UNIVERSITATEA ,,PETRE ANDREI” DIN IAŞI

FACULTATEA DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI SOCIOLOGIE

Specializarea: Asistenţă Socială

LUCRARE DE LUCRARE DE LICENŢĂLICENŢĂ

Coordonator ştiinţific:

conf. univ. dr. Anca Tompea

Absolvent:

PAVEL NISTOR GHE.

CRISTINA IULIA

2009

Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi

Facultatea de Asistenţă Socială şi Sociologie

Specializarea: Asistenţă Socială

Lucrare de licenţă

- ASISTENŢA MATERNALĂ -- ASISTENŢA MATERNALĂ -

STANDARDUL OCUPAŢIONALSTANDARDUL OCUPAŢIONAL

ŞIŞI

REALITATEA COTIDIANĂREALITATEA COTIDIANĂ

Coordonator ştiinţific:

conf. univ. dr. Anca Tompea

Absolvent:

PAVEL NISTOR

GHE.

CRISTINA IULIA

1

2009

Cuprins

Pag.

Introducere …………………………………………………………………...    4

1. Cadrul teoretic în domeniul protecţiei copilului în plasament la

asistenţii maternali profesionişti…………………………………………..6

1.1. Noţiuni fundamentale în domeniul asistenţei maternale profesioniste... 6

1.1.1.Noţiunea de “protecţie specială a copilului”……………………………… 6

1.1.2. Termenul de „Asistent maternal profesionist”…………………………… 6

1.1.3. Noţiunea de “Asistenţă maternală”………………………………………… 6

1.1.4. Noţiunea de “Plasamnet familial”………………………………………… 7

1.2. Istoricul asistenţei maternale în România………………………………. 7

1.3. Asistenţa maternală la nivel internaţional………………………………. 8

1.4. Acţiuni necesare pentru obţinerea  atestatului de asistent maternal

profesionist………………………………………………………………….10

1.5. Importanţa climatului familial în dezvoltarea copilului.......................... 13

1.5.1.Status şi rol. Rolurile parentale şi educaţia la nivelul familiei.................. 16

1.6.Implicatii psiho-sociale ale protecţiei copilului în plasament la

asistenţii maternali profesionişti..................................................................17

1.6.1. Implicaţiile psihosociale ale plasamentului la nivelul copilului.............. 17

1.6.2.Implicaţiile psihosociale ale plasamentului la nivelul familiilor

substitutive..........................................................................................................18

1.7. Teorii specifice în practica asistenţei maternale profesioniste................. 19

1.7.1. Teoria îngrijirii......................................................................................... 19

1.7.2. Teoria ataşamentului................................................................................ 20

1.7.3. Teoria identităţii....................................................................................... 21

 1.7.4. Teoria pierderii.......................................................................................  21

1.8. Metode şi tehnici aplicate............................................................................ 22

1.8.1. Observaţia sociologică............................................................................. 22

1.8.2. Documentarea.......................................................................................... 22

1.8.3. Interviul.................................................................................................... 23

1.8.4. Ancheta socială........................................................................................ 24

2

1.8.5. Genograma............................................................................................... 24

1.8.6. Ecomapa.................................................................................................. 25

2. Asitenţă maternală – standardul cupaţional şi realitatea cotidiană........... 26

2.1.Efectele sistemului de asistenţă maternală asupra comunei Păstrăveni,

judeţul Neamţ...............................................................................................26

2.2.Chestionare aplicate asistenţilor maternali profesionişti din cadrul

comunei Păstrăveni, judeţul Neamţ…………………………………………27

2.3.Statistici referitoare la asistenţii maternali profesionişti din cadrul

comunei Păstrăveni, judeţul Neamţ...................................................................28

3. Prezentarea cazurilor..................................................................................... 43

3.1. Anchetă psihosocială 1................................................................................ 44

3.2.Anchetă psihosocială 2................................................................................ 49

 3.3. Anchetă psihosocială 3............................................................................... 52

3.4. Anchetă psihosocială 4………………………………………………… 54

3.5. Anchetă psihosocială 5………………………………………………… 58

4. Concluzii.......................................................................................................... 62

5. Anexe................................................................................................................ 63

6. Bibliografie...................................................................................................... 74

 

 

 

 

3

 

 

 

Introducere

Am ales ca temă de licenţă: “Asistenţa maternală – standard ocupaţional şi

realitatea cotidiană -” deoarece sunt asistent social în cadrul aparatului de specialitate

al primarului comunei Păstrăveni, judeţul Neamţ şi avem în comună un număr de 77

asistenţi maternali profesionişti, care au în plasament un număr de 89 copii.

În calitate de asistenţi sociali, împreună cu asistenţii maternali profesionişti,

trebuie să facem toate demersurile pentru a îmbina, a echilibra latura standard a

acestei profesii şi realitatea pe care o întâmpinăm zi de zi în familiile acestora din

urmă.

Primii asistenţi maternali profesionişti au fost atestaţi în anul 1998 şi de-a

lungul anilor au reuşit tot mai multe persoane să devină asistenţi maternali

profesionişti, ajungându-se în prezent la numărul de 77 asistenţi maternali

profesionişti atestaţi, care au în plasament un număr de 89 copii.

Menţionez că în anul 2008 au fost atestaţi doi asistenţi maternali profesionişti,

soţiile lor lucrând deja în sistem din anul 2004 şi au luat în plasament fiecare câte un

copil.

În comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ sunt cinci familii în care ambii soţi sunt

asistenţi maternali profesionişti.

De asemenea, sunt şase bărbaţi care au ales această meserie, ştiut fiind faptul

că această meserie este cu predilecţie o meserie aleasă de femei.

Aceşti copii au fost luaţi în plasament de la secţia de pediatrie Romaniţa din

municipiul Roman, judeţul Neamţ, din maternităţi din Roman sau Piatra Neamţ şi din

centre rezidenţiale din municipiul Piatra Neamţ, judeţul Neamţ sau din familii aflate

în criză.

În anul 2008 a fost un singur caz de reintegrare în familia naturală şi un caz

de transfer din sistemul de protecţie plasament la asistent maternal profesionist în

sistemul de protecţie rezidenţial, deoarece minora a absolvit opt clase şi a dorit să

continue studiile la liceu.

4

De asemeni, este o tânără care a împlinit de curând 18 ani, este elevă în clasa a

XI-a la un liceu din Tg. Neamţ, judeţul Neamţ şi a rămas în plasament la familia

asistentului maternal profesionist, până la terminarea de către aceasta, măcar a

liceului.

Plasamentul în asistenţă maternală este văzut în teorie ca o măsură temporară

dar în realitate se demonstrează a fi o măsură de protecţie permanentă, până la

împlinirea de către copii a vârstei de 18 ani sau până la finalizarea studiilor de către

aceştia.

Reţeaua de asistenţă maternală a început să se dezvolte începănd cu anul 1998

iar în cadrul comunei Păstrăveni, judeţul Neamţ a avut o pondere atât de ridicată,

deoarece familiile din această comună au la dispoziţie spaţiul necesar asigurării unei

camere speciale pentru copil, deţin resurse materiale în gospodării, aceasta însemnând

creşterea animalelor şi cultivarea pământului propriu.

De asemeni, un factor important în dezvoltarea unei reţele atât de puternice de

asistenţi maternali în comuna Păstrăveni, o reprezintă lipsa altor locuri de muncă în

cadrul comunei şi astfel, devenind asistenţi maternali profesionişti, se reduce

fenomenul navetismului.

De asemeni, locuitorii acestei comune care au devenit asistenţi maternali

profesionişti sunt motivaţi de faptul că au un salariu sigur, au contract şi carte de

muncă.

Alt element decisiv pentru a fi asistenţi maternali profesionişti o constituie

experienţa acestora în ceea ce priveşte creşterea copiilor în familii numeroase,

element de care se ţine cont la evaluarea familiilor de asistenţi maternali profesionişti.

Încă un element, dar nu cel din urmă este acela că acest tip de activitate este

văzut în comunitatea noastră nu doar ca o sursă de venituri, ci şi ca un “act

creştinesc”.

5

Capitolul 1

Cadrul teoretic în domeniul protecţiei copilului in plasament la asistenţii

maternali profesionişti

1.1. Noţiuni fundamentale în domeniul asistenţei maternale profesioniste.

1.1.1. Noţiunea de protecţie specială a copilului – reprezintă “ansamblul

măsurilor, prestaţiilor şi serviciilor destinate îngrijirii şi dezvoltării copilului lipsit,

temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi sau a celui care, în vederea

protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija acestora” (Legea nr. 272/ 2004,

art. 50) şi pune accentul pe faptul că personalul Direcţiei Generale de Asistenţă

Socială şi Protecţia Copilului (D.G.A.S.P.C.) “are obligaţia de a întocmi planul

individualizat de protecţie imediat după primirea cererii de instituire a unei măsuri

de protecţie specială” (Legea nr. 272/ 2004, art. 54, alin. 1).

1.1.2. Termenul de asistent maternal profesionist – Asistentul Maternal

Profesionist este: „persoana fizică, atestată, care prin activitatea pe care o desfăşoară

la domiciliul său, asigură creşterea, îngrijirea şi educarea, necesare dezvoltării

armonioase a copiilor pe care îi primeşte în plasament sau încredinţare”, ca urmare a

deciziei Comisiei Judeţene pentru Protecţia Copilului, care hotărăşte ca metodă de

ocrotire plasamentul familial.

Această metodă presupune o îngrijire cu caracter temporar, în perioada în care

copilul este în familia de plasament fiind pregătită fie întoarcerea copilului în familia

naturală, fie adopţia copilului. (Art. 1 din H.G. nr. 679/2003 - privind condiţiile de

obţinere a atestatului, procedurile de atestare şi statutul asistentului maternal

profesionist).

6

1.1.3. Noţiunea de asistenţă maternală – reprezintă servicii de tip familial

prin care se asigură la domiciliul unei persoane sau familii creşterea şi îngrijirea

copilului pentru care s-a luat o măsură de protecţie specială.

1.1.4. Noţiunea de plasament familial - reprezintă incredintarea unui copil,

unei persoane sau familii, alta decât părinţii biologici, cu sau fără consimţământul

acestora.

Familia de primire poate fi din rândul familiei lărgite sau din comunitatea din

care face parte copilul.

Familia primitoare îşi asumă responsabilitatile pentru creşterea şi educarea

copilului.

Copilul primit în plasament nu devine din punct de vedere juridic membru al

familiei de primire, ci continuă să aparţină familiei de origine.

1.2. Istoricul asistenţei maternale în România

Prin Ordinul Ministrului muncii şi protecţiei sociale şi al Preşedintelui

Comisiei Naţionale pentru Statistică nr. 893/20527C/1997, a fost aprobată

completarea clasificării ocupaţiilor din România şi cu ocupaţia de asistent maternal

profesionist (pag.211, cod 513103), devenind ocupaţia componentă a grupei de bază

“Îngrijitoare de copii“, alături de îngrijitoare de copiii (513101) şi guvernantă

(513102).

Profesia de asistent maternal a fost menţionată în mod oficial, pentru prima

dată în textul Ordonanţei de Urgenţă nr. 26 din iunie 1997 şi aprobată ulterior prin

Legea nr.108/98.

Această profesie a apărut din necesitatea promovării în practică a protecţiei

copilului aflat în dificultate prin alternative de tip familial.

Profesia de asistent maternal este cu precădere o profesie feminizată, dar sunt

şi cazuri, mai rare, de bărbaţi care practică această profesie.

Aceasta, deoarece tradiţiile noastre culturale îi acordă mamei rolul principal în

creşterea copiilor familiei.

Asistentul maternal desfăşoară o activitate similară cu a mamei în cadrul

familiei, dar este o activitate cu caracter profesional, ceea ce presupune, ca pentru

orice altă profesiune:

activităţi, atribuţii şi competenţe definite;

7

drepturi şi îndatoriri contractuale;

formare şi perfecţionare adecvate;

relaţii profesionale stabilite.

Această profesie este definită în Hotărârea de Guvern nr. 217/09.04.1998 cu

privire la condiţiile de obţinere a atestatului, procedurile de atestare şi statutul

asistentului maternal profesionist.

Plasamentul/încredinţarea copilului la asistentul maternal profesionist

prezintă o serie de avantaje – costurile materiale sunt mult mai mici decât costurile

îngrijirii în instituţiile rezidenţiale, nemaivorbind de avantajele non-materiale, ca cele

privind o dezvoltare psiho-socială mai sănătoasă, mai armonioasă şi un prognostic

social mult mai bun.

Copiii îngrijiţi în familia asistentului maternal profesionist pot să se fixeze

afectiv şi au posibilitatea să-şi rezolve problemele de identificare, spre deosebire de

copiii îngrijiţi în instituţiile rezidenţiale, care nu au relaţii cu lumea decât prin „ieşiri”,

nu au prilejul să vadă adulţi „trăind” pur şi simplu: pregătindu-se de lucru, comentând

evenimentele zilei; ei nu văd decât adulţi care muncesc (educatori, personal

administrativ).

Astfel, plasamentul/încredinţarea copilului la asistentul maternal profesionist

elimină unele din inconvenientele instituţionalizării, permiţând:

asigurarea unui climat de viaţă asemănător celui existent în

familie;

o mai bună diferenţiere a intervenţiilor educaţionale în funcţie de

fondul aptitudinal al copilului, de interesele şi preocupările acestuia;

eliminarea efectelor negative (în plan social) ale vieţii în marile

colectivităţi din instituţiile rezidenţiale;

eliminarea unor cheltuieli pentru construcţia, amenajarea şi dotarea

unor instituţii adecvate.

În România, în prezent, sunt peste 15.000 de asistenţi maternali

profesionişti, iar în Capitală există un număr de 761 asistenţi maternali profesionişti,

potrivit datelor centralizate, în martie anul 2008, de A.N.P.D.C.

Totuşi, cei mai mulţi asistenţi maternali profesionişti se află la Vaslui, în

număr de 1226 şi la Iaşi, 1001 asistenţi maternali profesionişti. Prin comparaţie cu

anul precedent, numărul lor a crescut.

8

1.3. Asistenţa maternală la nivel internaţional

Plasamentul familial a avut o evoluţie diferită în ţările dezvoltate.

Diferenţele între ţările din Uniunea Europeană sunt foarte mari.

Astfel, din totalul de copii aflaţi în afara familiei în Irlanda, 73% sunt în

plasament familial, restul fiind în plasament instituţional;

În Franţa sunt 57%, iar în Spania 12%; în Anglia, raportul între plasamentul

instituţional şi cel familial este de 40/60, în Olanda şi Danemarca raportul este 50/50.

Deşi practica internaţională actuală este eterogenă, se pot face câteva aprecieri

globale privind avantajele şi dificultăţile plasamentului familial.

Avantajul esenţial al plasamentului constă în posibilitatea de a oferi copilului

mediu familial provizoriu, când acesta nu poate trăi în familia naturală şi nici nu poate

beneficia de o familie adoptivă.

Problema esenţială a plasamentului constă în coexistenta a două familii

responsabile de soarta aceluiaşi copil.

Această situaţie trebuie să fie pe deplin acceptată de familia care primeşte

copilul şi să facă obiectul unei urmăriri permanente de către personalul specializat.

