convulsiile neonatale...lcr lichid cefalorahidian nsg neurosonografie rmn rezonanţă magnetică...

Chişinău 2008

CONVULSIILE NEONATALE

Protocol clinic naţional

МИНИСТЕРСТВО ЗДРАВООХРАНЕНИЯ

РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

AL REPUBLICII MOLDOVA

Această publicaţie a fost posibilă datorită susţinerii generoase a poporului american prin intermediul Programului Preliminar de Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare (Programul pentru Buna Guvernare), implementat de Millenium/IP3 Partners. Programul pentru Buna Guvernare este finanţat de Corporaţia „Millennium Challenge Corporation” (MCC) şi administrat de Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) sub auspiciile Programului Preliminar de Ţară.

Aprobat prin şedinţa Consiliului de experţi al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova din 18.12.2008, proces verbal nr. 6.

Aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr. 525 din 29.12.2008 cu privire la aprobarea Protocolului clinic naţional “Convulsiile neonatale”

Elaborat de colectivul de autori:

Ion Ilciuc Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Cornelia Călcîi Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Svetlana Hadjiu Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Elena Maximenco Programul Preliminar de Ţară al “Fondului Provocările Mileniului”

pentru Buna Guvernare

Recenzenţi oficiali:

Petru Stratulat Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Marcu Rudi Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Adrian Rotaru Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Grigore Bivol Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Victor Ghicavîi Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Valentin Gudumac Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Ivan Zatusevski Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Iurie Osoianu Compania Naţională de Asigurări în MedicinăMaria Bolocan Consiliul Naţional de Acreditare şi Evaluare

Coordonator:Mihai Rotaru Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova

Redactor: Eugenia Mincu

Corector: Tatiana Pîrvu

EDIŢIA – I

Tipărit “T-PAR” SRL, 2008.Tiraj: 2000 ex.

Protocol clinic naţional „Convulsiile neonatale”, Chişinău 2008

3

CUPRINS

ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT ........................................................................................................ 4

PREFAŢĂ ..................................................................................................................................................................... 4

A. PARTEA INTRODUCTIVĂ .................................................................................................................................. 4A.1. Diagnosticul ...................................................................................................................................................... 4A.2. Codul bolii (CIM 10)......................................................................................................................................... 4A.3. Utilizatorii ......................................................................................................................................................... 4A.4. Scopurile protocolului ....................................................................................................................................... 5A.5. Data elaborării protocolului .............................................................................................................................. 5A.6. Data următoarei revizuiri .................................................................................................................................. 5A.7. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi persoanelor care au participat la elaborarea protocolului ........ 5A.8. Definiţiile folosite în document ......................................................................................................................... 6A.9. Informaţia epidemiologică ................................................................................................................................ 6

B. PARTEA GENERALĂ ........................................................................................................................................... 7B.1. Nivel de asistenţă medicală urgentă la etapa prespitalicească: echipe AMU, profil general şi specializat 903 ............................................................................................................................................... 7B.2. Nivel de asistenţă medicală primară (medicul de familie) ................................................................................ 7B.3. Nivel de asistenţă medicală specializată de ambulatoriu (neuropediatru, pediatru) ......................................... 8B.4. Nivel de asistenţă medicală spitalicească .......................................................................................................... 9

C.1. ALGORITMII DE CONDUITĂ ........................................................................................................................11C.1.1. Algoritmul de conduită şi de asistenţă urgentă a pacientului cu convulsii la etapa prespitalicească ........... 11C.1.2. Algoritmul de diagnosticare a pacientului cu convulsii neonatale la etapa spitalicească ............................. 12

C.2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI A PROCEDURILOR .................................................. 13C.2.1. Clasificarea convulsiilor neonatale ............................................................................................................... 13C.2.2. Etiologia convulsiilor neonatale ................................................................................................................... 14C.2.3. Conduita pacientului cu convulsii neonatale ................................................................................................ 16

C.2.3.1. Anamneza .............................................................................................................................................. 16C.2.3.2. Examenul fizic ....................................................................................................................................... 16C.2.3.3. Investigaţiile paraclinice ...................................................................................................................... 17C.2.3.4. Diagnosticul diferenţial ........................................................................................................................ 18C.2.3.5. Criteriile de spitalizare ......................................................................................................................... 19C.2.3.6. Tratamentul convulsiilor neonatale ...................................................................................................... 19

C.2.3.6.1. Tratamentul stărilor de urgenţă în convulsiile neonatale la etapa prespitalicească ...................... 19C.2.3.6.2. Tratamentul convulsiilor neonatale la etapa spitalicească ............................................................ 20

C.2.3.7. Supravegherea copilului ....................................................................................................................... 21C.2.3.8. Evoluţia convulsiilor neonatale ............................................................................................................ 21

D. RESURSELE UMANE ŞI MATERIALELE NECESARE PENTRU RESPECTAREA PREVEDERILOR DIN PROTOCOL ..................................................................................................................... 22

D.1. Serviciul de asistenţă medicală urgentă la etapa prespitalicească ................................................................... 22D.2. Instituţiile de asistenţă medicală primară ........................................................................................................ 22D.3. Instituţiile/secţiile de asistenţă medicală specializată de ambulatoriu ............................................................ 22D.4. Instituţiile de asistenţă medicală spitalicească: secţii de pediatrie ale spitalelor raionale, municipale, secţii de neuropediatrie ale spitalelor municipale şi republicane ................................................ 23

E. INDICATORII DE MONITORIZARE A IMPLEMENTĂRII PROTOCOLULUI ...................................... 24

ANEXE........................................................................................................................................................................ 26Anexa 1. Ghidul părintelui cu copil care manifestă convulsii neonatale ................................................................ 26

BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................................................ 28


4

ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENTAMU Asistenţă medicală de urgenţăCN Convulsii neonataleTC Tomografie computerizatăEEG ElectroencefalografieICŞOSM şi C Institutul de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Ocrotirii Sănătăţii

Mamei şi Copiluluii.m. Intramuscular (administrare intramusculară)i.r. Intrarectal (administrare intrarectală)i.v. Intravenos (administrare intravenoasă)LCR Lichid cefalorahidianNSG NeurosonografieRMN Rezonanţă magnetică nucleară

PREFAŢĂAcest protocol a fost elaborat de grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al Republicii

Moldova (MS RM), constituit din specialiştii Cursului de Neuropediatrie, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” în colaborare cu Programul Preliminar de Ţară al Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare, finanţat de Guvernul SUA prin Corporaţia Millenium Challenge Corporation şi administrat de Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltarea Internaţională.

Protocolul naţional este elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind convulsiile neonatale la copii şi va servi drept bază pentru elaborarea protocoalelor instituţionale. La recomandarea MS RM, pentru monitorizarea protocoalelor instituţionale pot fi folosite formulare suplimentare, care nu sunt incluse în protocolul clinic naţional.

A. PARTEA INTRODUCTIVĂ

A.1. Diagnosticul: Convulsiile neonatale

Exemple de diagnostic clinic: Convulsiile neonatale tonice, clonice, mioclonice.

A.2. Codul bolii (CIM 10): P90

A.3. Utilizatorii:• Oficiile medicilor de familie (medici de familie şi asistentele medicale de familie).• Centrele de sănătate (medici de familie).• Centrele medicilor de familie (medici de familie).• Instituţiile/secţiile consultative (neuropediatri).• Asociaţiile medicale teritoriale (medici de familie şi neuropediatri).• Serviciile de asistenţă medicală urgentă la etapa prespitalicească (echipele AMU specializate

şi profil general).• Maternităţi (neonatologi).• Secţiile de pediatrie, reanimare şi terapie intensivă ale spitalelor raionale, municipale

(pediatri, reanimatologi).• Secţiile de neuropediatrie, reanimare şi terapie intensivă ale spitalelor municipale şi

republicane (neuropediatri, reanimatologi).

Notă: Protocolul, la necesitate, poate fi utilizat şi de alţi specialişti.


5

A.4. Scopurile protocolului:

1. Sporirea calităţii examinărilor clinice şi paraclinice ale pacienţilor cu convulsii neonatale.2. Sporirea calităţii în tratamentul pacienţilor cu convulsii neonatale.3. Reducerea numărului de cazuri de invalidizare neuropsihică prin convulsii neonatale.4. Micşorarea numărului cazurilor de deces prin convulsii neonatale.

A.5. Data elaborării protocolului: octombrie 2008

A.6. Data următoarei revizuiri: octombrie 2010

A.7. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi ale persoanelor care au participat la elaborarea protocolului

Numele Funcţia deţinutăDr. Ion Ilciuc, doctor habilitat în medicină, profesor universitar

şeful Cursului Neuropediatrie, USMF „Nicolae Teste-miţanu”, specialist principal neuropediatru al MS RM

Dr. Cornelia Calcîi, asistent universitar asistent universitar, Cursul Neuropediatrie,USMF „Nicolae Testemiţanu”

Dr. Svetlana Hadjiu, doctor în medicină, conferenţiar universitar

conferenţiar universitar, Cursul Neuropediatrie,USMF „Nicolae Testemiţanu”

Dr. Elena Maximenco, MPH expert local în sănătate publică, Programul Preliminar de Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare

Protocolul a fost discutat, aprobat şi contrasemnat

Denumirea instituţiei Persoana responsabilă - semnăturaCursul Neuropediatrie, USMF „Nicolae Testemiţanu” Asociaţia Neuropediatrilor din RM Societatea Ştiinţifico-Practică a Pediatrilor din Republica

Asociaţia Medicilor de Familie din RM

Comisia Ştiinţifico-Metodică de profil „Pediatrie”

Agenţia Medicamentului

Consiliul de experţi al MS

Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate

Compania Naţională de Asigurări în Medicină


6

A.8. Definiţiile folosite în documentNou-născut: copil din momentul naşterii pînă la vîrsta de 28 de zile.

