convergenŢa pregatirii universitare cu viata activa lucrare de doctorat

CONVERGENŢA PREGĂTIRII UNIVERSITARE CU VIAŢA ACTIVĂGHID METODOLOGICDE ORGANIZAREA STAGIILOR DE PRACTICĂ

Investește în oameni!

Proiect cofi nanțat din Fondul Social European prinProgramul Operațional Sectorial

Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

ISBN 978-606-17-0021-9

Descrierea CIP se afl ă la Biblioteca Națională a României

Casa Cărții de ȘtiințăTel./Fax: [email protected]

www.casacartii.ro

COLECTIVUL DE EDITARE AL VOLUMULUI

CRISTINA CIUMAȘ – coordonator

CRISTINA DOMINICALINA-ELENA DUMITRAȘCU

ANGELA MARIA FILIPAURA IONIȚĂ

MONICA ANIELA ZAHARIE

CONVERGENŢA PREGĂTIRII UNIVERSITARE CU VIAŢA ACTIVĂGHID METODOLOGICDE ORGANIZAREA STAGIILOR DE PRACTICĂ

Casa Cărții de ȘtiințăC l u j - N a p o c a , 2 011

Cuprins

Prefaţă 7

Introducere 11

I. MANAGEMENTUL IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI 17

II. FORMAREA, INSTRUIREA ȘI MONITORIZAREA COORDONATORILOR EDUCAŢIONALI ȘI TUTORILOR DE PRACTICĂ 39

III. DEZVOLTAREA SISTEMULUI DE ASISTARE, ORIENTARE ȘI CONSILIERE ÎN CARIERĂ A STUDENŢILOR 57

IV. ORGANIZAREA, COORDONAREA, MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA STAGIILOR DE PRACTICĂ 67

V. DEZVOLTAREA SPIRITULUI ANTREPRENORIAL PRIN ÎNTREPRINDERI SIMULATE 77

VI. MONITORIZAREA INTEGRĂRII GRUPULUI ŢINTĂ PE PIAŢA MUNCII 91

VII. INFORMARE ȘI PUBLICITATE 95

VIII. DISEMINAREA REZULTATELOR PROIECTULUI 103

Anexe 109

Materiale publicitare elaborate în cadrul proiectului 532

Prefaţă

În primele zile de ianuarie 2008, ca „novice” prorector luam cunoștință cu o agendă de lucru, ce-ți provoca fi ori și tăia respirația doar la simpla parcurgere numerică a punctelor de pe ea, între ele, fi nanțarea practicii studenților.

Într-un singur trimestru trebuia să găsesc rezolvare la o problemă căreia timp de două decenii nu i s-a adus răspuns, motiv pentru care ulterior proiectului i-am zis, „după douăzeci de ani”.

Recunosc, imediat a urmat disperarea, frământarea, căutarea…după două luni, discuția pe coordonata fi nanciară se purta pe o temă fi erbinte a acelor zile, deschiderea liniilor de fi nanțare europeană. Așadar, ne introduceam la nivelul lunii martie 2008 în utilizarea unor termeni cu totul noi: POS DRU, Program Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, FSE, Fondul Social European, IS, Instrumente Structurale, OI POSDRU, Organism Intermediar, AM POSDRU, Autoritatea de Management.

Un teritoriu nou pe care eram invitați să intrăm.Între axele prioritare, axa 2, cu domeniul major de intervenție 2.1 „Tranziția de la

școală la viața activă” părea a fi capătul neliniștii mele.Providența a adus lângă mine oameni cu totul speciali, care au crezut în demersul

meu și mi-au stat alături până la capăt, fi ecare aducând curaj, abnegație, dăruire și mult sacrifi ciu.

Căutam un titlu potrivit pentru proiect, care într-o construcție simplă să acopere, să numească ceea ce ne propuneam. Un ecou, al deja vechiului demers doctoral a răzbit peste timp și a adus soluția: „Convergența pregătirii universitare cu viața activă”.

Când cu un oarecare regret că nu putem depăși grupul țintă de 15.000 de studenți, dat fi ind bugetul limitat al proiectului, 5.000.000 euro, în fapt, nu realizam că proiectul nostru, al UBB-ului va deveni unul dintre cele mai mari proiecte strategice naționale.

Și iată-ne după trei ani ajunși la fi nalul implementării.A fost un drum nou, un drum greu. Ce ne-a motivat să credem în el și să mergem mai

departe? Reacțiile studenților: „ce mi-a plăcut la acest stagiu de practică este în primul rând că a existat, era timpul să se desfășoare un astfel de eveniment, numărul mare de studenți acceptați m-a surprins” (student, specializarea Comunicare și Relații Publice).

Aceste aprecieri obligă ca demersul să fi e continuat, îmbogățit și perfecționat. Iată de ce am considerat că este obligatoriu ca o parte, într-o formulă concentrată, din tot ceea ce s-a realizat să fi e așezat între coperți de volum, căruia i-am zis: „Ghid metodologic de organizare a stagiilor de practică”.

Sunt încredințată că fără provocarea de debut, fără dăruirea echipei de implementare, fără implicarea responsabililor de practică, fără colaborarea tutorilor de practică, susținerea din partea conducerii facultăților și încrederea studenților nu am fi ajuns la acest capăt,

Cluj-Napoca, 28 octombrie 2011 Tuturor mulțumiri,Manager General Proiect, CRISTINA CIUMAȘ

Mulţumiri celor care au participat la implementarea proiectului:

Rector: Andrei Marga

Echipa de Management:Bârsan Viorica, Brașoveanu Alexandru

Echipa-suport în implementare:Afrăsinei-Zevoianu Cătălin, Bugnar Andreea, Cobârzan Alin-Cosmin, Dominic Cristina-Felicia, Drăgan Eliza, Dumitrașcu Alina-Elena, Filip Angela, Giurgiu Emil, Ioniță Aura, Lăpușan Eva, Maier Marius, Matiș Dumitru, Mlendea Andrei-Nicolae, Nistor Ioan Alin, Pusok Istvan, Rădulescu Alexandru, Rațiu Mircea-Sabin, Suciu Cosmina-Ioana, Urean Claudia-Andreea, Văidean Viorela-Ligia, Vlas Rodica-Adelina, Vranău Simona-Paraschiva, Zaharie Monica Aniela, Zoicaș-Ienciu Adrian

Experți-coordonatori ai stagiilor de practică de la nivel de facultăți: Bălaș Delia-Cristina, Baumgarten Alexandru, Beuran Rareș-Grigore, Bologa Cristian-Sorin, Brișan Nicoleta-Sanda, Buiga Anuța, Câlea Augustin-Sorin, Chifu Ioan-Cristian, Chiș Alexandru, Comșa Mircea, Coroiu Ioan, Cosma Smaranda, Drăgan Mihaela, Drăgan Simion, Fodorean Ioan, Har Nicolae, Hosu Ioan, Juhasz Attila, Kadar Magor, Luțaș Mihaela-Mariana, Mărcean Nora, Muntean Octavian-Liviu, Muțiu Alexandra-Ileana, Nistor Ioan, Opre Adrian, Osoian Codruța-Luminița, Pârvu Marcel, Pătrașcu Cristina, Păun Nicolae, Peter Eva, Pocan Oana, Pop Horia, Prodea Cosmin, Pusok Sarolta, Rebeleanu Adina, Rotar Gabriela, Șanta Gheorghe, Sas-Marinescu Raluca, Soos Ana, Stanca Maria, Stegerean Roxana, Suciu Liliana-Daniela, Vescan Iuliu

Experți logistici: Bochiș Carmen-Silvia, Bota Marinela, Călbază-Ormenișan Mirela, Câmpean Mirela Ioana, Căprar Cristina-Carmen, Cardoș Vasile, Crișan Gabriela, Cuceu Ionuț-Constantin, Felecan Emilia-Ștefania, Gordan Camelia, Hințea Cristina-Maria, Kegye Lenke, Kovacs Imola, Mican Daniel, Molnar Ana, Muradi Maria, Narița Rodica, Nemeth Loredana, Pătrașcu-Maian Dorina, Pavel Horațiu, Pavelea Anișoara, Pop Liliana-Maria, Rițiu Vasile, Șimon Gabriela, Todoruț Vasilica-Mariana, Trif Cosmin, Varga Ildiko, Voicu Corina

Experți pe termen scurt: Bucur Rebeca, Bud Dominica Maria, Ciobotaru Daniela, Ciplea Carmen, Coroș Monica, Crișan Gabriela-Iudita, Cristian Margareta, Gherghin Gelu-Cosmin, Gînsac Liviu-Dan, Giurgiu Elena-Nina, Horvat Roxana-Lavinia, Hoza Mădălina, Lazăr Eusebiu-Andrei, Manța Ștefan, Miron Valeria-Alina, Monea Dan, Nechiti Irina, Neuhoff Tunde Timea, Ormenișan Vasile-Septimiu, Porumb Andreea-Iulia, Pui Doina-Angela, Rîmbu Monica, Șirlincan Corina, Stan Camelia, Subțirică Alexandru, Suciu Dan-Mircea, Șuta Rodica, Șuteu Nicolae-Ioan, Szabo Melinda, Tufi ș Florentina-Ana-Mihaela

CONVERGENŢA PREGĂTIRII UNIVERSITARE CU VIAŢA ACTIVĂGhid metodologic de organizare a stagiilor de practică

10 Responsabili de practică: Achim Monica-Violeta, Achim Sorin-Adrian, Alexandrescu Ioan Mihai, Alexandru Diana Elena, Alexe Mircea, Alt Monika Anetta, Arghiuș Viorel Ilie, Avornicului Mihai-Constantin, Băbuț (Comiati) Raluca, Baciu Ana Cristina, Baciu Nicolae, Badea Gelu-Adrian, Balica Constantin, Balogh (Negrea) Natalia, Banciu Cristina-Liliana, Barbu Ovidiu, Bărbulescu Constantin, Barta Andras Istvan, Bătrâncea Larissa-Margareta, Bedelean Horea, Begy Robert, Benea Marcel, Benyovszki Annamária, Bereschi Andrei, Berinde Sorin-Romulus, Berkesy Laszlo, Beuran Rareș Grigore, Boaru Patricia, Bodea Gabriela, Bodea Petrică Ciprian, Bolog Cristina, Bota Marius, Bota-Avram Cristina, Boțan Cristian Nicolae, Brendea Gabriela-Maria, Burcă Silvia, Cardoș Ildiko Reka, Cârja Ion, Chira Carmen Mariana, Ciobanu Gheorghe, Cîrstea Andreea, Ciupei Cristina, Cormoș Ana-Maria, Cornea Adina-Maria, Costea Virgil Ionuț, Costin Dan Florin, Crișan Alexandru, Crișan Cătălina-Silvia, Crișan Florin, Curuțiu Camelia-Corina, Cuzdriorean-Vladu Dan-Dacian, David Alin, Deac Mihai, Deaconu Adela, Degi Csaba, Demeter Karmen, Dombay Ștefan, Duță Ovidiu Ionel, Fătăcean Gheorghe, Fekete-Pali-Pista Szilveszter, Filip Crina, Filip Sorin, Filipescu Sorin, Florea Carmen, Fodorean Florin Gheorghe, Forray Ferencz Lazăr, Fulop Melinda, Gal Agnes, Gavrea Corina, Goga Firuța, Goia Irina, Gologan Daniela, Gorea Maria, Guran Adriana-Mihaela, Gurka-Balla Elena, Guț Carmen-Maria, Gyorffy Gabor Zsolt, Hosu Anamaria Delia, Hunyadi Attila Gabor, Ilieș Gabriela, Ilieș Liviu, Ilieș Marin, Ipatiov Filip, Jeremias Bianca Imelda, Kerekes Erzsebat, Kiss Szidonia, Kovacs Gyongyver Emese, Kovacs Zsolt, Kurko Ibolya,Lăcătuș Viorel-Dorin, Lepădatu Ioana, Luca Traian-Ionuț, Lupescu Maria Magdolna, Macavei Bianca, Măicăneanu Sanda Andrada, Maloș Cristian, Man Titus Cristian, Mare Codruța, Marin Anamaria, Marko Balint, Mathe Andras-Arpad, Mihăiescu Radu, Mihaiu Romolica, Moldovan Sandu Ciprian, Molnar Kovacs Zsolt, Mortan Maria, Mosonyi Emilia, Mureșan Mariana, Mureșan Mariana Leontina, Mureșan Răzvan Lucian, Mureșianu Mircea Leontin, Mustață Răzvan Valentin, Muste Delia, Muthu Liana-Olimpia, Naghi Mihai, Nagy Balint Zsolt, Nagy Robert Miklos, Negru Oana Maria, Negrușa Adina Letiția, Nemeti Sorin, Nicoară Adrian, Nistor Silvia Cristina, Noveanu Alina, Nunu Cătălin Liviu, Odangiu Filip, Onac Bogdan Petroniu, Oprean Victor, Oțoiu (Ciuce) Cătălina, Pap Peter Laszlo, Păun Dragoș, Petho Aniko, Petrovici Norbert, Petru Tunde Petra, Petrușel Adrian, Petrușel Răzvan, Plăiaș Ioan, Pochea Maria Miruna, Podea Paula Veronica, Poledna Sorina, Pop Călin Cornel, Pop Ciprian Marcel, Pop Doru, Pop Fănuța, Pop Marius Dorel, Popa Irimie Emil, Popa Mirela Violeta, Postelnicu Camil, Postelnicu Cătălin, Răchișan Ramona, Radu Cristian-Viorel, Rakosy Laszlo, Ranta Ana Elena, Raț Cristina, Roșan Adrian, Roșian Gheorghe, Roșu Cristina, Ruprecht Eszter Karolina, Rusu Mara, Rusu Raularian, Săsăran Emanoil, Schuster Eduard, Scorțar Lucia Monica, Silye Lorand, Sonea Cristian Sebastian, Stan Cornelia-Afrodita, Stan Gheorghe, Ștefănescu Cristina, Sucală Lucia, Szabo Daniel Zoltan, Talpaș Janos, Tamaș Călin, Tamaș Tudor-Liviu, Tanțău Ioan, Teodor Lucian Alexandru, Țîrcă (Drule) Alexandra Maria, Tiron Tudor Adriana, Toca Vlad-Vasile, Tompa Andrea, Torok Ibolya, Totszegi Tekla, Trenca Ioan, Trif Claudia Cosmina, Ujvarosi Luiza, Ursuțiu Claudia-Maricica, Vereș Valer, Vereș Vincențiu Andrei, Zorgo Ildiko Noemi

Personal administrativ: Amihăiesi Cătălina, Barbovschi Monica, Batiz Eniko, Bekesi Reka, Bonaci Carmen-Giorgiana, Boțan Cristian-Nicolae, Brătean Diana, Breaz Gheorghe, Bud Angelica-Mariana, Cadiș Daniela, Capota Teodora, Cervinschi Adriana-Maria, Ciornea Raluca, Cobârzan Bianca, Colceag Georgiana-Miruna, Deak Grațiela, Dine Elena-Maria, Dragoman Veronica-Irina, Ilișiu Maria-Mihaela, Katona Nora, Kozma-Kiss Elisabeta-Edita, Lakatoș Istvan, Maniu Andreea, Mureșan Anamaria, Nemeș Sorina-Ileana, Oachiș Iuliana, Petrea Liliana, Pop Diana-Mihaela, Pop Ester, Pop Fabiola, Rus Oana, Rusu Adina, Rusu Mariana, Tomoiagă Răzvan-Alexandru, Trif Eunicia-Maria, Vaida Viorica, Varga Mihai

Introducere

Proiectul „Convergența pregătirii universitare cu viața activă” și-a propus compatibilizarea pe o nouă dimensiune a sistemului de învățământ supe-rior românesc cu cel european, dimensiunea în care universitatea joacă

rolul de liant al integrării absolvenților în mediul social-economic. Care au fost obiectivele proiectului? De ce a fost necesară promovarea lui? Cine sunt actorii implicați și benefi ciile implementării lui? Care sunt principiile pe care și le-a propus să le urmeze?

OBIECTIVUL PROIECTULUI:

I. Obiectivul general al proiectului a vizat dezvoltarea abilităților de muncă ale studenților în vederea integrării cu succes pe piața muncii. Prin intermediul asigurării condițiilor necesare participării studenților la stagii de practică de un înalt nivel calitativ în cadrul unor întreprinderi/instituții cu renume, studenții să își însușească competențele de muncă și experiența necesare unei tranziții facile spre piața muncii.

II. Principalele obiective specifi ce ale proiectului au vizat:1. Creșterea gradului de ocupare în domeniul de specializare studiat pentru

studenții din învățământul superior;2. Creșterea relevanței curriculum-ului universitar în raport cu cerințele

pieței muncii;3. Îmbunătățirea serviciilor de orientare și consiliere profesională oferite

în cadrul universității pentru facilitarea tranziției de la educație la piața muncii;

4. Creșterea adaptabilității tinerilor absolvenți la cerințele pieței muncii și la cerințele specifi ce locului de muncă;

5. Pregătirea tutorilor din cadrul companiilor care să faciliteze integrarea și adaptarea studenților la cerințele activității de muncă;

6. Valorizarea cooperării între mediul universitar și întreprinderi/agenți economici în vederea dezvoltării de programe de învățare prin muncă;

7. Elaborarea de proceduri efi ciente de monitorizare a inserției studenților și absolvenților pe piața muncii.

Proiectul de față și-a propus să contribuie nemijlocit la realizarea obiectivului general al POSDRU, la dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivită-ții, prin asigurarea concordanței dintre învățământul superior și piața muncii și


12 generarea de noi oportunități pentru absolvenți de a se integra cu succes pe o piață a muncii modernă.

Competitivitatea este direct determinată de nivelul de educație și calitatea pregătirii educaționale a resursei umane. Prin intermediul proiectului, formarea tutorilor din întreprinderi în vederea asistării studenților pe parcursul stagiilor de practică se va refl ecta în mod direct asupra calității procesului de pregătire educațională de care benefi ciază grupul țintă, contribuind astfel la dezvoltarea capitalului uman.

Creșterea relevanței educației pentru piața muncii este indicată de POSDRU drept un obiectiv major al politicilor educaționale. Parteneriatele cu organizațiile din mediul economic (ca parteneri relevanți pentru planifi carea ofertei educa-ționale) au asigurat realizarea corelării dintre conținutul curriculei și pregătirii universitare cu dinamica cerințelor exprimate la nivelul pieței muncii.

În concordanță cu obiectivul principal al acestei axe prioritare privind creș-terea gradului de ocupare și cu obiectivul specifi c al domeniului de intervenție privind o mai bună tranziție de la educație la viața activă, acest proiect și-a propus crearea de oportunități pentru studenți de a participa la activități de învățare prin muncă și dezvoltarea sistemului de asistare și orientare în carieră a studenților.

III. Obiective particulare:a) editarea materialelor-suport pentru formarea tutorilor stagiilor de prac-

tică, care să poată fi utilizate la scară largă de către instituțiile de învă-țământ superior;

b) crearea cadrului de motivare și implicare a angajaților fi rmelor/instituții-lor/autorităților centrale și locale în programul de formare a lor ca tutori de practică;

c) construirea platformei de lucru: 1. experți – tutori; 2. studenți – tutori; 3. experți – responsabili de practică – studenți – tutori;

d) elaborarea procedurii de autoevaluare, a procedurii de evaluare de către responsabilii de practică și respectiv tutori;

e) fi nanțarea stagiilor de practică pentru studenții care se deplasează în afara localității centrului universitar, respectiv domiciliu (cheltuieli de transport, cazare, diurnă);

f) acordarea de subvenții pe perioada derulării stagiilor de practică pentru studenții ce efectuează practica în localități diferite de cele de domiciliu;

g) premierea celor mai bune rezultate obținute în urma realizării stagiilor de practică;

h) organizarea unor fi rme de exercițiu – întreprinderi virtuale;i) crearea unui ofi ciu de consiliere privind derularea stagiilor de practică

și prezentarea la selecțiile organizate de instituțiile partenere pentru angajare;

j) generarea de soluții inovatoare privind facilitarea tranziției absolvenților spre piața muncii.

INTRODUCERE

13IV. Obiective secundare:1. organizarea de evenimente (conferință, workshop-uri) pentru relevarea

„bunelor practici”, dar și a aspectelor perfectibile;2. propuneri de îmbunătățire a programelor analitice ale unor discipline

din planurile de învățământ;3. elaborarea părții aplicative a lucrărilor de licență și disertație în colaborare

cu tutorii de practică, astfel încât să se surprindă cât mai amplu aspec-tele practice ale activității organizaționale în cadrul lucrărilor elaborate;

4. desfășurarea unor proiecte comune pe teme de cercetare și dezvoltare;5. colaborare cu mediul economic în vederea construirii ofertei de cursuri

post-universitare.

Domeniul major de intervenție:2.1. Tranziția de la școală la viața activă

Tipul proiectului:1. Multi-regional

Clasifi carea domeniilor:• Urban

Locația proiectului:• România• Regiunea/regiunile: Centru, Nord-Vest• Județ/județe: Alba, Bistrița-Năsăud, Covasna, Harghita, Maramureș, Satu

Mare, Sibiu, Sălaj, Cluj, Mureș

Obiective orizontale ale POSDRU:• Egalitate de șanse• Dezvoltare durabilă• Inovare și TIC• Îmbătrânire activă• Abordare transnațională și interregional

EGALITATE DE ȘANSE

Proiectul, atât în faza de design, cât și în faza de implementare, și-a propus să respecte principul egalității de gen, promovând tratamentul egal între femei și bărbați, fără a se realiza nici o deosebire, excludere, restricție sau preferință, indiferent de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, con-vingeri, gen, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică, infectare HIV, apartenență la categorii defavorizate.

Proiectul și-a propus promovarea egalității de șanse atât în stabilirea cri-teriilor de includere în proiect a grupului țintă, cât și în constituirea echipei de proiect, cu respectarea diferențelor de gen, etnie etc.


14 În cadrul selecției persoanelor care au constituit grupul țintă, s-au respectat prevederile legislației în vigoare cu privire la egalitatea de șanse și egalitatea de gen. Astfel, din totalul grupului țintă de studenți, la stagiile de practică au participat cel puțin 55% studente din domeniile științelor exacte, care să dobân-dească competențele practice solicitate pe piața muncii. S-a dorit astfel, creșterea participării durabile și progresul implicării femeilor în activitatea economică.

Echipele de experți care au participat la implementarea pachetelor de activi-tăți au benefi ciat de egalitatea de șanse, de gen și de vârstă asigurând accesul și implicarea directă în proiect pentru personalul cu performanțe în domeniu, independent de genul sau de vârsta acestora.

Echipa de management a proiectului a fost compusă din două femei și un bărbat, selectați în funcție de competențele profesionale ale acestora, partici-parea la selecția pentru gestionarea și implementarea proiectului fi ind liberă. Astfel, proiectul asigură participarea femeilor la rolurile manageriale de impor-tanță strategică și la asumarea de responsabilități atractive pentru personalul de sex masculin.

Principiile și standardele instituționale în domeniul egalității de șanse sunt cunoscute și promovate de echipa de implementare a proiectului. De asemenea, rolul femeilor și al grupurilor vulnerabile în activitățile proiectului au fost sus-ținute și promovate pe parcursul proiectului, prin facilitarea implicării acestora în activitățile proiectului.

DEZVOLTARE DURABILĂ

Proiectul contribuie la susținerea strategiei de dezvoltare durabilă și implicit la creșterea calității vieții, prin: asigurarea dezvoltării coerente a programelor de studiu, prin creșterea calității stagiilor de practică, respectând atât dezvoltarea comunității locale cât și nevoile pieței forței de muncă; rezultatele proiectului contribuind la creșterea calității vieții în complexitatea sa; măsurile asumate pentru protecția și siguranța la locul de muncă, preîntâmpinarea, de asemenea, a efectelor nocive asupra mediului; instructajele realizate la intrarea în între-prinderi au urmărit analiza soluțiilor pentru evaluarea impactului factorilor de risc asupra mediului, contribuind la încurajarea consumului redus de resurse naturale; includerea în cadrul grupurilor de persoane cu caracteristici distincte a contribuit la creșterea coeziunii sociale și a incluziunii.

INOVARE ȘI TIC

Proiectul și-a propus susținerea și facilitarea accesului la TIC (Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor) și stimularea inovării prin acces la infrastructura de comunicații și informațională a UBB care presupune acces on-line la baze de date, facilități de conectare prin cablu și wireless în campus și diferite corpuri de clădiri unde se desfășoară activitățile didactice, pagina de web cu secțiune securizată de acces pentru echipa de implementare, etc. Prin aplicațiile software realizate pentru monitorizarea implementării activităților proiectului să se con-tribuie la dezvoltarea societății informaționale, facilitând utilizarea tehnicii de către toți membrii echipei de implementare.

INTRODUCERE

15ÎMBĂTRÂNIRE ACTIVĂ

Proiectul a promovat îmbătrânirea activă și ocuparea populației vârstnice, prin implicarea activă a experților, tutorilor și responsabililor de practică per-formanți, care au vârsta de pensionare.

În conformitate cu principiile asumate la nivel instituțional de învățare pe parcursul întregii vieți și susținerea unei abordări a resursei umane bazate pe îmbătrânirea activă, s-a urmărit dezvoltarea de echipe mixte la nivel de facultăți (cadre didactice de vârsta a 3-a și cadre didactice tinere), care să stimuleze astfel, atitudinea pozitivă privind munca și relațiile cu persoanele vârstnice.

ABORDARE INTER-REGIONALĂ

Proiectul a propus abordarea interregională prin stimularea participării stu-denților din extensiile universitare și implicarea agenților economici din diferite regiuni ale țării. Astfel, încă din primul an au participat la stagiile de practică studenți din extensiile universității din următoarele județe: Harghita (Miercurea Ciuc, Gheorgheni), Maramureș (Sighetu Marmației), Bistrița-Năsăud (Bistrița).

De asemenea, fi rmele la care s-au derulat stagiile provin din mai multe regiuni ale țării, aparținând județelor: Buzău, Alba, Sălaj, Caraș Severin, Sibiu, Iași, Brașov, Harghita, Suceava, Satu Mare, Bistrița, Hunedoara, Timiș, Covasna, Mureș, Vâlcea, București.

Justifi carea necesității implementării proiectului:

Învățământul universitar românesc întâmpină difi cultăți în ceea ce privește desfășurarea activităților de practică, deși aceste stagii de aplicare a cunoștințelor teoretice dobândite în anii de studiu constituie o componentă cheie în formarea profesională a resursei umane.

În timp ce studenții se confruntă cu problema identifi cării ocupațiilor adecvate pregătirii lor și cu difi cultatea accesului în organizațiile și instituțiile de profi l, acestea cheltuie adesea sume imense cu activitatea de recrutare și selecție a personalului.

Cu toate că programele educaționale universitare includ stagii de practică, acestea sunt în mare măsură responsabilitatea individuală a studenților, fără ca universitățile să aibă capacitatea de a orienta și coordona modul de implementare a acestora. Atât datorită lipsei parteneriatelor dintre universități și agenți eco-nomici/ instituții de pe piața muncii, cât și datorită costurilor fi nanciare și lipsei experienței universităților în gestionarea stagiilor de practică, implementarea acestora se realizează fără a se atinge obiectivul scontat: însușirea de către stu-dent a competențelor necesare pentru o prestație performantă pe piața muncii.

Valoarea adăugată a proiectului a fost asigurată în primul rând prin menirea acestuia de a îmbunătăți calitativ procesul de formare profesională a studenților și de a crea o forță de muncă viitoare bine califi cată, competentă și productivă. Atingerea acestui obiectiv implică elaborarea și implementarea unor programe de instruire și formare a unui număr mare de tutori și coordonatori de practică


16 – cadre didactice supervizoare (responsabili de practică) care să asiste activ studenții în desfășurarea activității de practică, studenți care să fi e angrenați în rezolvarea unor probleme concrete, să fi e formați în spiritul economiei de piață, să dobândească cunoștințe, deprinderi și abilități specifi ce practicării viitoarei profesii.

Prin stagiile de practică coordonate prin intermediul acestui proiect se con-tribuie în mod nemijlocit la creșterea numărului de ore alocate exclusiv pregătirii profesionale.

Proiectul a garantat implementarea de activități inovatoare prin pregătirea formatorilor și dezvoltarea unor mijloace proprii pentru pregătirea practică a studenților în laboratoare de practică și crearea unor entități de profi l virtuale. În cadrul fi rmelor de exercițiu – întreprinderi virtuale s-a facilitat asumarea inovării la nivelul activităților implementate.

În cursul desfășurării proiectului s-a format personal califi cat în medierea și supervizarea bunei desfășurări a activității de practică, personal care să se implice ulterior în identifi carea și exploatarea noilor oportunități de efectuare a practicii și de încheiere de contracte cu unitățile de profi l. Proiectul răspunde atât nevoilor studenților de a se familiariza cu mediul specifi c domeniului ocupațional pe care doresc să îl urmeze, cât și nevoilor angajatorilor de a benefi cia de re-surse umane formate în spiritul și cultura organizațională a respectivei instituții, astfel încât pe piața muncii universitățile să furnizeze forță de muncă califi cată.

Valoarea adăugată a proiectului rezidă și din parteneriatele dintre univer-sitate și unitățile economice prin care se urmărește încurajarea și dezvoltarea unei atitudini deschise a organizațiilor economice spre cooperarea cu mediul universitar, facilitând astfel, ocuparea în cadrul acestora a studenților care se găsesc în căutarea unui loc de muncă adecvat pregătirii educaționale.

În cei trei ani de derulare a proiectului s-a vizat elaborarea și consolidarea unei infrastructuri care să asigure continuarea colaborării și a parteneriatelor în desfășurarea activității de practică pentru generațiile următoare de studenți. Programele de tutoriat propuse de proiect vor facilita tranziția studenților spre viața activă, proiectul furnizând instrumentele indispensabile monitorizării și urmăririi evoluției acestora pe piața muncii.

Proiectul a fost în așa fel gândit încât să ofere șanse egale tuturor studen-ților, facilitând posibilitatea studenților din categoriile defavorizate de a efectua stagiile de practică și implicit de a accede la un loc de muncă în cadrul respec-tivelor unități de profi l.

Impactul proiectului la nivel național s-a concretizat în identifi carea nevoilor de formare de resurse umane printr-un contact permanent cu mediul socio-eco-nomic și dezvoltarea competențelor profesionale ale acestor resurse în vederea integrării cu succes pe piața muncii, reducerii costului și timpului de integrare profesională și creșterii calității și productivității muncii.

Capitolul I

MANAGEMENTUL IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI

S trategia de lucru în vederea implementării proiectului reprezintă în fapt managementului proiectului, management ce a vizat următoarele componente:

1) managementul organizațional;2) managementul operațional;3) managementul resurselor umane;4) managementul relațiilor;5) managementul indicatorilor de rezultat.

1) Managementul organizațional a avut drept obiective:

a) stabilirea echipei de implementare a proiectului și a responsabilităților fi ecărui membru.Sub aspect organizatoric echipa de implementare a fost structurată pe trei

nivele:1. echipa de management (E1);2. echipa de experți responsabili pentru realizarea activităților în cadrul

proiectului, experți pe termen lung la care s-au adăugat în funcție de particularitățile activităților de implementat experți pe termen scurt (E2);

3. echipa de experți responsabili cu coordonarea stagiilor de practică la nivelul facultăților (E3).(Anexa 1.1 Responsabilitățile echipei de management și implementare a proiectului).

b) stabilirea relațiilor ierarhice de subordonare plecând de la nivelul inițial, al anului 1 de implementare al proiectului (Anexa 1.2 Structura organizatorică a echipei de implementare a proiectului).

c) elaborarea programului-cadru general de organizare a echipei – frecvența întâlnirilor, problematica supusă analizei și dezbaterii, documente de întocmit în vederea implementării activităților proiectului. În cele ce urmează vom reda sub forma unei structuri tabelare aspectele deja menționate:


18Tabel 1.1

NR. CRT.

FRECVENȚA ÎNTÂLNIRI-LOR

PARTICIPANȚIPROBLEMATICA SUPUSĂ ANALIZEI ȘI DEZBATERILOR

DOCUMENTE ÎNTOCMITE

1. Săptămânal 1. Echipa de management (E1)

2.Echipa de suport în imple-mentare (E2)

Rezolvarea problemelor de natură operațională tehnică, fi nanciară, admi-nistrativă, comunicativă legate de implementarea activității curente.

Minute,Procese verbale ale ședințelor de lucru

2. Lunar 1. Echipa de management (E1)

2. Echipa de experți respon-sabili pentru realizarea activităților proiectului din cadrul echipei suport de implementare (E2)

3. Experți coordonatori ai sta-giilor de practică și experții responsabili cu asigurarea logisticii necesare bunei desfășurări a stagiilor de practică de la nivelul facul-tăților (E3)

Analiza implementării activității lunii încheiate sub aspectul resurselor implicate, obiectivelor de atins, rezultate planifi ca-te, rezultate obținute.

Procese verbale ale sedințelor de lucru,Rapoarte lunare de activitate, Documentația specifi că activi-tății derulate

3. Trimestrial 1. Echipa de management (E1)

2. Echipa de experți respon-sabili pentru realizarea activităților proiectului din cadrul echipei suport de implementare (E2)

3. Experți coordonatori ai sta-giilor de practică și experții responsabili cu asigurarea logisticii necesare bunei desfășurări a stagiilor de practică de la nivelul facul-tăților (E3)

Analiza etapei parcurse în implementarea pro-iectului: a) (re)organizarea echi-

pei la nivel central, E1, E2, lunile L1-L3;

b) operarea echipei de experți de la nivel de facultăți, E3, lunile L4-L8;

c) începerea derulării efective a stagiilor de practica, lunile L4-L8;

d) fi nalizarea stagiilor de practica la debutul lunii L9.