În organizarea programelor, s-a avut în vedere că plasamentul familial este un

demers specific, pentru care este nevoie de:

cadrul juridic şi reglementări administrative precise;

practicieni cu o formare profesională adaptată;

mijloace de control;

statut clar şi solid pentru familiile ocrotitoare;

Din lucrările de specialitate din ţările occidentale, cu o bogată experienţă în

ocrotirea şi protecţia copilului aflat în dificultate, sunt specificaţi o serie de factori,

care influenţează plasamentul copilului în dificultate la asistentul maternal

profesionist.

Astfel, reuşita plasamentului copilului la asistentul maternal profesionist poate

fi influenţată pozitiv sau negativ de o serie de factori precum:

Factori negativi ce ţin de copil:

comportamentul turbulent al copilului;

perioadă de timp petrecută în instituţii;

necunoaşterea originii sale;

9

lipsă de pregătire a copilului pentru plasament;

rivalitate între copiii aflaţi în plasament şi copiii proprii ai

asistentului maternal profesionist

separarea de familia naturală.

1.4. Acţiuni necesare pentru obţinerea atestatului de asistent maternal

profesionist.

Pentru obtinerea atestatului de asistent maternal profesionist, candidaţii trebuie

să nu aibă un loc de muncă stabil şi să îndeplinească mai multe condiţii privitoare la

sănătate, aptitudini, locuinţă şi mediu familial.

Dacă solicitantul este salariat, poate obţine atestatul numai dacă renunţă la

serviciu şi dovedeşte încetarea contractului de muncă.

Condiţii pe care trebuie să le îndeplinească un candidat:

Trebuie să dovedească capacitate deplină de îngrijire.

Să prezinte, prin comportamentul lui în societate, garanţiile necesare

pentru ocrotirea şi buna dezvoltare fizică, afectivă şi educativă a copilului.

Să aibă o locuinţă care să acopere necesităţile curente de preparare a

hranei, de igienă, educaţie şi odihnă ale copiilor (de regulă, se cere strictul

necesar, dar neapărat o cameră separată pentru copil).

Cine poate fi asistent maternal:

Nu există condiţionări legate de sex (şi bărbaţii pot aspira la acest

statut, mai ales cei care au pregătire şi experienţă - de exemplu, în instituţii

de ocrotire a copiilor).

Părinţi cu experienţă în creşterea copiilor.

Pensionarii care au o stare de sănătate foarte bună sau cei care sunt

pensionaţi medical, dar care pot desfăşura o astfel de muncă.

Aceţtia vor încheia convenţii civile cu Direcţiile pentru Protecţia

Copilului şi, în aceste condiţii, îşi păstrează dreptul la pensie.

Cine nu poate fi asistent maternal

Persoanele care au fost condamnate (prin hotărâre judecătorească

rămasă definitivă) pentru săvârşirea de infracţiuni.

10

Părinţii decăzuţi din drepturile părinteşti sau cei care şi-au abandonat

copiii (situaţie consfinţită prin hotărâre judecătorească).

Suferinzii de boli cronice transmisibile.

Acte necesare pentru atestare – pentru obţinerea Atestatului de asistent

maternal profesionist, sunt necesra următoarele acte;

O cerere adresată Direcţiei pentru Protecţia Copilului din judeţul,

respectiv sectorul municipiului Bucureşti, pe teritoriul căruia

domiciliază candidatul sau fundaţiilor autorizate să angajeze asistenţi

maternali profesionişti.

Cererea va include un Curriculum Vitae al solicitantului şi

motivele pentru care doreşte să devină asistent maternal profesionist.

La cerere vor fi anexate: copii legalizate ale actelor de stare civilă

şi actelor de studii ale solicitantului şi ale soţului (soţiei) acestuia.

O scurtă prezentare a persoanelor cu care locuieşte (va fi menţionat

gradul lui de rudenie cu acestea).

Adeverinţe de elev pentru copiii din familia solicitantului (unde

este cazul);

Adeverinţe de salariat, cupoane de pensie ale celorlaţi membri din

familie (unde este cazul).

Certificate medicale eliberate de policlinica unde sunt arondaţi

solicitantul şi persoanele cu care locuieşte (dovada evaluării complete

a stării lor de sănătate).

Cazierul judiciar al solicitantului şi ale persoanelor majore din

casă.

Un document care atestă dreptul de folosinţă a solicitantului asupra

locuinţei în care locuieşte.

Acordul soţului/soţiei solicitantului pentru a lua copii în plasament.

Acordul celorlalţi membri ai familei cu vârsta peste 10 ani, pentru

ca titularul să ia copii în plasament.

Declaraţii de la doi vecini ai solicitantului, referitoare la

disponibilitatea acestuia de a lua copii în plasament.

Ancheta socială de la Primăria de domiciliu a solicitantului.

11

În termen de 90 de zile de la înregistrarea cererii, Direcţiile pentru Protecţia

Copilului sau fundaţiile autorizate trebuie să dea un răspuns solicitantului.

Evaluarea este facută de asistentul social şi, după caz, de un psiholog.

Daca rezultatul anchetei este pozitiv, asistentul social menţionează numărul de

copii pe care solicitantul îi poate primi în plasament sau încredinţare, grupa de vârstă

şi sexul acestora, precum şi dacă acesta poate îngriji copii cu handicap.

Perioada de probă. Cuvântul final îl are Comisia pentru Protectia Copilului,

care eliberează Atestatul. (C.P.C.).

Asistenţii maternali profesionişti sunt angajati de probă pentru trei luni, timp

în care urmează cursurile de formare profesională (minim 60 de ore) organizate de

angajator.

Atestatul este valabil timp de trei ani, dar poate fi suspendat sau retras dacă se

constată nereguli (un rău tratament asupra copilului).

Anual, asistenţii maternali au obligaţia să-şi facă analizele medicale.

Remunerare. A fi părinte profesionist e o meserie remunerată.

Asistentul maternal profesionist este recompensat astfel:

salariul de bază stabilit între limita minimă şi limita maximă pentru asistentul

social cu pregatire medie, în funcţie de vechimea în muncă.

un spor de 15% calculat la salariul de bază pentru încordare psihică şi condiţii

de muncă deosebite.

un spor de 15% calculat la salariul de bază pentru perioada în care asistentul

maternal are in ingrijire cel putin 2 copii.

un spor de 25% calculat la salariul de bază, pentru fiecare copil cu

dizabilitati/handicap, infectat HIV încredinţat sau dat în plasament.

pentru fiecare copil, se primeşte alocaţia de plasament şi alocaţia de stat.

Uneori este posibil ca, din donaţii şi sponsorizări pentru copiii luaţi în

îngrijire, asistenţii să primească ajutoare (îmbrăcăminte, încălţăminte, mobilier pentru

copii, rechizite).

Asistentul maternal profesionist este remunerat doar pe perioada cât are un

copil în îngrijire.

12

Ca orice salariat bugetar, el îşi poate lua transferul dacă între timp găseşte un

loc de muncă.

Asistentul maternal profesionist nu are dreptul la spor de noapte şi nici la

concediu în sensul clasic, motiv pentru care, oriunde pleacă, trebuie să ia copilul cu

el, prin contract neavând voie să-l lase în grija altcuiva.

Copiii daţi în asistenţă maternală provin din familii biologice, dintr-o familie

largita (de la rude) sau din instituţii.

Dacă plasarea nu este urgentă, are loc potrivirea copilului cu asistentul

maternal.

La întâlnirile de cunoaştere, sunt importante preferinţele copilului şi apoi

alegerea asistentului.

Odată luat în propria casă, asistentul începe munca de pregătire a copilului

pentru viaţa de familie.

Regula de aur pe care un asistent maternal profesionist trebuie s-o respecte

ţine de cum îl învaţă pe copil să i se adreseze.

În nici un caz, copilul nu trebuie să-i spună "mama".

Asistentul maternal profesionist (care cunoaşte istoria copilului) nu are voie să

emită judecăţi asupra familiei de provenienţă (de exemplu, că mama lui a fost o beţivă

şi că l-a aruncat în stradă).

Copilului trebuie să i se explice că are o mamă care, din anumite motive, l-a

lăsat în grija altcuiva şi că, la un moment dat, îl va lua înapoi.

Părinţii naturali pot să-ţi vadă copiii daţi în plasament numai la sediul

D.G.A.S.P.C.

Asistenţii maternali profesionişti sunt sfătuiţi să nu se ataşeze foarte mult de

copil, pentru că, după o perioadaă el se poate îtoarce in familia naturalăsau poate fi

dat spre adopţie.

Cel mai bun mediu de dezvoltare fizică, emoţională, intelectuală al oricărui

copil este în familie.

Cum menţinerea acestuia în familia biologică uneori nu este posibilă (din

motive precum sărăcie, familie dezorganizată etc.) sunt recomandate alternativele la

instituţionalizarea copiilor în centre, printre acestea numărându-se şi plasamentul

copilului la asistentul maternal.

Serviciul de asistenţă maternală promovează şi urmăreşte respectarea dreptului

copilului de a creşte într-o familie.

13

Principiul care stă la baza serviciului de asistenţă maternală este acela de a

oferi copiilor aflaţi în dificultate posibilitatea de a creşte într-un mediu familial, într-o

familie substitutivă, până la identificarea unei familii permanente (familia biologică).

1.5. Importanţa climatului familial în dezvoltarea copilului

Serviciul Asistenţă Maternală oferă servicii sociale următoarelor categorii de copii:

copiilor lipsiţi, fără voia lor, de căldura unei familii;

copiilor proveniţi din familii aflate în situaţii dificile;

copiilor părăsiţi în maternităţi;

copiilor abandonaţi.

Există următoarele tipuri de plasamente în asistenţa maternală:

Asistenţa maternală în regim de urgenţă.

Aceste plasamente în asistenţă maternală sunt de durată scurtă şi răspund la

nevoia urgentă de îngrijire a unui copil.

Un copil poate fi găsit pe stradă, lăsat în spital sau luat din familie datorită unui

vătămări sau unui risc de abuz sau vătămare.

Pentru ca aceşti copii să nu ajungă în instituţii, asistenţii maternali profesionişti

pot furniza plasamente în regim de urgenţă, care asigură faptul că respectivul copil

trăieşte o viaţă normală de familie şi poate începe să formeze un ataşament sănătos cu

asistentul maternal profesionist.

Între timp, asistentul social şi asistentul maternal profesionist muncesc împreună

cu familia naturală pentru a încerca o reunificare (atunci când e posibil) sau pentru a

găsi o formă de plasament pe termen lung pentru copil.

Un plasament în asistenţă maternală în regim de urgenţă poate dura de la câteva

zile la câteva săptămâni, dar nu ar trebui să fie mai lung de şase săptămâni până la trei

luni.

Asistenţă maternală pe termen scurt sau mediu.

Atunci când s-a hotărât că nu este posibilă reintegrarea sau nu este sigură în

acel moment, dar dacă e posibilă o reintegrare pe viitor, copilul trebuie plasat în

asistenţă maternală pe termen scurt sau mediu.

14

Această formă de plasament este adecvată în cazurile în care părinţii nu sunt în

stare să se descurce datorită unor circumstanţe excepţionale, cum ar fi bolile severe,

spitalizarea pe termen lung sau încarcerarea, dar odată ce părintele se va simţi mai

bine sau va fi eliberat din penitenciar va fi în stare să-şi reia responsabilităţile de

părinte.

Asistenţa maternală pe termen lung.

În cazul unor copii, este clar că nu se vor întoarce niciodată în familia naturală,

dar au nevoie de experienţa unei vieţi sigure şi stabile de familie.

O modalitate de a furniza această experienţă este asistenţa maternală pe termen

lung.

Există unele circumstanţe în care această opţiune ar trebui luată în considerare

mai degrabă decât opţiunea adopţiei.

Aceşti copii sunt:

Copiii mai mari.

Studiile internaţionale sugerează că, cu cât este mai în vârstă copilul la

momentul plasamentului, cu atât e mai mare riscul nereuşitei plasamentului.

Schimbarea identităţii unui copil care şi-a format deja o personalitate distinctă şi

care are deja un trecut cu familia lui, poate avea efecte negative asupra copilului din

punct de vedere emoţional.

Grupurile de fraţi.

Se întâmplă rar să se găsească o familie adoptivă pentru grupurile mari de fraţi.

Din moment ce relaţiile dintre fraţi sunt extrem de importante, şi în cazul

copiilor separaţi de părinţi, acestea reprezintă singura legătură cu familia biologică, ar

trebui să se depună toate eforturile pentru reunirea fraţilor sau pentru a-i păstra

împreună.

Există, desigur, excepţii la această regulă.

În cazul copiilor care pot şi e recomandat să menţină o legătură cu familia

naturală/extinsă, chiar dacă nu pot trăi alături de ei.

Deşi copiii sunt răniţi de experienţa separării de familiile lor, ei pot învăţa să

accepte ceea ce li s-a întâmplat, şi pentru mulţi dintre ei, această acceptare vine mai

uşor dacă menţin un fel de relaţie cu familia.

Asistenţa maternală pentru copii cu nevoi speciale

15

Pentru copiii cu nevoi speciale, inclusiv dizabilităţi fizice şi dificultăţi de

învăţare, sau pentru copii cu tulburări severe de comportament, asistenţii maternali

specializaţi care urmează cursuri adiţionale, pot oferi un mediu familial excelent.

Este, totuşi, foarte important ca aceste servicii să primească sprijin adiţional,

inclusiv remunerare adiţională, îngrijire în regim de respiro şi grupuri de

consiliere/sprijin, pentru că îngrijirea neîntreruptă a copiilor cu nevoi speciale este

extrem de stresantă.

Asistenţa maternală in regim de respiro

Se pot asigura perioade scurte de îngrijire în regim de respiro pentru copiii care

sunt, fie îngrijiţi pe termen lung de către alţi asistenţi maternali specializaţi, fie

îngrijiţi în propriile lor familii.

Serviciile în regim de respiro sprijină plasamentul pe termen lung al copilului cu

nevoi speciale şi pot garanta ca doar o minoritate a copiilor cu nevoi speciale să fie

plasaţi în îngrijire de tip rezidenţial.

      1.5.1.Status şi rol. Rolurile parentale şi educaţia la nivelul familiei.

Raporturile dintre părinţii de substituţie şi copilul îngrijit sunt foarte

interesante din punctul de vedere al analizei temporale, deoarece la intrarea în familia

asistentului maternal profesionist, copilul are deja o istorie familială şi uneori chiar

instituţională, această istorie fiind încorporată în noua relaţie copil-asistent maternal

profesionist, şi va evolua în timp, într-un fel sau altul.

În acest caz, asistentul maternal profesionist trebuie să acorde toată atenţia

trecutului copilului întrat în familia sa, pentru a putea interacţiona cu copilul în

prezent şi pentru a putea construi o relaţie bună în viitor.

Din acest punct de vedere, se observă următoarele etape:

Problemele copilului;

Investiţiile realizate;

Rezultatele obţinute.

16

Acesta este modul de raportare a asistentului maternal profesionist la copil,

bineinţeles ţinându-se cont de vârsta, de starea de sănătate a copilului şi de experienţa

parentală a familiei asistentului maternal profesionist care are copilul în îngrijire.

În construirea viitorului copiilor aflaţi în plasanment, asistentul maternal

profesionist invocă o serie de valori morale, dă exemplu propria familie, ca sursă de

inspiraţie pentru aceşti copii, eventual încearcă amplificarea calităţilor pe care copilul

le are.

Altă problemă importantă pentru sistem este rămânerea copilului în familia

asistentului maternal profesionist, după ce acesta a împlinit vârsta de 18 ani.