Nou-născut la termen: copil născut la 37-40 de săptămîni de gestaţie.

Nou-născut prematur: născut de la 28 de săptămîni pînă la 37 de săptămîni de gestaţie.

Convulsiile neonatale: în literatura internaţională, la crizele neonatale se referă crizele, ale căror debut se situează din momentul naşterii pînă la vîrsta de 4 săptămîni pentru copiii născuţi în termen.

Status epilepticus: orice criză epileptică care durează minim 5-15 minute sau succesiuni subintrante de crize epileptice timp de 30 minute sau mai mult, în cursul cărora starea de conştienţă a copilului nu revine în normă.

Status epilepticus convulsiv generalizat: crize convulsive generalizate tonice, clonice, tonicoclonice, atonice sau mioclonice subintrante, fără recuperarea conştienţei între crize.

Status epilepticus convulsiv parţial: crize clonice repetitive, focale sau de hemicorp, între care persistă un deficit motor permanent. Un aspect particular o are epilepsia parţială continuă Kojevnikow, în cadrul căreia are loc o activitate clonică focală continuă sau intermitentă, ce poate dura săptămîni sau luni şi se soldează cu instalarea progresivă a unei hemipareze de partea afectată.

Status epilepticus absenţă sau status epilepticus non-convulsiv (status petit mal): perturbare a conştienţei în măsură variabilă (de la o simplă lentoare intelectuală la torpoare profundă), cu păstrarea aptitudinilor motorii. Manifestările clinice atipice pot include: catatonia şi tulburările memoriei.

A.9. Informaţia epidemiologicăIncidenţa convulsiilor neonatale variază de la 0,2-2,7 la 1000 de nou-născuţi vii şi de 57,5-132 la 1000 de nou-născuţii prematuri.

Identificarea crizelor este extrem de importantă, deoarece crizele de tip epileptic pot prezenta primul simptom de suferinţă neurologică a nou-născutului.

Aceste crize se cer diferenţiate de alte crize neepileptice specifice vîrstei, precum şi de mişcările spontane, sau mişcările patologice ale nou-născutului şi ale sugarului, care au alte mecanisme subiacente şi care necesită o altă abordare diagnostică şi terapeutică.

Nou-născutul nu este capabil să susţină o descărcare epileptică generalizată de tipul crizei tonicoclonice generalizate sau a absenţelor, crize ce se înregistrează mai rar la această vîrstă.

Raritatea convulsiilor tonicoclonice generalizate la nou-născut reflectă probabil, pe de o parte, insuficienţa de maturare corticală, necesară propagării şi susţinerii descărcării electrice şi, pe de altă parte, insuficienţa transmisiunii interemisferice ce rezultă din imaturitatea comisurală.

Diagnosticul convulsiilor neonatale este de cele mai multe ori dificil datorită aspectului lor frecvent frust, atipic.


7

B. P

AR

TE

A G

EN

ER

AL

ĂB

.1. N

ivel

de

asis

tenţ

ă m

edic

ală

urge

ntă

la e

tapa

pre

spita

licea

scă:

ec

hipe

AM

U, p

rofil

gen

eral

şi sp

ecia

lizat

903

Des

crie

re(m

ăsur

i)M

otiv

e(r

eper

e)Pa

şi(m

odal

ităţi

şi c

ondi

ţii d

e re

aliz

are)

Prot

ecţia

per

sona

lulu

i Pr

otej

area

per

sona

lulu

i med

ical

în ti

mpu

l con

tact

ului

cu

paci

entu

l.O

blig

ator

iu:

•Pr

otej

area

per

sona

lulu

i prin

util

izar

ea a

rtico

lelo

r de

pro

tecţ

ie (m

ănuş

i, ha

late

, măş

ti).

1. D

iagn

ostic

ul

C.2

.3.1

-C.2

.3.2

Dia

gnos

ticul

de

urge

nţă

a co

nvul

siilo

r neo

nata

le p

erm

ite

acor

dare

a ra

pidă

a a

juto

rulu

i med

ical

, cee

a c

e co

ntrib

uie

la re

duce

rea

cons

ider

abilă

a c

ompl

icaţ

iilor

.

Obl

igat

oriu

:•

Ana

mne

za (c

aset

a 7

).•

Exam

enul

fizi

c (c

aset

a 8)

.2.

Tra

tam

entu

l2.

1. T

rata

men

tul d

e ur

genţ

ă la

et

apa

pres

pita

licea

scă

C.2

.3.6

.1(A

lgor

itmul

C.1

.1)

Iniţi

erea

pre

coce

a tr

atam

entu

lui d

e ur

genţ

ă su

prim

ă pr

ogre

sia

şi p

revi

ne in

stal

area

sech

elel

or se

vere

. O

blig

ator

iu:

•Ju

gula

rea

conv

ulsi

ilor n

eona

tale

(tab

elul

2).

2.2.

Tra

nspo

rtare

a în

secţ

ia

spec

ializ

ată

C.2

.3.5

Stab

iliza

rea

şi m

onito

rizar

ea fu

ncţii

lor v

itale

per

mit

eval

uare

a co

mpl

icaţ

iilor

şi tr

ansp

orta

rea

paci

entu

lui î

n st

aţio

naru

l de

profi

l.

Obl

igat

oriu

:•

Apr

ecie

rea

crite

riilo

r de

spita

lizar

e şi

asi

gura

rea

posi

bilit

ăţilo

r de

trans

port

(cas

eta

10).

B.2

. Niv

el d

e as

iste

nţă

med

ical

ă pr

imar

ă (m

edic

ul d

e fa

mili

e)D

escr

iere

(măs

uri)

Mot

ive

(rep

ere)

Paşi

(mod

alită

ţi şi

con

diţii

de

real

izar

e)I

IIII

I1.

Dia

gnos

ticul

1.1.

Sus

pect

area

şi

confi

rmar

ea d

iagn

ostic

ului

de

conv

ulsi

i neo

nata

le

C.2

.3.1

-C.2

.3.2

Ana

mne

za p

erm

ite su

spec

tare

a co

nvul

siilo

r neo

nata

le la

m

ajor

itate

a pa

cien

ţilor

.O

blig

ator

iu:

•A

nam

neza

(cas

eta7

).•

Exam

enul

fizi

c (c

aset

a 8)

.


8

III

III

2. T

rata

men

tul

2.1.

Tra

tam

entu

l de

urge

nţă

la e

tapa

pre

spita

licea

scă

(în

prez

enţa

con

vuls

iilor

)

C.2

.3.6

.1(A

lgor

itmul

C.1

.1)

Iniţi

erea

pre

coce

a tr

atam

entu

lui d

e ur

genţ

ă su

prim

ă pr

ogre

sia

şi p

revi

ne in

stal

area

sech

elel

or se

vere

.O

blig

ator

iu:

•Ju

gula

rea

conv

ulsi

ilor n

eona

tale

(tab

elul

2).

3. A

sigu

rare

a tra

nspo

rtării

pa

cien

tulu

i în

secţ

iile

spec

ializ

ate

C.2

.3.5

Stab

iliza

rea

şi m

onito

rizar

ea fu

ncţii

lor v

itale

per

mit

eval

uare

a co

mpl

icaţ

iilor

şi tr

ansp

orta

rea

paci

entu

lui î

n st

aţio

naru

l de

profi

l.

Obl

igat

oriu

:•

Apr

ecie

rea

crite

riilo

r de

spita

lizar

e şi

asi

gura

rea

posi

bilit

ăţilo

r de

trans

port

(cas

eta

10).

4. S

upra

vegh

erea

C.2

.3.8

Se v

a ef

ectu

a în

col

abor

are

cu m

edic

ul n

euro

pedi

atru

.O

blig

ator

iu:

•C

onfo

rm in

dica

ţiilo

r neu

rope

diat

rulu

i (ca

seta

12)

.

B.3

. Niv

el d

e as

iste

nţă

med

ical

ă sp

ecia

lizat

ă de

am

bula

tori

u(n

euro

pedi

atru

, ped

iatr

u)D

escr

iere

(măs

uri)

Mot

ive

(rep

ere)

Paşi

(mod

alită

ţi şi

con

diţii

de

real

izar

e)I

IIII

I1.

Dia

gnos

ticul

1.1.

Sus

pect

area

şi/s

au

confi

rmar

ea d

iagn

ostic

ului

de

conv

ulsi

i neo

nata

le

C.2

.3.1

-C.2

.3.3

Ana

mne

za p

erm

ite su

spec

tare

a şi

con

firm

area

co

nvul

siilo

r neo

nata

le la

maj

orita

tea

copi

ilor.

Obl

igat

oriu

:•

Ana

mne

za (c

aset

a7).

•Ex

amen

ul fi

zic

(cas

eta

8).

•C

opilu

l est

e în

drep

tat î

n se

cţia

spec

ializ

ată

de n

euro

logi

e pe

diat

rică,

pen

tru in

vest

igaţ

ii su

plim

enta

re şi

pen

tru tr

atam

ent.

