Februarie 20082 GONG!ACTUALITATEA

– Domnule ministru, vin cu tra-diţionala întrebare: cu ce rezultate aţi încheiat anul 2007?

– În scopul realizării obiecti-velor prioritare ale procesului de dezvoltare durabilă şi îmbunătăţire a factorilor de mediu, pe parcursul anului 2007 Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale a întreprins măsuri de consolidare a cadrului legislativ din domeniu elaborând şi adoptând 21 acte legislative şi normative, printre care: Strategia privind aprovizionarea cu apă şi canalizare a localităţilor din RM; Legea cu privire la reţeaua ecologică; Legea privind grădinile zoologice; Legea regnului vegetal; Concepţia salubrizării localităţilor din RM; Regulamentul privind modul de prezentare a dărilor de seamă de către beneficiarii subsolu-lui; Regulamentul cadru al zonelor umede de importanţă interna-ţională; Autorizarea pescuitului în obiectivele acvatice naturale, Programul Naţional de asigurare a securităţii ecologice pentru anii 2007- 2015.

Un accent deosebit a fost pus pe ajustarea cadrului legislativ din domeniul protecţiei mediului la Directivele europene. În acest context a fost elaborată şi adoptată Legea privind grădinile zoologi-ce, Legea pentru aderarea RM la Amendamentul la Protocolul de la Montreal privind substanţele ce distrug stratul de ozon. Este definitivat proiectul Strategiei pri-vind implementarea Protocolului privind Evaluarea Strategică de Mediu (ESM) al Convenţiei pri-vind Evaluarea Impactului asupra mediului înconjurator în context transfrontalier (Espoo).

În scopul diminuării riscurilor pentru mediul înconjurător şi sănătatea populaţiei de la stocurile de Poluanţi Organici Persistenţi (POP), în cadrul MERN se des-făşoara Proiectul „Managementul şi distrugerea stocurilor de polu-anţi organici persistenti (POP)”

finanţat de Fondul Global de Mediu prin intermediul Băncii Mondiale. În cadrul acestui proiect, din martie 2007 au fost iniţiate lucrările de evacuare şi distruge-re a stocurilor de pes-ticide inutilizabile şi interzise.

S-a intensificat atragerea investiţiilor prin implementarea

proiectelor din cadrul comparti-mentelor: schimbările climatice, organismele modificate genetic, protecţia stratului de ozon, imple-mentarea prevederilor Protoco-lului de la Kyoto. Numai pentru construcţia staţiei de epurare de la Soroca Fondul Global de Mediu (GEF), a donat 4,5 mln. dolari. În total GEF a alocat peste 10 mln. dolari pentru implementarea pro-iectelor de mediu în RM.

A continuat lucrul în cadrul celor 18 tratate internaţionale, la care ţara noastră este Parte, prin prezentarea rapoartelor, chestio-narelor şi altor informaţii solicitate de secretariatele acestora.

Pe parcursul anului 2007 Minis-terul a participat la elaborarea şi definitivarea rapoartelor şi altor documente politice internaţionale din domeniul mediului, inclusiv cele care au fost aprobate la Con-ferinţa Miniştrilor de Mediu „Un Mediu pentru Europa”. Pentru acest eveniment a fost elaborat un raport în limbile engleză şi română „Pro-tecţia mediului în RM”. Tot aici a fost prezentată şi culegerea ilustrată „Moldova – spaţiu european”. Ca rezultat al discuţiilor iniţiate la con-ferinţă, referitoare la necesitatea îmbunătăţirii stării componentelor de mediu, a fost organizat Forumul Donatorilor de Mediu, la care au participat reprezentanţi ai organi-zaţiilor donatoare internaţionale, reprezentanţi ai ambasadelor cu sediul în Moldova.

Ministerul continuă să parti-cipe activ şi la procesul „Mediul şi sănătatea”, precum şi la imple-mentarea Strategiei Europei de Est, Caucazului şi Asiei Centrale şi Strategiei Europene „Educaţie pentru Dezvoltare Durabilă”.

Un obiectiv important pe parcursul anului curent a fost şi educaţia ecologică, întru realizarea căreia MERN a informat perma-nent publicul larg prin intermediul paginii Web a MERN, conferinţelor

de presă, emisiunilor radio şi TV, presei centrale şi locale, editarea de cărţi, care au fost distribuite bibliotecilor, inclusiv celor şcolare, pentru informare şi conştientizare ecologică, prin elaborarea mate-rialelor pentru orele ecologice, la care împreună cu specialiştii şi profesorii MET participă şi cola-boratorii MERN.

– Ce program de activitate va avea autoritatea centrală de mediu în 2008?

– La şedinţa ordinară a Colegiu-lui ministerului din 20.12.2007 a fost aprobat Planul de activitate al MERN pentru 2008. În contextul încadrării ministerului în realiza-rea politicii de stat de mediu, dar şi a documentelor strategice ale Guvernului, am procedat deja la realizarea unui şir de activităţi de amploare aşa ca: elaborarea Stra-tegiei privind evaluarea strategică de mediu în context transfrontalier şi a noii redacţii a Legii privind protecţia mediului înconjurător. Legea în cauză, fiind adoptată încă în 1993, a fost de mai multe ori modificată şi completată şi în prezent nu corespunde exigenţelor Directivelor europene şi convenţii-lor internaţionale de mediu la care RM este Parte. Pe agenda de lucru a ministerului figurează şi alte două legi cu conotaţie deosebită - e vorba de elaborarea cadrului legal pri-vind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier şi Legea cu privire la peisaje.

Dupa o relativă stagnare în dezvoltarea sa socio-economica republica noastră a păşit pe calea implementarii unor planuri şi programe care au ca obiectiv major redresarea economiei naţionale. Or, în majoritatea cazurilor, imple-mentarea lor va cauza anumite pre-judicii mediului. De aici rezultă şi necesitatea elaborării Legii privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe.

Autoritatea centrală de mediu va prezenta Guvernului spre aprobare un şir de regulamente, inclusiv: Regulamentul privind condiţiile de evacuare a apelor uzate urbane în receptorii naturali; Regulamentul privind fondurile ecologice; Regulamentul cadastru-lui regnului vegetal; Regulamentul privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic, a alimentelor şi hranei pentru animale obţinute din aceste orga-nisme, Regulamentul privind păşunatul şi cositul; Regulamen-

tul privind folosirea şi protecţia apelor subterane; Regulamentul controlului şi supravegherii de stat a activităţilor nucleare şi radiolo-gice; un şir de alte acte normative. Vor fi elaborate mai multe ordine ale ministerului pentru aprobarea diverselor instrucţiuni ce regle-mentează multiplele activităţi de protecţie şi redresare a stării mediului.

Pe plan extern, vom intensifica relaţiile de colaborare cu vecinii în scopul implementării eficiente a prevederilor Convenţiei pri-vind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier. În special vor fi monitorizate per-manent activităţile privind mersul implementării acordurilor de cola-borare între ministerul nostru şi autorităţile de resort din Letonia, Cehia, Azerbaidjan, Polonia şi România.

O mai mare amploare vor căpăta în acest an şi activităţile generale legate de organizarea şi desfăşurarea activităţilor de plan-tare a arborilor, salubrizare a loca-lităţilor, amenajare a obiectivelor acvatice în cadrul acţiunilor „Un arbore pentru dăinuirea noastră”, Apa – izvorul vieţii”, concursului pentru cea mai verde, mai salubră şi amenajată localitate.

Toate aceste activităţi capătă în anul 2008 o conotaţie deosebită datorită faptului că autoritatea centrală de mediu a ţării noastre împlineşte 40 de ani de activitate. Calea parcursă de la Comitetul de Stat pentru Ocrotirea Naturii până la Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale a fost marcată de activităţi la început de stopare, iar apoi de redresare şi restabilire a stării şi calităţii factorilor de mediu, ridicare a nivelului de con-ştientizare ecologică a populaţiei şi participare a tuturor membrilor societăţii la procesul „Un mediu sănătos pentru o viaţă sănătoasă”.

– Ce aţi dori să le adresaţi cola-boratorilor şi cititorilor revistei „Natura”?

– Apreciez la justa valoare profesionalismul echipei celei mai populare publicaţii de mediu din republică. Cunosc bine nobi-lele dumneavoastră aspiraţii şi vă doresc din suflet să le realizaţi cu succes, iar cititorilor – urări de bine şi o implicare mai largă în activită-ţile de protecţie a mediului.

Pentru conformitate, Nicu VredNic

corectăm ceasurile Noastre la timPul euroPeaNInterviu cu dl.Constantin Mihăilescu, ministru al Ecologiei şi Resurselor Naturale

Pe la Cişmichioi, Vulcăneşti, am fost pentru prima dată. Mi-au plăcut oamenii, dar n-aş dori să mă mai întorc. Din cauza mediului în care locuiesc aceşti oameni. Ei spun că se descurcă cu toate greutăţile vieţii, dar trăiesc cu frica-n spate. Teama li se trage de la locul căruia îi zic „moghilnic” şi de la efectele pe care le poate avea asupra sănătăţii oamenilor. Este vorba despre poligonul situat la câţiva kilometri de sat, unde au fost înhumate peste 4000 tone de pesticide în perioada 1979-1986.

Locuitorii spun că chiar dacă respectă cerinţele înaintate de autorităţile locale şi centrale, de a evita acest loc, substanţele chimice le poluează aerul prin evaporare. Unii locuitori au fost martori cum în timpul acestei veri toride, deasupra terenului unde sunt înhumate chimicalele se ridicau nori de vapori de diverse culori, iar în zonă era imposibil de respirat. În acest mod aceste gaze se împrăştie pe o rază mult mai mare decât locul contaminat.

Se ştie că Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale a iniţiat soluţionarea acestei probleme moştenite, a făcut demersurile necesare şi a solici-tat ajutor internaţional ca R.Moldova să scape de stocul de POP şi chimicale acumulat de-a lungul mai multor ani. Astfel MERN a lansat proiectul „Managementul şi distrugerea stocurilor de POP în R.Moldova”, proiect care duce tot greul unei probleme complexe şi care face mai mult de cât e prevăzut pentru a duce la bun sfârşit o chestiune de importanţă naţională şi regională. În urma evaluării efectuate de MERN s-a estimat o cantita-te de aproximativ 3245 de tone de pesticide de pe teritoriul Moldovei, dispersată în 358 de puncte. Anul trecut MERN a continuat un şir de acţiuni concrete şi a evacuat circa 500 de tone de otravă în Franţa, operaţie care va continua şi în 2008.

Actualmente, guvernul împreună cu comisia parlamentară de profil întreprind paşi eficienţi pentru monitorizarea situaţiei ecologice din zonele afectate. Astfel de la Cişmichioi au fost evacuate 34 tone de pesticide în ianuarie curent. După reambalarea ultimilor saci cu substanţe toxice din depozitul din apropierea satului, autorităţilor publice locale le revine sarcina de a înlătura aceste construcţii de depozitare a pesticidelor, deoarece, s-a dovedit că din totalitatea depozitelor, practic 30 la sută din ele sunt demolate de către populaţie în scopul construcţiei încăperilor pentru păsări şi animale domestice. Aceşti oameni nu-şi dau seama de faptul că „duc moartea” la ei acasă. Materialele informaţional-educative furnizate de proiectul „Managementul şi distrugerea stocurilor de POP” găzduite de „NATURA”, alte materiale pregătite şi deja distribuite de componenta de conştientizare a proiectului sunt de mare ajutor pentru autorităţile locale în activităţile lor de prevenire a populaţiei rurale de a evita contactul cu chimicalele, POP şi locurile contaminate de aceste toxine.

Victoria PoPa

Evacuarea şi distrugerea POPs

continuă

Imaginaţi-vă, că, pe neaşteptate, D-stră nu mai puteţi consuma apa din robinet sau fântână, peştii din lac sau râu, porumbul din câmp, pajiştile sunt contaminate iar femeile gravide şi copii sunt nevoiţi să stea într-un rând lung după apă curată în butelii şi pro-duse alimentare necontaminate…

Aceasta e o realita-te, care a şocat o regiu-ne mică din Germania de vest în iunie 2006, când nivele înalte de concentraţii a câţiva acizi (PFOA) au fost detectate în râurile din zonă. Aceşti acizi nu se descompun în compo-

nentele mediului, se acumulează în natură şi în fiinţele umane, cauzând dereglări hormonale şi diverse tipuri de cancer. Sursa de poluare nu a fost identificată, şi, se presupune, că nu va mai fi găsită. Acest fapt poate să vă pară straniu, şi apare întrebarea firească, cum au ajuns aceste substanţe în mediul înconjurător? Ele se utili-

zează pe larg în multe produse chimice de uz casnic şi cosmetică…

Am adus acest exemplu pentru că problema foarte similară, a Poluanţilor Organici Persis-tenţi (POP) - substanţe extrem de toxice, cu proprietăţi de bioacumulare şi cancerigene, utilizate în trecut preponderent în agricultură şi energetică, încă nu este pe deplin soluţionată la noi şi în ţările vecine. E de remarcat faptul că o cantitate considerabilă de uleiuri, contaminate cu bifenili policloruraţi, din condensatoarele electrice şi un volum esenţial de pesticide învechite deja au părăsit teritoriul Moldovei şi au fost distruse în Franţa. Însă rămâne un stoc de pesticide vechi reambalate, care va aştepta rândul său pentru eliminare în anii următori, fapt care va depinde de accesibilitatea surse-lor financiare. Şi, sper, în viitorul apropiat să identificăm toate locurile de înhumare ilicită a pesticidelor sau a altor substanţe chimice toxice, iar toate locurile poluate să fie luate la evidenţă

şi această informaţie să fie pusă la dispoziţia autorităţilor şi populaţiei.

Dar ar fi de dorit să întreprindem nişte măsuri eficiente pentru reducerea riscurilor potenţiale pentru sănătatea oamenilor şi mediu până la momentul soluţionării depline a acestei probleme particulare, sau a celor care apar în momentul importului, păstrării, utilizării sau eliminării acestor sau altor substanţe similare şi al ambalajelor lor.

... Realitatea e că aceste chimicale pot fi găsite zilnic în produsele alimentare şi în pro-dusele de larg consum: detergenţi, cosmetică, mobilă, jucării. Aplicarea lor în multe cazuri e justificată din punct de vedere economic: pesticidele combat dăunătorii şi contribuie la sporirea volumului producţiei agricole, un şir de chimicale contribuie la duritatea sau durata păstrării unui produs sau altul, altele redau mărfii un aspect estetic mai competitiv. Astfel, cu toţii suntem expuşi potenţialului risc de a fi

afectaţi de la consumul produselor cu concen-traţii ridicate, sau concentraţii reziduale. Cât de mult ne „uşurează” viaţa chimia menajeră?.. Dar utilizăm aceste substanţe cu precauţie, utilizăm mijloace individuale de protecţie? Le ferim de copii?

Cele mai vulnerabile grupe în acest sens sunt femeile gravide şi copiii. Deseori îmi puneam întrebarea, de ce pe majoritatea preparatelor chimice - medicamente – este prezentă inscripţia de prevenire de a fi ferite de copii şi că nu sunt recomandate în perioada sarcinii? Acum înţeleg mult mai bine sensul acestei inscripţii.

Substanţele chimice toxice intra în viaţa fiecă-rui om încă până la naştere şi-l însoţesc deja pe tot parcursul vieţii. Ele pătrund în organismul nostru, ne afectează sănătatea, sănătatea gene-raţiilor viitoare şi poluează mediul.

Mai mult de 40 substanţe chimice toxice, persistente, metale grele şi circa 350 substanţe chimice sintetice au fost detectate în organismul unui locuitor arbitrar al Europei centrale. Pre-supun că situaţia similară poate fi caracteristică si pentru Republica Moldova.

andrei isac

Viaţa între substanţe chimice toxiceConvenţia de la Stockholm: o şansă pentru viitorul Moldovei

Martie 20082 GONG!ACTUALITATEA- Care va fi politica editorială

a Revistei Apelor, veţi fi o revistă academică, tehnică, juridică, de popularizare? Ce probleme necu-noscute publicului larg urmează să le abordaţi? Cine vor fi partenerii Dvs., din ce medii o să vă recrutaţi cititorii?

- Revista este adresată unui grup de cititori mai larg decât cel al speci-aliştilor în domeniu pe care preferăm să-i vedem mai degrabă în calitate de autori ai materialelor publicate. Pe lângă aceea că intenţionăm să difuzăm cât mai diverse şi utile informaţii despre ape vom scoate în vileag problemele stringente legate de protecţia şi utilizarea judicioasă a resurselor de apă. Nu va fi o revistă ştiinţifică de specialitate, ci vom cuprinde întreg spectrul de probleme existente în domeniu: alimentarea cu apă şi canalizarea, starea apelor de suprafaţă şi subterane, biodiversi-tatea acvatică, irigarea, utilizarea apei în industrie, consumul casnic al apei potabile, etc. Dorim ca revista noastră să ajungă în fiecare primărie, bibliotecă, instituţie de învăţământ şi la cât mai mulţi cititori de rând. Ideea editării Revistei Apelor a fost susţinută de Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, Agenţia „Apele Moldovei”, Asociaţia Republicană

„Moldova Apă-Canal”, care şi sunt partenerii noştri principali.

- Cum ajunge Revista Apelor la cititori, sunteţi incluşi in Catalogul Presei din RM, se pot face abonamen-te, o putem procura din chioşcuri?

- Revista este introdusă în Catalog cu numărul... , abonarea va începe de la 1 martie 2008 cu apariţia publicaţiei în luna mai a.c. Vom pune la dispoziţia cititorilor interesaţi un număr nu prea mare de reviste şi în chioşcurile de profil.

- Ce durabilitate va avea proiectul, dacă ţinem cont de preţurile foarte mari de tipărire-editare şi foarte mici de vânzare a revistei?

- Avem planuri deocamdată pentru anul 2008, vom edita trei sau patru numere, în funcţie de mijloacele acumulate. Cheltuielile pentru editarea revistei nu sunt pe buzunarul cititorului de rând, de aceea noi sperăm să obţinem o sub-venţionare de la instituţiile de stat interesate, sponsori locali şi de peste

hotare. Preţul de abonare şi vânzare a revistei va fi în limita a 20 de lei.

- Revista Apelor va furniza doar informaţie sau îşi propune să devină şi un ghid util pentru autorităţi şi cetăţeni în rezolvarea problemelor comunitare şi municipale de asigu-rare cu apă a populaţiei rurale şi urbane?

- Nu ne vom limita doar la infor-maţie neutră, vom publica materiale despre buna experienţă a comuni-tăţilor, autorităţilor, organizaţiilor obşteşti privind soluţionarea proble-melor asigurării cu apă potabilă de calitate şi a unui mediu înconjurător sănătos. Puţin se ştie despre sursele şi modalităţile de finanţare a proiecte-lor legate de apă, despre tehnologiile moderne şi nu atât de costisitoare de epurare, de conservare a ape-lor, etc. Vom publica şi asemenea materiale.

- În ce măsură vă propuneţi să fiţi şi o revistă de educaţie ecologică în aspectul protejării resurselor acvatice şi respectarea legislaţiei de mediu?

- Toate materialele publicate în revistă au menirea să contribuie la creşterea nivelului de informare şi educaţie ecologică a cititorilor. Legislaţia de mediu în domeniul protecţiei şi utilizării apelor este simplă, pe înţelesul tuturor şi cred că fiecare cetăţean matur deja îşi dă bine seama cum trebuie să procedeze ca să nu dăuneze apelor. Mai mult, vom scrie despre măsurile stimula-torii prevăzute în legislaţie, însă vom atenţiona cititorii şi despre posibilele sancţiuni în cazul încălcării prevede-rilor legale.

- Ce le doreşti cititorilor revistei NATURA?

- Să rămână mereu îndrăgostiţi de natură. Iar acest sentiment de iubire să nu rămână doar în interior, ci să se transforme în veritabilă dragoste, exprimată în participarea la activităţi de plantare şi îngrijire a spaţiilor verzi, de curăţare şi amenajare a izvoarelor şi fântânilor, a malurilor râurilor şi iazurilor, de exprimare a protestului public faţă de acţiunile antiecologice ale autorităţilor, a solidarităţii cu lupta ecologiştilor pentru un mediu curat.

Pentru conformitate: Aurel Dumitru

Revista ApelorInterviu cu Vlad Haraba, redactor-şef

Proiectul „Consolidarea participă-rii publicului la procesul de luare a deciziilor” a demarat în luna iulie a anului 2006. A fost finanţat de către Ministerul Locuinţelor, Planificării Spaţiale şi a Mediului al Olandei, ser-vind drept o continuitate a proiectului „Participarea publicului la elaborarea şi implementarea Planului Local de Acţiuni pentru Mediu (PLAM) în raio-nul Ştefan Vodă”, derulat în perioada anilor 2004-2005 cu susţinerea finan-ciară a aceluiaşi donator. Proiectul a antrenat următoarele grupuri

ţintă: autorităţile publice centrale (ministere, departamente de stat etc.), autorităţile raionale (consiliile raionale, serviciile de salubrizare, cen-trele de medicină preventivă, serviciile cadastrale etc.), primăriile, ONG-urile de mediu şi comuni-tăţile locale din raionul Ştefan Vodă. Acest lucru a fost posibil prin intermediul celor 9 proiecte elaborate în cadrul PLAM-ului şi implementate pe parcursul anului 2007 de către 6 primării şi 3 ONG-uri din localităţile raionului Ştefan Vodă.