Dar acest lucru este condiţionat ân primul rând de calităţile copilului, de

modul în care acesta participă la îndeplinirea planurilor familiale pe termen lung,

după cum îndeplineşte aşteptările familiei substitut.

1.6. Implicaţii psiho-sociale ale protecţiei copilului în plasament la asistenţii

maternali profesionişti.

O trăsătură importantă este vechiul status al copilului, caracterizat de carenţe

afective şi bizarerii comportamentale, apoi costurile pe care le presupune integrarea

copilului în familia asistentului maternal profesionist.

Această integrare presupune în cadrul familiei asistentului maternal

profesionist şi a familiei sale reorganizarea spaţiilor, a practicilor, a ritualurilor, a

comportamentului în cadrul familiei şi în exteriorul acesteia.

Toate aceste modificări sunt realizate pentru a-l ajuta pe copilul nou venit în

familie să se acomodeze, să intre în ritmul familei substitut.

Trebuie menţionat faptul că acest proces este de cele mai multe ori dramatic,

atât pentru familie cât şi pentru copil.

      1.6.1. Implicaţiile psihosociale ale plasamentului la nivelul copilului

Copilul aflat în plasament la o familie de asistenţi maternali profesionişti

reuşeşte să se încadreze în această familie şi de multe ori refuză să mai audă sau să

mai discute despre familia biologică, despre care are de cele mai multe ori, amintiri

neplăcute, traumatice.

Această adaptare a copilului în familia asistentului maternal profesionist

decurge destul de greu, atît pentru copii proveniţi din familii dezorganizate, cât şi

17

pentru copiii proveniţi din instituţii, la ceştia din urmă situaţia fiind mai dramatică,

datoriţă istoriei copilului, petrecută în mediul rezidenţial.

În urma plasării copilului la un asistent maternal profesionist, putem spune că

acest copil capătă o “nouă identitate”, ca urmare a relaţiei construite între acesta şi

asistentul maternal profesionist care îl îngrijeşte, împreună cu întreaga familie.

Putem spune că asistentul maternal profesionist are un “rol reparator” în raport

cu acest copil, ţinând cont de statusul iniţial al copilului, la venirea în familia acestuia.

Putem enumera astfel, avantajele de care copilul beneficiază în urma plasării

sale la un asistent maternal profesionist:

- copilul trăieşte într-un mediu familial, într-un aranjament de viaţă

considerat normal, pentru a putea fi pregătit pentru viaţa de adult.

- Copilul are şanse să-şi dezvolte potenţialul.

- Copilul beneficiază de o dezvoltate afectivă echilibrată, având şanse mai

mari de integrare în comunitate şi de asemeni în familia naturală, dacă

relaţiile cu aceasta au fost menţinute.

      1.6.2. Implicaţiile psihosociale ale plasamentului la nivelul familiilor

substitutive

În urma discuţiilor realizate cu asistenţii maternali profesionişti din cadrul

comunei Păstrăveni, judeţul Neamţ, rezultă că decizia acestora de a deveni asistenţi

maternali profesionişti a venit după o perioadă de negocieri între membrii familiei, în

care au fost implicaţi soţii, copiii, uneori chiar părinţii sau prietenii.

Această decizie este luată ca răspuns la problemele financiare ale familiei,

apoi şi din punct de vedere afectiv şi nu în cele de urmă, din punct de vedere moral şi

social.

Altă problemă a fost perioada de acomodare a familei la venirea în casă a unui

copil necunoscut, a dificultăţilor pe care le-au avut de întâmpinat, atât asistentul

maternal profesionist cât şi familia acestuia, în această perioadă.

Apoi au urmat, în urma acestor discuţii, descrierea satisfacţiilor şi

insatisfacţiilor, în urma integrării copilului în familie şi a implicării familiei lor în

acest proces.

O parte din satisfacţiile obţinute în urma acestui serviciu, o constituie faptul că

asistenţii maternali profesionişti gestionează mai bine timpul propriu şi îşi

18

organizează mai eficient activităţile domestice, deoarece asistenţa maternală este

considerată „muncă la domiciliu”.

Alt avantaj este acela că asistentul maternal profasionist obţine un salariu,

vechimea în muncă pentru asigurarea pensiei, asigurările medicale care decug din

dobândirea statutului de salariat.

Satisfacţii ale asistentului maternal profesionist din punct de vedere afectiv,

constau în faptul că aceşti copii luaţi în plasament se ataşează de asistentul maternal,

astfel dându-i acestuia din urmă sentimentul de persoană importantă pentru viaţa

acestor copii.

1.7. Teorii specifice în practica asistenţei maternale

Vom enumera în continuare teoriile specifice asistenţei maternale

profesioniste, care pot fi regăsite în familiile asistenţilor maternali profesionişti şi

anume:

      1.7.1. Teoria îngrijirii

Această teorie vizează atât copilul aflat în situaţia de risc, familia din care face

parte, (în cazul nostru familia din care provine copilul care ulterior va fi plasat la un

asistent maternal profesionist), cât şi mediul social degradat sau în curs de degradare

din care provine.

În acest caz, activitatea asistentului social poate începe cu prevenirea separării

copiilor de familie, apoi dacă acest lucru nu se reuşeşte, se trece la pasul următor şi

anume, la plasarea copilului la un asistent maternal profesionist şi în acelaşi timp

menţinerea legăturii copilului cu familia biologică, în măsura posibilităţilor acesteia

din urmă.

Alt obiectiv al asistentului social este pregătirea asistenţilor maternali

profesionişti, pentru aceşti copii-problemă şi apoi monitorizarea acestora, pe durata

plasamentului.

19

fig 1 – Paradigma teoriei “Îngrijirii umane” (Miftode Vasile -1995 – p. 134).

      1.7.2. Teoria ataşamentului

Starea de ataşament se regăseşe la toate vârstele însă în timpul copilăriei se

manifestă mai clar.

Copiii crescuţi fără dragoste şi fără apropiere sufletească din partea familiei, a

celor din jur, deci copii lipsiţi în esenţă de ataşamentul afectiv normal, sunt de regulă

pasivi, indiferenţi, incapabili să cunoască sau să exploreze lumea, şi - preocupaţi de

ceea ce le lipseşte, de ceea ce simt că au nevoie - îşi vor cheltui energia emoţională în

căutarea siguranţei afective (Miftode Vasile -1995 – p. 133).

Acesta este motivul pentru care, asistentul maternal profesionist va trebui să

acorde o grijă deosebită în relaţia sa cu copilul luat în plasament, prin această grijă

reducând starea de anxietate a copilului.

20

COPILUL-PROBLEMĂ

FAMILIAsubstitut INSTITUŢII

ASISTENTUL SOCIAL şiTEORIA ÎNGRIJIRII

FAMILIA de origine

SOCIETATEA GLOBALĂ

“transfer” oportun

I. II.

Întreţinere

Creştere

Întreţinere

Creştere

Astfel, copilul se simte protejat, capătă încredere în el, se poate la rândul său

exterioriza şi în timp se poate forma un viitor adult stabil, echilibrat şi sociabil.

      1.7.3.Teoria identităţii

Această teorie o regăsim în cazul acestor copii luaţi de la familia de origine şi

plasaţi la un asistent maternal profesionist, deoarece prima familie (de origine, a

părinţilor naturali), îşi conservă drepturile parentale şi deplina răspundere asupra

propriului copil, îndeosebi în ceea ce priveşte latura afectiv-formativă.

A doua familie (foster, adică de plasament în vederea creşterii şi “îngrijirii”

mai ales fizice) are de regulă o misiune pe termen scurt, urmărind ca mai târziu să

revină în familia de origine sau, în cazuri nefericite, să fie transferat într-o instituţie

publică sau privată. (Miftode Vasile -1995 – p. 139-140).

Din acest motiv, copilul are dreptul la o identitate proprie, sigură, permanentă,

un rol important avându-l comunicarea permanentă a copilului, atât cu asistentul

maternal profesionist la care se află în plasament cât şi familia biologică, dacă este

posibil.

      1.7.4.Teoria pierderii

Această teorie este derivată din teoria ataşamentului şi în cazul copilului luat

din famila biologică şi plasat la un asistent maternal profesionist, putem observa

următoarele faze:

- şoc, neîncredere, derută, adică acestui copil nu-i vine să creadă că nu o mai

vede pe mama sa.

- Negarea pierderii, tot sperând ca mama sa să revină.

- Dorinţa puternică de căutare şi regăsire, de aşteptare a mamei.

- Mânia, resentimentul, vina pentru pierderea mamei, încercând să se

obişnuiască cu ideea nerevederii prea curând cu mama sa.

- Disperare, deprimare, retragere în sine.

- Acceptarea situaţiei, moment din care poate comunica mai bine cu

asistentul maternal profesionist şi familia acestuia.

Trebuie menţionat că asistentul maternal profesionist şi familia sa trebuie să

comunice cu copilul luat în plasament familial tot timpul, pentru a putea trece mai

uşor peste aceste etape, care apar defapt la orice persoană care pierde pe cineva

apropiat.

21

1.8. Metode şi tehnici aplicate

Pentru a putea realiza studiile de caz dorite, pentru a evidenţia îmbinarea în

cadrul asistenţei maternale – a standardului ocupaţional şi a realitatăţii cotidiene,

vom aplica, în calitate de asistenţi sociali, următoarele tehnici şi metode:

1.8.1. Observaţia sociologică

În primul rând, putem spune că “a observa - înseamnă a cunoaşte, a examina

un obiect sau un proces, a face constatări şi remarci (critice) referitoare la ceea ce ai

privit cu atenţie.” (Chelcea Septimiu -2001 – “Metodologia Cercetării Sociologice –

Metode cantitative şi calitative”, p. 356).

Înainate de a trece la cercetarea pe teren, sunt necesare câteva pregătiri

prealabile şi anume, familiarizarea cu obiectivul cercetării şi un element foarte

important, notarea evenimentelor observate pe teren, în timp cât mai scurt.

Aceste note trebuie să conţină data, ora, durata observării, locul desfăşurării

evenimentelor, circumstanţele observării, aparatele utilizate în observaţie(reportofon,

camere de filmat), descrierea participanţilor (particularităţi de vârstă, sex, etnie,

religie, educaţie, statut socio-profesional), .

În final, notele de observaţie realizate în teren, trebuie în cât mai scurt timp

revăzute, adăugite, corectate.

1.8.2. Documentarea

Această acţiune presupune studierea de către asistentul social în cazul de faţă,

a tuturor documentelor necesare pentru finalizarea cazului propus a fi rezolvat.

Documentele studiate pot fi împărţite după mai multe criterii şi anume, sunt

documente scrise (care la rândul lor, sunt cifrice şi necifrice, acestea putând fi oficiale

sau neoficiale) şi nescrise (care pot fi vizuale, audiovizuale, auditive).

De reţinut este faptul că, informaţiile obţinute în urma studierii documentelor

personale este în majoritatea cazurilor, mai bogată decât informaţia obţinută cu

ajutorul anchetei pe bază de chestionar sau interviu.

În cazul de faţă, documentele cu care asistentul social lucrează sunt:

actele de stare civilă,

acte de căsătorie,

22

acte de deces,

adeverinţe medicale,

adeverinţe de salariat,

adeverinţe de elev,

caracterizări,

copii legalizate după acte de proprietate,

copii legalizate după acte de studii ale persoanelor care urmează să

fie atestaţi ca asistenţi maternali profesionişti sau ale asistenţilor maternali

profesionişti care îndeplinesc condiţiile pentru a fi reatestaţi.

1.8.3. Interviul

Acest cuvânt provine din limba engleză, (interview = întrevedere, întâlnire) şi

poatefi definit astfel: “este o formă de dialog în care inter-relaţionarea are un scop

important şi special de a surprinde cunoaşterea unei anumite persoane, a opţiunilor

sale, a experienţei personale cu privire la ceva dar şi a modului de a interpreta situaţii,

probleme, reacţii la care a asistat ori evenimente în care a fost implicat direct sau

indirect cel solicitat în interviu” (Şchiop Ursula – Dicţionar de psihologie -1997- p.

379).

Interviurile pot fi de mai multe feluri, clasificate după numeroase criterii, în

cazul de faţă putem spune că folosim interviul de cercetare, face-to-face, pe bază de

chestionar.

Chestionarul este format dintr-o serie de întrebări închise, împreună cu lista

cu răspunsurile la alegere şi întrebări deschise, la care persoana intervievată are

libertatea de a răspunde cu o multitudine de amănunte.

Foarte important în cazul unui interviu sunt trei etape şi anume:

- În primul rând, interviul trebuie pregătit din timp, alese tipurile de

întrebări, tema interviului, persoanele intervievate, adică pregătirea

toeretică şi practică

- A doua etapă o constituie derularea interviului, care trebuie să se

desfăşoare în anumite condiţii şi anume, trebuie ales timpul, locul şi

persoanele cărora li se ia interviul.

- A treia etapă este constituită din redactarea raportului de interviu aceasta

însemnând “ un set de tehnici de cercetare cantitativ-calitativă a

comunicării verbale şi nonverbale, în scopul identificării şi descrierii

23

obiective şi sistematice a conţinutului manifest şi/sau latent, pentru a trage

concluzii privind individul şi societatea sau comunicarea însăşi, ca proces

de interacţiune socială” (Chelcea Septimiu - 2001 – “Metodologia

Cercetării Sociologice – Metode cantitative şi calitative”, p. 519).

1.8.4. Ancheta socială

O definire a anchetei sociale este următoarea: - „Într-o accepţie generală,

desemnează orice căutare de informaţii pentru a răspunde la o problemă.

Orice anchetă, calitativă sau cantitativă, trebuie să aibă în vedere pe de o

parte, conturarea răspunsurilor individuale, iar pe de altă parte, generalizarea lor.

Utilizarea corectă a tehnicilor de lucru oferă un răspuns la cele două probleme”

(Larousse– Dicţionar de sociologie -1996–p.19-20).

Ancheta socială este în final un document scris, care reflectă situaţia reală a

persoanei care necesită o anumită formă de asistare.

Pentru a efectua o anchetă socială completă, sunt aplicate o serie de

instrumente de investigare şi anume, genograma şi ecomapa.

Acestea sunt instrumente foarte importante şi intră în componenţa studiilor de

caz şi a anchetelor sociale.

1.8.5. Genograma

Este o diagramă asemănătoare arborelui genealogic şi evidenţiază relaţiile

dintre generaţii în cadrul unei familii lărgite.

Genograma cuprinde o serie de elemente grafice pentru a uşura punerea în

evidenţă a acestor relaţii.

Reprezentarea grafică poate fi însoţită de mai multe detalii, explicaţii pentru

completarea informaţiei, însă desenul genogramei trebuie să fie clar şi uşor de

interpretat (ex: simbolul persoanei poate fi însoţit de informaţii privind vârsta,

domiciliul, profesie, studii, etc.).

Orice dosar instrumentat de un asistent social trebuie să cuprindă o genogramă

şi o ecomapă pentru o mai rapidă vizualizare/interpretare a structurii familiale ce

poate constitui un punct de plecare în stabilirea resurselor şi a planului de acţiune

pentru cazul respectiv.

Orice genogramă trebuie să fie însoţită obligatoriu de o legendă pentru a putea

fi citită/interpretată de oricare alt profesionist care intră în posesia dosarului

24

instrumentat de asistentul social (psiholog, jurist, un alt asistent social, supervizorul,

etc.).