Rec

oman

dabi

l:•

EEG

.•

NSG

tran

sfon

tane

lară

.


9

III

III

2. T

rata

men

tul

2.1.

Tra

tam

entu

l de

urge

nţă

la e

tapa

pre

spita

licea

scă

(în

prez

enţa

con

vuls

iilor

)

C.2

.3.6

.1(A

lgor

itmul

C.1

.1)

•In

iţier

ea p

reco

ce a

trat

amen

tulu

i de

urge

nţă

supr

imă

prog

resi

a şi

pre

vine

inst

alar

ea se

chel

elor

seve

re.

•St

abili

zare

a şi

mon

itoriz

area

func

ţiilo

r vita

le p

erm

it ev

alua

rea

com

plic

aţiil

or şi

tran

spor

tare

a pa

cien

tulu

i în

staţ

iona

rul d

e pr

ofil.

Obl

igat

oriu

:•

Jugu

lare

a co

nvul

siilo

r neo

nata

le (t

abel

ul 2

).•

Apr

ecie

rea

crite

riilo

r de

spita

lizar

e şi

asi

gura

rea

trans

portă

rii p

acie

ntul

ui în

secţ

iile

spec

ializ

ate

(cas

eta

10).

2.2.

Mon

itoriz

area

trata

men

tulu

iin

dica

t în

staţ

iona

r

Trat

amen

tul p

oate

fi d

e lu

ngă

dura

tă (î

n fu

ncţie

de

etio

logi

a co

nvul

siilo

r) şi

are

ca

scop

pre

veni

rea

inst

alăr

ii se

chel

elor

neu

rops

ihic

e al

e co

piilo

r.

Obl

igat

oriu

:•

Se v

a fa

ce în

col

abor

are

cu m

edic

ul d

e fa

mili

e co

nfor

m in

dica

ţiilo

r din

staţ

iona

r (ta

belu

l 3).

3. S

upra

vegh

erea

C.2

.3.7

Se v

a ef

ectu

a în

col

abor

are

cu m

edic

ul d

e fa

mili

e.O

blig

ator

iu:

•C

onfo

rm in

dica

ţiilo

r neu

rope

diat

rulu

i din

staţ

iona

r (c

aset

a 12

).

B.4

. Niv

el d

e as

iste

nţă

med

ical

ă sp

italic

easc

ăD

escr

iere

(măs

uri)

Mot

ive

(rep

ere)

Paşi

(mod

alită

ţi şi

con

diţii

de

real

izar

e)I

IIII

I1.

Spi

taliz

area

C.2

.3.5

Toţi

copi

ii cu

con

vuls

ii ne

onat

ale

sunt

obl

igat

oriu

in

tern

aţi î

n sp

ital p

entru

elu

cida

rea

cauz

elor

ace

stor

a şi

pe

ntru

eva

luar

ea d

e m

ai d

epar

te a

lor.

Obl

igat

oriu

:

•Ev

alua

rea

crite

riilo

r de

spita

lizar

e (c

aset

a 10

).

2. D

iagn

ostic

ul2.

1. C

onfir

mar

eadi

agno

stic

ului

de

conv

ulsi

ilor

neon

atal

e şi

eva

luar

ea

grad

ului

de

afec

tare

C.2

.3.1

-C.2

.3.4

Alg

oritm

ul C

.1.2

Tact

ica

de c

ondu

ită a

paci

entu

lui c

u co

nvul

sii n

eona

tale

şi a

lege

rea

trata

men

tulu

i med

icam

ento

sde

pind

de

tipul

con

vuls

iilor

şi d

e ca

uza

lor.

Obl

igat

oriu

:•

Ana

mne

za (c

aset

a 7)

.•

Exam

enul

fizi

c (c

aset

a 8)

.•

Exam

enel

e de

labo

rato

r, pa

racl

inic

e şi

imag

istic

e ob

ligat

orii

(cas

eta

9).

•D

iagn

ostic

ul d

ifere

nţia

l (ta

belu

l 1).

Rec

oman

dabi

l:•

Exam

enel

e de

labo

rato

r, pa

racl

inic

e şi

imag

istic

e re

com

anda

bile

(cas

eta

9).

•C

onsu

ltaţia

alto

r spe

cial

işti

(la n

eces

itate

).


10

III

III

3. T

rata

men

tul

3.1.

Tra

tam

entu

lne

med

icam

ento

s de

urge

nţă

Obl

igat

oriu

:•

Se a

sigu

ră c

onfo

rt te

rmic

prin

pla

sare

a în

in

cuba

toru

l înc

his s

au d

esch

is.

•Se

asi

gură

per

mea

bilit

atea

căi

lor a

erie

ne,

susţ

iner

ea re

spira

ţiei.

•Se

asi

gură

abo

rdul

ven

os p

erife

ric sa

u ce

ntra

l, re

coltă

rile

de sî

nge,

hid

rata

rea,

adm

inis

trare

a de

m

edic

amen

te.

•M

onito

rizar

ea fu

ncţii

lor v

itale

.3.

2. T

rata

men

tul m

edic

amen

tos

3.2.

1. M

ăsur

i spe

cific

e•

Dup

ă el

ucid

area

cau

zelo

r ace

stor

con

vuls

ii, se

in

iţiaz

ă tra

tam

ente

le a

ntic

onvu

lsiv

şi si

mpt

omat

ic a

le

conv

ulsi

ilor n

eona

tale

. •

La p

acie

ntul

fără

bol

i con

com

itent

e, p

e fu

ndal

ul

trata

men

tulu

i ade

cvat

, în

urm

ătoa

rele

24-

72 d

e or

e su

rvin

e st

abili

zare

a cl

inic

ă.•

În u

nele

caz

uri c

onvu

lsiil

e ne

onat

ale

pot a

vea

o ev

oluţ

ie p

rogr

esiv

ă sp

re u

n st

atus

epi

lept

icus

sau

pot

evol

ua în

div

erse

form

e de

epi

leps

ii.

Obl

igat

oriu

:•

Se d

eter

min

ă ni

velu

l ga

zelo

r sa

ngvi

ne,

se r

egle

ază

acid

oza r

espi

rato

rie, m

etab

olic

ă sau

mix

tă (t

abel

ul 3

).3.

2.2.

Tra

tam

entu

lan

ticon

vuls

ivan

t al a

cces

elor

ne

onat

ale

C.2

.3.6

.2

Obl

igat

oriu

:

•Tr

atam

entu

l ant

icon

vuls

ivan

t în

perio

ada

criti

că

(tabe

lul 3

).•

Trat

amen

tul d

e în

treţin

ere

după

abo

lirea

co

nvul

siilo

r (ta

belu

l 3).

4. E

xter

nare

aEx

tern

area

pac

ient

ului

se re

com

andă

dup

ă st

abili

zare

a co

nvul

siilo

r, în

lătu

rare

a, p

e cî

t e p

osib

il, a

cau

zelo

r şi

adm

inis

trare

a un

ui tr

atam

ent a

decv

at la

dom

icili

u.

Obl

igat

oriu

:•

Con

form

crit

eriil

or d

e ex

tern

are:

d

ispa

riţia

con

vuls

iilor

;n

orm

aliz

area

EEG

;am

elio

rare

a st

ării

gene

rale

a c

opilu

lui.

•Ex

trasu

l din

foai

a de

obs

erva

ţie v

a co

nţin

e:

d

iagn

ostic

ul p

reci

zat d

esfă

şura

t;re

zulta

tele

inve

stig

aţiil

or e

fect

uate

;tr

atam

entu

l efe

ctua

t;re

com

andă

rile

expl

icite

pen

tru p

ărin

ţi;re

com

andă

rile

pent

ru n

euro

pedi

atru

din

secţ

ia

cons

ulta

tivă

şi m

edic

ul d

e fa

mili

e.


11

C.1. ALGORITMII DE CONDUITĂ

C.1.1. Algoritmul de conduită şi asistenţă urgentă a pacientului cu convulsii la etapa prespitalicească


11

Caz suspect de convulsii

Dacă bolnavul se află la domiciliu, atunci mama cheamă de urgenţă ambulanţa. Dacă are acasă Diazepam, tub rectal 5 mg, atunci administrează jumătate din doza din tubul de 5 mg-2,5 mg per rectum

Dacă copilul a făcut convulsii în maternitate, atunci tratamentul şi investigaţiile adăugătoare se fac în concordanţă cu medicul neonatologul şi cu neuropediatrul

Asistenţa de urgenţă la etapa prespitalicească de către medicul de la ambulanţă

Status epilepticus (convulsii prelungite > 15 min)1. Măsuri primare ABC:

A) eliberarea căilor respiratorii B) aprovizionare cu oxigen C) menţinerea pulsului şi a TA prin perfuzie optimă de lichide –

20-30 ml/kg. 2. Glucoză 20% –1 ml/kg, i.v. 3. Tratamentul anticonvulsivant, i.v. a) Diazepam, i.v. sau i.r., 0,1-0,3-0,5 mg/kg , poate fi repetat peste 10-20 min. Acţiune maximă peste 20 min. Poate provoca depresie respiratorie. b) Fenobarbital 10-20 mg/kg, i.v., lent (1 mg/kg/min), poate fi repetat peste 20 min., 1-2 ori, cîte 5 mg/kg (maxim 30 mg/kg) c) Lorazepam 0,05-0,2 mg/kg, acţiune mai rapidă şi mai îndelun-gată ca Diazepamul d) Fenitoina 10-20 mg/kg în 20 min în ser fiziologic, poate fi repetată peste 20 min, cîte 5 mg/kg, maxim 1-2 ori (doza maximă în 24 de ore – 30 mg/kg) e) După ieşirea din status epilepticus se va administra Fenitoină + Fenobarbital 5-10 mg/kg + preparate de Ca