Proiectul „Muzeul verde – instrument sigur de informare şi educaţie ecologică”, realizat de către Organizaţia Teritorială Ştefan Vodă a Mişcării Ecologiste din Moldova, a avut scopul principal de a spori nivelul de conştientizare ecologică a populaţiei din zona respectivă. Protagoniştii pro-iectului au pus un accent deosebit pe cointeresarea generaţiei tinere faţă de acţiunile de protecţie a

mediului, pentru ei organizându-se o serie de lecţii ecologice. De asemenea, a fost creată o bază de date cu privire la starea mediului ambiant în raionul Ştefan Vodă care poate fi accesată de către toate persoanele interesate.

Proiectul „Lărgirea reţelei de tineri formatori ecologi în localităţile din raionul Ştefan Vodă”, implementat de către ONG-ul ECO-uri Nistrene a urmărit implicarea tinerei generaţii în soluţionarea problemelor ecologice din regiune, precum şi în procesul de luare a deciziilor în domeniul protecţiei mediului. Mai bine de 2000 de tineri lideri ecologişti au participat la o amplă campanie de informare a opiniei publice despre realizarea PLAM-ului în raionul Ştefan Vodă. Au fost create grupuri noi de lideri ecologişti care activează în diferite localităţi ale raionului. E de menţionat faptul că echipa de implementare a proiectului a desfăşurat o serie de activităţi practice de protecţie a mediului, în urma cărora au fost curăţate fântâni şi izvoare, lichidate gunoişti neautorizate, plantaţi arbori.

„Restabilirea şi amenajarea parcului de sălcii din satul Antoneşti” este proiectul implementat de către ONG-ul Glia Strămoşească, scopul căruia a fost de a renova o porţiune din parcul vechi prin plantarea de arbori şi arbuşti, astfel diminuând procesele de eroziune a solului şi de poluare a

apelor freatice. La activităţile de plantare au luat parte elevii şi profesorii de la şcolile autohtone.

În cadrul proiectului „Lichidarea gunoiştilor neautorizate şi împădurirea terenurilor supuse eroziunii”, realizat de către Primăria comunei Purcari, au fost lichidate gunoiştile neautorizate din comună, considerate drept sursele princi-pale de poluare a localităţii. Pentru a asigura durabilitatea rezultatelor obţinute, în activităţile proiectului a fost implicată activ populaţia, fiind amplu informată despre efectele negative ale problemei deşeurilor şi măsurile de penalizare în cazul formării gunoiştilor ilegale.

Un proiect asemănător ce ţine de soluţiona-rea problemei deşeurilor este „Valorificarea şi lichidarea gunoiştilor neautorizate din zona de protecţie a rezervorului acvatic şi înverzirea terenului în comuna Ştefăneşti”, implementat de către primăria com. Ştefăneşti.

Proiectul „Oprirea proceselor de formare a râpelor prin lichidare şi împădurirea lor în satul Semionovca”, realizat de către primăria satului Semionovca, a fost orientat spre construirea unui baraj format din sol şi deşeuri care ar stopa procesele erozive. Acest baraj a fost construit în locul gunoiştii neautorizate din satul respectiv şi prin intermediul proiectului a fost posibilă

reamenajarea acesteia, devenită ulterior o gunoişte legitimă. Barajul construit împiedică răspândirea gunoiului pe terenurile agricole din împrejurime.

O altă gunoişte neautorizată a fost lichidată în satul Palanca prin intermediul proiectului „Lichidarea şi valorificarea gunoiştii neautoriza-te din s. Palanca”, implementat de către primărie. Această gunoişte, situată la marginea satului, pe traseul internaţional dintre Moldova şi Ucraina, era principala sursă de poluare a localităţii. În locul ei a fost sădit un parc.

Proiectul „Lichidarea gunoiştilor neautorizate din satul Talmaza” a prevăzut crearea unei guno-işti special amenajate pentru deşeurile menajere. Pentru a facilita accesul la aceasta, primăria a construit un drum nou care duce la ea, astfel încât gunoiştea va servi nu numai populaţiei din Talma-za, ci şi locuitorilor din satele vecine. Un succes al proiectului în cauză este stabilirea relaţiilor de parteneriat dintre Administraţia Publică Locală şi organele ecologice de drept, care au avertizat populaţia despre penalităţile aplicate în cazul nerespectării legislaţiei de mediu.

Primăria satului Slobozia a implementat un proiect cu genericul „Crearea pepinierei silvice” prin intermediul căruia şi-a propus în viitor aprovizionarea tuturor satelor din raionul Ştefan Vodă cu material săditor.

Anastasia RADu, Consultant Relaţii cu Publicul REC Moldova

Implementarea PLAM în raionul Ştefan Vodă

Continuă evacuarea şi distrugerea pesticidelor

Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale continuă în cadrul proiectului “Managementul şi distrugerea stocurilor de poluanţi organici persistenţi” lucrările de evacuare peste hotare şi distrugere a pesticidelor inutilizabile şi interzise din Moldova. Proiectul este finanţat de Fondul Global de Mediu, prin Banca Mondială, şi de Guvernul R.Moldova, în scopul realizării Planu-lui Naţional de Implementare a Convenţiei de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi, aprobat de Guvern în anul 2004.

La prima etapă a proiectului, în perioada martie-octombrie 2007, compania Tredi S.A. a transportat în Franţa şi a distrus la întreprinde-rile sale 980 tone de condensatoare electrice ce conţineau substanţe chimice toxice şi 485 tone de pesticide perimate.

Sunt reambalate şi pregătite pentru evacuare încă 650 tone de pesticide din raioanele Briceni, Cimişlia, Floreşti, Râşcani, Şoldăneşti şi Ştefan-Vodă. Lucrările au fost reluate la 25 februarie la depozitul central din satul Tudora, raionul Ştefan-Vodă, din care vor fi evacuate 228 tone de deşeuri chimice din agricultură. În ansamblu, proiectul prevede evacuarea şi distrugerea până la finele lunii martie 2008 a 1150 tone de pesticide, inclusiv din categoria poluanţilor organici persis-tenţi, din 10 raioane, ce constituie circa o treime din cantitatea totală stocată în depozite.

Valentin PLEşCA, managerul proiectului

Întrunirea primarilor din raionul Orhei

În februarie, la Orhei, a avut loc o întrunire a primarilor, ingi-nerilor cadastrali ai primăriilor şi a reprezentanţilor Consiliului Raional Orhei, cu participarea unor specialişti de la Inspectoratul pentru Protecţia Plantelor, MERN, Inspectoratul Ecologic de Stat, Agenţia Apele Moldovei şi Mişcarea Ecologistă din Moldova. Desfăşurată sub genericul „Rolul autorităţilor publice locale în amenajarea durabilă a teritoriului şi gestionarea raţională a resurselor naturale, în conlucrare cu serviciile organelor centrale desconcentrate în teritoriu, implementarea prevederilor Con-ferinţei de la Stockholm privind POPs”, reuniunea a avut drept scop familiarizarea reprezentanţilor primăriilor cu atribuţiile şi responsabilităţile ce ţin de protecţia mediului înconjurător, gestio-narea eficientă a resurselor naturale pentru asigurarea echilibrului ecologic în spaţiul rural.

Au fost puse în discuţie probleme ce ţin de amenajarea localităţi-lor, autorizaţiile de mediu, atribuirea terenurilor pentru construcţii, expertiza ecologică a proiectelor. Un accent deosebit s-a pus pe darea în arendă a bazinelor acvatice, utilizarea eficientă a resurselor naturale (carierele de nisip, piatră, fântânile arteziene), menţinerea sistemelor de apă şi canalizare reabilitate sau construite recent, salubrizarea localităţilor, managementul deşeurilor organice în localităţile rurale, interzicerea defrişării arborilor, managementul şi distrugerea stocurilor de poluanţi organici persistenţi, informarea populaţiei despre POPs. Cu această ocazie la seminar a fost derulat

un film despre POPs - „Reducerea şi lichidarea POPs din RM”, realizat de STUDIO NATURA.

Alecu Reniţă, preşedintele MEM, a menţionat importanţa proiec-tului Controlul Poluării în Agricultură (PCPA), implementat în satele din bazinul râului Lăpuşniţa: „Acest proiect vine să ne demonstreze că şi gunoiul de grajd pe care noi nu întotdeauna îl utilizăm în practică cum se cuvine, dar poluăm mediul înconjurător, poate să ne aducă şi venit şi să contribuie la dezvoltarea comunitară. În prezent satul Negrea comercializează deşeuri organice (150-200 lei pentru o tonă), anual cantitatea fiind până la 3000 de tone. Este un plus mare, deoarece acele 3000 de tone nu sunt aruncate în râu, dar sunt comercializate şi utilizate pe terenurile agricole”, a accentuat Alecu Reniţă.

Prezentând situaţia ecologică din raion, măsurile de redresare a stării mediului şi de gestionare durabilă a resurselor naturale, şeful Inspecţiei Ecologice Orhei, Ion Sava, a lansat următorul apel către primari: „Vine primăvara şi se încep acţiunile de barbarie. Toate satele nu se văd din cauza fumului în urma focurilor aprinse practic în fiecare gospodărie. Oameni buni, stopaţi arderea nechibzuită a copacilor, tufarilor, frunzelor, miriştii. Respectaţi regulile de coper-tare selectivă a solului şi destinaţia fiecărui tip de sol. În privinţa apei, nu face fiecare iaz unde-i trăsneşte fermierului în cap; nu se deschide nici un edificiu fără autorizaţie de folosire a apei şi a altor servicii, nu defrişaţi pădurile tinere de salcâm …”.

Pentru a fi mai convingător, Ion Sava a anunţat şi valoarea amenzilor, aplicate în urma evaluării prejudiciului cauzat mediului de la activităţile antropogene: gunoişti neautorizate – 528 lei/mc; extragerea ilicită a nisipului, lutului – 1585 lei/t; arderea miriştii şi a

altor rămăşiţe de plante – 250 lei/ha; tăierea unui arbore din spaţiile verzi - 1200-1500 lei ş.a. Ion Sava a adus la cunoştinţa primarilor că în primăvară se vor efectua inspecţii în sate.

Opinii ale participanţilorElena Creţu, inginer cadastru, Stepsoci: „Schimbarea destina-

ţiei terenurilor este un subiect neclar încă. Trebuia nu numai de menţionat legea şi articolul, dar şi de explicat care este procedura de gestionare a terenurilor publice.”

Primarul satului Pogrebeni, Veaceslav Strişcă: „Modificările noi din actele normative sunt un pas înainte pentru a face ordine în toate direcţiile din primărie, dar cel mai mult m-a impresionat activitatea Secţiei de procesare a PET – urilor din Peresecina. Este un pas foarte important pentru a curăţi toate terenurile împânzite de sticlele de plastic, care contribuie la dezvoltarea comunitară şi la ocrotirea mediului înconjurător.”

Primarul satului Nicolaeuca, Claudia Bejenaru: „M-a impresi-onat deschiderea unei astfel de societăţi de prelucrare a plasticului la noi în raion. Este un mijloc eficient de protecţie a mediului şi nu toate localităţile pot să înceapă o astfel de activitate de colectare a sticlelor de plastic. De acum ne revine sarcina de a colecta aceste deşeuri din satele noastre pentru a le aduce la prelucrare. E un exemplu bun de urmat şi pentru alte raioane ale republicii. La fel, mi-a fost foarte utilă prezentarea proiectului PCPA, din care am aflat cum din deşeurile organice putem face bani pentru comunitate şi proteja solurile”.

Victoria BăLAn

Aprilie 20082 GONG!ACTUALITATEA

Regulamentul privind Bifenilii Policloruraţi (BPC) a fost elaborat de Ministerul Ecologiei �i�i Resurselor Naturale în vederea asigurării unui cadru legal pentru managementul ecologic sigur al BPC �i al echipamentului cu conţinut de BPC, �i pentru a asigura implementarea efectivă �i conformarea la cerinţele Convenţiei de la Stockholm privind POP, Protocolul UNECE privind POP la Convenţia privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanţe lungi (1979), precum �i aproximarea cu Regulamentul UE asociat 850/2004/CE din 29 aprilie 2004 privind POP �i Directiva UE 96/59/CE din 16 septembrie 1996 privind eliminarea BPC.

Regulamentul prevede:- perioada de eliminare treptată a echi-

pamentului cu conţinut de BPC, stabilită în Protocolul UNECE, (echipamentul cu conţinut de BPC în volume de peste 5 litri va fi scos din uz nu mai târziu de anul 2015);

- perioada de eliminare /decontaminare a echipamentului cu conţinut de BPC stabilită în Protocolul UNECE privind POP (2020 pentru echipamentul supus inventarierii).

Echipamentul cu conţinut de BPC �i orice amestec care conţine peste 0,005% de BPC va fi eventual incinerat sau decontaminat/distrus prin tratament biologic sau fizico-chimic; se interzice îngroparea acestor de�euri.

Până la crearea unui sistem de licenţiere, deţinătorii de de�euri BPC �i echipament cu conţinut de BPC sunt obligaţi să îl stocheze în propriile încăperi într-un mod ecologic sigur. Transportarea, stocarea �i eliminarea echipa-mentului �i altor de�euri cu conţinut de BPC vor fi realizate doar de companii care deţin licenţa corespunzătoare.

Întreprinderile care activează în domeniul eliminării BPC vor înregistra cantitatea, ori-ginea, natura �i conţinutul de BPC din BPC utilizate care le-au fost livrate. Ei vor comunica această informaţie MERN.

Regulamentul este o parte a unui proiect de pachet general de legi care propune un cadru legal coerent privind managemen-tul substanţelor chimice periculoase �i a de�eurilor în Moldova, fiind elaborat în cadrul componentei legale �i de consolidare a capacităţii a Proiectului Băncii Mondiale „Proiectul Managementul �i Distrugerea Sto-curilor de Poluanţi Organici Persistenţi”, care trebuie să soluţioneze problemele prioritare

privind POP, identificate în Planul Naţional de Implementare a Convenţiei de la Stockholm.

Ce este BPC şi de ce reprezintă o cauză de îngrijorare?Bifenilii policloruraţi (BPC) reprezintă

o clasă de hidrocarburi clorurate care a fost utilizată pe larg din 1930 în diferite scopuri industriale. Dacă aceste substanţe chimice sunt degajate în mediu, ele nu se distrug auto-mat �i se pot acumula în ţesuturile adipoase ale animalelor �i oamenilor. Longevitatea BPC �i afinitatea cu ţesuturile grase pot rezulta în avansarea BPC �i concentrarea lor prin inter-mediul lanţului trofic.

BPC pot pătrunde în corpul uman prin absorbţie prin piele, inhalarea vaporilor BPC �i ingerare, în special, odată cu mâncarea contaminată. Probabilitatea de îmbolnăvire în urma expunerii la BPC cre�te odată cu durata timpului de expunere �i a cantităţii materialului cu care o persoană poate intra în contact.

Simptomele cele mai comune observate la oamenii expu�i la nivele înalte de BPC se întru-nesc într-o stare cunoscută sub denumirea de cloracnee. Cloracneea reprezintă o dermatoză gravă, persistentă, asemănătoare acneei care apare în urma contactului repetat �i de lungă durată a BPC cu pielea. Aceea�i stare apare �i la oamenii care au ingerat accidental BPC pe cale bucală. O expunere înaltă la BPC mai poate afecta ficatul �i sistemul nervos, rezultând în stare de amorţeală, slăbiciune �i furnicături în mâini �i picioare. Există posibilitatea ca BPC să cauzeze cancerul.

Tot echipamentul cu conţinut de BPC pre-zent în Moldova astăzi provine din perioada sovietică. Utilizarea lui în unele sectoare a fost încetată sau interzisă în anii ’80. Totu�i, BPC continuă să fie utilizaţi în instalaţiile energetice �i alte tipuri de echipament. După intrarea în vigoare a Regulamentului propus se va efectua o inventariere naţională a BPC �i echipamentului cu conţinut de BPC.

Beneficiile Regulamentului constau în faptul că se vor preveni în Moldova emisiile de BPC în mediu din echipamentul fisurat în uz �i eliminarea echipamentului din rampele de depozitare.

Detalii la: www.moldovapops.md sau 22.68.49.

Andrei IsAc

Gestionarea Bifenililor Policloruraţi în Moldova:

un nou regulament

L a începutul lunii martie un grup de tineri, sub egida Grupului „Glasul tinerilor” care activează pe lângă Reprezen-tanţa Băncii Mon-diale de la Chi�i-nău, a participat

la seminarul informaţional de pregătire pentru activităţi de educaţie ecologică în teritoriu. Acesta a fost condus de Liliana Palihovici, coor-donatorul grupului. Seminarul a avut drept scop familiarizarea tinerilor cu problemele ecologice ale RM, găsirea celor mai optime soluţii pentru rezolvarea lor �i modul de transmitere a infor-maţiei altor tineri din raioanele Moldovei. La seminar a participat directorul REC Moldova, Andrei Isac, care a prezentat situaţia ecologică din RM. Între problemele evidenţiate de acesta au fost următoarele: gunoi�tile neautorizate, care împânzesc satele Moldovei; fostele depozite de pesticide �i impactul negativ asupra sănătăţii populaţiei. Campania informativ-educativă s-a desfă�urat în luna martie în 10 raioane, apoi din fiecare raion în cel puţin cinci sate. Tinerii au distribuit materiale informative ce ţin de situ-aţia ecologică, sănătatea populaţiei, necesitatea acţiunilor de ocrotire a naturii.

Grupul „Glasul Tinerilor” este un proiect internaţional, care se realizează în mai multe ţări cu susţinerea BM. În Moldova Grupul a început a activa în anul 2004, selectat printr-un concurs anunţat de BM. El este format din 16 tineri din

diferite raioane, pe o perioadă de un an. Anul acesta Grupul nou format �i-a propus să activeze în câteva domenii: protecţia mediului, incluziunea socială a tinerilor, oportunităţi de angajare în câmpul muncii, combaterea corupţiei.

Opinii ale partcipanţilorAnastasia Condruc, Liceul Teoretic „M. Emi-

nescu”, cl. XII-a, Edineţ: Domeniul ecologic este important pentru fiecare din noi, pentru că ne afectează �i contribuim �i noi la situaţia creată, privind dezechilibrul ecologic în care ne aflăm, fără ca să ne dăm seama.

Alexandru Monahov, Liceul Teoretic „Ion Creangă”, cl. XII-a, Chişinău: Este important să cunoa�tem situaţia ecologică la nivel global, dar cel mai important este să cunoa�tem ceea ce se întâmplă la noi acasă. După principiul „Gândim global, acţionăm local”, trebuie să con�tientizăm problemele ecologice globale în contextul realită-ţii noastre. Campania noastră va stimula gândirea creativă a tinerilor.

Aurelia Petrov, Liceul Teoretic „Spiru Haret”, cl. XI-a, Chişinău: Situaţia ecologică din Chi�inău ne spune despre ceea ce se întâmplă �i în republică, ora�ul nu este salubrizat complet, nemaivorbind de alte localităţi. Ideea pe care o lansez este ca fiecare să înceapă a respecta anumite reguli ce ţin de protecţia naturii.

Carolina Cartofeanu, Liceul Teoretic „Ioan Vodă”, cl. XII-a, Cahul: Cred că orele educative desfă�urate în orice clasă ar fi primul pas pentru informarea elevilor despre situaţia ecologică din republică.

Victoria PoPA

În R.Moldova peste 50% din populaţie n-are acces la apa potabilă calitativă, aceasta datorită stării reţelelor de apeduct în mediul urban şi lipsa apeductului în cel rural. Potrivit specialiştilor din domeniu, în opt din zece fântâni şi izvoare apa nu corespunde normelor sanitaro-igienice. Consumul zilnic al apei poluate pune în pericol sănătatea populaţiei. Aceste date au fost relevate la conferinţa de presă dedicată Zilei Mondiale a Apei (22 martie). Pentru a ie�i din impas,

ecologi�tii consideră că tre-buie de iniţiat o campanie de con�tientizare a populaţiei atunci când aruncă de�eurile în locurile neautorizate, dar �i de implementat proiecte ce ţin de îmbunătăţirea calităţii apei.

Potrivit speciali�tilor Cen-trului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, aproximativ 40% din mostrele investigate nu corespund stan-dardelor igienice. Ca rezultat, s-a dublat morbiditatea, iar maladiile provocate de poluarea apei au redus speranţa de viaţă a fiecărui cetăţean în medie cu 4-5 ani.

