur� simt cum M� strecor în mine. Acolo îmi adun fiin�a În muguri de catifea verde �i-i plesnesc înceti�or În r�suciri de buze aprinse Agitând parfum de smirn�. Duhul îmi rode�te nectar Ca s� poleiesc luminile ochilor �i-n slove de psalmi urcate-n gând Îmi h�r�ze�te inima Un zâmbet curat. Trupul mi se îngem�neaz� Cu nem�rginirea Înflorind cu ramuri- vise Le strâng în palme �i-mi cânt în tain� fericirea. Tu, Fiin��, opre�te ceasul! Opre�te-l! S� pot s� m�-mb�t Cu a clipei savoare S� pot s� topesc cerul în priviri, S� torn cu urcior de aur , Soare p�tima�, lun� �i praf de stele S� te po�i plimba prin mine Fiin��! Ion UntaruIon UntaruIon UntaruIon Untaru,,,, pensionar Comuna Finta, Dâmbovi�a. ÎnÎnÎnÎn afara F afara F afara F afara Festivaluluiestivaluluiestivaluluiestivalului În vremile de trist� amintire Tr�ia un Niculescu la Mizil Cu aerul vetust ca de vechil �i poza lui în cartea de citire Trecur� anii, vlaga ni s-a scurs... În vremea-aceea eu eram copil,

Azi lumea d� n�vala la concurs: „Romeo, Julieta la Mizil!” Citesc afi�ul l�cuit vernil �i mugurii speran�ei dau în pârg. Alerg s� prind spectacolul din târg: "Romeo, Julieta la Mizil!" Scrisoare deschisScrisoare deschisScrisoare deschisScrisoare deschis���� Stimat� doamn�, pic de somn �i ve�tile m� întristeaz� C� vine iar acela�i domn �i-mi bate-n u�� la amiaz� L�sa�i-mi draperia tras� �i storurile f�r� fant� C� vin triste�i care m-apas� Cu energie radiant�; �i nu-n�eleg ce tot îmi spune, Adesea bate din picior Eu b�nuiesc c� nu sunt bune Aceste vorbe care dor I-am ar�tat �i buletinul Da-mi face semn c-o s� se-ntoarc� �i-am s� m-ascund ca arlechinul În nu �tiu care col� de zarc�; Stimat� doamn�, cer iertare C� noaptea mi s-a f�cut ziu� �i m-au pisat atâtea tare Cum se piseaz� grâu-n piu�: A� vrea s� dorm �i nu mai pot C� mi s-a suspendat permisul Patrulele precum socot Vor cere s� le spun �i visul La care înc� n-am ajuns C� patul meu e prea departe �i vine frig �i m-a p�truns C� geamurile vie�ii-s sparte Cornelia Cornelia Cornelia Cornelia VîjuVîjuVîjuVîju, laborant�, student�. 26 noiembrie 1974, Movila Miresii, Br�ila. Volum: „Ancor� la ��rmul iubirii”, poezii, Br�ila 2010 Degetele meleDegetele meleDegetele meleDegetele mele Degetele mele înc�rcate de iubire, te-ascund în c�u�ul palmelor de team� s� nu te piard�. Degetele mele te strâng ne�tiind c� te pot strivi, cu dorul ce arde în ele. Pe degete

71

presar s�rutarea buzelor, fiindc� ele te ating întâi. Degetele mele sunt clepsidra ce adun� genele iubirii tale �i, le strecoar� atât de încet încât universul î�i schimb� pulsul dup� ele. Degetele mele sunt altarul ce-�i venereaz� sim�irea, de când le-ai oprit c�utarea �i-ai fr�mântat cu ele fericirea. Corneliu ZeanCorneliu ZeanCorneliu ZeanCorneliu Zean����, profesor universitar, medic cardiolog 11 aprilie 1939, Râmnicu-Vâlcea. Î�i desf��oar� activitatea la Spitalul Clinic de Urgen�� Floreasca din Bucure�ti. Ca s� ajung� profesor doctor în cardiologie, Corneliu Zean� a trebuit mai întâi s� lucreze ca muncitor la CFR, întrucât fusese exmatriculat din cauza arest�rii tat�lui s�u, medic �i cadru didactic universitar la Cluj-Napoca. La Cluj absolv� �i Corneliu Zean� Medicina, cu Diploma de Merit, în anul 1961. Având dreptul, ca �ef de promo�ie, s� aleag� locul de munc�, tân�rul medic a solicitat o circumscrip�ie din categoria “foarte grea”. Înfiin�eaz� dispensarul �i casa de na�teri din comuna Muiereasca, jude�ul Vâlcea, iar dup� 5 ani în mediul rural ajunge preparator la Facultatea de Medicin� „Carol Davila” Bucure�ti. Ca doctor în medicin�, medic primar în Cardiologie �i medic primar în Medicin� Intern�, a dobândit o experien�� bogat� în activitatea clinic� specific� Spitalului de Urgen��. Este membru în comitetul director al Societ��ii Medicilor Scriitori �i Publici�ti Români (SMSPR) afiliat� Uniunii Mondiale a Scriitorilor Medici (UMEM). A publicat poezie, eseu �i proza scurt� în publica�iile „Dacia literar�”, „Literatorul”, „România liber�”, „Adev�rul”, „Contemporanul” s.a., figureaz� în antologii de epigrame �i în Fonoteca de Aur a Radiodifuziunii. Este director fondator al publica�iei „Cugetarea european�”, axat� în principal pe filosofia politic� a unific�rii europene; pre�edinte fondator al Sec�iunii Române a Mi�c�rii Europene �i al Asocia�iei Europene a Cadrelor Didactice, sec�iunea România. De�ine dou� brevete de inven�ie, dou� inven�ii nebrevetate dar aplicate, zece tratate de specialitate, peste 500 de lucr�ri comunicate �i publicate în �ar� �i str�in�tate, este membru în comitetul de redac�ie al revistei londoneze “Magnesium Research”, publica�ie unicat dedicat� rolului magneziului în biologie. Este membru de onoare al Crucii Ro�ii România �i al Radiodifiunii. Beletristic�: „Trei Secole dup� Milescu” (roman, 2002); S�n�tate �i Comportament (1998) - Premiul Fondului Literar.

Iubito, nu pleca de lângIubito, nu pleca de lângIubito, nu pleca de lângIubito, nu pleca de lâng���� mine! mine! mine! mine! Precum c�priorul s�lbatec, ce tân�r �i sprinten În salturi alearg� de voie prin iarba poienii �i-abia dac� vezi sau ghice�ti pe alocuri L�sându-se fire sau floare sub pa�ii U�ori ca zefirul de sear� �i nu se-nfirip�-n v�zduhul de plumb nici o boare Când tremur� frunza cea crud�, ne�tiutoare… Dar ea sperioas�-i precum o p�rere… Se-apropie oare sau se-ndep�rteaz�? Acum, lâng� tine, în largi rotocoale �i iar��i se pierde ca fumul, în zare, Când ochi l�crimeaz� de vor s-o petreac�… Ginga�e-n aprilie-i moartea! Ci las-o de-acum, sau mai uit-o pu�in, P�catu-i ca secera-n grâul necopt Furtuni sunt pe-afar�, l�untru-i senin, Albastr� e floarea de nu-m�-uita Iar macul e-asemenea cu inima ta… Trecu �i iunie, �i-mi pare domolit�, Coapsa l�ut�, sânul de ispit� �i unduirea grâului copt… -„Frumos e grâul când e de coas� Dar eu, iubite, sunt mai frumoas�”. - Târziul florilor de tei în plete adie înc�… - Nu mai continua, rogu-te, îmi �opte�te, C�ci dulcea poezie e mult prea dureroas� �i pieptul îmi sfâ�ie. Nu rupe toat� taina! Ah! Doamne, maiestatea grâului copt! Tresalt� boabele, prea vii, în spic de-acuma mort. Yat sat tat KsanikaYat sat tat KsanikaYat sat tat KsanikaYat sat tat Ksanika Principiu budist: („Durata tuturor lucrurilor este cât o clipit�”) Clipit de fulger dragostea s-arat�, Un tr�znet las�-n inim� intars, Iar tu r�mâi infirm pe via�a toat� De-a mai r�mas din ea ceva nears! ZidulZidulZidulZidul Dedicat� fo�tilor de�inu�i politici Hai, vruta mea, au înflorit gutuii �i iat�, am venit s�-�i bat în geam, Ginga�a flare tremura-n risipa Cea trec�toare-a fiec�rui ram �i nici c�-mi pas�-n clipa de ispit� C� zidul n-are geam, nici eu iubit�.

72

Celei plecateCelei plecateCelei plecateCelei plecate----n lumen lumen lumen lume Take care, Mein Liebe Cara mia, Be careful and go slow, Pe sângele-nchegat se-alunec� u�or! Vei reveni cândva Din timpul t�u ce curge Din timpul meu ce-a curs? O, dragile meleaguri, natalele meleaguri… Ce adiere rece! O frunz� ce-a c�zut pe um�rul meu stâng �i-n geam o floare ro�ie ce-adast�. Eu voi zîmbi, Tu nu vei �ti c� plâng. LiviuLiviuLiviuLiviu----Florian Florian Florian Florian Jianu Jianu Jianu Jianu 19 aprilie 1961, Craiova. Membru al Societ��ii Scriitorilor Olteni CV selectiv: a absolvit Facultatea de Electrotehnic� din Craiova; membru al cenaclului „Al. Macedonski”al Societ��ii Scriitorilor Olteni �i al cenaclului „Marin Sorescu” al Sindicatului Electroputere Craiova. Volume de poezie publicate: 1. „Musca, p�ianjenul �i paralelipipedul”- premiul I la Concursul Na�ional de poezie „Al. Piru”, organizat de editura Vlad&Vlad, 1996, ap�rut la editura Sitech, Craiova, 1998. 2. „Cheltuieli de suflet" - 1999, editura Sitech, Craiova. 3. „S�-mpu�ti o pas�re care viseaz�” - 2000, editura Sitech, Craiova. Volume de proza publicate: 1. „Lumea are cele mai bune inten�ii!” - proz� scurt�, Ed „Contrafort", Craiova, 2008 Antologii: 1. „T�râm de dragoste", 1979, poezie, Antologie a Comitetului Jude�ean al Partidului Comunist Român, Dolj; 2. „La început a fost Cuvântul...", 2000, a "Societ��ii Scriitorilor Olteni" , poezie, proz� 3. "A patra antologie paradoxist�", New Mexico University, SUA; 4. „Vara visurilor mele", 2003, antologia revistei „Amurg Sentimental", Bucure�ti; 5. „Zugravul de cuvinte", Antologia Cenaclului "Marin Sorescu", al Sindicatului "Electroputere" Craiova, aprilie 2004; 6.”Fifth Paradoxist Anthology”,Râmnicu-Vâlcea,2006; 7. „Medalionul literar - structur� permanent� de cultur� �i educa�ie”; 8. „Dic�ionarul Biografic al Societ��ii Scriitorilor Olteni”, Editura MJM, Craiova, 2003; „Împreun� dumiriri pe cale”, volumul 2, Funda�ia „Sfin�ii Arhangheli Mihail �i Gavriil”, Craiova; Antologia Concursului de crea�ie literar�: „Vara visurilor mele”, ed. a VII-a, 2008, organizat de revista

„Amurg sentimental” �i cenaclul „Vis�torii” al Liceului din Puie�ti, Vaslui. „Golgota de hârtie”, Antologia Cenaclului „Marin Sorescu”, al Sindicatului „Electroputere" Craiova, 2009; Colabor�ri la: Radio-Oltenia Craiova ( poezie, reportaj) , Radio Bucure�ti ( poezie), Radio-Vacan�a Costine�ti ( poezie, reportaj, epigrame ), Radio Charlie, Radio-Sud, publica�iile „Lic�riri", „Înainte”, „Cuvântul Libert��ii”, „Ramuri", „Ra�iunea", „Edi�ie special�", „Gazeta de Sud", „Femeia ortodox�", „Family News", „Mozaic”, „Contact”, „Arca lui Noe”, „Lamura”, „MJM”, „Glasul femeii ortodoxe”, „Millenium” - Craiova; „Limba �i literatura român�”, „Jungla Universitar�”, „Amurg sentimental”, „Oglinda literar�” - Bucure�ti; „Al cincilea anotimp", „Cri�ana plus de duminic�”, „Familia" - Oradea; „Monitorul”, Convorbiri literare" - Ia�i; "Paradoxism" - Universitatea New Mexico, SUA; „Gazeta de Sud-Est” - regional; „Cetatea cultural�" „Almanah 2004 - „Bucovina literar�” - Suceava; "Orizont Lupenean" - Lupeni, Gorj; „Murmur” - revist� virtual� de gândire na�ional� �i ortodox�; „Nordlitera” - revist� virtual�; „Pasager” - revist� virtual�; "Terra Nova" - Canada - revist� virtual�; „Pr�v�lia cultural�„ - revist� virtual�; „Clopotul”- revist� virtual�; „Altermedia”- revist� virtual�; „Agero” - revist� virtual�, Stuttgart, Germania; "Observatorul" – Toronto, „Noi, NU!” - revist� virtual�; "Candela de Montreal", Canada; "Destine literare”, Canada; „Starpress” - Râmnicu-Vâlcea; „Ecoul”, „Epoca”, „Neamul românesc”; „Glas comun”, „Slova cre�tin�”; „Destine literare” - Canada; „Singur” - Târgovi�te; „Caiete Silvane”; „Rapsodia”- Sibiu; "Phoenix Mission" - Arizona, SUA; „Cuvântul Liber” - cotidian mure�ean; Referin�e critice: : : : Virgil Dumitrescu (1996), Alexandru Firescu (1996), �tefan Tunsoiu (1996), Simona Lica (2000), �tefan Marinescu (2001), Marian Barbu (2000-2008), Maria Prochipiuc(2006), Tudor Negoescu(2006), Doina Pologea (2006), Florentin Smarandache (2006), Melania Cuc(2007), George Filip(2007), �tefan Vl�du�escu (2008), �tefan Doru D�ncu�(2009). Membru al Societ��ii Scriitorilor Olteni, mai 2000; Laureat al concursului „Vara visurilor mele” - sec�iunea proz� - organizat de revista „Amurg Sentimental” din Bucure�ti �i Cenaclul „Vis�torii” al Liceului din Puie�ti Vaslui, 30 iulie 2002; Motto: „Ce este limba? Hain� neagr� ce c�zu de pe zid/ Cu mânecile încercând s� spun� ceva. ( Merwin)"; Redactor �i tehnoredactor al „Dic�ionarului Biografic al Societ��ii Scriitorilor Olteni”, editura MJM, Craiova, Membru în colectivul de redac�ie al publicatiei on-line de gândire �i atitudine ortodox� - „Murmur”, din 2004;

73

Premiul I la Concursul Na�ional de Poezie Religioas� "Daniil Sandu Tudor", Vatra Dornei, 2006; premiul al II-lea la Concursul Na�ional de Poezie „Dor de dor", Cluj-Napoca, 2007;premiul al III-lea, sec�iunea proz� scurt�, 2007, la prima edi�ie a Concursului Na�ional de Poezie, Proz� Scurt� �i Pictur�, cu tema IISUS, organizat de Trustul de Pres� „Ambasador”, în parteneriat cu Direc�ia Jude�ean� pentru Cultur�, Culte �i Premiul pentru literatur� cre�tin�, sec�iunea Proz�, la Concursul Na�ional de Poezie �i Proz� Scurt� "V. Voiculescu", edi�ia a XVIII-a, Buz�u, 2007, premiul I, sec�iunea proz� scurt�, la Festivalul na�ional de umor „Ion C�n�voiu”', edi�ia a XV-a, 2007; premiul al II-lea, concursul de crea�ie (sec�iunea literatur� umoristic�, proz� scurt�), Festivalul na�ional de umor „Liviu Oros” Deva - edi�ia a VIII-a, 2008; premiul Editurii „Junimea”, la Concursul Na�ional "Ion Creang�” de crea�ie literar� - pove�ti, organizat de Muzeul Literaturii Române, Ia�i, 2008; premiul IV (Men�ioune special�) - „De ziua ta” - al edi�iei I a Concursului Interna�ional de Poezie al Românilor de pretutindeni “Starpress"; premiul al II-lea pentru eseu, la cea de-a VII-a edi�ie a concursului de crea�ie literar� "Vara visurilor mele", Bucure�ti,2008. „Apostolul Strongu” ( Cel Mare )" - "roman epopee"; "Alter Iuda" - poezii; Proloagele de la Ohrida” Alexandra Roxana Alexandra Roxana Alexandra Roxana Alexandra Roxana LazLazLazLaz����rrrr, student� 30.12.1990, Bra�ov. Premiul special �i men�iune la Colocviul Na�ional Studen�esc „Mihai Eminescu” , Ia�i, 2010. Premiul doi la Sesiunea de Comunic�ri, sec�iunea Literaturã Român� , organizat� de Facultatea de Litere, Bra�ov, Universitatea “Transilvania” 2010 Premiul II la concursul “P�rul Berenicei”, 2009 Prima men�iune la concursul de poezie organizat de Casa Mure�enilor, „Andrei Mure�anu”, 12.06.2009 Poezie publicat� în „Astra”, Bra�ov, 2009 Premiul 3 la concursul de eseisticã organizat în memoria lui Ioan Vlad, cu tema „Prietenia”, 2008 participare cu grupaj de poezii la Colocviul Na�ional „Lucian Blaga”, Sibiu, 2009; participare la Maratonul de Poezie, organizat de Facultatea de Litere, din cadrul Universit��ii „Transilvania”, Bra�ov, 2009 Apari�ie în prima Antologie studen�eascã a Casei de Cultur� Sibiu, Student Creation , 2009 EclipsEclipsEclipsEclips���� acum un an �i-ai tatuat pe obrazul drept poza de la primul meu revelion cu ciocolat� îndesat� între degete z�ng�neam la toba primit� de mo� azi ridurile uleioase din jurul gurii tale mi se urc� pe bra�eîn ora� umbli doar cu geaca albastr� î�i ascunzi fa�a în fularul pe care l-ai luat din târg

atunci când bluza ta înc� m� mai purta halal ninsoare de parc� dac� ne-am r�suci limbile mai tare ne-am putea privi ca acum 5 ani VatVatVatVat���� de zah de zah de zah de zah����rrrr �ipetele copiiilor se strâng elastic în jurul parcului de distrac�ii cioc�nelele se învârt deasupra teraselor nici n-ai crede c� luminile joac� X �i O pe fa�a ta �ezlonguri fac break-dance pe nisip muzica sare din pick-ul bunicii e�ti tot în vi�in bunicul e pe banc� de fapt dracula nu �i-a luat niciodata haine la reduceri auzi scâr�âitul cretei pe tabl� când valuri izbesc umbrelu�ele colorate LarisaLarisaLarisaLarisa Paraschiv, Paraschiv, Paraschiv, Paraschiv, elev� 07.07.1994, Valea C�lug�reasc�, Prahova Colegiul Na�ional „Mihai Viteazul “ din Ploie�ti. Profesor îndrum�tor: Mihaela Neagu. CenuCenuCenuCenu����a a a a ����i alte aiurelii alte aiurelii alte aiurelii alte aiureli Mi-e somn. Calmul �i lini�tea s-au a�ezat cu un strat gros Tr�irea abia î�i face loc. Ce ciudat! Erau nop�i când îmi lua toata m�duva din os �i lacrimile îmi picau ca turnat. Acum stau la ele cumin�ele se feresc de mine Nebuna ce tânje�te dup� faim�, �i te amuz� într-atâtea noncuvinte pe tine, Acum s-a a�ezat. Greu s� pui în valiz� tot bagajul, Dar întâi le-a� da foc, s� v�d cum cenu�a s-a noncolorat. E cenu��, o cenu�� parc� îngr�dit� pân� sus. Vântul refuz� s� o spulbere Nu m� pot certa cu el, stau unde m-a pus. E ca o pânz� pe vedere, e pur� alegere. Dar ce alegere? C� eu nu am ales s� fiu golit�? �i tare mi-e team� de modul cum voi fi iar �lefuit� Paula ScPaula ScPaula ScPaula Scânteianuânteianuânteianuânteianu 02.09.1987, Rebricea, Vaslui. Masterand� la Univ. „Al.I.Cuza” Ia�i. Reporter la cotidianul „Adev�rul de Sear�”. În 2000 a câ�tigat concursul „Tinere condee”, al�turi de al�i tineri. În 2005 a luat locul III la Concursul Na�ional „Mihai Eminescu”. BisBisBisBis Mereu din visul t�u fanatic Transcris în palme de-un copil Reiese un poem virgin Cu con�inutul enigmatic