Procese verbale ale întâlniri-lor de lucru, Rapoarte de activitate, Documentația specifi că acti-vităților derulate

d) fi xarea domeniului de activitate al fi ecărui membru al echipei de imple-mentare. Membrii echipei de implementare s-au reunit în ateliere de lucru pe domenii ale problematicii ridicate de implementarea proiectului: juridic, fi nanciar, resurse umane, tehnic, informatic, informare și publicitate, relați-onal, astfel:

I. MANAGEMENTUL IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI

19Tabel 1.2NR. CRT.

ATELIER (GRUP) DE LUCRU/ DOMENIUL

MEMBRI AI ECHIPEI DE IMPLEMENTARE

PROBLEMATICA DE RE-GLEMENTAT

INSTRUMENTE/ DOCU-MENTE DE ELABORAT/ ACTUALIZAT/ MODIFICAT/COMPLETAT

1. Juridic 1. Manager general proiect;2. Consilier juridic;3. Asistent Manager – res-

ponsabil cu monitoriza-rea calității implementării activităților proiectului;

4. Asistent Manager – res-ponsabil cu coordonarea echipelor de experți de la nivelul facultăților;

5. Asistent Manager – res-ponsabil cu salarizarea și resursele umane;

6. Expert responsabil cu monitorizarea derulării achizițiilor publice și încadrarea cheltuielilor pe facultăți în bugetele stabilite;

7. Expert responsabil cu re-lația cu auditorii externi.

1. Fixarea cadrului juridic general de desfășurare a stagiilor de practică;

2. Reglementarea juridică ca act a acordului între organizatorul de practică și partenerul de practică și a desemnării persoanei în calitate de tutore de practică;

3.Reglementarea nereguli-lor, solicitărilor de modi-fi care, de actualizare ce pot apărea pe parcursul implementării activităților proiectului;

4. Reglementarea juridică a raportului dintre stu-dentul practicant-cadrul didactic supervizor/ responsabilul de practică – tutorele de practică;

5. Reglementarea juri-dic-tehnică a portofoliului de practică;

6. Reglementarea derulării achizițiilor;

7. Reglementarea raporturi-lor cu auditorul extern.

a) Regulament UBB Cluj-Napoca privind cadrul general de orga-nizare și desfășurare a practicii de specialitate a studenților la nivel licen-ță și master;

b) Ghid privind manage-mentul riscurilor și nere-gulilor;

c) Convenția–cadru indivi-duală de practică;

d) Acord privind efectuarea stagiilor de practică și Dovada de desemnare a tutorelui de practică;

e) Documentația de prac-tică;

f) Proceduri achiziții/ Norme interne achiziții;

g) Contracte civile prestări servicii tutori de practică/ responsabili de practică;

h) Fișe de post.

2. Financiar 1. Manager general proiect;2. Responsabil fi nanciar;3. Consilier juridic;4. Expert contabil;5. Expert responsabil cu re-

lația cu auditorii externi;6. Asistent Manager – res-

ponsabil cu coordonarea echipelor de experți de la nivelul facultăților;


8. Expert responsabil cu monitorizarea derulării achizițiilor publice și încadrarea cheltuielilor pe facultăți în bugetele stabilite.

I.) Monitorizarea eligibilității cheltuielilor, a documen-telor justifi cative și a modalităților de realizare a deconturilor pentru:

a) aprovizionare: birotică, papetărie, obiecte de inventar: imprimante, multifuncționale, mobili-er, etc.;

b) deplasări: transport, cazare pentru studenți, responsabili de practică, experți coordonatori;

c) cheltuieli de adminis-trație;

d) cheltuieli de tip FEDR;e) cheltuieli de publicitate,

de informare;f) cheltuieli cu plata sub-

vențiilor, premiilor stu-denților.

II.) Monitorizarea încadrării bugetare pe tipurile de cheltuieli antrenate.

a) Ghidul cheltuielilor eli-gibile;

b) Proceduri:b1) Procedura de decontare

a serviciilor de transport și cazare;

b2) Procedura elaborării planului de achiziții pen-tru bunuri și servicii;

b3) Procedura privind operațiuni în numerar pentru plata cheltuielilor efectuate cu serviciile de transport și cazare;

c) Tabloul fl uxului de nume-rar al proiectului;

d) Evidenta cheltuielilor;e) Calendarul depunerilor

cererilor de rambursare;f) Cereri de rambursare;g) Evidența cheltuielilor;h) Cereri de rambursare a

TVA-ului.


20 NR. CRT.





3. Resurse umane

1. Manager general proiect;2. Consilier juridic;3. Asistent Manager – res-




6. Asistenții Manageri –res-ponsabili cu monitoriza-rea și evaluarea rapoar-telor lunare de activitate ale echipei.

Plata salariilor și onorariilor aferente echipei de im-plementare, experților pe termen scurt, personalului administrativ, responsabili-lor de practică, tutorilor de practică.

a) Contracte individuale de muncă;

b) Acte adiționale la con-tractele individuale de muncă;

c) Contract civil de prestări servicii – experți pe termen scurt, tutori de practică, responsabili de practică;

d) Fișe de post;e) Procedura de remunerare

a persoanelor implicate în proiect;

f) Rapoarte lunare de ac-tivitate;

g) Fișe de pontaj;h) Declarație privind acor-

dul de reținere a impozi-tului de 16%;

i) Rapoarte lunare de evalu-are a activității;

j) Situații privind Justifi carea de mano-peră;

k) Centralizatoare studenți/ tutore/ responsabil de practică.

4. Tehnic 1. Manager general proiect;2. Asistent Manager – res-



4. Coordonator principal al echipei de experți res-ponsabili pentru realiza-rea activităților în cadrul proiectului;

5. Asistent Manager - res-ponsabil cu monitoriza-rea relației cu studenții din grupul țintă;

6. Asistent Manager – res-ponsabil cu tutorii și responsabilii de practică;

7. Expert responsabil cu monitorizarea din punct de vedere tehnic a im-plementării proiectului;

8. Experți responsabili întreprindere simulată.

Elaborare, actualizare, prelucrare, analiză, arhivare documentație, implementa-rea activităților proiectului, atingerea indicatorilor de proiect și de rezultat.

a) Rapoarte tehnico-fi nan-ciare;

b) Grafi c depunere cereri de rambursare;

c) Grafi c activități proiect;d) Dosare studenți: înscri-

ere, practică, subvenții, premiere;

e) Dosare tutori de prac-tică;

f) Dosare responsabili de practică;

g) Rapoarte de evaluare/ de analiză/ de monitorizare;

h) Documente specifi ce aferente activităților proiectului: monitorizare integrare pe piața mun-cii, perfecționare tutori, consiliere, asistare stu-denți, înfi ințare, operare întreprinderi simulate.


21NR. CRT.





5. Informatic 1. Manager general proiect;2. Asistent Manager – res-



4. Expert responsabil ges-tionare electronică baze de date, documentație și pagina web a proiectului;

5. Asistent Manager - res-ponsabil gestionare baze de date și documente;

6. Expert responsabil ges-tionare electronică baze de date.

I) Gestionare, actualizare, modifi care baze de date;

II) Gestionare, organizare, evidență, actualizare, arhivare documentație;

III) Întreținere și actuali-zare pagina web a pro-iectului.

a) Generare rapoarte stan-dard/ Centralizatoare;

b) Rapoarte studenți; c) Lista studenți cu IBAN

incorect; d) Situație CNP dublat; e) Statistici dosare înscri-

ere; f) Rapoarte tutori practică;g) Rapoarte responsabili de

practică; h) Centralizatoare studenți

înscriși în grupul țintă;i) Centralizator parteneri de

practică.

6. Informare și publicitate

1. Manager general proiect;2. Coordonator principal al

echipei de experți res-ponsabili pentru realiza-rea activităților în cadrul proiectului;

3. Asistent Manager – res-ponsabil cu monitoriza-rea calității implementării activităților proiectului;


5. Asistent Manager - res-ponsabil cu organizarea de evenimente și relația cu fi rmele partenere și mediul social-economic;

6. Graphic designer;7. Expert responsabil relația

cu mass-media.

Diseminarea rezultatelor implementării proiectului.

a) Materiale de informare și promovare: afi șe, mape, pixuri, pliante informa-tive, agende, rollup-uri, etc.;

b) Comunicate de presă;c) Apariții la radio, televi-

ziune;d) Articole în presa elec-

tronică și/ sau în presa scrisă;

e) Filme realizare;f) Interviuri;g) Evenimente organizate:

întâlniri, premieri, work-shop-uri de lucru, confe-rințe, etc.;

h) Elemente de identitate ale proiectului: sigla, logo.

7. Relațional cu OI POSDRUCNDIPT,AM POSDRU

1. Manager general proiect;2. Consilier juridic;3. Asistent Manager – res-


4. Asistent Manager – res-ponsabil cu coordonarea echipelor de experți de la nivelul facultăților.

I) Diseminare instrucțiuni AM POSDRU;

II) Asigurare cadru de derulare a vizitelor de monitorizare;

III) Corespondență pe subiectul solicitărilor OI POSDRU CNDIPT;

IV) Modifi cări echipă de implementare, buget al proiectului, etc.

a) notifi cări; b) acte adiționale;c) răspunsuri la solicitările

de clarifi care;d) memorii justifi cative; e) note informative.

2) Managementul operațional s-a derulat pe 5 dimensiuni: 1) managementul implementării activităților proiectului; 2) management fi nanciar; 3) manage-mentul achizițiilor; 4) managementul informatic; 5) managementul juridic.


22 2.1) Managementul implementării activităților proiectului a presupus realizarea acestora potrivit grafi cului asumat și aprobat (Anexa 1.3 Grafi cul de implementare a activităților proiectului), organizarea pe faze de lucru a actorilor implicați și operarea cu instrumente de lucru specifi ce.

Sub forma unei structuri tabelare ample vom reda implicarea membrilor echipei de implementare pe faze de lucru ale proiectului.

Tabel 1.3NR.CRT. FAZA PROIECTULUI ACTORII

IMPLICAȚI INSTRUMENT DE LUCRU

1. Organizarea echipei de im-plementare prin stabilirea grupelor de lucru pe domenii, a atribuțiilor specifi ce fi e-căruia.

E1,E2

1. Decizia Rectorului de numire a echipei de implemen-tare a proiectului;

2. Organigrama proiectului;3. Atelierele (grupele) de lucru pe domenii ale problema-

ticii ridicate de implementarea proiectului.2. Identifi carea partenerilor de

practică, aducerea de noi parteneri în proiect.

E3 Încheierea acordurilor-cadru stagii de practică

3. Stabilirea specifi cului privind necesarul de forță de muncă și a tipului de competențe solicitate de către unitățile economice/ instituții.

E2, E3, Rp Chestionar online pentru instituțiile colaboratoare – par-teneri de practică.

4. Informarea studenților cu privire la posibilitatea parti-cipării la stagiile de practică corelat cu elaborarea de materiale de informare a studenților.

E3, Rp, St Pliante informative;Afi șe de prezentare a proiectului;Rollup-uri;Mape, agende, pixuri inscripționate;Paginile web: a proiectului, ale facultăților;Adresele de grup ale studenților;Buletine informative;Strategia de informare a studenților.

5. Stabilirea numărului de par-ticipanți pe facultăți în grupul țintă și a bugetelor aferente

E1, E2 Situația repartizării pe facultăți a locurilor în grupul țintă;Bugete individuale pe facultăți.

6. Stabilirea și actualizarea principiilor și procedurilor de selecție a studenților

E3 Chestionare suplimentare de selecție a studenților;Formularul de înscriere în grupul țintă.

7. Aplicarea chestionarului de identifi care a nevoilor stu-denților cu privire la stagiile de practică.

E3 Chestionar pentru stagii de practică.

8. Prelucrarea chestionarelor și, în baza criteriilor de selecție, alegerea, selectarea studen-ților-benefi ciari ai stagiilor de practică fi nanțate prin proiect.

E3, EL Procedura de înscriere în proiect a studenților care vor efectua stagiile de practică;Dosar de înscriere a studenților selecționați în proiect: Cerere de înscriere în proiect; Formular de înregistrare a grupului țintă; Copie după BI/CI; Copie după Contractul de Studii;Lista centralizatoare a studenților selecționați, partici-panți la stagiile de practică fi nanțate prin proiect.

9. Stabilirea cadrelor didactice supervizoare – responsabili de practică la nivel de facul-tăți pe ani de studiu, speciali-zări, linii de studiu, discipline de practică.

E3 Lista responsabililor de practică desemnați de către conducerile facultăților implicate în proiect;Adeverințe de desemnare.


23NR.CRT. FAZA PROIECTULUI ACTORII


10. Instruirea responsabililor de practică în vederea derulării și monitorizării stagiilor de practică.

E3, Rp Suport de formare a coordonatorilor educaționali de practică și a responsabililor cu practica;Prezentări power-point ale proiectului.

11. 1. Formarea și perfecționa-rea tutorilor de practică – formarea tutorilor noi, desemnați de către con-ducerile partenerilor de practică.

2. Monitorizarea activității tutoriale.

E3, Rp, Tp

E3, Rp, Tp, St

Lista tutorilor de practică desemnați;Adeverințe de desemnare:Suport de formare a tutorilor desemnați de către parte-nerii de practica;Ghid de instruire;Fișa de evaluare a tutorelui de către responsabilul de practică;Fișa de evaluare a activității tutoriale pe parcursul stagi-ilor de practică;Raport de monitorizare a activității tutoriale la nivel de specializare, respectiv la nivel de facultate.

12. Repartizarea studenților pe fi rme, instituții partenere.

E3, Rp, Tp, St

Lista de prezență a studenților la sesiunile de prezenta-re, orientare, asistență și consiliere;Lista centralizatoare a studenților repartizați pe instituții și pe tutorii de practică.

13. Derularea stagiilor de prac-tică.

Rp, Tp, St Fișe individuale de prezență a studenților;Fișe de pontaj ale tutorilor de practică:Fișe de monitorizare a stagiilor de practică întocmite de către responsabilii de practică;Fișe de pontaj ale responsabililor de practică.

14. Evaluarea stagiilor de prac-tică.

Rp, Tp, St Fișa de autoevaluare a stagiului de practică de către student;Raport de evaluare a studentului de către tutore;Fișa, respectiv raport de evaluare a studentului de către responsabilul de practică.

15. Finalizarea stagiilor de prac-tică.

E3, Rp, Tp, St

Copii după cataloagele disciplinei de practică;Raportul de evaluare a activității tutorilor de către res-ponsabilii de practică.Raport de evaluare a stagiilor de practică întocmite de către experții-coordonatori de la nivel de facultăți.

16. Formarea consilierilor de practică.

E2, Cs Articole și materiale de specialitate în consiliere;Listă prezență pregătire consiliere;Curriculă program de formare a consilierilor de practică.

17. Consilierea și asistarea stu-denților în vederea pregătirii pentru viața activă.

E2, E3, Rp, St, Cs

Invitație participare program asistare;Fișă tematici program asistare;Model chestionar de interese vocaționale;Model plan dezvoltare carieră;Instrucțiuni completare CV;Rapoarte elaborate de către consilierii de practică;Raport de evaluare psihologică.

18. Evaluarea efi cienței activității de consiliere.

E2, St, Cs Chestionare de evaluare consiliere.

19. Creare fi rme de exercițiu – întreprinderi virtuale.

E1, E2, Rp, St

Program – etape de înfi ințare, organizare și derulare a activității întreprinderilor virtuale;Organigramă întreprindere virtuală;Responsabilitățile, atribuțiile departamentelor întreprin-derilor virtuale.


24 NR.CRT. FAZA PROIECTULUI ACTORII


20. Remunerarea stagiilor de practică.

E1, E2, E3, Rp, Tp, St

Studenți.Dosar de fi nalizare a stagiului de practica: Caietul de practică (proiectul de practică, programa de practică, etc.); Fișa/ Raport de evaluare a studentului de către tutore; Fișa de autoevaluare a studentului; Fișa individu-ală de prezență; Fișa fi nală de evaluare a studentului de către responsabilul de practică;Dosar de acordare a subvenției: Cerere de acordare a subvenției; Extras de cont/ Codul IBAN în care va fi virată subvenția; Copie după pagina din catalog unde apare nota-califi cativul care atestă promovarea colocviu-lui de practică;Dosarul de premiere a celor mai bune stagii de practică: Cerere de înscriere la concurs; Proiectul/ eseul cu care se va participa la concurs; Copie după fi șa de evaluare a tutorelui; Copie după fi șa de evaluare a responsabilului de practică.Tutori de practică.Dosar de remunerare va cuprinde: Dovada statutului de tutore; CV-ul; Convenția civilă de prestări servicii; Declarația privind acordul de reținere a impozitului de 16%; Centralizator cu numele studenților îndrumați de tutore; Fișa postului; Copie după BI/CI; Extras de cont/ Indicarea codului IBAN al contului în care va fi virată re-munerația tutorelui; Fise de pontaj; Raportul de aprecie-re a tutorelui întocmit de către responsabilul de practică.

Experți – coordonatori.Dosarul de remunerare va cuprinde:CV-ul (obligatoriu în format EuroPass); Fișa postului; Copie după BI/CI; Rapoarte lunare de activitate.

Responsabili de practică.Dosarul de remunerare va cuprinde:CV-ul (obligato-riu în format EuroPass); Fișa postului; Copie după BI/CI; Fișe de pontaj; Fișele vizitelor de monitorizare; Adeverințe din partea Decanului facultății de desemnare; Centralizatoare cu studenții îndrumați care au fi nalizat stagiile de practică.

Note explicative:

E1 = echipa de management;E2 = echipa suport de implementare;E3 = experții coordonatori ai stagiilor de practică de la nivel de facultăți;El = experții logistici de la nivel de facultăți;Rp = responsabilii de practică;Tp = tutorii de practică;St = studenți;Cs = consilierii de practică.


252.2) Managementul fi nanciar a avut ca obiective:a) repartizarea bugetului anual pe facultăți în funcție de mărimea grupului

țintă;Repartizarea bugetului proiectului pe facultăți în funcție de ponderea numă-

rului studenților facultății în total grup-țintă și apoi distribuirea pe principalele articole bugetare: I) Resurse umane: a) experți; b) responsabili de practică – cadre didactice supervizoare; c) tutori de practică; d) cheltuieli de deplasare – experți, responsabili de practică în vederea încheierii de acorduri de colaborare cu fi rmele/ instituțiile partenere, convenții individuale de practică, efectuarea vizitelor de monitorizare; II) Participanți: a) acordare subvenții – studenți; b) premierea celor mai bune stagii de practică; c) cheltuieli de deplasare și cazare în vederea desfășurării stagiilor de practică; III) Cheltuieli de management ale proiectului – birotică: hârtie, bibliorafturi, dosare, etc.

b) monitorizarea permanentă a cheltuielilor salariale, materiale, de tip FEDR;

c) urmărirea execuției bugetare pe ani de implementare ai proiectului și pe articole bugetare: participanți, resurse umane, alte tipuri de costuri, cheltuieli de tip FEDR, cheltuieli de administrație;

d) întocmirea și depunerea cererilor de rambursare, evidența cheltuielilor, a cererilor de rambursare a TVA-ului.

2.3) Managementul achizițiilor a presupus:a) elaborarea planului de achiziții pe ani de implementare a proiectului –

Lista achizițiilor planifi cate, de situații intermediare, realizarea achizițiilor planifi cate – Lista achizițiilor efectuate;

b) elaborarea procedurilor necesare derulării în condiții optime a implemen-tării activităților proiectului. Plecând de la recomandările OI POSDRU CNDIPT (Adresa nr. 2384/13.10.2009), expertul responsabil cu moni-torizarea derulării achizițiilor publice a elaborat, cu avizul managerului general și a directorului fi nanciar-contabil al benefi ciarului (Anexa 1.4 Lista responsabililor cu elaborarea, verifi carea și aprobarea ediției sau după caz, a reviziei în cadrul ediției procedurii operaționale), următoarele proceduri:1. Procedura operațională privind inițierea elaborării planului de achi-

ziții pentru bunuri și servicii PO 01 (Anexa 1.5);2. Procedura operațională privind achizițiile serviciilor de transport și

cazare PO 02 (Anexa 1.6);3. Procedura operațională privind decontarea cheltuielilor cu trans-

portul și cazarea studenților PO 03 (Anexa 1.7);4. Procedura operațională privind operațiunile în numerar pentru plata chel-

tuielilor efectuate cu serviciile de transport și cazare PO 04 (Anexa 1.8).c) monitorizarea permanentă a achizițiilor conform Listei de achiziții îna-

intate OI POSDRU CNDIPT.


26 2.4) Managementul informaticDin primul an de implementare a proiectului echipa de management a decis,

pentru o gestionare optimă și un control asupra documentației aferentă proiectu-lui, construirea unei baze de date administrată electronic la nivel central privind: a) dosarele de înscriere a studenților în grupul-țintă, b) dosarele de practică, c) dosarele de acordare a subvențiilor, la care s-au adăugat d) cele de premiere precum și e) cele ale tutorilor de practică și respectiv f) responsabililor-cadre didactice supervizoare.

Ideea unei baze de date electronică a fost reluată, dezvoltată și perfecțio-nată în cadrul unei aplicații informatice ample cu generarea preponderentă a situațiilor centralizatoare – componenta prioritară a managementului informatic al proiectului alături de actualizarea paginii web a proiectului. Operativitatea, efi ciența, monitorizarea permanentă, controlul asupra situațiilor statistice, optimizarea gestionării amplei baze de date nu s-au putut realiza decât cu ajutorul unei aplicații informatice, a unei aplicații software (Anexa 1.9 Aplicație informatică pentru gestionarea activităților de practică). În acest sens, ma-nagementul pe coordonata informatică a vizat: a) așezarea în echipa-suport de implementare a unui expert responsabil cu acest lucru; b) angajarea unui expert pe termen scurt pentru construirea, actualizarea, întreținerea aplicației software; c) inițierea responsabililor administrativi – experților logistici de la nivel de facultăți în vederea utilizării aplicației (Anexa 1.10 Minighid de utilizare a aplicației software); d) comunicarea permanentă între expertul responsabil și responsabilii administrativi –experții logistici de la nivel de facultăți pentru înlăturarea și soluționarea problemelor curente apărute și perfecționarea apli-cației informatice; e) generarea de rapoarte atât pentru gestionarea curentă a activităților de practică (Anexa 1.11), cât și pentru echipa de management a proiectului (Anexa 1.12).

2.5) Managementul juridic a vizat:a) constituirea bazei de date cu privire la actele normative, care la nivel

național reglementează desfășurarea stagiilor de practică ale studenților;b) elaborarea și analiza instrumentarului juridic de lucru: acord-cadru,

convenții individuale de practică, declarații de consimțământ, formular de înregistrare în grupul țintă, contracte individuale de muncă, convenții civile – prestări servicii, etc.;

c) identifi carea neregulilor privind completarea instrumentelor juridice de lucru și implementarea situațiilor de remediere propuse;

d) respectarea legislației-cadru în materie – Legea 258/2007 privind prac-tica elevilor și studenților, actualizarea permanentă sub aspect legal a documentației proiectului și aplicarea recomandărilor OI POSDRU CNDIPT privind convenția-cadru pentru efectuarea stagiului de practică: porto-foliul de practică a devenit pentru anul 2 de implementare – Anexa 1 la convenția-cadru.

S-a efectuat verifi carea de către responsabilul juridic, la recomandarea OI POSDRU CNDIPT, a tuturor convențiilor civile și fi șelor de post, declarațiilor


27de impunere ale tutorilor, responsabililor de practică aferente celor trei ani de implementare ai proiectului. Au fost verifi cate convențiile cadru individuale sub aspectul corectei și integralei completări, semnării și datării corecte de către persoanele menționate pe documente.

3) Managementul resurselor umane a acoperit următoarele linii de acțiune:

a) În perioada de implementare s-a făcut o analiză permanentă a nece-sarului de resursă umană, în vederea derulării optime a activităților proiectului.

a1) Astfel, în perioada de preluare și analizare a documentației de practică primită de la facultăți s-a decis suplimentarea resursei umane, prin încadrarea unui număr de 6 experți pe termen scurt, pe o perioadă de o lună. Sarcinile acestora au constat în verifi carea conformității și co-rectitudinii documentației aferente derulării stagiilor de practică pentru studenții care au fi nalizat stagiile, precum și introducerea informațiilor în aplicația software destinată gestiunii studenților.

a2) În ce privește echipa-suport de la nivel central, au fost introduse poziții noi de expert pe termen lung plecându-se de la necesitatea obiectivă de optimizare a relației cu tutorii de practică – 1 post asistent-manager și cu studenții din grupul țintă - 1 post asistent-manager.Dimensiunea proiectului, dată de numărul de studenți-participanți, tutori de practică, de responsabili de practică, a impus pentru anul al 2-lea de implementare, organizarea amplă a bazelor de date la nivel de facultăți și central cu ajutorul unei aplicații informatice, motiv pentru care în echipa-suport de implementare a fost introdusă poziția nouă de expert responsabil cu gestionarea electronică baze de date, documentație și pagina web a proiectului, secondat îndeaproape de poziția nouă de asis-tent manager responsabil documente și baze de date. Având ca temei activitățile derulate în primul an, au fost operate modifi cări ale funcțiilor unor experți pe termen lung în ideea unei optimizări a valorifi cării ex-perienței, abilităților, pregătirii profesionale.

a3) În vederea acoperirii cu personal a unor activități noi, introduse în anul 3 de derulare a proiectului, 3.8 „Crearea de fi rme de exercițiu”, în echi-pa suport de implementare s-a introdus funcția de „expert responsabil întreprindere simulată”.

a4) Pentru o monitorizare atentă a activității experților pe termen scurt și a experților logistici de la nivelul facultăților prin Notifi carea nr. 7 au fost încadrați în echipa suport de implementare 2 experți pe termen lung responsabili cu monitorizarea și evaluarea rapoartelor lunare.

a5) Introducerea de noi activități în anul 3 (crearea de fi rme de exercițiu, asistarea și orientarea studenților în vederea participării la stagiile de practică, monitorizarea integrării grupului țintă pe piața muncii, conso-lidarea sistemului de tutoriat prin perfecționarea acestora) a necesitat introducerea unui nou post: „expert responsabil cu gestionarea din punct de vedere tehnic a implementării proiectului”.


28a6) Pentru îmbunătățirea calității materialelor informative și publicitare, in-

clusiv a indicatorilor activității „Informare și publicitate”, pentru crearea siglei și logo-ului proiectului, pentru conceperea de noi materiale, a fost introdus în echipa proiectului postul de „graphic designer”.

a7) În ideea optimizării comunicării rezultatelor implementării proiectului, s-a creat postul cu funcția „expert responsabil cu relația cu mass-media”.

a8) La nivel de facultăți, experții-coordonatori ai stagiilor de practică au fost asistați de către responsabilii administrativi deveniți ulterior, în anul 3 de implementare, experți logistici.

Abordarea profesională și responsabilă a gestionării infrastructurii informaționale, a documentației aferente la nivel de facultăți, după doi ani de experiență a impus crearea și includerea în echipa de implementare a posturilor de „experți logistici”, în număr total de 27.

b) Au fost elaborate și actualizate fi șele de post pentru stabilirea clară, în baza experienței în implementare acumulată în cei doi ani, a atribu-țiilor aferente. Astfel, s-au supus analizei într-o structură comparati-vă, responsabilitățile responsabililor de practică, tutorilor de practică, respectiv experților coordonatori de la nivel de facultăți (Anexa 1.13 Analiza comparativă responsabilități responsabili de practică – tutori de practică – experți coordonatori ai stagiilor de practică).

c) Au fost întocmite și actualizate pe parcursul implementării proiectului și în funcție și de observațiile OI POSDRU CNDIPT modele ale rapoartelor lunare de activitate ce au fost transmise tuturor membrilor echipei.

d) Responsabilii de practică – cadrele didactice supervizoare – au fost în-cadrați în proiect ca experți pe termen scurt, cu contracte civile de pre-stări servicii, care să acopere perioada desfășurării stagiilor de practică. Remunerarea responsabililor de practică s-a făcut prin stabilirea unui tarif per student, întrucât numărul de ore de practică diferă de la o facultate la alta, în funcție de planurile de învățământ. Echipa de management a propus ca remunerarea responsabililor de practică să se realizeze la un tarif fi x/student. Facultățile au avut libertatea de a modifi ca acest tarif, cu obligația încadrării în bugetul alocat. Astfel, acolo unde responsabilii de practică au însoțit studenții pe parcursul stagiilor, s-a decis majo-rarea tarifului. În vederea monitorizării situației, la fi nalizarea stagiilor s-a efectuat un pontaj centralizat al responsabililor de practică, în care s-au avut în vedere următoarele: numărul studenților îndrumați, tariful/student, numărul de ore lucrate, precum și tariful/oră. Pentru a avea o imagine de ansamblu a întregii situații, precum și pentru a preîntâmpina eventualele erori, suprapuneri, echipa de management a decis ca plata întregii echipe de responsabili de practică să fi e efectuată o singură dată, în momentul în care toate facultățile au depus documentația completă. Astfel, se explică decalajul dintre momentul fi nalizării stagiilor de practică și momentul efectuării plăților.


29Tutorii de practică au fost încadrați în proiect ca experți pe termen scurt, cu contracte civile de prestări servicii care să acopere perioada desfășurării stagiilor de practică. Remunerarea tutorilor de practică s-a făcut prin stabilirea unui tarif per student, întrucât numărul de ore de practică diferă de la o facultate la alta, în funcție de planurile de învățământ. Echipa de management a propus ca remunerarea tutorilor de practică să se realizeze la un tarif fi x/student. Facultățile au avut libertatea de a modifi ca acest tarif, cu obligația încadrării în bugetul alocat. Astfel, acolo unde responsabilii de practică au însoțit studenții pe parcursul stagiilor, implicându-se în activități mai mult decât tutorii, s-a decis diminuarea tarifului. În vederea monitorizării situației, la fi nalizarea stagiilor s-a efectuat un pontaj centralizat al tutorilor de practică, în care s-au avut în vedere următoarele: numărul studenților îndrumați, tariful/student, numărul de ore lucrate, precum și tariful/oră. Pentru a avea o imagine de ansamblu a întregii situații, precum și pentru a preîntâmpina eventualele riscuri datorate primului an de implementare, echipa de management a decis ca plata întregii echipe de tutori de practică să fi e efectuată o singură dată, în momentul în care toate facultățile au depus documentația completă. Astfel, se explică decalajul dintre momentul fi nalizării stagiilor de practică și momentul efectuării plăților.

4) Managementul relațiilor sau managementul relațional a avut 4 coordonate principale:

a) comunicarea echipa de management – echipa suport – experții coordo-natori, experții logistici de la nivel de facultăți;

b) comunicarea experți coordonatori – experți logistici – responsabili de practică – studenți – tutori de practică:

c) comunicarea echipa de management – auditorul extern;d) comunicarea cu OI POSDRU CNDIPT.Aspectele implicate vor fi prezentate în detalii la secțiunea „Raportare” și

respectiv „Comunicare”.

5) Pe componenta „Managementul indicatorilor de rezultat” s-au avut în vedere:

a) evaluarea stagiilor de practică pentru cei trei ani de derulare a proiectului, din punct de vedere al: numărului de studenți participanți, perioadei de desfășurare a colocviilor de practică, datei de predare a dosarelor pe persoane responsabile, experți coordonatori, respectiv experți logistici.

b) construirea unei matrici privind indicatorii, completată la fi nalizarea proiectului.

c) completarea Fișei sinteză la nivel de facultăți privind rezultatele imple-mentării proiectului respectiv Fișei sinteză puncte forte versus puncte de ameliorat privind stagiile de practică ale studenților.


30 Managementul implementării proiectului s-a realizat prin desfășurarea a patru tipuri majore de activități:

A. monitorizare;B. evaluare;C. raportare;D. comunicare.

A. MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI a vizat următoarele dimensiuni:

1. monitorizarea implementării activităților proiectului, ea s-a realizat prin analiza rapoartelor lunare de activitate ale membrilor echipei de implementa-re: experți pe termen lung, experți pe termen scurt, personal administrativ, dar și folosind ca instrument de lucru: analiza-sinteză a rapoartelor lunare de activitate (Anexa 1.14 Analiza rapoartelor lunare de activitate experți-co-ordonatori ai stagiilor de practică de la nivel de facultăți/ experți logistici de la nivel de facultăți/ experți pe termen scurt). În vederea unei corecte întocmiri și însoțiri cu documente justifi cative s-a elaborat Regulamentul privind tehnoredactarea raportului lunar de activitate și alcătuirea setului de documente justifi cative (Anexa 1.15).

2. monitorizarea timpului lucrat prin verifi carea orelor trecute în rapoartele lunare ale membrilor echipei de implementare cu cele din situația centrali-zatoare.

3. monitorizarea realizării achizițiilor publice din cadrul proiectului prin avizarea:a) situației decontărilor aferente deplasărilor studenților în vederea desfă-

șurării stagiilor de practică;b) centralizării propunerilor venite de la nivel de facultăți pe ani de imple-

mentare ai proiectului – Centralizator al bunurilor solicitate de achiziționat în cadrul proiectului POSDRU S1 4304; Centralizator privind deplasarea studenților în cadrul stagiilor de practică;

c) întocmirii planului de achiziții publice pe ani de implementare a proiec-tului – Planul achizițiilor publice;

d) caietelor de sarcini privind achiziționarea serviciilor de transport-cazare a studenților în vederea derulării stagiilor de practică.