Referindu-se la aceste aspec-te negative, ministrul Ecologiei �i Resurselor Naturale Viole-ta Ivanov a spus: „Sănătatea omului �i dezvoltarea socială depind în mod direct de gra-dul de asigurare a populaţiei

cu apă potabilă. Nu putem vorbi azi despre asigurarea populaţiei cu apă potabilă fără a vorbi de protecţia resurselor acvatice, care pentru RM sunt destul de modeste. Problema resurselor acvatice trebuie pri-vită în ansamblu, începând cu captarea, tratarea, utilizarea, până la deversarea în sursele acvatice. Din punct de vedere al cadrului legislativ cu privire la protecţia resurselor acvatice, pot să spun că avem unul des-tul de perfect. La moment, se lucrează mult în contextul apro-ximării legislaţiei naţionale în domeniul protecţiei �i utilizării durabile a resurselor acvatice la directivele Uniunii Europene, iniţiate în cadrul Planului de Acţiuni R. Moldova – Uniunea Europeană”.

Anul 2008 este declarat „Anul Internaţional al Sanita-ţiei”. Asigurarea cu apă potabilă a populaţiei reprezintă una din sarcinile primordiale ale

fiecărui stat, perioada anilor 2005-2015 fiind declarată drept Deceniu Internaţional „Apa pentru viaţă”.

Moldova dispune în pre-zent de resurse acvatice de suprafaţă �i subterane limitate, ea fiind traversată de cca. 3600 de râuri, majoritatea mici �i doar 7 din ele au o lungime de peste 100 km. Principala sursă de aprovizionare cu apă potabilă �i tehnică sunt din râul Nistru - 54%, Prut -16%. Ponderea apelor subterane este de 23%, altor surse de suprafaţă le revine 7%.

La conferinţa de presă dedi-cată Zilei Mondiale a Apei (22 martie) au participat reprezen-tanţi ai Inspectoratului Ecologic de Stat, Mi�cării Ecologiste din Moldova, Institutului de Eco-logie �i Geografie, Agenţiei de Stat pentru Geologie „AGeoM”, Serviciului Hidrometeorologic de Stat.

Victoria RomAn

Majoritatea moldovenilor consumă apă poluată

Ministrul Ecologiei şi Resurselor Naturale d-na Violeta Ivanov prezintă cartea Resursele acvatice

PNUD este reţeaua globală a Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, care promovează schimbarea şi conectează ţările la surse de cunoştinţe, experienţă şi resurse pentru a ajuta oamenii să-şi construiască o viaţă mai bună. Prezent în 166 de ţări, PNUD conlucrează cu ele în identificarea soluţiilor proprii pentru realizarea sarcinilor de dezvoltare la nivel global şi naţional.

PROGRAMUL NAŢIUNILOR UNITE PENTRU DEZVOLTARE DIN REPUBLICA MOLDOVAProiectul “Suport pentru Protecţia Mediului şi a Utilizării Durabile a Resurselor Naturale”

anunţă lansarea

PROGRAMULUI DE GRANTURI MICI ÎN DOMENIUL MEDIULUI (PGM-2008)Context: În ianuarie 2008 PNUD a lansat proiectul “Suport pentru Protecţia Mediului şi a Utilizării Durabile a Resurselor Naturale”, care are drept obiectiv întărirea capacităţilor instituţionale ale autorităţilor centrale pentru îmbunătăţirea protecţiei mediului �i a utilizării durabile a resurselor naturale prin implicarea sec-torului asociativ. Una din activităţile proiectului este îndreptată spre susţinerea iniţiativelor locale pentru rezolvarea problemelor ecologice prin intermediul Programului de Granturi Mici în domeniul Mediului (PGM M- 2008).

Scopul PGM M-2008 este de a acorda finanţare organizaţiilor non-guvernamentale în sprijinul realizării beneficiilor comunitare �i naţionale de mediu, reducerii sărăciei �i abilitării comunităţilor prin iniţiative �i acţiuni locale.

Programul de Granturi Mici se adresează ONG-urilor naţionale �i locale de pe ambele maluri ale Nistrului, care atestă capacităţi consolidate în formularea �i administrarea proiectelor în domeniul protecţiei mediului �i a promovării utilizării durabile a resurselor naturale.

Finanţarea va fi acordată proiectelor care demonstrează alinierea la priorităţile comunităţilor locale in domeniul protecţiei mediului, si care asigură o integrare a activităţilor de proiect în dezvoltarea socio-economică locală. Astfel, proiectele propuse spre examinare trebuie să fie ancorate in necesităţile cotidiene reale ale comunităţilor, să beneficieze de sprijinul cetăţenilor, suportul organelor puterii locale �i/sau a business-ului privat local sau naţional.

PGM M-2008 nu este strict axat pe un set de arii tematice, dar oferă ONG-urilor de mediu posibilitatea de manifestare a iniţiativei �i a spiritului de inovaţie în definirea celor mai stringente măsuri de protecţie a mediului, a modalităţilor de abordare a problemelor de mediu �i de utilizare durabilă a resurselor naturale în folosul comu-nităţii. Sunt încurajate propuneri de proiecte cu impact real asupra mediului �i a practicilor folosirii durabile a resurselor naturale, inclusiv din perspectiva activităţilor-pilot de adaptare la schimbările climatice.Valoarea finanţării: PGM M-2008 oferă două categorii de finanţare:

Categoria A – proiecte mici: valoarea finanţării variază de la 1.000 la 5.000 dolari SUA;Categoria B – proiecte medii: valoarea finanţării variază de la 5.000 la 10.000 dolari SUA.

Informaţie despre dosar: Informaţie detaliată despre dosarul de înscriere (Cererea de finanţare, Ghidul solicitantului de finanţare �i Lista de documente a fi prezentate) este publicată pe pagina web a PNUD Moldova www.undp.md/tenders.

Dosarele se vor depune într-un plic sigilat, cu menţiunea “PGM M-2008”, prin po�tă sau prin depunere personală, la adresa: PNUD Moldova, Proiectul “Suport pentru Protecţia Mediului şi a Utilizării Durabile a Resurselor Naturale”, str. 31 August 1989, nr. 131, MD-2012 Chişinău, Republica Moldova. Data limită de depunere a dosarelor este 30 aprilie 2008, ora 18.00.

Glasul Tinerilor

Mai 20082 GONG!ACTUALITATEA

Iniţiativa lansată recent de către doamna Violeta Ivanov, ministrul Ecologiei şi Resurselor Naturale, în cadrul uneia din emisiunile „Bună seara”, referitor la demararea acţiunii “Râu curat de la sat la sat” şi-a găsit deja transpunere în viaţă. Chiar la câteva zile după difuzarea

emisiunii, elevii gimnaziului Paşcani din raionul Criuleni au început curăţirea albiei râului Ichel, care curge în preajma satului. Acţiuni similare au fost iniţiate pe întreg teritoriul raionului Criuleni. Astfel, la intrarea în raion, la şoseaua Balcani, lângă podul de peste râul Ichel, care străbate 11 localităţi din raion, lucrătorii SA “Drumuri” Criuleni, în frunte cu inginerul-şef dl Mihai Nis-treanu au curăţit apele râului de deşe-urile din plastic, polietilenă, anvelope şi metal aruncate cu nepăsare în albia râului, fără a ţine seama de impactul dezastruos asupra situaţiei ecologice a râului. Şeful acestei întreprinderi, dl Alexandru Achimşin, a avut grijă să pună la dispoziţia muncitorilor tehnica necesară: tractor, saci, scule pentru încărcarea şi transportarea deşeurilor la gunoişte. Lucrările s-au finalizat cu instalarea la pod a însemnului cu denu-mirea râului.

Promotorul acestei acţiuni în raionul Criuleni a devenit dl Tudor Mălai, şeful Inspecţiei Ecologice locale. Dumnealui s-a deplasat personal în toate primăriile pe teritoriul cărora curg râurile Ichel şi Răut, organizând întâlniri cu consilierii, conducătorii instituţiilor din localităţi, solicitând concursul autorităţilor locale şi atra-gerea populaţiei în realizarea acestei acţiuni. Pe parcursul acestor întâlniri dl Mălai a subliniat importanţa prezenţei

cursurilor de apă curate atât pentru generaţiile prezente, cât şi pentru generaţiile viitoare, contribuind astfel la promovarea principiilor dezvoltării durabile şi la gestionarea raţională a resurselor acvatice din republică în general.

Primul sat străbătut de Ichel de la intrarea în raionul Criuleni este Hru-şeva. Aici primarul satului, dl Cotovici Simion, şi directorul şcolii, dna Zinaida Moloşniuc au organizat în ziua de 11 aprilie activităţi de amploare de cură-ţire a albiei râului. De menţionat că la curăţire au participat nu doar elevii şi populaţia, dar şi funcţionarii de la primărie, care au amenajat şi izvorul din centrul satului. Iar lucrătorii între-prinderii “Carne D/C” SRL au curăţit şi albia veche a Ichelului. Important este faptul că râul a fost curăţat nu doar în perimetrul satului, ci până la hotarul cu localitatea vecină Boşcana, realizându-se astfel întocmai prevederile acţiunii “Râu curat de la sat la sat”.

Şi la Boşcana primarul localităţii, dna Tricolici Valentina, a dat dovadă de responsabilitate şi entuziasm. Cu o săptămână înainte, în cadrul unui seminar organizat cu suportul fundaţiei germane “Fridrich Ebert” s-au pus în discuţie problemele stării mediului din localitate şi s-au trasat căile de ameli-orare a acesteia. Aici s-a dat dovadă de o operativitate de invidiat şi, deja peste câteva zile, a fost organizată acţiunea de curăţire a albiei râului Ichel şi a unui afluent fără nume care traversează localitatea. Au participat, cum s-ar zice, şi mic şi mare, dar s-au evidenţiat elevii Liceului Teoretic din localitate (director dna Ludmila Savin). Au lucrat sârguincios circa 200 de elevi din clasele superioare.

În aceste zile s-au intensificat acti-vităţile serviciilor desconcentrate

din teritoriu în vederea contracarării contravenţiilor de poluare a malurilor cursurilor de apă. Astfel, poliţistul de sector din Boşcana, Manole Radu, a tras la răspundere administrativă câţiva localnici, care deversează deşeuri ani-maliere în râu, obligându-i să lichideze aceste gunoişti.

La Slobozia-Duşca, elevii nu s-au limitat doar la curăţirea malurilor Nistrului de deşeurile din plastic. Sub conducerea directorului şcolii din localitate, Istrati Anatol, şi a dirigin-ţilor Burlac Raisa şi Băţ Elena, au fost plantaţi 3000 puieţi de salcie pe malul Nistrului.

În oraşul Criuleni, la Liceul Teoretic “Boris Dânga” a fost organizată confe-rinţa cu genericul “Noi şi mediul”, în cadrul căreia elevii au pus în discuţie starea actuală a naturii şi au propus căi de ameliorare a situaţiei ecologice din localitate.

Aşadar, putem afirma că maratonul “Râu curat de la sat la sat” a demarat cu paşi mici, dar fermi la Criuleni. Este îmbucurător faptul că populaţia de aici nu este indiferentă faţă de problemele de mediu şi s-a dovedit a fi disponibilă de a participa la acţiunile dedicate ameliorării stării mediului. Sperăm că această iniţiativă va fi preluată şi de alte localităţi din republică şi cu eforturi comune vom reuşi să curăţim albiile tuturor râurilor din republică.

Credem că iniţiativa lansată de către Ministerul Ecologiei şi Resurselor Natu-rale va deveni cu timpul o tradiţie care se va înrădăcina în conştiinţa populaţiei şi va aduce an de an numai efecte pozitive în îmbunătăţirea calităţii apelor curgă-toare din republică.

Nicu VredNic, Şeful serviciului de presă MerN

Viorica BejaN, Studentă anul V, aSeM

“Râu curat de la sat la sat”, în raionul CriuleniDupă cum am relatat în ediţiile

anterioare, REC Moldova a lansat un proiect ce prevede activităţi de promovare a implementării Directivei Cadru privind Apa a Uniunii Europene (DCA UE) şi a managementului integrat al resur-selor acvatice (IWRM). Obiectivele de bază ale acestui proiect sunt îmbunătăţirea gestionării apelor în Republica Moldova prin promova-rea şi implementarea managemen-tului integrat al resurselor acvatice, precum şi stabilirea parteneriatelor între beneficiarii locali de mediu de pe teritoriile moldoveneşti ale bazinelor râurilor Prut şi Nistru. În contextul realizării obiectivelor menţionate, REC Moldova a devenit unul dintre partenerii principali ai proiectului „Experienţa Letonă pentru implementarea DCA UE şi IWRM în Republica Moldova”, lansat de către omologul său din Letonia cu susţinerea financiară a Fondului de Mediu din aceeaşi ţară. Perioada de desfăşurare a proiectului este de la 1 mai până la 30 septembrie anul curent, timp în care echipa de implementare a proiectului îşi propune următoarele sarcini:

• Acordarea asistenţei autorită-ţilor guvernamentale, responsabile de managementul şi protecţia resur-selor de apă în Republica Moldova, în integrarea şi transpunerea cerin-ţelor Directivei Cadru privind Apa a Uniunii Europene în politicile, legislaţia şi acţiunile planificate la nivel naţional;

• Prezentarea experienţei letone de implementare a WFD şi IWRM pentru domeniul Managementului Bazinelor Râurilor (MBR);

• Transferul experienţei în dome-niul participării publicului, impli-carea ONG-urilor şi organelor administraţiei publice locale în gestionarea resurselor de apă, în baza experienţei Letoniei şi a UE;

• Stabilirea şi întărirea colaboră-rii dintre specialiştii din Moldova şi Letonia în domeniu.

Printre beneficiarii şi grupu-rile-ţintă implicate în activităţile proiectului se numără:

Din partea Moldovei• Autoritatea centrală responsabi-

lă de gestionarea resurselor de apă; • Ministerul Ecologiei şi Resur-

selor Naturale;• Institutul “Acvaproiect”;• Organele administraţiei publi-

ce locale;• ONG-urile de mediu care acti-

vează în domeniul resurselor de apă.Din partea Letoniei• Agenţia de Mediu, Geologie

şi Meteorologie, Departamentul de Management al Bazinelor Râu-rilor;

• Ministerul Mediului, Direcţia Managementului Resurselor de Apă;

• Parteneriatul Global în dome-niul apelor (Global Water Partner-ship Letonia) şi REC Letonia;

• Rezervaţia Biosferei Vidzemei de Nord (situată în bazinul râului Salaca şi al lacului Burtnieki);

• ONG-urile active în domeniul resurselor de apă.

Întrucât una dintre priorităţile proiectului este întărirea capacită-ţilor autorităţilor guvernamentale, al APL şi al ONG-urilor, se planifică organizarea unui şir de seminare şi treninguri de instruire cu parti-ciparea experţilor internaţionali şi specialiştilor letoni. Seminarele vor viza aşa subiecte ca managementul bazinelor râurilor, legislaţia inter-naţională cu privire la gestionarea resurselor de apă, participarea publicului la luarea deciziilor ş.a. Proiectul prevede facilitarea şi con-solidarea cooperării şi schimbului de experienţă dintre reprezentanţii celor două ţări implicate. Vor fi organizate mai multe vizite de lucru în cadrul cărora specialiştii din Moldova vor avea ocazia să ia cunoştinţă de metodologia şi practicile aplicate în Letonia în domeniul managementului integrat al bazinelor acvatice. De asemenea, se vor examina experienţa şi per-spectivele de activitate în domeniul managementului resurselor de apă în context transfrontalier (cursurile de apă, împărţite între un stat mem-bru al UE şi un stat vecin).

anastasia radu, consultant relaţii cu Publicul, rec Moldova

experienţa Letoniei în managementul resurselor de apă

În luna aprilie 2008 Ministerul Eco-logiei şi Resurselor Naturale a finalizat lucrările de evacuare şi distrugere a pesticidelor inutilizabile şi interzise din cadrul proiectului „Managementul şi distrugerea stocurilor de poluanţi organici persistenţi”. Aceste activităţi au fost finanţate de Fondul Global de Mediu (GEF) prin Banca Mondială şi de Guvernul Republicii Moldova.

Conform sarcinilor stabilite, urmau să fie evacuate peste hotare şi distruse 1150 tone de pesticide din 10 raioane ale ţării, ceea ce constituie aproxima-tiv o treime din cantitatea totală de peste 3200 tone stocate în depozitele raionale.

În cadrul acestei prime etape de eliminare a deşeurilor chimice agri-cole din Moldova, lansată în martie

2007, au fost transportate în Franţa şi distruse pesticidele din raioanele Tele-neşti, Străşeni, Hânceşti, Nisporeni, Floreşti, Şoldăneşti, Briceni, Râşcani, Ştefan-Vodă, Cimişlia şi Vulcăneşti. Cantitatea totală de pesticide evacuate din Moldova în cadrul proiectului a constituit 1260 tone.

Valentin PLeŞca, Managerul Proiectului

S-a încheiat prima etapă de evacuare şi distrugere a deşeurilor de pesticide

În ultimii ani se observă o ten-dinţă tot mai pronunţată din partea producătorilor de a spune că marfa lor are un şir de caracteristici ecolo-gice, iar alţii deja afirmă că întreaga lor producţie este ecologică. Unii din producătorii agricoli din Mol-dova în vorbe ne conving că sucurile moldoveneşti, zarzavaturile, stru-gurii, merele sunt curate din punct de vedere ecologic, dar nicăieri nu vedem un certificat oficial de confirmare că produsele agricole autohtone întrunesc toate cerin-ţele europene de produs ecologic. Cred că este necesar ca specialiştii să apară mai des în mass-media şi să informeze pe larg populaţia şi consumatorii cu privire la produsele ecologice. Comisia parlamentară de profil ar fi bine să reexamineze pachetul de legi şi acte normative care reglementează segmentul de reclamă ecologică, să-l adapteze la cerinţele europene şi să stabilească

un termen-limită, de exemplu anul 2008, pentru a elimina falsurile de pe piaţa moldovenească, de a face ordine şi a reîntoarce încrederea consumatorilor faţă de marfa cura-tă, fără de poluanţi.

Şi fiindcă am abordat această problemă care în viitorul cel mai apropiat va deveni o cerinţă vitală pentru consumatori, aş sugera revistei “NATURA” să ofere mai des cuvântul angajaţilor de la Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, de la Ministerul Sănătăţii, de la alte instituţii de stat, care pot oferi cititorilor o informaţie clară despre piaţa de produse ecologice din Moldova şi de peste hotare, despre perspectivele de dezvoltare a acestui sector agricol, care pus bine la punct ar putea aduce mari beneficii comu-nităţilor locale şi tuturor cetăţenilor R.Moldova.

Valentina jaMBa, oraşul Soroca

De la o bună dimineaţă – voioşi, luminaţi la faţă, cu toţii dornici de a pleca în sânul naturii şi a îmbina plăcutul cu utilul, au venit funcţio-narii Moldcoop în curtea instituţiei şi au urcat care în microbuz, care în limuzină şi – înainte spre Tabăra de Întremare a Copiilor Dumbravacoop, situată în pădurea de la Peresecina. În minute numărate am ajuns chiar că într-un colţ de rai, scăldat în aroma florilor din jur.

Din spusele doamnei Maria Buzu, şefa acestei tabere, am aflat că deja au fost finisate lucrările de reparaţie a blocului cu două etaje, prevăzut pentru 128 de paturi, au fost schimbate uşile, ferestrele. S-a terminat reparaţia ospă-tăriei în care se alimentează un schimb

întreg, adică 410 de persoane odată. E reparat şi e gata să-şi deschidă uşile şi punctul medical. A fost schimbată şi reţeaua de canalizare, pompa... În acest scop au fost alocate 400 mii lei.

- Mai rămâne să amenajăm teritoriul taberei, - zice doamna Buzu. - Este încă mult de lucru, dar cred că până la deschiderea noului sezon de odihnă şi întremare vom ieşi la liman.

Pentru a acorda o mână de ajutor, ne-am prezentat şi noi cu dorinţa în suflet şi cu peste 300 de copăcei de stejar, aduşi din ocolul silvic Cărpineni, raionul Hânceşti.

Spre uimirea mea şi, se pare că şi a altora, în ceata noastră care a venit aici, am aflat că acum 45 de ani, printre pionerii de altădată, ce s-au bucurat de farmecul din jur, de clipe de neui-tat, a fost şi domnul Mihai Mierlă, actualmente şef al Direcţiei Servicii de Cancelarie şi Protocol Moldcoop. Amintiri, vorbe de duh, glume – toate au înflorit în timp ce munca sporea la plantatul copăceilor.

Iniţiativa de a planta o alee de stejari a venit de la domnul Vasile Carauş, pre-şedintele Biroului Executiv Moldcoop. Tot dumnealui a trasat linia şi a dat tonul, de a munci cu tragere de inimă.

Cred că o atare satisfacţie, împăcare şi bucurie sufletească, nici cu bani n-o poţi cumpăra... A fost frumos, a fost sănătos şi credem să fie de folos. Dar şi întru neuitare...