Genograma se realizează, de obicei, împreună cu clientul şi în cazuri

excepţionale (clientul este un copil, este bolnav, nu poate comunica) cu alte persoane

implicate în rezolvarea cazului.

Genograma simplă (reprezentarea a două generaţii din sistemul familial)

poate fi realizată şi atunci când clientul este un copil, dar pentru genogramele

complexe (cea pe trei generaţii) este recomandabil ca ele să fie realizate împreună cu

un adult.

1.8.6. Ecomapa

Mai este denumită şi harta ecologică şi cu ajutorul acestui instrument

asistentul social reprezintă grafic locul persoanei în contextul social, punînd în

evidenţă tipul relaţiilor existente şi intensitatea acestora.

Ecomapa se realizează cu ajutorul unor coduri şi simboluri care exprimă

diversitatea raporturilor sociale ale cazurilor analizate.

Ecomapa trebuie să fie însoţită obligatoriu şi de o legendă care să prezinte

simbolurile pentru relaţii utilizate în construcţia acesteia (la fel ca şi în cazul

genogramei, există specialişti care utilizează simboluri diferite).

Ecomapa se poate construi în prezenţa clientului, dar este finalizată de

asistentul social după o analiză temeinică a informaţiilor primite din mai multe surse.

Orice dosar instrumentat de un asistent social trebuie să cuprindă o genogramă

şi o ecomapă pentru o mai rapidă vizualizare/interpretare a structurii familiale ce

poate constitui un punct de plecare în stabilirea resurselor şi a planului de acţiune

pentru cazul respectiv.

Capitolul 2

25

Asitenţă maternală – standard ocupaţional şi realitate cotidiană

2.1. Efectele sistemului de asistenţă maternală asupra comunei Păstrăveni, judeţul

Neamţ.

În primul rând, să vedem o situaţie comparativă a numărului asistenţilor

maternali profesionişti din anul 2008 în comparaţie cu anul 2000 şi a numărului

asistenţilor maternali profesionişti din comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ, în

comparaţie cu numărul total de asistenţi maternali profesionişti din judeţul Neamţ, în

anul 2008, faţă de anul 2000: (vezi fig.2)

Nr.

Crt.Tip serviciu

Anul 2000 Anul 2008

În judeţ

Din care, în

comuna

Păstrăveni

În judeţ

Din care,în

comuna

Păstrăveni

Nr.

beneficiari%

Nr.

beneficiari%

Nr.

beneficiari%

Nr.

beneficiari%

1

Reţea de asistenţi

maternali

profesionişti

99 100% 5 5 586 100% 77 13%

Fig. 2

Reţeaua de asistenţi maternali profesionişti în judeţul Neamţ în anul 2008

comparativ cu anul 2000 şi numărul de asistenţi maternali profesionişti din

comuna Păstrăveni, (din total jud. Neamţ) în anul 2008 comparativ cu anul 2000

Concluzia pe care o putem trage în urma studierii acestui tabel, este aceea

că, în comuna Păstrăveni există un procent de 13% din totalul asistenţilor

maternali profesionişti din judeţul Neamţ, ceea ce duce la o serie de elemente

benefice asupra comunei şi anume:

26

Un efect benefic asupra comunei Păstrăveni, este acela că în

învăţământ, datorită acestor copii din plasament, s-au asigurat locurile de

muncă ale profesorilor, învăţătorilor, educatorilor.

Alt efect benefic este acela de stabilitate, deoarece 77 de persoane

au un loc sigur de muncă, având o sursă sigură de venit atât asistenţii

maternali profesionişti cât şi partenerii lor de viaţă şi copiii acestora.

Tot un efect benefic este faptul că asistenţa maternală

profesionistă este o meserie desfăşurată la domiciliu, motiv pentru care,

asistentul maternal profesionist are timp să se ocupe mai bine şi de

gospodărie şi de ceilalţi copii din familia proprie.

2.2. Chestionare aplicate asistenţilor maternali profesionişti din cadrul comunei

Păstrăveni, judeţul Neamţ.

Ca asistent social în cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei

Păstrăveni, judeţul Neamţ, am încercat să studiez realitatea cotidiană referitoare la

sistemul de asistenţă maternală, urmărind atât evoluţia copiilor aflaţi în plasament la

asistenţi maternali profesionişti cât şi problemele cu care se confruntă zi de zi

asistenţii maternali profesionişti, fiind foarte bine ştiut faptul ca acesta stă 24 de ore

din 24 cu aceşti copii.

Pentru a putea realiza acest lucru, am alcătuit următorul chestionar şi l-am

aplicat fiecărui asistent maternal:

1. Nume, prenume asistent maternal profesionist.

2. Data atestării ca asistent maternal profesionist.

3. Vârsta asistent maternal profesionist.

4.Vârsta copilului/copiilor aflaţi în plasament la asistent maternal

profesionist.

5.Genul asistentului maternal profesionist:

6. Religie asistent maternal profesionist.

7.Număr de copii luaţi în plasament de către asistent maternal profesionist.

8.Câţi membri ai familiei sunt asistenţi maternali profesionişti?

9.Copilul este sănătos sau încadrat în grad de handicap?

10.Asistentul maternal profesionist este singur sau căsătorit?

11.Ce studii are asistentul maternal profesionist ?

27

12.Din care centru au luat copilul/copiii aflat/aflaţi în plasament ?

13.S-a întălnit cu familia biologică a copilului aflat în plasament?

Pentru ca aplicarea acestui chestionar să poată avea efectul dorit, adică o

cunoaştere profundă a mediului în care evoluează atât asistenţii maternali profesionişti

cât şi copiii aflaţi în plasament la aceşti asistenţi maternali profesionişti, am aplicat pe

teren, adică în familia fiecărui asistent maternal profesionist, metoda observaţiei,

metoda documentării, interviul, ancheta socială.

Pot spune că am colaborat bine cu toţi asistenţii maternali profesionişti,

deoarece deja colaborăm de aproximativ trei ani, de când lucrez ca asistent social în

cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei Păstrăveni, judeţul Neamţ.

De asemenea, am colaborat bine atât cu copiii aflaţi în plasament la aceste

familii cât şi cu copiii biologici şi cu familia lărgită a asistentului maternal

profesionist.

La majoritatea asistenţilor maternali profesionişti am întâlnit bucuria de a-mi

transmite experienţa pe care au căpătat-o cu aceşti copii pe care-i au în plasament,

obstacolele pe care le-au întâmpinat şi de care au reuşit să treacă, planurile de viitor

pe care le au cu aceşti copii, demonstrând astfel, faptul că au integrat aceşti copii, am

putea spune, “definitiv” în familia proprie.

2.3. Statistici referitoare la asistenţii maternali profesionişti din cadrul comunei

Păstrăveni, judeţul Neamţ.

Ca asistent social în cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei

Păstrăveni, judeţul Neamţ, am aplicat chestionarul descris anterior şi am folosit

instrumentele de lucru descrise în partea teoretică a lucrării şi anume, observaţia

sociologică, documentarea, interviul, ancheta socială şi am obţinut următoarele

informaţii pe care, prelucrându-le, am obţinut următoarele date statistice:

După numărul de asistenţi maternali atestaţi anual, avem următorul rezultat:

28

ANUL 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

TO

TA

L

NR.

AMP.2 3 7 13 18 16 11 3 2 2 77

% 3 4 9 17 23 21 14 4 3 3 100

Repartiţia în funcţie de numărul asistenţilor maternali profesionişti atestaţi anual, din comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ

2 37

13

18

16

11

3 2 2

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

fig. 3

Repartiţia în funcţie de numărul asistenţilor maternali profesionişti atestaţi

anual, din comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ

Conform graficului anterior, observăm faptul că în comuna Păstrăveni, judeţul

Neamţ, din totalul de 77 asistenţi maternali profesionişti, atestaţi în periada 1999-

2008, sunt doi asistenţi maternali profesionişti atestaţi în anul 1999, reprezentînd un

procent de 3%, apoi se observă că numărul maxim de asistenţi maternali profesionişti

atestaţi este de 18, în anul 2003, reprezentând un procent de 23%, din total.

Concluzia care se poate trage în urma analizei acestui grafic, este că, în

prezent, se atestă din ce în ce mai puţine persoane ca asistenţi maternali

profesionişti, deoarece majoritatea persoanelor apte de muncă din comună sunt

29

plecate la muncă în străintate, în localitate rămânând majoritari bătrânii şi

copiii.

După vârsta asistenţilor maternali profesionişti avem următorul rezultat:

VârstaNumăr assistenţi

maternali profesionişti%

20-29 ani 1 1

30-39 ani 30 39

40-49 ani 29 38

50-59 ani 9 12

60-69 ani 6 8

70 ani şi peste 2 2

Total 77 100

20-29ani

30-39ani

40-49ani

50-59ani

60-69ani

70 ani şipeste

Număr assistenţi maternaliprofesionişti

0

5

10

15

20

25

30

Repartiţia în funcţie de vârsta asistenţilor maternali profesionişti din comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ

Număr assistenţi maternali profesionişti

fig.4

Repartiţia în funcţie de vârstă a asisteţilor maternali profesionişti, în cadrul

comunei Păstrăveni, judeţul Neamţ

În comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ, din numărul de 77 asistenţi maternali

profesionişti, avem un asistent maternal profesionist în vârstă de 29 ani, reprezentând

un procent de 1% din totalul asistenţilor maternali profesionişti, apoi, un număr de 30

asistenţi maternali profesionişti cu vârsta cuprinsă între 30-39 ani, reprezentând un

30

procent de 39%, urmează un număr de 29 asistenţi maternali profesionişti cu vârsta

cuprinsă între 40-49 ani, reprezentând un procent de 38%, un număr de 9 asistenţi

maternali profesionişti cu vârsta cuprinsă între 50-59 ani, reprezentând un procent de

12%, un număr de 6 asistenţi maternali profesionişti cu vârsta cuprinsă între 60-69

ani, reprezentând un procent de 8% şi un număr de 2 asistenţi maternali profesionişti

cu vârsta de 70 ani şi peste, reprezentând un procent de 2%, din totalul de 100%

asistenţi maternali profesionişti.

Concluzia care se poate trage în urma studierii acestui grafic, este aceea

că cea mai mare pondere o au persoanele de vârstă activă, de 30-39 ani, respectiv

40-49 ani, puţini dintre asistenţii maternali profesionişti fiind personae foarte

tinere sau personae în vârstă, deoarece această meserie necesită efort susţinut,

permanent, implicând răbdare, calm, sănătate şi rezistenţă fizică.

După vârsta copiilor luaţi în plasament de către asistenţii maternali

profesionişti, avem următorul rezultat:

Vârsta Număr copii %

0-3 ani 11 12

4-7 ani 32 36

7-10 ani 27 30

11-14 ani 16 18

15-18 ani 2 2

18 ani şi peste 1 1

Total 89 100

31

0-3 ani4-7 ani 7-10ani

11-14ani

15-18ani

18 anişi

peste

Număr copii

0

10

20

30

40

Repartiţia în funcţie de vârsta copiilor aflaţi în plasament la asistenţi maternali profesionişti din comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ

Număr copii

fig.5

Repartiţia în funcţie de vârstă copiilor aflaţi în plasament la asisteţii maternali

profesionişti, in cadrul comunei Păstrăveni, judeţul Neamţ

În comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ, din totalul de 89 copii aflaţi în

plsasament la asistenţi maternali profesionişti, avem un număr de 11 copii cu vârsta

cuprinsă între 0-3 ani, reprezentând un procent de 12% din totalul copiilor aflaţi în

plasament la asistenţi maternali profesionişti, un număr de 32 copii cu vârsta cuprinsă

între 4-7 ani, reprezentând un procent de 36%, un număr de 27 copii cu vârsta

cuprinsă între 8-11 ani, reprezentând un procent de 30%, un număr de 16 copii cu

vârsta cuprinsă între 12-15 ani, reprezentând un procent de 18%, un număr de 2 copii

cu vârsta cuprinsă între 16-18 ani, reprezentând un procent de 2% şi o tânără peste 18

ani, reprezentând un procent de 1%, din totalul de 100% copii aflaţi în plasament la

asistenţi maternali profesionişti din comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ.

În concluzie, putem spune că, cei mai mulţi copii aflaţi în plasament la

asistenţi maternali profesionişti, au vârsta cuprinsă între 4-7 ani, aceştia fiind

abandonaţi la vârste mai mici şi ajungând în familiile acestora cam în perioada

2003-2004, cînd au fost atestaţi cei mai mulţi asisstenţi maternali profesioniţti.

32

În funcţie de genul asistentului maternal profesionist, ştiind faptul că

această meserie este specifică femeilor, avem următorul rezultat:

Genul Număr persoane %

Feminin 71 92

Masculin 6 8

Total 77 100

Repartiţia pe genuri a asistenţilor maternali profesionişti din comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ

71; 92%

6; 8%

Feminin

Masculin

fig.6

Repartiţia pe genuri a asistenţilor maternali profesionişti din cadrul comunei

Păstrăveni, judeţul Neamţ

În comuna Păstrăveni, din numărul de 77 asistenţi maternali profesionişti sunt

un număr de 6 bărbaţi, reprezentând un procent de 8% din totalul asistenţilor

maternali, restul până la 100% fiind reprezentat de femei.

În concluzie, în urma analizei acestui grafic, reiese că, meseria de asistent

maternal profesionist este potrivită mai mult pentru femei, dar sunt şi bărbaţi

dedicaţi acetei meserii, bineînţeles împlicând întreaga familie.

33

În funcţie de religia asistenţilor maternali profesionişti avem următorul

rezultat:

Religie Număr persoane %

Ortodoxă 72 93

Ortodoxă rit vechi 3 4

Penticostali 2 3

Total 77 100

Repartiţia pe religii a asistenţilor maternali profesionişti din comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ

93%

4% 3%

Ortodoxă Ortodoxă rit vechi Penticostali

fig.7

Repartiţia pe religii a asistenţilor maternali profesionişti din cadrul comunei

Păstrăveni, judeţul Neamţ

În comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ, din numărul de 77 asistenţi maternali

profesionişti sunt un număr de 2 asistenţi maternali profesionişti de religie

penticostală, reprezentând un procent de 3% din totalul asistenţilor maternali

profesionişti, un număr de 3 persoane de religie ortodoxă rit vechi, reprezentând un

procent de 4 %, restul până la 100% fiind reprezentat de asistenţii maternali

profesionişti de religie ortodoxă.

Concluzia care se poate trage este aceea că, în comuna noastră majoritară

este religia ortodoxă şi implicit, un număr de 72 de persoane sunt de religie

ortodoxă, reprezentând un procent de 93% din totalul asistenţilor maternali

profesionişti din comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ

34

După numărul de copii luaţi în plasament de către fiecare dintre asistenţii

maternali profesionişti avem următorul rezultat.

Număr asistenţi maternali profesionişti

care au luat în plasament un copil66 86%

Număr asistenţi maternali profesionişti

care au luat în plasament doi copii11 14%

Total 77 100

Asistenti maternali profesionisti care au in plasament un copil si care au 2 copii

66, 86%

11, 14%

Număr asistenţi maternali profesionişti care au luat în plasament un copil

Număr asistenţi maternali profesionişti care au luat în plasament doi copii

fig.8

Repartiţia după numărul de copii luaţi în plasament de către asistenţii maternali

profesionişti din cadrul comunei Păstrăveni, judeţul Neamţ

Concluzia care se poate trage este aceea că, sunt 11 asistenţi maternali

profesionnişti care au câte doi copii în plasament, dar numărul lor este în

continuă creştere.