4. monitorizarea actualizării întregii documentații aferente proiectului, avându-se în vedere observațiile anilor anteriori, dar și necesitatea elaborării unor instrumente de lucru, impusă de introducerea unor noi activități.

5. monitorizarea organizării întâlnirilor cu experții-coordonatori ai stagiilor de practică, cu experții logistici de la nivel de facultăți în vederea pregătirii implementării activităților proiectului de derulare și a bugetului aferent (Anexa 1.16 Programare întâlniri de lucru ale echipei de management cu reprezentanții facultăților– exemplifi care).


316. monitorizarea implementării unor activități specifi ce anului 3 de de-rulare a proiectului, 3.2. Consolidarea sistemului tutorial, elaborându-se ca instrumente de lucru: Raportul de monitorizare a activității tutoriale la nivel de specializare (Anexa 2.11 Raportul de monitorizare a activității tutoriale la nivel de specializare), respectiv la nivel de facultate (Anexa 2.12 Raportul de monitorizare a activității tutoriale la nivel de facultate).

7. monitorizarea desfășurării stagiilor de practică de către experții-coor-donatori, respectiv responsabilii de practică prin efectuarea vizitelor de monitorizare la locațiile de practică ale unităților economice/instituțiilor partenere, ocazie cu care s-au întocmit Fișele de monitorizare a stagiilor de practică/ Note privind vizita de monitorizare – documente justifi cative anexate rapoartelor lunare de activitate.

8. monitorizarea încadrării în bugetul stabilit pe linii bugetare: resurse umane, participanți, cheltuieli generale de administrație, a subvențiilor de practică, premii, cheltuieli de deplasare și cazare (unde a fost cazul), a chel-tuielilor de personal respectiv administrative funcție de numărul studenților care au fi nalizat și promovat stagiile de practică (Anexa 1.17 Monitorizare buget facultăți pe categorii de cheltuieli eligibile – exemplifi care).

9. monitorizarea fi nalizării stagiilor de practică a avut în vedere:1) Monitorizarea studenților înscriși în grupul țintă cu ajutorul Situației

centralizator al studenților înscriși în proiect.2) Monitorizarea studenților benefi ciari ai subvențiilor de practică prin in-

termediul Situației centralizator a studenților benefi ciari ai subvențiilor de practică.

3) Monitorizarea premierii celor mai bune stagii de practică cu ajutorul a 3 situații:

a. situație centralizator a listelor de premii pe facultăți;b. situație centralizator privind comisiile de concurs;c. situație centralizator privind lista studenților înscriși la concursul de

premiere.4) Monitorizarea situației partenerilor de practică cu ajutorul situației cen-

tralizator privind instituțiile partenere la care și-au desfășurat studenții stagiile de practică – Lista partenerilor și tutorilor de practică, Situație statistică parteneri și tutori de practică.

5) Monitorizarea situației responsabililor de practică cu ajutorul situației centralizator privind responsabilii de practică – Listă plată responsabili;

6) Monitorizarea situației tutorilor de practică cu ajutorul situației centra-lizator privind tutorii de practică – Listă plată tutori;

7) Identifi carea studenților care au efectuat în cadrul proiectului mai multe stagii de practică – Situație nominală a studenților care au efectuat mai multe stagii;

8) Îndeplinirea condițiilor de acordare a subvențiilor de practică – Situație statistică a stagiilor de practică fi nanțate;


32 9) Pentru remunerarea tutorilor de practică, respectiv responsabililor de practică, verifi carea coroborată (încrucișată) între centralizatoarele cu studenți pe tutore, respectiv centralizatoarele cu studenți pe respon-sabil, cu lista studenților îndrumați de tutori, respectiv lista studenților coordonați de responsabil, Listă plată tutori versus Situație statistică a studenților îndrumați de tutori, respectiv Listă plată responsabili versus Situația statistică a studenților îndrumați de responsabil de practică.

10. monitorizarea integrării grupului țintă pe piața muncii a avut ca obiectiv cuantifi carea atingerii indicatorilor de rezultat: 1) ponderea per-soanelor asistate în tranziția de la școală la viața activă care au obținut un loc de muncă sau au participat activ la cursuri ulterioare; 2) ponderea persoanelor asistate în tranziția de la școală la viața activă care au obținut un loc de muncă stabil; 3) ponderea persoanelor asistate în tranziția de la școală la viața activă care își continuă studiile. În vederea monitorizării lor au fost prelucrate răspunsurile chestionarelor online primite de la studenții benefi ciari ai fi nanțării stagiilor de practică prin proiect și a fost întocmit Raportul de monitorizare online a integrării pe piața muncii.

B. EVALUAREA IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI s-a realizat potrivit unei strategii ce a avut următoarele componente:

1) Evaluarea la nivel global, ansamblu-proiect:1.1. Evaluarea rezultatelor celor 3 ani de derulare 2008/2009, 2009/2010,

2010/2011 cu ajutorul indicatorilor: 1) număr studenți înscriși în grupul țintă; 2) număr studenți care au promovat stagiul de practică; 3) număr studenți care au efectuat mai multe stagii; 4) număr stagii de practică fi nanțate în cadrul proiectului; 5) număr subvenții de practică; 6) valoare totală subvenții; 7) număr premii primite; 8) valoare totală premii; 9) număr total instituții partenere de practică; 10) număr total tutori; 11) valoare totală remunerație tutori; 12) număr total responsabili de prac-tică; 13) valoare totală remunerație responsabili de practică; 14) număr total experți; 15) valoare totală remunerație experți; 16) număr total personal administrativ; 17) valoare totală deplasări Resurse umane; 18) valoare totală deplasări Participanți – Matricea rezultatelor proiectului 2008/2009, 2009/2010, 2010/2011.

1.2. S-a realizat și o analiză comparativă a fi nalizării stagiilor de practică pentru toate cele 16 facultăți implicate având ca elemente de compa-rație: a) număr studenți înscriși în grupul țintă; b) număr studenți care au promovat stagiul; c) număr stagii fi nanțate în cadrul proiectului; d) număr subvenții; e) valoare subvenții primite; f) număr premii; g) va-loare totală premii – Situație comparativă a fi nalizării stagiilor de practică 2008/2009 an 1, 2009/2010 an 2 versus 2010/2011.

1.3. Analiza comparativă cantitativă realizată în cadrul activității 2.5. Comunicarea și diseminarea parțială a informațiilor și rezultatelor a fost completată de o analiză calitativă. Analiza calitativă s-a realizat folosind ca instrument primar de lucru fi șele de autoevaluare ale studenților,


33având ca obiectiv identifi carea punctelor forte, dar mai ales a aspectelor ce necesită ameliorare în desfășurarea stagiilor de practică din punctul de vedere al studenților – Fișă sinteză puncte forte versus puncte de ameliorat.

2) Evaluarea la nivel de facultăți s-a realizat de către experții-coordo-natori ai stagiilor de practică în cadrul rapoartelor elaborate de către aceștia la fi nalizarea fi ecărui an de implementare – Rapoarte evaluare stagii.

3) Evaluarea la nivel individual, la nivel de stagiu practică, s-a realizat de către:

a) student cu ajutorul Fișei de autoevaluare, iar rezultatele obținute de către studenți la promovarea stagiilor de practică în cadrul colocviilor la care au participat se regăsesc în „Situația rezultatelor obținute de studenți” – Anexă la rapoartele tehnico-fi nanciare;

b) tutorii de practică cu ajutorul „Rapoartelor de evaluare a studenților de către tutorii de practică” . Evaluarea este completată și de „Situația statistică a studenților îndrumați de tutori”;

c) responsabilii de practică, folosind ca instrumente de evaluare „Fișa de evaluare a studentului de către responsabil”, respectiv „Raport de evaluare a studentului de către tutore”.

4) Evaluarea la nivel de activități respectiv subactivități de implemen-tat, spre exemplu: subactivitatea 3.7.4 „Evaluarea efi cienței activităților de consiliere”, utilizând ca instrument chestionarele de evaluare a con-silierii; activitatea 3.2 „Consolidarea sistemului de tutoriat”, evaluarea activității tutoriale pe parcursul stagiilor de practică (Anexa 2.10 Fișa de evaluare a activității tutoriale pe parcursul stagiilor de practică).

5) Încă din primul an de implementare al proiectului la nivelul echipei de management s-au stabilit reperele generale ale activităților de monito-rizare și evaluare elaborându-se Ghidul de monitorizare și evaluare a proiectului (Anexa 1.18).

C. RAPORTAREA privind implementarea proiectului s-a realizat:1) lunar, prin intermediul rapoartelor lunare de activitate ale membri-

lor echipei de implementare: echipa de management – Rapoarte lu-nare de activitate ale echipei de management; echipei suport – Rapoarte lunare de activitate ale echipei suport; experților coordonatori ai stagiilor de practică de la nivel de facultăți – Rapoarte lunare de activitate ale experților coordonatori ai stagiilor de practică de la nivel de facultăți; experților logistici de la facultăți – Rapoarte lunare de activitate ale experților logistici facultăți; personalului administrativ de la nivel cen-tral – Rapoarte lunare de activitate ale personalului administrativ de la nivel central); experților pe termen scurt – Rapoarte lunare de activitate experți pe termen scurt (Anexa 1.19 Raport lunar de activitate – model).


34 Începând cu anul 2 de implementare al proiectului, rapoartele lunare ale experților-coordonatori ai stagiilor de practică, precum și rapoartele lunare ale responsabililor administrativi – experți logistici de la nivelul facultăților au fost însoțite de documente justifi cative prezentate în format fi zic.

S-a desemnat în cadrul echipei de implementare-suport câte un expert pe termen lung – asistent manager responsabil cu monitorizarea și evaluarea rapoartelor lunare de activitate ale experților coordonatori și, respectiv, pentru personalul administrativ.

2) pe activități: spre exemplifi care, a) activitatea 3.1– Raport de analiză a necesarului de pregătire a forței de muncă; b) activitatea 3.2– Raport de monitorizare a activității tutoriale la nivel de specializare respectiv la nivel de facultate; c) activitatea 3.9– Raport privind feedbackul tutorilor și responsabililor de practică, respectiv Raportul de bune practici; d) activitatea 2.6 Monitorizarea integrării grupului țintă pe piața muncii, Raport de monitorizare online a integrării pe piața muncii.

3) operațional. Valorifi carea datelor, informațiilor introduse în baza electro-nică de date s-a realizat și se poate potențial realiza funcție de necesități și sub forma generării de rapoarte, astfel:

a) Rapoarte pentru echipa de management a proiectului: a1) Rapoarte stu-denți, ce cuprinde: a1.1) Lista studenților străini; a1.2) Lista studenților cu IBAN incorect; a1.3) Lista studenților fără dosar de înscriere; a1.4) Statistici dosare de înscriere; a1.5) Situații CNP dublat; a2) Rapoarte tutori de practică; a3) Rapoarte responsabili de practică.

b) Rapoarte standard generate la nivel de specializări, respectiv facultăți: b1) Raportul „formular grup țintă”; b2) Raportul „Centralizator stu-denți”; b3) Raportul „Statistici grup țintă”; b4) Raportul „Centralizator parteneri”.

4) la depunerea cererilor de rambursare, Rapoarte tehnico-fi nanciare ce însoțeau Cererile de rambursare și însoțite de Evidența cheltuielilor, Cererea de rambursare a TVA-ului și Anexele documentelor justifi cative tehnice și fi nanciare.

5) la fi nalizarea stagiilor de practică: a) tutorele de practică a întocmit pentru fi ecare student Raportul de evaluare a studentului de către tutore; b) experții cordonatori, Raportul de evaluare a stagiilor de practică; c) responsabilii de practică au elaborat de asemenea pentru fi ecare student Raportul de evaluare a studentului de către responsabilul de practică.

6) la închiderea proiectului echipa de management împreună cu echipa suport întocmește Raportul fi nal de monitorizare și evaluare a proiectului.

D. COMUNICAREA s-a realizat pe 5 coordonate principale: 1) comunicarea în cadrul echipei de implementare; 2) comunicarea cu OI POSDRU CNDIPT; 3) co-


35municarea cu AM POSDRU; 4) comunicarea cu auditorul extern; 5) comunicarea cu partenerii de practică – instituții partenere, tutorii de practică.

1) Comunicarea în cadrul echipei de implementare s-a realizat, în principal:1.1) între echipa de management – echipa suport – experții coordonatori ai

stagiilor de practică - responsabilii administrativi/ responsabilii logistici de la nivel de facultăți și a vizat:

a) programul întâlnirilor și ordinea de zi a acestora;b) documentația aferentă anilor de implementare a proiectului;c) bugetele facultăților și monitorizarea încadrării cheltuielilor pe articole

bugetare în fi ecare din cei 3 ani de implementare ai proiectului;d) achizițiile de bunuri, servicii necesare implementării activităților pro-

iectului, în particular serviciile de transport și cazare a studenților – participanți la stagiile de practică;

e) inițierea și îmbunătățirea utilizării aplicației informatice privind baza de date, rapoartele și situațiile centralizatoare;

f) diseminarea ghidurilor de utilizare a aplicației informatice de gestionare a bazei de date și de generare a rapoartelor și situațiilor centralizatoare.

g) actualizarea documentației cu sigle, etichetarea și aranjarea corespun-zătoare a documentației solicitate;

h) prezentarea documentației specifi ce activităților noi introduse în im-plementarea proiectului;

i) reperele-cadru, metodologia privind înfi ințarea întreprinderilor virtuale;j) elaborarea materialelor publicitare: mape, afi șe, pliante informati-

ve, pixuri inscripționate cu elementele de identifi care ale proiectului, rollup-uri etc.;

k) respectarea termenelor de depunere a rapoartelor lunare de activitate, precizări referitoare la completarea acestora și la modalitatea de atașare a documentelor justifi cative;

l) precizări privind noul model de raport lunar de activitate;m) completarea corectă de către tutori și responsabilii de practică a con-

tractelor civile de prestări de servicii;n) precizări referitoare la remunerarea tutorilor și responsabililor de prac-

tică, experților coordonatori și responsabililor administrativi;o) întocmirea de către experții coordonatori a rapoartelor de evaluare a

stagiilor de practică;p) clarifi cări privind articolul din convenția de practică privitor la „accesul

liber la serviciul de medicina muncii”.În vederea optimizării comunicării între echipa de management, echipa de

implementare suport și echipele de experți de la nivelul facultăților a fost desem-nat un expert pe termen lung – asistent manager responsabil cu coordonarea echipelor de experți de la nivelul facultăților.


36 1.2) din analiza rapoartelor lunare de activitate, comunicarea în cadrul facultăților între experții-coordonatori ai stagiilor de practică – experții logistici – responsabili de practică – tutori de practică – studenți a vizat:

a) analiza planurilor de învățământ;b) desemnarea pentru fi ecare dintre cei trei ani de implementare a res-

ponsabililor de practică, inclusiv a responsabililor de practică de la nivel de extensii;

c) organizarea de întâlniri în ședințe de lucru cu ordine de zi comunicată în prealabil;

d) instructaj privind programul de practică cu experții logistici, responsabilii de practică realizat de către experții coordonatori referitor la: perioada generală de practică, calendarul seriilor de practică, discutarea noilor cerințe ale echipei de management, elaborarea strategiei de organizare a activităților (responsabilități, acțiuni imediate);

e) elaborarea și perfecționarea ghidurilor de formare și instruire a tutorilor de practică, elaborarea de prezentări ppt aferente;

f) construirea și actualizarea listei instituțiilor/ fi rmelor partenere, căutarea de noi parteneri de practică;

g) semnarea cu aceștia a acordurilor-cadru de desfășurare a stagiilor de practică;

h) întâlniri cu directorii, managerii, administratorii instituțiilor partenere în vederea (re)desemnării tutorilor de practică;

i) stabilirea canalelor de comunicare cu studenții;j) elaborarea de materiale de informare a studenților privind alternativa

desfășurării stagiilor de practică în cadrul proiectului;k) stabilirea numărului de studenți care vor efectua practica în cadrul

proiectului și repartizarea lor pe specializări, pe ani de studii, pe linii de studiu;

l) realizarea chestionarului suplimentar formularului de înregistrare în grupul țintă pentru selectare și desfășurare în bune condiții a stagiilor de practică;

m) întâlniri cu studenții și selectarea studenților în grupul țintă;n) actualizarea paginilor web ale facultăților cu informații privind derularea

proiectului;o) identifi carea studenților care au nevoie de îndrumare, consiliere;p) comunicarea componenței dosarelor de practică;q) repartizarea studenților pe instituții și tutori de practică;r) semnarea acordurilor individuale de practică;s) comunicarea către echipa de management a proiectului de buget pen-

tru fi ecare an de implementare, a necesarului de materiale, servicii de achiziționat, a situației deplasărilor studenților (transport și cazare) pentru efectuarea stagiilor de practică.


37Comunicarea permanentă în vederea unei optimizări a activității de raportare s-a realizat între asistent-managerul responsabil cu monitorizarea și evaluarea rapoartelor lunare de activitate și experții-coordonatori de la nivel de facultăți pe problemele de: a) încadrare în grafi cul activităților proiectului a acțiunilor întreprinse în facultăți; b) anexare documente justifi cative corespunzătoare; c) verifi carea acestora din punct de vedere al conținutului, formei, termenelor, siglelor, semnăturilor aferente; d) corespondență pe linia consilierii și asistării în vederea remedierii și corectării neajunsurilor, erorilor.

Unul dintre obiectivele prioritare urmărite a fost îmbunătățirea comunicării la nivel de facultăți:

i. între experții coordonatori, responsabilii administrativi/experții logistici și responsabilii de practică-cadrele didactice supervizoare;

ii. între experții coordonatori – responsabilii de practică și studenții-bene-fi ciari ai fi nanțării stagiilor de practică;

iii. între experții coordonatori – responsabilii de practică – studenți – tutorii de practică.

1.3) între echipa de management și echipa suport de implementare a pro-iectului la nivel central referitoare la – exemplifi care:

a) amendamentele de modifi care a convenței-cadru privind efectuarea stagiului de practică propusă de către Banca Raiffeisen;

b) generarea registrului grupului țintă solicitat de către AM POSDRU din baza electronică de date;

c) precizări referitoare la plățile pentru lunile septembrie, octombrie – lunile de închidere a anilor de implementare a proiectului;

d) situația predării de către facultăți a dosarelor de practică, subvenții, premii, tutori, responsabili de practică;

e) actualizarea evidenței cheltuielilor implicate de implementarea pro-iectului;

f) elaborarea actelor adiționale și a notifi cărilor.

În aceeași idee de optimizare a comunicării echipei de management cu tutorii de practică și responsabilii de practică, precum și cu studenții, atât direct cât și prin intermediul experților coordonatori de la nivel de facultăți, s-au introdus în echipa-suport de implementare două posturi: asistent manager responsabil cu monitorizarea relației cu studenții din grupul-țintă și, respectiv, asistent mana-ger responsabil cu monitorizarea relației cu tutorii și responsabilii de practică.

2) Comunicarea cu OI POSDRU CNDIPT a vizat:a) înaintarea de notifi cări, spre exemplifi care, Notifi carea numărul 5

înregistrată la benefi ciar cu nr. 20.959/24.11.2010, pentru modifi carea planului de implementare a activităților; Notifi carea numărul 6 înregistra-tă la benefi ciar cu nr. 21.780/06.12.2010, pentru modifi carea bugetului proiectului prin transferul sumei de 650.000 lei de la capitolul bugetar „Participanți” la capitolul bugetar „Resurse umane”; Notifi carea numărul


38 7, înregistrată la benefi ciar cu nr. 22.592/14.12.2010, pentru modifi carea echipei de implementare a proiectului; Notifi carea numărul 8, înregis-trată la benefi ciar cu nr. 703/13.01.2011, pentru modifi carea echipei de experți pe termen lung responsabili pentru implementarea proiectului.

b) redactarea, înaintarea spre aprobare de acte adiționale, spre exemplifi care, actul adițional nr. 4 privind restituirea contravalorii TVA-ului și respectiv a actului adițional nr. 5 privind actualizarea contractelor de tip strategic pentru includerea modifi cărilor cuprinse în OMMPS nr. 449/11.06.2010.

c) solicitările de clarifi care din partea OI POSDRU CNDIPT – scrisori de observație la cererile de rambursare CR1, CR2 și RTF2, la care s-au dat răspunsurile solicitate în cadrul memoriilor justifi cative înaintate orga-nismului intermediar.

d) diseminarea instrucțiunilor AM POSDRU prin Scrisori de informa-re a echipei de implementare privind instrucțiunile emise de către AM POSDRU.

e) solicitarea de clarifi care, înaintată OI POSDRU CNDIPT de către bene-fi ciar – UBB Cluj-Napoca privind modalitatea de completare a Registrului grupului țintă, achiziția de clădire în cadrul proiectului.

3) Comunicarea cu AM POSDRU. În data de 30 iunie 2010 a fost efectuată la sediul benefi ciarului – UBB Cluj-Napoca o vizită de către Grupul de lucru pentru monitorizarea proiectelor critice – AM POSDRU având ca suport de desfășurare documentele de lucru: situații centralizatoare privind monitorizarea tehnică, fi nanciară și a stadiului implementării activităților proiectului. În urma vizitei de monitorizare, Concluziile și follow-up-ul au menționat: „proiectul este evaluat ca nefi ind critic”.

4) Comunicarea cu auditorul extern a avut ca obiectiv punerea la dispoziția acestuia a documentației fi nanciar-contabile și a celei tehnice aferente activi-tăților proiectului solicitate în vederea verifi cării lor și întocmirii rapoartelor de audit aferente Cererilor de rambursare.

5) Comunicarea cu partenerii de practică, unități economice/ instituții, tutori de practică s-a realizat la sfârșitul fi ecărui an calendaristic printr-o scrisoare de mulțumire pentru colaborare și deschidere în același timp pentru propuneri de îmbunătățire și perfecționare a cooperării. Scrisorile au primit de fi ecare dată răspunsuri pozitive, tutorii fi ind interesați în succesul proiectului și colaborare pentru anii următori, respectiv post-implementare.

Capitolul II

FORMAREA, INSTRUIREA ȘI MONITORIZAREA COORDONATORILOR EDUCAŢIONALI ȘI TUTORILOR DE PRACTICĂ

Proiectul Convergența pregătirii universitare cu viața activă a fost elaborat și implementat în vederea creșterii calității procesului de formare profesi-onală a studenților și asigurării unui înalt nivel de califi care și competență

a forței de muncă viitoare. Acest obiectiv a impus elaborarea și implementarea unor programe de instruire și formare a unui număr mare de coordonatori edu-caționali de practică la nivelul unităților de învățământ superior și a unui număr însemnat de tutori în cadrul fi rmelor partenere și s-a realizat printr-o serie de activități concentrate în următoarele direcții:

• elaborarea unui sistem de coordonare a practicii la nivelul universității în vederea efi cientizării participării studenților la stagiile de practică;

• formarea și instruirea tutorilor din cadrul unităților de desfășurare a practicii, care au fost implicați în coordonarea și monitorizarea stagiilor de învățare la locul de muncă;

• consolidarea sistemului de tutoriat.

2.1. Elaborarea sistemului de coordonare a practiciiElaborarea și dezvoltarea sistemului de coordonare a practicii a impus

construirea unor structuri menite să garanteze buna desfășurare a stagiilor de practică la nivelul fi ecărei facultăți. Stabilirea coordonatorilor educaționali de practică (experți și responsabili cu stagiile de practică) de către managerul de proiect a avut la bază propunerile venite din partea decanatelor prin Decizia de numire a experților coordonatori ai stagiilor de practică (Anexa 2.1) și Decizia de numire a responsabililor de practică (Anexa 2.2).

Experții coordonatori și responsabilii de practică au fost selectați din-tre cadrele didactice titulare ale disciplinelor de practică cu cel puțin 2 ani de experiență la catedră și o experiență profesională în domeniul specializării de cel puțin 4 ani. La nivelul întregului proiect au fost implicați 147 de experți și 370 de responsabili de practică.

Responsabilii de practică au rol în acordarea asistenței necesare studenților pentru efectuarea și fi nalizarea stagiilor de practică. Prin experiența și metodele


40 de lucru cu studenții dezvoltate în timp, responsabilii contribuie în mod esențial la asigurarea calității stagiilor de practică.

Informarea și formarea responsabililor de practică a necesitat elaborarea unor documente suport care au fost ulterior adaptate specifi cului fi ecărei facultăți:

A. Programul de asistență dedicat responsabililor de practică este un instrument utilizat de către experții coordonatori de la nivelul facultăților în formarea responsabililor de practică.

Acest document servește următoarelor obiective:1. de a familiariza responsabilii de practică cu scopul, obiectivele, principiile

de organizare a proiectului și a activităților prevăzute pentru coordonarea stagiilor de practică;

2. de a informa responsabilii de practică în legătură cu responsabilitățile în cadrul proiectului;

3. de a planifi ca activitățile pe termen scurt și mediu.

Instruirea și formarea responsabililor de practică s-a realizat la nivelul fi e-cărei facultăți, de către experții coordonatori. Programele de instruire au con-stat în întâlniri individuale sau de grup (în funcție de numărul responsabililor pe facultate). Au fost instruiți cu precădere experții cu o experiență redusă în derularea stagiilor de practică. Instruirea a constat în participarea la o serie de întâlniri (între 1 și 4 întâlniri), organizate de către experți la nivel de facultate, în cadrul cărora s-au prezentat informațiile necesare pentru coordonarea sta-giilor de practică conform tematicii incluse în Programul de asistență dedicat responsabililor de practică particularizat (Anexa 2.3).

B. Suportul/ghidul de formare și instruire a responsabililor de practică a fost elaborat pe opt capitole după cum urmează:

1. obiectivele proiectului Convergența pregătirii universitare cu viața activă;2. grupurile țintă ale proiectului;3. activitățile și subactivitățile proiectului;4. responsabilitățile coordonatorilor de practică;5. bune practici în desfășurarea stagiilor de practică;6. rezultate fi nale/produse de obținut de către responsabilii de practică;7. experiența responsabililor de practică;8. comunicarea cu resursa umană implicată în proiect.Au fost identifi cate o serie de responsabilități comune tuturor coordona-

torilor de practică implicați în proiect, acestea fi ind ulterior completate și mo-delate după particularitățile practicii la nivelul diferitelor facultăți și specializări:

a. aduc la cunoștința studenților posibilitatea de a efectua stagiile de prac-tică prin intermediul proiectului și normele de organizare și desfășurare a practicii, inclusiv convenția și portofoliul de practică;

b. elaborează programa de practică și urmăresc respectarea acesteia pe durata stagiului de practică;

II. FORMAREA, INSTRUIREA ŞI MONITORIZAREA COORDONATORILOR EDUCAŢIONALI ŞI TUTORILOR DE PRACTICĂ

41c. personalizează caietul de practică corespunzător domeniului studiat și verifi că validarea datelor consemnate de practicant și de către repre-zentanții partenerului de practică;

d. stabilesc competențele profesionale care urmează a fi dobândite pe durata stagiului de practică;

e. propun calendarul de implementare a activității de practică și ur-măresc implementarea acestuia;

f. atribuie locurile de practică disponibile la nivelul programului de studiu, prin protocoale de practică încheiate de către facultate;

g. analizează și validează locurile de practică propuse pentru studenți, pe baza cererilor depuse de către aceștia;

h. transmit la Decanatul facultății informații centralizate cu privire la locul și perioada de desfășurare a practicii studenților;

i. asigură comunicarea permanentă la nivel de facultate cu toate per-soanele implicate în implementarea proiectului; mențin contactul cu fi rmele în care se va desfășura practica; participă la stabilirea anga-jaților de la fi rme care vor fi tutori de practică;

j. asigură condițiile corespunzătoare organizării și desfășurării stagiilor de practică; acordă asistența necesară studenților pentru efectuarea și fi nalizarea stagiilor;

k. facilitează obținerea locurilor de practică pentru studenți, prin încheierea de convenții de practică cu instituțiile/companiile de profi l;

l. în timpul derulării stagiului de practică, coordonatorul împreună cu tu-torele au obligația de a evalua practicantul în permanență, pe baza fi șei de evaluare. Este vizat atât nivelul de dobândire a competențelor profesionale cât și comportamentul, integrarea și familiarizarea stu-dentului cu activitatea partenerului de practică.

m. asigură contactul cu secretariatul facultății pentru diseminarea în rândul studenților a locurilor de practică puse la dispoziție de facultate;

n. asigură evaluarea activității de practică: aspecte tehnico-metodo-logice și fi nanciare;

o. efectuează vizite de monitorizare la partenerii de practică, pentru a evalua modul de desfășurare a activității de practică;

p. asigură condițiile corespunzătoare organizării și desfășurării coloc-viului de practică;

q. urmăresc evoluția practicantului după efectuarea stagiului și îl consiliază în procesul de trecere a acestuia la viața activă.

Bunele practici în desfășurarea stagiilor trasează o serie de recomandări în privința planifi cării practicii la locul de muncă și a valorifi cării stagiilor de practică atât la nivel de student cât și la nivelul fi rmei partenere. Stagiile de practică oferă un potențial educațional valoros, ele neputând fi valorifi cate pe deplin decât în cazul în care universitatea se asigură că din experiența de lucru organizată se desprinde valoarea maximă. În acest sens se impun urmă-toarele acțiuni:


42 • planifi carea practicii la locul de muncă și asigurarea că instituțiile/fi rmele partenere oferă cel mai bun mediu posibil pentru desfășurarea învățării;

• asigurarea că studenții practicanți benefi ciază de experiență de calitate, prin pregătirea în prealabil, prin învățare în cadrul stagiului și prin refl ec-tarea ulterioară a cunoștințelor și deprinderilor dobândite;

• asigurarea evaluărilor efectuate de către tutori.Pe parcursul stagiilor de practică responsabilii de practică trebuie să efec-

tueze vizite periodice pentru a obține feedback din partea tutorilor, pentru a monitoriza activitatea studenților și pentru a conveni asupra oricăror schimbări legate de aranjamentele inițiale. Monitorizarea activității studenților de către responsabili vizează medierea relațiilor dintre studenți și tutori în sensul favo-rizării comunicării dintre aceștia, precum și creșterea calității experienței prin încurajarea tutorilor de a extinde responsabilitățile și sarcinile atribuite studenților pe măsură ce aceștia se familiarizează cu activitatea desfășurată și pot face față unor presiuni mai mari.

Evaluarea fi nală a studentului de către responsabilul de practică se bazează pe examinarea Fișei de evaluare a studentului de către tutore. Decizia fi nală legată de îndeplinirea standardelor de pregătire reprezintă responsabilitatea cadrelor didactice, însă se recomandă colaborarea cu tutorele în vederea unei judecăți de ansamblu, menite să surprindă performanța globală a studentului în cadrul practicii.

Utilizarea educațională a practicii la locul de muncă nu trebuie să se termine odată cu încheierea perioadei de practică. Experiențele studenților la locul de muncă pot contribui semnifi cativ la metodele participative de învățare. Se reco-mandă organizarea unor sesiuni de grup pentru studenții cu practică similară, pentru ca aceștia să-și poată discuta experiențele. Rezultatele practicii la locul de muncă pot contribui la completarea cunoștințelor însușite de către stu-denți în cadrul pregătirii universitare, putându-i ajuta totodată să se integreze mai ușor pe piața muncii la fi nalizarea studiilor.

Rezultatele fi nale obținute de către responsabilii de practică vizează do-cumentația elaborată pe parcursul derulării proiectului, respectiv:

1. Regulamentul de organizare a stagiilor de practică;2. Suportul metodic pentru realizarea stagiilor de practică pe specializări:• ghid de derulare a stagiilor de practică;• programe analitice (cu privire la activitatea pe parcursul stagiilor de

practică);• fi șa de evidență a stagiului;• caiete, agende de stagiu cu planifi carea pe zile și săptămâni a activităților

de practică.3. Un chestionar adresat studenților-benefi ciari ai practicii derulate prin

proiect pentru identifi carea neajunsurilor apărute pe parcursul stagiilor de practică.

Instrumentele utilizate pentru realizarea monitorizării rezultatelor studen-ților sunt:


43a. Rapoarte elaborate la nivel de specializare și rapoarte-sinteză întocmite de către responsabilii de practică și experți;

b. Rapoarte de auto-evaluare și evaluare întocmite de către tutori.Ultimul capitol al ghidului de formare și instruire a responsabililor de practică

prezintă categoriile de persoane implicate în proiect cu care trebuie să comunice și să colaboreze responsabilii de practică, respectiv:

• tutorii de practică din instituțiile/fi rmele colaboratoare și conducerea acestora;

• studenții;• conducerea facultății;• echipa de management a proiectului.Aceste informații și recomandări elaborate de către echipa de implementare

a proiectului prin Ghidul de formare și instruire a responsabililor de practică au fost preluate și prelucrate de către experții formatori ai fi ecărei facultăți con-cretizându-se în ghiduri adaptate specifi cului fi ecăreia (Anexa 2.4).

Numărul de întâlniri a responsabililor de practică cu experții formatori este consemnat în Fișa centralizatoare pentru programele de asistență a responsa-bililor de practică elaborată de către fi ecare facultate, cuprinzând următoarele informații:

• numele participanților la instruire;• tematica de instruire (informația prezentată);• date privind expertul formator;• perioada de desfășurare și durata.

2.2. Formarea și instruirea tutorilorImplicarea tutorilor, a actorilor economici regionali și naționali activi de pe

piața muncii în procesul de derulare a stagiilor de pregătire practică a studenților reprezintă o condiție necesară pentru succesul pregătirii universitare, precum și pentru creșterea relevanței pentru angajatori a competențelor obținute în învățământul superior.