Edem cerebral acut 1. Pat funcţional cu ridicarea capului la 30-40º (previne staza venoasă) 2. Aplicaţii reci pe cap 3. Limitarea introducerii lichidului în organism cu 50-60% din necesar (dacă nu este hipotonie arterială) 4. Hiperventilaţie – PCO2 25 mm Hg pînă la 36 de ore 5. Diuretice: Glicerol 0,25 g/kg, i.v., Furosemid 0,5-1 mg/kg 6. Barbiturice: Fenobarbital 10-20 mg/kg, 7. Dexametazonă 0,5-1 mg/kg în prima zi 8. Oxigen

Transportarea urgentă la spital cu ambulanţa (echipa pediatrică de reanimare) după ameliorarea stării bolnavului

C.1. ALGORITMII DE CONDUITĂ C.1.1. Algoritmul de conduită şi asistenţă urgentă a pacientului cu convulsii la etapa prespitalicească

Dacă convulsiile se repetă: a) Fenitoină 5 mg/kg şi Fenobarbital 5 mg/kg. Se monitorizează concentraţia sangvină, se menţine FR şi TA. b) Paraldehidă 4%, i.r., 0,1-0,3 ml/kg (1:1 cu ulei de măsline) c) Acid valproic în suspensie 30-60 mg/kg per os sau i.r.


12

C.1.2. Algoritmul de diagnosticare a pacientului cu convulsii neonatale la etapa spitalicească


12

C.1.2. Algoritmul de diagnosticare a pacientului cu convulsii neonatale la etapa spitalicească 195.8.206.206:28962 195.8.206.206:28962Stabilirea etiologie

Stabilirea etiologiei convulsiilor neonatale

Encefalopatia hipoxic-ischemică

Hemoragiile intracraniene

Malformaţiile ale SNC

Infecţiile SNC

EEG NSG

transfontanelară TC scan

Investigaţiile specifice biochimice şi

enzimatice

Întreruperea bruscă a administrării de medicamente la

mamă

EEG NSG

transfontanelară TC scan

Tratament Tratament Tratament Tratament

Intoxicaţia cu anestezice

Convulsiile Hipocalciemice Hipomagneziemice Hipoglicemice Hiponatriemice Hipernatriemice Din piridoxino

dependenţă Din anomaliile

aminoacizilor Din deficitul de

biotinidază

Convulsiile neonatale benigne familiale

Convulsiile benigne de ziua a 5-a

Convulsiile cu debut precoce şi afectare neurologică marcată

Copilul cu convulsii neonatale

Anamneza Examenul clinic Examenul paraclinic

Cauzele organice Cauzele metabolice

Cauzele toxice

Convulsiile neonatale idiopatice


13

C.2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI A PROCEDURILOR C.2.1. Clasificarea convulsiilor neonatale

Caseta 1. Clasificarea convulsiilor neonatale

• Convulsii fruste (deviaţia orizontală a globilor oculari, mişcări de pedalare, clipit, succiune, masticaţie, secuse ale limbii, salivaţie, mişcări de canotaj, apnee-cianoză).

• Convulsii tonice (extensiunea membrelor superioare şi inferioare).• Convulsii clonice (clonii ritmice, migratorii de la un membru la altul).• Convulsii mioclonice – mişcări de flexiune ale membrelor focale (convulsiile pot fi multifocale

sau generalizate).

Caseta 2. Clasificarea internaţională al status-ului epileptic

• Status epilepticus convulsiv generalizat:tonicoclonic (grand mal);forme cu debut generalizat;forme cu debut, parţial şi secundar generalizate;tonic, clonic;mioclonic;atonic.• Status epilepticus convulsiv parţial:simplu (focal motor, epilepsia partialis continua);disfazic;complex (status epileptic fugue, stupor epileptic prelungit, status epilepticus de lob temporal,

status epilepticus psihomotor).• Status epilepticus convulsiv unilateral (epilepsia hemiconvulsivă-hemiplegică);• Status epilepticus non-convulsiv (status absenţă):stupor spike şi de undă, status epilepticus cu spike-uri şi unde „3 per secundă”, status epilepticus minor (petit mal).• ESESS/CSWSS (status epilepticus electric al somnului lent/unde spike continue ale somnului

lent).• Status neonatal.

Caseta 3. Obiectivele procedurilor de diagnosticare în convulsiile neonatale

• Identificarea unei afecţiuni neurologice sau metabolice în cazul CN. • Identificarea etiologiei convulsiilor neonatale.• Estimarea factorilor de risc pentru evoluţia nefavorabilă a convulsiilor neonatale.

Caseta 4. Procedurile de diagnosticare în convulsiile neonatale

• Anamneza.• Examenul clinic complet, inclusiv examen neurologic.• Investigaţiile de laborator şi paraclinice.• EEG, NSG transfontanelară, TC/RMN.• Oftalmoscopia.


14

Caseta 5. Paşii obligatorii în conduita pacientului cu convulsii neonatale

• Determinarea gradului de afectare a copilului:starea de conştienţă;manifestările convulsive (crize generalizate (tonice, tonicoclonice, clonice, atonice), crize

focale sau unilaterale);manifestările neurologice; manifestările cardiovasculare (tensiunea arterială, frecvenţa contracţiilor cardiace);manifestările neurovegetative (respiratorii, aritmii, cianoză; vasomotorii (accese de

paloare);complicaţiile (aspiraţia de lichid în căile aeriene, reacţii adverse din partea medicamentelor

utilizate, status epilepticus, edem cerebral acut, decorticaţie, decerebrare, epilepsie, paralizie cerebrală).

• Alcătuirea schemei de tratament.

C.2.2. Etiologia convulsiilor neonataleCaseta 6. Etiologia convulsiilor neonatale

A. Cauzele perinatale• Encefalopatia hipoxic-ischemică: 40% din totalul convulsiilor au debut în primele 24 de

ore. Au un prognostic nefavorabil.• Hemoragiile intracraniene: 12,5% din totalul convulsiilor. Manifestările convulsive apar ca

o consecinţă a traumatismului cranian şi a asfixiei.hemoragia subarahnoidiană: asociată cu prematuritatea. Convulsiile debutează în ziua a

doua de viaţă, iar în perioada intercritică nou-născutul are o stare generală bună. Prognosti-cul favorabil – în 90% din cazuri;

hemoragia subdurală: convulsii focale cu debut în primele 24 de ore, asociate cu naşterile traumatice şi cu aplicarea de forceps;

hemoragia în plexurile coroide la nou-născutul în termen;hemoragia intraventriculară: specifică nou-născutului prematur. Convulsiile apar, de obi-

cei, în ziua a 3-a de viaţă. Formele severe se asociază cu deteriorarea rapidă şi cu deces.B. Malformaţiile sistemului nervos central• Malformaţiile vasculare cerebrale: anevrisme, malformaţii arteriovenoase.• Tulburările de dezvoltare ale SNC: hidrocefalie, holoprozencefalie, hidranencefalia, age-

nezie de corp calos, microgiria, pahigiria, agiria.• Sindroame neurocutanate: neurofibromatoza (pete cafe au lait, noduli Lish la nivelul iri-

sului), scleroza tuberoasă (leziuni tegumentare depigmentate), sindromul Sturge-Weber (he-mangioame în teritoriul trigeminal).

C. Tulburările metabolice• Hipoglicemia: glicemie < 2,2 mmol/l (40 mg/100 ml). Encefalopatia hipoglicemică implică:

hiperexcitabilitate, apnee, instabilitate termică, letargie, convulsii.• Hipocalciemia: Ca sub 1,75 mmol/l (7 mg/100 ml) şi Ca ionic sub 0,875 mmol/l (3,5

mg/100ml). Hipocalciemia precoce (prima săptămîna de viaţă) se datorează hipoparatitoi-dismului tranzitoriu şi este mai frecventă la nou-născuţii prematuri, nou-născuţii din mame diabetice etc. Convulsiile nu răspund la tratamentul cu Ca. Hipocalciemia tardivă apare în săptămînile 3-4 de viaţă, exclusiv la nou-născutul alimentat artificial. Convulsiile sunt focale sau multifocale, iar intercritic nou-născutul este hiperalert.

• Hipomagneziemia: Mg < 0,49 mmol/l (1,2 mg/100 ml); este de obicei, asociată cu hipocal-ciemia.


15

• Hiponatriemia: datorată pierderilor crescute de Na (insuficienţa corticosuprarenală, bolile diareice acute, boli renale), retenţiei crescute de apă (perfuzarea excesiva de lichide) sau a secreţiei inadecvate de hormon antidiuretic (asfixie, meningită, boli pulmonare). Convulsiile sunt însoţite de hipertonie.

• Hipernatriemia: datorată restricţiei de lichide (vărsături, febră), pierderii renale şi extrare-nale de apă (glicozurie, diabet, febră, detresă respiratorie) sau supraîncărcării cu Na (corec-tarea excesivă a acidozei metabolice cu bicarbonat de Na). Hipernatriemia determină creş-terea osmolarităţii plasmatice şi a celulelor cerebrale, iar la corecţia osmolarităţii cu lichide hipotone se produce edem cerebral (hemoragii intracraniene şi convulsii). Na seric este peste 150 mmol/l.