După numărul de familii în care ambii membri sunt asistenţi maternali

profesionişti, avem următorul rezultat.

Număr de familii în care ambii membri

sunt asistenţi maternali profesionişti4 5 %

Număr de familii în care doar un 73 95%

35

membru este asistent maternal

profesionist

Total 77 100%

4; 5%

73; 95%

Număr de familii în care ambii membri sunt asistenţi maternali profesionişti

Număr de familii în care doar un membru este asistent maternal profesionist

Repartiţia după numărul de familii în care ambii membri sunt asistenţi maternali profesionişti, în comparaţie cu familiile în care doar un membru este AMP, în cadrul

comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ

fig.9

Repartiţia după numărul de familii în care ambii membri sunt asistenţi maternali

profesionişti, în comparaţie cu familiile în care doar un membru este AMP, în

cadrul comunei Păştrăveni, judeţul Neamţ

În comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ, din numărul de 77 asistenţi maternali

profesionişti sunt un număr de 4 familii în care ambii membri sunt asistenţi maternali

profesionişti, reprezentând un procent de 5% din totalul asistenţilor maternali

profesionişti, restul până la 100% fiind reprezentat de familii în care doar un membru

este asistent maternal profesionist.

Concluzia care se poate trage în urma analizei acestui grafic, este aceea

că, avem familii în care ambii membri sunt asistenţi maternali profesionişti,

demonstrând astfel că sunt foarte dedicaţi acestei meserii dar în urma aplicării

acestui chestionar, am constatat faptul că, în familiile celorlalţi asistenţi

maternali profesionişti, şi anume a celor 73 asistenţi maternali profesionişti,

36

reprezentînd un procent de 95%, celălalt membru al familiei are deja o meserie,

dar este la fel de dedicat creşterii şi educării copiilor aflaţi în plasament.

În funcţie de starea de sănătate a copilului aflat în plasament, avem

următorul rezultat:

Număr copii cu handicap 4 4 %

Număr copii clinic sănătoşi 85 96%

Total 89 100%

4; 4%

85; 96%

Număr copii cu handicap Număr copii clinic sănătoşi

Repartiţia în funcţie de starea de sănătate a copiilor aflaţi în plasament la asistenţi maternali profesionişti din comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ

fig.10

Repartiţia în funcţie de starea de sănătate a copiilor aflaţi în plasament la

asitenţi maternali profesionişti din comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ

În comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ, din numărul de 89 copii aflaţi la 77

asistenţi maternali profesionişti sunt un număr de 4 copii încadraţi în grad de

handicap, reprezentând un procent de 4% din totalul copiilor aflaţi în plasament la

asistenţi maternali profesionişti, restul până la 100% fiind reprezentat de copii

declaraţi clinic sănătoşi.

În concluzie, putem spune că avem în comună asistenţi maternali

profesionişti care au răbdarea şi abilităţile necesare pentru a lua în îngrijire

copii cu handicap, atât ei cât şi familiile lor.

37

După statutul social al asistentului maternal profesionist avem următorul

rezultat

Personane căsătorite 71 92 %

Persoane singure 6 8%

Total 77 100%

71; 92%

6; 8%

Personane căsătorite Persoane singure

Repartiţia în funcţie de statutul social al asistenţilor sociali din comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ

fig.11

Repartiţia în funcţie de statutul social al asistenţilor sociali din comuna

Păstrăveni, judeţul Neamţ

În comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ, din numărul de 77 asistenţi maternali

profesionişti sunt un număr de 6 persoane singure, reprezentând un procent de 8% din

totalul asistenţilor maternali profesionişti, restul până la 100% fiind reprezentat de

persoane căsătorite.

Concluzia care se poate trage examinând acest grafic, este aceea că, atât

persoane căsătorite, cât şi persoane singure, au dorinţa, dragostea şi

disponobilitatea afectivă de a creşte copii.

38

În funcţie de studiile fiecărui asistent maternal profesionist avem

următoarea situaţie:

Nivelul de studiiNumăr asistenţi

maternali profesionişti%

Şcoală primară 2 3

Ciclu gimnazial 18 23

Şcoală profesională 16 21

10 clase 28 36

Liceu 13 17

Total 77 100

Repartiţia după nivelul de studii ale asistenţilor maternali profesionişti din comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ

2; 3%18; 23%

16; 21%28; 36%

13; 17%

Şcoală primară Ciclu gimnazial Şcoală profesională 10 clase Liceu

fig.12

Repartiţia după nivelul de studii ale asistenţilor maternali profesionişti din

comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ

În comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ, din numărul de 77 asistenţi maternali

profesionişti sunt un număr de 2 asistenţi maternali profesionişti care au absolvite

patru clase, reprezentând un procent de 3% din totalul asistenţilor maternali

profesionişti, un număr de 18 persoane care au absolvite opt clase, reprezentând un

procent de 23 %, un număr de 16 persoane care au absolvită şcoala profesională,

reprezentând un procent de 21 %, un număr de 28 persoane care au absolvite zece

39

clase, reprezentând un procent de 36 % şi un număr de 13 persoane, care au absolvit

liceul, reprezentând un procent de 13%.

În concluzie, numărul preponderent al persoanelor care exercită meseria

de asistent maternal profesionist, este cel al persoanelor care au un nivel mediu

de şcolarizare.

Se observă faptul că, pe măsură ce nivelul de şcolarizare creşte, scade

interesul persoanelor pentru această meserie.

În funcţie de centrul din care au fost luaţi copiii de către asistenţii

maternali profesionişti, avem următoarea situaţie:

Denumire centru

rezidenţial/familie

dezorganizată

Număr copii preluaţi din

aceste centre/familii

dezorganizate/alţi asistenţi

maternali profesionişti

%

Centrul Romaniţa –

Roman19 21

Pediatria –Roman 16 18

Pediatria Piatra-Neamţ 23 26

Centrul Elena-Doamna 28 31

Alt asistent maternal

profesionist4 4

Total 89 100%

40

Număr copii preluaţi din aceste centre/familii dezorganizate/alţi asistenţi maternali profesionişti

19; 21%

16; 18%

23; 26%

28; 31%

4; 4%

Centrul Romaniţa –Roman Pediatria –RomanPediatria Piatra-Neamţ Centrul Elena-DoamnaAlt asistent maternal profesionist

fig.13

Număr copii preluaţi din aceste centre/familii dezorganizate/alţi asistenţi

maternali profesionişti

Din totalul de 89 copii aflaţi în plasament la asistenţi maternali profesionişti

din comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ, un număr de 23 copii, reprezentând un procent

de 26%, sunt proveniţi din Pediatria Piatra Neamţ, judeţul Neamţ, iar un număr de 4

copii, reprezentând un procent de 4% din total, sunt proveniţi de la alt asistent

maternal, deoarece aceştia din urmă ori au plecat din localitate sau au găsit alt loc de

muncă, fiind astfel nevoiţi să renunţe la copiii avuţi în plasament.

Concluzia care se trage este aceea că majoritatea copiilor au fost luaţi din

centre din cadrul judeţului Neamţ, centre în care au ajuns în urma destrămării

familiilor naturale ale acestora.

După numărul de copii care s-au întâlnit cu familia biologică, avem

următorul rezultat:

În urma cercetării efectuate în cadrul comunei Păstrăveni, judeţul Neamţ,

rezultă că din numărul de 89 de copii aflaţi în plasament la un număr de 77 asistenţi

maternali profesionişti, doar un număr de 37 copii au participat la întâlniri cu familia

41

biologică (părinţi, bunici, fraţi, unchi, mătuşi) şi aceste întâlniri au avut loc în cadrul

D.G.A.S.P.C.1 Piatra Neamţ sau la Primăria Comunei Păstrăveni, judeţul Neamţ.

Menţionez că aceste întâlniri au avut loc în urma demersurilor efectuate de

către asistenţii sociali din cadrul D.G.A.S.P.C. Neamţ şi mai puţin din iniţiativa

părinţilor biologici ai acestor copii.

În urma menţinerii legăturii cu familia lărgită, în anul 2008 doar un copil a

fost reintegrat în familia biologică.

Concluzia care se trage în urma analizei acestei ultime întrebări din

chestionar, este următoarea: mai puţin de 50% dintre copii aflaţi în plasament

au avut întâlniri cu familia naturală, motivat de faptul că la ceilalţi copii, părinţii

biologici nu s-au arătat interesaţi de menţinerea legăturii cu copii lor, fiindu-le

teamă ca, în urma acestor întâlniri, să nu li se impumă să-şi ia definitiv copiii

acasă.

Altă concluzie referitoare la acest aspect, ar fi referitoare la noi, ca

asistenţi sociali, care ar trebui mai mult să monitorizăm părinţii care au

renunţat la copii şi la modul în care aceştia ar putea să-şi creeze condiţiile

necesare, mai ales din punct de vedere material, pentru a-şi lua copiii şi a-i

reintegra în propria familie, ştiind foarte bine faptul că plasamentul copiilor la

asistenţi maternali profesionişti este in plasament temporar, până când familia

naturală depăşeşte perioada de criză.

1 D.G.A.S.P.C. –Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.

42

Capitolul 3

Prezentarea cazurilor

Voi prezenta câteva cazuri, care să pună în evidenţă Asistenţa maternală -

standard ocupaţional şi realitate cotidiană, aceasta însemnând faptul că, persoanele

care doresc să devină asistenţi maternali profesionişti trebuie să se încadreze în

anumite standarde, aşa cum se va vedea în cazurile prezentate mai jos, iar în urma

atestării, aceşti asistenţi maternali profesionişti vor trebui să se confrunte cu

realitatea cotidiană, adică vor trebui să ia în îngrijire unul sau doi copii şi să

realizeze ceea ce părinţii naturali ai acestor copii nu au avut posibilitatea să

înfăptuiască.

Pentru prezentarea acestor cazuri, am utilizat chestionarul aplicat asistenţilor

maternali, cu ajutorul interviului, astfel verificând validitatea observaţiilor făcute.

De asemenea, am realizat şi interviuri cu copiii aflaţi în plasament la asistenţii

maternali profesionişti şi cu copiii biologici.

În debutul interviurilor realizate, i-am rugat pe asistenţii maternali

profesionişti să relateze cum au ajuns să profeseze această meserie şi în ce măsură

sunt satisfăcuţi de ceea ce fac.

Voi prezenta deci, pentru început, cazul unui asistent maternal profesionist

care va lua în plasament doi copii, după cum urmează:

- voi realiza în primul rînd Anchetă psihosocială privind evaluarea persoanei

care solicită eliberarea Atestatului de asistent maternal profesionist, valabil trei ani.

- voi realiza apoi RAPORTUL de anchetă psihosocială privind eliberarea

atestatului de asistent maternal profesionist.

Astfel, acţionând în direcţia realizării standardelor pe care un asistent maternal

profesionist trebuie să le îndeplinească, trecem la realitatea cotidiană şi urmărim

cazurile de copii care au nevoie ca măsură de protecţie plasamentul la asistent maternal

profesionist.

- în acest sens, voi realiza Ancheta psihosocială pentru cei doi fraţi care vor fi

luaţi din familia dezorganizată şi plasaţi la asistentul maternal profesionist din

43

comuna Păstraveni, judeţul Neamţ. (anchetele psihosociale ale copiilor vor

cuprinde Ecomapa şi Genograma fiecărui copil).

       3.1. Anchetă psihosocială 1

În continuare, cazul prezentat anterior rezultă în urma următorului articol:

“Din păcate, există şi oameni pentru care a fi părinte, este doar o glumă.

Este cazul unei tinere din Roman, care şi-a abandonat pentru a doua oară

copiii, la începutul lunii, alegând să plece la muncă în Italia.

Mai mult, Cătălina O. i-a lăsat pe cei mici singuri, într-o locuinţă aflată pe

Bulevardul Republicii.

Alarmaţi de strigătele copiilor, vecinii au telefonat la 112.

A.O. are 3 ani iar C.O., un an şi jumătate.

Fetiţa ştie deja ce înseamnă să fie abandonată de propria mamă deaorece în

2005 ea a fost lăsată în scara unui bloc din municipiu. – Cei doi frăţiori au fost găsiţi

de poliţişti într-o casă din zona Bulevardului Republicii, flămânzi şi neingrijiţi.

Secţia Pediatrie ne-a anunţat în legătură cu acest caz la jumătatea acestei luni – ne-

a spus consilierul Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia copilului (D.G.A.S.P.C.)

Neamţ, E.S.

În prezent, A.O. şi C.O. se află în grija unui asistent maternal din Păstrăveni,

iar mama lor va fi, cel mai probabil, decăzută din drepturile părinteşti.”

(http://www.cjneamt.ro/public/ian2008/al21_draft.doc - din data de 12-11-2007).

Deci, în urma acestui articol, putem face următorul studiu de caz: cei doi copii

se află la un asistent maternal profesionist din comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ, din

luna octombrie 2007.

În cadrul acestei familii, soţia este asistent maternal profesionist din anul

2002, reatestată în anul 2005 şi respectiv, în anul 2008 şi a avut o minoră în

plasament, din anul 2002 până în anul 2008.

Datorită faptului că această minoră nu mai făcea faţă la ritmul impus de

şcoală, a ajuns la o şcoală specială din Piatra Neamţ, judeţul Neamţ.

La scurt timp de la plecarea minorei din familia asistentei maternale

profesioniste, a intervenit cazul copiilor menţionaţi în articolul anterior.

44

Această familie a luat cei doi copii în plasament, ei sunt în această familie şi în

prezent.

La început, au avut probleme de acomodare, mai ales cu fetiţa, deoarece fiind

mai mare, a acceptat mai greu schimbarea de mediu, fiind mai des cu gândul la mama

sa.

Cu multă răbdare, asistenta maternală profesionistă împreună cu soţul şi fiica

acestora, s-au ocupat de cei doi copii, i-au integrat în familie, le-au acordat şi le

acordă în continuare toată grija, atenţia şi afecţiunea necesară pentru ca aceşti doi

copii să simtă că trăiesc şi cresc într-o familie normală.

În prezent, deci după un an şi câteva luni de când se află ân plasament la

această familie, copiii s-au adaptat, mai ales băiatul, fiind mai mic, iar fetiţa încă mai

are momente în care se comunică mai greu cu ea.

Din discuţiile purtate cu asistenta maternală profesionistă reiese că s-a ataşat

foarte mult de aceşti copii, atât ea cât şi soţul şi fiica acestora, că au pus foarte mult

suflet pentru a-i ajuta să fie nişte copii normali pentru vârsta lor şi că îşi doreşte să

aibe grijă în continuare de ei.

Voi prezenta ancheta psihosocială efectuată de către mine, ca asistent social,

persoanei care solicită eliberarea atestatului de asistent maternal profesionist, în

cazul de faţă doamna P.M. din satul şi comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ, pentru a

demonstra că această asistentă maternală profesionistă corespunde anumitor

standarde, (conform Anexei 7) şi anume:

Anchetă psihosocială

privind evaluarea persoanei: P.M.

care solicită eliberarea atestatului de asistent maternal profesionist

I. Situaţia socială a persoanei care solicită eliberarea atestatului de

asistent maternal profesionist:

Nume: P.

Prenume: M.

Domiciliul:comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ.

Data naşterii 27.11.1970 .

45

Stare civilă: căsătorită.

Studii: liceu.

Starea de sănătate; bună.