Tutorii desemnați au menirea de a asista procesul de derulare a pregătirii practice, ceea ce permite efi cientizarea activităților prevăzute în cadrul stagiilor de practică și creșterea calitativă a competențelor dezvoltate de către studenți. Facilitarea relației de intercunoaștere dintre fi rme și studenți va contribui în mod absolut la facilitarea inserției acestora în cadrul fi rmelor în care și-au desfășurat stagiile de practică și creșterea șanselor acestora de a găsi un loc de muncă.

Instruirea tutorilor din cadrul unităților de desfășurare a practicii, implicați în coordonarea și monitorizarea stagiilor de învățare la locul de muncă s-a realizat de către experții formatori din echipa de implementare a proiectului. Activitatea de instruire a avut la bază suporturile elaborate de către echipa de implementare, subliniindu-se totodată avantajele reciproce asociate colaborării dintre universități și mediul economic.

La nivelul întregului proiect s-a colaborat cu 1364 de instituții și fi rme par-tenere și au fost antrenați în coordonarea stagiilor de practică 1623 de tutori.


44Stabilirea angajaților cu rolul de tutori în cadrul unităților economice/insti-

tuțiilor cu care facultățile au colaborat în vederea derulării stagiilor de practică s-a realizat pe baza propunerilor venite de la facultăți, în urma contactelor sta-bilite de către experții și responsabilii de practică și a acordurilor de colaborare încheiate cu instituțiile/fi rmele partenere. Astfel, managerul de proiect a stabilit, pentru fi ecare din cele 16 facultăți participante în proiect, echipa de tutori care vor coordona stagiile de practică ale studenților în cadrul instituțiilor partenere, Decizie desemnare tutori (Anexa 2.5).

În stabilirea echipei de tutori s-au avut în vedere și recomandările reprezen-tanților legali ai instituțiilor partenere de practică, fi ecare persoană selectată fi ind obligată să facă dovada desemnării sale în calitate de tutore de către reprezen-tantul legal al instituției la care este angajat printr-un document denumit Model dovadă calitate tutore (Anexa 2.6). Prin această activitate a fost atins și un alt obiectiv orizontal al Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, și anume „îmbătrânirea activă”, având în vedere că a fost identifi cat un procent semnifi cativ de tutori cu vârsta peste 55 de ani.

Începând cu prima lună de derulare a stagiilor de practică, înainte de înce-perea efectivă a acestora, fi ecare tutore a semnat un Contract civil de prestări servicii însoțit de Declarația cu privire la reținerea impozitului de 16% precum și de Fișa postului, pe baza cărora a fost remunerat pentru activitatea prestată. Înainte de începerea activității, fi ecărui tutore i s-a adus la cunoștință faptul că remunerarea se va realiza doar în momentul fi nalizării stagiilor de practică, după depunerea dosarului tutorelui la echipa de management a proiectului.

Dosarul tutorelui stă la baza remunerării acestuia și conține obligatoriu următoarele elemente:

1. dovada statutului de tutore (adeverință de desemnare din partea insti-tuției partenere);

2. CV (de preferință în format EuroPass);3. formular de înregistrare a grupului țintă (completat în perioada de in-

struire a tutorilor);4. declarația pe proprie răspundere care să ateste participarea la programele

de instruire și primirea materialelor de formare din partea organizato-rului de practică;

5. convenția civilă de prestări servicii + declarația privind acordul de reținere a impozitului de 16% (în cazul în care, din diverse motive, tutorii nu vor fi remunerați, aceste documente vor fi înlocuite cu o adresă din partea partenerului de practică în care se specifi că faptul că tutorii nu vor fi remunerați pentru activitățile de îndrumare și evaluare a studenților pe parcursul stagiilor de practică);

6. centralizator cu numele studenților care vor fi îndrumați de tutore pe parcursul derulării stagiilor de practică, consemnat de fi ecare student și de responsabilul de practică (acest document se anexează la convenția civilă de prestări servicii);


457. fi șa postului, datată și semnată (fi șa postului va fi întocmită de către experții-coordonatori ai stagiilor de practică în colaborare cu tutorii);

8. copie după BI/CI;9. extras de cont/indicarea codului IBAN al contului în care va fi virată

remunerația tutorelui;10. fi șe de pontaj, din care să reiasă activitățile realizate și numărul de

ore lucrate în cadrul proiectului, ștampilate și contrasemnate de către reprezentantul legal al instituției partenere;

11. fi șele de evaluare a tutorelui de către studenți (depuse în momentul predării dosarului de practică);

12. copii după fi șele individuale de prezență a studenților, ștampilate și con-trasemnate de către reprezentantul legal al instituției partenere (depuse de către studenți în momentul predării dosarului de practică);

13. raportul de apreciere de către responsabilul de practică (întocmit pe baza evaluărilor efectuate de către studenți și a vizitelor de monitorizare efectuate de către responsabil).

Elaborarea suporturilor de instruire pentru formarea tutorilor s-a desfășurat conform grafi cului de implementare, în decursul lunii ianuarie în primul an de implementare.

În vederea asigurării condițiilor necesare derulării unor stagii de practică competitive, s-a considerat necesară instruirea prealabilă a tutorilor din insti-tuțiile partenere de practică. În acest scop a fost elaborat un ghid/suport de formare a tutorilor, precum și un program-model de instruire a tutorilor.

A. GHIDUL/SUPORTUL DE FORMARE A TUTORILOR desemnați de către partenerii de practică a fost conceput pe opt capitole cuprinzând:

1. obiectivele proiectului Convergența pregătirii universitare cu viața activă2. grupurile țintă ale proiectului3. activitățile și subactivitățile proiectului4. responsabilitățile tutorilor5. bunele practici în desfășurarea stagiilor6. rezultatele fi nale obținute de către tutori7. experiența și expertiza tutorilor8. procedurile de realizare a stagiilor de practicăAu fost trasate de către echipa de implementare a proiectului principalele

responsabilități ale tutorilor, acestea urmând a fi completate la nivelul fi ecărei facultăți în funcție de specifi cul practicii în domeniul respectiv, astfel:

a. să se familiarizeze cu sarcinile pe care studentul va trebui să le înde-plinească pe perioada practicii la locul de muncă;

b. să se asigure că toți studenții sunt supravegheați pe întreaga durată a practicii la locul de muncă, într-un mediu de lucru lipsit de discriminare și de hărțuire și să anunțe orice nereguli;


46 c. să urmărească și să înregistreze prezența practicantului și să semnaleze coordonatorilor de practică eventualele abateri ale acestuia;

d. să contribuie la elaborarea programului de activități de practică punând la dispoziția practicantului toate mijloacele necesare;

e. să asigure studentului un instructaj și o instruire adecvate referitor la sănătatea și protecția muncii și să furnizeze toate echipamentele de lucru;

f. să se asigure că ceilalți angajați înțeleg scopul practicii la locul de muncă și modul în care ei pot contribui la aceasta;

g. să informeze atât profesorul supervizor cât și studentul referitor la orice fel de cerințe speciale pe perioada practicii la locul de muncă;

h. să asigure accesul liber al practicanților la serviciul de medicina muncii pe durata derulării pregătirii practice;

i. să elaboreze un raport de evaluare a nivelului de dobândire a competen-țelor de către practicant, a gradului de însușire a cunoștințelor practice și să emită aprecieri privind punctualitatea și disciplina practicantului;

j. să păstreze contactul și eventual să faciliteze revenirea practicantului în cadrul companiei în contextul trecerii acestuia la viața activă;

k. să se implice la nivelul platformei de lucru în cadrul celor trei secțiuni care au fost identifi cate: experți – tutori; studenți – tutori; experți – responsabili de practică – studenți – tutori.

Capitolul privind bunele practici în desfășurarea stagiilor încearcă să dea răspuns unor întrebări esențiale privind obiectivele practicii la locul de muncă și emite o serie de sugestii care ar putea optimiza activitatea tutorilor.

Pentru studenții care parcurg programe vocaționale, scopul principal al sta-giilor de practică este de a-și extinde și valoriza competența ocupațională, în conformitate cu obiectivele califi cării/specializării pentru care studiază. Practica la locul de munca poate face acest lucru astfel:

• furnizând oportunități de învățare care nu pot fi obținute în sala de curs;• oferind posibilitatea desfășurării unei activități într-un mediu de lucru

unde presiunea și metodele de lucru sunt reale, nu simulate;• prin supraveghere și prin faptul că studentul benefi ciază de coaching oferit

de un personal experimentat;• prin feedback-ul legat de modul în care abilitățile studentului se ridică

la nivelul așteptat la locul de muncă, evidențiind astfel aspectele care necesită îmbunătățiri.

Practica la locul de muncă poate atinge obiective educaționale și dincolo de cele care privesc un anumit program vocațional. Poate fi utilă pentru stu-denți deoarece aceștia au posibilitatea să-și dezvolte idei legate de cariera pe care doresc să o urmeze, văzând exact ce presupun locurile de muncă unde fac practica, să se familiarizeze și să își dezvolte abilitățile personale dorite la orice loc de muncă, să își gestioneze efi cient timpului, să asculte instrucțiunile, precauțiile de sănătate și siguranță, și nu în ultimul rând să își dezvolte abilități cheie, precum lucrul în echipă, comunicarea, etc.


47Instituțiile partenere au libertatea de a impune procese de selecție proprii a studenților practicanți. Această etapă este utilă pentru a se asigura că există o compatibilitate esențială între practicant și viziunea partenerului de practi-că. Interviul preliminar poate constitui o oportunitate de învățare utilă pentru studenți, fi ind indicate o serie de pregătiri prealabile legate de tehnicile de in-tervievare. Fiecare instituție are obligația de a stabili o modalitate de înscriere a studenților care doresc să desfășoare practica de specialitate, care va fi co-municată în timp util responsabililor de practică de la nivelul facultății. Criteriile impuse potențialilor practicanți trebuie să asigure o selecție obiectivă, evitând orice tip de discriminare și acordând șanse egale tuturor studenților.

Obiective de formare: la baza acordului stau activitățile pe care studentul le va efectua și, asociat acestui lucru, standardele de pregătire (unitățile de competență) pe care studentul țintește să le atingă, sau spre atingerea cărora se va concentra, pe perioada petrecută în cadrul întreprinderii/instituției.

La nivelul facultății, luând în considerare curriculum-ul existent, dar și nivelul cunoștințelor și al competențelor studenților, așa cum rezultă ele din activitatea didactică, pentru disciplinele care au și această latură aplicativă cuprinsă în planul de învățământ trebuie urmărite:

• aspectele care nu pot fi însușite satisfăcător de către studenți doar prin parcurgerea componentei teoretice și care necesită existența unor apli-cații pentru a fi înțelese și valorifi cate de către studenți în activitatea profesională viitoare;

• complementaritatea: învățare teoretică – aplicare prin accentuarea anumi-tor componente ale curriculum-ului și adaptarea lor la nevoile studenților.

Tutorii trebuie să fi e informați asupra nivelului pregătirii teoretice a stu-denților pentru a evalua nivelul de aplicabilitate a cunoștințelor deținute de studenți și capacitatea acestora de a utiliza în practică informațiile furnizate în timpul cursurilor. Este indicat să nu se includă prea multe obiective sau obiective prea complexe încă din prima etapă de desfășurare a practicii, ci acestea să fi e formulate pe parcurs, luând în considerare și interesele manifestate de către studenți, difi cultățile apărute, etc .

Este necesar ca tutorii să fi e informați asupra rolului lor în ceea ce privește:• evaluarea studenților;• infl uența pe care tutorele, ca practician într-un domeniu, o poate avea în

formarea unei viziuni asupra domeniului respectiv pentru studenții care desfășoară practica sub îndrumarea sa.

Activitatea cu studenții: obiectivul proiectului este de a aduce un benefi ciu studenților ținând cont de faptul că în cele mai multe cazuri stagiul de practică reprezintă primul contact cu mediul laboral. În acest sens studenții trebuie pregătiți, instruiți pe parcursul activităților practice și încurajați să-și folosească experiențele dobândite după încheierea practicii și pe parcursul programelor obișnuite din cadrul facultății. Instruirea asupra condițiilor de desfășurare a practicii trebuie să se desfășoare atât în cadrul facultății, cât și la organizația/


48 instituția care îi va găzdui, pentru a asigura formarea unor așteptări realiste și valorifi carea experienței dobândite.

Tutorii vor avea rolul de a prezenta instituia/organizația în care lucrează, misiunea, valorile după care aceasta se ghidează; de a furniza informații asupra domeniului de activitate și asupra modului în care organizația se raportează la piața pe care operează sau în care răspunde prin serviciile sale nevoilor iden-tifi cate ale clienților săi.

Pregătirea derulării stagiilor de practică: la nivelul facultății se or-ganizează sesiuni de grup care au responsabilitatea monitorizării aspectelor preliminare desfășurării în condiții optime și la un nivel ridicat de performanță a practicii. Aceste aspecte preliminare se referă atât la nevoile specifi ce ale studenților sau angajatorilor, cât și la crearea unor mecanisme și instrumente specifi ce pentru gestionarea situațiilor difi cile sau care prezintă un pericol po-tențial. Aceste aspecte problematice trebuie comunicate și tutorilor pentru a asigura comunicarea optimă între facultate și partenerul de practică și vizează: deplasarea studenților la locul de desfășurare a practicii, time management-ul, respectiv optimizarea perioadei alocate desfășurării activităților de practică la nivelul instituției partenere, crearea unui set de reguli de comunicare în cadrul organizației partenerului de practică, modalitatea de gestionare a situațiilor de criză, stabilirea fl uxurilor comunicaționale între instituțiile care participă la organizarea practicii.

Din punct de vedere educațional, pregătirea trebuie să se concentreze asupra activităților pe care studenții le vor întreprinde. Principalele aspecte care trebuie luate în calcul în aceasta etapă în comunicarea cu studenții sunt:

• existența unei perspective clare asupra standardelor de pregătire și asupra unităților de competență pe care le vor învăța, aplica și atinge;

• existența unei perspective clare asupra felului în care le va fi apreciată performanța și asupra modului în care aceasta va fi înregistrată;

• existenta unor informații clare asupra persoanelor implicate atât din partea facultății, cât și din partea partenerului de practică în derularea practicii, rolul acestora, modalitățile de comunicare și soluționare a eventualelor probleme, posibile sancțiuni și condiții de acordare a acestora, etc.;

• obiectivele urmărite în timpul practicii, principalele strategii folosite pentru a implica studenții în activitățile organizației și modul de transpunere a acestora în activități concrete;

• implicarea altor angajați în formarea practică a studenților, care, deși nu vor fi responsabili de evaluarea și raportarea performanțelor realizate de către studenți, vor avea un rol esențial în formarea unei viziuni realiste a studenților și vor oferi modele de formare profesională pentru aceștia.

În timpul practicii la locul de muncă tutorii vor superviza practica stu-denților pe perioada petrecută în cadrul organizației/instituției. Pe parcursul perioadelor de practică, tutorii vor urmări obținerea de feedback din partea studenților, pentru a putea monitoriza activitățile desfășurate, pentru a conveni


49asupra oricăror schimbări necesare în vederea unei mai bune desfășurări a acti-vităților. Tutorii vor avea obligația de a comunica personalului didactic implicat, în timp util, orice nereguli sesizate, idei de inovare a activităților și modalitatea concretă de aplicare a acestora. Se recomandă concentrarea atenției tutorilor în următoarele direcții:

• calitatea experienței profesionale oferite studenților, în sensul implicării acestora în activități similare celor din viața activă reală;

• extinderea responsabilităților de la sarcini cu caracter limitat către acti-vități complexe desfășurate în condiții de presiune mai ridicată, similare celor din viața activă reală;

• oferirea de feedback în permanență prin încurajări și discuții constructive în care ambele părți să-și poată formula opiniile și prezenta nemulțumirile;

• oferirea graduală de input informațional care să cuprindă până la sfârșitul stagiului toate informațiile necesare despre organizație sau postul vizat;

• solicitarea de feedback din partea studentului, consultarea lui asupra concordanței între așteptările sale și practica efectivă, dorințele sale de învățare și modul în care reușește să atingă obiectivele propuse de tutore, etc.

Finalizarea practicii – Evaluarea fi nală: tutorii vor completa rapoarte de evaluare și vor centraliza fi șele de prezență ale studenților de pe perioada practicii. În momentul întocmirii fi șei de evaluare, tutorele trebuie să stabilească o legătură între activitățile efectuate cu succes în baza standardelor de pregătire, să implice studentul în evaluarea propriilor rezultate, să discute aceste rezultate și să sugereze modalități de îmbunătățire a performanțelor. Studentul va trebui să facă o apreciere asupra calității practicii la instituția gazdă, iar tutorele va ține cont de observațiile sale în întocmirea fi șei de evaluare și în optimizarea activității de practică desfășurate cu generațiile următoare de studenți. Deși decizia fi nală legată de îndeplinirea standardelor de pregătire reprezintă respon-sabilitatea cadrelor didactice, tutorele trebuie să participe la crearea unei opinii de ansamblu, a unei judecăți generale, ținând cont de performanța în cadrul practicii ca întreg și de progresele realizate de către studenți.

Valorifi carea stagiilor de practică vizează fructifi carea experienței do-bândite atât de către studenți cât și de către instituția gazdă. Experiențele studenților la locul de muncă pot avea un rol semnifi cativ în cadrul procesului de învățare și pregătire.

Studenții trebuie încurajați să analizeze atent standardele de pregătire ale unităților de competență care nu au făcut obiectul practicii, respectiv utilitatea practicii, dezvoltarea anumitor abilități, etc.

Rezultatele fi nale obținute de către tutori se vor concretiza în întocmirea următoarelor documente:

• Fișa de evaluare individuală a studenților care să releve nivelul de do-bândire a competențelor de către practicant, gradul acestuia de însușire a cunoștințelor practice (raport de evaluare individuală);


50 • Fișa evidență stagiu (raport de evaluare a grupului de studenți care au participat la stagiul de practică în cadrul fi rmei): prezența la stagiu a studenților, tematica abordată, tipologia sarcinilor realizate în timpul practicii, etc;

• Agende de stagiu cu planifi carea pe zile și săptămâni a activităților de practică – time sheet-uri cu repartizarea studenților pe diferite depar-tamente, sarcinile alocate și deadline-urile impuse. Aceste agende vor conține și timpul necesar pentru sesiunile de formare a studenților în ceea ce privește medicina muncii, informații necesare pentru realizarea sarcinilor, sesiuni de feedback intermediare și fi nale etc.;

• Recomandări adresate facultăților, prin intermediul cadrelor didactice responsabile de practica studenților, sugestii, crearea unor linii directoare pentru colaborarea ulterioară.

Capitolul privind experiența și expertiza tutorilor impune criteriile pe baza cărora vor fi selectați angajații cu rol de tutori de practică. Selecția se face de către partenerul de practică care are libertatea de a completa criteriile impuse prin ghidul de instruire în funcție de: personalul existent în cadrul orga-nizației, nivelul de specializare a acestuia și experiența profesională, structura și departamentele în care ar putea fi repartizați studenții.

Criteriile care stau la baza selecției tutorilor se referă în principal la:• nivelul de specializare al angajatului cu rol de tutore. Tutorii trebuie să fi e absolvenți de studii superioare cu 3 ani de experiență în domeniul în care vor desfășura activitatea de tutoriat;

• persoanele din cadrul unei instituții gazdă trebuie să opteze pentru a desfășura activități de tutoriat, să fi e persoane comunicative, cu abilități de lucru în echipă;

• trebuie să existe o adresă ofi cială din partea conducerii instituției parte-nere și/sau recomandare eliberată de Departamentul de Resurse Umane, prin care se desemnează unul sau mai mulți angajați care vor îndeplini funcția de tutore.

Ultimul capitol al suportului/ghidului model abordează problema procedu-rilor de realizare a stagiilor de practică din perspectiva tutorelui, respectiv modalitățile de comunicare și de interacțiune cu studenții și maniera în care tutorii vor monitoriza buna desfășurare a stagiilor de practică. Între tutore ca reprezentant al partenerului de practică și cadrul didactic supervizor (responsa-bilul de practică) este necesară menținerea în permanență a contactului pentru a asigura remedierea eventualelor probleme. În privința modalităților de interac-țiune cu studenții se impune stabilirea prealabilă a unui protocol de colaborare la nivel intern și organizarea unei kick-off meeting în cadrul primei întâlniri cu studenții. Obiectivul acestei prime ședințe de lucru este de a furniza informații privind: specifi cul organizației unde vor desfășura practica, produsele și serviciile oferite de către organizație, normele interne de conduită, eventualele protocoale de comunicare și control pe care studenții trebuie să le cunoască, agendele de lucru așa cum au fost concepute de către tutore. Tutorii au obligația de a reali-


51za trainingul privind medicina muncii pentru studenții practicanți, de a elabora calendarul activităților și de a încuraja studenții să creeze un calendar propriu care să cuprindă sarcinile și deadline-urile, de a organiza sesiuni informale de comunicare și feedback pentru a obține în permanență opinia studenților asupra experienței lor în cadrul organizației, de a elabora un dosar de practică pentru studenți care va centraliza informațiile primite și va cuprinde note privind difi -cultățile întâlnite și blocajele în realizarea anumitor sarcini etc.

Legat de activitatea de monitorizare, ghidul/suportul de formare și instruire a tutorilor impune o serie de sarcini aferente activității de tutoriat, respectiv:

• completarea zilnică a fi șei de prezență a studentului;• completarea graduală a raportului de evaluare, acesta având menirea de

a urmări evoluția studentului pe întreg parcursul stagiului de practică;• completarea graduală a raportului de stagiu pentru a refl ecta evoluția în

timp a construirii unui grup de lucru, a sarcinilor oferite etc.;• verifi carea calității sarcinilor realizate de student, atât din perspectiva

conținutului sarcinii, cât și a modului de realizare a acesteia.

B. MODELUL PROGRAMULUI DE INSTRUIRE a servit drept îndrumar pentru cadrele didactice care urmau să desfășoare activități de instruire și informare a tutorilor din fi rmele partenere cu privire la activitatea și responsabilitățile lor în derularea practicii. Programul de instruire are drept scop familiarizarea tutorilor cu principiile de organizare și derulare a activităților prevăzute pentru coordonarea stagiilor de practică ale proiectului. Programul este planifi cat pe un anumit număr de ore de instruire și trebuie utilizat împreună cu materialele suport (suportul de formare și instruire a tutorilor).

Temele prevăzute în cadrul programului de formare și instruire sunt:1. Prezentarea proiectului: obiective, activități, grup țintă, perioada de

desfășurare;2. Prezentarea responsabilităților și sarcinilor aferente tutorilor;3. Informații legate de materialele justifi cative necesare rapoartelor de

monitorizare ale proiectului (time-sheet, liste de prezență, listele cu studenții care au participat la stagiile de practică, agende de stagiu, alte instrumente interne);

4. Informații privind documentele necesare realizării plății salariului și a decontării activității studenților;

5. Informații privind numărul studenților din grupul țintă, criteriile de selecție ale grupului țintă, modalități de comunicare, interacțiune și monitorizare;

6. Informații asupra procedurilor de comunicare, monitorizare și control, a modului în care acestea pot fi folosite pentru a facilita gestiunea relațiilor cu studenții și facultatea și a modului în care pot contribui la gestionarea stagiilor de practică și creșterea calității și relevanței evaluării.

Documentația suport de formare și instruire a tutorilor a fost distribuită ex-perților și responsabililor de practică din cadrul facultăților, în vederea adaptării lor la specifi cul stagiilor de practică. O astfel de adaptare o reprezintă Suportul


52 de formare a tutorilor desemnați de către partenerii de practică ai Facultății de Istorie și Filosofi e (Anexa 2.7).

A fost elaborat, de asemenea, un Pliant de prezentare a proiectului, destinat familiarizării tutorilor cu obiectivele proiectului, cuprinzând informații privind:

• obiectivele proiectului;• grupul țintă;• partenerii proiectului;• tipul practicii, domeniul și locul de desfășurare;• tutoriatul din partea partenerului de practică;• informații privind retribuirea tutorilor.

Pentru fi ecare an de implementare s-a realizat o periodizare a activităților de informare și instruire a tutorilor. De exemplu, pentru primul an de derulare a proiectului s-au impus următoarele termene: adaptarea ghidului de formare a tutorilor pentru fi ecare facultate până în luna ianuarie 2009 (dacă facultățile consideră că adaptarea este necesară), stabilirea angajaților care au rol de tutori ai stagiilor de practică până în luna februarie 2009 ( elaborarea listei cu tutorii desemnați de către conducerea fi rmelor), instruirea tutorilor până în luna martie 2009.

Pentru a realiza instruirea tutorilor cu privire la activitatea lor în timpul stagiilor de practică, experții au utilizat următorul plan de activități:

• au organizat întâlniri cu tutorii din fi rme (întâlniri individuale cu fi ecare tutore sau stabilirea unei întâlniri la care au fost invitați mai mulți tutori, sub forma unor mese rotunde sau ședințe de informare);

• au prezentat tutorilor avantajele organizării stagiilor de practică (fi rmele au posibilitatea de a recruta și selecta studenți practicanți; pot valorifi ca munca practicanților pe perioada stagiilor; dobândesc experiență de muncă cu noii angajați care au nevoie de instruire);

• au rugat tutorii să completeze chestionarul adresat fi rmelor partenere;• au transmis tutorilor ghidul de instruire prin e-mail și au răspuns la în-

trebările acestora;• au stabilit împreună cu tutorii dacă organizația dorește aplicarea unor

criterii suplimentare de selecție a studenților care vor participa la practică;• au utilizat orice altă modalitate de comunicare (ex. instruire on-line, prin

e-mail, telefonic) astfel încât tutorii să fi e informați despre modul în care se desfășoară stagiile de practică, responsabilitățile lor.

Programele de formare a personalului cu rol de tutori în fi rmele în care s-au desfășurat stagiile de practică s-au derulat prin participarea tutorilor la o serie de programe de informare și instruire, organizate de către experții și responsabilii de practică de la nivelul fi ecărei facultăți și menite să asigure o monitorizare adecvată a studenților în perioada derulării stagiilor de practică. Aceste programe de informare și instruire s-au desfășurat atât în cadrul întâl-nirilor la sediul organizatorului de practică sau al partenerului de practică, cât și prin e-mail sau prin convorbiri telefonice.


53Într-o primă etapă, în vederea participării la programele de instruire, fi ecare tutore a completat Formularul de înregistrare a grupului țintă. Ulterior, în urma discuțiilor cu reprezentanții OI POSDRU CNDIPT, fi ecărui tutore i s-a solicitat completarea unei Declarații de consimțământ.

În vederea evaluării activității tutorilor care au participat la ghidarea stu-denților pe parcursul stagiilor de practică au fost elaborate mecanisme și instrumente de monitorizare a activității, după cum urmează:

• Fișa de evaluare a tutorelui de către student (Anexa 2.8);• Raportul de apreciere de către responsabilul de practică, întocmit pe baza

evaluărilor de către studenți și a vizitelor de monitorizare efectuate de către responsabil (Anexa 2.9);

• Fișa individuală de pontaj a tutorelui, din care reies activitățile derulate de tutore cu studenții, precum și numărul de ore lucrat de acesta; ca o măsură de siguranță, acest document este ștampilat și contrasemnat de către reprezentantul legal al instituției partenere, sau de către conducă-torul ierarhic superior al tutorelui.

Fișa de evaluare a tutorelui de către student este organizată pe două axe:• interacțiunea tutore-practicant: verifi că gradul de informare a studentului

de către tutore în privința regulilor și cerințelor pentru buna desfășurare a stagiilor de practică, verifi că strategiile și nivelul de comunicare tutore-stu-dent precum și gradul în care studentul a fost încurajat să interacționeze cu alți profesioniști;

• facilitarea dezvoltării competențelor profesionale ale studenților: verifi că în ce măsură practicanții au fost asistați de tutore în dezvoltarea capa-cităților profesionale și modul în care tutorele a organizat și monitorizat activitatea de practică desfășurată de către student.

Raportul de apreciere de către responsabilul de practică se întocmește după efectuarea vizitei de monitorizare și sintetizării evaluărilor tutorelui de către studenți și vizează aprecierea gradului de implicare a tutorelui în coordonarea activității desfășurate de practicanți, în monitorizarea progresului studenților și oferirea de feedback.

Instrumente de evaluare indirectă a activității tutorelui pot fi considerate:• Fișa de autoevaluare a studentului, document în care fi ecare student a

descris propria activitate, făcând referire și la activitatea tutorelui;• Fișa vizitei de monitorizare a stagiilor de practică, elaborată de fi ecare

responsabil de practică ținând cont de faptul că acesta a efectuat cel pu-țin o vizită în fi ecare locație de derulare a stagiilor de practică, în scopul monitorizării activității studenților, ocazie cu care a putut monitoriza și activitatea tutorilor.

După primul an de implementare a proiectului, pe baza acestor documente de evaluare/ monitorizare, în scopul creșterii calității stagiilor de practică, s-au identifi cat instituțiile în care stagiile de practică au atins un înalt nivel calitativ și s-a consolidat colaborarea cu acestea.


54 2.3. Consolidarea sistemului de tutoriatAvând în vedere rolul major pe care l-au jucat tutorii de practică pe parcur-

sul derulării stagiilor cu studenții, experții coordonatori ai stagiilor de practică și responsabilii de practică au pregătit încă din primul an de implementare su-porturile de informare și instruire a tutorilor. Aceste materiale au fost folosite în cadrul întâlnirilor individuale și de grup, organizate la nivelul facultăților cu scopul instruirii tuturorilor de practică în vederea asistării studenților pe par-cursul stagiilor de practică.

Totodată, în vederea aplicării instrumentelor de monitorizare a activității tutorilor s-au elaborat următoarele documente standard: Fișa de evaluare a activității tutoriale pe parcursul stagiilor de practică (Anexa 2.10), Raportul de monitorizare a activității tutoriale la nivel de specializare (Anexa 2.11) și Raportul de monitorizare a activității tutoriale la nivel de facultate (Anexa 2.12).

Rapoartele de monitorizare a activității tutoriale la nivel de specializare și la nivel de facultate se întocmesc de către responsabilii de practică (la nivel de specializare), respectiv de către experții de practică (la nivel de facultate) pentru a refl ecta calitatea desfășurării stagiilor de practică la nivel de speciali-zare/facultate în vederea perfecționării ulterioare a acesteia, oferind informații în următoarele direcții:

• aprecierea receptivității companiilor/instituțiilor partenere de practică în privința organizării stagiilor de practică în cadrul proiectului;

• prezentarea modalităților prin care tutorii de practică au facilitat integra-rea studenților în colectivele din cadrul companiilor/instituțiilor partenere de practică;

• evaluarea implicării tutorilor de practică în asistarea directă a studenților pe parcursul efectuării stagiilor de practică;

• sesizarea principalelor probleme care au lezat colaborarea dintre respon-sabili și tutori, prezentarea riscurilor aferente și a eventualelor soluții;

• evaluarea măsurii în care tutorii de practică au reușit să gestioneze cu profesionalism numărul de studenți alocați per stagiu de practică;

• expunerea principalelor propuneri venite din partea tutorilor de practică cu privire la îmbunătățirea stagiilor de practică;

• opinia responsabililor de practică, respectiv a experților cu privire la con-tinuarea parteneriatului de practică dintre Universitatea „Babeș-Bolyai” și companiile/instituțiile partenere în absența remunerării tutorilor.

În vederea pregătirii sesiunilor de informare și instruire a tutorilor de practică, au fost elaborate materialele necesare pe parcursul derulării acestor acțiuni: Agenda programului de perfecționare (informare și instruire) a tutorilor (Anexa 2.13), Suportul de formare a tutorilor desemnați de către partenerii de prac-tică (Anexa 2.14), Fișa de participare la programele de informare și instruire (Anexa 2.15).

Agenda programului de perfecționare a tutorilor a fost elaborată pentru a consemna numărul de întâlniri a tutorilor cu responsabilii de practică și numărul orelor de instruire. Programul de instruire are drept scop familiarizarea tutorilor


55cu principiile de organizare, monitorizare și evaluare a activităților prevăzute pentru coordonarea stagiilor de practică și prezintă o tematică amplă incluzând prezentarea sarcinilor și responsabilităților tutorilor, fl uxurile de documente și materiale justifi cative, procedurile de comunicare, monitorizare și control.

Suportul de formare a tutorilor desemnați de către partenerii de practică a fost elaborat de către echipa de implementare a proiectului, preluat și adaptat la nivelul facultăților și cuprinde informațiile prezentate în subcapitolul 2.2. la descrierea materialelor de instruire a tutorilor.

Fișa de participare la programele de informare și instruire a tutorilor a fost elaborată sub forma unui tabel nominal cuprinzând informații privind facultatea, tematica de instruire, formatorul (persoana care a coordonat instruirea), numele tutorilor participanți, perioada de desfășurare și durata sesiunii de instruire.

Experții și responsabilii de practică au contactat reprezentanții partenerilor de practică vizați în vederea stabilirii disponibilității lor de a activa în calitate de tutori de practică. Întâlnirile dedicate informării și instruirii tutorilor de practică au fost consemnate în Fișe de prezență la sesiunile de instruire.

Considerăm că prin implementarea proiectului Convergența pregătirii uni-versitare cu viața activă s-a construit și consolidat un cadru complex de des-fășurare a stagiilor de practică la nivelul întregii universități prin încheierea a numeroase colaborări cu instituții/fi rme care activează pe piața muncii, prin conceperea unui suport tehnic și a unei documentații vaste, cadru care va facilita continuarea derulării activității de practică în condiții și cu rezultate similare și după închiderea proiectului.