• Piridoxindependenţa: boală genetică datorată deficienţei neurotransmiţătorului inhibitor (GABA), la sinteza căruia participă ca cofactor piridoxina. Convulsiile debutează în primele ore de viaţă, fiind însoţite de hipotonie. Administrarea de piridoxină (100 mg i.v.) determină cedarea convulsiilor. Suplimentarea piridoxinei este necesară toată viaţa.

• Tulburările în metabolismul aminoacizilor:leucinoza (boala urinei cu miros de sirop de arţar) cu transmitere autosomal-recesivă este

determinată de un deficit enzimatic care interesează decarboxilazele, cu antrenarea anoma-liilor în metabolismul celor 3 aminoacizi ramificaţi – valina, leucina şi izoleucina. Debut după un interval liber de 4-5 zile, cu semne de suferinţă cerebrală gravă: convulsii, comă, tulburări respiratorii, cianoză, însoţite de hipoglicemie şi acidoză metabolică. Diagnosticul se confirmă prin cromatografia aminoacizilor plasmatici;

fenilcetonuria (transmitere autosomal-recesivă) este determinată de deficitul de fenilala-ninhidroxilază, cu acumulare plasmatică de fenilalanină. Deşi debutul se produce, de obicei, după un interval liber de cîteva luni de la naştere, nou-născuţii pot prezenta retard în dez-voltarea intrauterină, microcefalie, hiperexcitabilitate, vărsături, convulsii, urină cu miros de şoarece. Depistarea se face prin testul Guthrie: valori sangvine de fenilalanină peste 242 µmol/l (4 mg/100 ml) după 5 zile de viaţă. Tratament: regim sărac în fenilalanină.

• Anomaliile enzimatice ale ciclului ureei: deficienţa congenitală a enzimelor care transfor-mă amoniacul rezultat din dezaminarea aminoacizilor în uree. Tabloul clinic este dominat de vărsături, deshidratare, convulsii, comă asociate cu hiperamoniemie.

• Acidemiile organice (propionică, izovalerianică, metilmalonică) determinate de boli gene-tice de metabolism care au ca manifestări comune, episoade severe de acidoză şi de cetoză, manifestate prin vărsături, deshidratare şi prin convulsii.

D. Infecţiile• Bacteriene: septicemie, meningită.• Virale.• TORCH (toxoplazmoză, rujeolă, infecţie cu citomegalovirus, infecţie herpetică), sifilis,

HIV.E. Cauzele toxice (medicamente administrate mamei sau nou-născutului)• Intoxicaţia cu anestezice locale (derivaţi de procaină): hipotonie, bradicardie, pupile fixe,

convulsii în primele 6 ore după naştere.• Întreruperea bruscă a administrării de medicamente la mamă (hipnotice, anestezice,

barbiturice cu durată scurtă de acţiune, medicamente ilicite).


16

C.2.3. Conduita pacientului cu convulsii neonatale

C.2.3.1. AnamnezaCaseta 7. Recomandări pentru culegerea anamnezei

• Istoricul familial de convulsii sau de deces în perioada neonatală• Evoluţia sarcinii, toxemia gravidică• Stările febrile materne sau prezenţa unor infecţii sistemice în perioada sarcinii• Evidenţa unei detrese fetale• Istoricul familial al unei boli metabolice sau endocrine, incluzînd diabetul zaharat şi

insuficienţa paratiroidiană• Medicaţia luată de mamă în decursul sarcinii• Utilizarea de medicamente de către mamă• Evoluţia travaliului şi a naşterii• Tipul de anestezie utilizat în cursul expulsiei• Istoricul de hipoxie-ischemie pre- şi perinatală• Istoricul unui traumatism obstetrical

C.2.3.2. Examenul fizicCaseta 8. Regulile examenului fizic în convulsiile neonatale

• Vîrsta de gestaţie• Starea de conştienţă• Tonusul• Postura• Motilitatea activă şi cea pasivă• Mişcările anormale, reflexele arhaice şi cele osteotendinoase,• Mişcările anormale oculare• Prezenţa traumatismelor, a semnelor de infecţie sau a malformaţiilor.• Examenul clinic va fi completat cu evaluarea de:temperatură cutanată;aspect al tegumentelor (paliditate, cianoză, hiperemie, echimoze, peteşii, leziuni

tegumentare, icter, sindrom neurocutanat);tip de respiraţie (tahi-/bradipnee, respiraţie periodică, gasp-uri, crize de apnee);frecvenţă cardiacă, puls periferic, tensiunea arterială.

• Se va observa şi se descrie tipul manifestărilor convulsive:convulsii tonice;convulsii clonice focale şi multifocale;convulsii mioclonice: focale, multifocale, generalizate;convulsii fruste: crize de apnee, devierea orizontală a globilor;oculari, clipire, mişcări de succiune, mişcări de pedalare.

• Se vor diferenţia tremurăturile (jitteriness) care sunt declanşate de stimuli senzitivi, dispar la flexiunea pasivă a membrelor şi nu se însoţesc de mişcări oculare anormale.


17

C.2.3.3. Investigaţiile paracliniceCaseta 9. Investigaţii paraclinice

Obligatoriu:• Analiza generală a sîngelui.• Sumarul urinei.• Ureea, amoniacul în serul sangvin.• Glicemia pe nemîncate.• Ionograma – Na, Ca, Mg, Cl.• Echilibrul acido-bazic.• Bilirubinemia.• Culturi din sînge şi LCR.• Examenul LCR.• EEG.

Recomandabil:• Imunoglobulinele serice.• Culturile virale.• Studiul unor metaboliţi în sînge şi în urină.• Screening-ul aminoacizilor în urină şi în sînge.• Screening-ul unor substanţe toxice în sînge şi în urină• USG transfontanelară.• TC cerebrală.

Puncţia lombară şi examinarea LCRse va efectua conform indicaţiilor;confirmă convulsiile neonatale determinate de afecţiuni neurologice (meningita bacteriană,

meningoencefalita virală);un rezultat negativ nu exclude întotdeauna o meningită la debut, de aceea se recomandă

repetarea examinării;permite evaluarea în dinamică a procesului patologic, regresiunea sau progresia;confirmă unele complicaţii: status epilepticus, edem cerebral acut.are acţiune hipotensivă în caz de hipertensie intracraniană

Examenul EEGpoate fi efectuat la cîteva zile sau săptămîni după criza convulsivă în secţia Diagnostic a

ICŞOSM şi C;anomaliile lente, focale indică o afecţiune focală, acută (encefalită, infarct cerebral, tumoare

cerebrală, stare postictus);anomaliile lente, generalizate indică un proces difuz (encefalită, edem cerebral, anomalie

cerebrală persistentă, stare postictus);vîrfurile localizate indică o localizare probabilă a activităţii convulsivante;descărcările vîrf-undă se consideră epileptogene.


18

C.2.3.4. Diagnosticul diferenţialTabelul 1. Diagnosticul diferenţial al convulsiilor neonatale [16]

24 de ore• Meningită bacteriană şi septicemie• Efect al drogului• Encefalopatia hipoxicoischemică• Infecţii intrauterine• Hemoragie intraventriculară la nou-născutul în

termen• Lacerare a tentoriului sau a coasei crierului• Dependenţă de piridoxină• Hemoragie subarahnoidiană

72 de ore-1 săptămînă• Crize neonatale familiale• Disgenezii cerebrale• Infarct cerebral• Hipoparatiroidism• Tromboză a venoasă cerebrală

idiopatică• Hemoragie cerebrală• Icter nuclear• Accidemie metilmalonică• Hipocalciemie nutriţională• Accidemie propionică• Scleroză tuberoasă• Tulburare a ciclului ureei

24-72 de ore• Meningită bacteriană şi septicemie• Contuzie cerebrală cu hemoragie subdurală• Disgenezii cerebrale• Infarct cerebral• Sevrare de drog• Encefalopatie glicinică• Deficit al sintezei de glicogen• Hipoparatiroidism-hipocalcemie• Tromboză a venoasă cerebrală idiopatică• Incontinentia pigmenti• Hemoragie intra cerebrală• Hemoragie intraventriculară la prematur• Deficit de piridoxină• Hemoragie subarahnoidiană• Scleroză tuberoasă• Tulburare a ciclului ureei

1-4 săptămîniAdrenoleucodistrofie neonatalăDisgenezii cerebraleDismetabolism al fructozeiBoală Gaucher tip 2Encefalită cu herpes simplexTromboză venoasă cerebrală idiopaticăHiperglicemie cetonicăBoala urinei cu miros de sirop de arţarTulburare a ciclului ureei

Convulsiile se diferenţiază cu unele mişcări normale ale nou-născuţilor• Miocloniile la adormire• Durerile abdominale• Reflexul Moro excesiv• Tremurăturile• Crizele de apnee ale nou-născutului


19

C.2.3.5. Criteriile de spitalizareCaseta 10. Criterii de spitalizare

• Toţi copiii cu CN se spitalizează:dacă copilul a făcut convulsii în maternitate, atunci el este transferat în secţiile de terapie

intensivă a nou-născuţilor, cu transferarea ulterioară în secţiile specializate de neuropediatrie pentru monitorizarea lor şi pentru evaluarea criteriilor de externare.

dacă copilul a făcut convulsii la domiciliu, atunci el se spitalizează de urgenţă în secţiile de terapie intensivă, cu transferarea ulterioară în secţiile specializate.

dacă copilul a făcut convulsii mai mult de 5 minute sau convulsiile sunt rezistente la tratament şi au o frecvenţă mare (zilnic – de cîteva ori pe zi), cauza convulsiilor fiind neelucidată – copilul se spitalizează în secţiile de neuropediatrie republicane sau municipale.