74

Tu, Cu priviri de imbecil Mimezi c�derile dramatic Într-o-n�l�are plagiat� Ce n-o s� se repete Niciodat�. Iar eu, la fel, pe-aceea�i scar� o treapt� lung� spre nimic Îmi beau cafeaua mai amar� Decât acum un infinit. M� simt un Crist strivit în palme Scalpat �i pus între icoane La expozi�ie în vid. Iar tu cu Biblia-ntre din�i Nebun, imun, iconoclast te-ai convertit. M�-nchin, m�-mpiedic �i mai stau Într-un picior Poate în trei, poate în �apte Strigând în si bemol Resuscitat, spre tine un cadavru dezgropat acela�i “te iubesc” retoric crucificat în sens ironic pe piatra funerar� Lâng� pat. Andreea Andreea Andreea Andreea BarbuBarbuBarbuBarbu 23.03.1998 Elev� clasa a VI-a la Colegiul Na�ional „Mircea cel B�trân”, Rm.Vâlcea. Prof. îndrum�tor: Lumini�a M�nescu Un peisaj strUn peisaj strUn peisaj strUn peisaj str����in...in...in...in... Ating �i gust lumina catifelat� A cerului uscat de toamn�. Simt în str�fundurile vie�ii Un alt parfum, Ce-�i sap� mormânt din stânca vr�jit� amar De norii cuf�rului etern. M� pierd printre negre frunze sf�râmate De iataganul timpurilor calcaroase �i adun semin�e din campanula Tristei seri. Le s�desc în zidul plumbuit cu n�moluri reci, otr�vitoare, Ce usuc� str�jerii visului - arbori strivi�i �i arunca�i în c�r�i. Apoi adorm pe nisipuri leg�nate

În scrânciobul de paie pitit înl�untrul muzicii albastre Pân� când para focului stingher din trupul meu se va stinge. Timpul Timpul Timpul Timpul ����i naturai naturai naturai natura O zi a�tept... O zi trece... O noapte pleac�... alta vine... S�pt�mâni, luni, ani, veacuri se pierd în abisul Clepsidrei suflat� de zei �i c�zut� în miezul zemos �i copt al Soarelui. De ce oare, r�mân doar amintiri? Tr�iri în cloroformul sufletului Ce pâlpâie, lovind-neîncetat Ca într-un aprig r�zboi, Între dou� lumi ce se zbat s� m� p�streze. Frunza cald� î�i f�ure�te cascada în aburii de var�, Iar „gâze” multicolore, te în�eap� cu siringi nev�zute Ascultându-�i respira�ia parfumat� cu infuzii pitite în fiece liter�. Chircit�-n iarba împletit� cu doine - �lag�re de grâu �ade steaua firului de rou� clipind alene. Tresare liliacul udat în ploi s�rate - Fantasm� vie Prizonier� în cubul iubirii, Dar visându-se-ntr-o sfer� ampl� de îmbr��is�ri, În care omul unific� totul! Lumea meaLumea meaLumea meaLumea mea În pe�tera alb� stau oglinzile înalte. În bârlogul vie�ii mele locuiesc luna �i soarele. �i-n abis-amintirile mele: urma pa�ilor t�i. În apa cristalin� cad gene de stele. În casa de zâmbete st� bunica. �i-n inima mea–iubirea: un s�rut ruginit. În ploaia de frunze o raz�. În soarele meu zâmbesc p�rin�ii. �i-n toate frângerea mea: pata s�rutului t�u. Un visUn visUn visUn vis Pl�nuiesc demult o evadare din tainele nespusului �i vreau s� inventez bun�tatea-ntre oameni, iubirea... Lacrima mea vine din amintire s�-�i împreune gustul cu amintirea lacrimii tale - c�ci numai tu m� po�i ierta, mam�… S� ne împreun�m mâinile reînviind mângâierea de foc din vremi uitate - a râsului �i-a plânsului ferecate...

75

O ploaie sfânt� picur�-n cana cu lapte, m� oglindesc în str�lucirea-i albastr� �i-apoi m-a�ez la dreapta ta, mam�… Alexandru BodolicAlexandru BodolicAlexandru BodolicAlexandru Bodolic����, student 09.11.1990, Bucure�ti Debut în revistele "Alunelul" �i "Florile Dalbe" din Republica Moldova în 1999. Volum de debut, "Am întrebat un orb cum vede cerul" Editura AgentPress, Bucure�ti, 2009 A publicat versuri în revistele: "Agora literar�", “Porto-Franco”, "Vatra", "Oglinda Literar�", revistele Dacoromânit��ii, etc. Monologul cuiuluiMonologul cuiuluiMonologul cuiuluiMonologul cuiului Nu vreau s� fiu eu Cel ce-i str�punge palma. Nu sunt f�cut s� tai în carne vie, Nu sunt un cui, Sunt... o pan� de scris! Vreau s� scriu durerea pe Retina celor de sub cruce Te rog, nu m� duce Spre mâna preg�tit�. Te rog s� nu m� legi de mâna lui cu un ciocan nu sunt decât un cui s�rman nu vreau s� fiu p�rta� la moartea tuturor. Cuiul plângea acum Din mâna de pe cruce Rugându-se s� moar� Înaintea Mântuitorului. Prea multPrea multPrea multPrea mult���� t t t t����cere întrcere întrcere întrcere într----un singur cuvântun singur cuvântun singur cuvântun singur cuvânt De ce visezi la nemurire Când �tii c� muritor te na�ti sub soare De ce te lup�i pentru iubire Când vezi sub ochii t�i Cum moare... De ce încerci s� numeri stele Mai multe decât infinitul În loc s� te revezi în ele Atunci când vine asfin�itul De ce pui prea multe flori pe mormânt �i atât de mult� t�cere într-un singur cuvânt?

Elena BohîlElena BohîlElena BohîlElena Bohîl����ea,ea,ea,ea, 13.09.1992, Poiana Câmpina, Prahova. Elev� la Grupul �colar Industrial Energetic Câmpina Prof. îndrum�tor: Alexandru Du�u. Dou� volume împreun� cu elevii Grupului �colar Energetic Câmpina , „Întrez�riri”, „R�sfoind clipe...”; Premiul Bibliotecii jude�ene Buz�u la cea de-a XII-a edi�ie a Concursului Na�ional de Crea�ie Literar� "V.Voiculescu-arc de suflet peste timp"; premiul Revistei „Rena�terea cultural�” la cea de-a X-a edi�ie a Concursului Na�ional de Crea�ie Literar� pentru Elevi �i studen�i - „V.Voiculescu-arc de suflet peste timp”; premiul al II-lea - Proz� la concursul de crea�ie literar� „Al. Tudor Miu”.

Nisip prNisip prNisip prNisip pr����fuitfuitfuitfuit Calc� p�mântul! Las� nisipul printre degete, Sim�i particuli mângâind folia sim�urilor... Desfãtare, încântare, visare, artistic contopite, Într-un glas, într-o voce, de vânt pr�fuite! Cântã lacrimile, a�az�-le pe ml�dioase note, Iube�te urâtul din el, ur��te r�ul din tine, Trupul p�gân cre�tineaz�-l cu gesturi imprudente, Într-un glas, într-o voce, de vânt pr�fuite! Acord� crezare vorbelor citite pe buze mute, Împlete�te înrâurite dorin�e din mine; Închide-mã în tine, mi�cãri subite, Într-un glas, într-o voce, de vânt prãfuite! MiMiMiMi----e toamne toamne toamne toamn���� De dou� zile jumate încoace, mi s-a fãcut toamn� „�i ce?- Nimic ciudat”, a�i spune voi, scobindu-v� de sub unghiile verzi p�mântul de abanos. Da, mi s-a f�cut toamn�, chiar dac� frunzele care v� cad înc� �ip� ascu�itul verdelui. Mi-e toamnã de la r�d�cina c�lcâiului stâng pân� la cerul ochilor lui. Nu mai �in minte de când nu mi-a mai fost atât de toamn�.

76

DeliDeliDeliDeliaaaa CurteanuCurteanuCurteanuCurteanu 26.04.1986, Constan�a Volum de proz� �i poezie simbolist� „În pod”, volum de poezie „Spasm Matricid”, volum colectiv de poezie:” „Sentimente diacronice”, volum colectiv de proz� scurt� „Destine poetice”; colabor�ri: revista „Helion”-literatura SF, Premii: Premiul I pentru eseu cu tematica filosofic� „Nelini�ti Metafizice”, edi�ia I 2005, Premiul I la concursul de crea�ie literar� integrat proiectului „Curtea cu arti�ti”, 2008, premiul II la Concursul Na�ional de Crea�ie Literar� „Poezia tinere�ii Lumen”, Ia�i, 2006, sec�iunea Poezie. Premiul III la Concursul Na�ional de Crea�ie Literar� „Lumen”`, sec�iunea Proz� scurt�, men�iune la Concursul Na�ional de literatur� SF „Helion”. Ultima terapie cu HybrisUltima terapie cu HybrisUltima terapie cu HybrisUltima terapie cu Hybris „O octav� mai jos!” spuse el, Senin, f�r� zâmbet, f�r� craniu, Mistuit de mistificare, „O octav� mai jos!” piezi�, Râsului acrobat, plânsului vulcanic. Precum un alchimist M-a-nchis în creuzet spre topire, S�-mi disece râsul �i plânsul În lava lui, aurul cel mai crud, Cel mai trist aur, M-a strâns în cutia de lut S�-mi cearn� din nou Lumina �i osul... Nu are rost Nici s�-ncerc vre-un cutremur Când n-are privirea întoars� spre mine… Iatrogenii de toamnIatrogenii de toamnIatrogenii de toamnIatrogenii de toamn���� M� roade pieptul, Tu�esc ce-am inhalat peste zi, Toate razele pref�cute-n cu�ite, Toate-ncovoierile, tot smal�ul De pe din�i nen�scu�i, Toate poftele râncezite, Tot molozul caselor Demolate-n uitare... Tac, Tot ce-am agonisit Nu se mai pierde, Toate vocalele îmi sun�-n urechi, Cercei nesfâr�i�i, ocoli�i de-oxidare. Îmi �in consoanele toate Înfipte în inim�.

Eu �tiu dar tac, Chiar de m� roade pieptul... A opta sfer� ``Aceasta nu-i durere`` I-am zis În timp ce m� privea trecând „Pe raza smuls� din orbita ta Am s� m� pot urca pân�-n infern. Am s�-�i explic de ce-i mai simplu S� fii zdrobit Decât s� fii… …Oricum… Am s�-�i explic de ce … Am s�-�i explic… Am s�… „Am…`` În jurul c�ruia m�-nvârt Mult... ...Prea aproape de p�mânt. �i norii care trec sunt doar „De ce”-uri de nerezolvat Ca ni�te amintiri n�scute De vreun „a fost” Mereu neterminat... Andrei Andrei Andrei Andrei DarocziDarocziDarocziDaroczi, profesor psiholog. 03 noiembrie 1984, Jibou, S�laj. „Spiralele vie�ii”, ed. Anamarol, 2006 „Drumurile vie�ii”, ed. Anamarol, 2007 „Izvoarele vie�ii”, ed. Lidana, 2009 Volume de antologii literare. Sonet necredinciosSonet necredinciosSonet necredinciosSonet necredincios Doamne, sunt sup�rat de azi pe Tine C� î�i vorbesc cu sufletul pe fa��, Iar Tu-mi prefaci c�rarea în ruine �i râzi sublim, pe-ascuns de-ntreaga-mi via��. M� zbat s� fiu corect în gând �i fapt�, M� lupt strigând c� nu-mi ur�sc vr�jma�ul, Dar v�d c� Tu-mi ignori purtarea dreapt� �i-n schimb apari ca s� iube�ti trufa�ul. Cum s� mai cred în sfânta Ta dreptate? Cum s�-mi p�strez substan�a imortal�? Când m� izbesc de suflete mascate Ce zilnic îmi aduc un fulg de boal�!... Te-am definit în cântece de murmur- Omul-un vierme ce se d� drept vultur! Gabriela GarlontaGabriela GarlontaGabriela GarlontaGabriela Garlonta,,,, profesoar� 26.03.1954, Mih�ileni, Sibiu. „Poezii în alb �i negru”, Ed. Imago, Sibiu, 2002. „Persisten�a m��tilor”, Ed. Universit��ii “Lucian Blaga”, Sibiu, 2004

77

femeiefemeiefemeiefemeie----visvisvisvis Am b�ut cer. �i verde infantil de iarb� strâns� în somn îl strâng în palm�. îndr�znea�a arhitectur� fluida mi�care gol de sprijinit în oase castele de nisip Am construit un castel de nisip. Timp infinit pentru fundament, c�r�mizi mici, mai mici tot mai mici una sub alta. Era minunat Castelul nostru de nisip. Dar a venit un val �i acum... S� începem din nou acest joc infernal R�spunde, vreau s� �tiu. femeia pfemeia pfemeia pfemeia p����cccc����toastoastoastoas���� Eu sunt femeia p�c�toas� tu e�ti femeia p�c�toas� m�r carnal lun� cald� arom� dens� de alge n�mol �i lumin� strivit� antica noapte ne atinge A iubi este o c�l�torie pe ap� �i pe stele A iubi este o b�t�lie de fulgere o b�t�lie dintre dou� corpuri cu gust de miere s�rut dupa s�rut marginile tale fluviile tale c�l�toriile tale minuscule �i focul transformat în delicioase inimi subtile drumuri de sânge care se precipit� ca o garoafa nocturn� pân� se face sau nu se face noapte în umbra ta Femeie p�c�toas�, unde e�ti, dragostea mea?

MihaelaMihaelaMihaelaMihaela----Abiana Abiana Abiana Abiana HîncianuHîncianuHîncianuHîncianu, student� 31.07.1989, Vaslui. Men�iune la faza final� a Concursului literar „La izvoarele în�elepciunii”, edi�ia a XVI- a, „George Topârceanu”, 2006, Premiul special la Concursul de caligrame „Univers în vers”, 2006, cu ocazia zilelor Liceului „Emil Racovi��” Vaslui, Diplom� de participare la Concursul Na�ional de Poezie, Epigrame �i Calambururi „Romeo �i Julieta” la Mizil”,edi�ia a 2-a CredinCredinCredinCredin����a unui ateua unui ateua unui ateua unui ateu Dumnezeu e surd, Îngerii plâng dup� aripi, Ceru-i e�arf� cu nodul la gât �i sfin�ii-s ar�i de soare. Floarea-i pat� naiv�, Iarna prea pur� se crede, Frunza-�i piapt�n� toamna �i moartea-i o via��-n p�mânt. Dragoste vezi doar în mine, Plete lungi pe-un spate gol, Poezia-�i e m�rturisire: “Sunt ateu, cred în iubire”. Ioan V.MafteiIoan V.MafteiIoan V.MafteiIoan V.Maftei Profesor de matematic�, membru al UER ViViViVizitzitzitzit���� … de mân� cu inima cobor valea trecutului unde m� adulmec� ruinele, iarba �i umbrela… Ne recunoa�tem, eu �i câteva semne, tres�rind împreun� iar în jur, se ridicau oglinzi… Rosteam , în gând, unele cuvinte, Chemând ecourile �i duhurile veghetoare în mine, în iarb� �i umbre, în arbori usca�i, în strigoii jocurilor noastre �i-n scheletele iubirilor… încet, muzica unei brize ne-a adormit.