Capitolul III

DEZVOLTAREA SISTEMULUI DE ASISTARE, ORIENTARE ȘI CONSILIERE ÎN CARIERĂ A STUDENŢILOR

Pentru a sprijini studenții în pregătirea necesară pentru viața activă, a fost prevăzut un program de orientare și consiliere în carieră a acestora, dis-ponibil atât anterior efectuării stagiilor de practică, cât și după fi nalizarea

lor. Programul a inclus două componente, care să asigure sprijinirea studenților în mai buna integrare pe piața forței de muncă:a) un program de asistare și orientare a studenților în vederea pregătirii pentru

practică;b) un program individualizat de consiliere în carieră a studenților.

Dezvoltarea sistemului de asistare, orientare și consiliere în carieră a stu-denților participanți la stagiile de practică a cuprins următoarele etape:

1) asigurarea și dezvoltarea structurilor de implementare a activității de asistare și consiliere în carieră;

2) identifi carea nevoilor specifi ce ale grupului țintă de studenți privind asistarea și consilierea în carieră;

3) elaborarea conținutului programului de asistare și consiliere în carieră;4) desfășurarea programelor de asistare și consiliere în carieră;5) evaluarea efi cienței activităților de asistare și consiliere în carieră.În continuare se va detalia conținutul fi ecăreia dintre aceste etape urmate,

identifi cându-se bunele practici dezvoltate, difi cultățile întâmpinate și soluțiile adoptate pentru depășirea lor.

3.1. Asigurarea și dezvoltarea structurilor de implementare a activității de asistare și consiliere în carieră

Anterior demarării programului de consiliere s-au asigurat resursele necesare implementării programului:

• amenajarea și dotarea spațiului (calculatoare cu acces la internet pentru participanții la consiliere, amenajarea unui spațiu care să asigure confi -dențialitatea discuțiilor);

• asigurarea instrumentelor de specialitate necesare activității de consiliere (s-a achiziționat o baterie de teste de evaluare psihologică individuală și teste de evaluare și selecție de personal; s-au identifi cat surse de do-


58 cumentare și materiale de specialitate pentru participanți, s-au elaborat fi șe de lucru, exerciții pentru activitățile de grup);

• elaborarea de programe de dezvoltare a specialiștilor responsabili cu activitatea de asistare și consiliere a studenților. În vederea pregătirii activității de orientare în carieră a fost necesară consolidarea sistemului de consiliere de la nivelul universității, prin organizarea unui program de dezvoltare a experților consilieri. S-a organizat un program de formare, care a cuprins atât conținut teoretic explicativ, cât și simulări practice sub forma jocurilor de rol și efectuarea de teme de către cursanți. Acest program s-a adresat pe de o parte cadrelor didactice responsabile de stagiile de practică, iar pe de altă parte unui grup de specialiști în orien-tarea în carieră. Periodic, au avut loc întâlniri de analiză a programului de consiliere, prin care s-a urmărit oferirea de feedback pentru fi ecare activitate de consiliere.

O componentă importantă în planifi carea procesului de orientare și consi-liere a vizat obținerea de informații actuale și relevante privind cerințele pieței muncii, care să poată fi transmise studenților prin intermediul consilierilor și responsabililor de practică. Informarea cu privire la organizarea unor stagii de practică de calitate în cadrul proiectului s-a fundamentat ținând cont de nevo-ile angajatorilor și cerințele companiilor/instituțiilor angajatoare cu privire la pregătirea forței de muncii.

Pentru a identifi ca competențele solicitate pe piața forței de muncă, a fost derulată o anchetă la nivelul agenților socio-economici – potențiali parteneri de practică. A fost elaborat un chestionar adresat acestora, prin care s-a urmărit identifi carea nevoilor pe termen lung ale angajatorilor, astfel încât pe baza datelor obținute să se identifi ce acele măsuri care să conducă la creșterea capacității de adaptare a sistemului educațional la nevoile pieței muncii (Anexa 3.1 Chestionar organizații colaboratoare).

Chestionarul a fost distribuit prin intermediul experților-coordonatori ai stagiilor de practică și responsabililor de practică, cadre didactice ale facultă-ților Universității „Babeș-Bolyai”, către aproximativ 500 de organizații de dife-rite dimensiuni din întreaga țară, atât în format electronic, cât și prin poștă. Chestionarele au fost completate de către personal din conducerea unităților sau departamentul de resurse umane. O condiție necesară a fost ca persoana desemnată pentru completarea chestionarului să dețină experiență în recruta-rea și selecția de personal, astfel încât să poată furniza informații corecte și de interes pentru studiul derulat prin proiect.

Au fost returnate 205 chestionare de la fi rme, organizații și instituții din județele Cluj, Covasna, Alba, Harghita, Ilfov, Bistrița, Mureș și Satu Mare. Identifi carea nevoilor angajatorilor s-a realizat prin analiza cantitativă a răs-punsurilor obținute.

Rezultatele au relevat informații importante referitoare la perspectiva an-gajatorilor asupra nevoilor pieței muncii și asupra gradului de adaptabilitate a sistemului educațional la exigențele mediului extern (Anexa 3.2 Raport asupra cerințelor angajatorilor cu privire la pregătirea forței de muncă). Astfel, anga-jatorii consideră necesar ca:

III. DEZVOLTAREA SISTEMULUI DE ASISTARE, ORIENTARE ȘI CONSILIERE ÎN CARIERĂ A STUDENȚILOR

59• studenții să benefi cieze de consiliere în carieră pentru a ști în ce domeniu doresc să activeze în viitor (35% dintre respondenți);

• studenții să fi e îndrumați atent în cadrul fi rmei de către un tutore respon-sabil, angajat al instituției (27% dintre respondenți);

• studenții să se documenteze cu privire la instituția gazdă înainte de efec-tuarea practicii (25% dintre respondenți);

• stagiul de practică să asigure monitorizarea studentului și oferirea unui feedback pe parcursul practicii (58% din respondenți);

• tutorii să fi e implicați în evaluarea fi nală a lucrării (47% dintre respon-denți).

Mai mult decât atât, în urma analizei răspunsurilor oferite de către angajatorii chestionați, s-au constatat următoarele:

• atuurile tinerilor absolvenți pe piața muncii sunt entuziasmul și motivarea (30%), urmate de atitudinea deschisă față de nou (22%);

• principalul dezavantaj pe care fi rmele îl văd în angajarea de tineri ab-solvenți este lipsa de experiență de muncă în domeniu (26%), urmat de expectanțele nerealiste ale absolvenților cu privire la ce înseamnă să fi i angajat (15%) și dezinteresul pentru rezultatele muncii (6%);

• în aprecierea nivelului de pregătire a absolvenților de studii superioare ra-portat la nivelul exigențelor fi rmei, rezultatele obținute indică un feedback de nivel mediu, 41,75% considerând că așteptările lor sunt îndeplinite în măsură medie;

• 25% dintre angajatori se declară foarte mulțumiți de pregătirea absol-venților.

Identifi carea nevoilor angajatorilor a fost continuată periodic prin trans-miterea chestionarului de analiză a cerințelor existente la nivelul pieței forței de muncă pentru identifi carea constantă a specifi cului necesarului de forță de muncă și a tipului de competențe solicitate de către piața muncii. Răspunsurile au relevat următoarele (pe o scală de la 1 la 5):

• avantajele tinerilor absolvenți pe piața muncii sunt legate în special de atitudinea deschisă față de nou, fl exibilitatea lor (media 4.07), de entu-ziasmul și motivația acestora (media 3.9);

• absolvenții de studii superioare sunt considerați a reprezenta forță de muncă tânără, ușor de instruit (media 3.53), pregătită și care deține com-petențe (media 3.40), dar care nu este neapărat dispusă să muncească mai mult (media 3.10);

• pentru companii, avantajele de ordin fi scal și fi nanciar sunt mai puțin importante (media 2.39);

• dezavantajele pe care le văd fi rmele în angajarea de tineri absolvenți vizează în special expectanțele nerealiste ale acestora cu privire la ce înseamnă a fi angajat (media 3.51), dar și dezinteresul acestora pentru rezultatele muncii (media 3.45);

• lipsa experienței de muncă nu este considerată un dezavantaj major (media 2.96).


60 O secțiune importantă a studiului a fost dedicată strategiilor pe care instituțiile de învățământ superior le pot implementa în vederea îmbunătățirii relației cu piața muncii. Din perspectiva angajatorilor, cele mai efi ciente strategii ar implica:

• dezvoltarea competențelor practice ale studenților (strategie pentru care au optat 77.3% dintre respondenți);

• creșterea standardelor privind selecția la admiterea în învățământul su-perior (65.5%);

• specializarea pregătirii studenților pe un anumit domeniu și nu doar o pregătire generală (45.5%);

• un control mai atent privind autorizarea și acreditarea instituțiilor uni-versitare (42%);

• reducerea numărului de locuri disponibile la admiterea în învățământul superior (35.2%).

3.2. Identifi carea nevoilor specifi ce ale grupului țintă de studenți privind orientarea și consilierea în carieră

Plasarea studenților în stagiile de practică a avut la bază pe de o parte, analiza particularităților și intereselor profesionale ale acestora, iar pe de altă parte, cerințele companiilor și instituțiilor angajatoare. În acest sens, identifi carea nevoilor specifi ce ale viitorilor participanți la stagiile de practică a reprezentat o etapă esențială. A fost elaborat un chestionar de analiză a nevoilor studenților în vederea participării la stagiile de practică (Anexa 3.3 Chestionar identifi care nevoi studenți), care a urmărit:

• să identifi ce studenții care doresc să participe la stagiile de practică or-ganizate prin intermediul proiectului;

• să analizeze nevoile studenților cu privire la conținutul activităților din cadrul stagiului de practică.

Chestionarul a fost multiplicat și aplicat de către experții-coordonatori și responsabilii de practică studenților de la fi ecare facultate în timpul orelor de curs sau seminar. Concluziile cu privire la așteptările studenților față de activi-tatea de practică sunt prezentate în Anexa 3.4 Raport privind nevoile specifi ce ale studenților în vederea participării la stagiile de practică. Principalul avantaj pe care studenții au considerat că îl obțin prin participarea la stagii de practică a fost „posibilitatea de a se familiariza cu un mediu real de muncă”, variantă de răspuns pentru care au optat 40.29% dintre studenți, urmată de „dobândirea de competențe practice specifi ce domeniului de activitate al fi rmei” (variantă selectată de către 22% dintre studenți) și de rolul important jucat în formarea viitorilor profesioniști în domeniu (19.7%). Principalul criteriu în funcție de care studenții au dorit să aleagă fi rma la care să efectueze practica a fost reprezentat de posibilitatea de angajare ulterioară în cadrul fi rmei (38%) și de domeniul de activitate al acesteia (32%). Cu privire la condițiile care contribuie la efi -cientizarea stagiilor de practică, din punctul de vedere al studenților, cele mai importante aspecte au vizat:

• îndrumare atentă în cadrul fi rmei de către un tutore responsabil, angajat al respectivei instituții;


61• posibilitatea alegerii instituției gazdă și domeniul de activitate al acesteia;• documentarea cu privire la instituția gazdă înainte de efectuarea stagiului.În opinia studenților, principalele calități pe care ar trebui să le îndeplinească

un stagiu de practică au fost să asigure monitorizarea și feedback-ul din partea tutorelui (variantă de răspuns pentru care au optat 44.5% dintre studenți) și să ghideze activitatea studenților de către tutorele de practică (33% dintre studenți). Aceste rezultate ne demonstrează importanța activității tutorilor pe parcursul stagiului pentru calitatea percepută de către studenți a stagiilor de practică.

Percepția studenților cu privire la propriul rol pe parcursul derulării stagiilor de practică a arătat că cei mai mulți dintre ei urmăresc implicarea deplină în activitatea instituției, inclusiv prin asumarea de responsabilități și prin respec-tarea rigorilor impuse tuturor angajaților, în timp ce doar 10% dintre aceștia se așteaptă să fi e simpli observatori, fără asumarea unor responsabilități concrete.

Un alt obiectiv al analizei așteptărilor studenților cu privire la organizarea stagiilor de practică a vizat identifi carea acelor studenți care au nevoie de asis-tare și orientare. Chestionarul a inclus o întrebare cu privire la acest aspect. Răspunsurile studenților au arătat că aproximativ 43% consideră că au nevoie de sprijin din partea cadrelor didactice pentru derularea stagiilor de practică. Datele ne arată că studenții din anii mai mici și-au exprimat mai frecvent dorința de a fi asistați în derularea stagiilor de practică.

Ancheta de identifi care a nevoilor studenților a îndreptat atenția asupra importanței orientării și ghidării activității lor pe parcursul stagiilor de practică de către tutorii și responsabilii de practică. Pornind de aici, o atenție deosebită a fost acordată activității de informare, formare și perfecționare a personalului implicat în organizarea stagiilor de practică (tutori, experți-coordonatori, res-ponsabili de practică, consilieri în carieră). Dezvoltarea resursei umane implicate în coordonarea stagiilor de practică s-a cristalizat drept un obiectiv important al proiectului, aceasta reprezentând o componentă centrală a succesului acestui proiect.

3.3. Elaborarea conținutului programului de asistare și consiliere în carieră

Pornind de la nevoile exprimate de către organizațiile colaboratoare și aș-teptările studenților, s-a implementat un program de asistare și consiliere în carieră a viitorilor participanți la practică.

Pentru o efi cientă coroborare a nevoilor specifi ce ale studenților cu resur-sele existente (personalul specializat, resursele fi nanciare, perioada de timp disponibilă) programul de asistare și consiliere a studenților a fost planifi cat pe două componente:

a) un program de informare, asistare și orientare a studenților în vederea pregătirii pentru practică;

b) un program individualizat de consiliere în carieră a studenților.În acest mod, s-a asigurat accesul permanent al studenților la un program

de asistare în pregătirea pentru practică, realizat de către cadrele didactice. Totodată, s-a permis întâmpinarea nevoilor specifi ce privind dezvoltarea în ca-


62 rieră, nevoi exprimate de o categorie mai restrânsă a participanților la stagiile de practică.

Tematica programului de asistare (Anexa 3.5 Agendă program asistare studenți) a cuprins:

• prezentarea obiectivelor și activităților proiectului;• metode și tehnici de pregătire în vederea participării la practică;• strategii de asigurare a corelării dintre trăsăturile și cerințele fi rmelor

implicate în organizarea stagiilor de practică și așteptările studenților;• criterii de opțiune pentru o anumită fi rmă;• comunicarea avantajelor participării în proiect;• pregătirea CV-ului și a scrisorii de intenție;• informarea privind consecințele retragerii din program;• asistare în completarea documentației specifi ce proiectului.Programul de consiliere a urmărit să dezvolte participanților tehnici de ma-

nagement al carierei. În concordanță cu necesitățile fi ecărui student participant, programul de consiliere a cuprins (Anexa 3.6 Program consiliere carieră):

• analiza traseului de dezvoltare educațională;• evaluarea psihologică (aplicare teste orientare vocațională și profi l per-

sonalitate din bateria CAS);• intervenție specifi că, centrată pe una dintre următoarele componente:

(a) modalitățile de promovare personală în carieră – elaborarea CV și scrisoare de intenție, tehnici de prezentare la interviul de angajare;

(b) tehnici de căutare a unui loc de muncă (participare la evenimente spe-cifi ce precum târguri de joburi, identifi care oferte de locuri de muncă, networking);

(c) luarea deciziilor privind cariera (strategii de informare și căutare, aștep-tările nerealiste legate de propria dezvoltare în carieră; etapele deciziei privind cariera: explorarea și evaluarea alternativelor existente, planul de acțiune pentru punerea în practică a deciziei, reevaluarea deciziei);

• realizarea planului individual de dezvoltare în carieră (priorități de carieră, scopuri de carieră, modalități de atingere a scopurilor de carieră, domenii de dezvoltare personală, domenii de dezvoltare profesională).

3.4. Desfășurarea programelor de asistare și consiliere în carierăProgramul de asistare a constat în întâlniri de grup (cu toți studenții la nivel

de specializare) și întâlniri individuale, organizate de către experții-coordonatori de practică și responsabilii de practică. Complementar întâlnirilor de grup, pe tot parcursul anului universitar, cadrele didactice responsabile de practică au oferit îndrumare studenților din grupul țintă în timpul programului săptămânal de consultații, conform orarului de consultații obligatorii de două ore pe săptămână. Pentru efi cientizarea activității de asistare, studenții au avut acces la bazele de date online ale universității și au primit pliante de informare.

În ceea ce privește durata implementării, programul de asistare s-a derulat pe tot parcursul stagiilor de practică (anterior participării efective la stagiu, dar


63și după fi nalizarea lor). În funcție de modul particular de organizare a progra-mului de asistare de la nivelul fi ecărei facultăți, responsabilii de practică au oferit răspunsuri la întrebările și nelămuririle studenților privind participarea la stagiile de practică. Feedbackul primit din partea responsabililor a arătat că, în principal, studenții au solicitat informații privind activitățile proiectului, responsabilitățile lor pe parcursul stagiului, modalitățile concrete de asigurare corespondenței organizație – student, avantajele participării în proiect, pregătirea CV-ului, completarea documentației.

Programul de consiliere a fost realizat de specialiști în managementul carierei. Complementar expertizei acestora, în cadrul activității de consiliere studenții din grupul țintă au avut acces la bateria de teste de evaluare psihologică indivi-duală CAS, achiziționată în cadrul proiectului, care include teste de orientare în carieră, personalitate, abilități, interese vocaționale. La ședințele de consiliere au participat 270 de studenți (una sau două ședințe pentru fi ecare persoană, în funcție de specifi cul și nevoile participanților).

În planifi carea ședințelor pentru fi ecare participant, s-a pornit de la re-zultatele obținute prin chestionarul de identifi care a nevoilor de participare la consiliere (Anexa 3.7 Chestionar evaluare inițială consiliere studenți). Pentru cei mai mulți dintre studenții care au dorit să participe la consiliere (97%) aceste ședințe de consiliere au reprezentat prima oportunitate de a avea acces la acest tip de servicii. În ceea ce privește aspectele pe care participanții le-au dorit a fi optimizate prin intermediul ședințelor de consiliere, cele mai importante au fost metodele de autocunoaștere, strategiile de promovare personală și mai puțin deciziile de carieră sau explorarea ocupațională. Pe parcursul ședințelor s-au utilizat instrumente și fi șe de lucru precum modelul RIASEC, profi le ocupaționale care să furnizeze informații referitoare la conținutul anumitor ocupații, planul de carieră. Monitorizarea activității experților consilieri s-a realizat prin rapoarte de activitate și un raport fi nal privind rezultatele activității de consiliere (Anexa 3.8 Raport ședințe consiliere în carieră).

Referitor la conținutul ședințelor de consiliere, principalele concluzii refl ectă difi cultățile întâmpinate și soluțiile adoptate.a) În cadrul activității de consiliere în carieră, componenta orientată pe meto-

dele de autocunoaștere a prezentat interes crescut din partea studenților, în special subcomponenta de testare și evaluare psihologică. O principală observație emergentă în urma consilierilor arată că lipsa experienței în ac-tivități practice din domeniul lor profesional (stagii de practică, internship, voluntariat, experiențe de angajare) se asociază cu lipsa de încredere în propriile competențe. În consecință, apare evitarea preluării inițiativei im-plicării active în dobândirea experienței practice. Spre deosebire, studenții care s-au implicat în astfel de activități practice, au un nivel mai ridicat de autocunoaștere și au un plan de carieră mai coerent conturat.Se trage astfel un semnal de alarmă în ceea ce privește impactul stagiilor de practică. Un număr mic de studenți conștientizează posibilitatea de a dobândi experiență practică, și cu atât mai puțin cunosc oportunitățile concrete existente în domeniul de specializare. În acest sens, încurajarea participării de către cadrele didactice are un rol esențial. Deoarece în mod


64 frecvent studenții acuză faptul că “este necesară experiență pentru a fi an-gajat” participarea la stagii de practică reprezintă un prim pas: contribuie la clarifi carea intereselor de carieră, la planifi carea unui traseu profesional, iar pe de altă parte permite aplicarea cunoștințelor teoretice în practică, contribuind la creșterea încrederii în sine și a șanselor de angajare.Referitor la componenta de evaluare psihologică formală, realizată prin Chestionarul de evaluare a intereselor vocaționale și Chestionarul FFPI (Five-Factor Personality Inventory) un important element a fost conturarea unui profi l prototipic al studenților de la diferite facultăți sau specializări. Spre exemplu, pentru studenții de la specializarea management profi lul antreprenorial – social – convențional, pentru specializarea publicitate social – antreprenorial – artistic. Acest lucru poate fi pus pe de o parte pe seama alegerii facultății pe baza intereselor, iar pe de altă parte, pe seama faptului că interesele sunt dezvoltate prin implicarea într-un anumit domeniu. Traseul educațional dezvoltă la rândul lui domenii de interes specifi ce.Problematice la nivelul evaluării intereselor au fost scorurile ridicate obținute pe tipuri de interese slab relaționate cu domeniul de pregătire educațională. În general, în aceste cazuri discuțiile s-au focalizat pe alternative ocupaționale dintr-un anumit domeniu profesional, explorarea profi lelor ocupaționale, iar mai rar, pe explorarea alternativelor educaționale.

b) În ceea ce privește deciziile legate de carieră s-a identifi cat ca aspect re-levant: în ciuda lipsei unui plan de carieră, studenții nu au manifestat o preferință accentuată pentru această componentă a consilierii. Principalele motive ale acestei (aparente) lipse de interes sunt următoarele:• există o secvențialitate mentală dezadaptativă, studenții creând un clivaj

între pregătirea educațională și viața activă. Cum viața profesională este considerată a succeda facultății, pe durata studiilor studenții nu consideră necesară preocuparea față de carieră. Cariera urmează după, iar educația are un alt scop, formativ. De o mare importanță aici a fost accentuarea relației pregătire educațională-viața activă și sublinierea necesității pla-nifi cării timpurii a carierei.

• pe lângă lipsa informațiilor despre sine, un alt factor care afectează deciziile de carieră îl reprezintă lipsa informațiilor legate de ocupații specifi ce. O soluție a fost accesul la o bază de date cu profi le ocupaționale (cu descri-erea principalelor responsabilități, contextul muncii, perspective pe piața muncii, nivelul educațional, competențe, caracteristici de personalitate).

• datorită insufi cientei autocunoașteri, a necunoașterii unor instrumente specifi ce precum grila de decizie, planul de carieră, fenomenul de pro-crastinare se manifestă puternic și în planifi carea carierei. În acest caz soluția a constat în discutarea unei grile de decizie în care sunt integrate mai multe tipuri de criterii (interese, valori, deprinderi, nivel educațional etc), și prezentarea unui model de plan de carieră (structurat pe obiective, strategii de realizare, termen, resurse și posibile bariere).

c) În ceea ce privește explorarea ocupațională și modalitățile de promova-re personală, în general studenții cunosc și utilizează sursele formale de explorare, și doar în mică măsură sursele informale. Prin urmare, nevoia


65studenților la nivel de explorare ocupațională este aceea de a conștientiza utilitatea acestor surse. În cadrul ședințelor de consiliere s-a insistat pe importanța rețelei sociale (atât reale, cât și a rețelelor profesionale virtuale) în obținerea de informații despre oportunitățile de angajare și în obținerea de recomandări.

3.5. Evaluarea efi cienței activităților de asistare și consiliere în carierăPentru monitorizarea activității de consiliere s-a elaborat un chestionar

de evaluare pe care studenții l-au completat la fi nalul ședinței de consiliere în carieră. Pentru a asigura onestitatea răspunsurilor și a feedbackului obținut, chestionarul de evaluare a fost anonim.

Principalele aspecte identifi cate de studenți a fi punctele forte ale ședințelor de consiliere la care au participat vizează:

• conștientizarea importanței planifi cării timpurii a carierei și alocarea de resurse pentru procesul decizional privind propria carieră;

• facilitarea procesului de auto-cunoaștere și identifi care a intereselor de carieră, în corespondență cu trăsăturile de personalitate și cu particula-ritățile mediului profesional;

• dezvoltarea încrederii și sentimentului de autoefi cacitate privind dobân-direa unui loc de muncă.

Analiza răspunsurilor la chestionarele de evaluare completate de către participanți a demonstrat un interes crescut manifestat de către aceștia pentru problematica managementul carierei, dar și un nivel de satisfacție foarte ridicat cu privire la conținutul și utilitatea ședințelor de consiliere.

Implementarea acestei activități a demonstrat încă o dată necesitatea in-vestirii de resurse în asigurarea accesului studenților la servicii profesioniste de orientare și consiliere în carieră.

Capitolul IV

ORGANIZAREA, COORDONAREA, MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA STAGIILOR DE PRACTICĂ

Odată cu demararea proiectului în anul universitar 2008-2009 s-a considerat necesară actualizarea Regulamentului Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca privind cadrul general de organizare și desfășu-

rare a practicii de specialitate a studenților de la nivel licență și maste-rat (Anexa 4.1), scopul acestui regulament fi ind de a stabili cadrul general de organizare și desfășurare a practicii de specialitate a studenților în Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, pentru toate categoriile de practică de specia-litate, în conformitate cu legislația în vigoare.

Pornind de la regulamentul general elaborat la nivelul Universității, fi e-care facultate a avut autonomia de a întocmi propriile regulamente (Anexa 4.2 Regulament privind desfășurarea activităților de practică pentru studenții Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, specializările Management și Economie Agroalimentară) sau ghiduri (Anexa 4.3 Ghid pentru desfășura-rea activităților de practică la Facultatea de Biologie și Geologie, Specializarea Geologie) pentru derularea stagiilor de practică, scopul acestora fi ind de a stabili responsabilitățile fi ecărei categorii de actori implicați în desfășurarea stagiilor de practică, precum și de a prezenta etapele derulării stagiilor de practică.

Ca o primă etapă a organizării stagiilor de practică, în vederea respectării legislației în vigoare, s-au încheiat Acorduri privind efectuarea stagiilor de practică (Anexa 4.4) cu instituțiile la care urmau să se desfășoare stagiile de practică ale studenților. Prin aceste acorduri se stabilește la modul general numărul total al studenților care urmează să efectueze stagiile de practică la instituția respectivă, statutul practicantului precum și condițiile de desfășurare a stagiilor de practică. Ulterior, așa cum este prevăzut în legislația națională, în baza acordului încheiat, se semnează o convenție individuală de practi-că pentru fi ecare student în parte. Pe parcursul celor 3 ani de implementare a proiectului au fost încheiate peste 1.300 de parteneriate privind derularea stagiilor de practică cu instituții din mediul public și privat, lista acestora fi ind prezentată în Anexa 4.5 Lista instituțiilor cu care au fost încheiate acorduri privind efectuarea stagiilor de practică.

O etapă esențială în organizarea stagiilor de practică a constat în elaborarea documentației-cadru pentru derularea stagiilor, astfel încât fi ecare actor implicat în această activitate să cunoască de la început cerințele pe care trebuie să le


68 îndeplinească, precum și documentația pe care trebuie să o completeze. La ela-borarea documentației s-a avut în vedere pe de o parte necesitatea respectării criteriilor de eligibilitate impuse de fi nanțator, iar pe de altă parte necesitatea dezvoltării unui cadru general care să ducă la desfășurarea unor stagii de prac-tică de calitate. Astfel, încă de la demararea proiectului, înainte de efectuarea primelor stagii de practică, echipa de management s-a concentrat pe elaborarea documentației suport pentru toate categoriile de actori implicați:

• Studenți• Tutori de practică• Experți-coordonatori ai stagiilor de practică• Responsabili de practicăPentru fi ecare student benefi ciar al stagiilor de practică organizate în cadrul

proiectului au fost completate 4 dosare:

1. Dosarul de înscriere în proiect – completarea acestui dosar îi conferea stu-dentului dreptul de a participa la stagiile de practică organizate în cadrul pro-iectului și de a benefi cia de fi nanțarea acordată în cadrul proiectului; pornind de la criteriile stabilite în cererea de fi nanțare, precum și de la indicatorii și grupul țintă asumați prin contract (15.000 de studenți asistați în tranziția de la școală la viața activă), fi ecare student a avut dreptul de a participa la un singur stagiu de practică fi nanțat în cadrul proiectului; în acest fel a fost posibil ca un număr semnifi cativ de studenți – 15.432 pe parcursul celor 3 ani de implementare – să fi e puși în contact direct cu potențiali angajatori, crescând astfel șansele integrării lor pe piața muncii odată cu fi nalizarea studiilor (Anexa 4.6 Situația pe facultăți a studenților înscriși în proiect).

2. Dosarul de participare la stagiile de practică – completarea acestui dosar a reprezentat o condiție esențială pentru promovarea stagiilor de practică, acesta cuprinzând evaluările studentului de către tutorele și responsabilul de practică, autoevaluarea studentului precum și o descriere a activităților zilnice efectuate pe parcursul stagiului de practică, însoțită de proiectul de practică. Pe parcursul celor 3 ani de implementare un număr de 15.292 studenți au promovat colocviile de practică, situația detaliată fi ind prezentată în Anexa 4.7 Situația pe facultăți a studenților care au promovat stagiile de practică.

3. Dosarul de solicitare a subvenției în urma participării la stagiile de practică – acest dosar a fost completat de către acei studenți care, în urma partici-pării la stagiile de practică și în urma promovării colocviului de practică, au dorit să benefi cieze de subvenția acordată în cadrul proiectului. În total pe parcursul celor 3 ani de implementare au fost acordate un număr de 14.590 subvenții studenților care au promovat stagiile de practică, în valoare totală de 5.674.299 lei (Anexa 4.8 Situația pe facultăți a subvențiilor acordate). În primul an de implementare a proiectului subvenția a fost acordată în cuan-tum fi x de 150 lei/student/stagiu pentru fi ecare student care a promovat stagiul de practică și a depus la timp documentația necesară pentru acor-darea subvenției. În anii 2 și 3 de implementare, echipa de management a lăsat libertatea facultăților de a stabili un cuantum diferențiat al subvențiilor, în funcție de bugetul alocat pentru studenți, de 550 lei/student în anul al

IV. ORGANIZAREA, COORDONAREA, MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA STAGIILOR DE PRACTICĂ

69doilea de implementare, respectiv 575 lei/student în cel de-al treilea an de implementare. Din bugetul alocat per student, facultățile au avut libertatea de a deconta cheltuielile cu transportul și cazarea pentru studenții care s-au deplasat în vederea efectuării stagiilor, de a acorda subvenții și de a organiza concursuri pentru premierea celor mai bune stagii de practică. Totodată, ținând cont de specifi cul diferit al stagiilor de practică în funcție de specializarea urmată, s-a acordat libertatea facultăților de a oferi sub-venții în cuantum diferențiat. În funcție de criteriile alese pentru acordarea subvențiilor, la nivelul facultăților au fost completate Note de fundamentare privind criteriile pentru acordarea subvențiilor în cuantum egal pentru parti-ciparea la stagiile de practică (Anexa 4.9), respectiv Note de fundamentare privind criteriile pentru acordarea subvențiilor în cuantum diferențiat pentru participarea la stagiile de practică (Anexa 4.10).

4. Dosarul de participare la concursul pentru premierea celor mai bune stagii de practică – acest dosar a fost completat de către acei studenți care, în urma promovării colocviului de practică, au dorit să participe la concursurile organizate la nivelul facultăților pentru premierea celor mai bune stagii de practică. În total pe parcursul celor 3 ani de implementare au fost acordate un număr de 1.906 premii, în valoare totală de 842.340 lei (Anexa 4.11 Situația pe facultăți a premiilor acordate). Concursurile pentru premierea celor mai bune stagii de practică au fost organizate în baza unor Regulamente întocmite de către facultățile care au optat pentru desfășurarea unor astfel de concursuri (Anexa 4.12 Regulamentul Facultății de Sociologie și Asistență Socială privind organizarea Concursului pentru premierea celor mai bune stagii de practică).

Prezentăm în cele ce urmează conținutul fi ecărui dosar completat de către studenții participanți la stagiile de practică organizate în cadrul proiectului:

1. Dosarul de înscriere în proiect (Anexa 4.13 OPIS-ul dosarului de înscriere în proiect):

1.1. Formularul de înscriere în grupul țintă (Anexa 4.14)• Completarea acestui document a reprezentat o cerință obligatorie a fi nanțatorului, acesta fi ind documentul ofi cial de înregistrare în proiect a grupului țintă aferent proiectelor fi nanțate prin POSDRU 2007-2013.

1.2. Declarația de consimțământ cu privire la utilizarea datelor cu caracter personal (Anexa 4.15)

• Completarea acestui document a reprezentat o cerință obligatorie a fi -nanțatorului, prin această declarație studentul dându-și acordul pentru prelucrarea datelor cu caracter personal, în conformitate cu prevederile Directivei CE/95/46 privind protecția persoanelor fi zice în ceea ce priveș-te prelucrarea datelor cu caracter personal și liberă circulație a acestor date, transpusă prin Legea nr. 677/2001 privind protecția persoanelor la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date cu modifi cările și completările ulterioare, precum și prevederile Directivei 2002/58/CE privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția


70 vieții private în sectorul comunicațiilor electronice, transpuse prin Legea nr. 506/2004.

1.3. Convenția-cadru privind efectuarea stagiului de practică (Anexa 4.16)• Potrivit OMECT nr. 3955 din 9 mai 2008 privind aprobarea Cadrului ge-

neral de organizare a stagiilor de practică în cadrul programelor de studii universitare de licență și de masterat, înainte de începerea stagiului de practică va fi încheiată o convenție-cadru privind efectuarea stagiului de practică între organizatorul de practică, partenerul de practică și practicant.