C.2.3.6. Tratamentul convulsiilor neonataleCaseta 11. Recomandări pentru evitarea complicaţiilor în timpul crizei

• Copilul va fi plasat aşa încît să se evite traumatismul fizic.• Asigurarea libertăţii căilor aeriene prin poziţionare în decubit lateral.• Capul va fi înclinat lateral, pentru evitarea obstrucţiei căilor aeriene superioare cu secreţii.

C.2.3.6.1. Tratamentul stărilor de urgenţă în convulsiile neonatale la etapa prespitaliceascăTabelul 2. Tratamentul stărilor de urgenţă la etapa prespitalicească

Nivel de asistenţă medicală primară(medicul de familie sau asistenta medicală de

familie)

Nivel de asistenţă medicală urgentă la etapa prespitalicească

(echipe AMU)• Poziţionarea corectă a copilului (copilul va fi

plasat aşa încît să se evite traumatismul fizic; se asigură libertatea căilor aeriene prin poziţiona-re în decubit lateral, capul va fi înclinat lateral, pentru evitarea obstrucţiei căilor aeriene supe-rioare cu secreţii).

• Diazepam rectal – 2,5 mg (jumătate de tub rec-tal) pentru stoparea crizelor

• Diazepam rectal – 2,5 mg (jumătate de tub rectal) sau Diazepam 10 mg/2ml – 0,3 mg/kg, i.v., sau Fenobarbital 200 mg/ml – 20 mg/kg, i.v.


20

C.2.3.6.2. Tratamentul convulsiilor neonatale la etapa spitaliceascăTabelul 3. Tratamentul CN la etapa spitalicească

METODE NEMEDICAMENTOASE – FIZICE• Se asigură confort termic prin plasare în incubator, închis sau deschis• Se asigură permeabilitatea căilor aeriene, susţinerea respiraţiei• Se asigură abord venos periferic sau central, recoltări de sînge, hidratare, administrare de

medicamente.TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

Măsuri generale

• Monitorizarea funcţiilor vitale• Se determină glicemia, în cazul unor valori scăzute se adminis-

trează în bolus 2-4 ml/kg sol. Glucoză 20-30%, după care se instituie o perfuzie cu sol. Glucoză de 10%, vizînd acoperirea nevoilor hidrice

• Se determină calciemia, magneziemia, natriemia• În caz de hipocalciemie, se administrează i.v., lent 0,2 ml/kg de

sol. Gluconat de claciu 10% sub controlul ECG. Apoi perfuzia se reduce şi se asigură aportul de Ca oral. Tratamentul de în-treţinere trebuie să dureze 2-3 săptămîni cu administrarea de Gluconat de calciu 4 ml/kg pe zi.

• În caz de hipomagneziemie, se administrează sol. Magneziu sul-fat 25% – 0,2 ml/i.v., la fiecare 6 ore, pînă la normalizarea Mg.

• În caz de hiponatriemie, se administrează jumătate din cantita-tea de sol salină în concentraţie de 3%.

• În caz de piridoxinodependenţă, se administrează Piridoxină 50-100 mg, i.v., cu monitorizare respiratorie timp de mai multe zile.

Tratament anticonvulsivantîn perioada critică

• Fenobarbital: doza de atac 15-20 mg/kg, i. v., sau i. m., cu repe-tare la 20 de minute în doză de 10 mg/kg, apoi, dacă convulsii-le nu cedează, se repetă 10 mg/kg, i.v., doza de întreţinere este de 3-4 mg/kg administrare, iar după 2 săptămîni de viaţă – 5 mg/kg per zi. Dacă nu se obţine efectul, scontat se administrea-ză Diazepam.

• Diazepam: doza de atac – 0,1-0,3 mg/kg, i.v., (diluat 1 la 10), doza de întreţinere – 0,1-0,2 mg/kg, i.v., are un efect rapid, este necesară monitorizarea respiratorie obligatorie mai ales la asociere cu Fenobarbitalul.

• Fenitoină: cînd nu se obţine controlul cu Fenobarbital şi cu Diazepam, doza de atac – 15-25 mg/kg, i.v., administrat lent cu o rată de 50 mg pe minut, pentru a evita tulburările de ritm cardiac, doza de întreţinere – 4-8 mg/kg zi, i.v. la 12 ore.

Tratament de întreţinere după suprimarea convulsiilor

• Fenobarbital – 5 mg/kg, per os, pînă la normalizarea EEG (2-3 luni).

• Tratamentul dereglărilor metabolice tranzitorii, dacă sunt pre-zente (hipocalciemie, hipomagneziemiei, acidozei etc.):


21

C.2.3.7. Supravegherea copilului

Caseta 12. Supravegherea copilului cu CN

• Supravegherea tratamentului se face prin: examen clinic;neurologic;EEG.• La nou-născutul care a prezentat sindrom convulsiv, dar care are un examen neurologic şi

EEG în normă, se sistează tratamentul anticonvulsivant la externarea din maternitate şi se recomandă control la 1 lună de la externare, pe parcursul primului an.

• În prezenţa factorilor de risc, se recomandă tratamentul anticonvulsivant încă 3 luni, cu control clinic şi EEG, urmat de evaluări succesive.

• Tratamentul anticonvulsivant prelungit se recomandă în prezenţa următorilor factori de risc:manifestări clinice neurologice peste 2 săptămîni;convulsii prelungite, status epilepticus;prematuritate;persistenţă a modificărilor EEG intercritice.

• Se recomandă efectuarea controlului neurologic la externare şi includerea pacientului într-un program de supraveghere pentru un termen lung, 1-2 ani.

C.2.3.8. Evoluţia convulsiilor neonataleTabelul 4. Prognosticul convulsiilor neonatale

Etiologie Dezvoltare normalăEncefalopatia hipoxie-ischemică 16-50%Hemoragia intraventricularăHemoragia subarahnoidiană

0-10%85-90%

Meningita bacteriană 25-65%Anomalii de dezvoltare cerebrală 0-5%Hipocalciemia cu debut precoceHipocalciemia cu debut tardiv

42-50%94-100%

Hipoglicemia 25-50%Necunoscută 55-62%

Notă: Prognosticul este strîns legat de etiologia convulsiilor.

Caseta 13. Mortalitatea în convulsiile neonatale

• După ultimele studii a diminuat de la 40% până la 15% [ 5] din cazuri.

Caseta 14. Dezvoltarea psihomentală în convulsiile neonatale

• Sechelele neurologice la supravieţuitori sunt înregistrate în 35% [3] din cazuri.


22

D. RESURSELE UMANE ŞI MATERIALELE NECESARE PENTRU RESPECTAREA PREVEDERILOR DIN PROTOCOL

D.1. Serviciul de asistenţă medicală urgentă la etapa prespitalicească

Personal:• medic de urgenţă;• asistentă medicală AMU.Aparataj, utilaj:• fonendoscop;• electrocardiograf portabil;• oftalmoscop;• ciocănaş neurologic;• seringi.Consumabile:• oxigen.Medicamente:• anticonvulsivante (Diazepam, Fenobarbital).

D.2. Instituţiile de asistenţă medicală primară

Personal:• medic de familie;• asistenta medicală de familie.Aparataj, utilaj:• tonometru;• fonendoscop;• laborator clinic standard pentru realizare de: analiză generală a

sîngelui, sumar al urinei, glicemie.Medicamente:• anticonvulsivante (Diazepam, Fenobarbital).

D.3. Instituţiile/secţiile de asisten-ţă medicală specializată de ambulatoriu

Personal:• neuropediatru;• neurochirurg;• pediatru;• oftalmolog;• infecţionist;• medic funcţionalist;• medic imagist;• medic de laborator;• asistente medicale.Aparataj, utilaj:• tonometru;• fonendoscop;• cabinet de diagnostic funcţional dotat cu electroencefalograf

(ICŞOSM şi C);• ultrasonograf;• aparat pentru efectuarea RMN şi TC;• laborator clinic standard pentru realizare de: analiză generală a

sîngelui, sumar al urinei, ionogramă, indici biochimici (glicemie, uree serică), indici toxicologici, amoniemie, hemoculturi, coprogramă.


23

Medicamente:• anticonvulsivante (Diazepam, Fenobarbital, Fenitoină);• preparate de Ca, Mg (Gluconat de calciu, sol. Magneziu sulfat 25%,

Piridoxină);• sol. Glucoză 20-30%.