Care săpa, care apă căra, care uşura un copac de crengile netrebuincioase, uscate, care unul pe altul se ajuta şi lucrul sporea.

...Ce să vă spun? O plăcintă la natură n-o schimb pe un tort într-un restau-rant luxos! Dar un pahar cu vin?! N-a trebuit să aşteptăm mult după ce am plantat ultimul stejărel, că cei de casă ne-au poftit să dăm apreciere într-un fel şi străduinţelor dumnealor.

- În preajma sărbătorilor de Paşti, ne-a ajutat Dumnezeu să înfăptuim un lucru sfânt, - zise domnul Mihai Mierlă. - Să dea Domnul să ajungem şi să ne odihnim la umbra copăceilor, pe care i-am sădit azi.

În acea sâmbătă oamenii noştri au sădit stejari... Eu mai ştiu că m-am ales şi cu un buchet pentru suflet. O rugă, un îndemn, o faptă mică, dar frumoasă în adâncul ei, au dominat în acea sâm-bătă din Postul Mare făpturile noastre, ale celor, care au ţinut în mână un hâr-leţ, o căldare cu apă, un stejărel...

ionel cĂPiŢĂ

Moldcoop plantează stejari la Peresecina Cine poartă răspundere pentru veridicitatea reclamei ecologice?

Iunie 20082 GONG!ACTUALITATEA

Anul acesta Ziua Mondială a Biodiversităţii s-a sărbătorit sub genericul „Biodiversitatea şi Agricultura”, care ne aminteşte despre importanţa biodiversităţii şi despre pagubele enorme pe care le suportăm ca urmare a dispariţiei speciilor de plante şi animale. Au participat preşedintele AŞM, Gheorghe Duca, Directorul Grădinii Botanice, Alexandru Teleuţă, Violeta Ivanov, Ministrul Ecologiei şi Resurselor Naturale, experţi în domeniu.În scopul extinderii ariilor naturale

protejate de stat, în categoria acestora au fost incluse 94705 ha de zone umede de importanţă internaţională, în spe-cial Lacurile Prutului de Jos, Nistrul de Jos şi Unguri-Holoşniţa. Astfel, suprafaţa ariilor naturale protejate de stat a crescut de la 1,96% din teritoriul republicii până la 4,65%, depăşind cu mult procentul (2,4) prevăzut în „Obiectivele de Dezvoltare ale Mile-niului în RM”, a comunicat ministrul Violeta Ivanov în cadrul conferinţei de presă dedicate Zilei Mondiale a Biodi-versităţii, care s-a desfăşurat la 22 mai la Grădina Botanică din Chişinău.

Problema conservării diversităţii biologice constituie una din prin-cipalele preocupări ale omenirii în mileniul III. Menţinearea diversităţii biologice este necesară nu numai pentru asigurarea vieţii în prezent, dar şi pentru generaţiile viitoare, deoarece ea păstrează echilibrul ecologic regio-nal şi global, garantează regenerarea resurselor biologice.

R. Moldova are un rol important în conservarea diversităţii biologice, situându-se la interferenţa celor trei regiuni biogeografice, în apropierea Mării Negre, fluviului Dunărea şi a Munţilor Carpaţi.

“Principalul instrument politic care reglementează această activitate este Convenţia cu privire la Diversitatea Biologică, adoptată la Conferinţa de la Rio de Janeiro în 1992, iar de către R.Moldova în 1995. Legislaţia R.M. în acest domeniu asigură protecţia terenurilor valoroase din punct de vedere al biodiversităţii”, a comunicat ministrul Ecologiei şi Resurselor Naturale.

În urma exploatării nechibzuite a terenurilor, au început să dispară specii de plante şi animale, iar multe din ele au devenit rare, fiind incluse în Cartea Roşie. Dacă prima ediţie a Cărţii Roşii din Moldova includea 55 de specii (29 specii de animale şi 26 specii de plante), apoi ediţia a II-a include 242 de specii (117 specii de animale şi 116 de plante).

Situaţia alarmantă demonstrea-ză necesitatea întreprinderii unor acţiuni urgente şi eficiente în scopul conservării, protejării şi restabilirii ecosistemelor şi a speciilor de plante şi animale, care au generat apariţia teri-toriilor cu statut special de protecţie a ecosistemelor naturale. În RM sunt instituite 11 categorii de arii naturale protejate, opt dintre care corespund clasificării Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii, iar trei de interes naţional.

„Pentru a contribui la conservarea, protejarea şi restabilirea biodiversităţii în R.M. a fost elaborată şi aprobată Legea cu privire la Reţeaua Ecologică Naţională, la sfârşitul anului 2007, care stabileşte bazele ecologice şi structurile ecologice naţionale. Din investigaţiile anterioare s-a constatat că Reţeaua Ecologică Naţională va ocupa o suprafaţă de circa 33% din teritoriul republicii”, a mai spus Vio-leta Ivanov.

Marcela Munteanu

Ziua Mondială a Biodiversităţii la Grădina Botanică din Chişinău

În viitorul apropiat între Republica Moldova şi Turcia nu va fi nici o deosebire, susţin specialiştii în domeniul schimbării climei. Iernile geroase cu troiene de zăpadă vor fi din ce în ce mai rare, iar din cauza intensificării proceselor de deşertifi-care în regiunile sudice ale republicii vom avea nişte zone de semipustiu, similare cu cele din Turcia. Din cauza secetelor îndelungate există posibilitatea ca plantele tipice pentru ţara noastră să devină exotice şi viceversa. Pe lângă aceasta, în con-diţiile creşterii temperaturii aerului se va reduce numărul de bovine şi porci, ceea ce implicit va duce la majorarea preţurilor pentru producţia de lapte şi de carne.

Pentru Republica Moldova, care este o ţară agrară, riscurile provocate de transformările climatice sunt extrem de mari. În urma intensificării fenomenelor extreme cum ar fi de exemplu ploile cu grindină, furtunile, inundaţiile şi oscilaţiile bruşte de temperatură, roada culturilor agricole va scădea considerabil, ceea ce va implica amplificarea situaţiilor de instabilitate şi aşa existente în ceea ce priveşte preţurile şi nivelul de producţie. La acest lucru se mai adaugă faptul că infrastructura rurală este slab dezvoltată, pieţele de desfacere sunt imperfecte, iar instrumentele financiare de atenuare a riscurilor, precum cre-ditele şi asigurarea, aproape că lipsesc. Astfel se pune în pericol nu numai activitatea şi veniturile fermierilor, ci şi viabilitatea şi potenţialul sectorului agrar în general.

În contextul celor menţionate, Business Consulting Institute, cu susţinerea financiară a Băncii Mondiale, a lan-sat proiectul „Strategia Naţională de Atenuare a Riscurilor Naturale şi de Schimbare a Climei”, printre ai cărui parteneri se numără şi REC Moldova. Proiectul are următoarele sarcini: familiarizarea cu analizele naţionale şi sectoriale relevante şi evaluarea implementării strategiilor naţionale actuale, elaborarea planului de acţiuni în domeniul de referinţă şi realizarea procesului participativ, implicarea actorilor principali din domeniu, asistenţa echipei guvernamentale la elaborarea Strategiei.

Riscurile naturale cu impact asupra spaţiilor rurale din Moldova sunt caracterizate de o varietate mare a frecvenţe-lor de distribuţie şi a categoriilor de impact. Acestea sunt: eroziunea şi alunecările de teren, ploile torenţiale anuale şi căderea grindinii, inundaţiile accidentale, secetele grave şi cutremurele de pământ la aproximativ fiecare 30 de ani, ceea ce creează pericole semnificative pentru infrastructura rurală şi viaţa oamenilor. Amploarea şi repercusiunile daunelor provocate sunt în continuă creştere, însă ele sunt estimate în mod diferit de către specialişti, ba mai mult, analizarea şi compararea ulterioară a acestora este dificilă din cauza divergenţelor dintre metodologiile de raportare şi a peri-oadelor limitate de timp pentru înregistrarea şi evaluarea datelor statistice.

Abordarea critică a agriculturii în contextul realităţilor rurale necesită intervenţii guvernamentale şi financiare considerabile, nu numai pentru asigurarea securităţii ali-mentare a populaţiei, ci şi pentru crearea economiilor şi investiţiilor în acest sector, care nu este suficient asigurat cu fonduri. Dezvoltarea diferitelor instrumente manageriale de risc reprezintă oportunităţi substanţiale pentru asigură-rile urgente în agricultură şi pieţele de desfacere, ceea ce ar scoate producătorul agricol din pragul sărăciei prin izolarea acestuia de şocurile provocate de fluctuaţiile veniturilor şi revendicarea unei părţi rezonabile din preţ.

Proiectul prevede de asemenea investigarea oportuni-tăţilor de a deplasa soluţiile managementului de risc în zona unor soluţii durabile, implicând şi progresele teh-nologice din ştiinţa climaterică, ceea ce ar spori eficienţa instrumentelor de repartizare şi transferare a riscurilor, sporind astfel capacităţile de protejare a fermierilor, pre-cum şi alte măsuri de atenuare a riscurilor naturale şi de schimbare a climei.

anastasia Radu, Consultant Relaţii cu Publicul, ReC Moldova

Ne asigurăm contra schimbării climei

Toate pesticidele sunt toxice pen-tru unele sau chiar toate organismele vii şi componentele mediului încon-jurător. Ele sunt destinate să prevină, elimine sau să controleze plante, animale sau insecte specifice, care pot afecta produsele agricole sau alte valori materiale. Aplicarea pestici-delor poate afecta viaţa şi sănătatea animalelor domestice, viaţa lumii săl-batice sau chiar şi oamenii pot deveni victime pur şi simplu de la expunerea la cantităţi mici de pesticide.

Informaţia actuală şi completă referitor la efectele aplicării pesticide-lor, modalitatea de procurare, aplicare şi eliminare a lor trebuie să fie pusă la dispoziţia fermierilor şi a altor utili-zatori de către guvern, importatori şi agenţii comerciali.

Utilizatorii trebuie sa procure doar acele pesticide, de care au nevoie la moment pentru cazul concret. Totodată, şirul mare de preparate şi produse comercializate impune anumite dificultăţi în luarea deciziei corecte referitor la produsul cores-punzător pentru o problema anumită de combatere a unei anumite boli sau vătămătorului indicat.

Utilizatorii trebuie să procure pesticidele doar în cazul când ele sunt în ambalajele originale, cu eticheta şi marcarea originală. Eti-cheta obligatoriu trebuie să includă următoarea informaţie: denumirea substanţei sau compoziţia chimică a preparatului, riscurile potenţiale şi informaţia privind măsurile de securitate şi instrucţiunea completă privind modul de aplicare.

În cazul păstrării pesticidelor în condiţii de casă sau fermă trebu-ie respectate următoarele condiţii minime:

• Pesticidele trebuie păstrate într-un loc sigur, în care copiii, animalele sau persoanele neautorizate nu au acces;

• Pesticidele nu trebuie păstrate în odăile de locuit sau în dormitoare;

• Pesticidele trebuie păstrate în

încăperi separate de orice produse alimentare, inclusiv hrana animale-lor, separat şi departe de sursele se apă sau ambalajele utilizate pentru păstrarea apei;

• Pesticidele ambalate sau amba-lajele deşertate de ele trebuie păstrate în locuri uscate şi ferite de lumina solară directă;

• Ele trebuie păstrate separat sau la o distanţă sigură de la surse de foc sau curent electric, becuri etc.;

• Încăperile, în care se păstrează pesticidele trebuie să fie bine ven-tilate;

• Pesticidele în timpul păstrării nu trebuie transferate în alte ambalaje, decât cele în care ele au fost comer-cializate;

• Produsele procurate anterior trebuie să fie utilizate complet până la procurarea produsului nou similar, dacă nu există alte obstacole pentru aceasta.

Containerele sau ambalajele deşarte trebuie întoarse la distri-buitori printr-o schemă aprobată de colectare. În lipsa acestei posibili-tăţi, evitaţi riscurile de poluare:

• Nu utilizaţi containerele sau ambalajele deşarte în care s-au aflat pesticide, inclusiv pentru păstrarea altor pesticide, substanţe chimice, a băuturilor sau altor produse ali-mentare;

• Nu spălaţi containerele sau ambalajele de pesticide;

• La păstrarea ambalajelor deşarte aplicaţi cerinţe stricte de precauţie;

• Nu ardeţi containerele sau amba-lajele de pesticide, nu înhumaţi containerele sau ambalajele de pes-ticide;

• Nu aruncaţi containerele sau ambalajele de pesticide în contai-nerele pentru deşeuri menajere, la gunoişti sau în locuri neautorizate;

• Consultaţi inspectorii pentru protecţia plantelor sau inspecţia eco-logică înainte de a lua decizia finală de eliminare al acestor ambalaje.

a.Isac

ROLuL utILIZatORILOR de PeStICIde

Pentru înfiinţarea unei între-prinderi de selectare şi prelucrare a sticlelor din plastic, Grigore Caraman, directorul SA “Reparaţii Auto” din Peresecina, Orhei, a obţinut finanţare din partea guvernului Japoniei: un grant de 300 mii euro. “M-am axat pe un domeniu mai puţin dezvoltat – reciclarea deşeurilor din plastic. Drept exemplu mi-au servit Austria, Olanda, Germania pe care le-am vizi-tat şi care au susces în domeniu. Apoi, timp de mai bine de un an am lucrat la promovarea proiectului, pentru ca populaţia să conştientizeze necesitatea proiectului, dar şi pentru a forma un volum de plastic necesar procesării, considerat drept o probă pentru justi-ficarea echipamentului procurat”, ne-a spus Grigore Caraman.

14 prese austriece pentru presarea şi balotarea plasticului sunt repar-

tizate în raioanele republicii, iar două camioane sunt utilizate pentru transport. Societatea colaborează la nivel de primărie cu Chişinău, Cahul, Orhei, Floreşti, Rezina, Sângerei, Cantemir, Leova, achitându-le pentru o tonă de plastic suma de 3000 lei.

În urma prelucrării plasticului ca materie primă se obţine poli-etilen-tereftalat (PET), care este exportat în România.

În viitor Grigore Caraman ar dori o extindere, dar pentru aceasta este necesar de mărit volumul de plastic colectat, ceea ce este dificil deoarece multe primării nu sunt dispuse să colaboreze, ne-a comunicat directo-rul. În prezent la SA “Reparaţii Auto” se procesează plastic colectat din 25 la sută din teritoriul republicii.

Victoria Bălan-Popa

În perioada 5-16 mai, la �ar�ier�l�ar�ier�l General al ONU din New York a av�� loc �e�i�nea a 16-a a �omi�iei ONU�e�i�nea a 16-a a �omi�iei ONU pen�r� Dezvol�are D�rabilă. La �e�i�ne a� par�icipa� miniş�rii medi�l�i, experţi în domeni�, reprezen�anţi ai a��ori�ăţilor de re�or�, organizaţiilor in�ernaţionale, ONG-�rilor din cele 192 de ��a�e ale l�mii. R.Moldova a fo�� reprezen�a�ă de

Viole�a Ivanov, Mini��r�l Ecologiei şi Re��r�elor Na��rale. În n�mele ţărilor regi�nii �omi�iei Economice pen�r� E�ropa a ONU, Viole�a Ivanov a prezen-�a� Rapor��l de con�rib�ţie a regi�nii la implemen�area program�l�i m�l�ian�al de ac�ivi�a�e al Comisiei ONU pentru Dezvoltare Durabilă. Raportul reflectă progresele realizate de către ţările

din regiunea CEE a ONU, inclusiv Republica Moldova, în implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă în următoarele arii tematice: agricultura, dezvoltarea rurală, managementul terenurilor, fenomenele secetei şi deşertificării, precum şi poziţia Regi-unii faţă de problemele cu care se confruntă continentul african.

Moldova participă la sesiunea �omisiei �N�� pentru �e�voltare �urabilăă la sesiunea �omisiei �N�� pentru �e�voltare �urabilă la sesiunea �omisiei �N�� pentru �e�voltare �urabilă

Programul de Vecinătate al UE� mie de familii din Mingir vor avea apă

şi canali�areO mie de familii din Mingir, Hân-

ceşti, vor beneficia de sistem de apă şi canalizare în urma implementării Proiectului “Reţele de aprovizionare cu apă potabilă, canalizare şi staţie de epurare a apei”, susţinut financiar de de Programul de Vecinătate al UE. Implementarea proiectului va începe

în luna iulie 2008 şi va dura până în septembrie 2009. Lucrările proiectu-lui sunt divizate în două etape: prima cuprinde sistemul de forare a 5 fântâni arteziene; sistemul de aprovizionare cu apă; sistemul de canalizare pentru instituţiile publice din localitate; staţia de epurare; cea de-a doua include lărgi-rea sistemului de canalizare. Valoarea totală a proiectului este de 20 mln lei, 75% grantul oferit de UE, iar 25% din contribuţia comunităţii.

Victoria BăLan

Prelucrarea sticlelor din plastic la Peresecina

Iulie 20082 GONG!ACTUALITATEA

Iniţiativa „Râu curat de la sat la sat” lansată de către Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale de Ziua Mondială a Apelor – 22 martie, şi-a găsit realizare practică în toate colţurile republicii. De acest fapt ne-am convins recent, făcând o vizită în şase raioane din nordul republicii. Alegerea nu a fost întâmplătoare: în aceste raioane îşi iau începutul un şir de afluenţi însemnaţi ai Nistrului şi Prutului.

DONDUŞENIPentru început am făcut un popas în

satul Rediul Mare, r-nul Donduşeni, de unde îşi ia începutul cel mai mare râu intern – Răutul. La izvor am întâlnit-o pe dna primar Galina Lachi, care tocmai venise să verifice cum are loc realizarea unor lucrări de amenajare a unei gherete din preajma izvorului.

Îndreptându-ne de-a lungul râu-leţului ce tot mai îndrăzneţ îşi ducea apele la vale am constatat cu satisfacţie grija localnicilor faţă de acest curs de apă. Şi în afara satului albia şi fâşia de protecţie a Răutului erau curate. La fel de curată era albia râului şi în satul Don-duşeni (primar I.Zloi). Au urmat apoi primăriile Scăieni, Baraboi, Târnova – pretutindeni aceeaşi ordine: din albia râului s-au extras sticlele din plastic, anvelopele, obiectele metalice, iar de pe maluri s-au strâns toate gunoaiele.

La fel de productivă a fost şi deplasa-rea noastră de-a lungul râului Cubolta – cel mai mare afluent al Răutului. Cu contribuţia Fondului Ecologic Naţional, în satul Plop se amenajează 4 din cele 13 izvoare din intravilanul acestei localităţi, care alimentează Cubolta. Lucrările erau în toi, cu toate că, după cum ne-a relatat primarul G.Panfil, ele vor dura mai multă vreme din cauza ploilor abundente din această primăvară. Aici se construieşte un adevărat complex hidrologic cu des-tinaţie turistică. Băştinaşii cu care am stat de vorbă ne-au relatat despre un număr şi mai mare de izvoare ce alimentau odi-nioară râul, aşa că va trebui să li se dea şi lor o nouă viaţă.

O surpriză şi mai plăcută ne aştepta la Horodişte, pe teritoriul căruia curge r.Căinari, unde există un alt monument hidrologic – izvorul „Horodişte” ce se află într-o stare excelentă. De fapt, izvo-rul aparţine în aceeaşi măsură şi satului Crişcăuţi, aflându-se la hotar. De aceea aceste două primării supraveghează în permanenţă izvorul ce alimentează râul Căinari.

Această notă pozitivă a stării râurilor, ce străbat teritoriul raionului Donduşeni, se datorează în foarte mare măsură dlui Oleg Beţivu, şef al Inspecţiei ecologice raionale. Cu concursul Domniei Sale au fost elaborate şi adoptate un şir de docu-mente ce au avut ca scop mobilizarea populaţiei şi ridicarea responsabilităţii primarilor pentru starea obiectivelor acvatice. La Donduşeni a mai rămas doar să fie semnate actele de luare – dare în primire a sectoarelor de râuri.

BRICENI ŞI OCNIŢAO situaţie similară se atestă şi în raioa-

nele Briceni, Ocniţa şi îndeosebi Soroca. În stare satisfăcătoare au fost aduse râu-rile Vilia (com.Belavineţ), Larga (com.Hlina şi Coteala), Medvejca (or.Lipcani). La lucrările de lichidare a gunoiştilor şi curăţire a albiilor râurilor au participat atât elevii, cât şi populaţia adultă.

Doamna Polniţcaia Olga din or.Lipcani, a cărei curte se află chiar pe malul râului Medvejca, a adus teritoriul aferent în ordine exemplară. Pilda ei a fost susţinută de primăria oraşului care a organizat lucrările de curăţare a albiei râului în perimetrul localităţii. Iar pri-marul comunei Şireuţi, Carlaşuc Vitalie, a lansat iniţiativa „Păstraţi curăţenia, păstraţi viitorul”, mobilizând populaţia la lichidarea focarelor poluante de pe malul Prutului.