• Convenția-cadru privind efectuarea stagiilor de practică încheiată în ca-drul proiectului a fost întocmită pe baza modelului din Anexa 2 a OMECT nr 3955/2008. S-a urmărit adaptarea modelului de convenție prezentat în lege, respectând totodată cerințele POSDRU cu privire la menționarea sursei de fi nanțare. Ca regulă generală, facultățile participante în proiect au fost instruite să încheie aceste convenții înainte de începerea stagiilor de practică, experții-coordonatori ai stagiilor și responsabilii de practică având sarcina de a obține semnăturile necesare, atât din partea studen-ților, cât mai ales din partea partenerilor de practică.

• Reguli avute în vedere la completarea convenției-cadru: - Convenția poate fi încheiată doar cu entități care au personalitate ju-

ridică. Nu sunt acceptate convențiile de practică încheiate cu PFA-uri. - La art. 3 alin 2 din convenție se va completa perioada exactă de derulare

a stagiilor de practică pentru fi ecare student, care trebuie să coincidă cu datele completate în dosarul privind fi nalizarea stagiilor de practică.

- Data încheierii convenției de practică (completată la art. 13) trebuie să fi e anterioară perioadei de derulare a stagiilor de practică (perioadă ce se regăsește la art. 3 alin. 2 din convenție).

1.4. Portofoliul de practică (Anexa 4.17)• Acest document reprezintă de fapt o anexă la Convenția-cadru privind

efectuarea stagiului de practică a cărui model a fost aprobat prin OMECT nr. 3955/2008, prin care se detaliază calendarul activităților de pregătire practică, competențele dobândite pe parcursul derulării stagiului, precum și modalitățile de evaluare a studentului practicant.

1.5. Copie după actul de identitate

1.6. Copie după contractul de studii• Din contractul de studii al studentului practicant trebuie să reiasă faptul

că acesta are prevăzută în planul de învățământ disciplina practică pro-fesională, precum și faptul că această disciplină are acordate un număr de credite transferabile.

2. Dosarul de participare la stagiile de practică (Anexa 4.18 OPIS-ul dosarului de participare la stagiile de practică):

2.1. Fișa individuală de prezență a studentului la activitățile aferente stagiului de practică (Anexa 4.19)


71• În fi ecare zi a stagiului de practică studentul practicant consemnează în această fi șă activitățile desfășurate, precum și timpul alocat pentru acestea.

• La fi nalizarea stagiului de practică acest document va fi vizat de către reprezentantul legal al partenerului de practică, precum și de tutorele de practică, pentru a atesta faptul că activitățile descrise de student sunt conforme cu realitatea.

2.2. Fișa de autoevaluare a studentului (Anexa 4.20)• Acest document poate înlocui proiectul de practică al studentului, fi ind pe

de o parte un document în care se prezintă specifi cul activității desfășurate de instituția parteneră de practică, sarcinile atribuite studentului practicant și gradul de îndeplinire a acestora, iar pe de altă parte, un document de autoevaluare a studentului, îmbinată cu propuneri privind îmbunătățirea stagiilor de practică.

2.3. Raportul de evaluare a studentului de către tutore (Anexa 4.21)• La fi nalizarea stagiului de practică tutorele evaluează studentul pe baza

prestației acestuia din perioada de derulare a stagiului, ținând cont de o serie de criterii stabilite anterior și îi acordă acestuia din urmă un punctaj care va fi luat în considerare la stabilirea notei fi nale pentru disciplina practică profesională.

• Pe lângă punctajul acordat pe baza criteriilor, în raportul de evaluare se vor evidenția punctele forte ale studentului, precum și punctele de ame-liorat ale acestuia.

2.4. Fișa fi nală de evaluare a studentului de către responsabilul de practică (Anexa 4.22)

• Această fi șă se completează de către responsabilul de practică în momentul evaluării fi nale a studentului.

• Nota fi nală se va acorda în funcție de rezultatele obținute de student pe parcursul derulării stagiului, în funcție de evaluarea tutorelui precum și în funcție de prestația studentului la colocviul fi nal de practică.

3. Dosarul de solicitare a subvenției în urma participării la stagiile de practică (Anexa 4.23 OPIS-ul dosarului de solicitare a subvenției pentru participarea la stagiile de practică):

3.1. Cererea de acordare a subvenției (Anexa 4.24)


3.3. Extras de cont – titularul contului trebuie să fi e în mod obligatoriu stu-dentul benefi ciar al subvenției de practică, iar pentru indicarea contului se acceptă doar documentele ofi ciale emise de bancă

3.4. Copie după pagina din catalog unde apare nota sau califi cativul care atestă promovarea colocviului de practică

4. Dosarul de participare la concursul pentru premierea celor mai bune stagii de practică (Anexa 4.25 OPIS-ul dosarului de participare la concurs):


72 4.1. Proiectul cu care studentul participă la concurs

4.2. Fișa de evaluare a studentului de către comisia de concurs


4.4. Extras de cont – titularul contului trebuie să fi e în mod obligatoriu studentul benefi ciar al subvenției de practică, iar pentru indicarea contului se acceptă doar documentele ofi ciale emise de bancă

O altă categorie de actori implicați în derularea stagiilor de practică este reprezentată de tutori. Tutorele este persoana desemnată de partenerul de practică, care va asigura respectarea condițiilor de pregătire și dobândire de către practicant a competențelor profesionale planifi cate pentru perioada stagiului de practică. Echipa de management a elaborat o documentație-cadru, menită să monitorizeze activitatea desfășurată de tutori. Astfel, tutorii au completat un dosar (Anexa 4.26 OPIS-ul dosarului aferent tutorelui de practică) cu urmă-toarele documente:1. Dovada statutului de tutore (adeverință de desemnare din partea instituției

partenere).2. Contractul civil de prestări servicii al tutorelui (Anexa 4.27) și Declarația

tutorelui privind acordul de reținere a impozitului de 16% (Anexa 4.28). În cazul în care, din diverse motive, tutorii nu au fost remunerați, aceste documente au fost înlocuite obligatoriu cu o adresă din partea partenerului de practică sau din partea tutorelui în care se specifi că faptul că tutorii nu vor fi remunerați pentru activitățile de îndrumare și evaluare a studenților pe parcursul stagiilor de practică. S-au avut în vedere următoarele:a. Durata contractului (completată la art. 3) nu poate să depășească 5

luni consecutive (cerință obligatorie a fi nanțatorului pentru experții pe termen scurt).

b. Perioada contractului trebuie să se suprapună peste perioada de derulare a stagiilor de practică (completată în convenția individuală de practică).

c. Data de încheiere a contractului de prestări servicii trebuie să fi e ante-rioară perioadei completate la art. 3 „durata contractului”.

3. Centralizatorul studenților care au fost îndrumați de tutore pe parcursul derulării stagiilor de practică (Anexa 4.29), contrasemnat de fi ecare student și de responsabilul de practică.

4. Copie după actul de identitate.5. Extras de cont pentru indicarea codului IBAN al contului în care va fi virată

remunerația tutorelui (Titularul contului trebuie să fi e în mod obligatoriu tutorele care va primi remunerația. Pentru indicarea IBAN-ului se acceptă doar documentele ofi ciale emise de bancă).

6. Fișa de pontaj a tutorelui (Anexa 4.30), din care să reiasă activitățile realizate și numărul de ore lucrate în cadrul proiectului, ștampilate și contrasemnate de reprezentantul legal al instituției partenere (numărul de ore din fi șa de pontaj trebuie să fi e cel puțin egal cu numărul de ore prevăzut în planurile de învățământ pentru stagiile de practică).

7. Fișa postului de tutore de practică (Anexa 4.31), datată și semnată.


738. CV în format EuroPassCea de-a treia categorie de actori implicați în derularea stagiilor de practică

este reprezentată de responsabilii de practică. Responsabilul de practică (pentru care s-a utilizat și denumirea de cadru didactic supervizor) este persoana desemnată de organizatorul de practică (instituția de învățământ superior), care va asigura planifi carea, organizarea și supravegherea desfășurării stagiului de practică. În mod particular, în cadrul proiectului a mai existat o categorie, cea a experților-coordonatori ai stagiilor de practică, care sunt cadre didactice ce au îndeplinit rolul de a coordona activitatea desfășurată în proiect la nivelul facultății și de a asigura organizarea și monitorizarea corespunzătoare a derulării stagiilor de practică, funcționând ca o interfață între echipa de management a proiectului și studenți, tutori sau responsabili de practică. Pentru fi ecare respon-sabil de practică a fost întocmit un dosar (Anexa 4.32 OPIS-ul dosarului aferent responsabilului de practică) cu următoarele documente:1. Dovada statutului de responsabil de practică (adeverință de desemnare din

partea conducerii facultății).2. Contractul civil de prestări servicii al responsabilului de practică (Anexa

4.33) și Declarația responsabilului de practică privind acordul de reținere a impozitului de 16% (Anexa 4.34). S-au avut în vedere următoarele:• Durata contractului (completată la art. 3) nu poate să depășească 5 luni

consecutive (cerință obligatorie a fi nanțatorului pentru experții pe termen scurt).

• Perioada contractului trebuie să se suprapună peste perioada de derulare a stagiilor de practică (completată în convenția individuală de practică).

• Data de încheiere a contractului de prestări servicii trebuie să fi e anteri-oară perioadei completate la art. 3 „durata contractului”.

3. Centralizatorul studenților care au fost îndrumați de responsabilul de practică pe parcursul derulării stagiilor de practică (Anexa 4.35).

4. Fișa de pontaj a responsabilului de practică (Anexa 4.36), din care să reiasă activitățile realizate și numărul de ore lucrate în cadrul proiectului, contra-semnată de experții-coordonatori ai stagiilor de practică de la nivelul facultății (numărul de ore din fi șa de pontaj trebuie să fi e cel puțin egal cu numărul de ore prevăzut în planurile de învățământ pentru stagiile de practică).

5. Fișa postului de responsabil de practică (Anexa 4.37), datată și semnată.6. CV în format EuroPass.7. Raport de evaluare a stagiilor de practică (Anexa 4.38), întocmit pentru fi ecare specializare sau disciplină la care responsabilul a îndrumat stagiile de practică.Pe lângă cadrul general creat pentru organizarea, derularea și evaluarea

stagiilor de practică, echipa de management a proiectului a avut în vedere și elaborarea unor instrumente menite să faciliteze și să standardizeze procesul de monitorizare a stagiilor de practică (Anexa 4.39 Instrucțiuni privind com-pletarea documentației de monitorizare a stagiilor de practică), pe care le vom prezenta în continuare:


74 1. Dosarul de monitorizare a activității tutoriale: monitorizarea activității tu-toriale s-a realizat la următoarele nivele:a. la nivel individual, prin completarea de către responsabilii de practică,

pentru fi ecare tutore care a coordonat stagiile de practică ale studenților, a unei Fișe de evaluare a activității tutoriale pe parcursul stagiului de practică (Anexa 4.40);

b. la nivel de specializare, prin întocmirea, de către responsabilii de prac-tică, a unor Rapoarte de monitorizare a activității tutoriale la nivel de specializare (Anexa 4.41);

c. la nivel de facultate, prin centralizarea, de către experții-coordonatori ai stagiilor de practică, a informațiilor cuprinse în fi șele individuale de evaluare a tutorilor, precum și în rapoartele de monitorizare a activității tutoriale la nivel de specializare și sintetizarea acestora într-un Raport de monitorizare a activității tutoriale la nivel de facultate (Anexa 4.42).

2. Dosarul privind feedback-ul tutorilor și responsabililor de practică, care cuprinde următoarele documente:a. Fișele vizitelor de monitorizare (Anexa 4.43) completate cu ocazia efectu-

ării de către experții-coordonatori ai stagiilor de practică sau responsabilii de practică a vizitelor de monitorizare la fața locului a stagiilor de practică;

b. Rapoartele privind feedback-ul tutorilor și responsabililor (Anexa 4.44) întocmite de către experții-coordonatori ai stagiilor de practică, cu scopul de a sintetiza măsurile propuse de tutorii și responsabilii de practică în vederea optimizării curriculei universitare precum și în vederea optimizării stagiilor de practică, dar și cu scopul de a sintetiza informațiile legate de facilitarea procesului de recrutare în cadrul instituțiilor partenere de practică în urma derulării stagiilor.

3. Raportul de evaluare a stagiilor de practică la nivel de facultate a fost întoc-mit de către experții-coordonatori ai stagiilor de practică la sfârșitul fi ecărui an de implementare a proiectului, prin intermediul acestuia fi ind prezentate informații legate de durata stagiilor de practică, numărul studenților parti-cipanți și numărul parteneriatelor încheiate. De asemenea, prin intermediul acestui raport s-a realizat o prezentare succintă a activităților desfășurate pentru informarea studenților cu privire la derularea stagiilor de practică, selecția studenților, organizarea concursurilor pentru premierea rezultatelor obținute în stagiile de practică, asigurarea condițiilor de transport și cazare pentru studenți, propuneri privind îmbunătățirea programei analitice pentru disciplina de practică etc. (Anexa 4.45-a Raport de evaluare a stagiilor de practică la nivelul facultății de Biologie și Geologie; Anexa 4.45-b Raport de evaluare a stagiilor de practică la nivelul facultății de Geografi e).

4. Raportul de bune practici (Anexa 4.46) a fost completat de către fi ecare expert-coordonator al stagiilor de practică în ultimul an de implementare a proiectului, fi ind un raport care sintetizează informațiile acumulate pe par-cursul celor 3 ani de implementare cu privire la factorii care au contribuit la succesul stagiilor de practică, atractivitatea stagiilor de practică și inserția pe piața muncii a studenților ca urmare a efectuării stagiului de practică.


75Sub aspect procedural, dat fi ind volumul mare al documentației necesară a fi gestionată, numărul mare de persoane implicate în implementarea activită-ților proiectului, precum și caracterul de noutate adus de proiect, s-a conside-rat absolut necesară elaborarea unor seturi de instrucțiuni menite să clarifi ce anumite aspecte:1. Instrucțiuni privind înscrierea în proiect a studenților (Anexa 4.47): sunt

prezentate schematic etapele urmate în completarea documentației de în-scriere în proiect a studenților.

2. Instrucțiuni privind decontarea cheltuielilor de transport și cazare aferente stagiilor de practică (Anexa 4.48): este descrisă documentația ce trebuie completată în vederea decontării cheltuielilor cu transportul și cazarea stu-denților, modalitatea de obținere a aprobărilor necesare precum și termenul de depunere a documentației justifi cative.

3. Instrucțiuni pentru verifi carea dosarelor de practică și subvenție ale stu-denților (Anexa 4.49): sunt descrise responsabilitățile persoanelor implicate în procesul de verifi care a documentației, precum și corelațiile ce trebuie făcute în momentul verifi cării dosarelor de participare la stagiile de practică și a dosarelor de acordare a subvențiilor.

4. Instrucțiuni pentru verifi carea dosarelor de premiere ale studenților (Anexa 4.50): sunt prezentate responsabilitățile persoanelor implicate în verifi ca-rea documentației, modalitățile de subordonare, aspectele cheie ce trebuie urmărite în procesul de verifi care, precum și documentația elaborată în vederea efectuării plăților.

5. Instrucțiuni pentru verifi carea dosarelor de tutori (Anexa 4.51): sunt pre-zentate responsabilitățile persoanelor implicate în verifi carea documentației, modalitățile de subordonare, aspectele cheie ce trebuie urmărite în procesul de verifi care, precum și documentația elaborată în vederea efectuării plăților.

6. Instrucțiuni pentru verifi carea dosarelor de responsabili (Anexa 4.52): sunt prezentate responsabilitățile persoanelor implicate în verifi carea documen-tației, modalitățile de subordonare, aspectele cheie ce trebuie urmărite în procesul de verifi care, precum și documentația elaborată în vederea efec-tuării plăților.

7. Instrucțiuni pentru scanarea dosarelor (Anexa 4.53): este prezentată mo-dalitatea de organizare a documentației scanate, insistându-se pe aspectul cel mai important – denumirea fi șierelor scanate.Dincolo de rezultatele cantitative vizibile obținute în cadrul proiectului (pes-

te 15.000 stagii de practică desfășurate, peste 1.300 parteneriate încheiate în vederea efectuării stagiilor de practică, sprijinul fi nanciar de peste 6.000.000 lei acordat studenților sub forma premiilor și subvențiilor pentru participarea la stagiile de practică), considerăm că acesta a adus un plus de valoare stagiilor de practică organizate de Universitatea „Babeș-Bolyai” prin elaborarea documen-tației suport ce stă la baza coordonării și derulării stagiilor de practică, precum și prin dezvoltarea unor instrumente de monitorizare, la nivelul Universității, a stagiilor de practică desfășurate de studenți.

Capitolul V

DEZVOLTAREA SPIRITULUI ANTREPRENORIAL PRIN ÎNTREPRINDERI SIMULATE

Proiectul „Convergența pregătirii universitare cu viața activă” a promo-vat una dintre cele mai interactive metode de învățare pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial: întreprinderea simulată. Aderând la concepția

modernă de integrare și aplicare interdisciplinară a cunoștințelor, Universitatea „Babeș-Bolyai” a ales o abordare a procesului de predare-învățare care asigură fundamentul pentru probarea și aprofundarea practică a competențelor dobân-dite de studenți în pregătirea profesională. Cu acest scop au fost înfi ințate două întreprinderi simulate, o întreprindere în cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (Î.S. VIGILENT BROKER ASIGURĂRI S.R.L.) și alta în cadrul Facultății de Business a Universității „Babeș-Bolyai” (Î.S. WORLD WIDE TRAVEL SCHOOL S.R.L.).

Scopul acestei metode didactice a fost dezvoltarea competențelor antre-prenoriale ale studenților, prin simularea proceselor și a activităților care au loc într-o fi rmă reală și relațiilor acesteia cu alte fi rme și instituții. Cele două între-prinderi simulate au facilitat învățarea și dezvoltarea cunoștințelor economice și juridice esențiale într-o fi rmă reală, dezvoltând aptitudini și competențe care pot fi aplicate în toate domeniile economice și în toate pozițiile din cadrul unei întreprinderi.

Obiectivul general de învățare prin întreprinderile simulate Vigilent Broker Asigurări S.R.L. și World Wide Travel School S.R.L. a fost dezvoltarea spiritului antreprenorial prin:

• Familiarizarea studenților cu activitățile specifi ce unei fi rme reale;• Simularea proceselor economice specifi ce mediului real de afaceri;• Perfecționarea limbajului de afaceri;• Oferirea unor cunoștințe și informații concrete despre funcționarea me-

canismelor economiei de piață, importanța educației în realizarea unei cariere și impactul economiei asupra viitorului tinerilor;

• Încurajarea spiritului competițional, al calității și al responsabilității;• Dezvoltarea de competențe, aptitudini și atitudini necesare unui întreprin-

zător dinamic: creativitate, competitivitate, gândire critică, gândire anali-tică, rezolvare de probleme, luare de decizii, asumarea responsabilității, lucrul în echipă, inițiativă, adaptabilitate, perseverență, auto-organizare și auto-evaluare a resurselor individuale, fl exibilitate etc.


78 Prin implementarea conceptului de „întreprindere simulată” în cadrul proiec-tului s-a dorit dezvoltarea competențelor antreprenoriale în rândul celor 50 de studenți implicați în funcționarea întreprinderilor după modelul întreprinzătorului dinamic, capabil să dezvolte un nou proces de producție, să aducă pe piață un nou produs sau serviciu sau să descopere o nouă cale de distribuție. Sub atenta coordonare a cadrelor didactice din cele două facultăți ale Universității „Babeș-Bolyai” – Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor și Facultatea de Business – cei 50 de studenți au desfășurat săptămânal minimum 3 ore de activitate practică, în funcție de planurile de învățământ existente.

Pentru înfi ințarea întreprinderilor simulate au fost îndeplinite următoarele standarde minimale:

• Numărul de studenți dintr-o întreprindere simulată: 25;• 2 săli de aproximativ 100 m pătrați dotate cu: Mobilier; Aparatură elec-

tronică și echipamente (cel puțin 6 calculatoare legate în rețea, internet, 1 telefon, 1 fax, 2 multifuncționale, 12 mese, 25 scaune, 25 m rafturi, 1 monitor TV, 1 instalație video, soft);

• Studenții care joacă rolul angajaților întreprinderii simulate trebuie să îndeplinească o serie de condiții, printre care: să aibă cunoștințe econo-mice de bază, cunoștințe de limbi străine, cunoștințe de informatică etc.;

• Existența unui regulament de organizare și funcționare.Înfi ințarea întreprinderilor simulate Vigilent Broker Asigurări S.R.L. și World

Wide Travel School S.R.L. s-a realizat în două etape (Anexa 5.1 – Etape în or-ganizarea întreprinderilor simulate). În etapa preliminară, au fost selectați 25 de studenți din cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor și 25 din cadrul Facultății de Business, care au fost eligibili pentru participarea la acest proiect (Anexa 5.2 – Criterii de selecție pentru întreprindere simulată). După ce grupul țintă al fi ecărei întreprinderi a fost stabilit, studenții au trecut printr-un proces de testare și evaluare în vederea repartizării pe departamente (Anexa 5.3 – Responsabilități departamente) și a încadrării pe posturile aloca-te. Repartizarea studenților s-a realizat după analiza detaliată a CV-urilor și a competențelor fi ecărui student, precum și ulterior organizării unor interviuri în urma cărora au fost decise echipele de coordonare a întreprinderilor.

Cei 50 de studenți ai facultăților de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor și de Business au cules informații de la instituțiile abilitate (Ofi ciul Registrul Comerțului, bănci, birouri notariale, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Casa de Asigurări de Sănătate, Casa de Pensii etc.), cu privire la înfi ințarea unei între-prinderi. Ulterior au fost alese denumirile întreprinderilor, siglele întreprinderilor simulate, obiectele de activitate, s-a stabilit capitalul social și s-a întocmit docu-mentația de constituire conform cerințelor ROCT; întreprinderile simulate sunt integrate rețelei naționale a fi rmelor de exercițiu/întreprinderilor simulate coordo-nate de ROCT – Centrala Rețelei Firmelor de Exercițiu/ Întreprinderilor Simulate din România, un compartiment în cadrul Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic înfi ințat prin OMECT nr. 5109/25.08.2008.

Cea de-a doua etapă în înfi ințarea întreprinderilor simulate Vigilent Broker Asigurări S.R.L. și World Wide Travel School S.R.L. a fost constituirea propriu-zisă a acestora. Primul pas a fost rezervarea denumirilor întreprinderilor simulate,

V. DEZVOLTAREA SPIRITULUI ANTREPRENORIAL PRIN ÎNTREPRINDERI SIMULATE

79însă anterior a fost consultată secțiunea „Rețeaua IS” a website-ului www.roct.ro pentru a fi verifi cată disponibilitatea denumirilor celor două întreprinderi simulate. Pentru rezervarea denumirilor a fost completat documentul „Cerere de rezervare denumire” în care au fost înscrise câte 3 denumiri agreate pentru fi ecare întreprindere, în ordinea preferințelor. Pentru înregistrarea și validarea celor denumirilor selectate, documentul completat a putut fi trimis prin e-mail sau prin poștă.

După primirea acceptului de la ROCT pentru rezervarea denumirii, a fost întocmită documentația necesară pentru deschiderea contului provizoriu (cerere de deschidere de cont, fi șa cu specimene de semnătură, foaia de vărsământ pentru capital social, împuternicire pentru depunere capital social) și a fost în-tocmită documentația în vederea constituirii întreprinderilor simulate (cererea de înregistrare și autorizare a funcționării, actul constitutiv al întreprinderilor simulate, declarațiile proprii, declarația privind autorizarea funcționării, dovada de sediu – contract de închiriere, cerere de eliberare a cazierului fi scal – Anexa 5.4 – Constituire întreprindere simulată).

Documentația elaborată de cei 50 de studenți ai Universității „Babeș-Bolyai” a fost verifi cată de către profesorii coordonatori din punctul de vedere al corec-titudinii și al tehnoredactării și a fost transmisă prin poștă către ROCT. Au fost eliberate documentele necesare pentru funcționarea acestora: certifi cate de înregistrare – documente opozabile terților, certifi cate constatatoare, numere de cont, confi rmările disponibilului din cont curent, chitanțele pentru taxa de rezervare a denumirii, chitanțele pentru cheltuieli de constituire, cazierele fi scale. Odată depășit acest moment, întreprinderile simulate au început să funcționeze alături de celelalte întreprinderi din rețeaua ROCT (Anexa 5.5 – Înregistrarea întreprinderilor simulate în rețeaua ROCT), cu posibilitatea de a realiza tranzacții virtuale și de a participa la târguri naționale și internaționale de profi l.

VIGILENT BROKER ASIGURĂRI – Fii și tu vigilent, alege VIGILENT!

Întreprinderea VIGILENT BROKER ASIGURĂRI a fost înfi ințată ca o societate comercială privată, cu răspundere limitată, a cărei activitate de bază este aceea de broker de asigurări și reasigurări. Serviciile oferite clienților au inclus, dar nu s-au limitat la:

• identifi carea expunerilor la risc;• defi nirea unor cerințe de asigurare pentru clienți;• pregătirea unor prezentări de risc;• proiectarea unor programe de asigurări și servicii legate de derularea

acestora;• marketing pentru asigurări;• elaborarea de recomandări privind riscul și asigurările;• administrarea documentelor privind asigurările pentru client;


80 • consultanță în domeniul managementului de risc (evaluare risc, inspecții de risc, alternative de transfer de risc);

• inspecții de daună;• rapoarte de piață;• asistență pentru rezolvarea daunelor;• instruire și consultanță pe probleme specifi ce.Pentru derularea activităților specifi ce de asigurare/reasigurare, au fost

îndeplinite formalitățile administrative specifi ce oricărei întreprinderi reale. Astfel, întreprinderea VIGILENT BROKER ASIGURĂRI și-a început activitatea pe baza unui Regulament intern (Anexa 5.6 – Regulament intern Vigilent Broker Asigurări) care a prevăzut următoarele responsabilități generale:

„Art. 8 – Toți salariații (Anexa 5.7 – Organigrama întreprinderii simulate Vigilent Broker Asigurări) vor presta propria activitate în conformitate cu standardele menționate în acest regulament, cu Codul de conduită a bro-kerului de asigurări, legislația aplicabilă și cu responsabilitățile cuprinse în fi șa postului.Art. 9 – Obiectivul principal al fi ecărui salariat este de a furniza, în condiții de efi ciență, servicii de calitate și în timp util tuturor clienților Societății.Art. 10 – Angajarea se face în condițiile prevăzute de lege (Codul Muncii) cu o perioadă de probă de 30 zile calendaristice pentru verifi carea aptitudi-nilor. Desfacerea contractului de muncă se face, de asemenea, în condițiile prevăzute de lege.Art. 11 – Imediat după angajare, înainte de începerea activității propriu-zise, se face o instruire a salariatului privind cadrul legislativ specifi c domeniului asigurărilor, organizarea și funcționarea Societății și alte condiții de desfă-șurare a activității conform Fișei de instruire a personalului la angajare.”

Acestui regulament intern de funcționare i-a fost alăturat un Cod Etic al în-treprinderii VIGILENT BROKER ASIGURĂRI, corespunzător brokerilor de asigurări membri ai Uniunii Naționale a Societăților de Intermediere și Consultanță în Asigurări din România. Potrivit acestuia, brokerul de asigurări membru UNSICAR se obligă să respecte principii precum:

• reprezentarea intereselor clienților săi exclusiv în baza unei împuterniciri și punerea acestor interese pe primul plan;

• îmbunătățirea continuă a serviciilor oferite clienților săi;• analizarea cu cea mai mare atenție a riscurilor clienților săi și recoman-

darea celor mai adecvate soluții de protecție împotriva acestora;• explicarea termenilor și condițiilor contractelor pe care le recomandă

clienților săi, nelăsându-le acestora nicio îndoială asupra drepturilor și obligațiilor ce le revin;

• considerarea tuturor informațiilor legate de afacerea și viața privată a clienților ca fi ind de strictă confi dențialitate;

• acționarea – în relația cu asiguratorii – cu bună credință, prezentând aces-tora informații cât mai complete și mai clare, fără a le ascunde adevărul;

• opunerea fermă oricărei decizii injuste a asiguratorilor care ar putea fi în detrimentul clienților săi;


81• informarea UNSICAR cu privire la eventualele practici incorecte ale asi-guratorilor, pentru păstrarea unui climat de afaceri cât mai corect și a unei înalte etici profesionale pe piața de asigurări precum și din spirit de colegialitate etc.

Activitatea celor 25 de studenți ai facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul întreprinderii VIGILENT BROKER ASIGURĂRI a fost desfă-șurată în următoarele departamente cu responsabilități specifi ce:I. Administrativ: contracte chirie; listă achiziții materiale birotică; listă achi-

ziții materiale întreținere; gestionare fl otă auto; menținerea standardelor de curățenie; plata utilităților (aprovizionare, curent).

II. PersonalII.a. Resurse umane: recrutare personal; fi șe de post; inventar posturi; evaluare

trimestrială; analiza activității echipei; întocmirea documentelor specifi ce dosarelor de angajare; gestionarea activităților specifi ce protecției muncii.

II.b. Training: plan individual de carieră; plan team-building; plan de training; chestionar de analiză a nevoilor de training; propunere listă cursuri; pre-zentări și analize privind produsele noi și produsele concurenței.

III. Financiar – Contabil: gestiune numerar; întocmirea contabilității (primară, fi nanciară, analitică); gestionare comisioane– agenții de asigurare– ur-mărire comisioane; întocmirea de analize fi nanciare; efectuarea plăților aferente desfășurării activității (comisioane, furnizori, salariați, impozite și taxe etc.); urmărirea încasărilor; întocmire state de plată; constituirea bilanțului; realizarea bugetului de venituri și cheltuieli; evaluare trimes-trială; gestionarea relației cu CSA.

IV. Operațional:IV.a. Online: gestionare site (conținut, prezentarea și verifi carea informațiilor);

gestionare aplicații plăți on-line; up-date sistem informatic la evoluția pie-ței; verifi care încasare primă de asigurare; rapoarte de realizări on-line; analiza vânzărilor on-line; marketing din punct de vedere al investiției în publicitate on-line.

IV.b. Corporate: prospectarea pieței țintă – contact clienți; analiza clienților – analiza de risc; realizarea programelor de asigurare; negocierea ofertelor; prezentarea ofertelor; prezentarea programelor de reînnoire a produselor; realizarea auditului de asigurare; emiterea polițelor de asigurare; verifi -carea plăților ratelor de primă de asigurare; menținerea unui permanent contact cu clienții; realizarea ofertei de subscriere.

IV.c. Daune: asistarea clientului; evaluarea cauzei daunelor; măsuri de preve-nire a fraudelor (intern); analiza produselor de asigurare a despăgubirilor.

V. Juridic: realizarea contractelor (de muncă, de mandat, cu furnizorii, de servicii cu asiguratorii); reprezentare în instanță; relația cu ROCT.

VI. IT: gestiunea aplicației SIMBA; gestionare și service imprimante; pro-puneri de achiziții IT; gestionare licențe; întreținere, actualizare pagina web; gestionare infrastructură IT.


82 VII. Marketing: realizare marcă, siglă, identitate; plan de promovare on-line și off-line; participare la evenimente, târguri, expoziții; prezentare inovații în marketing; dezvoltarea de noi produse.

Pe lângă aceste documente de organizare internă a întreprinderii simulate VIGILENT BROKER ASIGURĂRI, au fost elaborate și alte documente necesare pentru specifi cul activității unei fi rme de brokeraj:

a) Angajament de confi dențialitate. Document prin care angajații societății comerciale VIGILENT BROKER ASIGURĂRI S.R.L. s-au obligat:• „Să acționez astfel încât prin activitatea mea să nu prejudiciez moral,

material sau în orice alt fel interesele și/sau imaginea societății Vigilent Broker Asigurări”.

• „Să respect regimul tuturor documentelor și informațiilor la care am acces și pe care le utilizez în activitatea pe care o desfășor în cadrul societății”.

• „Să nu furnizez informații cu caracter special (secret, confi dențial, etc.) despre activitatea fi rmei sau a unui anumit client, persoanelor din afara societății decât în scopul realizării obiectului de activitate”.

• „Să nu acționez decât pe principiul bunei credințe în relațiile cu clienții și partenerii de afaceri, evitând crearea premiselor apariției concurenței neloiale”.

• „Să iau la cunoștință și să respect prevederile Legilor privind protejarea datelor și informațiilor cu caracter special”.

• „Să respect prevederile Codului de Conduită al Brokerului, anexă a Regulamentului de Organizare și Funcționare al Vigilent Broker Asigurări”.

• „Să respect orice nouă reglementare în acest domeniu precum și eventua-lele modifi cări aduse celor existente precum și orice angajamente asumate de Vigilent Broker Asigurări în cursul derulării activității”.

b) 10 condiții minimale de acordare a serviciilor. Acestea sunt:1. Stabilire contact.

Condiție de performanță: Înregistrarea la zi în dosar client a etapelor respective. Atitudine.

2. Convenire program de asigurări/ Explicare acoperiri.Condiție de performanță: Nota de prezentare a poliței/ programului și menționarea modului în care s-a informat clientul. La programele mari se face Manual de Asigurări.

3. Prezentare risc. Negociere. Emitere poliță.Condiție de performanță: Înregistrare în baza de date în maximum 5 zile de la emiterea, documentat în dosar client.

4. Urmărire achitare prime/rate scadente. Emitere documente de încasare.Condiție de performanță: Confi rmare și înregistrare încasare la terme-nele scadente.