D.4. Instituţiile de asistenţă medicală spitalicească: secţii de pediatrie ale spitalelor raionale, municipale, secţii de neuropediatrie ale spitalelor municipale şi republicane

Personal:• neuropediatru;• medic funcţionalist;• medic imagist;• medici de laborator;• asistente medicale;• acces la consultaţii calificate: pediatru, genetician, neurochirurg,

oftalmolog, infecţionist, nefrolog, endocrinolog.Aparataj, utilaj:• tonometru;• fonendoscop;• cabinet de diagnostic funcţional, dotat cu electroencefalograf

(ICŞOSM şi C);• ultrasonograf;• tomograf computerizat, aparat RMN;• laborator clinic standard pentru realizare de: analiză generală a

sîngelui, sumar al urinei, ionogramă, indici biochimici (glicemie, uree serică), indici toxicologici, amoniemie, hemoculturi, coprogramă;

• laborator microbiologic şi imunologic;• EEG, TC cerebrală, USG cerebrală.Medicamente:• anticonvulsivante (Diazepam, Fenobarbital, Fenitoină);• preparate de Ca, Mg (Gluconat de calciu, sol. Magneziu sulfat 25%,

Piridoxină);• sol. Glucoză 20-30%.


24

E. I

ND

ICAT

OR

II D

E M

ON

ITO

RIZ

AR

E A

IMPL

EM

EN

TĂ

RII

PR

OTO

CO

LU

LU

I

Nr.

Scop

ulIn

dica

toru

lM

etod

a de

cal

cula

re a

indi

cato

rulu

iN

umăr

ător

Num

itor

1.Sp

orire

a ca

lităţ

ii ex

amin

ărilo

r cl

i-ni

ce ş

i pa

racl

inic

e al

e pa

cien

ţilor

cu

conv

ulsi

i ne

ona-

tale

1.1.

Pro

porţi

a de

pac

ienţ

i, cu

vîrs

ta d

e pî

nă la

1

lună

, dia

gnos

ticaţ

i cu

conv

ulsi

i neo

nata

le, c

ă-ro

ra li

s-a

efe

ctua

t exa

men

ele

clin

ic ş

i par

acli-

nic

oblig

ator

ii co

mpl

et (î

n co

ndiţi

i de

ambu

la-

toriu

), co

nfor

m r

ecom

andă

rilor

din

pro

toco

lul

clin

ic n

aţio

nal

Con

vuls

iile

neon

atal

e, p

e pa

r-cu

rsul

unu

i an

Num

ărul

de

paci

enţi,

cu

vîrs

ta d

e pî

nă la

1

lună

, di

agno

stic

aţi

cu c

onvu

lsii

neon

atal

e,

căro

ra li

s-a

efec

tuat

exa

men

ele

clin

ic şi

pa-

racl

inic

obl

igat

orii

com

plet

(în

con

diţii

de

ambu

lato

riu),

conf

orm

rec

oman

dăril

or d

in

prot

ocol

ul c

linic

naţ

iona

l C

onvu

lsiil

e ne

o-na

tale

, pe

parc

ursu

l ulti

mul

ui a

n x

100

Num

ărul

tot

al d

e co

pii,

cu v

îrsta

de

pînă

la

1 lu

nă, c

are

se a

flă s

ub s

u-pr

aveg

here

a m

edic

ului

de

fam

ilie,

cu

diag

nost

i-cu

l de

conv

ulsi

i neo

nata

-le

, pe

parc

ursu

l ulti

mul

ui

an1.

2. P

ropo

rţia

de p

acie

nţi,

cu v

îrsta

de

pînă

la 1

lu

nă, d

iagn

ostic

aţi c

u co

nvul

sii n

eona

tale

, căr

o-ra

li s

-a e

fect

uat e

xam

enel

e cl

inic

şi p

arac

linic

ob

ligat

orii

com

plet

(în

con

diţii

de

staţ

iona

r),

conf

orm

rec

oman

dăril

or d

in p

roto

colu

l cl

inic

na

ţiona

l C

onvu

lsiil

e ne

onat

ale,

pe

parc

ursu

l un

ui a

n

Num

ărul

de

paci

enţi,

cu

vîrs

ta d

e pî

nă la

1

lună

, di

agno

stic

aţi

cu c

onvu

lsii

neon

atal

e,

căro

ra li

s-a

efec

tuat

exa

men

ele

clin

ic şi

pa-

racl

inic

obl

igat

orii

com

plet

(în

con

diţii

de

staţ

iona

r), c

onfo

rm re

com

andă

rilor

din

pro

-to

colu

l clin

ic n

aţio

nal C

onvu

lsiil

e ne

onat

a-le

, pe

parc

ursu

l ulti

mul

ui a

n x

100

Num

ărul

tot

al d

e co

pii,

cu v

îrsta

de p

înă l

a 1 lu

nă,

cu

conv

ulsi

i ne

onat

ale

care

au

făcu

t tra

tam

ent î

n co

ndiţi

i de

sta

ţiona

r, pe

pa

rcur

sul u

ltim

ului

an

2.Sp

orire

a ca

lităţ

ii în

tra

tam

entu

l pa

-ci

enţil

or

cu

con-

vuls

ii ne

onat

ale

2.1.

Pro

porţi

a pa

cien

ţilor

, cu

vîrs

ta d

e pî

nă la

1

lună

, dia

gnos

ticaţ

i cu

CN

, căr

ora

li sa

aco

r-da

t prim

ului

aju

tor c

alifi

cat l

a et

apa

pres

pita

li-ce

ască

de

către

AM

U g

ener

ală

şi s

peci

aliz

ată,

co

nfor

m r

ecom

andă

rilor

din

pro

toco

lul

clin

ic

naţio

nal

Con

vuls

iile

neon

atal

e, p

e pa

rcur

sul

unui

an

Num

ărul

de

paci

enţi,

cu

vîrs

ta d

e pî

nă l

a1

lună

, di

agno

stic

aţi

cu c

onvu

lsii

neon

atal

e,

căro

ra li

sa

acor

dat p

rimul

aju

tor c

alifi

cat l

a et

apa

pres

pita

licea

scă

de c

ătre

AM

U g

ene-

rală

şi s

peci

aliz

ată,

con

form

reco

man

dăril

or

din

prot

ocol

ul c

linic

naţ

iona

l C

onvu

lsiil

e ne

onat

ale,

pe

parc

ursu

l ulti

mul

ui a

n x

100

Num

ărul

tot

al d

e co

pii,

cu v

îrsta

de

pînă

la

1 lu

nă,

cu c

onvu

lsii

neo-

nata

le,

care

au

apel

at l

a se

rvic

iul

AM

U,

pe p

ar-

curs

ul u

ltim

ului

an

2.2.

Pro

porţi

a pa

cien

ţilor

, cu

vîrs

ta d

e pî

nă la

1 lu

nă, d

iagn

ostic

aţi c

u C

N, c

ăror

a li

s-a

acor

dat

prim

ul a

juto

r m

edic

al c

alifi

cat l

a et

apa

pres

pi-

talic

easc

ă de

căt

re m

edic

ul d

e fa

mili

e, c

onfo

rm

reco

man

dăril

or d

in p

roto

colu

l cl

inic

naţ

iona

l C

onvu

lsiil

e ne

onat

ale,

pe

parc

ursu

l unu

i an

Num

ărul

de

paci

enţi,

cu

vîrs

ta d

e pî

nă la

1

lună

, dia

gnos

ticaţ

i cu

CN

, căr

ora

li s-

a ac

or-

dat p

rimul

aju

tor

med

ical

cal

ifica

t la

etap

a pr

espi

talic

easc

ă de

căt

re m

edic

ul d

e fa

mili

e,

conf

orm

rec

oman

dăril

or d

in p

roto

colu

l cli-

nic

naţio

nal

Con

vuls

iile

neon

atal

e, p

e pa

r-cu

rsul

ulti

mul

ui a

n x

100

Num

ărul

tot

al d

e co

pii,

cu v

îrsta

de

pînă

la

1 lu

nă,

cu c

onvu

lsii

neo-

nata

le,

care

au

apel

at l

a as

iste

nţa

med

icul

ui

de

fam

ilie,

pe

parc

ursu

l ul

-tim

ului

an


25

Nr.

Scop

ulIn

dica

toru

lM

etod

a de

cal

cula

re a

indi

cato

rulu

iN

umăr

ător

Num

itor

2.3.

Pro

porţi

a pa

cien

ţilor

, cu

vîrs

ta d

e pî

nă la

1

lună

, dia

gnos

ticaţ

i cu

CN

, căr

ora

li s-

a ac

or-

dat u

n tra

tam

ent c

alifi

cat l

a et

apa

spita

licea

scă,

co

nfor

m r

ecom

andă

rilor

din

pro

toco

lul

clin

ic

naţio

nal

Con

vuls

iile

neon

atal

e, p

e pa

rcur

sul

unui

an

Num

ărul

de

paci

enţi,

cu

vîrs

ta d

e pî

nă la

1

lună

, dia

gnos

ticaţ

i cu

CN

, căr

ora

li s-

a ac

or-

dat

un t

rata

men

t ca

lifica

t la

eta

pa s

pita

li-ce

ască

, con

form

rec

oman

dăril

or d

in p

roto

-co

lul c

linic

naţ

iona

l Con

vuls

iile

neon

atal

e,

pe p

arcu

rsul

ulti

mul

ui a

n x

100

Num

ărul

tot

al d

e co

pii,

cu v

îrsta

de

pînă

la

1 lu

nă,

cu c

onvu

lsii

neo-

nata

le,

care

au

făcu

t un

tra

tam

ent

în c

ondi

ţii d

e st

aţio

nar,

pe

parc

ursu

l ul

timul

ui a

n3.

R

educ

erea

nu

mă-

rulu

i de

caz

uri

de

inva

lidiz

are

neu-

rops

ihic

ă pr

in C

N

3.1.