În raionul Ocniţa o contribuţie deo-sebită la curăţirea albiei râurilor Racovăţ şi Săltăreţ au adus elevii gimnaziilor din comunele Hădărăuţi şi Mereşeuca, iar la curăţirea râului Ciuhur - primarii com. Mihălăşeni şi Grinăuţi-Moldova.

SOROCANu ne-a dezamăgit nici starea de

lucruri în raionul Soroca. Şeful Inspec-ţiei Ecologice Soroca G.Răileanu a izbutit să-i pună la treabă pe toţi cei 11 primari pe ale căror moşii curge Nistrul. Pe o lungime totală de 92,5 km s-a făcut ordine, s-au lichidat gunoiştile, s-au amenajat unele izvoare. Pe afluenţii Bechir şi Racovăţ s-a făcut ordine şi astăzi apa cristalină a acestor cursuri bucură oamenii. La curăţirea albiei râu-lui Racovăţ a contribuit şi comunitatea creştină în frunte cu parohul bisericii Adormirea Maicii Domnului, Robu Nicolae, care a evacuat din valea râului mai mult de 10 remorci de gunoaie.

DROCHIAMai au mult însă de lucru drochiene-

nii. Aceleaşi trei râuri: Răut, Cubolta şi Căinari curg ca şi la Donduşeni pe terito-riul raionului Drochia. Dar ce diferenţă! Cu toată insistenţa şefului Inspecţiei Ecologice Drochia A.Zugravu, unii pri-mari mai aşteaptă indicaţii suplimentare

ale autorităţii raionale. Nu zic, râurile s-au curăţit în fond de impurităţi atât în perimetrul localităţilor, cât şi în extravi-lan. S-au numit şi persoane responsabile. S-au distribuit şi sectoarele de râu. Dar s-a uitat de afluenţii lor. Aşa, de pildă, în primăria Cotova (primar G.Bordeian) râul Căinari a fost curăţit, iar în satul Cartofleanca al aceleiaşi primării s-au lichidat doar gunoiştile de pe mal, nu şi cele din râpele din preajmă. La fel s-a procedat şi la Popeşti (primar S.Rusu). Şi pe râul Cubolta, lângă gospodăria piscicolă din satul Mândâc, am constatat prezenţa unei gunoişti.

Nu e vorba, şi în raionul Drochia s-au găsit oameni cu suflet mare, care au lucrat cu tragere de inimă. Primarul satului Gribova a organizat scoaterea cu ajutorul populaţiei şi elevilor a 17 remorci de deşeuri din Cubolta. Acum el, cu conştiinţa curată, poate să transmită cursul râului. Dar vecinii mai aşteaptă.

EDINEŢDe altfel, şi la Cupcini, raionul Edineţ,

se aşteaptă. Râul Ciuhur plin de deşeuri, îndeosebi lângă mina de piatră. De fapt, chiar pe malul râului se deversează deşe-uri casnice. Primarul Ostaficiuc a încercat să explice situaţia prin refuzul (!) elevilor de a participa la acţiune. Aceeaşi situaţie s-a atestat şi la Chiurt, şi la Stolniceni – localităţi aşezate în valea aceluiaşi râu. Nu mai vorbesc de starea dezastruoasă a râului Draghişte în limitele primăriei Trinca, despre care s-a scris nu o dată. Sunt convins că dacă n-ar fi fost strâns de defileul ce-i poartă numele acest râu ar fi fugit demult de această localitate şi şi-ar fi schimbat cursul pe undeva pe la Ruseni sau prin Parcova, unde râurile sunt în grija permanentă a populaţiei. Dar dacă în aceste două primării de la urmă s-au curăţit albiile râurilor înseamnă că se pot realiza cu succes aceste activităţi. Cu atât mai mult cu cât şi la Edineţ a fost emisă dispoziţia preşedintelui raionului, aprobat planul de măsuri, iar Inspecţia ecologică raională a organizat un semi-nar şi o întâlnire cu primarii la nivel de vicepreşedinte al raionului. Dar carul, cum s-ar zice, cu greu se urneşte din loc. Şi dacă mai luăm în considerare faptul că pe teritoriul raionului Edineţ curg tocmai 7 râuri, ne putem lesne închipui ce volum de lucru îi aşteaptă pe primari în viitor. Sau poate aici în loc de darea-luare în primire a sectoarelor de râu unii primari se gătesc să dea în primire ... ştampilele primăriilor?..

Nicu VredNic, Mihai Mustea,

Ministerul ecologiei şi resurselor Naturale

Acţiunea „Râu curat de la sat la sat” capătă amploare

Menţinerea unui echilibru dura-bil între toate aceste aspecte con-stituie obiectivul Directivei-cadru privind apa (DCA), adoptată în 2000, care pune bazele unei politici moderne, holistice şi ambiţioase în domeniul apei pentru Uniunea Europeană. DCA stabileşte un cadru legal pentru a garanta cantităţi suficiente de apă de bună calitate în Europa. Obiectivele ei cheie sunt următoarele:• să extindă protecţia resurselor

acvatice pentru toate apele: apele de suprafaţă şi subterane, interi-oare şi litorale;

• să aducă la o „stare bună” toate apele pînă în 2015;

• să pună bazele gestionării apelor în bazinele hidrografice;

• să combine valorile limită ale emi-siilor cu standardele de calitate a mediului;

• să asigure că preţul apei oferă stimulente adecvate consuma-torilor de apă pentru ca aceştia să folosească eficient resursele de apă;

• să implice mai intens cetăţenii;• să armonizeze legislaţia.

În conformitate cu articolul 5 din DCA, statele membre au avut obligaţia de a efectua o analiză eco-nomică şi de mediu până în decem-brie 2004, pentru cea mai mare parte din aceasta folosind datele existente. Deoarece obiectivele DCA trebuie să fie îndeplinite până în 2015, rezulta-tele ilustrează „distanţa actuală faţă de ţintă” a eforturilor naţionale de protejare a apelor.

Procentual, numărul real de corpuri de ape care îndeplinesc toate obiectivele DCA este scăzut, iar în unele state membre este chiar de 1%. Cu toate acestea, trebuie să se analizeze rezultatele mai detaliat. Numărul ridicat de ape „cu risc”

este asociat în mod clar cu zonele dens populate şi cu regiunile cu un consum intensiv, adesea nedurabil, al apei. Mai mult, DCA ia în consi-derare, pentru prima oară, într-un mod cuprinzător, toate tipurile de presiune şi de impact asupra apei la nivel comunitar, inclusiv problemele cauzate de degradarea structurală a ecosistemelor şi impactul parame-trilor biologici.

În plus, politica UE în domeniul apei a abordat anumiţi factori care exercită presiuni importante, cum ar fi poluarea datorată evacuării apelor urbane uzate, nutrienţii proveniţi din agricultură, emisiile industriale şi evacuarea substanţe-lor periculoase, cu mult înainte de DCA. Analiza complexă a impac-tului acestor presiuni relevă în mod clar diferenţele existente la punerea în aplicare a acestei legislaţii (care sunt foarte mici în anumite state membre). Acolo unde au fost făcute investiţii adecvate în ultimii 10 – 30 de ani, aceste probleme au fost în general rezolvate. Pentru cele zece state membre care au aderat în 2004 şi pentru cele două care au aderat în 2007 (împreună UE-12), punerea integrală în aplicare a reglementă-rilor privind investiţiile importante pentru controlul surselor punctifor-me este influenţată de perioadele de tranziţie, care durează, în majorita-tea cazurilor, până în 2015.

Cele mai semnificative şi răs-pândite presiuni sunt poluarea difuză, degradarea fizică a ecosis-temelor acvatice şi, în special în Europa de Sud, supraexploatarea apelor. Principalele ramuri care cauzează aceste presiuni sunt industria, gospodăriile, agricultu-ra, navigaţia, energia hidroelectri-că, protecţia împotriva inundaţii-lor şi dezvoltarea urbană.

apele europene – o resursă ameninţatăApa nu este un produs comercial ca oricare altul, ci o moştenire ce trebuie protejată, apărată şi tratată ca atare.

Statele membre trebuie să îşi fina-lizeze primele planuri de gestionare a bazinelor hidrografice până la sfâr-şitul anului 2009 şi trebuie să pună în aplicare politica de tarifare a apei până în 2010. Obligaţia de a infor-ma şi consulta publicul în cadrul pregătirii planurilor de gestionare va necesita mai multă transparenţă şi sarcina de a justifica măsurile considerate necesare şi eficiente din punct de vedere al costurilor. De aceea, Comisia invită statele membre să se concentreze în special asupra următoarelor trei domenii:

a) Depăşirea deficienţelor actua-le. Pentru a îndeplini acest obiectiv, statele membre sunt încurajate:• să pună integral în aplicare alte

reglementări relevante ale UE, în special în ceea ce priveşte apele urbane uzate şi nitraţii;

• să pună în practică toate instru-mentele economice cerute de directivă (tarifarea, recuperarea costurilor serviciilor de utilizare a apei, de mediu şi a costurilor resurselor, precum şi principiul „poluatorul plăteşte”);

• să pună în practică o evaluare ecologică naţională cuprinzătoare şi un sistem de clasificare ca bază pentru punerea în aplicare a directivei şi pentru îndeplinirea

obiectivului său de „stare ecolo-gică bună”;

• să îmbunătăţească metodologiile şi abordările unor probleme cheie (precum desemnarea corpurilor de apă puternic modificate, cri-teriile pentru evaluarea riscului sau abordarea situaţiei cantitative a apelor subterane) şi să permită comparaţii între statele membre, în special în bazinele hidrografice internaţionale;b) Integrarea gestionării durabile

a apelor în alte domenii ale strategi-ei. Pentru a îndeplini acest obiectiv, statele membre sânt încurajate:• să asigure proiectele de infra-

structură şi de dezvoltare umană durabilă care nu ar produce dete-riorarea mediului;

• să asigure alocarea unor fonduri corespunzătoare. Pentru a înde-plini acest obiectiv este important să se folosească la maximum potenţialul fondurilor naţionale şi instrumentele de finanţare ale UE, precum politica agricolă comună şi politica de coeziune.

• Valorizarea la maximum a par-ticipării publicului. Participarea publicului ar trebui să fie privită ca o oportunitate.

anastasia radu consultant rec-Moldova

Recomandări pentru statele membre – timp pentru acţiune până în 2009

În scopul reducerii şi eliminării impactului poluanţilor organici persistenţi asupra mediului şi sănătăţii popula-ţiei, precum şi pentru implementarea Convenţiei de la Stockholm, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale a iniţiat proiectul „Managementul şi distrugerea stocurilor de poluanţi organici persistenţi în Republica Moldova”, susţinut financiar de Fondul Global de Mediu (GEF) şi Banca Mondială. Astfel, pe parcursul anilor 2006-2008 au fost evacuate 2226 tone de materiale toxice din depozitele centrale ale raioanelor Teleneşti, Străşeni, Hânceşti, Nispo-reni, Floreşti, Şoldăneşti, Briceni, Râşcani, Ştefan-Vodă, Vulcăneşti, Cimişlia, care au fost distruse în incineratoare speciale din Franţa.

Realizarea sondajelor de opinie în domeniul POP au indicat cunoaşterea redusă a impactului POP şi a proble-melor legate de aceste substanţe toxice. „Pentru ca populaţia să fie informată şi să conştientizeze gravitatea şi pericolul acestor substanţe chimice, Proiectul „Managementul şi distrugerea stocurilor de poluanţi organici persistenţi în Republica Moldova” include şi un component special dedi-

cat activităţilor de informare şi conştientizare a populaţiei în domeniul dat prin organizarea seminarelor regionale”, a comunicat managerul proiectului, Valentin Pleşca.

Seminarele de informare şi instruire pentru organi-zaţiile de femei şi femei-lideri, organizaţiile de fermieri şi asociaţii agricole s-au desfăşurat la Cahul, Chişinău, Bălţi, în zilele de 25, 26, 27 iunie a.c.. Obiectivul lor: informarea, instruirea grupelor-ţintă, expuse riscului înalt al impactului POP.

Seminarele respective demarează o nouă etapă de infor-mare şi conştientizare pentru reprezentanţii consiliilor raionale, primăriilor, liderilor de ONG, dar şi pentru toţi cetăţenii în ceea ce priveşte POP şi posibilităţile de reducere a riscurilor de îmbolnăvire. Participanţii la seminare au primit materiale informative, au vizionat spoturi publicitare şi imagini despre impactul POP asupra sănătăţii populaţiei, iar discuţiile şi contactele dintre organizatori şi participanţi au demonstrat gradul înalt de conştientizare a problemei date şi a căilor de soluţionare a ei.

Victoria PoPa

O nouă campanie de informare despre POP

August 2008 �GONG!ACTUALITATEA

Pastila amară

Deplasându-ne la Nordul Republicii, numaidecât toţi cei care am activat în satul Ţaul avem o dorinţă vie de a vizita cel mai mare parc din Republica Moldova şi unul din cele mai mari din Europa de Sud-Est, care ocupă o suprafaţă de 46,2 hectare. El se afla la nordul republicii, în satul Ţaul, aproximativ la 200 km distanţă de Chişinău. Parcul din Ţaul, aşa cum poate unii ştiu, a fost plantat la începutul secolului XX (anii 1901-1904).

Ce reprezintă astăzi Parcul Naţional Ţaul? Astăzi, după mai mult de un secol de la

fondare, este rău întreţinut, cea ce şi ne-a făcut să scriem acest articol. Parcul a fost plantat pe proprietăţile basarabene ale bancherului din Petersburg, Ivan Pommer, conform proiectu-lui unui talentat arhitect-peisagist din Odesa, I. V. Vladislavschi-Padalco. Întregul complex al parcului se împarte în câteva segmente condiţionale: în partea de sus se afla însuşi conacul. A fost un parc îngrijit cu o reţea de alee de 12 km şi câteva ronduri de compoziţii din flori, care nu mai sunt îngrijite ca altăda-

tă. Partea de jos a parcului reprezintă mai degrabă un masiv forestier, separat în câteva sectoare de landşaft, care corespund diferi-telor zone geografice. Colecţia botanică ce aparţinea parcului din Ţaul deţinea circa 150 de specii, dintre care circa 100 erau exotice. La începutul sec. XX în parc trăiau aproximativ acelaşi număr de specii de animale, însă în prezent au rămas cu mult mai puţine. În parc nu se pot întâlni, ca altădată, căprioare şi fazani, nu mai trăiesc raţe şi lebede albe în bazinul special amenajat.

S-au stopat lucrările ce ţineau de resta-urarea şi restabilirea parcului şi a fostului conac al familiei Pommer, care astăzi e într-o stare avariată. Lipseşte hotelul acela renumit şi sanatoriul. Se dărâmă gardul în jurul parcului. Pe teritoriul parcului peisajer din Ţaul se afla un lac frumos, bine îngrijit, cu o insulă cu multe sălcii şi un

pavilion de odihnă. Apa din lac anul trecut a fost evacuată, pentru a-l curăţa de nămol. Lucrările s-au stopat, şi acum în lac creşte rogoz şi stuf. A dispărut şi Insula, cu tot cu pavilionul de odihnă.

Toate acestea par să sugereze faptul că parcul din Ţaul nu mai merită să fie vizitat, însă noi suntem de altă părere. Mândria satului Ţaul, dar şi a republicii este parcul. Acesta deţine un loc de frunte în spaţiul

european îndeosebi prin flora sa de o rară bogăţie şi diversitate, cu numeroasele specii şi forme de arbori şi arbuşti, reprezentanţi ai diverselor zone climaterice de pe glob, care i-au atras pe iubitorii naturii din ţară şi străinătate.

Administraţia locală şi centrală nu manifestă interesDirectorul parcului, Andrian Papar-

cea, ne-a declarat că obiectivul principal al administraţiei Parcului este acela de a proteja şi conserva ansamblurile pei-sagistice şi culturale, dar şi de a asigura condiţii optime pentru activităţi specifice în domenii educaţionale, recreative şi de cercetare ştiinţifică.

Însă, sunt şi alte obiective, mai ales cele legate de protecţia peisajului prin

utilizarea corectă a resurselor naturale şi prin păstrarea tradiţiilor socio-culturale. Avem în vedere realizarea de parcări şi spaţii de camping, spaţii de cazare (hote-liere) şi deschiderea sanatoriului pentru cetăţenii noştri şi turiştii de peste hotare, dar şi activitatea de colectare a plantelor medicinale.

Ne bucură faptul că la colegiul Agricol Ţaul este deschisă specialitatea „Silvicultură

şi grădini publice”. Elevii acestei specialităţi împreună cu profesorii ar fi de dorit să se includă mai activ la lucrările de protecţie şi restabilire a parcului.

Din păcate, nimeni din conducerea locală, raională, centrală nu manifestă nici o grijă faţă de această comoară naţională, care se află în pragul ruinării. E timpul să ne adresăm organismelor europene şi internaţionale, aşa cum sunt Europarc, Pan Park, Asociaţia Ariilor protejate din Alpi, Centrul Internaţional pentru Conservarea Carpaţilor, Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii, Fondul Mondial Pen-tru Natură, Federaţia Naturii şi a Parcurilor Naţionale din Europa, ca să ne sprijine atât la restaurarea parcului şi a fostului conac al familiei Pommer, cât şi pentru schimburi de experienţă, pentru instruire şi formare profesională, dacă noi cu puterile noastre nu suntem în stare să restabilim tot ce a fost cândva frumos.

Sperăm ca în viitor activitatea Parcului să se îmbunătăţească. De asemenea, sperăm ca Guvernul să tragă concluziile necesare în urma publicării acestui semnal de alarmă, inclusiv să ofere fonduri financiare, iar noi, toţi cetăţenii republicii, să depunem efor-turi pentru a asigura protecţia parcului.

Maria Tonu, sociolog, jurnalistă, Toronto, Canada

Andrei GuMoVSCHI, doctor conferenţiar universitar,

Chişinău

Parcul Naţional Ţaul, o comoară a naturii în pericol de a fi distrusă Măciucarii

înstrăinăriiCe au cu noi? Ce rău le-am făcut şi celora, şi ăstora? De ce

ne vor înstrăinaţi de neam şi de pământul strămoşesc?Cum se vede, au interes. Dar interesul lor care-i? Ei să

stăpânească tot ce ne aparţine: pământul dat nouă de Dum-nezeu, Ţara. Să ne folosească cu toate ale noastre pentru pântecele, buzunarul şi plăcerile lor.

Pentru a-şi atinge scopul, mereu se înarmează cu forme şi metode satanice, folosesc tactici şi strategii ce şi-au dovedit eficienţa, elaborează altele noi, ca să ne distrugă ca neam. Ocupaţie, război, foamete organizată, deportări, colectivizare, deznaţionalizare, otrăvirea apelor şi a solului, ecocid progra-mat, ateism ştiinţific, comunism ştiinţific... Toate acestea nu le-au fost îndeajuns celor ce au venit cu tancuri şi cu ură asupra noastră. Au prins a bate zi şi noapte cu artileria ideologică în minţile şi sufletele noastre. Ne-au băgat în imensa maşină de distrugere a demnităţii acestui neam, în maşina de spălare a creierului şi îmbibare a acestuia cu dogme, cu minciuni şi iluzii deşarte. Zi de zi, ani şi ani ne-au îmbâcsit cu falsuri că Ţara noastră nu-i Ţara noastră, că noi nu suntem cine suntem, ci vorbim o altă limbă decât fraţii noştri de peste Prut, că suntem de o altă naţionalitate şi trăim în altă ţară şi în altă lume. Rupţi de la patria-mamă România, mereu ni s-a tocat că adevărata mamă nu-i alta decât puterea sovietică, iar tatăl nostru e partidul comunist. Trebuia să ştim: Cine te hrăneşte şi te foloseşte – aceia îţi sunt mamă şi tată. Şi, ferita Sfântul să zici că nu-i aşa! Siberia ştia de tine. Sau casa de nebuni. Lucrau toate instituţiile statului sovietic în aceeaşi direcţie: Să nu ştie omul nici de rostul lui pe astă lume, nici de mama lui adevărată, să nu ştie de unde vine şi unde se duce. Pentru a rupe legătura de neam, să frângă continuitatea spiritului din tată în fiu. Unul dintre scopuri le era crearea omului nou. Şi, ironia sorţii, au reuşit până într-acolo ca să-ţi fie ruşine să spui în societate: mama mi-a vorbit, tatăl meu consideră, bunicul mi-a povestit... Numai să fi încercat să apelezi la argumentele mamei, tatălui sau ale bunicului?! În cel mai bun caz erai luat peste picior... Iată, dacă spuneai că Lenin a subliniat în cutare lucrare, Brej-nev a accentuat la plenara cutare, atunci erai preţuit pentru că mergi în pas cu viaţa, spre comunism... Erai numit ţăran (cu sens peiorativ), dacă îl numeai pe tatăl tău tată sau pe mama ta mamă. Puteai fi auzit, dacă în loc să spui tatăl meu, ziceai staricul meu, adică – moşneagul meu. La fel erai auzit, dacă o numeai cu un cuvânt în batjocură şi pe mama ta.