5. Menținere contact cu clientul. Actualizare program.


83Condiție de performanță: Cel puțin un contact inițiat pe trimestru (do-cumentat în dosar client). La profi l client se completează dacă există asigurări pentru alte clase/cu cine

6. Reînnoire. Colectare informații de reînnoire cu minimum 30 de zile în avans pentru contractele care nu au clauze de reziliere/reînnoire auto-mată în lipsa unei notifi cări prealabile. Valorifi care contact pentru ex-tinderi de acoperire. Arhivare documente nerelevante pentru perioada nouă de asigurare.Condiție de performanță: solicitare formală către client, documentare la dosar, urmărire, creșterea numărului de clase de asigurări și a volumului de prime subscrise.

7. Comunicare curentă cu responsabilul de cont extern pentru punctele 1-6.Condiție de performanță: Niciun mesaj REMINDER în corespondență. Se răspunde la orice mesaj primit în maximum 2 zile lucrătoare, dacă nu se cere altfel, minim cu un raport de stadiu. Completare time sheet cu frecvența cerută pentru fi ecare client dar cel puțin trimestrial.

8. Transmitere Policy Digest/Gams în termenele solicitate dar nu mai târziu de 90 de zile de la intrarea în vigoare a poliței.Condiție de performanță: Nici un mesaj REMINDER în corespondență. În cazul în care polița nu este emisă de asigurătorul local, acest lucru va fi avizat de către responsabilul de cont extern.

9. Asistență pentru rezolvarea daunelor.Condiție de performanță: Cunoaștere/ înregistrare la zi. Valoare adău-gată. Atitudine.

10. Comunicare curentă cu asiguratorii sau cu alți furnizori de servicii.Condiție de performanță: Niciun comentariu negativ sau observație de la asigurători.

c) Reguli de utilizare a fl otei auto. Potrivit acestuia:• Angajații, posesori ai permisului de conducere, pot utiliza, în interes de

serviciu, autoturismele societății, în următoarele condiții:- pentru utilizarea autoturismului respectiv, fi ecare angajat trebuie să

aibă în posesia sa o împuternicire semnată de Administrator- pentru deplasările în interes de serviciu, în carnetul de bord din dota-

rea fi ecărui autoturism, se înscrie data, traseul efectuat și numărul de kilometri parcurși

- deplasările în interes personal se fac numai cu aprobarea Administrator• Centralizarea evidențelor din carnetele de bord se face săptămânal de

către responsabilul de fl otă pentru autoturismele din Cluj-Napoca și de către reprezentanții zonali pentru celelalte birouri teritoriale. Documentul centralizator se anexează la bonurile fi scale (justifi cative) de combustibil.

• Fiecare angajat care utilizează autoturismele societății trebuie să se în-grijească de buna funcționare și de curățenia acestora, ținând seama de următoarele:


84 - recomandările din cartea auto a fi ecărui autoturism privind modul de întreținere al acestuia

- spălarea autoturismului (interior și exterior) lunar în anotimpul cald și de două ori pe lună, în anotimpul rece.

• Angajații care utilizează autoturismele societății se vor îngriji de o ex-ploatare adecvată a acestora și sunt direct răspunzători pentru orice da-ună produsă din neglijență sau din cauze excluse din polița de asigurare CASCO. În fi ecare autoturism trebuie să existe un exemplar în copie a poliței de asigurare CASCO în vigoare.

• Orice eveniment asigurat sau neasigurat trebuie adus la cunoștința respon-sabilului de fl otă, indiferent dacă acesta s-a întâmplat în timpul utilizării autoturismului în interes de serviciu sau personal.

d) Listă de verifi care a dosarului clientuluiPoate reuni următoarele tipuri de documente: documentul de introducere

client, scrisoarea de împuternicire, chestionare trimise, chestionare primite, raport inspecție de risc, prezentări de risc, cereri de ofertă, oferte, comparații de oferte, instrucțiuni emitere polițe, sumare polițe/ policy digests, cereri informații reînnoire manual asigurări, avizări daune, închidere dosare daună.

Având pregătite aceste documente esențiale pentru desfășurarea activității oricărei companii de brokeraj în asigurări, pe baza informațiilor obținute prin Centrala Rețelei Firmelor de Exercițiu/Întreprinderilor Simulate din România, studenții întreprinderii simulate VIGILENT BROKER ASIGURĂRI S.R.L. au inițiat contacte cu toate întreprinderile simulate din România și pentru fi ecare tip de activitate a celorlaltor întreprinderi simulate a fost pregătit un set de pachete de asigurare.

Întreprinderea simulată VIGILENT BROKER ASIGURĂRI a realizat oferte virtuale (Anexa 5.8 – Seturi de oferte produse de întreprinderea simulată Vigilent Broker Asigurări) pentru clădiri, asigurări de viață, de răspundere civilă a persoanelor juridice pentru prejudicii cauzate terților și/sau clienților, pentru angajați împotriva accidentelor, pentru asigurarea bunurilor în timpul transportului, pentru autoturisme etc., unor clienți virtuali precum fi rmele All 4 Animals, Danube Dream, Global Consulting, Funky Nails, Golden Reason Resort, Sun Power, Tradexpert International, Trust Events etc. În cele din urmă, au fost încheiate tranzacții cu întreprinderea simulată Agenția de turism I.S. WORLD WIDE TRAVEL SCHOOL S.R.L.. În vederea satisfacerii nevoii de asigurare a fost creat un pachet de produse și servicii specifi c acestui gen de activitate și toate tranzacțiile cu această companie s-au realizat prin intermediul băncii simulate de la ROCT.

Pentru a fi evaluați și notați la fi nalul stagiului de practică, cei 25 de studenți ai facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor au realizat săptămânal un raport de activitate în care au fost descrise pe scurt activitățile desfășurate în săptămâna precedentă. De asemenea, a fost realizată și o fi șă de sancțiuni și penalizări în vederea obținerii unei ierarhizări cât mai obiective a studenților implicați în acest proiect.


85Pentru a promova activitatea întreprinderii simulate VIGILENT BROKER ASIGURĂRI S.R.L., au fost realizate și distribuite în rândul studenților din Universitatea „Babeș-Bolyai” materiale promoționale (afi șe, pliante etc.). De asemenea, în toată perioada de desfășurare a activității de brokeraj de asigu-rări, întreprinderea simulată VIGILENT BROKER ASIGURĂRI S.R.L. a fost activă și în spațiul virtual, prin intermediul unui website (http://granturi.ubbcluj.ro/stagiipractica/vigilentbroker/) și a unei pagini publice pe un site de socializare (http://ro-ro.facebook.com/pages/Vigilent-Broker/116604315086402?v=info).

Webiste-ul întreprinderii (Anexa 5.9 – Website Vigilent Broker Asigurări) a fost organizat astfel încât să ofere informații despre:

• întreprindere, în general:„Deși suntem nou intrați pe piața de brokeraj din România, nu suntem neinițiați! Societatea Vigilent Broker este formată dintr-o echipă de oameni tineri, dar cu studii postuniversitare în domeniul asigurărilor, fi ind așadar pregătiți să punem la dispoziția clienților noștri toate cunoștințele acumulate în domeniul asigurărilor până în prezent, cu promisiunea de a ne perfecționa și de a ne adapta permanent la acest mediu.”

• misiunea întreprinderii:„Misiunea Întreprinderii Simulate VIGILENT Broker Asigurări este de a dez-volta servicii profesionale și inovatoare în domeniul asigurărilor oferind astfel clienților noștri consultanța necesară unei alegeri competitive a soluțiilor de asigurare. Totodată, creșterea profi tabilă și sustenabilă a companiei noastre este benefi că atât pentru asociați, clienți cât și pentru angajați.”

• viziunea întreprinderii:„Ne-am angajat să ne consolidăm poziția de lider pe piața de profi l din România prin profesionalismul de care dăm dovadă și prin promovarea unei politici orientate permanent către client. Dorim ca prin punerea la dispo-ziția clienților noștri a ofertelor de asigurare adecvate situațiilor specifi ce să reușim construirea unei relații cu clientul de tip ‚’parteneriat’’ la cel mai înalt nivel al eticii.”

• valorile întreprinderii:„Activitățile noastre se desfășoară într-o strânsă legătură cu valorile în care credem. Cele cinci valori esențiale, care constituie fundamentul afacerii I.S. VIGILENT Broker Asigurări sunt:– parteneriat și loialitate: dezvoltarea de relații pe termen lung cu clienții

prin responsabilitate și benefi cii reciproce;– transparență: folosirea cunoștințelor și a aptitudinilor necesare unor

rezultate transparente;– învățare continuă și fl exibilitate: performanța și adaptarea continuă la

schimbările ce apar în mediul de afaceri sunt surse ale dezvoltării.”• organigrama întreprinderii;• servicii:

Analiza și identifi carea riscurilorAsistența pe perioada asigurării în cazul producerii de evenimente asiguratePropunerea / negocierea programului de asigurare


86 Administrarea portofoliului de asigurări• avantajele și costurile:

– serviciile unui specialist în asigurări care prin experiența în domeniu, va acționa ca reprezentant al intereselor clienților;

– confi dențialitatea informațiilor la care există acces;– evitarea generării de costuri suplimentare legate de derularea poli-țelor de asigurare. Comisionul transferat de către asigurători pentru activitatea de administrare pe care o desfășoară întreprinderea este inclus în primele de asigurare (sub forma cheltuielilor fi xe generate de inspectorii de asigurare sau comision acordat agenților de asigurare);

– discuție de la caz la caz pentru activitatea de analiză și identifi care a riscurilor.”

WORLD WIDE TRAVEL SCHOOL – Suntem AICI pentru a te trimite ACOLO!

La rândul său, întreprinderea simulată WORLD WIDE TRAVEL SCHOOL, de asemenea înfi ințată ca o entitate economică ce implică răspundere limitată, și-a propus să ofere clienților virtuali o gamă largă de oferte pentru călătorii naționale și internaționale, la cele mai atractive prețuri.

Cei 25 de studenți selectați din cadrul Facultății de Business a Universității „Babeș-Bolyai” și-au desfășurat activitatea în cadrul întreprinderii simulate pe baza unui Regulament intern (Anexa 5.10 – Regulamentul intern World Wide Travel School) care a adunat informații referitoare la contractele individuale de muncă (încheiere, executare, suspendare și încetare), timpul de lucru, repaos, concedii, salarizare, drepturile și obligațiile angajatorului și angajaților, regulile privind igiena, protecția, sănătatea și securitatea în muncă în cadrul societății, regulile privind disciplina muncii în unitate și cu privire la respectarea principiului nediscriminării și al înlăturării oricărei forme de încălcare a demnității.

Astfel, potrivit acestui document binecunoscut de către conducerea și an-gajații întreprinderii simulate WORLD WIDE TRAVEL SCHOOL, angajarea se realizează după un proces de selecție care include unul sau mai multe intervi-uri sau, în unele cazuri, și o probă practică, în urma cărora Directorul General sau altă persoană desemnată emite o ofertă conținând condițiile de angajare propuse. De asemenea, salariații se obligă la respectarea „clauzei de mobilita-te”, cu suportarea de către societate a unei indemnizații de delegare/detașare care să acopere cheltuielile de transport, diurna și cazarea, în conformitate cu prevederilor articolelor 42-47 din Codul Muncii.


87Salariaților agenției de turism WORLD WIDE TRAVEL SCHOOL le-au revenit, în principal, următoarele obligații:a. obligația de a realiza durata timpului efectiv de lucru;b. obligația de a îndeplini atribuțiile ce îi revin conform fi șei postului și de a

răspunde față de societate de modul în care ele au fost îndeplinite precum și de gradul de descărcare a responsabilităților asumate;

c. obligația de a respecta disciplina muncii și toate prevederile Regulamentului Intern sau/și ale deciziilor aplicabile, în vigoare sau/și ale înțelegerilor bi-laterale materializate prin contractul individual de muncă sau/și prin acte adiționale la acesta;

d. obligația de fi delitate față de societate în executarea atribuțiilor de serviciu;e. obligația să efectueze controlul anual de sănătate și alte controale medi-

cale, ori de câte ori acestea se fac necesare, incluzând serviciul medical de medicina muncii, utilizând cadrul în care societatea a organizat activitatea de asigurare a sănătății;

f. obligația să respecte prevederile normelor și instrucțiunilor de protecția mun-cii și de stingere a incendiilor în vigoare, utilizând cadrul în care societatea a organizat activitatea de asigurare a securității în muncă;

g. obligația de a respecta secretul de serviciu;h. obligația de a respecta obligațiile specifi ce înscrise în contractul individual de

muncă sau în acte adiționale încheiate ulterior încheierii contractului precum și în Regulamentul Intern.

Salariații WORLD WIDE TRAVEL SCHOOL au avut, în principal, următoarele drepturi în cadrul agenției de turism:a. dreptul la salarizare pentru munca depusă;b. dreptul la repaus zilnic și săptămânal;c. dreptul la concediu de odihnă anual;d. dreptul la egalitate de șanse și de tratament;e. dreptul la demnitate în muncă;f. dreptul la securitate și sănătate în muncă;g. dreptul la acces la formare profesională;h. dreptul la informare și consultare;i. dreptul de a lua parte la determinarea, ameliorarea condițiilor de muncă,

a mediului de muncă;j. dreptul la protecție în caz de concediere;k. dreptul la negociere colectivă și individuală;l. dreptul de a participa la acțiuni colective;m. dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat.

Potrivit Regulamentului intern al S.C. WORLD WIDE TRAVEL SCHOOL S.R.L., angajatorului i-au revenit, în principal, următoarele obligații:a. să acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractele individuale

de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil și din lege;


88 b. să asigure permanent condițiile tehnice și organizatorice avute în vedere la elaborarea fi șelor de post, ca activități executabile în timpul efectiv de lucru;

c. să creeze cadrul organizațional de asigurare a securității muncii și sănătății;d. să informeze salariatul asupra condițiilor de muncă și asupra elementelor

care privesc desfășurarea relațiilor de muncă;e. să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat

a solicitantului;f. să asigure confi dențialitatea datelor cu caracter personal ale salariatului;g. să înfi ințeze registrul general de evidență a salariaților și să opereze înre-

gistrările prevăzute de lege;h. să plătească toate contribuțiile și impozitele afl ate în sarcina sa, precum

și să rețină și să vireze contribuțiile și impozitele datorate de salariați, în condițiile legii.

În plus, angajatorul a avut, în principal, următoarele drepturi:a. să stabilească organizarea și funcționarea societății;b. să stabilească responsabilitățile și atribuțiile fi ecărei poziții din organigramă

și să elaboreze fi șele de post;c. să dea dispoziții cu caracter obligatoriu pentru salariat;d. să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu

și să evalueze gradul în care angajatul se descarcă de responsabilitățile ce decurg din fi șa de post;

e. să constate săvârșirea abaterilor disciplinare și să aplice sancțiunile cores-punzătoare, potrivit legii, contractului de muncă și Regulamentului Intern.

f. să recupereze daunele cauzate din neglijența angajatului sau prin nerespec-tarea prevederilor documentației interne aplicabile, în vigoare

Cei 25 de studenți din cadrul întreprinderii simulate WORLD WIDE TRAVEL SCHOOL S.R.L. au fost distribuiți departamentelor World, Europa și România, într-una din diviziile Outgoing și Incoming (Anexa 5.11 – Organigrama între-prinderii simulate World Wide Travel School). Aceștia au elaborat o serie de documente necesare pentru desfășurarea activității unei agenții de turism:

a. contract individual de muncăDocumentul a reunit informații referitoare atribuțiile posturilor, condițiile

muncă, durata acesteia, concediu, salariu, orele suplimentare prestate în afara programului, drepturile și obligațiile părților privind securitatea și sănătatea în muncă, perioada de probă, perioada de preaviz, drepturile și obligațiile gene-rale ale părților, confl ictele în legătură cu încheierea, executarea, modifi carea, suspendarea sau încetarea prezentului contract individual de muncă etc.

b. contract pentru transport, prin care WORLD WIDE TRAVEL SCHOOL S.R.L., în calitate de Expeditor, este obligat:a) să verifi ce mijloacele de transport puse la dispoziție, refuzându-le pe

cele necorespunzătoare;


89b) să încarce mărfurile în mijloacele de transport puse la dispoziție, asigu-rându-le împotriva degradărilor, prin ambalare, fi xare, ancorare etc., în funcție de natura lor;

c) să determine prin mijloace proprii greutatea, volumul, numărul coletelor etc.;

d) să aplice propriile sigilii pe mijloacele de transport închise;e) să completeze documentele de transport cu toate datele cerute, în mod

real și corect;f) în cazul animalelor vii să le însoțească pe tot parcursul și să se îngrijească

de ele (hrănire, adăpare etc.);g) să plătească taxele de transport stabilite de comun acord cu Cărăușul.

c. contract pentru servicii turistice, prin care WORLD WIDE TRAVEL SCHOOL S.R.L., în calitate de agenție de turism, se obligă:– să facă publicitate serviciilor contractate, în vederea maximizării vân-

zărilor;– să respecte tarifele prezentate pe site-ul prestatorului;– să achite avansul de 50 % în termen de 48 h de la efectuarea rezervării;– să achite diferența de 50%

cu minimul de 48 h înainte de prezentare la cazare a turiști-lor;

– să informeze corect, complet și precis turiștii în legătură cu: calitatea și cantitatea servicii-lor oferite, taxarea copiilor ce însoțesc părinții, serviciile co-nexe taxabile, despre regulile impuse de către prestator.

– să anunțe prestatorului orice modifi cări în legătură cu in-formațiile despre agenția de turism cuprinse în anexa 2 a prezentului contract și în legă-tură cu solvabilitatea sa, des-pre pretențiile turiștilor, pre-cum și despre orice modifi care a structurii grupurilor.

– să nu subcontracteze servicii-le ce fac obiectul contractului altor agenți economici.

d. fi șe de postStudenții din cadrul întreprinderii simulate au elaborat fi șe de post pentru

posturile: Director de Agenție de Turism, Agent de Turism Extern, Agent de


90 Turism Intern și Șef de Departament. Aceste documente au prevăzut cerințele posturilor (studii, vechime, pregătire profesională, aptitudini, competențe etc.), relațiile ierarhice, responsabilitățile, sarcinile și îndatoririle specifi ce, relația cu alte departamente, condițiile de muncă în cadrul WORLD WIDE TRAVEL SCHOOL S.R.L.

Întreprinderea simulată WORLD WIDE SCHOOL a oferit clienților virtuali o gamă largă de oferte pentru călătorii naționale și internaționale (Scoția, Egipt, Elveția, Himalaya, Laponia, Skiathos, Republica Dominicană, Tunisia, Thailanda, Sydney, Singapore, Valencia etc.), la cele mai atractive prețuri (Anexa 5.12 – Seturi de oferte produse de întreprinderea simulată World Wide Travel School).

Activitatea agenției simulate de turism WORLD WIDE TRAVEL SCHOOL S.R.L. a fost promovată de către cei 25 de studenți din cadrul facultății de Business a Universității „Babeș-Bolyai” și în mediul online, prin crearea și actualizarea unui website dedicat întreprinderii: http://www.tbs.ubbcluj.ro/wwts/index.html .

Website-ul (Anexa 5.13 – Website întreprindere simulată World Wide Travel School) oferă potențialilor clienți informații cu privire la:

• specifi cul agenției de turism:„Agenția de turism World Wide Travel School are o gama largă de oferte pentru călătorii naționale și internaționale la cele mai atractive prețuri. Echipa WWTS este formată din tineri dornici să ofere vacanțe de neuitat în cele mai exotice și mai aventuroase locuri de pe Terra. Suntem AICIpentru a te trimite ACOLO. Care e destinația ideală? O plajă exotică și apă cristalină? Un city break? Poate câteva zile la ski? Dacă vreți să găsiți o oază de liniște, exotismul peisajului și puritatea naturii vă va oferi satisfacția dorită. WWTS va pune la dispoziție oferte din toată lumea.”

• pachetele de turism intern, cu destinații precum Băile Felix, Brașov, Bucovina, Bușteni, Sibiu, Delta Dunării, Munții Apuseni, Vatra Dornei.

• pachetele turistice rezervate turiștilor din străinătate, cu destinații ca Sinaia, Sibiu, Vatra Dornei, Hunedoara, Băile Felix, Bucovina, Poiana Brașov etc.

• pachetele turistice externe destinate turiștilor români (Africa, Noua Zeelandă, China, Austria, Copenhaga, Elveția, Filipine, Germania etc.).

• rezervări (formular de rezervare).• link-uri utile (organizații naționale de turism, organizații internaționale de

turism, dicționar de turism etc.).• datele de contact ale agenției.Succesul activităților din cele două întreprinderi simulate înfi ințate prin pro-

iect în cadrul Universității „Babeș-Bolyai” le califi că drept o soluție de învățare activă complementară stagiilor de practică tradiționale, constituindu-se drept una dintre cele mai efi ciente metode didactice de familiarizare cu specifi cul unei fi rme reale, similare primului loc de muncă al viitorului absolvent.

Capitolul VI

MONITORIZAREA INTEGRĂRII GRUPULUI ŢINTĂ PE PIAŢA MUNCII

Un indicator relevant pentru succesul proiectului îl reprezintă rezultatele pe care studenții participanți în grupul țintă le obțin în tranziția de la educație la viața activă. Evaluarea acestui indicator a fost realizată prin intermediul

monitorizării integrării studenților practicanți pe piața forței de muncă.Scopul principal al activității de monitorizare a fost de a obține informații

privind evoluția profesională a studenților participanți la stagiile de practică. Pentru aceasta s-a implementat o anchetă de monitorizare a integrării studenților pe piața forței de muncă. Derularea anchetei a avut loc la fi nalul stagiilor de practică și s-a reluat periodic, la intervale de un an, astfel încât să se surprindă statutul și evoluția profesională a acestora.

6.1. Elaborarea instrumentelor necesare monitorizăriiÎn vederea facilitării procesului de obținere a informațiilor necesare cu privire

la integrarea absolvenților pe piața forței de muncă s-a elaborat o instrucțiune care să detalieze etapele procesului de monitorizare (Anexa 6.1 Instrucțiune privind monitorizarea integrării grupului țintă pe piața muncă). Pornindu-se de la prevederile legislative privind metodologia de monitorizare a inserției pe piața muncii a absolvenților de învățământ superior din România (Ordin MECTS 6012/21.11.2008), a fost elaborat un chestionar de monitorizare care a fost aplicat în fi ecare din cei trei ani de implementare a proiectului, participanților la stagiile de practică (Anexa 6.2 Chestionar monitorizare integrare grup țintă pe piața muncii). Atât în stabilirea etapelor procesului de monitorizare, cât și a chestionarului, s-a pornit de la informațiile și itemii cuprinși în instrumentele propuse la nivel național pentru monitorizarea inserției absolvenților.

Chestionarul elaborat a urmărit identifi carea informațiilor relevante pentru relația educație-muncă, după următoarea structură:

• profi lul educațional (facultatea, specializarea și anul absolvirii, disciplina în domeniul căreia s-a efectuat stagiul de practică, nivelul de satisfacție generală față de calitatea studiilor absolvite);

• statutul pe piața forței de muncă (postul ocupat, caracteristicile lui, mo-tivele neocupării în cazul persoanelor care nu dețin un loc de muncă);


92 • traseul profesional (experiența de muncă, corespondența dintre pregătirea educațională și locul de muncă ocupat, valorifi carea la locul de muncă a competențelor dobândite în facultate);

• date socio-demografi ce (anul nașterii, sex, mediul de proveniență, nivelul de educație și ocupația părinților)

Pentru a spori șansele obținerii de răspunsuri din partea membrilor grupului țintă, în ultimul an de implementare a fost elaborată și o formă restrânsă a chestionarului.

6.2. Derularea anchetei de monitorizare a inserției pe piața munciiDerularea anchetei a urmărit să ofere informații cu privire la evoluția tran-

ziției grupului țintă de la educație la viața activă. Pentru a se facilita aplicarea și centralizarea răspunsurilor, în scopul obținerii unui volum cât mai mare de răspunsuri, chestionarul elaborat a fost transmis în format electronic, prin inter-mediul experților-coordonatori și responsabililor de practică. Pentru realizarea unei sinteze care să surprindă imaginea de ansamblu a procesului de tranziție, anual, a fost elaborat un raport privind monitorizarea inserției pe piața muncii (Anexa 6.3 Raport de monitorizare a integrării grupului țintă pe piața muncii). Este necesar a se menționa că, având în vedere caracterul periodic de realizare a procesului de monitorizare, valorile indicatorilor obținuți au suferit modifi cări pe măsura acumulării de răspunsuri, în fi ecare an de derulare a anchetei.

Rezultatele anchetei (pentru care s-a obținut o rată medie anuală de răs-puns de 35%), au permis evaluarea indicatorilor de rezultat propuși în cadrul proiectului. În ceea ce privește ponderea persoanelor asistate în tranziția de la școală la viața activă care au obținut un loc de muncă sau au participat activ la cursuri ulterioare, raportat la numărul de respondenți, studiului de monitorizare indică, în fi ecare din cei trei ani, valori între 65% și 75%. Dintre studenții res-pondenți, anual, în medie 20-25% aveau un loc de muncă. Cei mai mulți dintre cei care și-au găsit un loc de muncă se afl au în an terminal sau la masterat. Analiza tipului de post ocupat indică faptul că cele mai multe sunt posturi care pot fi ocupate atât de persoane cu studii superioare, cât și de persoane cu studii medii (administrativ: secretar, asistent manager, casier; vânzări: agent vân-zări, operator). Dintre studenții care declară că au un loc de muncă, în medie, 33% dețin acest loc de muncă de mai puțin de 6 luni. De asemenea, dintre cei care se declară angajați, în medie două treimi sunt angajați cu carte de muncă pe perioadă nedeterminată. Cu privire la timpul de muncă, peste 55% sunt angajați cu normă întreagă. Raportat la corespondența dintre locul de muncă ocupat și pregătirea educațională a studenților, în medie peste 35% consideră că locul de muncă pe care îl ocupă corespunde pregătirii educaționale deținu-te. În cazul situațiilor de necorespondență, principalele motive au constat în: studii nefi nalizate (în curs) pentru aproximativ 30% dintre respondenți, lipsa experienței practice în domeniul de pregătire (25%), lipsa posturilor vacante pe piață (24%), lipsa posturilor vacante în domeniul de pregătire (23%). Un aspect favorabil a fost dat de faptul că un procent redus de studenți au declarat că nu le place domeniul de studiu ales (4%).

VI. MONITORIZAREA INTEGRĂRII GRUPULUI ȚINTĂ PE PIAȚA MUNCII

93Chestionarul a urmărit să obțină feedback din partea studenților și în ceea ce privește aplicabilitatea cunoștințelor dobândite pe parcursul facultății. Rezultatele arată că, în medie, doar 30% dintre studenți au considerat că abilitățile și competențele dobândite pe parcursul facultății sunt utilizate la locul de muncă.

Un obiectiv principal al chestionarului de monitorizare a fost să identifi ce care au fost principalele avantaje ale participării la stagiile de practică. Cei mai mulți dintre studenți (peste 50%) au considerat că stagiul de practică i-a ajutat în familiarizarea cu ceea ce înseamnă mediul de muncă real. Acest avantaj este strâns urmat de dezvoltarea de abilități de comunicare, muncă în echipă, fl exi-bilitate (variantă de răspuns pentru care au optat 45% dintre studenți). Dintre respondenți, 40% consideră că prin intermediul stagiului de practică, au putut să își dea seama dacă domeniul ales este ceea ce își doresc, iar 38% consideră că prin intermediul practicii și-au dobândit competențe practice specifi ce dome-niului de studii. Aproximativ 10% afi rmă că prin intermediul practicii au primit recomandări pentru viitoare locuri de muncă, iar 4% declară că au primit o ofertă de angajare/colaborare. De asemenea, răspunsurile arată că doar 5% dintre respondenți consideră că stagiul de practică nu i-a ajutat la nivel profesional.

Autoevaluarea propriilor competențe ale studenților, a arătat că 65% dintre ei consideră că dețin cunoștințele de specialitate specifi ce domeniului de pregă-tire, 64% consideră că dețin abilități de gândire analitică, 90% că au abilitatea de a învăța repede noi cunoștințe, 58% că au abilități bune de negociere, 69% că pot lucra în condiții de stres, 62% că au abilități de leadership, 87% că sunt deschiși pentru noi oportunități, 89% că au abilități de muncă în echipă, 90% că au competențe de utilizare a calculatorului, 81% că au abilități de soluționare a problemelor, 72% că dețin abilități de scriere a rapoartelor, 84% abilități de comunicare, 69% că au abilități de a vorbi și scrie într-o limbă străină. Se re-marcă astfel, că studenții au în general, o opinie favorabilă cu privire la propriile competențe și abilități. Dintre cele mai favorabile autoaprecieri se regăsesc abilitățile de a învăța rapid noi cunoștințe, dar și de a utiliza calculatorul.

În ceea ce privește indicatorul Ponderea persoanelor asistate în tranziția de la școală la viața activă, care își continuă studiile, pentru fi ecare din cei trei ani, răspunsurile obținute ne indică o valoare medie de peste 75%. Acest lucru arată că, în cadrul proiectului, s-au oferit oportunității de a participa la stagii de practică de înaltă calitate studenților, începând cu primi ani de studii nivel licență.

Permanenta monitorizare a inserției absolvenților pe piața muncii contri-buie la identifi carea barierelor care limitează găsirea unui loc de muncă stabil, în concordanță cu nivelul pregătirii și aspirațiile grupului țintă. Pornind de la aceste informații se asigură identifi carea acțiunilor corective privind programele de studiu și strategiile pe care universitatea le folosește în vederea facilitării tranziției absolvenților la viața activă.

Rezultatele menționate și impactul real pe care stagiile de practică l-au avut atât în rândul studenților, cât și în rândul partenerilor de practică, demon-strează că, pe parcursul celor trei ani de implementare, proiectul a facilitat cu adevărat tranziția de la școală la viața activă a celor peste 15000 de studenți din Universitatea „Babeș-Bolyai” care au benefi ciat de participarea la stagii de practică.

Capitolul VII

INFORMARE ȘI PUBLICITATE

7.1. Informarea a vizat în primul rând benefi ciarii fi nanțării stagiilor de practică și ea s-a concentrat pe segmentul studenților eligibili. În fi ecare an al derulării proiectului s-a supus analizei stadiul de informare a studenților

privind obiectivele proiectului.Informarea s-a realizat în baza unei strategia de informare a studenților

redată în cele ce urmează.

STRATEGIE DE INFORMARE A STUDENȚILOR

1. Scop:Informarea și conștientizarea studenților asupra oportunității de a participa la stagiile de practică organizate prin intermediul proiectului.

2. Obiectivele programului:1. Creșterea gradului de ocupare în domeniul de specializare studiat

pentru studenții din învățământul superior;2. Creșterea relevantei curriculum-ului universitar în raport cu cerințele

pieței muncii;3. Îmbunătățirea serviciilor de orientare și consiliere profesională oferite

în cadrul universității pentru facilitarea tranziției de la educație la piața muncii;

4. Creșterea adaptabilității tinerilor absolvenți la cerințele pieței muncii și la cerințele specifi ce locului de muncă.

3. Grupul țintă – 15.000 de studenți din toate facultățile Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, cuprinși în cadrul programelor de studii cu peste 114 specializări la nivel licență și peste 270 specializări la nivel masteral.

4. Oferta – Stagii de practică pentru studenții care au prevăzute în planul de învățământ stagii de practică în cadrul a peste 250 de fi rme.

5. Perioada – Durata și perioada de desfășurare a stagiilor de practică sunt cele prevăzute în planurile de învățământ.

6. Distribuitorii de informație:a. Cadrele didactice și responsabilii cu practica la nivel de facultate;b. Organizațiile Nonguvertamentale Studențești;c. Reprezentanții studenților la nivel de universitate;d. Biroul de presă al UBB;e. Mass media: radio, presa, revistele locale.


967. Metode și instrumente de comunicare:

7.1. Outdoor:• Panourile informative din incinta universității și campusului studențesc;• Panouri publicitare mobile;• Puncte de informare plasate special în spațiile frecventate de studenți.7.2. Internet:• Grupuri yahoo;• Comunicate de presă;• Newsletter;• Site-ul proiectului: ce va permite informarea generală asupra proiectului

precum și afi șarea noilor evenimente ce au loc.7.3. Alte forme:• Materiale de promovare: Mape, Agende, Tricouri/Șepci cu sigla și logo-ul

proiectului;• Presa gratuită: machete;• Radio, TV;• Materiale promoționale: mapă, fl uturași, afi șe, bannere și broșuri.

8. Evenimente de informare:8.1. Etapa de teasing: va presupune lansarea unor afi șe și mesaje

stradale în punctele cele mai vizitate de studenți (intrarea în facultate, Casa de Cultură a Studenților, mall-urile din oraș, în campus etc.). Ele vor avea rolul de a suscita interesul trecătorilor prin mesajul transmis, atrăgând atenția asupra unor evenimente viitoare.

8.2. Conferința de presă: o întâlnire ofi cială între reprezentanții mass-media și organizatorii acestui eveniment, prilej cu care se vor face publice intențiile și se va începe promovarea efectivă a proiectului.

8.3. Târgul de carieră (2-3 zile): reprezintă o modalitate prin care studenții universității vor afl a despre ofertele de internship și ofertele de muncă ale angajatorilor. Companiile participante la târg au oportunitatea de a își promova oferta și a atrage studenții spre aria lor de activitate. Se vor distribui participanților materiale informative ce vor conține ofertele de muncă ale angajatorilor, descrierea programelor de internship, informații privind benefi ciile experienței practice.