Pro

porţi

a pa

cien

ţilor

, cu

vîrs

ta d

e pî

nă la

1

an, i

nval

idiz

aţi n

euro

psih

ic p

rin C

N, p

e pa

rcur

-su

l unu

i an

Num

ărul

de

paci

enţi,

cu

vîrs

ta d

e pî

nă l

a1

an, i

nval

idiz

aţi n

euro

psih

ic p

rin C

N, p

e pa

r-cu

rsul

ulti

mul

ui a

n x

100

Num

ărul

tot

al d

e pa

ci-

enţi,

cu

vîrs

ta d

e pî

nă la

1 an

, afla

ţi su

b su

prav

eghe

-re

a m

edic

ului

de

fam

ilie,

cu

dia

gnos

ticul

de

CN

, pe

par

curs

ul u

ltim

ului

an

4.

Mic

şora

rea

num

ă-ru

lui

cazu

rilor

de

dece

s prin

CN

4.1.

Pro

porţi

a pa

cien

ţilor

, cu

vîrs

ta p

înă

la 1

lu

nă,

care

au

dece

dat

prin

CN

, pe

par

curs

ul

unui

an

Num

ărul

de

paci

enţi,

cu

vîrs

ta d

e pî

nă l

a1

lună

, car

e au

dec

edat

prin

CN

, pe

parc

ursu

l ul

timul

ui a

n x

100

Num

ărul

tot

al d

e pa

ci-

enţi,

cu

vîrs

ta d

e pî

nă la

1

lună

, afl

aţi

sub

supr

a-ve

gher

ea

med

icul

ui

de

fam

ilie,

cu

diag

nost

icul

de

CN

, pe

parc

ursu

l ulti

-m

ului

an


26

ANEXE

Anexa 1. Ghidul părintelui pacientului cu copil ce manifestă convulsii neonatale

IntroducereAcest ghid descrie asistenţa medicală şi tratamentul copiilor cu convulsii neonatale în cadrul serviciului de sănătate din Republica Moldova. Aici se explică indicaţiile adresate familiilor cu copii care manifestă convulsii neonatale şi persoanelor care doresc să afle mai mult despre această afecţiune.

Ghidul vă va ajuta să înţelegeţi mai bine opţiunile de îngrijire şi de tratament care trebuie să fie disponibile în Serviciul de Sănătate. Nu sunt descrise în detaliu maladia în sine sau analizele şi tratamentele necesare pentru aceasta. Aceste aspecte le puteţi discuta cu cadrele medicale, adică cu medicul de familie, cu neuropediatrul sau cu o asistentă medicală. În ghid veţi găsi întrebări-model pe care le puteţi adresa, pentru a obţine mai multe explicaţii. Sunt prezentate, de asemenea, unele surse suplimentare de informaţii.

Indicaţiile din ghidul pentru pacienţi acoperă:modul în care medicii trebuie să stabilească dacă copilul are convulsii neonatale;prescrierea medicamentelor pentru tratarea convulsiilor neonatale;modul în care trebuie să fie supravegheat un pacient cu convulsii neonatale.

Asistenţa medicală de care trebuie să beneficiaţiTratamentul şi asistenţa medicală de care beneficiază copilul dvs. trebuie să ia în considerare necesităţile şi preferinţele personale; aveţi dreptul sa fiţi informat pe deplin şi să luaţi decizii împreună cu cadrele medicale care vă tratează. În acest scop, cadrele medicale trebuie să vă ofere informaţii pe care să le înţelegeţi şi care să fie relevante pentru starea copilului dvs. Toate cadrele medicale trebuie să vă trateze pe dvs. şi pe copilul dvs. cu respect, sensibilitate şi cu înţelegere şi să vă explice pe înțeles ce sunt convulsiile neonatale, care este prevalenţa lor, prognosticul şi tratamentul cel mai potrivit pentru copilul dvs.

Informaţia pe care o furnizează cadrele medicale trebuie să includă detalii despre posibilele avantaje şi eventualele riscuri ale tratamentelor.

Tratamentul şi asistenţa medicală de care beneficiază copilul dvs., precum şi informaţiile care vi se pun la dispoziție despre acestea trebuie să ia în considerare toate aspectile: religie, etnie sau cultură; precum şi alţi factori suplimentari, cum ar fi dizabilităţile fizice.

Convulsiile neonatale sunt crizele ale căror debut se situează din momentul naşterii pînă la vîrsta de 4 săptămîni pentru copiii născuţi în termen.

Diagnosticul de convulsii neonatale se stabileşte în baza manifestărilor specifice: convulsiile, pierderea de conştienţă, tulburările neurovegetative (respiratorii, aritmii, cianoză), tulburările vasomotorii (accese de paloare sau de hiperemie), confirmate prin examen suplimentar paraclinic. Factorii care pot predispune la apariţia CN sunt: antecedente obstetricale, patologia sarcinii, unele maladii concomitente, anomalii de dezvoltare ş.a.


27

Instruire şi echipamentMedicii de familie şi asistentele medicale trebuie să fie instruiţi modul în care să examineze un pacient cu convulsii neonatale.

Diagnosticarea convulsiilor neonatale. Medicul de familie, precum şi neurologii vor stabili diagnosticul de convulsii neonatale şi vor aprecia severitatea bolii, în baza rezultatelor examenului clinic şi a rezultatelor investigaţiilor paraclinice, pe care le va indica obligatoriu tuturor pacienţilor.

Testele şi analizele obligatoriiAnalizele trebuie să includă o analiză de urină, analiza generală a sîngelui (dintr-o proba de sînge) glicemia şi ureea serică, ionograma, nivelul Ca şi Mg seric, Natriemia.Diagnosticul poate rămîne incert, fără o confirmare electroencefalografică sau imagistică.

După obţinerea rezultatelor testelor şi a analizelor, medicul trebuie să discute rezultatul cu dvs. şi să vă comunice modalităţile de tratament.

Tratamentul medicamentosDacă la prima consultaţie copilului dvs. i s-a stabilit diagnosticul de CN, medicul evaluează gradul de afectare. Odată stabilit, diagnosticul de CN indică iniţierea imediată a tratamentului anticonvulsivant.

Tratamentul nemedicamentosMedicul de familie şi asistenta medicală trebuie să discute cu dvs. despre alimentaţia şi modul de viaţă al copilului dvs.

Întrebări-model despre medicamentele utilizate în CNÎmi puteţi explica de ce aţi ales să prescrieţi acest tip de medicament copilului meu?Cum îi va ajuta medicamentul?Care sunt cele mai frecvente efecte secundare ale medicamentelor? Există unele la care ar

trebui să atrag atenţia?Ce trebuie să fac, dacă la copil apar efecte secundare? (trebuie să sun medicul de familie, să

merg la secţia de urgenţe a unui spital?)Cît timp va dura medicamentul copilului meu?Există alte opţiuni de medicament?Ce se va întîmpla, dacă voi alege să nu dau medicamentul copilului meu?Există vreo broşură despre tratamentul pe care-l pot administra?

Întrebări-model despre evidenţa tratamentuluiExistă diferite tratamente pe care le-aşi putea administra copilului meu?Este necesar să schimb doza tratamentului curent?Cînd trebuie să mă programez pentru următoarea vizită?

Continuarea sau întreruperea tratamentuluiScopul tratamentul este rezolvarea CN. De regulă, tratamentul de susţinere mai continuă încă 2-3 zile. Administrarea medicamentului poate fi întreruptă doar de medicul dvs.Medicul vă poate recomanda repetarea testelor de laborator, examenele paraclinice şi imagistice, pentru a verifica rezolvarea CN.


28

BIBLIOGRAFIE

1. Abstracts of 26th International Epilepsy Congress, 30th August 2005, Paris, France/Safeguarding developmental and psychosocial outcomes of childhood epilepsy through evidence-based management. Novartis Educational Symposium.

2. Appleton R., Gibbs J. Epilepsy in Childhood and Adolescence, third edition. London and New-York: Martin Dunitz, Taylor&Francis Group, 2004.

3. Bassan Haim (H)., Bental Yoram (Y)., Shany Eilon (E)., Berger Itai (I)., Froom Paul (P)., Levi Loren (L)., Shiff Yakov (Y). Neonatal seizures: dilemmas in workup and management, Pediatric neurology, 2008-Jun; vol. 8 (issue 6):415-21.

4. Neonatal Transfer Service. London Kent Surrey & Sussex Management of neonatal seizures Guidelines For Management of Neonatal Seizures.

5. National Guideline Clearinghourse. Seizures-child1.6. Robert R., Clancy Interictal Sharp EEG Transients in Neonatal Seizures, Journal of Child

Neurology, Vol. 4, No. 1, 30-38 (2003).7. Rima M. Saliba1 ., F. John Annegers1 ., D. Kim Waller1 ., Jon E. Tyson1, 2 . et al. Risk

Factors for Neonatal Seizures: A Population-based Study, Harris County, Texas, American Journal of Epidemiology Vol. 154, No. 1 :14-20, 2004.

8. Verrotti A., Latini G. New trends in neonatal seizures , Journal of Pediatric Neurology, oct.1 2004.

1 http://www.guideline.gov/summary/summary.aspx?doc_id=10608&nbr=005550&string=neonatal+AND+seizures

convulsiile neonatale...lcr lichid cefalorahidian nsg neurosonografie rmn rezonanţă magnetică...

Documents