Scopul ruperii legăturii dintre părinţi şi copii era clar: arborele fără de rădăcini îl dobori uşor şi faci din el ce-ţi place. Arborele neamului... Doar părinţii, doar buneii nu uitau să ne spună cuvintele biblice: Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, ca să-ţi fie bine şi mulţi ani să trăieşti pe pământ (porunca a V-a).

Ei, comuniştii bolşevici, şi-au inventat religia lor. Au avut şi au o ideologie şovină, imperială, de deznaţionalizare şi îndo-bitocire a oamenilor în fel şi chip. Pentru a şterge din mintea şi sufletul oamenilor cele zece porunci ale lui Dumnezeu, au inventat „Codul moral al constructorului comunismului”.

Însă, cu toate ale lor, cei veniţi de pe aiurea, înhăitaţi cu satrapii noştri din cozi de topor, n-au reuşit de-a lungul dominaţiei balaurului roşu să distrugă neamul în întregime. Dar, blestemăţie pe capul nostru, ceea ce decenii n-au izbutit bolşevicii cu toate mijloacele lor diavoleşti – ca să dispărem ca naţiune, încearcă să reuşească mancurţii zilelor noastre. Pe lângă toate metodele binecunoscute în acest scop şi prac-ticate prin vremi, aceştia nu se limitează doar la trâmbiţarea existenţei a două limbi – moldovenească şi română, a două popoare – moldovenesc şi român, nu se limitează la dez-naţionalizarea populaţiei băştinaşe pe teritoriul Republicii Moldova, care până mai ieri a scăpat cumva-cumva de acest tăvălug monstruos, ci pedalează din gros pe crearea unor condiţii insuportabile de a o mai duce de azi pe mâine la sânul gliei strămoşeşti, ca oropsiţii băştinaşi să dea bir cu fugiţii şi să umple lumea pentru un călcâi de pâine. Uite politică neocomunistă! Iată genocid! Rămân satele noastre în cârjă, pustiite, cu o puzderie de case fără stăpâni.

Bătrâneţea şi moartea stau în poarta cimitirelor noastre. Tinereţea e în altă parte: în străinătate. Astfel, de la sine înţeles, noile autorităţi vor să le facă pe plac străinilor, care de veacuri râvnesc al nostru sfânt meleag şi care mereu ne amintesc: Frumoasă Ţară aveţi, păcat că-i populată!

Uitaţi-vă în jur şi veţi vedea ce ravagii face ghioaga înstrăi-nării de vatra strămoşească. Credeţi-mă, de viaţă bună nimeni nu-şi părăseşte casa. Nici masa. Până şi câinele nu pleacă de la casă de posmag, ci – de ciomag!

Iar noi, cei rămaşi a păzi focul din vatră, ce ne rămâne să facem altceva, decât să ne clarificăm cu măciucarii, dacă vrem să nu plece şi să nu moară gospodarii. Altminteri, dacă nu azi, mâine – alt neam năvălitor va stăpâni acest colţ de rai, dat nouă de Dumnezeu. Şi e păcat în faţa Mântuitorului.

Ionel CĂPIŢĂ

Este cunoscut, că arderea deschisă a deşeurilor menajere produce mulţi polu-anţi, inclusiv: dioxine şi furani, poluare cu particule, hidrocarburi aromatice policicli-ce, compuşi organici volatili, monoxid de carbon, acid clorhidric şi scrum.

Arderea deschisă a deşeurilor munici-pale prezintă un pericol pentru sănătate şi mediu, în special deoarece generea-ză cantităţi semnificative de dioxine. Dioxinele şi furanii pot fi produşi prin procese industriale, cum ar fi producerea substanţelor chimice clorurate şi topirea metalului. Totuşi, în prezent cele mai mari surse cuantificate de emisiuni de dioxine şi furani provin din arderea necontrolată a deşeurilor. Fotografia alăturată ilustrează doar un exemplu din zecile existente in

republică, la gunoiştile de nivel raional sau de comune.

Tipurile de incendii la gunoişti de regulă sunt:

a) incendii accidentale care încep de la aruncarea în gropile cu gunoi/locurile de deversare a gunoiului, a materialelor nedetectate în stare mocnindă;

b) incendii provocate de operatorul gunoiştii pentru a reduce volumul de deşeuri;

c) incendii provocate de combustia spontană a deşeurilor.

Pentru reducerea sau stoparea arderii gunoiştilor soluţii există, inclusiv prevederi în legislaţie şi acte normative. Gestionarea eficientă a gunoiştilor trebuie să includă minimum:

a) interzicerea tuturor formelor de ardere deliberată;

b) inspectarea şi controlul deşeurilor care sosesc, evidenţa lor;

c) buna compactare şi acoperirea zilnică cu un strat de sol;

d) interzicerea fumatului pe teren; e) interzicerea sau reducerea accesului

public liber; f) buna securitate şi pază a terenului;g) conlucrarea eficientă a tuturor struc-

turilor de control de stat şi a administraţiei publice locale.

Rămâne doar întrebarea, cine, când şi cum va aplica aceste cerinţe la gunoiştile, care astăzi ard practic non-stop şi va opri arderea lor?

Andrei ISAC, expert PoP

Cine va opri arderea gunoiştilor?

Septembrie 20082 GONG!ACTUALITATEA

Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale a prezentat Guvernului informaţia privind implementarea pe parcursul semestrului doi din 2007 şi al primului semestru din 2008 a prevederilor Strategiei Naţionale cu privire la reducerea şi eliminarea poluanţilor organici persistenţi şi Planului Naţional de implementare a Convenţiei de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1155 din 20 octombrie 2004. Printre rezultatele majore pot fi menţionate: Distrugerea pesticidelor din categoria

POP: Lucrările de evacuare şi distrugere a pes-ticidelor din categoria POP sau contaminate cu POP din depozitele centrale raionale, preconizate pentru realizarea în cadrul proiectului şi lansate în anul 2007, au fost finalizate în trimestrul II al

anului 2008. În urma realizării acestor activităţi în ansamblu au fost eliminate din sectorul agricol 1292 tone de pesticide. Au fost eliberate integral 13 depozite centrale din raioanele Teleneşti, Stră-şeni, Hânceşti, Nisporeni, Floreşti, Şoldăneşti, Briceni, Râşcani, Ştefan-Vodă, Vulcăneşti şi Cimişlia. Astfel, aproximativ o treime din teri-toriul ţării a fost curăţit de deşeuri contaminate cu poluanţi organici persistenţi. Distrugerea condensatoarelor cu PCB

din sectorul energetic: Lucrările de dezasam-blare, încărcare şi evacuare a condensatoarelor electrice de la staţiile Î.S.”Moldelectrica”, lansate în anul 2006, au fost finalizate în trimestrul IV al anului 2007. În urma reali-zării acestor activităţi Compania „TREDI” a demontat, ambalat, transportat în Franţa şi

distrus prin incinerare în total 934 tone de condensatoare vechi de la 13 staţii de trans-formatoare - Vulcăneşti, Donduşeni, Edineţ, Briceni, Lipcani, Drochia, Soroca, Ungheni, Hânceşti, Orhei, Străşeni, Comrat şi Ceadâr-Lunga, inclusiv cca 90 tone de condensatoare excavate din patru gropi de la staţia de trans-formare Vulcăneşti-400.

Activităţile de implementare a Planului continuă în cadrul Proiectului „Managementul şi distrugerea stocurilor de poluanţi organici persistenţi (POP)” cu elaborarea noului cadru legislativ în domeniu, inventarierea echipamen-tului electroenergetic, întărirea capacităţilor instituţionale şi de monitorizare, desfăşurarea campaniei de informare şi conştientizare.

Andrei IsAc

Convenţia de la StoCkholm: realizarea Planului naţional

Ca şi în anii precedenţi, în republică continuă prac-tica de incendiere a miriştii după recoltarea grânelor. Este demonstrat faptul că în urma incendiilor cel mai mult suferă stratul de sol fertil, din care arde substanţa organică, se distruge microflora şi insectele folositoare,

iar pentru restabilire este necesară o perioadă foarte îndelungată. Deşi agenţii economici care cultivă spicoase au fost preîntâmpinaţi în ceea ce priveşte neadmiterea arderii paielor şi miriştii, ca şi despre impactul adus mediului, ei continuă această practică. Conform datelor parvenite de la Agenţiile şi Inspecţiile ecologice, până în prezent au fost depistate cazuri de ardere a miriş-tii aproape în toate raioanele republicii. La 12.08.08 suprafaţa afectată de incendii constituie cca 1200 ha, iar prejudiciul cauzat resurselor de sol se estimează la 300 000 lei. În toate cazurile depistate, inspectorii pentru ecologie au calculat prejudiciul cauzat resurselor de sol şi au întocmit procese-verbale, care sunt trimise în instanţele de judecată.

Deoarece în majoritatea cazurilor este dificil de sta-bilit persoana vinovată, responsabilitatea totală o poartă beneficiarul sau deţinătorul de teren. Facem apel către organele administraţiei publice locale, conducătorii de unităţi agricole, populaţie, să renunţe la această practică dăunătoare, ce are consecinţe negative asupra mediului înconjurător.

Anastasia RADU, REc Moldova

sTOP arderii miriştilor!

REC Moldova susţine acţiunile Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale de prevenire şi combatere a arderii miriştii. În majoritatea cazurilor anume deţinătorii terenului le dau foc, iar prejudiciile, ca, de exemplu, în comuna Bălţata, Criuleni, sunt mult mai mari decât doar câteva zeci de hectare arse - a ars aproape complet şi fâşia forestieră. Iar brazdele de protecţie au fost arate foarte repede doar după ce au plecat pompierii...

Sporirea în ultimele două-trei decenii a intensităţii şi frecvenţei cataclismelor naturale pe glob, efect determinat în mare parte de schimbările climatice, a condus la necesitatea elaborării unor strategii de prevenire şi atenuare a consecinţelor acestora la nivel global, regional, naţional şi local. La această etapă mai multe state din lume, inclusiv europene, şi-au elaborat asemenea strategii de nivel naţional. Deşi spaţiul geografic al R. Moldova este

ferit de cele mai dezastruoase cataclisme naturale, aici totuşi există si se repetă cu frecvenţă crescândă o serie destul de mare de riscuri naturale: secete, inundaţii, averse de ploaie, furtuni, îngheţuri ş.a. Pierderile medii estimative analizate pentru ultima jumătate de secol provocate de asemenea riscuri sunt de circa 1,2 miliarde de lei. Pentru ultimul deceniu cifra poate ajunge până la 3 miliarde de lei/an. Frecvent, dezastrele natu-rale în Moldova iau şi vieţi omeneşti, sporesc probabilitatea altor riscuri, cum ar fi cel al bolilor infecţioase.

Pornind de la aceste premise, în cadrul procesului global de elaborare a strategiilor corespunzătoare şi în Moldova se lucrează asupra unei Strategii Naţionale privind Ate-nuarea Riscurilor Naturale şi Schimbărilor de Climă. Iniţiativa de a elabora strategia în cauză pe parcursul anului 2008 şi finanţarea lucrărilor vin de la Banca Mondială.

Instituţia guvernamentală coordonatoare este Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Instituţia executoare, selectată de Banca Mondială, este Business Consulting Institute din Chişinău.

Pentru realizarea obiectivelor strategice, SNARN se va concentra pe următoarele direcţii principale: a. Dezvoltarea infrastructurii de reducere

a dezastrelor. Moldova va investi în protecţia infrastructurii vitale de scară largă pentru a rezista contra principalelor riscuri naturale, ţinând cont de vulnerabilitatea în creştere ce rezultă din schimbarea climei. Reducerea dezastrelor poate include controlul inundaţi-

ilor, reabilitarea sistemelor de irigare pentru reducerea impactului secetelor şi inundaţiilor. Concomitent se va efectua împădurirea şi construcţia infrastructurii de amploare mică la nivel de bazine acvatice în scopul stopării procesului de degradare a reţelei hidrografice, diminuării eroziunii solurilor, alunecărilor de teren, prevenirii inundaţiilor şi reducerii impactului secetelor.

b. Elaborarea şi implementarea instrumen-telor de asigurare contra dezastrelor naturale. Acestea pot fi utilizate pentru repartiţia riscului şi protecţiei producătorilor agricoli, altor pro-ducători, de prejudiciule catastrofale. Aceste instrumente sunt menite pentru reducerea vulnerabilităţii financiare a guvernului, cercu-rilor de afaceri şi populaţiei prin mecanisme economice de transferare a riscurilor.

c. Implementarea măsurilor de adaptare pentru anticiparea şi atenuarea riscurilor dezastrelor naturale. Măsurile de adaptare includ modificări în practicile agricole, diversificarea culturilor agricole, îmbunătă-ţirea tehnicilor, soiurilor de culturi şi raselor de animale, care să fie adaptate la riscurile anticipate, cum ar fi secetele, îngheţurile şi grindina. De asemenea este necesară revizui-rea standardelor de construcţie şi a planurilor de utilizare a terenurilor.

d. Consolidarea cadrului instituţional şi normativ pentru coordonarea activităţilor dintre organizaţiile naţionale şi internaţionale în domeniul atenuării riscurilor naturale. SNARN presupune dezvoltarea capacităţilor locale de monitorizare a riscurilor naturale şi de prevenire timpurie a populaţiei, inclusiv prognozele de timp, anunţarea timpurie a inundaţiilor, lupta cu incendiile forestiere, protecţia civilă, sistemele de comunicare şi gestionare a informaţiei de urgenţă, etc.

Procesul de realizare a SNARN se va fundamenta pe următoarele principii:1. Abordarea integră, de lungă durată, a

problemei, care să corespundă obiectivelor trasate în Strategia Naţională de Dezvoltare pentru anii 2008-2011;

2. Cadrul comprehensiv şi integral, care va incorpora evaluarea riscului şi abordările manageriale în situaţiile de incertitudine;

3. Responsabilitatea comună, bazată pe cooperare partenerială la toate nivelele de guvernare, economie şi comunitate.

4. Flexibilitate în mecanismele de plani-ficare, pentru adaptarea corespunzătoare la impacturile posibile ale schimbării de climă, care este necesară menţinerii unei stări de confidenţă în comunitate şi mediul de afaceri, precum şi de securitate a investiţiilor;

5. Promovarea culturii de utilizare a inovaţi-ilor, în special în ceea ce se referă la tehnologiile de reducere a emisilor de gaz de seră.

6. Asistenţa acordată societăţii civile şi secto-rului real al economiei pentru efectuarea ajus-tărilor necesare prin diseminarea informaţiei, motivarea şi orientarea în domeniile relevante, precum şi reglementarea doar în cazurile de soluţionare a unor probleme vitale.

Valentin BOBEIcă, consultant Business consulting Institute

RIscURIlE NATURAlE: PROIEcT DE sTRATEgIE NAţIONAlăAşteptăm sugestii

M-a surprins plăcut ştirea că ecolo-gistul Ion Sava de la Orhei a ajuns pe Vârful Toaca din Ceahlăul Moldovei istorice fără să se dea în spectacol şi să ceară distincţii pentru un urcuş ane-voios pe care l-a făcut timp de o viaţă. De fapt, această veste m-a făcut să văd o întreagă pleadă sau poate chiar mai mult – o întreagă generaţie de luptă-tori pentru cauza naţională şi pentru salvarea şi perpetuarea verdelui matern

în Basarabia. Place cuiva sau nu, dar majoritatea absolută a ecologiştilor veterani s-au aflat din anul 1985 în avangardă, pe linia întâi de luptă pentru deşteptarea Moldovei şi ridicarea ei pe propriile picioare. Deşi nu puţini au dorit să marginalizeze sau să cosmopoliteze ecologia, s-o transforme într-un domeniu pur academic sau tehnic, toate încercările au ieşuat, fiindcă încă în 1987, într-un interviu publicat în „Literatura şi Arta” Gheor-ghe Malarciuc a formulat clar misiunea verzilor din Moldova: a apăra natura înseamnă a apăra Patria. Acest conţinut patriotic a conferit o dimensiune aparte şi a adus în ecologie după 1985 o generaţie nouă, tânără, care a început treptat să schimbe spre bine chipul Moldovei. Mulţi au simţit cu sufletul că ceva grav

se întâmplă cu natura-mamă, mulţi au venit din alte domenii să slujească cu devotament şi sacrificiu mediul înconjurător, şi mai mulţi au înţeles că apele, pădurile, aerul, flora şi fauna, peisajele Moldovei fac parte din fiinţa noastră naţională şi apă-rându-ne pământul, ne apărăm rădăcinile milenare şi viitorul pe răbdătorul pământ al Moldovei. După mai bine de două decenii de trudă neîntreruptă întru sănătatea pământului strămoşesc, putem afirma că inspectorul ecologic Ion Sava de la Orhei este un reprezentant de frunte al acestei generaţii noi, care s-a legat sufleteşte de natura şi fiinţa Moldovei. El a înţeles chiar de la început, când a ales să lucreze în ţinutul Orheiului, că va avea mult de demolat din moştenirea sovietică, mai ales atitudinile zeflemitoare ale factorilor de decizie faţă de mediul înconjurător şi comportamentul antiecologic al comunităţilor locale, şi unii şi alţii învăţaţi de Marx şi Miciurin să zmulgă totul de la natură fără să aibă grijă de ea. Pe risc propriu, a pornit la un drum lung cu paşi mici, aplicând şi legea, şi cuvântul, împărţind şi amenzi, dar şi multă informaţie şi literatură de educaţie ecologică. Con-ştient de valoarea patrimoniului natural şi cultural din ţinutul

Orheiului, Ion Sava a cooperat constant cu Mişcarea Ecologistă şi revista „NATURA” ca să oprească împreună distrugerea stâncilor de pe Răut şi transformarea „Orheiului Vechi” într-un monument al patrimoniului mondial protejat de UNESCO. Iar cei care vor să înţeleagă viziunea pragmatică a lui Ion Sava pe tărâmul mediului, le sugerăm să viziteze uzina de reciclare a deşeurilor plastice de la Peresecina, uzină visată şi adusă de el pentru a salva Moldova de gunoaiele care ne sluţesc ţara de la Naslavcea până la Giurgiuleşti. Multe ar fi de spus despre un om care îşi iubeşte Ţara şi Neamul, dar despre Ion Sava lăsăm să vorbească codrii nemăcelăriţi ai Orheiului, peisajele superbe de la Butuceni şi Furceni, izvoarele de la Molovata şi Curchi, cei peste 350 de abonaţi ai revistei „NATURA” din satele raionului Orhei, oamenii care au îndrăgit frumuseţea naturii orheiene. Îi dorim ecologistului Ion Sava să-şi continuie opera de ecologi-zare, să se bucure de munca pe care o face pentru binele comun şi, desigur, multă sănătate şi mulţi ani frumoşi înainte!

Aurel DUMITRU

Stejarul din Codrii orheiului

Fii un artist al Dunării!În cadrul concursului internaţional,

Fii un artist al Dunării!, participanţii din R. Moldova au înaintat mai multe lucrări dintre care juriul a acceptat, conform con-diţiilor, doar 18 lucrări. „Este îmbucurător faptul că acest concurs a adunat lucrări de pe tot teritoriul R. Moldova, - a menţionat dl Dumitrea Drumea, preşedintele juriului. Cele trei lucrări învingătoare, conform unui punctaj de 10 baluri, le considerăm reprezentative şi ar putea să intre fără teamă în competiţia europeană. Sperăm să avem învingători şi la nivelul ţărilor dunărene”. Conform deciziei juriului, au fost recunos-cuţi învingătorii la nivel naţional:

locul I – Dorina Paladi, Sărătenii-Vechi, Teleneşti cu lucrarea „Dunărea trăieşte printre noi”;

locul II - Ionuţ Plută, Cobani, Glodeni cu compoziţia „Stânca Mare”, un monu-ment natural protejat de stat din bazinul Prutului;

locul III - Elena Vition din Chişinău cu lucrarea “Dunărea - şansa noastră”.

Felicitări tuturor învingătorilor şi parti-cipanţilor la concurs.

Ioana BOBâNă

Octombrie 20082 GONG!ACTUALITATEA

Managementul deşeurilor este una dintre cele mai dificile probleme, care afectează calitatea tuturor componentelor de mediu, inclusiv sănătatea populaţiei. Situaţia actuală în domeniul gestionării deşeurilor menajere solide (DMS) în localităţile rurale este deplorabilă, depozitarea acestora se efectuează direct pe sol, gunoiştile fiind o sursă importantă de poluare a solului şi a apelor subterane. În anul 2007, pentru prima dată în

oraşul Făleşti a fost implementat un proiect de stabilire a managementului adecvat al deşeurilor menajere solide care a pus accentul pe colectarea separată a fracţiilor reciclabile – sticlă, hârtie şi plastic. Acest proiect, imple-mentat de Primăria oraşului Făleşti, a creat o bază perfectă pentru extinderea colectării separate a DMS în tot restul raionului.