78

Gheorghe Firicel Gheorghe Firicel Gheorghe Firicel Gheorghe Firicel ManoleManoleManoleManole, informatician �omer 8 mai 1961, Gala�i. Ora Ora Ora Ora ����apte apte apte apte ����i Un Sferti Un Sferti Un Sferti Un Sfert PPPPrea cardiac ne-ai salutat, prea cordial AAAAi fost t�iat de-a lungul �i de-a latul; UUUUn pacient lovit piezi� de vreme în spital NNNNu vede ochii lumii, plânsul, nici p�catul. EEEE totu�i iubirea, o stare de veghe în min�i, SSSS� ne iubim pe tunuri, ai coborât cortina, CCCCa s� te rogi, în cer te-ai dus cu-ai t�i p�rin�i UUUUn sfert de or� dup� �apte. �i ai stins lumina. Pentru festivalPentru festivalPentru festivalPentru festival Don QuijoteDon QuijoteDon QuijoteDon Quijote C�lare spre homeric vis, ajuns co�mar, Utopic don din paralele existen�e, Asediat de anacreontice demen�e, E abonat etern la lupta în zadar. Lovit f�r�delege, de pale rotitoare, �i neputând s�-i curme ursita nemuririi, Pe r�nile oblojite cu odele iubirii, Egocentri�tii lumii r�sfir� mun�i de sare. �i de hidalgo râd acele mori de vânt Ce-n turnurile lor, proscri�ii î�i adun� Minciuni fardate, doliuri, �i-mpreun�, Coboar� Dulcineea în mormânt. Strategia de loialitateStrategia de loialitateStrategia de loialitateStrategia de loialitate (a auditorului intern concediat) Chiar rude sau amici de-mi sînt, Nu pot s� fiu, spre doi, cu-adev�rat loial, Tr�ind în plin sperjur de tribunal, Un ipocrit a� fi sub falsul jur�mânt. Un paratr�snet natural am devenit, Obi�nuit mereu cu vol�ii ce ucid, Prieteni n-am, �i-n tunet fratricid, Infame, fulgerele strâmbe m-au topit. Logic, învins de propria-mi strategie Ce clare pun�i întinde peste h�u, Vroind s� fac tot binele în chip de r�u, Mai stai, Mai stai, Mai stai, Mai stai, Poete PPoete PPoete PPoete P����unescuunescuunescuunescu ! ! ! ! Mai stai, te rog, Poete P�unescu, doar un pic, Copilul meu, s� te citeasc�, e prea mic! Tu cânt�-�i rimele perfecte pe p�mânt, Nu lua cu tine geniul în mormânt ! Mai stai, te rog, Poete P�unescu, doar un pic, Copilul meu, s� te în�eleag�, e prea mic! Ca s� petrecem un cenaclu ca-n pove�ti A� vrea s�-i spun, în loc de-ai fost, c� e�ti.

DDDD����nunununu���� Rotaru Rotaru Rotaru Rotaru 20.10.1987, Berceni, Prahova Scrisoare : Ultimul om printre ultimele rânduriScrisoare : Ultimul om printre ultimele rânduriScrisoare : Ultimul om printre ultimele rânduriScrisoare : Ultimul om printre ultimele rânduri Tot ce iarna a n�scut în noi Cu primele promisiuni de soare A fost sc�ldat în vânt �i ploi An sterp între hotare. Seceri�, de atunci rodul nu r�sare Hârciogii ies în cale totmai des P�s�rile împart le�uri, oase f�r� carne Iar mieunatul e strident. Toxicitatea apelor cre�te, Bur�ile pe�tilor se v�d tot mai des Debitul scade, acum, în toamn� Cu to�ii ne mut�m din �es. Astrul r�sare mai cald ca ieri, Frigul nop�ii doare Secate sunt carierele negre Petrol mai g�sim doar în petele din mare. P�durea s-a r�rit, p�durarii nu mai au ce vinde, Puie�ii nu mai cresc, Grânele sunt scumpe, caii tot mai rari Mergem descul�i prin piatr� vâna�i de leii cei mari. Am fost atâ�ia dar zilele ne-au r�rit Împotmoli�i au r�mas mul�i Cu vederi orbite �i familii p�r�site Au r�mas mu�i. Tot ce ne-a r�mas e s� ne scriem scrisoarea Atâ�ia ani am uitat s� scriem S� iubim p�mântul, apa �i zarea Iar sufletul s� ni-l pre�uim. Laura Rusu,Laura Rusu,Laura Rusu,Laura Rusu, student� 11.09.1991, Gala�i. Premii/selectiv: premiul I la Concursul de poezie “Mihai Eminescu”, edi�ia I, Gala�i (15 ianuarie 2010) ; premiul I la Concursul „Qui a peur de la litterature française”, Gala�i (2009) ; premiul al III-lea la concursul literar „Genera�ia MM”, premiul al IV-lea la Concursul Na�ional „Tinere condeie”, sec�iunea Poezie - liceu, etapa jude�ean�, (2008); organizat de Asocia�ia „Prietenii Muzeelor Minovici” (21 mai - 10 iunie 2008); Publicarea în Antologia de Poezie �i Epigrame a Concursului Na�ional de poezie, epigrame �i calambururi “Romeo �i Julieta la Mizil”, edi�ia a III-a, Publicarea în Antologia Participarea cu eseul “Profesorul meu - îngerul cu o carte în mâini” în revista Cenaclului literar g�l��ean “Noduri �i semne”,(2009)

79

NodulNodulNodulNodul B�teau în mine cearc�nele mor�ii Când pasul pedepsit, de domni�oar� s-a strecurat timid în rândul lumii ca o trudit�, mult râvnit� tain�. M� învoisem, cred, temeinic �i sub�ire, S� întorc obrazul înspre dumneata �i, chiar �i pentr-o vreme, s� m� las fl�mând de ochiul t�u, de sânii t�i, de gura ta. C�ci �oldul t�u împleticit �i crâncen, Ca-n prima noapte de amor târziu, �i gustul t�u duios, aproape rânced sunt patimi smulse, cu ecoul viu. În �es�tura nodului din palm� mi-ai fost mireas� vie�i întregi la rând, iar cu a sfintelor iubiri maram� te-a� cere pân�-n pumnul de p�mânt! Alexandra Marina ArseneAlexandra Marina ArseneAlexandra Marina ArseneAlexandra Marina Arsene 13.08.1993, �tef�ne�ti, Arge�. Elev� la Liceul Dinu "Lipatti". Prof. îndrum�tor: Gra�iela Tofan. BroderieBroderieBroderieBroderie Cum s� privesc ninsoarea cu sfial� Topind în ochii iernii lotu�i Când printre iri�i fuge-o îndoial� �i tu-mi a�ezi pe buze „totu�i”? Cum s� te caut printre vechi absinturi Când iederile nu mai vie�uiesc? P�strez în mine blânde cânturi, Aroma vie prins�-ntr-un…”iubesc”? Ne flutur� în vânt fantasma iernii �i spintec� t�cerile din noi, Ridic�-n slav� imnuri de decenii Topind o rug�-n pic�turi de ploi. �i dac�-ar fi o iarn� s� ne plâng� To�i fluturii pe care i-am ucis, S� nu l�s�m uitarea s� ne plâng� Statornicia unui vis promis. Viorela Codreanu TironViorela Codreanu TironViorela Codreanu TironViorela Codreanu Tiron, scriitor 8 aprilie 1954, Bucure�ti „Zidire în cer”, „Anotimpuri ostile”, „Ochiul somnului” - darul iubirii, „Vraj-B-a clipei” �i traduceri Colabor�ri: „Hiperyon”, „Convorbiri Literare”, „Dacia”, „Poezia...” ÎnvaÎnvaÎnvaÎnva��������----mmmm����!!!! cum s� opresc timpul acesta ce curge haotic?

s�-�i pot strecura printre gene o mângâiere un cântec o poezie un cuvânt – ca o lumin� adânc� - frumos s� încol�easc� în inima ta! BlestemBlestemBlestemBlestem S�-�i fie frate geam�n chinul meu �i gura uscat� de dorul s�rutului! ploaia-de-mine s� te ude! p�mântul-de-mine s�-�i ard� t�lpile! în dorul-dorului s� te-mpr��tii, mereu c�utându-m�, mereu neg�sindu-m�! CuvinteCuvinteCuvinteCuvinte Cuvinte aruncate, pierdute, t�cute, r�mase nespuse, pe toate le-am cules �i le-am sp�lat cu rou�-de-soare. Le-am pres�rat pe ropotul ploii �i le-am înfipt în mare, de unde valul le va aduce la picioarele tale. S� nu te apleci! Eu am închis odat� valul în mâini �i-am pres�rat fire de iarb� pe cre�tetul universului �i-am v�zut: Deasupra... Dedesubt... Nimicul î�i face culcu�. João Elias Antunes de OliveiraJoão Elias Antunes de OliveiraJoão Elias Antunes de OliveiraJoão Elias Antunes de Oliveira, scriitor S-a n�scut în Goiania, Brazilia, în 1964. A publicat �apte c�r�i: poezie �i romane. Func�ionar public începând cu anul 1993. A fost profesor de istoria filosofiei, scriere, �i Literatura �i Estetic� de Drept �i legisla�ie. A tradus poeme de Horace Castillo. A fost tradus în limba spaniol� în 2005. Fratele timpFratele timpFratele timpFratele timp Cel�lalt este fratele sprijinit pe cruce; cel�lalt este bagajul de dragoste �i vise împotriv� cântec de abis, altul este în mâna dreapt�, la soare piele a adev�rului, cealalt� este oglinda câini de vân�toare, inima Bird albastru pe fereastr�, cealalt� este podul în pa�aport, bec în cas�, întuneric, domeniul de grâu în conformitate cu ploaia, curte plin� de p�s�ri

80

�i fructe, o strad� f�r� nume, atunci când c�ile au fost sparte, alta este de tine, de vis �i a istoriei sale, voca�ie pentru eternitate. Simona PoraicuSimona PoraicuSimona PoraicuSimona Poraicu,,,, student� 06.01.1989, Or��tie, Hunedoara. Premiul III la Concursul de poezie ”Dominic Stanca”, Premiul I la Concursul de poezie „Dominic Stanca”, 2008 Premiul III în cadrul proiectului ”Constantin Noica – modelul paideic”, 2008 Men�iune la Concursul ”Dominic Stanca”, 2005 (În) trecere(În) trecere(În) trecere(În) trecere �i când va bate miezul nop�ii Vei �ti c� azi e ieri Vei �ti c� tinere�ea, frumuse�ea �i dragostea îmb�trânesc. Iar în spatele gratiilor fizice sufletul î�i pierde speran�a ca un câine în lan�. Iar la judecat�, regretele rod m�duva din aripile bietului înger care va arde pentru dorin�ele neîmplinite. LabirintLabirintLabirintLabirint Idio�enie mut� întoarce pe dos labirintul, dar când oasele pisate vor fi reconstituite ca un puzzle microscopic calea va fi revelat� captivilor. Zidurile devin transparente, cerul se deschide, iar faunul vr�je�te noi lolite în capcana sa. Daniela Daniela Daniela Daniela Voiculescu Voiculescu Voiculescu Voiculescu 27 octombrie 1969, Pite�ti Membr� în Liga Scriitorilor din România, filiala Arge� Primele poeme ale autoarei au ap�rut pe 9.9.1989, în revista de cultur� „Arge�”. În ziarul „Arge�ul liber”, în suplimentul literar „S�get�torul”. Premiul Special al Palatului Culturii din Pite�ti, pentru participarea la Concursul Interjude�ean de poezie „Arge�ule, plai de dor” – edi�ia a-XVIII-a; Medalia de lut cu chipul lui Neagoe Basarab); Autorul lunii ianuarie – 2010, titlu acordat de s�pt�mânalul interna�ional „Acum”; Premiul I la Concursul Na�ional „Pe aripi de dor domnesc”, edi�ia a III-a, Domne�ti, 2010, sec�iunea poezie; Premiul „Artur Silvestri” pentru poezie, la Concursul Na�ional „Cetatea lui Bucur”.

Colabor�ri: „Arge�ul”, „Curierul zilei”, „S�get�torul”, „Cafeneaua literar�”, „Jurnalul de Arge�”, „Viitorul”, „Observator”, „Societatea arge�ean�” (2005-2006, peste 450 de articole publicate), „Destine Literare”, „Phoenix Mission”, „Acum”, „Nou Horizont, „Oglinda literar�”, „Cuib”, „Cetatea lui Bucur”, „Viitorul”, „Pietrele Doamnei”, „Candela de Montreal”, „Scrisul românesc”, „Glasul iubirii”, „Curtea de la Arge�” etc. C�r�i publicate: „Anahata”, Ed. Vasicos Media, 2004; „Nsoromma”, Ed. Carminis, 2007; „Mercurul filosofal”, Ed. Carminis, 2007; „Doimea materiei, Ed. Carminis, 2007; „Zei�a de turcoaz”, Ed. Tiparg, 2008; Spica, Ed. Tiparg, 2008; „Indigo �i portocaliu”, Ed. Tiparg, 2009; „Orphika”, Ed. Tiparg, 2009. C�r�i colective: „M�rturisirea de credin�� literar�”, vol. II, Ed. Carpathia, 2008; „Ce enigmatic� e�ti, femeie...”, din Antologia semestrial� „Fream�t de timp”, Ed. 3D, Drobeta Turnu Severin, 2008; „In memoriam Artur Silvestri, Ed. Carpathia, 2009. C�r�i în curs de apari�ie: „La malul M�rii Imbrium”, „Latona1969”, „Dora, Umbra ploii devine Fortuna”. C�r�i care vorbesc despre poet�: „Clubul iubitorilor de cultur� din Curtea de Arge�”, „Cronic� 2009”, „Lumea v�zut� de un matematician”, de acad. Gh.P�un Articole, eseuri, recenzii, de prof. C.Voiculescu A fost odatA fost odatA fost odatA fost odat���� �erpi de z�pad� se odihnesc în salcie. inima mea, verde-rece, e ochiul lui Nichita... adormit pe silexul r�mas înfipt într-o amintire. ninge mai mult pe umbre. �i îngerii au pierdut pârtia cu stele �i flori dalbe... viziteaz� fermele de perle, ag��ate la ferestrele din metroul de sub ghe�ari. cineva cere iertare orei care trece f�r� femeia cu trup de ancor�... m� uit la r�zboiul ce �ese o nefericire a soartei... �i ochii mei se fac dou� lacrimi ro�ii, povestind despre Romeo �i Julieta. Dan MinoiuDan MinoiuDan MinoiuDan Minoiu, , , , Ploie�ti DeDeDeDe dragoste... dragoste... dragoste... dragoste... S-au t�iat în ferestre copacii E sânge în parc �i ne doare Prin focuri ne-alearg� gonacii, Când lacrimi prin ramuri de soare.

81

Ne sfârâie-n talp� doar focul De vânt adunat în cetate E frig �i ne-ncingem în jocul De iele ce nu au dreptate. Copac în p�durea pustie T�iat de o mân� nedreapt� �tiam c� dai rod numai mie C�zând, ai v�zut ce m-a�teapt�. Pierdut pe un drum de-ntuneric Mai v�d ramuri pline din tine Î�i spun un „Adio!”-homeric �i-�i cer s� fo�ne�ti pentru mine. Marian DragomirMarian DragomirMarian DragomirMarian Dragomir 14.12.1980, Ploie�ti Volumul „Stihuri pentru via�a mare” Colaborare la revista „Atitudini” a Casei de cultur� I.L. Caragiale Ploie�ti; membru al cenaclului „Atitudini”. TimpulTimpulTimpulTimpul Cochilia timpului, înv�luie totul sub tâmpla c�rnii. Casa de spiral�, mestec� putrede oase, via�a e ve�ted� sub lespede. O! cuget de timp ipocrit, animalul îl înghite, iar copilul îl joac�. Casa de timp alene danseaz�, toaca de vorbe e plin� de suspin. Cas� - cochilie de viermi , toac� �i timpul din mine odat�, viscereaz� din sob� un ger s� m-adoarm�! George FilipGeorge FilipGeorge FilipGeorge Filip, scriitor 22 martie 1939, Tuzla, Constan�a. Tr�ie�te în Montreal, Canada. Este fiul lui Pandele �i al Floarei, str�nepoat� a marelui poet Octavian Goga. Din cauza atitudinii sale, neagreat� de „democra�ia româneasc�” a acelor timpuri �i a propag�rii genului de poezie „incomod�”, a fost judecat public la Turnu Severin �i arestat. În 1977, dup� al�i ani de priva�iuni �i suferinte, s-a înscris pe lista pentru drepturile omului �i a cerut protectia Ambasadei americane. În urma aceste ac�iuni, i s-a intentat un nou proces public, care a avut loc la Tuzla. �i-a f�cut debutul în România cu 4 volume pe tematici diferite. A p�r�sit �ara la 7 ianuarie 1979. Dup� peregrin�ri în Austria, Germania �i Fran�a se stabile�te în Canada. Alegând Montrealul ca ora� de re�edin��, poetul s-a num�rat printre fondatorii Centrului

Cultural Român, a fost redactor la ora de radio în limba român�, redactor la revista multicultural� HHHHumanitasumanitasumanitasumanitas �i director cultural la TeleromâniaTeleromâniaTeleromâniaTeleromânia, prima televiziune din exil, în limba român�. C�r�i publicate: „Matematica pe degete”, 1974, „Anotimpul legendelor”, 1975, „ Desant satiric”, 1976, „Drumuri de balad�”, 1977, „Zei f�r� armuri”, 1989 „Poemes sur feuilles d'erable”, 1998, „Era confuziilor”, 1993, „Din taine”, 1999, „Diana”, 2002, '89 Poeme îndoliate”, 2002, „V�d lumina”, 2003, „La planet plate” - Poemes, 2004, „Singur împotriva destinului”, 2004, „Aezii privesc”, 2005, „Zilele s�pt�mânii”, 2005, „Din oglind�”, 2005, „�ara din lacrim�”, 2006 FântânarulFântânarulFântânarulFântânarul Mi-au trebuit mai multe veacuri s� sap fântâna demnit��ii, eu fântânar �i eu st�pânul pe ciutura umanit��ii. S-adap cu znag� de cuvinte privighetori, l�stuni �i corbi �i-n zilele de s�rb�toare s� sp�l picioarele la orbi. În prim�vara mea etern� vreau nemurirea s� o spintec �i icnetele de povar� a� vrea s� le prefac în cântec �i la fântâna mea curat� s� fiu �i slug� �i st�pân c�, botezat cu tinere�e e prea târziu s� fiu b�trân. Veni�i la cump�n� o clip� �i asculta�i cum cânt� apa eu am urcat în jocul tainei cu târn�copul �i lopata �i-acum, dac� sorbi�i r�coare înmiresma�i de dalbul spumii, s� �ti�i m�car c� apa vine din str�-str�fundurile lumii. ...Un fântânar cu palme late �i tuturor ne e menirea s� transpir�m o via��-ntreag� s� se adape omenirea. De nu s�p�m se surp� totul �i vremii i-am sorbi otrava, dar fântânarii omenirii mai pot s�-i smulga Terrei, lava.