Venituri: salariul de A.M.P.

Loc de muncă: la domiciliu.

Ocupaţia: Asistent maternal profesionist din anul 2003.

Antecedente penale: -

Soţul

Nume: P.

Prenume:V.

Domiciliul: comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ.

Data naşterii: 23.01.1970

Stare civilă: căsătorit

Studii: liceu.

Starea de sănătate; bună.

Venituri: salariul

Loc de muncă: atelier mecanic S.C. AGROMEC S.A –com. Păstrăveni, judeţul Neamţ.

Ocupaţia: mecanic

Antecedente penale: -

Istoricul social al familiei:

Numiţii P.V. şi P.M. sunt căsătoriţi din anul 1993, iar din căsătorie au un copil

şi anume P.E., în vârstă de 13 ani, elevă în clasa a VII-a la Şcoala cu clasele I-VIII –

din comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ.

Profil psihologic solicitat (conform anexei-parte integrantă a anchetei sociale)

Profilul psihologic al membrilor familiei care locuiesc cu solicitantul

I. Condiţii de locuit

Locuinţa: casă

Nr. Camere: cinci, o bucătărie, baie.

nr. pers. care locuiesc:3

din care: adulţi - 2; copii – 1; bătrâni 0;

II. Alte persoane care locuiesc la domiciliul

46

Nume şi prenume Data naşterii Grad de rudenie

- - -

III. Motivul pentru care se solicită eliberarea atestatului de asistent maternal

profesionist: numita P.M. doreşte continuitate în cartea de muncă şi să aibe grijă de cei

doi minori, să-i integreze în familie.

IV. Informaţii despre copiii pe care ar dori să-i îngrijească :

Vârsta: 1-6 ani;

Sexul: feminin sau masculin;

Etnie : română;

Nr. Copiilor : 2;

Cu sau fără nevoi speciale: - fără nevoi speciale;

V. Concluzii si propunerea asistentului social:

Asistentul social propune reatestarea doamnei P.M. ca asistent maternal

profesionist şi luarea în plasament a minorilor A.O. şi C.O. proveniţi dintr-o relaţie

de concubinaj a mamei lor, nerecunoscuţi de tată.

În continuare, voi prezenta Raportul de anchetă psihosocială privind

eliberarea atestatului de asistent maternal profesionist, prin acest document, eu, ca

asistent social, asigurând standardele, conform Anexei 8, după care îşi desfăşoară

activitatea asistentul maternal profesionist.

RAPORT

de anchetă psihosocială

privind eliberarea atestatului de asistent maternal profesionist

Date despre persoana care solicită eliberarea atestatului de asistent maternal

profesionist:

Nume: P.

Prenume: M.

Domiciliul:comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ.

Data naşterii 27.11.1970 .

47

Stare civilă: căsătorită.

Studii: liceu.

Starea de sănătate; bună.

Situaţia socială a persoanei (a familiei) care solicită eliberarea atestatului:

Numiţii P.V. şi P.M. sunt căsătoriţi din anul 1993, iar din căsătorie au un copil şi

anume P.E., în vârstă de 13 ani, elevă în clasa a VII-a la Şcoala cu clasele I-VIII – din

comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ.

Condiţii de locuit:

Ca stare materială, familia P.C. şi P.M. deţin una casă de locuit, compusă din 5

camere, o bucătărie, o baie. Camerele sunt duşumite, au 2 sobe de teracotă, de perete,

sunt modern mobilate.

Având în vedere situaţia de fapt, precum şi prevederile Hotărârii Guvernului

nr.679/2003 cu privire la condiţiile de obţinere a atestatului asistentului, procedurilor

de atestare şi statutul asistentului maternal profesionist, propunem: eliberarea

atestatului de asistent maternal profesionist cu o valabilitate de 3 ani.

Doamna P.M. poate primi simultan în plasament un număr de 2 copii, cuprinşi

în grupa de vârstă 1-5 ani, de sex feminin sau masculin.

În continuare, pentru a completa dosarul asistentului maternal profesionist

care solicită luarea în plasament a celor doi minori, vor fi necesare următoarele

documente:

Cerere de evaluare în vederea eliberării atestatului de asistent

maternal profesionist,

C.V-ul asistentului maternal profesionist,

Atestatul eliberat de către Comisia de Protecţia Copilului, valabil

3 ani.

Convenţia de plasament - în urma căreia asistentul maternal

profesionist are acordul din partea D.G.A.S.P.C. să aibe grijă de aceşti

doi copii,

Fişa postului,

Rapoarte de supervizare a activăţii asistentului maternal

profesionist realizată de către asistentul social responsabil de caz,

48

Rapoarte anuale de evaluare a activităţii asistentului maternal

profesionist,

Fişa lunară de informare cu privire la situaţia copilului ocrotit în

familia substitutivă.

Pentru copiii luaţi în plasament de către asistenţii maternali profesionişti, vor

fi necesare următoarele documente:

Raport referitor la copilul.....(în conformitate cu art. 130, alin. 1,

lit. a,b,c,d,e).

Referat medical eliberat de medicul de familie,

Raport de urmărire a cazului, care se completează de către

managerul de caz.

Plan de intervenţie specifică pentru educaţie (standard nr. 14).

Plan de intervenţie specifică pentru menţinerea legăturii cu

părinţii, familia lărgită şi alte persoane importante faţă de copil

(standard nr. 5).

Raport privind situaţia socială a copilului/tânărului.... (se

completează în cazul în care se solicită revocarea măsurii de protecţie).

3.2. Anchetă psihosocială 2

Voi prezenta în continuare, Ancheta psihosocială privind pe unul din cei doi

copii, şi anume pe minora A.O. pentru a demonstra necesitatea ca pentru aceşti copii

să fie luată măsura de protecţie: plasament la asistent maternal profesionist P.M. din

satul şi comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ, conform Anexei 9:

ANCHETĂ PSIHOCIALĂ

Pentru copilul A.O.

I. Date privind situaţia juridică a copilului:

a. Numele şi prenumele : A.O.

C.N.P.:

49

Data naşterii: 01.06.2005

Locul naşterii: Roman, judeţul Neamţ

Fiica lui: C.O şi al: M.O.

Domiciliul: Roman, judeţul Neamţ

Starea de sănătate: bună

Situaţia şcolară: preşcolar

Scopul întocmirii anchetei sociale: minora A.O. împreună cu fratele

său. C.O. să beneficieze de măsura de protecţie plasament la asistent

maternal profesionist, deoarece au fost abandonaţi de părinţii

biologici.

Părinţi :

Mama: Numele şi prenumele: C.O.

C.N.P.:-

Data şi locul naşterii: 21.05.1982, Roman, judeţul Neamţ.

CI: seria NT, nr. 356781, eliberat de: Roman

Starea civilă: căsătorită., studii: 10 clase

Locul de muncă: -

Ocupaţia:casnică.

Domiciliul legal: Roman, judeţul Neamţ.

Starea de sănătate:bună

Venituri:ocazionale, datorită lipsei unui loc de muncă stabil.

Tata: Numele şi prenumele: M.O.

C.N.P.:-

Data şi locul naşterii: 16.08. 1979, Roman, judeţul Neamţ.

CI: seria NT, nr. 567841 eliberat de: Roman

Starea civilă: căsătorit, studii: 8 clase.

Locul de muncă: în construcţii

Ocupaţia:zidar

Domiciliul legal: Roman, judeţul Neamţ..

Starea de sănătate: bună

Venituri: ocazionale, ca lucrător în construcţii

50

Fraţi : Nume: O.

Prenume: C,

C.N.P.

Situatie scolara: preşcolar

Domiciliul: Roman, judeţul Neamţ.

Stare de sanatate: bună.

Istoricul familiei (Când s-a constituit legal, câţi copii mai sunt – nume, vârstă

– mod de relaţionare):

Minora A.O. în vârstă de 3 ani, împreună cu fratele său C.O. în vârstă de 1,5

ani, au fost găsiţi în scara unui bloc din municipiul Roman, judeţul Neamţ.

Din discuţiile purtate cu vecinii minorilor, rezultă că au mai fost părăsiţi odată,

mama lor fiind plecată la muncă în Italia.

Tatăl minorilor este plecat la muncă în Italia şi nu se interesează de copii.

II. Condiţii actuale de viaţă ale familiei biologice.

a. Cei doi minori, înpreună cu mama lor locuiau într-un apartament din

Roamn, judeţul Neamţ, compus din două camere, bucătărie, baie, hol,

camerele sunt foarte modest mobilate, nu au lumină, căldură.

b. Veniturile familiei: mama minorilor realiza venituri ocazionale, din cauza

lipsei unui loc de muncă stabil şi alocaţiile minorilor.

III. Componenţa familiei (copii rezultaţi din căsătorie, din afara căsătoriei,

alte persoane):

A.O. – în vârstă de 3 ani – preşcolar

C.O. – în vârstă de 1,5 ani – preşcolar.

Propuneri privind forma de protecţie ce se impune:

Faţă de cele relatate mai sus, suntem de acord ca, pentru minora A.O.

împreună cu fratele său C.O. să fie luată măsura de protecţie plasament la asistent

maternal profesionist P.M. din comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ.

51

3.3. Anchetă psihosocială 3

Voi prezenta în continuare, Ancheta psihosocială privind pe unul din cei doi

copii şi anume pe minorul C.O. de asemenea, pentru a demonstra necesitatea ca

pentru aceşti copii să fie luată măsura de protecţie: plasament la asistent maternal

profesionist P.M. din satul şi comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ, conform Anexei 9.

ANCHETĂ PSIHOCIALĂ

Pentru copilul C.O.

IV. Date privind situaţia juridică a copilului:

b. Numele şi prenumele : C.O.

C.N.P.:

Data naşterii: 21.08.2007

Locul naşterii: Roman, judeţul Neamţ

Fiica lui: C.O şi al: M.O.

Domiciliul: Roman, judeţul Neamţ

Starea de sănătate: bună

Situaţia şcolară: preşcolar

Scopul întocmirii anchetei sociale: minorul C.O. împreună cu sora sa.

A.O. să beneficieze de măsura de protecţie plasament la asistent

maternal profesionist, deoarece au fost abandonaţi de părinţii

biologici.

Părinţi :

Mama: Numele şi prenumele: C.O.

C.N.P.:-

Data şi locul naşterii: 21.05.1982, Roman, judeţul Neamţ.

CI: seria NT, nr. 356781, eliberat de: Roman

Starea civilă: căsătorită., studii: 10 clase

Locul de muncă: -

Ocupaţia:casnică.

Domiciliul legal: Roman, judeţul Neamţ.

52

Starea de sănătate:bună

Venituri:ocazionale, datorită lipsei unui loc de muncă stabil.

Tata: Numele şi prenumele: M.O.

C.N.P.:-

Data şi locul naşterii: 16.08. 1979, Roman, judeţul Neamţ.

CI: seria NT, nr. 567841 eliberat de: Roman

Starea civilă: căsătorit, studii: 8 clase.

Locul de muncă: în construcţii

Ocupaţia:zidar

Domiciliul legal: Roman, judeţul Neamţ..

Starea de sănătate: bună

Venituri: ocazionale, ca lucrător în construcţii

Fraţi : Nume: O.

Prenume: A.

C.N.P.

Situatie scolara: preşcolar

Domiciliul: Roman, judeţul Neamţ.

Stare de sanatate: bună.

Istoricul familiei (Când s-a constituit legal, câţi copii mai sunt – nume, vârstă

– mod de relaţionare):

Minorul C.O. în vârstă de 1,5 ani, împreună cu sora sa C.O. în vârstă de 3 ani,

au fost găsiţi în scara unui bloc din municipiul Roman, judeţul Neamţ.

Din discuţiile purtate cu vecinii minorilor, rezultă că au mai fost părăsiţi odată,

mama lor fiind plecată la muncă în Italia.

Tatăl minorilor este plecat la muncă în Italia şi nu se interesează de copii.

V. Condiţii actuale de viaţă ale familiei biologice.

53

a. Cei doi minori, înpreună cu mama lor locuiau într-un apartament din

Roamn, judeţul Neamţ, compus din două camere, bucătărie, baie, hol,

camerele sunt foarte modest mobilate, nu au lumină, căldură.

b. Veniturile familiei: mama minorilor realiza venituri ocazionale, din cauza

lipsei unui loc de muncă stabil şi alocaţiile minorilor.

VI. Componenţa familiei (copii rezultaţi din căsătorie, din afara căsătoriei,

alte persoane):

A.O. – în vârstă de 3 ani – preşcolar

C.O. – în vârstă de 1,5 ani – preşcolar.

Propuneri privind forma de protecţie ce se impune:

Faţă de cele relatate mai sus, suntem de acord ca, pentru minorul C.O.

împreună cu sora sa A.O. să fie luată măsura de protecţie plasament la asistent

maternal profesionist P.M. din comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ.

În concluzie, aceşti copii sunt la asistent maternal profesionist P.M. din satul

şi comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ, evoluează bine, s-au adaptat, sunt sănătoşi iar

despre părinţii naturali nu deţinem nici o informaţie.

Altă concluzie este aceea că am reuşit să îmbinăm în mod fericit Asistenţa

maternală - stadard ocupaţional şi realitate cotidiană.

3.4. Anchetă psihosocială 4

Alt caz din comuna Păstrăveni, este cel al tinerei A.N. aflată în plasament la

asistenta maternală profesionistă B.M. din anul 2002.

Tânăra A.N. a provenit dintr-o familie dezorganizată, mai are o soră şi un

frate, ambii aflaţi în centre rezidenţiale din Piatra Neamţ, judeţul Neamţ.

Tânăra s-a integrat foarte bine în familia asistentei maternale profesioniste,

având o relaţie foarte bună cu aceasta, cu soţul acesteia, cu copiii lor şi, de doi ani, cu

al doilea copil, în prezent în vârstă de trei ani, aflat în plasamnet la această familie.

În prezent, tânăra este elevă în clasa a XI-a la un liceu din oraşul Tg. Neamţ,

judeţul Neamţ, învaţă foarte bine, este susţinută de familia asistentei maternale

54

profesioniste pentru a-şi finaliza studiile, deocamdată liceale şi dacă va reuşi, va fi

susţinută în continuare de către aceştia, să termine şi studiile superioare.

Din discuţiile purtate cu colegii de şcoală ai tinerei, cu vecinii asistentei

maternale profesioniste, cu soţul şi cu fiul asistentei maternale profesioniste, reiese că

tânăra s-a integrat foarte bine, este apreciată de colegi, de vecini şi de familia

asistentei maternale profesioniste.

În continuare, ca şi în cazul anterior, voi proceda astfel:

- voi realiza ancheta psihosocială efectuată persoanei care solicită eliberarea

atestatului de asistent maternal profesionist, în cazul de faţă doamna B.M.

din satul şi comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ, Atestat valabil trei ani.

- voi realiza apoi RAPORTUL de anchetă psihosocială privind eliberarea

atestatului de asistent maternal profesionist.

Astfel, acţionând în direcţia realizării standardelor pe care un asistent maternal

profesionist trebuie să le îndeplinească, trecem la realitatea cotidiană şi urmărim

cazurile de copii care au nevoie ca măsură de protecţie plasamentul la asistent maternal

profesionist.

În acest sens, voi realiza Ancheta psihosocială pentru tânăra A.N. (conform

Anexei 7) la asistentul maternal profesionist din comuna Păstraveni, judeţul Neamţ,

pentru a menţine măsura de protecţie plasament la asistent maternal profesionist B.M.,

până când tânăra va absolvi liceul, eventual o facultate. (ancheta psihosocială a

tinerei va cuprinde Ecomapa şi Genograma –conform Anexelor 3 şi 6).