Conform estimărilor preliminare, capacităţile actuale ale depozitului de DMS din or. Făleşti şi tehnica dispo-nibilă ar putea servi unui număr mai mare de populaţie. Astfel, s-a iniţiat un proiect pilot pentru promovarea serviciilor de colectare separată în localităţile din raza de 10-15 km de la depozit. Prin intermediul acestui proiect se propune îmbunătăţirea managementului deşeurilor menajere solide în tot raionul Făleşti. Ţinând cont de obiectivele Programului Naţional de valorificare a deşeurilor menajere solide, Administraţiile Publice Locale urmează să creeze condiţii pentru colectarea separată a fracţiilor reciclabile de DMS, ceea ce implică amenajarea unor platforme

suplimentare şi dotarea acestora cu containere speciale.

O problemă extrem de importantă pentru raionul Făleşti este poluarea solului din localităţi cu diferite deşeuri organice. Deseori dejecţiile animaliere sînt depozitate la întâmplare, prin aruncarea acestora la gunoişti. Spre regret, populaţia nu conştientizează necesitatea recuperării reziduurilor organice şi utilizării lor după o tratare adecvată în calitate de fertilizant al solului. În anul 2007 în oraşul Făleşti a fost amenajat un teren pentru colectarea şi compostarea deşeurilor organice. În cadrul actualului proiect, însă, va fi efectuat un studiu, care va face o analiză a situaţiei curente în domeniul generării deşeurilor orga-nice şi vor fi propuse localităţile unde vor fi construite platforme pentru compostarea deşeurilor organice cu scopul de a soluţiona problema pe tot teritoriul raionului.

Colectarea separată a DMS în ora-şul Făleşti a redus volumul deşeurilor transportate la gunoiştea autorizată. Acelaşi lucru va avea loc şi în satele unde va fi implementat proiectul lansat. Volumul deşeurilor se va mic-şora, fracţiile colectate vor fi supuse reciclării. Se va reduce poluarea solului, a apelor subterane şi a celor de suprafaţă, deoarece majoritatea gunoiştilor în localităţile rurale sînt situate pe malurile râurilor mici. Ca rezultat, localităţile vor fi mai curate. Acest fapt se va întâmpla şi datorită lichidării gunoiştilor neautorizate de către primăriile satelor care vor parti-cipa la proiect. E de menţionat faptul că proiectul însuşi prevede crearea serviciilor de colectare şi transportare a DMS din localităţile rurale la guno-iştile amenajate. La momentul de faţă, aceste servicii lipsesc în localităţile

rurale ale raionului. Astfel, proiectul nou lansat este un prim pas în imple-mentarea Programului Naţional de Valorificare a Deşeurilor şi la Concep-ţia privind Salubrizarea Localităţilor din Republica Moldova.

Pentru a asigura sustenabilitatea rezultatelor scontate este important de a convinge populaţia din raion despre beneficiile colectării separate a DMS. Consiliul Raional în cooperare cu partenerii proiectului vor desfăşura o campanie de informare a populaţiei în domeniul de referinţă. Actorii princi-pali implicaţi în proiect, grupele ţintă şi beneficiarii finali sînt: Consiliul Raional Făleşti; Direcţia de Producţie a Gospodăriei Comunale şi de Locuinţe a or. Făleşti; Administraţiile Publice Locale; REC Moldova;

Agenţii economici; Fabricile care vor achiziţiona fracţiile reciclabile de DMS; ONG-urile din regiune; Circa 90 000 de locuitori ai raionului Făleşti.

Ţinând cont de faptul că în repu-blică există peste 3000 de gunoişti şi situaţia în toate raioanele republicii este similară celei din raionul Făleşti, realizarea unui asemenea proiect în alte zone este vitală.

În proiect vor fi implicaţi partenerii care au participat la proiectul precedent „Stabilirea managementului adecvat al deşeurilor menajere solide în oraşul Făleşti” – Primăria oraşului Făleşti, ONG „Cutezătorul” şi REC Moldova. Aceşti parteneri au implementat cu succes proiectul menţionat şi au acu-mulat experienţă în acest domeniu. De asemenea unul dintre partenerii impor-tanţi este Consiliul Judeţean Iaşi, care vine cu experienţa vastă în domeniul managementului DMS.

Anastasia RAdu, Consultant REC-Moldova

Un nou proiect ecologic la Făleşti

“Stabilirea managementului adecvat al deşeurilor menajere solide în raionul Făleşti” este un proiect finanţat de Comisia Europeană prin Programul de Vecinătate România – Republica Moldova şi este realizat împreună cu judeţul Iaşi.

“Proiectul va contribui la dezvoltarea infrastructurii raionului şi la gestionarea mai eficientă a deşeurilor menajere solide în centrul raional şi în cele 12 localităţi din aproprierea lui”, a declarat Vitalie Cimpoieş, coordo-natorul proiectului. La rândul ei, preşedintele raionului Nina Botezatu a spus: “Revitalizarea raionului Făleşti sub aspect economic, social, cultural, educaţional este scopul nostru fundamental. Acest proiect va îmbunătăţi mediul înconjurător - calitatea aerului, a apei – ceea ce va avea un impact direct asupra sănătăţii populaţiei”.

În proiect mai sunt implicate satele Călugăr, Musteaţa, Risipeni, Albineţul Vechi, Sărata Veche, Făleştii Noi, Glin-jeni şi alte localităţi care vor fi selectate în urma efectuării studiului de analiză. Proiectul este în valoare de 282.173 euro şi va fi implementat de Consiliul Raional Făleşti timp de 24 de luni, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Iaşi. La lansarea proiectului au participat 50 de reprezentanţi ai autorităţilor publice locale din R.Moldova şi România.

Victoria BălAn

Partenerii făleştenilor sunt ieşenii

lansarea inventarierii bifenililor policloruraţi

Una din componentele proiectu-lui constă în realizarea inventarierii la scară naţională a echipamentului electroenergetic în vederea contami-nării uleiurilor dielectrice cu bifenili policloruraţi (BPC) – o categorie de compuşi chimici incluşi în lista celor 12 POP reglementaţi de Convenţie, datorită pericolului pe care ei îl prezintă pentru organismul uman şi mediul înconjurător. Inventarierea naţională a BPC reprezintă o fază importantă în identificarea şi lichi-darea echipamentului şi uleiului contaminat.

Activităţile menţionate sunt lan-sate în momentul de faţă şi urmează a fi definitivate către finele anului 2009. În această perioadă urmează să fie identificaţi toţi beneficiarii de echipament energetic cu conţinut de BPC şi echipamentul energetic aflat în dotarea acestora, supus identifi-cării conţinutului de BPC şi trecerea acestuia în baza de date.

Se estimează, că în Republica Mol-dova se utilizează circa 30 mii tone de

uleiuri dielectrice, din care circa 23 mii tone – în toate tipurile de transformatoare (circa 20 mii unităţi), 5 mii tone în întrerup-toare, iar circa o mie de tone in condensatoare, alte echipamen-te. Fiind produse şi utilizate din perioada când uleiurile dielec-trice se produceau inclusiv cu conţinut de BPC, toate aceste uleiuri şi utilaje sunt suspectate

a fi contaminate până când nu se va dovedi contrariul. Inventarierii vor fi supuse circa 10 mii de unităţi de utilaj din numărul transformatoarelor de putere de la ÎS „Moldelectrica”, RED „UNION Fenosa”, întreprinderile de distribuire a energiei (RED-urile) şi CET-urile. Totodată, vor fi implicaţi deţinătorii mari de echipamente electro-energetice: SA „Termocom”, SA „Apa-Canal”.

Drept rezultat al acestei activităţi se urmăreşte inventarierea utilajului contaminat cu BPC, minimizarea riscului poluării mediului şi a impactului negativ asupra popu-laţiei de la acest tip de substanţe periculoase prin izolarea şi decon-taminarea sau excluderea acestora din ciclul de funcţionare. Procesul inventarierii va contribui şi la întă-rirea capacităţii republicii în iden-tificarea şi gestionarea inofensivă a stocurilor de BPC.

Andrei IsAc, expert POP

La 10 septembrie, la seminarul naţional din incinta Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale a avut loc iniţierea activităţilor de inventariere la scară naţională a echipamentului energetic privind contaminarea uleiurilor dielectrice cu bifenili policloruraţi (BPC) în cadrul Proiectului FGM/BM „Managementul şi Distrugerea Stocurilor de Poluanţi Organici Persistenţi”. Ministerul implementează în prezent acest proiect, finanţat de Fondul Global de Mediu prin Banca Mondială, orientat spre realizarea în R.Moldova a prevederilor Convenţiei de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi (POP).

PROGRAMUL NAŢIUNILOR UNITE PENTRU DEZVOLTARE DIN R.MOLDOVA

Proiectul “suport pentru Protecţia Mediului şi a Utilizării Durabile

a Resurselor Naturale”anunţă lansarea r undei doi a

PROGRAMULUI DE GRANTURI MICI ÎN DOMENIUL MEDIULUI (PGM-2008/ II)

Finanţarea va fi acordată proiectelor de pe ambele maluri ale Nistrului care demonstrează alinierea la priorităţile comunităţilor locale in domeniul protecţiei mediului, şi care asigură o integrare a activităţilor de proiect în dezvoltarea socio-economică locală. Astfel, proiectele propuse spre examina-re trebuie să fie ancorate în necesităţile cotidiene reale ale comunităţilor, să beneficieze de sprijinul cetăţenilor, suportul organelor puterii locale şi/sau a business-ului privat local sau naţional.

PGM M-2008/ II nu este strict axat pe un set de arii tematice, dar oferă ONG-urilor de mediu posibilitatea de manifestare a iniţiativei şi a spiritului de inovaţie în definirea celor mai stringente măsuri de protecţie a mediului, a modalităţilor de abordare a problemelor de mediu şi de utilizare durabilă a resurselor naturale în folosul comunităţii. Sunt încurajate propuneri de proiecte cu impact real asupra mediului şi a practicilor folosirii durabile a resurselor naturale, inclusiv din perspectiva activităţilor-pilot de adaptare la schimbările climatice.

Valoarea finanţării: PGM M-2008/ II este de până la 5.000 dolari SUA.

Informaţie despre dosar: Informaţie detaliată despre dosarul de înscri-ere (Cererea de finanţare, Ghidul solicitantului de finanţare şi Lista de documente a fi prezentate) este publicată pe pagina web a PNUD Moldova www.undp.md/tenders.

Dosarele se vor depune în variantă electronică, cu menţiunea “PGM M-2008/ II”, prin poştă electronică tenders-Moldova@undp.org sau prin depunere personală, la adresa: PNUD Moldova, Proiectul “Suport pentru Protecţia Mediului şi a Utilizării Durabile a Resurselor Naturale”, str. 31 August 1989, nr. 131, MD-2012 Chişinău, Republica Moldova. Data limită de depunere a dosarelor este 2 noiembrie 2008, orele 17.30.

„Protejând stratul de ozon, salvaţi viaţa pe pământ” - a fost sloganul con-ferinţei din 16 septembrie, care s-a des-făşurat în incinta Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale cu ocazia Zilei Internaţionale a Protecţiei Stratului de Ozon. R.Moldova este Parte a convenţi-ilor internaţionale din domeniu.

La noi există un Program Naţional de suprimare eşalonată a substanţelor ce distrug stratul de ozon. Pentru coor-donarea procesului de implementare a Planului de acţiuni al Programului Naţional (PN), pe lângă minister a fost creat Oficiul „Ozon”. Din momentul

instituirii Oficiului „Ozon” au fost implementate patru proiecte în valoare de 900 mii dolari.

În cadrul oficiului a fost elaborat şi adoptat Regulamentul cu privire la regimul comercial al substanţelor care distrug stratul de ozon (SDO); a fost creat sistemul de licenţiere al impor-tatorilor şi utilizatorilor de SDO; au fost stabilite cotele şi taxele de import ale SDO; au fost organizate şase Centre naţionale de reciclare a agenţilor frigo-rifici; s-a realizat Programul de sprijin financiar al iniţiativelor companiilor comerciale şi industriale în scopul

reutilării instalaţiilor cu utilizarea agenţilor inofensivi faţă de stratul de ozon. Astfel au beneficiat de asistenţă financiară stimulatoare pentru reutila-rea tehnicii frigorifice 25 de companii naţionale şi agenţi economici care au în dotare frigidere industriale.

RM nu produce nici una din SDO reglementate de Protocolul de la Montreal.

Experţii de mediu afirmă că reve-nirea la normal a stratului de ozon este programată la jumătatea secolului nostru.

Victoria PoPA

R.Moldova nu produce gaze care distrug stratul de ozon

Noiembrie 2008 3GONG!ACTUALITATEA

Izvoarele în care s-a oglindit copilăria mea

Cineva, citindu-mi acest preludiu despre obiceiuri şi despre izvor, va crede că acci-dental am plasat aceste două gânduri alături în meditaţia care urmea-

ză. Dar nu sunt întâmplătoare, precum nimic nu e întâmplător în ceea ce gândim, nici în ceea ce făptuim. În cazul izvoarelor din satul meu, există o certă legătură între soarta lor şi mândria sau voinţa omenească.

Satul meu, într-adevăr, are izvoare unice! Nu cred să mai existe prea multe asemenea minuni ale naturii în acest spaţiu. Şi s-a scris mult despre ele, am scris şi eu, de mai multe ori am dat alarma, dar...

Izvorul din centrul satului, zis Mare, este o legendă vie. Se spune că, demult-demult, pe când apele se avântau în sus vulcanic (acum debitul ar fi de 100 litri pe secundă), un biet căruţaş, trecând pe lângă izvor, a alunecat, scufundându-se în apă cu tot cu cai şi căruţă şi, oricât l-au căutat oamenii, nu l-au mai putut găsi, de parcă-l înghiţise pământul. De fapt, asta s-a şi întâmplat! Izvorul, cică, să fi avut într-un anume loc o gaură fără fund pe care zadarnic încercau cotovenii s-o astupe cărând întruna piatră şi prundiş. Până îi veni prin cuget un gând cuiva să încerce să bucşească gaura ceea cu lână de oaie şi câlţi. Oamenii din sat au adunat o grămadă de lână şi câlţi, dar cel mai mult au dat boierii localnici şi, într-adevăr, gura ceea nesătulă care ducea hăt în adâncul apelor (poate ale unei mări subterane?!) se ticsi cu toate astea şi de-atunci nu s-a mai temut nimeni că va fi înghiţit de adâncuri. Mama îmi povesteşte că la Bobotează se aşterneau punţi peste izvor (fâşii de lemn), de la piatră la piatră şi preotul toată noaptea se ruga, apoi sfinţea apa cristalină a izvorului care nici atunci când crăpau pietrele de ger, nu îngheţa. Lumea stătea pe mal cu lumânări aprinse în mână şi se ruga, lumina reflectându-se în oglinda apei, pe când preotul şi corul treceau de pe piatră pe piatră, de parcă ar fi păşit pe ape. Era ceva de vis! Aşa-mi spune mama, care pe-atunci era şi dânsa copil.

Izvorul Mare Eu îmi amintesc foarte vag multele izvoare

(ale Izvorului Mare) săpate în dealul cocoşat din inima căruia ieşeau apele, împreunându-se. Nişele izvoarelor erau frumos clădite din piatră, numai că şi cele pe care le ţin eu minte erau mai puţine decât fuseseră şi mai înainte. Oricum, şi în copilăria mea apa izbucnea din pământ cu o putere incredibilă, eu uitându-mă de jos în sus la saltul ei. Apa fiind întotdeauna rece şi răcoritoare – vara; caldă (aparent) şi (cred!) tămăduitoare iarna. Curgea adăugând apa râului Căinari (completată anual cu apro-ximativ 3 mln. metri cubi de apă din acest izvor). Femeile veneau la spălatul rufelor anul împrejur. Îmi plăcea s-o însoţesc pe mama şi să mă uit de cealaltă parte a izvorului unde spălătoresele pălăvrăgeau într-o limbă neînţe-leasă mie. Vorbeau ucraineşte! Erau din cealaltă mahala de sat, zisă Cartofleanca, unde locuiau mai mulţi ucraineni primiţi pe vatra noastră de aproape două secole şi, pentru că mâncarea

de toate zilele le era cartoful, au fost porecliţi cartofleni... Astfel, mi-amintesc şi eu deseori de izvor ca de o oglindă miraculoasă în care s-a uitat şi copilăria, şi tinereţea buneilor, dar şi a părinţilor, şi a mea. Aceasta ar fi, povestită pe scurt, povestea Izvorului Mare din inima satului Cotova, raionul Drochia. Altceva ar mai fi de adăugat: în ultimii ani s-a constatat că apele izvorului conţin elemente chimice curative şi, spre marele noroc şi al izvorului, dar şi al oame-nilor, a fost luat sub ocrotirea statului, primind statut de monument al naturii. Altfel...

Altfel, ar avea azi soarta izvorului (de fapt, izvoarelor, că sunt câteva!) lui moş Pricochie, care acum e scos la un fel de mezat. Doamne, de câte ori mi s-a arătat în vis acest izvor! Chiar şi după ce am urmărit reportajul la ProTV, în care câţiva lideri ai comunităţii încercau să convingă lumea să accepte negocierile cu parteneri străini care ar vrea să arendeze izvorul, argumentând precum că izvoarele nu vor seca cel puţin 50 de ani (de parcă după aceasta se va sfârşi lumea Cotovei!) şi că darea în arendă a izvorului unor străini ar putea aduce mari venituri satului, astfel găsindu-se mijloace pentru înzestrarea şi modernizarea instituţiilor de cultură şi de învă-ţământ din localitate. Cealaltă mână de oameni, mai mult instinctiv îşi apărau averile moşiei, averi care e ştiut că nu-s ale cuiva, dar rămân a fi ale tuturora, ca o moştenire testamentară de la străbuni.

Moştenire testamentară de la străbuniApropo de izvorul zis al lui moş Pricochie;

mi-l amintesc şi eu pe acest om – Pricochie Cibotaru, care a lăsat o lucrare pe acest pământ printr-un izvor. Un izvor care potoleşte setea sufletelor însetate – fie om, fie o altă fiinţă. Şi eu, de nenumărate ori, în copilărie, vara, m-am jucat în apele izvorului care-şi varsă apele în râul Căinari, astfel şi el înmulţindu-i apa. Izvorând din muchia unui deal, izvorul se află chiar la jumătatea imaşului, la îndemâna oamenilor aflaţi la lucrările câmpului, dar şi în calea vitelor care se duc şi vin de la păşune. Dacă se va hotărî să se dea în arendă izvorul, fie pe X ani, anexându-se la izvor, bineînţeles, şi un teren de câteva hectare - o bucată bună de imaş, oamenii nu vor mai putea să ţină vite, pentru că nu vor avea unde să le pască. Acesta ar fi, după mine, un argument plauzibil întru apărarea izvorului. Altul, cu o motivaţie de avertisment, ar fi că: acest izvor, fiind exploatat la maxim, chiar dacă n-ar secătui în timpul exploatării, fântânile satului, n-ar mai fi sursa sigură, rezervorul de apă pentru sat în timpul verii, când seacă foarte multe fântâni. Căci, ştiut lucru, acei care vor arenda acest izvor, pentru a-i îmbutelia apa şi a o exporta cine ştie unde, nu vin nici cu gând să admire izvorul, nici să ajute băştinaşii în caz de necesitate. Apoi, mai există un pericol (m-am informat la acest capitol) şi anume: chiar dacă folosirea exagerată a apei din izvoare nu afectează debitul de apă al fântânilor, poate fi afectat fluxul apei celorlalte izvoare - toate fiind ca nişte vase comunicante ce ţin de aceeaşi matcă prin apele subterane sau prin apele vadozice captate de straturile calcaroase impermeabile).

Repet, făcând abstracţie de modestie, satul meu are multe izvoare frumoase, îngrijite, care, majoritatea, poartă numele ctitorilor lor. Bună-oară, izvoarele lui Ciobanu, Burlacu, Prisăcaru,

Burduja, Catană şi altele. Şi mă doare pentru viitorul acestor izvoare! Mi-e dor deseori, de câte ori mi-e sete, vara mai ales, mi-e dor de ele, îmi potolesc setea, totuşi, cu apă din alte izvoare, altfel n-aş putea, sunt departe. Asta o fac şi alţii! Chiar şi acei care trăiesc în sat s-ar putea toată viaţa să nu sufere de sete... Numai că noi, cei din azi, nu suntem veşnici, nu constituim decât prezentul şi după noi vor veni alţii care vor vrea să bea apă din aceleaşi izvoare. De aceea vreau să zic că, suntem responsabili atât de prezentul, cât şi de viitorul izvoarelor pe care ni le-a dat cu atâta dăruire Natura.