82

Veni�i �i be�i, drume�ii lumii, jivine �i hulubi �i fluturi, crezul p�mântului pulseaz� în sfintele de dud - din ciuturi. �i nu v� teme�i, ap� este s� ne adape telegarii dar, câteodat� se întâmpl� s� ne lipseasc� fântânarii. Acest poem e smuls din mine, sau dintr-a timpului caden�� eu am s�pat �i sap, s�pa-voi mânat de o efervescen�� Ce m� atrage spre adâncuri cu gresii �i furtuni rebele c� vreau s� sap �i s�-nchid ochii lâng� fântâna vie�ii mele... La teiul domnului MihaiLa teiul domnului MihaiLa teiul domnului MihaiLa teiul domnului Mihai te salut, fratele meu-Mihai ! vreme bun� î�i zic, dac� vrei d�-mi o frunz� din tine �i-mi dai lacrima ta izvorît� din Tei. te credeam mai înalt, mai frumos, cum te �tiu c� prin vremuri erai; iasca î�i arde tulpina de jos. iart�-mi privirile, Doamne – Mihai ! umbra ta, umbra ta-nalt�, sub�ire, cu-o palm�-n iarb�, cu-o raz�-n sori, printre mirese te-nal�� mire �i n-ai cu cine s� î�i m�sori nici întristarea-frunte înalt� �i nici privirea: gânduri adânci. muza la tine pe um�r tresalt� când neodihna te strig� în stânci. Mihai, de când ai plecat dintre noi, Multe minuni am scris în uitare; Uneori am plecat la r�zboi, Rareori am s�dit câte-o floare... Doamne – Mihai, s� m� ier�i c-am venit; dulcele târg are toamnele bete. �i-am adus un ulcior �i-un colac rumenit ; poate-�i e foame, poate-�i e sete... frate – Mihai, s� m� ier�i, n-am �tiut c� din lacrima vremii, nins� de dor, gr�dinarii de timp lâng� trup �i-au crescut dorul atât de târziu : un fecior.

...iat�, se face târziu �i te las singur în marele cerului plai, cel far�-ntindere, cel f�r� glas. iart�-mi privirile, Doamne – Mihai ! Oameni buniOameni buniOameni buniOameni buni Oameni buni, eu vin de niciunde �i nu m-am n�scut niciodat�. Am crezut c� timpul nu rugine�te �i c� via�a-i o fat�. Din iste� negustor de idile Am ajuns, timpuriu, s� vând ani. Dau �i carne din trup cui îmi cere, Lua�i tot, n-am nevoie de bani. Nu regret c-am tr�it într-o floare �i c� evul par�iv m-a durut, Dar de ce nu mi-a�i spus ce e dorul Oameni buni, dac� voi a�i �tiut ? Nu-i acesta poemul din urm�. Rug�ciunea din sânge �i glas O voi spune prin cârciumi �i-altare �i oriunde voi face popas. �i-a� mai vrea s� se-aud� pe-acas� Cum pe rime de doruri suspin Blestemat s� iubesc neodihna ; Iart�-�i m�icu�� hoinarul: AMIN Constantin Gr. GogaConstantin Gr. GogaConstantin Gr. GogaConstantin Gr. Goga, profesor. 8 mai 1947, Fete�ti. Conduce Cenaclul „Lumina”; a scris Prefa�a la cartea lui Ion Zaporojan, „Veteranii”, a scos cartea” „Singur�tatea luminii”, foiletoane �i eseuri în presa local�, filme �i casete culturale cu �edin�e de cenacluri spectacole : „Parodii Minulescu”, Roman�a celor trei alese”, „Dor de Nichita”. SpiniSpiniSpiniSpini E înc� troienit� calea pân' la tine, Tr�im în ve�nicia unui ger apatic, Când secera vioi vântul s�lbatic R�mas în vine Prin galaxii de vis ne c�ut�m cu dor , �i înghe��m r�ni�i de viscolul polar; Speran�a a r�mas în sufletul stelar �i-i mai u�or Ne c�ut�m pierdu�i, ca orbul ca orbul ca orbul ca orbul ����i luminai luminai luminai lumina Nu are rost de-acum, mai mult s� ne min�im, Tu, s� m� ca�i, în vai �i-n gropile stelare,

83

Eu, s� te cat, iubire, mereu, pe în�l�imi Purtând în poezia din fruntea înghe�at�, Coroanele de spini! Lucia AgavriloaiaLucia AgavriloaiaLucia AgavriloaiaLucia Agavriloaia 4 august, 1982, Sînpetru, Bra�ov. Nina Josu a publicat un articol „Inspirat� de Eminescu” în s�pt�mânalul „Literatura �i arta”(din R. Moldova) în care a comentat poeziile autoarei, f�când o selec�ie �i dând exemple de câteva versuri care i-au pl�cut în mod deosebit. LuminLuminLuminLumin���� vie vie vie vie Lumin� vie din albastru pur M� cheam�-n raza galben� de-azur Cu-n verde crud te rog s� m� cununi S� uit de negru �i am�r�ciuni Lumin� vie din albastru cânt M� cheam�-n raza crea�� dintr-un vânt Un mov s�-mi pui pe cre�tet �i pe nor S� uit de lacrima ce-a curs u�or. Voi rupe sarea dintr-o pâine alb� Voi pres�ra-o pe-o felie cald� L�sat� de o dragoste str�veche R�mas� ast�zi f�r� de pereche. Cu ochi �i minte într-o zi fierbinte Ea curge-n ghea�� c�utând cuvinte Sorbind dintr-un �uvoi plin de verdea� �i cu o strun� de pian înva��. O ter�� nou� dintr-un do major Uitat�-i paralela la minor Doar amintirea a r�mas în timp Urcat� azi la rangul de Olimp. Denisa GrozeaDenisa GrozeaDenisa GrozeaDenisa Grozea,,,, student� 16.01.1989, Ploie�ti, Prahova. CinemaloveCinemaloveCinemaloveCinemalove Un sfânt a avut o revela�ie când �i-a înc�l�at papucii gre�it;�i înainte de asta �i dup� fetele î�i f�ceau dest�inuiri de toxicomane în fa�a unui castron cu sup� viseaz� la havana �i memoreaz� afi�e de jazz de teatru de cinema. Fetele râd! fetele stau în vitrine radiare peste bol îns� tu e�ti aceea care poart� oasele toracelui ca pe o vest� antiglon�. Nu este cazul… dar …n-a� face din mine un tri�or dac� a� vorbi acum despre ursit�? atunci ca în extensie de la avizier capul s-ar întoarce s� vad� c� armonia st� întotdeauna în culise

Costin TCostin TCostin TCostin T����nnnn����sescusescusescusescu 22.11.1971, �tef�ne�ti, Arge� O clipO clipO clipO clip���� cu Luci* cu Luci* cu Luci* cu Luci* mi-am amintit c� sunt poet am r�sturnat toate mesele din jur am spart paharele descul� am ie�it afar� s� m� bat cu iarba, cu ulii care se rotesc zi �i noapte deasupra cur�ii nu am nimic m� decât un vers-dou� aceste poame ale tinere�ii în�irate pe o sfoar� putred� mi-am amintit c� sunt poet �i dragostea e ceva ce se ascunde la piept ca un parfum într-o ma�inu�� de sticl� niciodat� faruri aprinse doar dopul de plastic pe lâng� care se scurg pic�turi pe diafragma în jos la hopurile v�zute �i nev�zute ale dimine�ii ce vreme frumoas�! sunte�i bine, domnule T.? ce vreme frumoas�! * luciditate În cartierul meu, zilele CubeiÎn cartierul meu, zilele CubeiÎn cartierul meu, zilele CubeiÎn cartierul meu, zilele Cubei În cartierul meu sunt zilele Cubei. Pungi purtate de vânt �i pisici în c�lduri pe sub ma�ini ruginite... Via�a nu mai e de mult un motiv s� tr�ie�ti îmi spun asta în timp ce ni�te copii am�r�sc un câine orb. Pentru ei, oamenii care vorbesc singuri sunt haio�i. Merg mai departe, ferindu-m� de chipurile oamenilor �i de canalele adânci, asta înseamn� c� îmi �in privirea-n p�mânt. Poate g�se�ti ceva pe jos în ultimul timp lumea î�i pierde cu pl�cere

84

banii, obiecte mici �i lini�tea. Îmi aduc aminte c� trebuie s� m� bat cu cineva. M� întorc brusc �i m� îndrept c�tre biseric�. Alexandrina CheluAlexandrina CheluAlexandrina CheluAlexandrina Chelu,,,, student� 01.04.1990, Oradea, Bihor. Men�iune la Festivalul de poezie „Nicolae Labi�”- 2005 Premiul special la Concursul Na�ional de Poezie „Porni Luceaf�rul”, 2009; premiul Tinere�ii la Concursul Interna�ional de Poezie pentru românii de pretutindeni, 2010. Omul frumosOmul frumosOmul frumosOmul frumos Îmi place s� mi te imaginez Un om frumos, ascuns în gândul meu, Pe care îl p�strez când mi-este greu, S�-mi dea puterea ca s� recreez. Sunt fericit�-n visul meu amar, De parc� a� conduce-un paradis; De e�ti real, ori poate doar un vis, E�ti cel mai scump, frumos �i nobil dar Din partea unei vie�i nenorocite. Te-am îndr�git, nu-mi pare r�u, nu-i joc... Mai ai tu, oare, multe de-ntrebat? R�mâi în dorul tinerei iubite - Adic�-n gândul meu - un sfânt noroc, Pe care (ilegal?) l-am câ�tigat. Adrian BAdrian BAdrian BAdrian B����dicioiudicioiudicioiudicioiu,,,, economist 1955, �oimari, Prahova. DouDouDouDou���� întreb întreb întreb întreb����riririri Mai �ii minte cum tânjeam cu disperare S� umplem ziua, noaptea, cu-mp�care? S�-ncap�-ntr-un ceas �i zile o mie S� nu conteze ce a fost, ce o fi s� fie. �ii minte când prindeam dou� s�ge�i, Cu aurul lor aprindeam dimine�i? Zilele-a�ipeau toat� ziua pândindu-ne. Nop�ile se desf�tau reaprinzându-ne. �ii minte �tersele noastre portrete Atârnând pr�fuite, uitate-n perete? Cum ne aminteau, resemnate: Se poate merge �i mai departe.

�ii minte? Totul era privire �i �oapte. S�ream peste ziu�; doream ziua în noapte. Ne privea doar raza lunii �i-ochii t�i ca bruma prunii. �i-acel decembre, rece, pustiu, nesfâr�it, Când, la o piedic�, pasul a fost gre�it. Poate mai bate secunda de-atunci, Nu �i pentru noi, ajun�i n�luci. Sufletu-i de vin�; el, ca un vechi burete E obligat s� prind� lacrimile încete. R�mâne doar un gând nel�murit: -De ce-ai strigat? De ce te-am auzit? Ana Ana Ana Ana JercJercJercJerc����llll����uuuu, student� 22.03.1990, Fulga, Prahova. Te voi lTe voi lTe voi lTe voi l����sa, de vreisa, de vreisa, de vreisa, de vrei,,,, s s s s����----mi spui Ileanãmi spui Ileanãmi spui Ileanãmi spui Ileanã De-aceea uneori cred în minciun� Când unii nu aud decât ceea ce vor; A�a c� te asigur, pentru noi, voi fi mai bun�. Minciuna a învins azi crudul adev�r. Nimic nu s-ar schimba… doar fericirea ta. De ce s�-�i dau eu fericirea pe-o minciun�? Când pentru tine lumea e mai frumoas�-a�a Iar eu sunt mai frumoas� când port ochi de zân�. �i a� rosti într-o secund� sute de cuvinte. În schimb doar î�i zâmbesc din buzele-mi fl�mânde Ce par în ochii t�i atât de inocente O sut� de cuvinte n-ai zice c-ar ascunde. Dar tu nu vezi. Tu crezi în Mo� Cr�ciun A�a cã azi port ochi de Cosânzean� �i mâine sear�, în noaptea de ajun Te voi l�sa, de vrei, s�-mi spui Ilean�. Mihai PMihai PMihai PMihai P����unununun 31 martie 1979, Bucure�ti Volum de poezie „Balad� pentru saxofon”, Editura „Nelini�ti metafizice”, Constan�a, decembrie 2009. OperaOperaOperaOpera����ii cu noiii cu noiii cu noiii cu noi Dac� peste al t�u unu minunat Mai pun eu unu Vom face unu prin toate fe�ele corpului? Ce zi minunat� s� ne adun�m! Unu �i cu unu într-unul, Dar dac� ne facem doi?

85

Cum am putea atunci s� ne-mp�r�im ca mai apoi s-ajungem unu? Putea-vom s� ne împ�r�im amândoi la amândoi, iar atunci am fi din nou unu! Ce zi minunat� s� ne împ�r�im! Vezi? Oricum am încerca rezultatul opera�iilor noastre r�mâne constant �i eu �ie! Baki YmeriBaki YmeriBaki YmeriBaki Ymeri 01.08.1949, �ipkovi�a, Tetova, Macedonia. Este fiul unui filogerman pe nume Aivaz Voka. S-a n�scut la �ipkovi�a (Macedonia). Marin Sorescu îl considera un foarte bun român (dup� mam�) �i un foarte bun albanez (dup� tat�). A absolvit Facultatea de Filozofie la Universitatea din Pri�tina (Limba �i literatura albanez�). Între timp, a urmat cursuri de specializare a limbii române, la Universit��ile din Viena �i Bucure�ti. Este un tezaur de suflet românesc, doctorand al Universit��ii din Bucure�ti, membru a Uniunii Scriitorilor din România, redactor-�ef al revistei Albanezul/Shqiptari, autor a numeroase articole despre aromânii din Balcani, românii din Valea Timocului �i albanezii din Kosova. Pentru activitatea cultural� �i publicistic� în folosul societ��ii, a fost nominalizat din partea Institutului Biografic American (ABI), Omul Anului 2001. Volume: „Kaltrina” (edi�ie român�-albanez�, Editura Kriterion, Bucure�ti, 1994); „Dardania” (edi�ie român�-albanez�, Editura Deliana, Bucure�ti, 1999); „Zjarr i Shenjtë” „Foc Sacru” (Tetova, R. Macedonia, 2001); „Lumina Dardaniei” (Editura Muzeul Literaturii Române, Bucure�ti, 2004); „Iadul drumului spre Rai” (Editura Academiei Interna�ionale Orient Occident, Bucure�ti, 2005) etc.Colabor�ri la revistele „România literar�” �i „Luceaf�rul”, în urm� cu câ�iva ani, iar în ultima vreme la „Oglinda literar�”, „Poezia”, „Vatra”, „Climate literare”, „Impact literar” etc. Mai multe premii, dintre care cel mai recent Premiul pentru traduceri literare la Festivalul Interna�ional de Poezie din Br�ila, 2010. „Poezia lui Baki Ymeri are menirea sfânt� de a �ine nestins� flac�ra cea vie a unui destin comun, str�vechi �i zbuciumat, al celor dou� popoare, care izbucne�te str�lucind, din mu�uroaiele stelelor.”

Marin SorescuMarin SorescuMarin SorescuMarin Sorescu

Trecând prin RomâniaTrecând prin RomâniaTrecând prin RomâniaTrecând prin România Ca Ovidiu am venit Pe Marea cea Dulce Spre ��rmul înflorit Al trupului t�u.

Nop�i �i zile-am venit Plutind pe sub pânzele albe Ce m� leg�nau ca pe un prunc Ame�it de miresme de fragi. Ca Ovidiu am venit Drept spre Pontul Euxin: �i Când s� m� leg de catarg, Când s�-mi pun ceara-n urechi, Când s-o iau pe drumul spre Rai, O, Doamne! Sirenele tocmai atunci Uitar� s� cânte. Puterea iubiPuterea iubiPuterea iubiPuterea iubiriiriiriirii Cu pielea ta luminezi stelele, Cu glasul t�u sorbi izvoarele, Cu buzele tale înc�lze�ti iernile, Cu gura ta roste�ti rug�ciunile, Cu ochii t�i orbe�ti zorile, Cu numele t�u albe�ti zilele. Cu sângele t�u înro�e�ti rodiile, Cu sânii t�i str�pungi nop�ile, Cu pântecul t�u rote�ti soarele, Vezi?! Cu pântecul t�u rote�ti soarele. Perla PoetuluiPerla PoetuluiPerla PoetuluiPerla Poetului E�ti ca boara cea u�oar� Ca o poft� leg�nat� La un piept de domni�oar� E�ti oricând ca niciodat� Niciodat� nu �tii când E�ti ca pas�rea furat� De v�zduhuri pe pâmânt E�ti aripa care-n ceruri Las�-n urma ei un rând Din poemul care zboar� ScrisoareScrisoareScrisoareScrisoare Din Sud am venit S� v� v�d cum în vatr� Da�i s�rutul luminii. Fo�net de stele. Zidul caselor vechi, Ca în cuib, �i între ele Suflarea. Fiin�� vie, Istoria intr� �i iese pe u�i : Oglinzi pune în Sala Oglinzilor, Revolte a�eaz� în vasul revoltei, Tihn� seam�n� printre statui, Case leag� între case ; Ziduri leag� între ziduri.