În cazul de faţă, doama B.M. solicită reatestarea ca asistent maternal

profesionist.

Anchetă psihosocială

privind evaluarea persoanei: B. M.

care solicită eliberarea atestatului de asistent maternal profesionist

I. Situaţia socială a persoanei care solicită eliberarea atestatului de asistent

maternal profesionist:

Nume: B.

Prenume: M.

55

Domiciliul:comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ.

Data naşterii .

Stare civilă: căsătorită.

Studii: şcoala profesională.

Starea de sănătate; bună.

Venituri: salariul de asistent maternal profesionist.

Loc de muncă: la domiciliu, ca asistent maternal profesionist..

Ocupaţia: asistent maternal profesionist.

Antecedente penale: -

Soţul

Nume: B.

Prenume:I.

Domiciliul: comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ.

Data naşterii:

Stare civilă: căsătorit

Studii: zece clase.

Starea de sănătate; bună.

Venituri: din activităţi agricole.

Loc de muncă: gospodăria proprie.

Ocupaţia: agricultor.

Antecedente penale: -

Istoricul social al familiei:

Numiţii B.I. şi B.M. s-au căsătorit în anul 1978, iar din căsătorie au rezultat

2 copii, din care: un copil căsătorit, la casa lui, iar celălalt lucrează în domeniul

construcţiilor şi locuieşte în Bucureşti.

Profil psihologic solicitat (conform anexei-parte integrantă a anchetei sociale)

Profilul psihologic al membrilor familiei care locuiesc cu solicitantul

II. Condiţii de locuit:

Locuinţa: casă

56

Nr. camere: trei, o bucătărie, baie.

Nr. pers. care locuiesc: 4

din care: adulţi - 2; copii – 2; bătrâni 0;

II. Alte persoane care locuiesc la domiciliul

Nume şi prenume Data naşterii Grad de rudenie

- - -

III. Motivul pentru care se solicită eliberarea atestatului de asistent maternal

profesionist: numita B.M. doreşte continuitate în cartea de muncă şi să aibă grijă în

continuare de minorul şi de tânăra aflată în plasament, să-i integreze în familie.

VII. Informaţii despre copiii pe care ar dori să-i îngrijească:

Vârsta: 1-18 ani;

Sexul: feminin sau masculin;

Etnie : română;

Nr. Copiilor : 2;

Cu sau fără nevoi speciale: - fără nevoi speciale;

V. Concluzii si propunerea asistentului social:

Ca Asistent social, propun reatestarea doamnei B.M. ca asistent maternal

profesionist şi menţinerea în plasament a minorului de 3 ani şi a tinerei în vârstă de

18 ani.

În continuare, voi prezenta Raportul de anchetă psihosocială privind

eliberarea atestatului de asistent maternal profesionist, prin acest document,

responsabilul de caz monitorizând activitatea asistentului maternal profesionist,

conform Anexei 8..

57

RAPORT

de anchetă psihosocială

privind eliberarea atestatului de asistent maternal profesionist

Date despre persoana care solicită liberarea atestatului de asistent maternal

profesionist:

Nume: B.

Prenume: M.

Domiciliul:comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ.

Data naşterii .

Stare civilă: căsătorită.

Studii: şcoala profesională

Starea de sănătate; bună.

Situaţia socială a persoanei (a familiei) care solicită eliberarea atestatului:

Numiţii B.I. şi B.M. s-au căsătorit în anul 1978, iar din căsătorie au rezultat 2

copii, din care: un copil căsătorit, la casa lui, iar celălalt lucrează în domeniul

construcţiilor şi locuieşte în Bucureşti.

Condiţii de locuit:

Ca stare materială, familia B.I. şi B.M. deţin una casă de locuit, compusă din 3

camere, o bucătărie, o baie. Camerele sunt duşumite, au 2 sobe de teracotă, de perete,

sunt modern mobilate.

Având în vedere situaţia de fapt, precum şi prevederile Hotărârii Guvernului

nr.679/2003 cu privire la condiţiile de obţinere a atestatului asistentului, procedurilor

de atestare şi statutul asistentului maternal profesionist, propunem: eliberarea

atestatului de asistent maternal profesionist cu o valabilitate de 3 ani.

Doamna B.M. poate primi simultan în plasament un număr de 2 copii, cuprinşi

în grupa de vârstă 1-18 ani, de sex feminin sau masculin.

3.5. Anchetă psihosocială 5

Voi prezenta în continuare, Ancheta psihosocială privind pe tânăra A.N. aflată în

plasament la familia asistentului maternal profesionist B.M., (conform Anexei 9),

58

efectuată în scopul menţinerii măsurii de plasament a tinerei A.N. la asistent maternal

profesionist B.M. până la finalizarea studiilor.

ANCHETĂ PSIHOCIALĂ

I. Date privind situaţia juridică a copilului:

Numele şi prenumele : A.N.

C.N.P.:

Data naşterii: 05.11.1990.

Locul naşterii: Piatra Neamţ, judeţul Neamţ

Fiica lui: A.V. şi al: A.M.

Domiciliul: comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ

Starea de sănătate: bună

Situaţia şcolară: elevă în clasa a XI-a la – colegiul “Ion Creangă “ -

Tg. Neamţ, judeţul Neamţ,

Scopul întocmirii anchetei sociale: pentru tânăra A.N. în urma împlinirii

vârstei de 18 ani, se continuă, ca măsură de protecţie, plasamentul la asistent maternal

profesionist B.M. din comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ.

Părinţi :

Mama: Numele şi prenumele: A.M.

C.N.P.:-

Data şi locul naşterii: 18.02.1967, Piatra Neamţ, judeţul

Neamţ.

CI: seria NT, nr. 897542, eliberat de: Piatra Neamţ.

Starea civilă: văduvă, studii: 4 clase

Locul de muncă: -

Ocupaţia:casnică.

Domiciliul legal: Piatra Neamţ, judeţul Neamţ.

Starea de sănătate:bună

Venituri:ocazionale, datorită lipsei unui loc de muncă stabil.

Tata: Numele şi prenumele: A.V.

C.N.P.:-

59

Data şi locul naşterii: 25.11.1962, Roman, judeţul Neamţ.

Starea civilă: decedat din anul 2005.

Fraţi : Nume: A..

Prenume: B,

C.N.P.

Vârsta: 13 ani.

Situatie scolara: elevă în clasa a VII-a Piatra Neamţ, judeţul Neamţ

Domiciliul: centrul “Elena Doamna” din Piatra Neamţ, jude ţul

Neamţ.

Stare de sanatate: bună.

Nume: A.

Prenume: C,

C.N.P.

Vârsta: 12 ani.

Situatie şcolară: elev în clasa a VI-a Piatra Neamţ, judeţul Neamţ

Domiciliul: centrul “Elena Doamna” din Piatra Neamţ, jude ţul

Neamţ.

Stare de sanatate: bună.

Istoricul familiei (Când s-a constituit legal, câţi copii mai sunt – nume, vârstă

– mod de relaţionare):

Tânăra A.N. în vărstă de 19 ani mai are un frate în vârstă de 12 ani şi o soră în

vârstă de 13 ani, ambii aflaţi într-un centru rezidenţial din Piatra Neamţ, judeţul

Neamţ.

Susnumita este în plasament la familia B.M. din anul 1999, de la vârsta de 9

ani.

Din momentul în care tânăra se află în plasament la asistent maternal

profesionist B.M., mama biologică nu s-a interesat de ea, doar cu sora şi fratele se

întălneşte în perioada vacanţelor şcolare.

60

II. Condiţii actuale de viaţă ale familiei în cadrul cărei tânăra beneficiază

de măsură de protecţie.

a. Ca stare materială, familia B.I. şi B.M. deţin una casă de locuit, compusă din

3 camere, o bucătărie, o baie. Camerele sunt duşumite, au 2 sobe de teracotă,

de perete, sunt modern mobilate, condiţiile igienico-sanitare sunt

corespunzătoare.

b. Veniturile familiei: ca venituri, familia B.I. şi B.M. realizează: salariul de

asistent maternal al soţiei, alocaţiile de stat pentru minorul şi tânăra din

plasament, în sumă de 84 lei şi alocaţiile de susţinere ale acestora, în sumă de

194 lei.

Propuneri privind forma de protecţie ce se impune:

Faţă de cele relatate mai sus, suntem de acord ca, pentru tânăra A.N. să fie

continuată măsura de protecţie – plasamentul acesteia la asistent maternal

profesionist B.M. din comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ2.

În concluzie, atât minorul cât şi tânăra A.N. aflaţi în plasament la asistent

maternal profesionist P.M. din satul şi comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ, evoluează

bine, s-au adaptat, sunt sănătoşi, au toate condiţiile necesare pentru a duce o viaţă

normală, pentru a se bucura de beneficiile unei familii adevărate.

Altă concluzie este aceea că am reuşit să îmbinăm şi de data aceasta, în mod

fericit, Asistenţa maternală - stadard ocupaţional şi realitate cotidiană.

2 Conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 26/1997, art. 19, alin.2 – care prevede că, la cererea copilului, Comisia pentru protecţia copilului poate dispune ca el să rămână la familia sau persoana în cauză şi după dobândirea capacităţii depline de exerciţiu, dacă îşi continuă studiile, fără a depăşi vârsta de 26 de ani.

61

Capitolul 4.

Concluzii:

În urma studierii acestor cazuri, putem trage următoarele concluzii:

Există deosebiri între asistenţa maternală - standard ocupaţional şi

realitatea cotidiană - în sensul că, în realitate apar multe situaţii care nu se regăsesc

în standarde.

Altfel spus, în urma studiilor de caz efectuate, putem trage concluzia că,

standard ocupaţional înseamnă pregătirea asistenţolor maternali profesionişti

conform legislaţiei în vigoare, pentru ca apoi, să analizăm realitatea cotidiană, adică

să depistăm cazurile copiilor pentru care se impune ca măsură de protecţie -

plasamentul temporar la aceşti asistenţi maternali profesionişti.

În urma cercetării efectuate în cadrul comunei Păstrăveni, judeţul Neamţ, am

ajuns la următoarele concluzii:

1. Valoarea copilului pentru asistenţii maternali profesionişti –

cuprinde următoarele aspecte, în influienţarea deciziei de a fi asistent maternal

profesionist:

- Aspectul material - reprezintă o parte a unei strategii familiale de răspuns

la o serie de probleme, cele mai frecvente de ordin financiar şi presupune o

estimare raţională şi lucidă a beneficiilor şi costurilor potenţiale pentru

membrii familiei.

- Aspectul afectiv – adică faptul că asistentul maternal profesionist ajunge

să ocupe un rol important în viaţa copilului pe care îl are în îngrijire,

deoarece îi asigură acestuia un confort afectiv şi de asemeni, este

importantă percepţia schimbărilor care au loc în familia asistentului

maternal profesionist, odată cu includerea în familia sa a copilului luat în

plasament.

- Aspectul moral şi social – înseamnă faptul că, îngrijirea unor copii „vai

de capul lor, fără mamă, fără tată”, constituie într-un fel aprobarea socială

62

din partea comunităţii, considerând că având grijă de copiii necăjiţi,

reprezintă şi un act caritabil.

2. Dimensiunea instrumentală a valorii copilului – provine din

faptul că, activitatea de îngrijire în familiile de asistenţă maternală este plătită iar

copilul este un important contribuitor în economia domestică: în mod direct, prin

alocaţiile acordate de către stat3 şi indirect, prin salariul plătit asistentului maternal

profesionist responsabil cu îngrijirea lui.

Deci, în calitate de anjajaţi, asistenţii maternali profesionişti beneficiază de

salariu, vechime în muncă, în scopul asigurării pensiei şi asigurările medicale ce

rezultă din dobândirea statului de salariat.

Din relatările asistenţilor maternali profesionişti, rezultă că, în urma alegerii

acestei meserii au reuşit să rezolve următoarele probleme:

- au reuşit să depăşească situaţia de dificultate financiară creată de şomaj

(foarte mulţi dintre ei povestesc eşecurile repetate ale încercărilor de a-şi

găsi un loc de muncă, mai ales dacă persoanele în cauză sunt la o vârstă la

care reinserţia profesională este dificilă), de pierderea unei resurse

financiare din familie prin pierderea unuia dintre adulţi (femeia rămasă

singură este obligată să găsească o soluţie care să fie convenabilă din punct

de vedere financiar şi care să-i permită să aibe grijă şi de proprii copii) sau

prin divorţ..

- au reuşit să-şi “asigure” viitorul, prin garantarea dreptului la pensia de

stat, ca o conseciţă a încheierii contractului de muncă – în mod special

pentru persoanele cu vârste de peste 45 ani, care nu-şi mai găsesc loc de

muncă, oferta de locuri de muncă în comuna noastră fiind destul de redusă.

- au reuşit să-şi gestioneze în mod eficient activitatea în propria gospodărie

şi îngrijirea propriilor copii, în condiţiile în care, această meserie

presupune „muncă la domiciliu” – adică un aspect important fiind faptul

că, prin intermediul Fişei de evaluare a plasamentului, instrument prin

care instituţia de protecţie monitorizează situaţia copilului aflat în familia

de asistenţă maternală, indică faptul că, indicatorii evaluării vizează

progresele copilului şi nu activităţile îngrijitorului, oferindu-i acestuia

deplină libertate.

3 Alocaţia de stat, alocaţia de îngrijire, alocaţia pentru echipament, e.t.c.

63

- este important de menţionat faptul că, pentru asistenţii maternali

profesionişti cu mai multă experienţă (adică cei care au avut în plasament,

succesiv, mai mulţi copii în îngrijire), copilul este redus la statutul de

„obiect al muncii”, astfel, este încurajată “limitarea profesionistă a

ataşamentului faţă de copil”, ajungând, în timp, la o accentuare a

instrumentalizării valorii acestuia.

- sunt unele cazuri în care asistenţii maternali profesionişti se ataşează de

copii, făcând dificil momentul reintegrării copilului în familia biologică.

3. Costul copilului pentru familia de asistenţă maternală – un

aspect importat este acela de dependenţă a copilului faţă de adult, mai ales în

cazul îngrijirii copilului cu dizabilităţi, aceasta fiind perceput uneori ca fiind “un

cost”.

În asemenea cazuri, una dintre strategiile folosite de asistenţii maternali

profesionişti pentru gestionarea costului ridicat al dependenţei, este transferul unor

responsabilităţi de însoţire şi sprijin al copilului asupra celorlalţi membri ai

familiei: soţ, soţie, copii biologici şi alte rude.

Costurile pot să fie şi mai mari atunci când apar probleme de sănătate a

copilului iar investiţia în rezolvarea lor impune neglijarea celorlalţi membri ai

familiei sau a gospodăriei.

O altă categorie de costuri des invocată în interviurile cu asistenţii maternali

profesionişti, este reprezentată de costurile materiale cotidiene adresate copilului

şi perceperea faptului că, pentru a fi la înălţimea exigenţelor de bun părinte,

aceştia sunt obligaţi să facă cheltuieli mult mai mari decât le permit sumele

alocate direct copilului.