8.4. Conferință și dezbateri cu reprezentanți ai conducerii universității, cu angajatori și studenți. Aceste întâlniri au rolul de a deschide interesul studenților în ceea ce privește pregătirea pentru viitorul loc de muncă, de a purta dezbateri asupra contribuției universității la pregătirea academică a studenților.

9. Răspunsul așteptat:9.1. Participarea la evenimentele de lansare a proiectului;9.2. Participarea la târgul de prezentare a fi rmelor și a programului de

internship;9.3. Vizitarea site-ului proiectului cu prezentarea internship-ului;9.4. Contactarea responsabililor de proiect pe adresa de e-mail pusă la

dispoziție pentru informare;

VII. INFORMARE ȘI PUBLICITATE

97

Strategia a fost concepută pentru o durată de trei ani, pentru a asigura mo-tivarea constantă a studenților în vederea implicării active la stagiile de practică organizate prin proiect.

Ca materiale s-au distribuit pliante informative, la sediile facultăților s-au postat afi șe de prezentare a proiectului și anunțuri privind ședințele colective, iar în cadrul acestora s-au stabilit modalitățile de comunicare și informare: adrese de grup, anunțuri pe paginile web dedicate proiectului, forum de discuții, interacțiunea prin telefon, stabilirea unui program de consultații periodice cu indicarea intervalului orar și a locației.

A fost utilizat cu precădere canalul informațional electronic, preferat și cu impactul cel mai ridicat în rândul studenților. Astfel, a fost creată și ulterior actualizată pagina web a proiectului, cu acces direct de pe site-ul universității http://granturi.ubbcluj.ro/stagiipractica/ fi ind angajat în acest sens serviciul de specialitate. În cadrul paginii web au fost create două secțiuni: una pentru cadre didactice și una pentru studenți, în care s-au postat documentele și instrumen-tele utile în vederea desfășurării stagiilor de practică. Au fost prezentate aici etapele derulării stagiilor de practică, precum și calendarul general de derulare a stagiilor de practică în cadrul Universității „Babeș-Bolyai”.

Odată diseminată în rândul responsabililor și experților de practică din cele șaisprezece facultăți implicate, strategia a fost adaptată specifi cului facultăților și nevoilor studenților. Astfel, experții au asigurat promovarea corespunzătoare a proiectului atât pe paginile web ale facultăților, cât și prin distribuirea de ma-teriale promoționale personalizate și organizarea de evenimente de mediatizare a activităților proiectului (workshop cu participarea fi rmelor, mese rotunde, întâlniri). Constant, informarea s-a realizat prin întâlniri de grup cu studenții, în cadrul seminariilor și cursurilor, dar și prin postarea de afi șe și distribuirea de pliante, fl uturași.

La nivel de facultăți, de asemenea pe paginile web au fost postate in-formații privind derularea activităților proiectului, activități introduse la unele dintre facultăți și în planurile operaționale ale acestora:a) Facultatea de Studii Europene-Studenți_Practica, http://www.euro.ubbcluj.

ro;b) Facultatea de Sociologie și Asistență Socială: Programul de practică profesi-

onală de vară: „Convergența pregătirii universitare cu viața activă”, http://www.asis.ubbcluj.ro;

c) Plan operațional pe anul 2010 – Catedra de Finanțe, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, http://www.econ.ubbcluj.ro;

9.5. O efi ciență crescută a stagiilor de practică prin implicarea activă a studenților în activitățile derulate;

9.6. Comentarii și trafi c pe blogurile de informații.10. Observații:

10.1. Strategia de informare elaborată la nivel de universitate va fi adaptată și îmbunătățită în concordanță cu specifi cul și particularitățile fi ecărei facultăți.


98 d) Practica în proiectul POSDRU – Facultatea de Istorie și Filosofi e, http://www.hiphi.ubbcluj.ro/practica/posdru.html;

e) Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică, Studenți, „Convergența pregătirii universitare cu viața activă”, http://chem.ubbcluj.ro/studenți;

f) Facultatea de Matematică și Informatică – Oferte de practică POSDRU pentru vara anului 2010, http://cs.ubbcluj.ro;

g) Facultatea de Știința și Ingineria Mediului – Practica POSDRU, http://enviro.ubbcluj.ro/practicadevaraPentru informarea studenților, în principal, au fost editate sau reeditate pli-

ante informative, afi șe, caiete de practică, ghiduri de prezentare a practicii în cadrul proiectului, prezentări power-point a derulării stagiilor de practică, spre exemplifi care în anul 2 de implementare s-au realizat:a) 25 de pliante informative:

1) 1 pliant informativ: Facultatea de Biologie și Geologie, specializarea Biologie, expert coordonator Pârvu Marcel;

2) 1 pliant informativ: Facultatea de Business, expert coordonator Chifu Cristian;

3) 1 pliant informativ: Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică, expert coordonator Drăgan Simion;

4) 13 pliante informative: Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor:

1. specializarea Informatică Economică, expert coordonator Bologa Cristian;

2. specializarea Statistică și Previziuni Economice, expert coordonator Buiga Anuța;

3. specializarea Afaceri Internaționale, expert coordonator Câlea Sorin;4. specializarea Economie Generală, expert coordonator Câlea Sorin;5. specializarea Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor, expert

coordonator Chiș Alexandru;6. specializarea Marketing, expert coordonator Chiș Alexandru;7. specializarea Economia Firmei – linia germană, expert coordonator

Drăgan Mihaela;8. specializarea Contabilitate și Informatică de Gestiune, expert coordo-

nator Muțiu Alexandra;9. specializarea Finanțe și Bănci, expert coordonator Nistor E. Ioan;10. specializarea Management, Management, experți coordonatori Osoian

Codruța, Stegerean Roxana;11. specializarea Management, Managementul producției și serviciilor,

experți coordonatori Osoian Codruța, Stegerean Roxana;12. specializarea Management, Economie agroalimentară, experți coordo-

natori Osoian Codruța, Stegerean Roxana;13. specializarea Management, Practică agroalimentară și de mediu, experți

coordonatori Osoian Codruța, Stegerean Roxana;


995) 1 pliant informativ: Facultatea de Geografi e, expert coordonator Fodorean Ioan, pentru specializările: Planifi care teritorială;, Geografi e și extensiile din teritoriu; Cartografi e; Măsurători Terestre și Cadastru și extensiile din teritoriu; Geografi a Turismului.

6) 2 pliante informative: Facultatea de Istorie și Filosofi e:1. Istorie, expert coordonator Suciu Liliana;2. Filosofi e, expert coordonator Baumgarten Alexander;

7) 2 pliante informative: Facultatea de Litere: 1 pliant informativ destinat tutorilor de practică și 1 pliant informativ pentru studenți, expert coor-donator Mărcean Nora;

8) 1 pliant informativ: Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, expert coordonator Prodea Cosmin;

9) 1 pliant informativ: Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, experți coordonatori Comșa Mircea, Rebeleanu Adina;

10) 1 pliant informativ: Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, expert coordonator Bălaș Cristina Delia;

b) 12 afi șe:1) 2 afi șe, Facultatea de Biologie și Geologie, specializarea Geologie, expert

coordonator Har Nicolae;2) 1 afi ș, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, speciali-

zarea Management, Management, experți coordonatori Osoian Codruța, Stegerean Roxana;

3) 1 afi ș, Facultatea de Geografi e, expert coordonator Fodorean Ioan;4) 2 afi șe, Facultatea de Istorie și Filosofi e:

1. 1 afi ș, Filosofi e, expert coordonator Baumgarten Alexander;2. 1 afi ș, Istorie, expert coordonator Suciu Liliana;

5) 1 afi ș, Facultatea de Matematică și Informatică, experți coordonatori Pop Horia, Soos Ana;

6) 1 afi ș, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, expert coordo-nator Prodea Cosmin;

7) 1 afi ș, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, experți coordonatori Comșa Mircea, Rebeleanu Adina;

8) 1 afi ș, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, expert coordonator Bălaș Cristina Delia;

9) 1 afi ș, Facultatea de Teologie Reformată, specializarea Pedagogie mu-zicală, expert coordonator Peter Eva;

10) 1 afi ș, Facultatea de Teologie Ortodoxă, expert coordonator Șanta Gheorghe.c) 4 prezentări power-point, ghiduri de prezentare a practicii în cadrul

proiectului:1) 1 prezentare power-point, Facultatea de Biologie și Geologie, speciali-

zarea Biologie, expert coordonator Coroiu Ioan;2) 1 prezentare power-point, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea

Afacerilor, specializarea Contabilitate și Informatică de Gestiune, expert coordonator Muțiu Alexandra;


100 3) 1 prezentare power-point, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, experți coordonatori Comșa Mircea, Rebeleanu Adina;

4) ghiduri de prezentare a practicii de primăvară, Facultatea de Știința Mediului, experți coordonatori Brișan Nicoleta, Muntean Octavian.

d) 7 prezentări aparținând fi rmelor partenere cu privire la ofertele pen-tru desfășurarea stagiilor de practică – vara anului 2010 – Facultatea de Matematică și Informatică, experți coordonatori Pop Horia, Soos Ana.

7.2. În ceea ce privește publicitatea, ea s-a realizat pe următoarele coordonate:1) publicitate privind parteneriatul UBB-instituții/ fi rme partenere în vede-

rea derulării cu succes a stagiilor de practică. În acest sens Facultatea de Matematică și Informatică a organizat la începutul lunii martie a fi ecărui an un workshop IT privind oferta fi rmelor partenere referitoare la stagiile de practică pentru studenți, popularizat la radio și în presa electronică, http://radio.ubbcluj.ro, respectiv „Facultatea de Matematică și Informatică a UBB își prezintă programele de practică”, http://napocanews.ro, 5 martie 2010.

2) publicitate multiplicată prin postarea, pe paginile web ale fi rmelor par-tenere: SoftVision, Evozon, Evoline, ISDC, Yonder, temaSoft, AROBS de informații privind parteneriatul realizat în cadrul proiectului: „Practică de vară 2010”, http://www.softvision.ro/noutati; „Practică la Softvision”, http:www.softvision.ro/cariere.

3) publicitate privind ansamblul activităților proiectului, a rezultatelor obținute în anul 1, obiectivele vizate pentru anul 2 și 3 de implementare realizată prin interviuri acordate pe posturile de radio și de televiziune de către:1. managerul general de proiect. Pe data de 6 mai 2010 în cadrul emisiu-

nii de radio „Radio România Cultural” privind situația implementării proiectelor europene moderată de către d-na Mirela Stana, managerul general de proiect Cristina Ciumaș a acordat un interviu privind stadiul și rezultatele implementării proiectului „Convergența pregătirii universitare cu viața activă”, ID 4304, Benefi ciar: UBB Cluj-Napoca.

2. experții-coordonatori ai stagiilor de practică de la nivel de facultăți:a) Juhasz Jacint Attila, expert-coordonator, Facultatea de Științe

Economice și Gestiunea Afacerilor, linia maghiară, stagii de prac-tică coordonate la specializările: Finanțe și Bănci; Management; Marketing; Informatică Economică – interviu realizat în februarie 2010 la postul de radio Erdely FM;

b) Alexander Baumgarten, expert-coordonator Filosofi e – interviu acor-dat la TVR1 Actualități privind stagiile de practică ale proiectului pe data de 20.04.2010, reporter Daniela Stan.

4) publicitate prin realizarea de către și pentru studenții liniei maghiare a facultăților implicate în proiect a unui fi lm privind experiența dobândită și aprecierile studenților privind activitățile desfășurate în cadrul proiectului. Filmul este postat pe pagina web a universității, http://www.ubbcluj.ro și pe portalul YouTube, http://www.youtube.com.

5) publicitate de eveniment.


1011. La fi nalul primului an de implementare a proiectului s-a realizat publicitatea privind rezultatele premierii studenților cu cele mai bune stagii de practică la una dintre cele mai implicate facultăți din cadrul proiectului, Facultatea de Istorie și Filosofi e: „Premierea în bani pentru cei mai buni studenți în stagiile de practică”, publicat la data de 12 octombrie 2009, http://www.clon.ro/ și http://www.stiri.ro/

2. La începutul lunii decembrie 2010, pe data de 7 decembrie 2010, Catedra de Jurnalism a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul UBB Cluj-Napoca o organizat premierea studenților cu rezultate deosebite obținute în cadrul stagiilor de practică deru-late în proiect. La eveniment au participat și tutorii de practică: Felicia Gherman, producător general NCN, Ovidiu Pop, producător știri Realitatea TV Cluj și Paul Niculescu, redactor-șef Monitorul de Cluj. Evenimentul a fost mediatizat și în presa electronică și în cea scrisă prin 2 articole: „Studenții practicanți răsplătiți din bani europeni”, http://radio.ubbcluj.ro și „Studenții de la Jurnalism, premiați pentru implicarea într-un proiect european”, http://www.monitorulcj.ro.

6) publicitate prin comunicate de presă. În prima parte a lunii august 2009 s-a elaborat un prim comunicat de presă care să evidențieze stadiul imple-mentării proiectului și rezultatele obținute pentru primul an de derulare al proiectului.Structura comunicatului de presă a avut în vedere prezentarea:

a) obiectivului general;b) obiectivelor specifi ce;c) rezultatelor complementare obținute în urma implementării activi-

tăților planifi cate;d) necesității proiectului;e) dimensiunea grupurilor țintă: 15.000 de studenți în cei trei ani de

implementare ai proiectului, cel puțin 250 de tutori de practică;f) conținutul proiectului: organizarea campaniilor de informare; identi-fi carea pe termen lung a nevoilor pieței forței de muncă; instruirea tutorilor de practică, etc.

La fi nalizarea celui de al 2-lea an de implementare s-a realizat un nou comu-nicat de presă pentru informarea publicului larg asupra rezultatelor obținute în cadrul proiectului după 2 ani de derulare, comunicat preluat de către publicațiile centrale și locale.7) Cotidienele și ziarele locale și centrale au fost interesate în preluarea și

difuzarea informațiilor privind derularea stagiilor de practică ale studenților fi nanțate în cadrul proiectului, înregistrându-se un număr total de 22 arti-cole, atât în presa electronică: citynews.ro, eziare.com, stiri.rol.ro, 6am.ro, clon.ro/stiri, cât și în presa scrisă: Financiarul, Gazeta de Cluj, Ziua de Cluj, Făclia de Cluj, EduManager, Monitorul de Cluj, astfel:


102 Tabel 7.1Raport de monitorizare a apariţiilor în presa scrisă și electronică a comunicatelor de presă privind

rezultatele implementării proiectului, a evenimentelor de premiere, a interviurilor acordateNR. CRT.

TITLU ARTICOL/ COTIDIAN/ DATA APARIȚIEI/ LOCAȚIA ELECTRONICĂ

1. „Mii de studenți ai UBB au făcut practica pe bani europeni”, 8 august 2009, Cluj – citynews.ro

2. „UBB pune accent pe competență”,6 august 2009, Gazeta de Cluj, http://gazetadecluj.ro

3. „Studenții UBB fac practică de 5 milioane de euro”,6 august 2009, http://www.eziare.com

4. „Practică platită pentru studenții de la UBB”,Ziua de Cluj, 6 august 2009, http://www.ziuadecj.ro

5. „Ultima oră: Educație. Practică platită pentru studenții de la UBB”, 6 august 2009, http://stiri.rol.ro

6. „Proiect UBB: Convergența pregătirii universitare cu viața activă”, Făclia de Cluj, 6 august 2009, http://www.ziarulfaclia.ro

7. „Studenții de la UBB fac stagii de practică în unități economice”, EduManager, 6 august 2009, http://www.edumanager.ro; http://ziare.com

8. „Studenții UBB fac practică de 5 milioane de euro”,Monitorul de Cluj, 5 august 2009, http://www.monitorulcj.ro

9. „Practica studenților UBB, fi nanțată cu 5 milioane de euro”, Ziua de Cluj, 5 august 2009, http://www.ziuadecj.ro

10. „15.000 de studenți de la UBB vor participa la stagii de practică profesională plătite”, 5 august 2009, http://www.clon.ro/stiri; http://www.6am.ro/

11. ”Premierea în bani pentru cei mai buni studenți în stagiile de practică”, 12 octombrie 2009, http://www.clon.ro/ și http://www.stiri.ro/

12. ”Proiect de 5 milioane de euro pentru stagiile de practică ale absolvenților”, Financiarul din 11 august 2010, http://www.fi nanciarul.com/

13. ”Studenții practicanți răsplătiți din bani europeni”,7 decembrie 2010, http://radio.ubbcluj.ro

14. ”Studenții de la Jurnalism, premiați pentru implicarea într-un proiect european”, 7 decembrie 2010, http://www.monitorulcj.ro

15. ”Proiect european de practică pentru studenții clujeni”,UBB Radio Online, 10 februarie 2011, http://radio.ubbcluj.ro

16. ”Convergența pregătirii universitare cu viața activă”,Făclia de Cluj, 11 februarie 2011, http://www.ziarulfaclia.ro

17. ”Peste 4000 de studenți de la UBB vor participa la proiectul „Convergența pregătirii universitare cu viața activă”, Cluj Online, 10 februarie 2011, http://www.clon.ro/, http://www.ziare.com/cluj-napoca

18. ”Peste 4000 de studenți de la UBB vor participa la proiectul „Convergența pregătirii universitare cu viața activă”, 6:AM, 10 februarie 2011, http://www.6am.ro/cluj/

19. ”Două «întreprinderi» pentru studenți, la UBB”,Ziua de Cluj, 10 februarie 2011, http://www.ziuadecj.ro/eveniment/

20. ”Stagii de practică pentru studenți, organizate de UBB Cluj, cu cofi nanțare europeană”, EduManager, 10 februarie, http://edumanager.ro/articol

21. ”Proiectul Convergența pregătirii universitare cu viața activă”, Studentie.ro, 10 februarie 2011, http://www.studentie .ro/campus/

22. ”Convergența pregătirii universitare cu viața activă”,Orașul Cluj-Napoca, 11 februarie 2011, http://orasulcluj.ro/articole/2011/02/

Capitolul VIII

DISEMINAREA REZULTATELOR PROIECTULUI

În vederea monitorizării periodice și evaluării calitative și cantitative a rezul-tatelor obținute în urma desfășurării stagiilor de practică și totodată pentru creșterea impactului proiectului la nivelul actorilor cheie implicați (STUDENȚI,

TUTORI DE PRACTICĂ, RESPONSABILI/EXPERȚI DE PRACTICĂ), au fost conce-pute o serie de instrumente metodologice:

1. Raportul privind fi nalizarea stagiilor de practică (Anexa 8.1 – Raport privind fi nalizarea stagiilor de practică) – Raportul a fost elaborat la nivelul fi ecărei facultăți, prin centralizarea fi șelor de autoevaluare a stagiilor de practică completate de către studenți. Scopul raportului a vizat optimizarea organi-zării stagiilor de practică prin evidențierea punctelor forte și a punctelor de ameliorat la nivel de facultate.Rapoartele privind fi nalizarea stagiilor de practică au cuprins: organizația

în cadrul căreia studenții participanți la practică și-au desfășurat stagiul, durata totală a pregătirii practice, perioada stagiului de practică, numărul studenților participanți și specializările, compentențele specifi ce domeniului dezvoltate de către studenții participanți, precum și punctele forte și de ameliorat ale stagiului de practică.

Dintre punctele forte ale unui stagiu de practică desfășurat într-o agenție de turism se pot evidenția câteva, așa cum au fost ele menționate în fi șele de autoevaluare ale studenților:

• ”…sunt foarte mulțumit de experiența pe care am avut-o”;• ”Atmosferă excelentă, extrem de plăcută, comunicare foarte bună cu

tutorele de practică și cu toți angajații fi rmei”;• ”Atmosferă excelentă, relaxantă, comunicare foarte bună cu tutorele de

practică și cu angajații fi rmei…aș mai repeta experiența cel puțin o dată”;• ”E important că am avut ocazia să efectuăm acest stagiu de practică, fi indcă am învățat lucruri noi care o să ne ajute pentru o bună pregătire profesională”;

• ”Derularea stagiului de practică ar trebui să rămână așa cum este”.

2. Fișa sinteză a punctelor forte și a punctelor de ameliorat în cadrul stagiilor de practică (Anexa 8.2) – Scopul fi șei sinteză a fost crearea viziunii de


104 ansamblu la nivelul Universității „Babeș-Bolyai” asupra calității stagiilor de practică desfășurate, din perspectiva studenților participanți.Printre punctele forte ale stagiilor de practică enumerate de studenți s-au

numărat:

PUNCTE FORTE

comunicarea excelentă

calitatea informațiilor primite

punerea în practică a informațiilor obținute în facultate

cazarea și mâncarea excelente

alegerea locațiilor reprezentative din punctul de vedere al specializării

relațiile deschise cu tutorele de practică și atmosfera destinsă din fi rmă

activitățile realizate

programul convenabil pentru studenți

posibilitatea de a lucra individual

bibliografi a disponibilă pentru toți studenții

accesul într-un mediu specializat cu aparatură performantă

disciplina dobândită

dialogul deschis

dinamismul

relaxarea și formarea spiritului de echipă

libertatea în alegerea instituției dorite

asigurarea unui minimum de experiență în domeniu

îmbunătățirea cunoștințelor teoretice și practice în domeniu

câștigarea experienței în munca de teren

observarea muncii unei persoane experimentate

prestigiul și varietatea fi rmelor la care studenții și-au desfășurat activitatea

numărul mare de locuri disponibile pentru practică

provocarea profesională adresată studenților

sprijinul și feedback-ul acordat pentru fi ecare activitate etc.

Pentru ameliorarea stagiilor de practică, studenții au propus îmbunătățiri precum:

PUNCTE DE AMELIORAT

o perioadă mai lungă pentru derularea stagiului de practică

grupe mai mici de studenți pentru o efi ciență mai mare

diversifi carea activităților desfășurate

reducerea birocrației

posibilitatea de a alege mai multe locații pentru desfășurarea stagiului

VIII. DISEMINAREA REZULTATELOR PROIECTULUI

105PUNCTE DE AMELIORAT

evitarea desfășurării stagiilor de practică desfășurate în timpul liber sau în vacanță

îmbunătățirea programului de instruire a tutorilor

o colaborare mai strânsă între facultate-tutore-student

întâlniri cu oameni de afaceri și delegați din străinătate

punerea accentului pe aspectele practice și nu doar pe cele teoretice

asigurarea unor echipamente adecvate de practică

repartizarea mai efi cientă a studenților practicanți pe departamente de lucru

asigurarea unei mese calde

oferirea unor sarcini mai complexe studenților

subvenție mică

efectuarea practicii individual etc.

3. Raport privind feedback-ul tutorilor și responsabililor de practică (Anexa 8.3) – Raportul a fost elaborat la nivel de facultate și a urmărit evaluarea calitativă a stagiilor de practică din perspectiva tutorilor de practică și a responsabililor/experților implicați, în vederea îmbunătățirii calității practicii studenților.

Prin intermediul acestor rapoarte, s-a obținut un important feedback din partea tutorilor și responsabililor de practică cu privire la aspectele esențiale ale organizării și derulării stagiilor de practică: modalitatea de organizare a stagii-lor, relevanța pregătirii studenților față de expectanțele companiilor/instituțiilor partenere de practică, recomandări de îmbunătățire a programelor de studii, impactul prezenței studenților asupra activității curente.

Din punctul de vedere al informării și al relației tutori-responsabili, atât tutorii, cât și responsabilii de practică, s-au declarat mulțumiți. În unele cazuri, părțile implicate au considerat un impediment cantitatea de documente necesare pentru derularea unui stagiu de practică sau imposibilitatea continuării practicii de către aceiași studenți, recomandând totodată reducerea listei atribuțiilor tu-torilor și evitarea suprapunerilor între atribuțiile experților și ale responsabililor.

În general, tutorii au fost mulțumiți de competențele studenților care și-au desfășurat practica: „[…] în timpul întâlnirilor am încercat să identifi căm pe unde au fost și pe unde ar trebui să mai meargă ca să vadă un ciclu complet de producție al unui material de televiziune: documentare, fi lmare, vizionare, montaj, secretariat de emisie și emisie fi nală. Față de primele discuții (unde cunoștințele erau nule sau aproape nule), lucrurile stau mult mai bine până în acest moment și am convigerea că până la terminarea stagiului studenții vor pleca de la noi cu niște cunoștințe minime de televiziune.” (TUTORE DE PRACTICĂ TVR CLUJ). Măsura în care prezența studenților a afectat desfășurarea activi-tății instituției-gazdă a depins de dimensiunea acesteia, a spațiului de lucru și de tipul de activitate derulată. În majoritatea cazurilor, activitatea studenților a ușurat sarcinile angajaților și prezența acestora a dinamizat atmosfera de muncă, stagiile de practică nefi ind un motiv de îngreunare a sarcinilor curente.


106 Modifi cările propuse pentru programele curriculare prin intermediul ra-poartelor privind feedback-ul tutorilor și responsabililor de practică vizează următoarele aspecte:

• accent pus pe pregătirea practică, adaptată nevoilor și specifi cului pieței muncii;• acordarea unei atenții sporite pregătirii în domeniul IT;• modifi carea stilului de predare și evaluare a studenților;• creșterea numărului orelor de seminar acolo unde disciplinele au o relație

directă cu activitățile din cadrul instituțiilor etc.

4. Raport de bune practici (Anexa 8.4) – Raportul a fost elaborat la nivelul fi ecărei facultăți și a sintetizat cele mai atractive stagii de practică cu scopul replicării bunelor practici și pe viitor.

Rapoartele de bune practici au fost completate la nivelul facultăților implicate în proiect și au cuprins factorii care au contribuit la succesul stagiilor de practică, cele mai atractive stagii de practică din perspectiva activităților desfășurate, locației, implicării studenților și a tutorilor, cât și stagiile de practică ce au avut ca rezultat angajarea studenților practicanți în cadrul companiilor/instituțiilor partenere de practică. În urma unei analize a rapoartelor de bune practici com-pletate la nivelul facultăților s-a constatat faptul că factorii care au contribuit la succesul stagiilor de practică au fost: renumele partenerului de practică, absol-venții facultăților respective angajați în prezent în cadrul companiilor, atmosfera de lucru, implicarea tutorilor, specifi cul activității fi rmelor partenere și calitatea documentației oferite studenților.

Opiniile studenților participanți au fost întru totul relevante cu privire la impactul acestor stagii în educația lor: „A fost un stagiu de practică nemaipomenit, ca să citez majoritatea studenților, un stagiu deosebit pentru că am intrat în contact cu lumea fascinantă a televiziunii și am învățat că în spatele unor reportaje de câteva minute de cele mai multe ori se ascund ore întregi de muncă pe teren și de montaje […]. Cu toții suntem fericiți că am luat parte la un asemenea stagiu de practică și recunoscători pentru această oportunitate.” (STUDENT).

De asemenea, s-a observat faptul că stagiile de practică derulate în cadrul facultăților de Studii Europene, Business, Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Geografi e și Istorie și Filosofi e au avut ca rezultat angajarea studenților practicanți în cadrul companiilor/instituțiilor partenere de practică. Astfel, conform datelor furnizate de către experții de la Facultatea de Geografi e, la fi nalizarea stagiilor de practică derulate prin proiect, au fost angajați mai mulți studenți, posturile ocupate de către aceștia fi ind: Agent de turism– 8 posturi; Recepționer– 7 posturi; Topograf –5 etc.

Prelucrarea datelor obținute prin aceste instrumente metodologice a relevat că stagiile de practică desfășurate prin proiect au atins nivelul calitativ scontat, condiție sine qua non pentru consolidarea unui parteneriat viabil între Universitate și agenți economici, instituții publice și organizații non-guvernamentale, astfel încât stagiile de practică să contribuie semnifi cativ la creșterea cantitativă și calitativă a inserției pe piața muncii a absolvenților.

VIII. DISEMINAREA REZULTATELOR PROIECTULUI

107Din punct de vedere cantitativ, rezultatele atinse la sfârșitul celor trei ani de implementare au depășit rezultatele prevăzute inițial în Cererea de fi nanțare. Sinteza rezultatelor proiectului se prezintă astfel:

Tabel 8.1

FACU

LTAT

EA

AND

E IM

PLEM

ENTA

RE

NR.

STU

DENȚI

ÎN

SCRIȘI

ÎN

GRU

PUL ȚI

NTĂ

NR.

STA

GII

DE

PRAC

TICĂ

PRO

MO

VATE

CUAN

TUM

SU

BVENȚI

ILE

I

NR. POZIȚIILOR OCUPATE DE

NR.

PAR

TEN

ERIA

TELO

R D

E PR

ACTI

CĂ

CUAN

TUM

PREM

IILE

I

EXPE

RȚII

ȘI

RESP

ON

SABI

LII

DE

PRAC

TICĂ

TUTO

RII

DE

PRAC

TICĂ

Biologie și Geologie

1 272 269 40.050 36.700 30 21 162 222 222 30.350 13.952 31 18 143 214 214 98.591 8.340 20 9 6

TOTAL 708 705 168.991 58.992 81 48 36

Business

1 119 111 16.650 14.910 4 21 192 361 361 187.200 - 11 33 303 299 299 167.900 - 11 19 19

TOTAL 779 771 371.750 14.910 26 73 68

Chimie și Inginerie Chimică

1 95 95 14.250 12.825 7 5 52 100 100 13.230 7.424 7 5 53 79 79 45.425 - 7 5 5

TOTAL 274 274 72.905 20.249 21 15 15

Științe Economice și Gestiunea Afacerilor

1 1317 1303 175.050 87.766 27 155 1482 1916 1916 997.320 - 47 204 1823 1213 1213 694.025 - 50 114 104

TOTAL 4.446 4.432 1.866.395 87.766 124 473 434

Științe Politice, Administrative și ale Comunicării

1 578 533 75.750 65.877 11 45 392 568 568 201.650 91.300 14 44 403 399 399 138.950 90.450 13 29 25

TOTAL 1.545 1.500 416.350 247.627 38 118 104

Geografi e

1 751 751 109.350 101.339 8 74 582 1110 1110 570.450 - 19 74 583 531 531 282.960 - 13 30 27

TOTAL 2.392 2.392 962.760 101.339 40 178 143

Istorie și Filosofi e

1 163 162 23.850 18.230 10 24 202 387 387 89.700 33.200 17 64 553 303 303 170.589 - 18 44 38

TOTAL 853 852 284.139 51.430 45 132 113

Litere

1 115 105 15.150 - 3 12 82 146 146 62.350 12.700 3 26 233 118 118 56.979 - 5 8 8

TOTAL 379 369 134.479 12.700 11 46 39

Matematică și Informatică

1 108 108 15.750 14.580 3 37 272 207 207 83.600 24.925 4 73 593 217 217 85.200 37.700 5 74 63

TOTAL 532 532 184.550 77.205 12 184 149


108FA

CULT

ATEA

AND

E IM

PLEM

ENTA

RE

NR.

STU

DENȚI

ÎN

SCRIȘI

ÎN

GRU

PUL ȚI

NTĂ

NR.

STA

GII

DE

PRAC

TICĂ

PRO

MO

VATE

CUAN

TUM

SU

BVENȚI

ILE

I

NR. POZIȚIILOR OCUPATE DE

NR.

PAR

TEN

ERIA

TELO

R D

E PR

ACTI

CĂ

CUAN

TUM

PREM

IILE

I

EXPE

RȚII

ȘI

RESP

ON

SABI

LII

DE

PRAC

TICĂ

TUTO

RII

DE

PRAC

TICĂ

Psihologie și Științe ale Educației

1 497 445 54.150 41.900 9 67 472 584 584 271.610 30.900 9 60 373 345 345 197.225 - 11 43 24

TOTAL 1.426 1.374 522.985 72.800 29 170 108

Sociologie și Asistență Socială

1 247 243 34.650 33.440 7 34 252 317 317 133.760 - 9 33 293 163 163 85.875 4.400 7 18 13

TOTAL 727 723 254.285 37.840 23 85 67

Știința și Ingineria Mediului

1 110 110 15.600 - 9 15 132 152 152 - - 11 6 53 100 100 57.500 - 5 2 2

TOTAL 362 362 73.100 - 25 23 20

Studii Europene

1 223 222 24.750 25.100 1 12 142 143 143 73.840 - 2 7 53 120 120 67.850 - 2 4 2

TOTAL 486 485 166.440 25.100 5 23 21

Teatru și Televiziune

1 79 79 11.550 9.140 8 14 102 72 72 28.400 7.947 6 14 113 46 46 25.875 - 8 6 5

TOTAL 197 197 65.825 17.087 22 34 26

Teologie Ortodoxă

1 97 95 13.200 13.095 3 6 62 84 84 42.120 - 3 5 53 57 57 32.775 - 4 4 4

TOTAL 238 236 88.095 13.095 10 15 15

Teologie Reformată

1 7 7 1.050 400 1 1 12 61 61 28.700 3.800 2 3 33 20 20 11.500 - 2 2 2

TOTAL 88 88 41.250 4.200 5 6 6

TOTAL 15.432 15.292 5.674.299 842.340 517 1.623 1.364

Luând în considerare toate rezultatele menționate și impactul real pe care stagiile de practică l-au avut atât în rândul studenților, cât și în rândul partenerilor de practică, se poate concluziona că, pe parcursul celor trei ani de implementa-re, proiectul a facilitat cu adevărat tranziția de la școală la viața activă a celor peste 15 000 de studenți din Universitatea „Babeș-Bolyai” care au benefi ciat de participarea la stagii de practică.

convergenŢa pregatirii universitare cu viata activa lucrare de doctorat

Documents