86

Suflarea voastr� �ine nestins� lumina în vatr�. Vie, Istoria cre�te în cuiburi. Între ziduri Istoria î�i spal� �i rufele. Albe, rufele a�teapt� : Ce frumuse�e ! Rufele albe vorbesc între ele, Focul se vesele�te în vetre, Oamenii aud ce spune vântul spre sear�, Zidurile aud ce spun rozele în zori, Oglinzile aud ce spune Chipul vostru-n amiaz�. Ce frumuse�e: rufele albe Curg prin Mure�ul nop�ii, Se duc spre marea cea neagr�. Fiin�� vie, istoria Î�i coace pâinea pe vatr�. VVVV����ran Valentinaran Valentinaran Valentinaran Valentina ---- Valentina BecartValentina BecartValentina BecartValentina Becart 12 aprilie, 1961, Pa�cani, Ia�i. Promotor literar pe situri literare. Apari�ii în publica�ii: Revista „Columnele vie�ii”, „H�l�uce�ti”; „Tân�rul scriitor”; „Ecoul”; „Via�a literar�” ; revista „Agero”; revista de cultur�, civiliza�ie �i atitudine moral� „Singur”, „Moldova literar�”, „Contrasens”, „Vatra Veche”, „Lira în patru puncte cardinale”, selec�ie �i concept; volume personale: „Fata sihastr�”, poeme, Editura Timpul, Ia�i (2005); „Clipe arse” , poeme, Editura Timpul, Ia�i (2006); „Dou� lacrimi de cer” , poeme , Editura Alfa, Ia�i (2007) ; „Undeva, un poet...”, Editura Arhip Art, Sibiu Coordonatoare de antologii: Antologie de poezie �i comentarii, Editura Paneurope, Ia�i, (2009) ; Antologie de poezie (55 poe�i contemporani) ( pagini alese), Editura Arhip Art, Sibiu (2010) ; Antologie de proz� „Declin”, Editura Arhip Art, Sibiu, 2010; premiul III la sec�iunea Poezie religioas�, din cadrul concursului: „Doruri la R�s�rit”. Secretar �i membru fondator al Ligii scriitorilor din România – filiala Ia�i; redactor la „Moldova literar�”. DeDeDeDe----mi vei cere …mi vei cere …mi vei cere …mi vei cere … De-mi vei cere s� m� dezbrac de trupul meu de lut – s� p�r�sesc al lumii vechi tumult �i, ca flac�r� sublim�, s� transced în absolut – voi face-o! … �i voi îmbr��i�a o tain�, unde cuvintele n-au loc … ci doar t�cerea,

nem�rginirile albastre, �i inimile noastre … atât! De-mi vei cere... m� voi desc�tu�a de patimi, de umbra grea a nop�ii, p�gânul cânt al sor�ii, �i-n urm� voi l�sa dureri ce temni�� mi-au fost ca pân� – ieri – dar… trebuie s�-mi ceri … Numele tuturor participanNumele tuturor participanNumele tuturor participanNumele tuturor participan����ilorilorilorilor la sec la sec la sec la sec����iunea Epigramiunea Epigramiunea Epigramiunea Epigram����::::

Numele concurentuluiNumele concurentuluiNumele concurentuluiNumele concurentului LocalitateaLocalitateaLocalitateaLocalitatea JudeJudeJudeJude����ulululul////����araaraaraara 1. Agavriloaie Lucia Sînpetru Bra�ov 2. Alexandru Paul Roman Neam� 3. Apostol Nicolae Constan�a Constan�a 4. Atanase Ion Bucure�ti Ilfov 5. Badea Constantin �irna Prahova 6. Baji Ludovic Timi�oara Timi� 7. B�l�ceanu Gheorghe Ia�i Ia�i 8. Balici Gheorghe Chi�in�u R.Moldova

9. B�rbulescu Elena 10. Bebu Ana 11. Bud Nistor Baia Mare Baia Mare 12. Bunea Radu Bucure�ti Ilfov 13. Calot� M�d�lina Târgu Jiu Gorj 14. Calot� Rodica Târgu Jiu Gorj 15. Calot� Valentin Târgu Jiu Gorj 16. C�ruceru Nicolae Piatra

Neam� Neam�

17. Ceau�u George Cârna Dolj 18. Chelariu Tudor Boto�ani Boto�ani 19. Chiriac George One�ti Bac�u 20. Chiroiu Tudor V�lenii de

Munte Prahova

21. Chi� Daniela Arad Arad 22. Ciobâc� Cezar Boto�ani Boto�ani 23. Cristu Georgi Gala�i Gala�i 24. Danielescu Mihai Ploie�ti Prahova 25. Diaconescu Liana Alexandria Teleorman 26. Dima Andreea Bucure�ti Ilfov 27. Dr�gan Cristian Olteni�a C�l�ra�i 28. Dragu Ion Tulcea Tulcea 29.Dr�gu�anu Constantin Bucure�ti Ilfov 30. Dumitrache Adelin Rachieri Prahova 31. F�rca� Florin Reghin Mure� 32. Garda Petru Cluj-Napoca Cluj 33. Ghi�� Lauren�iu Bucure�ti Ilfov 34. Goga Constantin Fete�ti Ialomi�a 35. Groza Gen�iana Cluj-Napoca Cluj 36. Ilie Vasilica Bucure�ti Ilfov

87

37. Iliescu Antonia Boi de Siroux

Belgia

38. Ili�iu Eugen Deva Hunedoara 39. Ionic� Laurian Boureni Dolj 40. Iord�chescu Robert 2 Mai Constan�a 41. Iura�cu Constantin Ia�i Ia�i 42. Janet Nic� Ostroveni Dolj 43. Larco Vasile Ia�i Ia�i 44. Loga Alexandru Timi�oara Timi� 45. Maftei Ioan Bucuresti Ilfov 46. M�lai Marius Cluj-Napoca Cluj 47. Martin Viorel Bucure�ti Ilfov 48. Micu� Ion Rm.Vâlcea Vâlcea 49. Mihai Valentin Bucure�ti Ilfov 50. Monu Mircea Rm.Vâlcea Vâlcea 51. Moraru Ion Barbo�i Vaslui 52. Munteanu Ion �oimari Prahova 53. Neagu Maria Bucure�ti Ilfov 54. Nicolae Paul Mihail Sinaia Prahova 55. Olaru Elena R�duc�neni Ia�i 56. Oprea Marilena Constan�a Constan�a 57. Pavel Lic� Bucure�ti Ilfov 58. P�un Condru� Br�ila Br�ila 59. Petru B�ne�ti Câmpina Prahova 60. Podaru Aspasia Constan�a Constan�a 61. Popescu Ana Maria Bucure�ti Ilfov 62. Popescu Anastase Br�ila Br�ila 63. R��inaru Ion Mold. Nou� Cara� Severin 64. Râpeanu Elis Bucure�ti Ilfov 65. Ro�u Petru 66. Rotaru Nicolae Bucure�ti Ilfov 67. Ruse Ion Constan�a Constan�a 68. S�lcu�an Mihai Buz�u Buz�u 69. Slavu Petronela Vulcan Hunedoara 70. �tefan Alexandru Câmpina Prahova 71. �tef�nescu Florea Munchen Germania 72. Steg�rescu Lucia Ialoveni R.Moldova 73. Tabuia Cristiana Sântana Arad 74. Todera�cu Ioan Vaslui Vaslui 75. Vajoga Vasile Ia�i Ia�i 76. Zean� Corneliu Bucure�ti Ilfov

EpigramEpigramEpigramEpigram���� Marele Premiu „George Ranetti”:Marele Premiu „George Ranetti”:Marele Premiu „George Ranetti”:Marele Premiu „George Ranetti”: Ioan Ioan Ioan Ioan ToderaToderaToderaTodera����cucucucu 06.12.1959, Coste�ti, Vaslui Membru al Academiei Libere „P�storel” Ia�i – 1988; membru al Cenaclului Umori�tilor „Valentin Silvestru” Vaslui – 1994; membru al Cenaclului literar „Ion Iancu Lefter” Vaslui – 2001; membru al Uniunii Epigrami�tilor din România, 1999 Volume personale: „Pe drumul de costi�e”, editura Bolta Rece, Ia�i- 2001: „Submarin pe patru ro�i” editura

PIM, Ia�i - 2010. Peste 70 de premii la festivalurile na�ionale de umor �i epigram�. Prezent cu lucr�ri (epigrame, fabule, rondeluri �i sonete umoristice) în peste 100 de publica�ii din �ar� �i str�in�tate: „Urzica”, „Flac�ra Ia�ului”, „Scaiul”, „Epigrama”, Rebus Tim”, „Haz de necaz”, „Post Scriptum”, Hohote”, „Ecran magazin”, „Ziarul de Ia�i”, „AG pe rime”, „Dor de Dor”, „Literatura �i Arta” „Cronica” �i altele. Texte în almanahuri: „Integrame cu umor”, „Realitatea buzoian�”, „Flac�ra Rebus”. Inclus în peste 80 de culegeri �i antologii de epigrame. OraOraOraOra����ul Mizil ul Mizil ul Mizil ul Mizil ����i renumele si renumele si renumele si renumele s����uuuu MiziluMiziluMiziluMizilu-�i poart� mândru eticheta, C�ci ieri, pe strada mare - cea cu crama - RRRRomeoomeoomeoomeo se plimba cu JulietaJulietaJulietaJulieta Iar azi m� plimb �i eu cu EEEEpigramapigramapigramapigrama! SchimbSchimbSchimbSchimbare în relaare în relaare în relaare în rela����iile iile iile iile ccccuuuu mamamamamamamama----soacrsoacrsoacrsoacr���� Chit c�-�i mai ie�ea din fire, De vreo patru luni încoace, N-a avut nicio ie�ire... Odihneasc�-se în pace! Protagonistele emisiunii „Te pui cu blondele?”Protagonistele emisiunii „Te pui cu blondele?”Protagonistele emisiunii „Te pui cu blondele?”Protagonistele emisiunii „Te pui cu blondele?” Intrând în platou, zâmbitoare, �i vrând pe niciuna s-o scap, Le-admir, exclamând: „Ce picioare!” Dar, brusc, îmi revin: „Vai, ce cap!” Criza Criza Criza Criza ����i necazurile premierului Emil Boci necazurile premierului Emil Boci necazurile premierului Emil Boci necazurile premierului Emil Boc Îl vedem - marcat de-al ��rii vaier - Suferind al�turi de mul�ime, Doar c� el, fiind complet în aer, Are-n plus �i... r�u de în�l�ime! PrPrPrPremiul emiul emiul emiul „„„„Grigore TocilescuGrigore TocilescuGrigore TocilescuGrigore Tocilescu”””” LaurenLaurenLaurenLauren����iu iu iu iu GhiGhiGhiGhi��������, inginer 07.02.1966, Bucure�ti Volume de autor: „Singur între patru versuri” (2007), „Zâmbetoniera” (2010); Antologii UER, Agonia, etc. NedumerireNedumerireNedumerireNedumerire Mergând cu automobilul Pe drumul prost, m-apuc� sila. Cum a g�sit un orb Br�ila, Iar eu nu nimeresc Mizilul?!

88

„Inova„Inova„Inova„Inova����ie”ie”ie”ie” Fabrican�i de �unci �i seuri, Au decis, în mod abil, C� „mezelul” f�r� „e”-uri Se va denumi „mizil”. ConstatareConstatareConstatareConstatare Avem un pre�edinte marinar, �i-un geolog avur�m. A�adar, To�i politicienii-s, pe cuvânt, Precum vede�i, o ap� �i-un p�mânt! Excesul de religie în Excesul de religie în Excesul de religie în Excesul de religie în ����colicolicolicoli În �coli din sate �i ora�e, Elevii sunt tot mai n�uci, Nu mai încep cu bastona�e, Ci trec direct s�-nve�e cruci. Premiul Premiul Premiul Premiul „„„„Agatha Bacovia”Agatha Bacovia”Agatha Bacovia”Agatha Bacovia” Constantin IuraConstantin IuraConstantin IuraConstantin Iura����cucucucu----TataiaTataiaTataiaTataia, pensionar 1 martie 1929 în ora�ul Vaslui. „Iat� c� în cel de al patrulea an al concursului de umor de la Mizil am fost clasat pe locul al treilea dintre cei peste 70 de epigrami�ti ce au trimis catrene la sec�iunea „Epigrame”. Un rezultat onorabil �tiind c� în urm� cu un an fusesem clasat pe locul al patrulea. Pân� la aceste festivaluri nu �tiam mare lucru despre acest or��el decât ceea ce am re�inut de la lec�ia de geografie: c� localitatea este a�ezat� pe paralela 45º, deci exact la jum�tatea distan�ei între pol �i ecuator �i bineîn�eles nostimada înscris� de marele Caragiale într-o celebr� schi��. Se în�elege c� eu, ca epigramist, m� bucur enorm de aceast� ini�iativ� a capetelor luminate din acest simpatic Mizil, de a încet��eni un concurs anual de crea�ie umoristic� �i literar�. M� bucur cu atât mai mult cu cât se �tie c� nici Bucure�tii, scumpa noastr� capital� �i, din p�cate, nici urbea mea, Ia�iul, care g�zduie�te de circa 15 ori mai mul�i locuitori decât Mizilul, nu s-au învrednicit s� organizeze �i s� g�zduiasc� astfel de manifest�ri l�udabile. În încheiere asigur gazdele c�: Umorul la Mizil – vers ori eseuri De câ�iva ani�ori ni-s prezentate, Nu ca un „mizilic” cu multe E-uri Ci ca produs de ’nalt� calitate. Mizilul astMizilul astMizilul astMizilul ast����zizizizi Mizilul – or��el chivernisit, Ranetti, nenea Iancu, l-au cinstit Iar azi la zestrea lui edilitar� Se-adaug� �i faima literar�.

AnatomiaAnatomiaAnatomiaAnatomia Anatomia insipid� S-o studiezi, când �i se cere Ca disciplin�, e arid� Dar pe iubit�, e-o pl�cere... A dat în mintea copiilorA dat în mintea copiilorA dat în mintea copiilorA dat în mintea copiilor De�i subliniaz�-n chip subtil C�-i dec�dere din maturitate, Prefer s� am o minte de copil Pentru fa�eta ei de puritate. „O„O„O„Omulmulmulmul, aceast, aceast, aceast, aceast���� trestie gînditoare” trestie gînditoare” trestie gînditoare” trestie gînditoare” (Blaise Pascal) Când a emis celebra-i cugetare Monsieur Pascal avut-a o sc�pare, Deoarece nu s-a gândit la chestia C� în mocirl� vie�uie�te trestia. MMMMenenenen����iuneiuneiuneiune Vasile Larco,Vasile Larco,Vasile Larco,Vasile Larco, profesor în Ia�i. 01.01.1947, Bucecea, Boto�ani.

Volume personale: Epigrame: „P�catul omenesc”, „În asteptarea lumin�rii” �i „Semnalul de alarm�”; Poezie: „Pedeapsa timpului”, „Un bob z�bav�”, „Un buchet de ironii”, „Dincolo de orizont”, „Visuri” �i „Un popas pe aripa timpului”, „Cartea copiilor cumin�i”; Proz�: „Zodia râsului” �i „Hohotiera”; apari�ii în peste 80 de antologii �i culegeri literare satirico-umoristice sau de poezie; colaborare cu circa 13 reviste �i ziare în paginile umoristice; membru al Uniunii Scriitorilor din România �i din Republica Moldova, membru al Uniunii Epigrami�tilor din România, �i al Academiei Libere „P�storel” din Ia�i; câstig�tor a multor premii �i men�iuni la concursurile literare satirico-umoristice. Leonida Condeescu Leonida Condeescu Leonida Condeescu Leonida Condeescu ����i Emil Proi Emil Proi Emil Proi Emil Pro����can, edili ai Miziluluican, edili ai Miziluluican, edili ai Miziluluican, edili ai Mizilului

Doi primari activi, cu un aparte stil, �tim c�-n via�a ob�tii fost-au ancora�i: Primul a oprit Expresul în Mizil, Cel�lalt s-aduc�-n urbe litera�i! „Mult„Mult„Mult„Mult���� lume, oameni pu lume, oameni pu lume, oameni pu lume, oameni pu����ini!”ini!”ini!”ini!”

Aceast� vorb�, bun�oar�, Ce contradic�ii a atras, Ranetti-a spus-o-ntâia oar�… �i actual� a r�mas!

89

Brandul oraBrandul oraBrandul oraBrandul ora����ului Mizilului Mizilului Mizilului Mizil „„„„Romeo Julieta la Mizil”””” E-un brand ce manifest� mult lirism, �i-i unul trainic, nicidecum fragil, Cum fost-a cel cu… „frunza” din Turism! EpitafEpitafEpitafEpitaf Statuia mea pe roib c�lare S-o amplasa�i în gura v�ii, Dar nu o d�ltui�i în sare, C-or n�v�li pe ea ling�ii! În afara festivalului Expresul nu opreExpresul nu opreExpresul nu opreExpresul nu opre����te la Mizilte la Mizilte la Mizilte la Mizil dupdupdupdup���� George Ranetti George Ranetti George Ranetti George Ranetti Doream de când eram copil, Expresul chiar de nu opre�te, S-ajung cândva �i la Mizil Iar ast�zi visul se-mpline�te. Sunt mândru �i la ad�post, Cum nimeni nu mi-a stat în cale, C�-s la Mizil, pe unde-au fost Ranetti �i Caragiale. Dar pe Expres nu dau un ban, S�-l tot salute impiegatul, C�ci eu, ca orice mizilean, Prefer s� iau acceleratul, Un tren de marf�, personal, Drezin�, ori locomotiv�, Orice vehicul, chiar banal, Alegerea e subiectiv�. Deci, c�l�torule iubit, Mijloace sunt, pe îndelete, Confortul nu e diferit, Doar altu-i pre�ul la bilete. MenMenMenMen����iuneiuneiuneiune ����ttttefan Alexandruefan Alexandruefan Alexandruefan Alexandru---- Al. Al. Al. Al. SaSaSaSa����aaaa „Alexandru �tefan, Sa�a, cum îi spun prietenii, s-a n�scut în Câmpina. A absolvit Colegiul „Nicolae Grigorescu”, apoi a urmat �coala de Mai�tri Mecanici. În momentul de fa�� este referent cultural la Casa Municipal� de Cultur� „Geo Bogza” din Câmpina, r�spunzând de lans�ri de carte, expozi�ii, târguri de art�, festivaluri de folclor �i altele. Atras de literatur� înc� din copil�rie, s-a îndreptat c�tre poezie, publicând mai multe volume, devenind cunoscut prin umorul cu care î�i presar� epigramele, catrenele, fiind membru în

Uniunea Epigrami�tilor din România.” (Valea Valea Valea Valea PrahoveiPrahoveiPrahoveiPrahovei,,,,27.07. 2010) Din vremuri vechiDin vremuri vechiDin vremuri vechiDin vremuri vechi

Legenda locului sus�ine, De�i n-o cred adev�rat�, C�-n gar� la Mizil, pe �ine, Rapidul a oprit. Odat�!