În cazul copiilor cu dizabilităţi, alocaţia mai mare ce se acordă pentru

îngrijirea lor este definită de asistenţii maternali profesionişti ca fiind uneori un

avantaj şi un stimulent pentru specializarea profesională în îngrijirea acestor copii,

dar alteori ea este considerată nesemnificativă, în raport cu un cost social şi

familial mare, generat de dezaprobarea membrilor familiei, rudelor şi vecinilor

faţă de decizia de a îngriji un copil cu dizabilităţi.

4. Dimensiunea afectivă a valorii copilului luat în îngrijire – în general, în

interviurile realizate, asistenţii maternali profesionişti, atât femei cât şi bărbaţi, se

64

se autoevaluează ca fiind semnificativi sau importanţi pentru copiii luaţi în

îngrijire.

Acest lucru înseamnă capacitatea copiilor din plasament de a contribui la

construirea identităţii profesionale a adultului cu care interacţionează cel mai des

şi cu care petrec cel mai mult timp, care-i îngrijeşte.

Din interviurile asistenţilor maternali profesionişti, sunt nelipsite relatările

despre angajamentul acestora în integrarea copilului în mediul familial, despre

faptul că alocă timp pentru activităţi împreună, integrează copiii în ritualurile

casei, le oferă confort şi sprijin emoţional când aceştia au nevoie.

Cel mai frecvent pomenite activităţi sunt cele care descriu rutinele familiale

cotidiene, participarea la pregătirea lecţiilor, acţiuni pragmatice prin care

asistentul maternal profesionist se îngrijeşte de copil, să fie bine îmbrăcat, bine

hrănit, să aibe tot ce le trebuie la şcoală.

Foarte adesea, gratificaţiile emoţionale de care beneficiază un asistent

maternal profesionist din partea copiilor pe care–i îngrijeşte sunt descrise sub

forma exclusivităţii afecţiunii copiilor, în contrapondere cu costurile ridicate

presupuse de îngrijirea lor.

În familiile în care copiii biologici au ajuns la vârstă adultă, sunt eventual

căsătoriţi şi au părăsit casa părintească, asistenţii maternali profesionişti povestesc

despre criza pe care a traversat-o cuplul în această etapă din ciclul vieţii familiale

şi despre faptul că, aducerea unui alt copil în casă şi îngrijirea lui a reprezentat un

proiect comun, care a reconstruit coeziunea cuplului.

În familiile fără copii, copilul din plasament poate fi uneori “primul copil”, în

ciuda faptului că această percepţie nu este susţinută de cei din exteriorul familiei,

vecini, comunitate.

5. Dimensiunea socială şi morală a valorii copilului – dimensiunea morală a valorii

copilului se referă la faptul că, hotărârea unei familii de a îngriji un copil aflat într-

o situaţie dificilă, părăsit de părinţi sau abuzat de aceştia, poate fi, aşa cum reiese

din interviurile cu asistenţii maternali profesionişti, o sursă semnificativă de

gratificaţii sociale sau morale pentru aceştia.

Printre satisfacţiile amintite de asistenţii maternali profesionişti din comuna

Păstrăveni, judeţul Neamţ, cea mai frecventă se referă la îmbunătăţirea statutului

social şi economic şi a condiţiilor de viaţă, datorită abandonării activităţii agricole.

65

Satisfacţia morală asociată profesiei de asistent maternal profesionist este

evidenţiată de definirea acesteia ca pe o „salvare a copilului”, o “pomană”, şi un

noroc al copilului.

O altă sursă de satisfacţie, deloc neglijabilă, vine din perceperea actrivităţii de

„avocat” pe care o întreprinde asistentul maternal profesionist, pentru apărarea

drepturilor copilului aflat în îngrijirea sa, pentru creşterea accesului la servicii

medicale, educaţionale, sociale şi de reprezentare publică în raport cu instituţiile.

6. Dimensiunea profesională a valorii copilului din asistenţă maternală – se referă

la faptul că aceşti copii plasaţi la asistenţii maternali profesionişti prezintă un

status iniţial, cu care au intrat în familie4 şi statusul său prezent5.

- povestea vechiului status al copilului – ataşat istoriei sale instituţionale

sau familiale, descrisă în termeni de carenţe afective şi bizarerii

comportamentale, are rolul să evidenţieze costurile pe care le presupune

integrarea copilului în noul context familial, costuri suportate nu numai de

cel care este responsabil de copil ci de întreaga familie a acestuia, deoarece

trebuie să-şi reorganizeze spaţiile, practicile şi ritualurile,

comportamentele intra- şi extrafamiliale, pentru a gestiona acomodarea

nou-venitului şi pentru a-i întâmpina nevoile, în condiţiile lipsei unei

istorii comune a acestuia cu grupul familial care îl primeşte.

Acest proces este, cel mai adesea, descris ca fiind unul de-a dreptul

dramatic, atăt pentru familia asistentului maternal profesionist cât şi

pentru copil.

În cazurile în care copiii provin din instituţie, dramatismul poveştii se

accentuează, din cauza distanţei dintre manifestările copilului şi reperele

de normalitate ale familiei asistentului maternal profesionist asupra unui

copil, această distanţă fiind pusă pe seama istoriei copilului petrecută în

mediul rezidenţial.

În alte cazuri, vechea identitate a copilului este construită pe baza unor

detalii care descriu starea de sărăcie extremă a familiei de origine şi

comportamentele copiilor dobândite în astfel de condiţii.

4 Însemnând :”ce a fost” –caracterizat de comportamente etichetate drept „ciudate”, şi acceptate de asistentul maternal profesionist ca semne ale privării copilului de afecţiunea maternă.5 Însemnând:” ceea ce reprezintă acum”.

66

- Noua identitate a copilului – dobândită în familia asistentului maternal

profesionist - este construită în relaţie cu investiţiile celui care îngrijeşte

copilul, la care participă şi ceilalţi membri ai familiei şi pune în evidenţă

priceperea şi adeziunea aduldului în rolul de părinte-substitut.

Rolul reparator al familiei de îngrijire este pus în evidenţă, în toate

interviurile cu asistenţii maternali profesionişti, prin comparaţie cu statusul

iniţial al copilului la venirea în familie, şi se sprijină pe descrierea

progreselor deseori spectaculoase ale copiilor în noul context familial.

În concluzie, putem spume că noi, ca asistenţi sociali, trebuie să facem toate

demersurile pentru a îmbina, a echilibra latura standard a acestei profesii şi

realitatea pe care o întâmpinăm zi de zi în familiile asistenţilor maternali

profesionişti.

Capitolul 5

ANEXE

Anexa 1

67

E C O M A P APentru copilul A.O.

Legenda:

Relaţie echilibratăRelaţie foarte puternicăRelaţie stresantăRelaţie încordatăRelaţie unilateralăRelaţie bilaterală

Anexa 2

E C O M A P APentru copilul C.O.

Fratele

Medicul de

Familie

Rudele până la gradul

IV

Vecinii

Părinţii

A.O.

68

Legenda:

Relaţie echilibratăRelaţie foarte puternicăRelaţie stresantăRelaţie încordatăRelaţie unilateralăRelaţie bilaterală

Anexa 3

E C O M A P APentru tânăra A.N.

Fratele

Medicul de

Familie

Rudele până la gradul

IV

Vecinii

Părinţii

C.O.

69

Legenda:

Relaţie echilibratăRelaţie foarte puternicăRelaţie stresantăRelaţie încordatăRelaţie unilateralăRelaţie bilaterală

Anexa 4

G E N O G R A M APentru copilul A.O.

Fratele şi sora

Medicul de

Familie

Rudele până la gradul

IVBiserica

Colegii de Şcoală

Vecinii

Mama

A.N.

70

2002- 10 clase- ortodoxă- casnică

LEGENDA:

Persoană de sex masculin

Persoană de sex feminin

Relaţie de căsătorie

Relaţie de concubinaj

Căsătorie încheiată de divorţ

Căsătorie în care soţii sunt separaţi în fapt

Bărbat decedat

Persoană de sex necunoscut

Anexa 5

G E N O G R A M A Pentru copilul C.O.

71

28 ani 25 ani

- 8 clase- ortodox

3 ani

PreşcolarPreşcolar

1,5 ani

- 10 clase- ortodoxă- casnică

28 ani 25 ani

2002

- 8 clase- ortodox

- 10 clase- ortodoxă- casnică

- 10 clase- ortodoxă- casnică

LEGENDA:

Persoană de sex masculin

Persoană de sex feminin

Relaţie de căsătorie

Relaţie de concubinaj

Căsătorie încheiată de divorţ

Căsătorie în care soţii sunt separaţi în fapt

Bărbat decedat

Persoană de sex necunoscut

72

3 ani

PreşcolarPreşcolar

1,5 ani

Anexa 6

G E N O G R A M Apentru tânăra A.N.

LEGENDA:

Persoană de sex masculin

Persoană de sex feminin

Relaţie de căsătorie

Relaţie de concubinaj

Căsătorie încheiată de divorţ

Căsătorie în care soţii sunt separaţi în fapt

Bărbat decedat

Persoană de sex necunoscut

46ani

41 ani

1990- 4 clase- ortodox

- 4 clase- ortodoxă- casnică

19ani

Elevă

Elevă

12 ani 13a

ni

Elevă

73

Anexa 7

Anchetă psihosocială

privind evaluarea persoanei:

care solicită eliberarea atestatului de asistent maternal profesionist

I. Situaţia socială a persoanei care solicită eliberarea atestatului de

asistent maternal profesionist:

Nume:

Prenume:

Domiciliul:

Data naşterii:

Stare civilă:

Studii:

Starea de sănătate:

Venituri:

Loc de muncă:

Ocupaţia:

Antecedente penale: -

Soţul

Nume:

Prenume:

Domiciliul:

Data naşterii:

Stare civilă:

Studii:

Starea de sănătate:

Venituri:

Loc de muncă:

Ocupaţia:

Antecedente penale:

Istoricul social al familiei:

74

Profil psihologic solicitat (conform anexei-parte integrantă a anchetei sociale)

Profilul psihologic al membrilor familiei care locuiesc cu solicitantul

III.Condiţii de locuit

Locuinţa:

Nr. Camere:

nr. pers. care locuiesc:

din care: adulţi - ; copii – ; bătrâni ;

II. Alte persoane care locuiesc la domiciliul

Nume şi prenume Data naşterii Grad de rudenie

- - -

III. Motivul pentru care se solicită eliberarea atestatului de asistent maternal

profesionist: numita P.M. doreşte continuitate în cartea de muncă şi să aibe grijă de cei

doi minori, să-i integreze în familie.

V. Informaţii despre copiii pe care ar dori să-i îngrijească :

Vârsta:

Sexul:

Etnie:

Nr. Copiilor:

Cu sau fără nevoi speciale:

V. Concluzii si propunerea asistentului social:

75

Anexa 8

RAPORT

de anchetă psihosocială

privind eliberarea atestatului de asistent maternal profesionist

Date despre persoana care solicită liberarea atestatului de asistent maternal

profesionist:

Nume:

Prenume:

Domiciliul:

Data naşterii:

Stare civilă:

Studii:

Starea de sănătate:

Situaţia socială a persoanei (a familiei) care solicită eliberarea atestatului:

Având în vedere situaţia de fapt, precum şi prevederile Hotărârii Guvernului

nr.679/2003 cu privire la condiţiile de obţinere a atestatului asistentului, procedurilor

de atestare şi statutul asistentului maternal profesionist, propunem: eliberarea

atestatului de asistent maternal profesionist cu o valabilitate de 3 ani.

Doamna _______ poate primi simultan în plasament un număr de _____ copii,

cuprinşi în grupa de vârstă ______, de sex feminin sau masculin.

76

Anexa 9

ANCHETĂ PSIHOCIALĂ

I. Date privind situaţia juridică a copilului:

Numele şi prenumele : .

C.N.P.:

Data naşterii:

Locul naşterii:

Fiil lui: şi al:

Domiciliul:

Starea de sănătate:

Situaţia şcolară:

Scopul întocmirii anchetei sociale:

Părinţi :

Mama: Numele şi prenumele:

C.N.P.:

Data şi locul naşterii:

CI: seria , nr. , eliberat de:

Starea civilă:

Locul de muncă: -

Ocupaţia:

Domiciliul legal:

Starea de sănătate:

Venituri:

Tata: Numele şi prenumele:

C.N.P.:-

Data şi locul naşterii:

Starea civilă:

Fraţi : Nume:

Prenume:

77

C.N.P.

Vârsta:

Situatie scolara:

Stare de sanatate:

Nume:

Prenume:

C.N.P.

Vârsta: .

Situatie şcolară:

Stare de sanatate:

Istoricul familiei (Când s-a constituit legal, câţi copii mai sunt – nume, vârstă

– mod de relaţionare):

II. Condiţii actuale de viaţă ale familiei în cadrul cărei tânăra beneficiază

de măsură de protecţie.

a.

b.

Propuneri privind forma de protecţie ce se impune:

78

COMUNAPĂSTRĂVENI

79

Capitolul 6.

BIBLIOGRAFIE

Bocancea Cristian, Neamţu George (1999) -“Elemente de asistenţă socială”, Editura

Polirom.

Chelcea Septimiu (2001) – “Metodologia Cercetării Sociologice – Metode cantitative

şi calitative”, Editura Economică, Bucureşti.

Codul muncii[1] [art. 105 - art. 107],

Cojocaru Daniela (2008) -“Copilăria şi construcţia parentalităţii”, Editura Polirom.

Cojocaru Ştefan, Cojocaru Daniela (2008) – “Managementul de caz în protecţia

copilului” – Editura Polirom.

Hotărâre 679/12.iunie 2003-privind condiţiile de obţinere a atestatului, procedurile de

atestare şi statutul asistentului maternal profesionist.

Iluţ Petru (2005) – “Sociopsihologia şi antropologia familiei”, Editura Polirom.

Larousse – Dicţionar de sociologie (1996)– Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti

Legea 272/2004 - privind protectia si promovarea drepturilor copilului

Manual de bune practici în asistenţa socială comunitară - material elaborat de către

Codul Familiei

Miftode Vasile (1995) -“Teorie şi metodă în asistenţă socială”, Editura

Fundaţiei ,,Axis”,

Miftode Vasile (1995)- “Metodologia sociologică”, Editura Porto-Franco, Galaţi.

Neamţu George (2003) – “Tratat de asistenţă socială” – Editura Polirom.

Ordin 35/15.mai.2003 – privind aprobarea Standardelor minime obligatorii pentru

asigurarea protecţiei copilului la asistentul maternal profesionist şi ghidul metodologic

de implementare a acestor standarde.

Şchiop Ursula – Dicţionar de psihologie (1997)- Editura Babel.

Tutty Leslie, Rothery Michael, Grinnell Richard (2005)-“Cercetarea calitativă în

asistenţa socială”. Editura Polirom.

World Vision România - biroul Iaşi în cadrul proiectului “ Formarea lucrătorilor

sociali din mediul rural “

80

Zamfir Cătălin, Stănescu Simona (2007) – Enciclopedia dezvoltării sociale – Editura

Polirom.

Rapoarte şi studii

***Asistenţa maternală pentru copilul de vârstă mică, 2002, Organizaţia Holt

România

*** Evolutia apărarii şi respectării drepturilor copilului aflat in dificultate, 1998,

       Federaţia Internaţională a comunităţilor Educative

***În interesul copilului, 2005, buletin informativ editat de Autoritatea Naţionala

       Pentru Protectia copilului 

Resurse internet:

www.copii.ro

www.asistenţasocială.ro 

http://www.cjneamt.ro/public/ian2008/al21_draft.doc

81