JustificareJustificareJustificareJustificare Când i-am spus: nu ai cultur�, Ea, cu mult aplomb, îmi zice: Cu-a�a sâni �i cu-a�a gur� Vrei s� îl citesc pe Nietzsche? CaracterizareCaracterizareCaracterizareCaracterizare

Amicul meu e o bomboan�, Mereu m-ajut�-a�a cum �tie, Un bun b�iat, c�-l pui la ran�. (De vrei s� faci septicemie!) ExodExodExodExod Se duc to�i medicii din �ar�, La bine fug peste fruntarii �i-n „chestia” umanitar�, R�mân aici… veterinarii. MMMMenenenen����iuneiuneiuneiune Nicolae Paul MihailNicolae Paul MihailNicolae Paul MihailNicolae Paul Mihail 3.07.1923, Caracal. Locuie�te în Sinaia. Ofi�er superior, scriitor, scenarist, om de vast� cultur�, Nicolae Paul Mihail-Nicomah locuie�te �i creeaz� la Sinaia. A fost redactor �ef al revistei „Cacialmaua”. Nicolae Paul Mihail-Nicomah a publicat volumele personale: „Catrene, endograme”, în anul 1998; „M�nu�a de catifea”. Epigrame �i catrene, 2006. La solicit�rile colegilor epigrami�ti, Nicolae Paul Mihail-Nicomah a prefa�at numeroase dintre volumele de epigram� realizate de ace�tia. Epigramele scrise de Nicolae Paul Mihail-Nicomah au fost publicate în peste 35 de volume colective, în reviste �i în ziare. Mare umorist, realizator de scenarii radiofonice �i autor al multor publica�ii în revistele umoristice �i de divertisment. Scenarist, prozator, epigramist, este cel care, al�turi de Eugen Barbu, a dat via�� personajului M�rgelatu din legendarul serial, dar �i cel care a încântat cu schi�ele sale umoristice. De numele lui Nicolae Paul Mihail se leag� existen�a a 29 de scenarii de film, printre care „Haiducii“, serialul „Urm�rirea“, „Un august în fl�c�ri“, opt filme de lungmetraj cu personajul principal M�rgelatu, dar �i

90

numeroase c�r�i pentru copii, nuvele satirico-umoristice. Povestea sa începe cu ani în urm�, pe vremea când era doar un copil. „Înc� de când eram copii, eu �i cu sora mea eram la concuren��. Eu scoteam «Universul copiilor», iar sora mea, «Diminea�a copiilor», dou� publica�ii copil�re�ti, care au r�mas undeva în memorie“, î�i aminte�te cu pl�cere Nicolae Paul Mihail. �i totu�i, con�tientizarea talentului a venit ceva mai târziu. „Mi-am dat seama de talentul pe care-l am abia în ultimii ani de liceu, când am scris ni�te pove�ti. Urma s� facem chiar �i o revist�, dar pân� s� o finaliz�m a venit r�zboiul. Am plecat în armat� �i s-a dus povestea. În armat� am stat mai mult de 11 ani, am fost ofi�er de jandarmi. Nu am avut timp s� scriu mare lucru. Nu puteai s� te ocupi de scris. �i totu�i s-au adunat ni�te mald�re de hârtii, care, dup� ce am ie�it din armat�, s-au concretizat în patru volume“, m�rturise�te scenaristul, prozatorul �i epigramistul oltean, c�ci Nicolae Paul Mihail este originar din Caracal. Familie de automobiliFamilie de automobiliFamilie de automobiliFamilie de automobili����titititi S-au luat deja de-o s�pt�mân� �i Doamna face azi rapaj C� el nu are demaraj… Ce, parc� ea mai are frân� ? Primul bPrimul bPrimul bPrimul b����rbatrbatrbatrbat Când i-a �optit: „e�ti primul care…” El s-a sim�it (cu-nfiorare) C�-i Cineva… nevoie mare! (Dar era primul din parcare!) VacanVacanVacanVacan�������� separat separat separat separat���� Au fost la Mare separat Într-o vacan�� minunat�. Ea s-a întors îmb�rb�tat� Iar dumnealui… afemeiat! PrioritatePrioritatePrioritatePrioritate Chiar dac� scriu un vers subtil Nu vreau �ampanii, nici confetti, C�-n urbea voastr�, la Mizil Maestru fi-va tot Ranetti. Extra concursExtra concursExtra concursExtra concurs Fra�ilor ce la Mizil S� le spunem „La mul�i ani!” Poate dau �i ei un chil! (Dar s� fie de Tohani!)

MenMenMenMen����iuneiuneiuneiune Elis RElis RElis RElis Rââââpeanupeanupeanupeanu, , , , profesor pensionar 27.08.1939, Valea C�lug�reasc�, Prahova. În prezent locuie�te în Bucure�ti. Autoare a peste 70 de lucr�ri �tiin�ifice (manuale, culegeri, dic�ionare, comunic�ri �tiin�ifice etc), doctor în �tiin�e filologice, avându-l conduc�tor �tiin�ific pe prof. univ. �tefan Cazimir, cu teza „Epigrama în literatura român�”. Colaboratoare (cu poezii, epigrame, articole etc.) la peste 30 de publica�ii. De�in�toare a numeroase premii la concursurile de epigram� �i poezie. Inclus� în peste 45 de culegeri/antologii de epigrame; prezent� în culegeri �i antologii de poezii, Vorbe�te franceza, spaniola, engleza, �i rusa. VolumeVolumeVolumeVolume: „Simfonie”(poezii), Editura Litera, 1970; „Sfatul din poian�” (poezii pentru copii), Editura Ion Creang�, 1985; „Epigrame”, Editura Metropol, 1995; „Amfora de vis” (poezii), Editura Metropol, 1995; „Pun�i. Catrene lirice”, Editura Metropol, 1999; „Catrene aproape cumin�i”, Editura Metropol, 1999; „Epigrama în literatura român�” (studiu de istorie, critic� �i teorie literar�), Editura Dealul Melcilo, 2001; „Anotimpuri în clepsidr�” (poezii), Editura Sagittarius, 2002; „Orizont reversibil”, „Editura Sagittarius, 2003; „Catrene cu sprîncene”, Editura Sagittarius, 2003; „Epigrame mai mult sau mai pu�in picante”, Editura Sagittarius, 2004; „Valea C�lug�reasc� pe spiral� de timp”, Editura Printeuro, 2004; „Prea Fericitul P�rinte Teoctist – o via�� închinat� lui Dumnezeu, Bisericii �i C�r�ilor”, Editura Printeuro, 2005; „P�rintele Arhimandrit Grigore B�bu� – o via�� închinat� lui Dumnezeu, Bisericii �i C�r�ilor”, Editura Printeuro, 2005; „Epigrammes”. Edi�ie bilingv� român�/francez�, Editura Via�a Medical�, 2006, „Amurgul î�i cerne polenul”. Poezii (pan) lirice, Editura Sitech, 2006; „Râsu’– plânsu’”, Epigrame, Editura Ma�ina de scris, 2007; „La Masa T�cerii mele” (1111 Aforisme), Editura Printeuro, 2007; „Risipitorul de frumuse�i” (Tudor Gheorghe), Editura Prineuro, 2007; „Lumin� din lumin�. Marea Profesoar� Zoe Dumitrescu Bu�ulenga”, Editura Prineuro, 2007. „Carré de a�i” (poezii), în colaborare cu Arcadie Donos, Ioan Tec�a, Geo C�lug�ru, Editura Sagittarius, 1996. Antologii. Culegeri de epigrame: Antologii. Culegeri de epigrame: Antologii. Culegeri de epigrame: Antologii. Culegeri de epigrame: „„„„Fumuri” (epigrame despre fumat); „În radarul epigramei”: Poli�ia, Jandarmeria, Circula�ia, Pompierii, Editura Printeuro, 2005; „Spri�uri cu sughi�uri”,Editura Printeuro, 2005; „Dic�ionarul medicilor epigrami�ti”, Editura Via�a Medical� Româneasc�, 2006; „Epigrame în minijup�”, Editura F�t Frumos, 2006; „S�ge�ile lui Cupidon”, (Bibliografie preluat� de pe www.wikipedia.org )

91

Una dintre emblemeUna dintre emblemeUna dintre emblemeUna dintre embleme Mizilul a schimbat clepsidrei axa C� dup� ce-a sporit pe vertical�, Azi fabric� saltele la Relaxa Relaxa Relaxa Relaxa Visând la sporul pe orizontal�. IniIniIniIni����iatorul festivaluluiiatorul festivaluluiiatorul festivaluluiiatorul festivalului Ca numele s� nu �i-l piard� Un om se-aga�� de-o femeie Ca spânzuratul de o coard� �i B�dicioiu de-o idee. EvoluEvoluEvoluEvolu����ieieieie O juliet� de prin sate Veni-n Mizil, s�rac� tare �i a stat de multe ori pe spate Ca s� se pun� pe picioare. Spre globalizareSpre globalizareSpre globalizareSpre globalizare Vremile sunt suferinde, Sexul liber se extinde Bate vânt de libertate �i prin fa��, �i prin spate. MMMMenenenen����iuneiuneiuneiune Petronela SlavuPetronela SlavuPetronela SlavuPetronela Slavu,,,, înv���toare 11 mai 1970, Aninoasa, Hunedoara. O zi solemnO zi solemnO zi solemnO zi solemn���� Caragiale-a evocat Un primar din vechiul val, Ce Mizilul l-a-n�l�at … Îns� nu prin festival! În cabina de probÎn cabina de probÎn cabina de probÎn cabina de prob���� Voiam o hain� s� m� prind�, Frumoas�, deci s�-mi �ad� bine, Dar v�d, uitându-m�-n oglind�, Ce bine-i �ade ei cu mine! MMMM����rire salarialrire salarialrire salarialrire salarial���� Atunci când leafa mea, de bugetar, Cu 90% s-a m�rit, S-a transformat cel mai cumplit co�mar În vis frumos… P�cat c� m-am trezit! Visând la un premiu, în vremuri de crizVisând la un premiu, în vremuri de crizVisând la un premiu, în vremuri de crizVisând la un premiu, în vremuri de criz����............ Am scris catrene bune �i cu fler, N�scute din a-n�elepciunii sev�, Dar, pentru a lua un premiu, sper S� intre to�i epigrami�tii-n grev�!

MMMMenenenen����iuneiuneiuneiune Corneliu ZeanCorneliu ZeanCorneliu ZeanCorneliu Zean���� 11.04.1939, Râmnicu-Vâlcea. Profesor universitar, de forma�ie medic cardiolog, desf��urându-�i activitatea la Spitalul de Urgen�� „Sf. Luca” din Bucure�ti. Doctor în medicin�, medic primar în Cardiologie �i Medic Primar în Medicina Intern�. Activitate �tiin�ific�: dou� brevete de inven�ie OSIM (aplicate) ; 10 tratate de specialitate în edituri consacrate: Ed Medical�, Ed �tiin�ific�; patru capitole în tratate publicate în str�in�tate: Londra �i Moscova; peste 500 de lucrari communicate �i publicate în �ar� �i str�in�tate, în reviste de înalt prestigiu �tiin�ific (International Journal of Cardiology, New England Medical Journal s.a.); a fost ales membru de onoare al Crucii Ro�ii Române precum �i al Radiodifuziunii Române (inclus �i în Fonoteca de Aur). A realizat peste 400 de emisiuni radio pe teme de s�n�tate �i de ecologie; membru în Biroul Societ��ii Medicilor Scriitori �i Publici�ti Români, autor de eseuri, poezie, epigram� (a avut �i un premiu na�ional), un roman “Trei Secole dup� Milescu”. Pre�edinte fondator al Sec�iunii Române a Mi�c�rii Europene �i al Asocia�iei Europene a Cadrelor Didactice, sec�iunea România. Branduri celebre de Branduri celebre de Branduri celebre de Branduri celebre de ����arararar���� Succesul României noi E-asigurat în mod subtil De cârn��arii din Ple�coi �i umori�tii din Mizil. UrbanismUrbanismUrbanismUrbanism Cum carburan�ii se scumpesc. Spre-a nu mai cheltui-n ne�tire Spitalele se construiesc Al�turi de cimitire. Cenaclul epigramiCenaclul epigramiCenaclul epigramiCenaclul epigrami����tilor bucuretilor bucuretilor bucuretilor bucure����teniteniteniteni Ast�zi, cenaclul Cincinat Ce-i patronat de domnul Corbu E mai vestit ca niciodat: L-aude surdu-l vede orbu’. Turismul Turismul Turismul Turismul ����i gripai gripai gripai gripa Pe când credeam c� se-nfirip�, Turismul a c�zut la pat. Epidemia e de grip�, Iar economic ne-am gripat.

92

MMMMenenenen����iuneiuneiuneiune Ion RuseIon RuseIon RuseIon Ruse 31.03.1949, B�neasa, Constan�a. Câ�tig�tor a trei premii III la concursuri na�ionale de epigram�. Apari�ii în revistele: „Epigrama”, „Agora” (Constan�a), „Hohote”, „AG PE RIME”, „Book-Look”, Antologia „Agonia” 2009. Volumul colectiv al Clubului Umori�tilor Const�n�eni – „Pr�v�lia cu Umor”. 30 ianuarie30 ianuarie30 ianuarie30 ianuarie Mizilul azi o s� aclame, În ale snoavelor - arti�ti Compun�tori de epigrame �i unu-doi... epigrami�ti. Stop cadru la Stop cadru la Stop cadru la Stop cadru la maremaremaremare Se „frig” la soare mii de dame, Ici, colo, dou�-trei „lib�rci”, Matrozi voinici ce „trag la rame” �i fete... ce se „dau în b�rci”. *lib�rci (s.f.pl.)- prostituate (lic.) Litoralul românescLitoralul românescLitoralul românescLitoralul românesc Plaja prost administrat�, Pre�uri mari �i oameni tri�ti, Marea Neagr�-i poluat�... Cu turi�ti. Eroare medicalEroare medicalEroare medicalEroare medical���� Chirurg, de altfel reputat, A suturat deschiz�tura, Da'-n pacient� �i-a uitat... Progenitura. MMMMenenenen����iuneiuneiuneiune Gheorghe BGheorghe BGheorghe BGheorghe B����llll����ceanuceanuceanuceanu, cercet�tor �tiin�ific, doctor în psihologie. 20.03.1950, Lespezi, Ia�i. Volume:Volume:Volume:Volume: „Privind înapoi f�r� mânie”, Ed. Pim, Ia�i, 2010, proz� scurt� satirico-umoristic�; „Umor pe strada lui P�storel”, Ed. Pim, Ia�i, 2010, epigrame; „Cartea copiilor cumin�i”, Versuri: Vasile Larco; Desene: Gh. B�l�ceanu, Ed. Rocad Center, Ia�i, 2010, poezii ilustrate pentru copii ; ”Pilule contra devierilor de caracter”, Ed. Pim, 2009 „Fragmente de suflet pentru suflet”, Ed. Pim, 2005; „Pagini de art� naiv� ie�ean�”, Naive art pages from Ia�i, Ed. Pim, Ia�i, 2003;

„S� ne cunoa�tem arti�tii în via��”, Ed. Timpul, Ia�i, 2001; „Descifrând limbajul inimii”, Ed. Eurocart, Ia�i Premii literarePremii literarePremii literarePremii literare Premiul Uniunii Epigrami�tilor din România pe 2009, pentru volumul de debut „Pilule contra devierilor de caracter”, 2010; Premiul I, Festivalul Na�ional de Epigram� „Apostrof”, Caransebe�, 2010; Premiul I, Festivalul Na�ional de Epigram� „Nicolaus Olahus”, Sibiu, 2010; Men�iune, Concursul Na�ional de Crea�ie a Epigramei „Cobra”, edi�ia a XV-a, Reghin, 2010; Premiul III, Festivalul Na�ional de Epigram� „Glume la ... Masa T�cerii”, Târgu Jiu, 2010; Premiul I, Concursul „Alo ... P�storel”, Academia Liber� P�storel, Ia�i, 2009; Premiul I, pentru cea mai reu�it� epigram� la tema „Concubinajul politic”, Concursul Na�ional de Epigram�”Ridendo 40”, Timi�oara, 2009; Premiul III, Festivalul Na�ional de Umor „Ion C�n�voiu”, Tg. Jiu, 2009; Locul I, Concursul Revistei „Ag pe Rime”, Nr. 22, martie, 2010 ColaborColaborColaborColabor����ri ri ri ri : : : : „Convorbiri literare”, Ia�i; „Cronica”,Ia�i, „Ziarul de Ia�i”, „Acu�”, Sibiu, „Feed Back”, Ia�i; „Moldova literar�” (Ia�i); „Book Look” (Ia�i); „Epigrama”, Bucure�ti; „Ag pe Rime”, Pite�ti; „Cugetul”, Craiova. Punct de Punct de Punct de Punct de atracatracatracatrac����ieieieie De-o ia Ranetti cu �areta Pe strad� to�i din ochi nu-i scap�, C�-n tot Mizilul, Julieta E chiar cea mai frumoas� iap�! „„„„��������ranuranuranuranu’’’’ ” la concur ” la concur ” la concur ” la concurs de epigrame la Mizil s de epigrame la Mizil s de epigrame la Mizil s de epigrame la Mizil (1)(1)(1)(1) Cum ��de-a�a la 45 di gradi, Mizilu-i într-o parti, ’nic di zâs, Da-n epigramâ mergi cumsâcadi ... Câ încâ tot nu s-o f�cut di râs! „„„„��������ranuranuranuranu’’’’ ” la concurs de epigrame la Mizil ” la concurs de epigrame la Mizil ” la concurs de epigrame la Mizil ” la concurs de epigrame la Mizil (2)(2)(2)(2) De-or zâci cei din juriu câ-i mai breazâ, Di epigramâ zâc, atunci Ioane Distul câ ai talent, ci mai conteazâ … Doar nâ-i mai vre �â premiu, u�i �arane! „„„„��������ranuranuranuranu’ ’ ’ ’ ” la concurs de epigrame la Mizil ” la concurs de epigrame la Mizil ” la concurs de epigrame la Mizil ” la concurs de epigrame la Mizil (3)(3)(3)(3) �â dacâ nu ieu premiu, nu-i ninica, Da m� socot �â eu a�a câ-i ghini Ca sâ ni-l deie, câ-i pacat adica Sâ-l ieie unu di-i mai slab ca mini!

93

MenMenMenMen����iuneiuneiuneiune Petru GardaPetru GardaPetru GardaPetru Garda, inginer profesor 26.03.1954, C�tina, Cluj. Colabor�ri la „Epigrama”, „AG pe rime” etc. 10 premii pentru epigrama �i poezie în 2010. Volume colective ale cenaclului „Satiricon” din Cluj-Napoca, revista „Epigrama” www.agonia.ro etc. TTTT����ria opiniunilor politiceria opiniunilor politiceria opiniunilor politiceria opiniunilor politice Independent sunt, la putere �i-a�a r�mân de-ar fi s� mor! (Dar, dac� patria mi-o cere, Sunt liberal, conservator...). SuperspecializareSuperspecializareSuperspecializareSuperspecializare -S� fac balcoanele de vis De la MizilMizilMizilMizil, din România, Am studiat �i la Paris! - Arhitectura? – Chirurgia... Ridendo castigat mores?Ridendo castigat mores?Ridendo castigat mores?Ridendo castigat mores? ((((La Mizil) Putem s� facem oamenioamenioamenioameni, noi, Mai mult ca fe�e geniale: Ranetti, Bogza din Blejoi Sau I.L.C. ... din HHHHaimanaleaimanaleaimanaleaimanale? Scopul scuzScopul scuzScopul scuzScopul scuz���� mijloacele mijloacele mijloacele mijloacele !?!?!?!? (Ligamente) Pe micile-mi scorneli, ucorneli, ucorneli, ucorneli, un premiu vreau, D�-mi, hai, mi, hai, mi, hai, mi, hai, o,,,, CristCristCristCrist ! (e, a! (e, a! (e, a! (e, azi, credin�a, pia��), Constant inConstant inConstant inConstant insist, cu drag o drag o drag o drag o ����pag� dau… De mi le mi le mi le mi l-a�i da, m-a�i oni oni oni onora pe via�� ! MMMMenenenen����iuneiuneiuneiune Ion MoraruIon MoraruIon MoraruIon Moraru, , , , inginer pesionar 27 Martie 1951, Puie�ti, Vaslui. În anul 1987 debuteaz� cu epigrame în revista „Urzica”. În acela�i an devine membru al Clubului epigrami�tilor „P�storel Teodoreanu” din Gala�i. Public� epigrame în ziarul local „Via�a nou�”, precum �i în „Caietele de cenaclu” �i în revista „P�storel” editate de clubul g�l��ean; membru al „Uniunii Epigrami�tilor din România” (U.E.R.) din anul 1993; membru al Clubului Scriitorilor Umori�ti „Verva”-Gala�i, 1994. Membru al Societ��ii Scriitorilor ”Costache Negri”-Gala�i din anul 1995. Pre�edinte al Clubului Scriitorilor Umori�ti „Verva”- Gala�i, 1998. Inclus în peste 50 de culegeri �i antologii de umor. De�in�tor a peste 60 de premii importante ob�inute la concursurile organizate în cadrul Festivalurilor de umor

desf��urate, de-a lungul anilor, în România �i Republica Moldova. A publicat epigrame în ziarul local „Via�a liber�”(suplimentul umoristic „Buzunarul”), precum �i în revistele umoristice : „Epigrama”, „Haz de necaz”, „Hohote”, „AG pe rime”, „Cacealmaua”, „Porto-Franco”, „Spinul” �i altele. Apari�ii editoriale: „Epigrame”-Editura „Evrika”, 1993; „Ace de cojoace”-Editura „Geneze”, Gala�i- 1998; „Umor la Mila 80” (volum colectiv)-Editura „Alma”, Gala�i-2000 Expresul BucureExpresul BucureExpresul BucureExpresul Bucure����ti ti ti ti ---- Berlin via Mizil Berlin via Mizil Berlin via Mizil Berlin via Mizil Normal c� fuse prins în plan S� treac� trenul �i pe-acia: Fiind la poale de Tohan Mizilu-avea ceva… cu viaviaviavia! SoluSoluSoluSolu����ie contra virusului West Lineie contra virusului West Lineie contra virusului West Lineie contra virusului West Line Nou�, azi, români mai mici, mai mari, De-acest virus straniu nu ne pas� ! Nu ne este fric� de �ân�ari C-am luat, cu guvernan�ii,…plasplasplasplas���� ! Joc de biliardJoc de biliardJoc de biliardJoc de biliard Uneori m-apuc� mila Dar nimic nu pot s� fac : Soa�a vrea mereu la BillaBillaBillaBilla Eu înghit în sec �i…TacTacTacTac! Unui parlamentarUnui parlamentarUnui parlamentarUnui parlamentar În actuala sa legislatur�, Când ia cuvântu,-n coloratu-i stil, Îi iese-adesea porumbei din gur� Motiv s� cred c� e… columbofil! MMMMenenenen����iuneiuneiuneiune, , , , artist iluzionist Vasile VajogaVasile VajogaVasile VajogaVasile Vajoga,,,, 13.07.1953, Ia�i PreviPreviPreviPreviziune la… temziune la… temziune la… temziune la… tem����!!!! Când criza bântuie febril Nu ies românii din tipic; Iar „Le Grand Prix”de la Mizil, Va fi un mare… mizilic!! … �i trei epigrame porce�ti OOOOpiniepiniepiniepinie Cu riscul de-a p�rea anost, Convingerea îmi este clar�: Sus�in c� porcul e „de post”. (Un post cum nu sunt multe-n �ar�!)

94

Confesiunea fabulistuluiConfesiunea fabulistuluiConfesiunea fabulistuluiConfesiunea fabulistului Ca fabulist, la Ia�i sau la New York, În fabula-mi erou când e un porc, Eu nu-mi bat joc de bietul animal, Ci îl tratez a�a... ca pe-un egal! ImaginaImaginaImaginaImagina����ie… preie… preie… preie… pre����colarcolarcolarcolar���� Nici vac� n-am v�zut, nici porc, nici cal, C� eu n-am fost la �ar� la bunicu’, Dar cred c� porcul e un animal Ce se îmbat�-ntocmai ca t�ticu’! MMMMenenenen����iuneiuneiuneiune Janet NicJanet NicJanet NicJanet Nic����, , , , profesor de francez� 12 mai 1948, Ostroveni, Dolj. Este pre�edinte al cenaclului „Comuna literar� Bechet” din 1975 pân� în prezent. Redactor la revistele „Lamura”, „Sfâr�it de mileniu” �i „Mileniu”, Craiova; Debut cu poezie în revista „Ramuri”, 1967; fondator al revistei „Cadran universitar” a Universit��ii din Craiova, 1968; membru al Societ��ii Scriitorilor Olteni din 2000; membru al Uniunii Epigrami�tilor din România din 2009, membru al Ligii Scriitorilor din România din 2009. Poezii �i eseuri publicate în revistele: „Ramuri", „Luceaf�rul”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Tibiscus” (Serbia-Muntenegru), "Dorul" (Danemarca), „Glasul na�iunii” (Republica Moldova), „Sfâr�it de mileniu”, „Mileniu”, „Ra�iunea”, „Mozaicul”, „Arca lui Noe”, „Lamura”, „Dacia literar�”, „Monitorul de Vâlcea”, „Cuvântul libert��ii”, „Mesagerul Olteniei”, „Autograf MJM”, „Semne”, „Fereastra”; „Longevitate”; Premiul pentru poezie al revistei „Familia" la Festivalul „Vasile Lucaciu”, Baia-Mare, 1980; Premii: premiul I pentru critic� literar� la Festivalul „Porni Luceaf�rul”, 1986; premiul Cotidianului „Cuvântul libert��ii” pentru poezie la concursul „Elena Farago”, 1992; premiul revistei „Convorbiri literare” pentru eseu la Festivalul „Porni Luceaf�rul”- Boto�ani, 2003; premiul revistei „Dacia literar�” pentru eseu la Festivalul „Porni Luceaf�rul”, Boto�ani, 2004; premiul revistei „Semne” pentru eseu la Festivalul „Porni Luceaf�rul”, 2006; premiul I pentru proza la „Concursul National de Literatura „A.G.Bacovia”, Mizil, 2007; revista „Lamura” acord� Premiul „Al. Macedonski” profesorului Janet Nic�, poet �i critic literar, primarul Comunei Literare Bechet, jude�ul Dolj, pentru prospe�imea �i fervoarea spiritului s�u oltenesc �i sus�inerea celui mai longeviv cenaclu s�tesc, „Clepsidre”, aflat în cel de-al patrulea deceniu de activitate. Craiova, 11.12.2007; premiul „Grigore Tocilescu” pentru epigram� la Festivalul Na�ional de poezie, epigrame, calambururi „Romeo �i Julieta la

Mizil”, Mizil, editia I, 2008; premiul II pentru proz� umoristic� la Festivalul Na�ional de Umor Oltenii �i restul lumii, Slatina, 2008; premiul III pentru epigramã la Festivalul Na�ional de Umor „Oltenii �i restul lumii”, Slatina, 2008; premiul I pentru epigram� la Festivalul Concurs de crea�ie umoristic� Al.C.Calotescu-Neicu, Turceni, 26 aprilie, 2009 C�r�i publicate: „Sem�n�torul de limite” - Editura Litera Bucure�ti, 1981; „Testamentul vesel”- Editura Cugetarea Tigero, Craiova, 1997; „Shinto - calea zeilor” Ed.Sitech, Craiova, 1998; „Crily - floare de lotus” – Ed. Sitech, Craiova, 2000; „Cocheta pas�re din ochi”, Ed. Anteu, Craiova, 1995; „Puls�toria-sonet glos�”, Ed. Mim, Craiova, 2001, „Cuvintelnic aproape rebel”, Ed. Mim, Craiova, 2000; „F�t Frumos din lacrim� de paradox”, Ed.Mim, 2004; „N�stru�nicitelnic”, „Roman postmodernist în aforisme”, Ed.Mim, Craiova, 2007. LongevitateLongevitateLongevitateLongevitate Veni Romeo la Mizil La Julieta în azil, S� se-mplineasc�-n romantism �i-n clasicul reumatism… PropagandPropagandPropagandPropagand���� Iliescu, cu gargara, A adus la râp� �ara. Cu B�sescu pre�edinte, Facem pasul înainte! PiftiaPiftiaPiftiaPiftia Rece, moale, evident Ca un sân l�ptos de doamn�, Tremur� ca un student La restan�ele din toamn�… TârziuTârziuTârziuTârziu Chiar de ne priveam în ochi, ehei! Ne vedeam din ce în ce mai greu. Eu m�-mpiedicam de bârna ei, Ea se-mpiedica de paiul meu… OlteanulOlteanulOlteanulOlteanul Statutul de oltean m�-mpac� De sunt frumos, a�a mi-i harul. Dar �i de�tept, în plus, chiar dac� E �i Caracalul �i Carul.

95

MMMMenenenen����iuneiuneiuneiune LLLLaurian aurian aurian aurian IonicIonicIonicIonic����, , , , pensionar 6.5.1938, Boureni Afuma�i, Dolj. Pentru chemaPentru chemaPentru chemaPentru chema����ii la un concurs literarii la un concurs literarii la un concurs literarii la un concurs literar Când dezb�tur� în �edin�� Cam câ�i s� fie cei chema�i, Un for le-a spus ca o sentin��: - S� fie cât mai limita�i! Nebunul la tratamentNebunul la tratamentNebunul la tratamentNebunul la tratament Con�tien�� nu supliciu, C�-i bolnav recunoscu. Merge singur la ospiciu, Politicienii nu! Pe timpul lui Caragiale nu oprePe timpul lui Caragiale nu oprePe timpul lui Caragiale nu oprePe timpul lui Caragiale nu opreau trenurile la Mizilau trenurile la Mizilau trenurile la Mizilau trenurile la Mizil Cu epigrama-n diplomat, Merg la Mizil chiar nepoftit. (Caragiale-i decedat) Dar trenul tot nu a oprit. MMMMenenenen����iuneiuneiuneiune ViorelViorelViorelViorel MartinMartinMartinMartin,,,, inginer 19.05.1953, Bucure�ti Epigramist „înr�it”, publicat în toate revistele �i ziarele posibile, prezent în antologii. Primul secretar al Uniunii EpigramiUniunii EpigramiUniunii EpigramiUniunii Epigrami����tilor din România;tilor din România;tilor din România;tilor din România; primul editor �i director al revistei „Epigrama”, seria de dup� r�zboi, realizat� cu Mircea Trifu; este autor al volumului de poezie „Nelini�tea ierbii”, editura” Vimar, 1994, altfel inginer TCM. Apari�ii editoriale: „Epigrama”, revist� trimestrial�,1993; „Nelini�tea ierbii”- volum de poezie liric�, Bucure�ti, Ed.Vimar 1994; „Epigrame �i poezii umoristice”, Bucure�ti, editura Semne, 2010; „Stele cu noroc”, volum de sonete �i poezii de suflet, Bucure�ti, Ed. Semne, 2010; „Lumea epigramei”,2011; „Alfabetul” – volum de poezie pentru copii, Ed. Semne, 2011. Concurs, la Mizil, cu banii clientuluiConcurs, la Mizil, cu banii clientuluiConcurs, la Mizil, cu banii clientuluiConcurs, la Mizil, cu banii clientului La Mizil, cu anii, Epigrama-i totul, Fraierii dau banii... �mecherii iau potul! Reconversie Reconversie Reconversie Reconversie profesionalprofesionalprofesionalprofesional���� Mul�umesc lui Boc! – a câta oar�? C� i-a dat pe bugetari afar�. Au mai fost �i greve �i pichete... Dar centura-i doldora de fete!

LimbariLimbariLimbariLimbari����a prostuluia prostuluia prostuluia prostului Eu a� zice bogdaproste �i ar fi de-nv���tur�, De-ar �ti prostul cât de prost e… C� ar mai t�cea din gur� ! RugRugRugRug����ciunea ortopeduluiciunea ortopeduluiciunea ortopeduluiciunea ortopedului Doamne, te mai rog o dat�, Eu �i asisten�ii mei: Iarna asta minunat�... �ine-o doar într-un polei. MMMMenenenen����iuneiuneiuneiune Ion MunteanuIon MunteanuIon MunteanuIon Munteanu, înv���tor pensionar �oimari, Prahova. Faima MiziluluiFaima MiziluluiFaima MiziluluiFaima Mizilului E singurul ora� din lume Ce nu-l atrage pe poet, C�ci �i-a f�cut al s�u renume Din vinul devenit o�et. RememberRememberRememberRemember Cum deap�n�-amintiri �i victime �i zbiri, c-a�a-i la noi în Est a�a-i, dar „idem est”? Din cugetDin cugetDin cugetDin cuget����rile unuia de vârsta a IIIrile unuia de vârsta a IIIrile unuia de vârsta a IIIrile unuia de vârsta a III----aaaa Doamne, le-ai f�cut cu rost; Dou� mâini, doi ochi, urechi… Dar ce bine-ar mai fi fost �i-altele s-avem perechi. DupDupDupDup���� lectura ultimului volum al lui George Zarafu lectura ultimului volum al lui George Zarafu lectura ultimului volum al lui George Zarafu lectura ultimului volum al lui George Zarafu Isme, isme, „zarafisme”… Cartea-i plin� de sofisme, Mostrele de epigrame Fac, oricum, pu�ine grame. Ana BebuAna BebuAna BebuAna Bebu NotorietateNotorietateNotorietateNotorietate Prev�d c� o s�-i mearg� buhul „Lucr�rii” patronate de edil Cum musulmanii merg la Mecca Epigrami�tii-or merge la Mizil.

96

Julieta contemporanJulieta contemporanJulieta contemporanJulieta contemporan���� c c c c����tre Romeo:tre Romeo:tre Romeo:tre Romeo: Îmi plac b�rba�ii-adev�ra�i, Dar naturali, nu ho�i, Ce-�i bag� botox în pome�i �i push-up în chilo�i. Romeo contempRomeo contempRomeo contempRomeo contemporan coran coran coran c����tre Julieta:tre Julieta:tre Julieta:tre Julieta: Sus�ii c-ai sânii naturali... De-am s� te strâng prea tare M�-ntreb, s� mergem la spital, Sau la vulcanizare? Concordie familialConcordie familialConcordie familialConcordie familial���� Când are-o zi mai înc�rcat� Ea vine-acas� surmenat�. �i ca s� nu o tulbure El vine... praf �i pulbere. Alexandru PaulAlexandru PaulAlexandru PaulAlexandru Paul, profesor 16 ianuarie 1966, Roman, Neam�. MizilulMizilulMizilulMizilul Pe Paralela „patru�cinci”, Mizilul e o urbe mic�; Cu epigrame de-l încingi, Se face stea, o stea… pitic�. CCCC����ssss����torie conditorie conditorie conditorie condi����ionationationationat���� Pe-ast� criz�, un Romeo Juliet� �i-ar lua Din Mizil, dac� primarul Din gar� casa le-ar da. Dor în vremea crizeiDor în vremea crizeiDor în vremea crizeiDor în vremea crizei Via�a-n criz� nu-i u�oar�, Râsu-plânsu’ te apuc� �i, din draga ��ri�oar�, Te cuprinde-un dor… de duc�. Nedumerire foneticNedumerire foneticNedumerire foneticNedumerire fonetic���� „ – Carácter sau caractér?” Întreb� un eminent. „ – Ast�zi, pe a�a ceva Nu se mai pune accent”.

Florin Sorin Florin Sorin Florin Sorin Florin Sorin FFFF����rcarcarcarca���� 3 dec. 1971, Reghin, Mure�. MuzMuzMuzMuz���� de Mizil de Mizil de Mizil de Mizil Ce-l inspira odinioar� pe Ranetti, Într-un s�rman Mizil cu patru felinare, S� scrie drama lui Romeo �i-a Julietii? F�r�-ndoial�, un vin de Dealu Mare! ExcelenteExcelenteExcelenteExcelentele vinuri din zonle vinuri din zonle vinuri din zonle vinuri din zon���� sunt o marfsunt o marfsunt o marfsunt o marf���� bun bun bun bun���� la export la export la export la export Cu-atâtea podgorii ce �erpuiesc în trâmb� Cu-atâta busuioac�, feteasc� �i pelin Propun, �i judecata nu mi-e strâmb�: Mizilul s� opreasc�... m�rfarul de Berlin! Mersul vremurilor:Mersul vremurilor:Mersul vremurilor:Mersul vremurilor: E mic Mizilul dar potent: Produce ast�zi armament. Fleicu�a nu mai e turbat� C�-i de import �i-i congelat�! OraOraOraOra���� mic, planuri mari mic, planuri mari mic, planuri mari mic, planuri mari ����i investitori i investitori i investitori i investitori care se lascare se lascare se lascare se las���� a a a a����teptateptateptatepta����i: i: i: i: Ca-n a�teptarea Penelopei, Sugând „505 cu dung�”, Visa Mizilul s� ajung� M�car... „Bomboana Europei”. FloreFloreFloreFlorea a a a ����teftefteftef����nescunescunescunescu, , , , inginer pensionar, Munchen BBBB����sescu reclamsescu reclamsescu reclamsescu reclam���� c c c c���� are salariul are salariul are salariul are salariul mai mic decât al unui profesormai mic decât al unui profesormai mic decât al unui profesormai mic decât al unui profesor Face tevatur� De venitu-i mic ; Fa�� de cât fur� E un MMMMizilizilizilizil----ic! Vinul de Tohani Vinul de Tohani Vinul de Tohani Vinul de Tohani ����i Valea Ci Valea Ci Valea Ci Valea C����luglugluglug����reascreascreascreasc���� Esen�� de soare Ce-i scurs� în struguri; B�ut� licoare Tu sim�i c� înmuguri. ReproReproReproRepro���� marinarului marinarului marinarului marinarului Marinar de curs� lung�, Pensia-mi redus� tare N-are cum s� îmi ajung� C� eu n-am furat vapoare.

97

Celui care a zis cCelui care a zis cCelui care a zis cCelui care a zis c���� ����coalacoalacoalacoala scoate tâmpiscoate tâmpiscoate tâmpiscoate tâmpi����iiii C� din �coala ies tâmpi�i , Asta poate s-o pretind� Doar unul din troglodi�i Când se uit� în oglind�. Mihail SMihail SMihail SMihail S����lculculculcu����anananan, , , , avocat 02.01.1946, Buz�u. Membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova; unul dintre fondatorii (1993) Bibliotecii „Basarabia” din ora�ul Soroca (prima bibliotec�- de carte cu grafie latin� de pe teritoriul Republicii Moldova); autor a patru volume �i vicepre�edinte al Uniunii Epigrami�tilor din România. Cramele MiziluluiCramele MiziluluiCramele MiziluluiCramele Mizilului De la Mizil înspre Tohani Drumu-i neted, panta lin�, La coborât - doar bolovani �i e tot o serpentin�! Anul NouAnul NouAnul NouAnul Nou Va fi un an cu adev�r �i ne-o cre�te mult simbria, De nu ne-om mai lua de p�r... Garan�ie pun chelia! Politicienii Politicienii Politicienii Politicienii Purta�i de valuri ne arat� – De�i nu recunosc nicicând – C� navigheaz� to�i odat� �i se îneac� rând pe rând. „Tratamente” pentru supu„Tratamente” pentru supu„Tratamente” pentru supu„Tratamente” pentru supu����iiii Fo�ti tovar��i, ac�t�rii, Azi sunt domnii cei mai r�i, Ce ajun�i în fruntea ��rii Ne trateaz� doar cu BBBB����iiii! Gabriela GenGabriela GenGabriela GenGabriela Gen����iana Grozaiana Grozaiana Grozaiana Groza, , , , profesoar� pensionar� 14.09.1942, Vadu S�pat, Prahova. Locuie�te în Cluj-Napoca. Membr� a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Epigrami�tilor din România �i a Societ��ii Române de haiku; a înfiin�at cenaclul literar-artistic „Traian Brad” în cadrul Bibliotecii Jude�ene „Octavian Goga” Cluj în anul 2002; a înfiin�at �i coordoneaz� cenaclurile literar-artistice „Poiesis” la Colegiul Na�ional

„G.Co�buc”din Cluj-Napoca �i „Iosif Vulcan” la Liceul Teoretic „N. Jiga” din Tinca, Bihor. Scrie poezie, proz�, epigram� �i haiku. Debut literar în revista „Steaua”1995. Volume ap�rute: Debut editorial cu „Pe punte... peste pun�i”, 1994, versuri, Bucure�ti, Imprimeria Filaret, „Jocul cu clipa”, versuri, 1995,Bucure�ti, Filaret, „Rostiri, versuri”, 1997, ed.Dacia, Cluj-Napoca, „Murmurul sevei”, haiku, 1999,ed. Casa C�r�ii de �tiin�� Cluj-Napoca, „M�roaca”, povestiri pentru copii, 2000, ed. Casa C�r�ii de �tiin��, Cluj-Napoca, „Papucul p�pu�ii, poezii pentru copii”, 2001, Casa C�r�ii de �tiin��, Cluj-Napoca; „Gen�igrame”, epigrame,2002, ed. Casa C�r�ii de �tiin��, Cluj-Napoca; „Brevi finietur...” versuri 2002 -Martinescu Nicolae �i Gabriela Gen�iana Groza ed. Casa C�r�ii de �tiin��, Cluj-Napoca; „Sfâr�it de sezon”, versuri �i proz� ,2003, ed. Grinta, Cluj-Napoca; „P��aniile lui Boac�n� �i Prietenii lui Pe�tinel”, 2004, proz�, ed. Casa C�r�ii de �tiin��, Cluj-Napoca; „Fulga �i Fulger”, proz�, 2005, ed. Grinta, Cluj-Napoca; „Amurg pe Some�”,2006, haiku �i tanka, ed. Casa C�r�ii de �tiin��, Cluj-Napoca; „Sertanianul”, proz�,2007, ed.Casa C�r�ii de �tiin��, Cluj-Napoca; „Irundel �i Irundica”, proz�, 2008, ed.Casa C�r�ii de �tiin��, Cluj-Napoca; „Lampioanele vii”, 2009, proz� �i versuri, ed. Casa C�r�ii de �tiin��, Cluj-Napoca; a fost premiat� pentru epigram� �i haiku în �ar�. În anul 2000 a luat Premiul al II-lea la Concursul Interna�ional ‘Kusamakura’ de haiku din Japonia. Pe lâng� cele 15 volume publicate este cuprins� în antologii cu poezie, proz�, epigram� �i haiku. RRRRecunoaecunoaecunoaecunoa����teretereteretere

Era Mizilul cunoscut Prin mobila lui Cataram� Dar mai recent a ap�rut Un brand puternic: EEEEpigrampigrampigrampigram���� O nouO nouO nouO nou���� viroz viroz viroz viroz���� M� trezesc lac de sudoare �i de poante-s chinuit�, -Doctore, ce am eu, oare? -Sigur ai epigramit�! Venitul unui dascVenitul unui dascVenitul unui dascVenitul unui dasc����llll Se fr�mânt�-n buzunare Câte un fi�ic de bani: ,,Sunt salariul, cresc eu mare, La anul �i la mul�i ani!”

98

InconInconInconIncon����tientientientien�������� Doi studen�i de la Chimie, Experimentând mai tainic, Ajung la infirmerie Pe motiv etnobotanic… Petru RoPetru RoPetru RoPetru Ro����uuuu 29.09.1999, Bucure�ti Elev la �coala ‘Happy Planet Kids’ „Pro Ingenio”, Bucure�ti; profesor îndrum�tor: Elena Busuioc. Proasp�t debutant la „Dilematix”, revist� pentru copii, editat� de Dilema Veche’. PentruPentruPentruPentru Mizil Mizil Mizil Mizil Nu-i sus �i sigur nici prea jos, Nici anonim, nici prea faimos. Pentru acestea-n mod subtil, Destinul l-a numit… Mizil. (Desigur de la mezzo �i menzil) Unei tinere needucateUnei tinere needucateUnei tinere needucateUnei tinere needucate Gra�ioas� ca o floare, Treci suav� ca o boare. Po�i s�-�i controlezi statura, Din p�cate nu �i gura. Unuia lipsit de punctualitateUnuia lipsit de punctualitateUnuia lipsit de punctualitateUnuia lipsit de punctualitate Pretinzi respect �i te irit� Când al�ii nu sunt chiar pe faz�, Începe prin a fi prezent La ora când te-apreciaz�. Nicolae RotaruNicolae RotaruNicolae RotaruNicolae Rotaru Pentru biografie vezi sec�iunea PoeziePoeziePoeziePoezie.... MetamorfozMetamorfozMetamorfozMetamorfoz���� Amza Pelea, o� cu stilul �i umorul Na�ii Retii, De-ar mai fi azi, tot Mizilul I-ar spune M�rin... Ranetti. TunarulTunarulTunarulTunarul Nu e cazul s� insist, Tipul are-atâtea bunuri, C�ci n-a fost artilerist, Dar e priceput la... tunuri.

Râvna dezbrRâvna dezbrRâvna dezbrRâvna dezbr����catuluicatuluicatuluicatului �tiind c� haina l-a f�cut pe om, A tot sperat mereu, ca pe-o prihan� S� aib� straie scumpe, de bonton... �i-a dobândit un pardesiu de ... blan�. Boemul virtuosBoemul virtuosBoemul virtuosBoemul virtuos Nu se dezice, e un vicios, Bea în ora�, acas�, la serviciu, Posed�, ca boem, întru folos, Virtutea de-a avea un singur …viciu! Gheorghe BGheorghe BGheorghe BGheorghe Bââââlicilicilicilici 03.02.1963, Gratie�ti, R.Moldova. Func�ionar la Prim�ria municipiului Chi�in�u. Volume publicate: „Floarea din inim�”, poezii, 1991, „Contra bolilor de stat”, epigrame, 2001, „Epigrama de diminea��", epigrame, 2003, „Cu limba de un hexamentru”, epigrame, 2008, „Co�ul minim de râs”, epigrame, 2009, Colabor�ri: „Literatura �i arta”, „Epigrama”, „Timpul satiric”, „Jurnal de Chi�in�u” �i alte ziare �i reviste din �ar� �i din Republica Moldova, Multiple premii la festivalurile de epigram� �i umor din România �i Rep. Moldova. Unui grandoman vizavi de importanUnui grandoman vizavi de importanUnui grandoman vizavi de importanUnui grandoman vizavi de importan����a a a a culturalculturalculturalcultural���� a Mizilului a Mizilului a Mizilului a Mizilului Mizilul ca ora� e cunoscut Prin oamenii pe care i-a avut �i ar fi fost demult �i mai vestit, Dar uite, X în el n-a locuit! IarnaIarnaIarnaIarna E a�teptata feerie Cu ger �i cu z�pezi curate Ce vine pentru Prim�rie Tot timpul… pe nea�teptate. Lupta cu mafiaLupta cu mafiaLupta cu mafiaLupta cu mafia Cu mafia luptând, strivind urgia, Am cucerit democra�ia, Dar pentru-a o p�zi – s-o aib� to�i, Ne-au trebuit vreo câ�iva mafio�i! Sprijin de nSprijin de nSprijin de nSprijin de n����dejdedejdedejdedejde Amicii mei, fideli comic�riei, În timpul când eram mai am�rât, M-au �intuit la stâlpul infamiei, S� am �i eu un sprijin cât de cât…

99

Ion AtanaseIon AtanaseIon AtanaseIon Atanase 08.09.1956, R�svani, C�l�ra�i Un reporter în dialog cu Ion Iliescu Un reporter în dialog cu Ion Iliescu Un reporter în dialog cu Ion Iliescu Un reporter în dialog cu Ion Iliescu despre primarul Constandespre primarul Constandespre primarul Constandespre primarul Constan����ei, Radu Mazei, Radu Mazei, Radu Mazei, Radu Maz����rererere - A reu�it s�-�i ca�ere Cât mai sus lacunele. Totu�i, v� place Maz�re ? - Sincer, detest legumele ! Prefectul BuzPrefectul BuzPrefectul BuzPrefectul Buz����ului, în vizitului, în vizitului, în vizitului, în vizit���� la abator cu limuzina la abator cu limuzina la abator cu limuzina la abator cu limuzina „proprie” cump„proprie” cump„proprie” cump„proprie” cump����ratratratrat���� din banii publici din banii publici din banii publici din banii publici Vremurile bune cred c� se întorc. Abatorul are carne cu duzina: Dup� oaie, vit�, au adus �i porc, Nu cu camionul, ci cu… limuzina ! La o vânLa o vânLa o vânLa o vân����toare organizattoare organizattoare organizattoare organizat���� de A. N de A. N de A. N de A. N����stase, ministrul stase, ministrul stase, ministrul stase, ministrul Ilie Sârbu Ilie Sârbu Ilie Sârbu Ilie Sârbu ����iiii----a împua împua împua împu����cat un „ou”cat un „ou”cat un „ou”cat un „ou” - Pentru iscusin�a lor A dat N�stase tuturor De-au b�ut, dar au mâncat… Fiecare… ce-a-mpu�cat ! Epigrame la MizEpigrame la MizEpigrame la MizEpigrame la Mizilililil Am trimis ne-ntârziat, Epigrame la Mizil. Ce s� vezi ? M-au premiat: Un concediu… la azil LicLicLicLic���� Pavel Pavel Pavel Pavel, pensionar 22.02.1950, Crângeni, Teleorman;locuie�te în Bucure�ti. Membru al U.S.R. din 1996, membru al U.Z.P. din 1991. Lucr�ri publicate: „O lume minunat�”, „Numai zâmbet numai soare”, „Hai s� color�m pove�ti”, „M�iastra �i prin�ul”, „Prieteni necuvânt�tori”, „Zvon de prim�var�” - toate versuri pentru copii, „M�garul �i aleg�torii” - fabule, „Conjura�ia nebunilor”- proz� umoristic�, „Printre zei �i lupi de mare” - însemn�ri de c�l�torie. Premii:locul II pentru crea�ii literare umoristice la Festivalul umorului „C.T�nase”-Vaslui, 1982 �i 1984, Marele premiu la Festivalul umorului cazon Sibiu 1991, men�iune la Concursul interna�ional de poezie STARPRESS 2010. Despre umorul românilor:Despre umorul românilor:Despre umorul românilor:Despre umorul românilor: E nemuritor poporul Cu un suflet de copil, Care-�i duce-n veac umorul Cu... expresul de Mizil.

Bogza scria despreBogza scria despreBogza scria despreBogza scria despre Bomboanele Bomboanele Bomboanele Bomboanele „505 cu dung„505 cu dung„505 cu dung„505 cu dung����” din Mizil” din Mizil” din Mizil” din Mizil:::: Când luai bomboanele „cu dung�”, Mizilu-�i da umor la pung�, Acum, când criza este cras�, Cu tot umorul î�i d�... plas�! Primarului Emil ProPrimarului Emil ProPrimarului Emil ProPrimarului Emil Pro����can, can, can, can, membru al juriuluimembru al juriuluimembru al juriuluimembru al juriului Dom’ Emil Pro�can se pare C�-i în juriu cel mai tare: E poet în prim�rie �i primar în poezie! Ion RIon RIon RIon R��������inaru, inaru, inaru, inaru, pensionar 2.1.1945, Moldova Nou�, Cara� Severin. Tocilarul din MizilTocilarul din MizilTocilarul din MizilTocilarul din Mizil Tineri din spi�a lui Escu, To�i cu mintea ascu�it�, Au intrat la Tocilescu �i-au ie�it cu ea... tocit�. PremoniPremoniPremoniPremoni����ieieieie Mizilul are un destin m�re�! (Din primul pas a �i luat contur) De�i nu-i capital� de jude� Ajunse centru... de m�garambur. Antonia IliescuAntonia IliescuAntonia IliescuAntonia Iliescu 28.03.1953, Bucure�ti; locuie�te în Andenne, Belgia. Debut literar: la 18 ani, în revista „Gînd înaripat” a Liceului „Ion Neculce” din Bucure�ti. Volume ap�rute: „Curcubeul cu oameni” (Editura Libra vox, Bucure�ti 2002) – proz�, „Dora-Dor. “Le chemin entre deux portes” (Edition Kogaïon, Bucure�ti 2006) – prozã, „Stropi de gând” (Editura Pegasus Press, Bucuresti 2010) – eseuri si cuget�ri, „N�sc�torul de perle” (Editura Pegasus Press, Bucure�ti 2010) – poezii si cântece; Colabor�ri la diverse c�r�i de autor colectiv, precum �i la diverse reviste (format hârtie �i/sau format electronic), din România �i din str�in�tate, 2005-2010. Cine ne scapCine ne scapCine ne scapCine ne scap���� De deprimare �i belele, De min�i zaharisite �i manele, Ne scap�, când ne ies în cale, Ranetti, Tocilescu, Caragiale.

100

Bomboana 505 cu dungã Bomboana 505 cu dungã Bomboana 505 cu dungã Bomboana 505 cu dungã (specialitate de Mizil, descoperitã de G. Bogza) Bomboana-n dungi, cifrata div� Lu� trenul din Mizil spre Europa; G�sind-o suferind, la cap cu popa, S-a oferit... bomboan� pe coliv�. IoanIoanIoanIoan V.Maf V.Maf V.Maf V.Mafteiteiteitei Buh�ie�ti. Locuie�te în Bucure�ti. Unui zis epigramistUnui zis epigramistUnui zis epigramistUnui zis epigramist La b�rba�i dar �i la dame Somnifere-a împ�r�it; Când citea el epigrame Cei din sal�-au adormit Lupi Lupi Lupi Lupi ����i lupii lupii lupii lupi Pe lupul cel fl�mând �i trist, Îl vezi în codru permanent; Dar, pe acela moralist, Îl vezi doar în parlament! MMMM����rinimia adevrinimia adevrinimia adevrinimia adev����ruluiruluiruluirului Un fapt ce nu e scris în carte Miroase parc�-a busuioc: Azi adev�rul st� deoparte S�-i fac� �i minciunii loc. Julieta infidelJulieta infidelJulieta infidelJulieta infidel���� Cu Romeo prea hain� Dar zâmbind ca �i-un copil, Julieta, cabotin�, S-a oprit �i la Mizil! MMMM����dddd����lilililina Calotna Calotna Calotna Calot���� , , , , student� 11 04 1990, Târgu-Jiu, Gorj. Mâncarea dMâncarea dMâncarea dMâncarea d����uneazuneazuneazuneaz���� grav s grav s grav s grav s����nnnn����tttt��������iiiiiiii - De ce ai pensia a�a de mic�? O-ntreab� nepo�ica pe bunic� - S� nu r�mân� bani pentru mâncare C�ci e teribil de d�un�toare! ConsensConsensConsensConsens Ea era iubibil�. El, contabil, prezentabil. Ea, o Mizilibil� Iar el doar un „mizerabil”!

Valentin Valentin Valentin Valentin CalotCalotCalotCalot����, , , , elev 03.07.96, Târgu-Jiu, Gorj. Colegiul Na�ional „Tudor Vladimirescu”. Un matematician la dentistUn matematician la dentistUn matematician la dentistUn matematician la dentist -Ave�i o carie-avansat�, Spuse dentistul, bat-o vina! O s� extragem r�d�cina! -Vai, r�d�cina e p�trat�! Mihai ValentinMihai ValentinMihai ValentinMihai Valentin Bucure�ti A(d)vertismentA(d)vertismentA(d)vertismentA(d)vertisment La concursul din Mizil un epigramist subtil poate s� aduc� în tromb� ni�te epigrame-bomb� numai dac� au fitil. Afacere prosperAfacere prosperAfacere prosperAfacere prosper���� Dac� vrei ca s� prosperi, un româna� s� î�i cumperi, cump�r�-l la cât se vede �i vinde-l la cât se crede. CorupCorupCorupCorup����iaiaiaia Corup�ia Mare �i Corup�ia Mic� mereu preten�ii ridic�, cic� au prin testament mo�teniri în parlament.

Cristian DrCristian DrCristian DrCristian Dr����gangangangan, elev 11.03.1998, Olteni�a. Liceul Teoretic „Grigore Basarab”din Olteni�a. Prof. îndrum�tor: Viorica Cre�u. Premii: Premiul III- Concursul Interjude�ean de Crea�ie Literar� „C�r�ile copil�riei”, Boto�ani, 2008; Premiul I – Concursul Interna�ional de Poezie „Muguri �i Aripi”, ed a II-a Baia Mare, 2008; Premiul I- Concursul Interna�ional de Poezie „Muguri �i Aripi”, ed a III-a, Baia Mare 2009; Premiul I Concursul Interna�ional de Poezie „Muguri �i Aripi”, ed. a IV-a, Baia Mare, 2010. IdealuriIdealuriIdealuriIdealuri Condeescu a iubit Mizilul, L-a dorit la rang de capital�, Iar urma�ii lui, doar cu condeiul, Îl f�cur� urbe cultural�.

104

105

106