Cel mai potrivit – izvoarele să fie luate sub protecţia statuluiBineînţeles, ceea ce ni se dă trebuie folosit,

pus însă în valoare cu măsură. Apoi, mai cunos-când şi situaţia de la sudul republicii noastre, unde întotdeauna a fost criză de apă potabilă, de ce n-ar fi să se dea în folosinţă acest izvor spre binele oamenilor din acest spaţiu? Poate ar avea mai puţin de câştigat satul Cotova, dar, în schimb, şi de pierdut ar avea mai puţin (pentru că n-ar fi exploatate fără milă!). Iar izvoarele moşiei satului meu – toate (!), ar fi cel mai potrivit să fie luate sub protecţia statului, ca şi Izvorul Mare. Să alcătuiască luate împreună un monument-ansamblu al naturii. Astfel, nimeni n-ar mai putea (nici ar îndrăzni!) să-i ştirbească valoarea punând mai mult preţ în contul zilei de azi şi pentru nişte finanţe (sal-vatoare la moment!), venite de cine ştie unde şi de la nişte străini care nu vin (bineînţeles!) cu intenţia de a admira bogăţia moştenită şi dată de Dumnezeu acestui spaţiu şi nu altuia, acestor oameni şi nu altora... Vor veni, fireşte, să profite de aceste bunuri comune, publice! Altfel zis, ca să fiu mai explicită: să încercăm, totuşi, să nu ne facem vinovaţi în faţa urmaşilor noştri, cărora trebuie (suntem datori!) să le transmitem ceea ce am primit, pe cât e posibil, cu dobândă. Aşa judec eu, gândind şi la faptul că nici o ţară care beneficiază de alte resurse naturale, cum ar fi petrolul, cărbunele, nu va arenda, nu va vinde (sunt sigură!) cu atâta uşurinţă, fără a pune în calcul ce va fi mâine, sursele de dobândire a materiei prime, sondele...

Fără a încerca să-mi justific argumentele (care se bazează mai mult pe emoţii şi sentiment de dragoste faţă de baştină şi de Natura-mamă), dar şi fără a încerca să-mi îmblânzesc oponenţii, vreau să apelez la competenţa dezinteresată a specialiştilor în domeniu (la o cercetare şi o argumentare obiectivă, profesionistă), precum şi la susţinerea din partea dnei Violeta Ivanov, ministru al ecologiei şi resurselor naturale, a ecologiştilor, a Mişcării Ecologiste din Mol-dova, de asemenea, mă bizui pe înţelegerea bine cumpătată a sătenilor mei. Căci, făcând abstracţie de faptul că aceste izvoare se află pe teritoriul satului Cotova (satul meu, al multo-ra!), ele rămân a fi o bogăţie, un monumet viu şi pe care suntem datori să-l protejăm. Special nu am apelat la date concrete, la anumite legi guvernamentale care vizează protecţia mediu-lui şi a bunului comun, pur şi simplu, mi-am expus opinia pe care aş vrea s-o împărtăşesc pentru a fi susţinută şi altora ori. Altfel zis, să-mi exprim neliniştea pentru ceva nespus de drag, îngrijorarea pe care doresc s-o transmit şi oamenilor care s-au născut în acelaşi sat cu mine şi care, fie că trăiesc sau nu mai trăiesc lângă aceste minuni ale naturii, le-au preţuit ca şi mine. Vreau să-i conving chiar şi pe acei „cu interesul” să gândească altfel decât că, după ei (după noi!) ar fi să urmeze potopul...

Cu deosebită afecţiune şi încredere, Claudia Partole, scriitoare

Nota redacţiei: Considerăm că neliniştele autoarei vor trezi îngrijorarea ecologiştilor şi a Autorităţii Centrale de Mediu, care pentru a evita arenda unor bunuri naturale publice, care constituie mândria legitimă a R.Moldova, vor lua sub protecţia statului întregul complex de izvoare de la Cotova.

Neasemuitele ape de la Cotova sunt în pericol Au moldovenii un frumos obicei de-a se lăuda cu tot ce au mai frumos şi, când le vin musafirii pun până şi ultima bucăţică pe masă, ca să fie bine şi să nu tragă cu obrazul. De multe ori, pentru a fi în rând cu lumea, dau chiar şi ultima bucată de la gura copiilor, uitând că a doua zi, după ce se vor duce oaspeţii, copiii le vor cere de mâncare, dar nu vor mai avea ce să le dea. Frumos şi rar obicei! Dar, pe cât de frumos, pe atât de fălos şi păgubitor. Căci, ştiut lucru, mândria exagerată e un păcat strigător la cer şi e mult mai primit atunci când dai atât cât poţi, şi nu vei pomeni de rău cândva...În acest context deseori mă gândesc, deseori visez izvoarele din satul meu care sunt mândria Cotovei mele (şi a altora) şi mi se pare că, de-ar fi, ferească Domnul! să dispară, ar seca şi sufletul satului meu, şi sufletul meu (şi al multora) s-ar ofili...

Depozitele abandonate

de chimicale – un pericol

pentru mediu şi sănătate

În general, depozitele abandonate de chimicale se număra printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc sporit pentru mediu şi sănătatea publică. Principalele forme de impact determinate de depozitele de chimicale, în ordinea în care sunt percepute de populaţie, sunt: modificări de peisaj şi disconfort vizual; poluarea solului; poluarea aerului; poluarea apelor de suprafaţă şi subterane; modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile învecinate. Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi

cu suspensii antrenate de vânt este deosebit de evidentă în zona depozitelor demolate sau parţial distruse. Mai mult ca atât, în unele cazuri populaţia, din lipsă de informaţie, mai continuă să expună acestui impact animalele care pasc în vecinătatea depozitelor, precum şi să se ocupe cu agricultura. Depozitele fără acoperiş, ferestre, uşi sunt deseori sursa infectării apelor subterane cu pesticide şi metaboliţii lor, dar şi cu alte elemente polu-ante. Atât scurgerile din depozite, cât şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solu-rilor înconjurătoare, fapt ce se repercutează asupra folosinţei acestora.

Problema cea mai dificilă o constituie materialele de construcţie contaminate cu pesticide. Furtul lor şi utilizarea pentru necesităţi de construcţie în gospodăriile particulare conduce la un impact direct asupra sănătăţii oamenilor, consecinţele căruia sunt deseori grave.

Pentru a reduce riscul pentru sănătatea populaţiei, se propun următoarele măsuri urgente, care trebuie realizate la nivel naţional şi local:

• Informarea permanentă a populaţiei despre pericolul, legat de fostele depozite de chimicale, despre materialele de construcţie contaminate, interzicerea utilizării lor;

• Asigurarea depozitelor demolate, a locurilor poluate cu marcare şi panouri informaţionale corespunzătoare, cu infor-maţie amplă;

• Facilitarea dialogului dintre orga-nele responsabile, beneficiari, populaţie, pentru a găsi cele mai eficiente soluţii pentru lichidarea depozitelor abandonate şi demolate, remedierea, decontaminarea terenurilor etc.;

• Excluderea schimbării destinaţiei sau utilizării depozitelor de chimicale în alte scopuri;

• Evaluarea nivelului de poluare a solului şi apei în cazul utilizării terenurilor aferente depozitelor în scopuri agricole;

• Evitarea contactelor directe cu rămă-şitele substanţelor din depozitele de chi-micale;

• Excluderea păscutului animalelor şi păsărilor domestice, informarea ciobanilor şi a populaţiei în acest sens;

• Îngrădirea locurilor poluate, marca-rea lor cu semne de alarmă şi prevenire a pericolului;

• Elaborarea proiectelor de remediere, înverzire a zonelor contaminate;

• Includerea acţiunilor, legate de redu-cerea riscului pentru mediu şi sănătate, de lichidare a depozitelor, remediere, etc. în planurile locale de acţiuni în domeniul protecţiei mediului la nivel de raion, localitate.

andrei IsaC, expert PoP

Decembrie 20082 GONG!ACTUALITATEA

La seminarul de lansare au fost prezentate sco-pul şi obiectivele proiectului. Unul din obiectivele principale ale proiectului constă în identificarea surselor de poluare şi a factorilor de degradare a râului Cubolta. Acest obiectiv a fost deja realizat în cadrul unei expediţii organizate în perioada iulie-august 2008, de către partenerul local al REC Moldova – ONG-ul „Ormax”. În urma expediţiei au fost evidenţiate sursele de poluare, reprezentate de gunoiştile neautorizate situate pe malurile râului. Cea mai deplorabilă situaţie în această privinţă se constată în raionul Drochia (satele Drochia, Şuri, Mândâc, Chetrosu, Hăsnăşenii Mari, Moara de Piatră, Baroncea). Râul Cubolta este înconjurat de terenuri agricole, care duc la înnămolirea acestuia şi, respectiv, la degradarea habitatului. În plus, malurile râului sunt erodate din cauza deficitului de vegetaţie. Este foarte importantă menţinerea vegetaţiei pe malurile râului, care previne eroziunea malurilor şi poluarea apelor cu deşeuri menajere.

Deoarece proiectul ţine de ridicarea conştien-tizării publicului privind importanţa protecţiei râului Cubolta, în oraşul Drochia a avut loc un curs de instruire pentru profesorii de biologie din toate localităţile situate în bazinul Cuboltei. Cursul de instruire a ţinut de iniţierea profesorilor de biologie în metodologia de apreciere a calităţii apelor din râuleţe prin monitoringul biologic. Profesorii au obţinut câte un set pentru monitorizarea biologi-că şi câte un set de ghiduri de apreciere a calităţii apelor din râuleţe pentru fiecare şcoală din bazinul râului Cubolta.

Urmează organizarea monitorizărilor biologice în fiecare localitate cu participarea acelor elevi care sunt interesaţi de protecţia mediului. În toamna anului curent, de asemenea, vor fi organizate întâlnirile cu populaţia locală din fiecare localitate cu scopul de a informa despre situaţia curentă în bazinul Cuboltei şi posibilităţile de reabilitare ecologică a râului.

Ca rezultat al expediţiei şi al întâlnirilor cu populaţia locală, în cadrul proiectului va fi ela-borat planul de management al râului Cubolta. Acesta din urmă va conţine un set de proiecte prioritare de reabilitare ecologică a râului. Pentru promovarea implementării planului menţionat şi pentru o continuă protecţie a râului Cubolta va fi creat Consiliul Bazinal al râului, care va fi format din reprezentanţii administraţiei publice locale, ONG-uri, şcoli şi populaţia locală.

Un set de proiecte prioritare de reabilitare eco-logică a râului Cubolta va fi finanţat în anul 2009. Consiliul Bazinal al râului Cubolta va decide care va fi lista finală de proiecte ce vor fi susţinute de proiectul de bază. Pentru o mai bună cunoaştere a metodelor şi practicilor de reabilitare ecologică a râuleţelor va fi organizat un curs de instruire în or. Drochia pentru reprezentanţii ONG-urilor, profesori şi societatea civilă. La acest curs vor fi de asemenea invitaţi reprezentanţii instituţiilor şti-inţifice competente în domeniul managementului resurselor acvatice.

Ina Coşeru, reC Moldova

Reabilitarea râului Cubolta

– primele rezultate

Deşeurile de pesticide sunt distruse peste

hotare Peste 3300 de tone de deşeuri

de pesticide, inclusiv din catego-ria poluanţi organici persistenţi, au fost colectate şi stocate în 37 de depozite centrale din R. Moldova, a declarat Valentin Pleşca, mana-gerul proiectelor în domeniul gestionării durabile a POP, cu ocazia Seminarului informa-ţional naţional „Gestionarea poluanţilor organici şi a altor substanţe chimice periculoase în R. Moldova: probleme, soluţii, perspective”, care s-a desfăşurat la 2 decembrie curent. Semina-rul a întrunit reprezentanţi ai Parlamentului şi Guvernului, ministerelor şi serviciilor de stat, administraţiei publice locale, instituţiilor ştiinţifice, societăţii civile implicate şi interesate în soluţionarea problemei poluan-ţilor organici persistenţi.

Experţii au prezentat rezul-tatele activităţilor realizate în cadrul proiectului Băncii Mondi-ale şi Fondului Global de Mediu „Managementul şi distrugerea stocurilor de poluanţi organici persistenţi”, dar şi ale altor pro-iecte similare implementate de Ministerele Ecologiei şi Resur-selor Naturale, Apărării, Agri-culturii şi Industriei Alimentare, de ONG-uri. Proiectele au inclus măsuri de reducere a impactului şi de eliminare a stocurilor de pesticide inutilizabile şi interzise şi a bifenililor policloruraţi (în total au fost evacuate în Franţa şi distruse 1292 tone de deşeuri de pesticide din raioanele Teleneşti, Străşeni, Hânceşti, Nisporeni, Floreşti, Şoldăneşti, Briceni, Râşcani, Ştefan Vodă, Cimişlia şi Vulcăneşti); de inventariere a terenurilor şi a echipamentului contaminat cu POP şi curăţirea lor; de modernizare a cadrului legislativ şi normativ în dome-niu; de întărire a capacităţilor de monitorizare a poluării mediului cu aceste substanţe; de creare la nivel naţional a unui sistem modern de gestionare a substan-ţelor chimice, inclusiv a celor periculoase.

Amintim că proiectul a dema-rat în martie 2006 şi va fi finalizat în mai 2010.

Cor. „N”

Pe data de 25 septembrie 2008, în oraşul Drochia a fost lansat proiectul-pilot ”Reabilitarea ecologică a râului Cubolta”. La seminarul de lansare au fost invitaţi reprezentanţii administraţiei publice locale din toate localităţile situate în bazinul râului Cubolta. Râul Cubolta este afluent de stânga şi de gradul 1 al râului Răut, are o lungime de 92 de km şi trece prin 5 raioane: Ocniţa, Donduşeni, Drochia, Sângerei şi Floreşti. Râul Cubolta izvorăşte în satul Lipnic (r.Ocniţa) şi traversează localităţile Moşana şi Plop (r. Donduşeni), Maramonovca, Drochia, Şuri, Chetrosu, Mândâc, Baroncea, Gribova, Dominteni, Petreni, Hăsnăşenii Mari şi Moara de Piatră (r. Drochia), precum şi s.Cubolta (r. Sângerei). Cubolta se revarsă în râul Răut în satul Putineşti (r. Floreşti).

Pădurile, precum spunea marele cronicar Dimi-trie Cantemir în opera sa „Descrierea Moldovei”, cu câteva secole în urmă, ocupau a treia parte a plaiului nostru, la nord masivele forestiere unindu-se cu pădurile Bucovinei, apoi continuând spre sud în două fâşii late pe înălţimi şi în lunci de-a lungul Nistrului şi Prutului, lăsând între ele câmpia Bălţi-lor cu stepe întinse şi pajişti cu ierburi abundente în luncile joase ale râurilor mici. Ocolind stepele dinspre vest şi est, pădurile se contopeau din nou şi acopereau întreaga parte centrală a Moldovei de astăzi, formau un covor compact. Spre sud, Codrii centrali se uneau cu codrii Tigheciului, care aveau aproape treizeci de mile „italiene” de jur împrejur. D.Cantemir:„Copacii, deşi înalţi, sunt totuşi atât de deşi încât nici macar un om care merge pe jos nu poate înainta decât pe poteci cunoscute doar celor din partea locului”.

Situaţia actuală a pădurilor şi apelor noastre este îngrozitoare. Dacă în trecut arborii pădurii cu rădăcinile lor şi stratul litier facilitau infiltrarea treptată a apei în sol, diminuând forţa şuvoaielor ce se scurgeau spre albia râurilor, atunci astăzi aceştia nu mai au influenţa de altădată, ca urmare a reducerii suprafeţelor.

La fel e şi cu apele. În trecut puteai să bei direct din apa Prutului, care era considerată cea mai uşoară şi mai sănătoasă apă. Acum are un grad înalt de poluare. Dar care mai poate fi situaţia ei astăzi, dacă lipsesc staţii de epurare, deşeurile menajere se deversează direct în râuri şi tot de aici se ia apa pentru utilizare?

Gestionarea nechibzuită a apelor a condus la subminarea substanţială a potenţialului natural acvatic şi la poluarea masivă a surselor de apă cu substanţe chimice şi microbi patogeni.

În contextul celor spuse, ne întrebăm care va fi soarta de mai departe a naturii dacă suprafeţele de păduri cărora în trecut le reveneau 50 la sută din teritoriu în prezent constituie doar 9%; dacă unele râuri şi lacuri sunt atât de poluate, încât

din ele au dispărut completamente peştii; dacă în fluviul Nistru s-a redus gradul de mineralizare cu 10-15%, dar s-au depistat amoniac - 0,15mg3/dm şi detergenţi - 0,3mg3/dm, ca rezultat al deversă-rilor de apă reziduală insuficient epurată; dacă apele freatice, în unele localităţi, conţin 70-80% de nitraţi?

Pădurea şi apa se transformă tot mai intens într-o gunoişte. Datorită tiraniei şi nepăsării noastre, la etapa actuală ne confruntăm cu următoarele probleme. Sunt tot mai frecvente secetele şi inun-daţiile. S-au intensificat alunecările de teren. A sărăcit flora şi fauna, multe specii fiind pe cale de dispariţie. Izvoarele sunt poluate intens, iar apa potabilă e găsită numai la adâncimi mari.

Apa şi pădurea sunt indispensabile. Arborii din păduri cu rădăcinile lor reţin 40% din precipitaţi-ile atmosferice şi umezeala provenită din topirea zăpezilor. Particulele solide, pietrele, bolovanii aduşi de apa şuvoaielor sunt reţinuți de păduri şi nu ajung în bazinele de apă, astfel apărându-le de colmatare. Pădurile din văile râurilor reţin o mare parte din substanţele poluante ce se scurg de pe terenurile agricole, astfel pădurea stă la straja purităţii apelor în bazinele acvatice. Pădurile reglează regimul hidrologic al apelor curgătoare, prevenind inundaţiile din timpul ploilor torenţiale şi al topirii zăpezilor.

Pentru a avea o apă pură, este necesar ca pe malurile apelor curgătoare şi ale bazinelor acvatice să fie plantaţi cât mai mulţi copaci care ar forma fâşii de protecţie silvice.

Cunoscând trecutul, trăind prezentul, avem datoria să păstrăm cea ce ne-au lăsat bunicii, cei care au avut o ţară „mândră ca soarele de pe cer”, cu ape cristaline şi izvoare răcoritoare. Deci, să ne păstrăm ţara, pentru a o hărăzi în toată splendoarea generaţiilor viitoare.

Larisa uNgureaN, profesor de geografie

Liceul Teoretic „C.Stere”, or. Soroca

Să lăsăm urmaşilor o ţară „mândră ca soarele de pe cer”

La mijlocul lunii noiembrie a.c. în vizită la revista “Natura” şi Mişcarea Ecologistă din Moldova au fost cei mai activi tineri ai raionului Drochia, care ne-au împărtăşit din preocupările lor, dar au şi ascultat cu interes prezentările făcute de echipa noastră. Alecu Reniţă, preşedintele MEM, le-a vorbit despre proiectele realizate cu implicarea activă a tinerilor şi despre activităţile care au loc în aria râuleţului Lăpuşniţa, în cadrul Proiectului Controlul Poluării în Agricultură. La rândul lor, oaspeţii noştri, membri ai Consiliului Raional al Tinerilor, reprezentanţi din diverse localităţi – Drochia, Chetrosu, Ţarigrad, Popeştii de Sus, Şuri, Pelinia, Nicoreni, Hăsnăşenii Mari – s-au referit la importanţa susţinerii tinerilor în iniţiativele lor în cadrul comunităţii, la participarea la acţiunile de protecţie a mediului înconjurător. La finele întâlnirii, cu toţii au primit câte un set de materiale editate în cadrul MEM. La rândul lor, au perfectat câte un abonament pentru întreg anul 2009 la revista “Natura”.

Cor. “N”

Tinerii drochieni la MEM şi „Natura”

Concursul ecologic de creativitate Artistul Dunării, ce se desfă-şoară în toate ţările bazinului Dunării şi-a desemnat câştigătorii din acest an. În Moldova, pe primul loc s-a clasat echipa formată din Dorina Palade din Sărătenii Vechi şi Sorenela Reniţă, din Chişinău, cu lucrarea Dunărea Curge prin Noi. Pe locurile doi şi trei s-au situat

lucrările lui Ionuţ Plută din Cobani, care a construit o superbă replică a monumentului Stânca Mare din localitatea în care trăieşte şi Elena Vition din Chişinău, cu lucrarea „Dunărea – şansa noastră”.

Cele 2 fete de pe locul 1 au fost invitate la Viena, unde s-au întâlnit cu echipele învingătoare din celelalte ţări participante, la festivita-tea de premiere a Artistului Dunării din întregul bazin al Dunării. Participanţii au putut face un tur al Vienei şi admira oraşul de la o înălţime de 80 de metri, au vizitat palatul regelui de la Schonbrunn cu întinsele grădini şi numeroasele fântâni arteziene, Teatrul de marionete şi Grădină Zoo. Călătoria a fost condimentată cu diverse jocuri între copii.

În acest an, competiţia a fost strânsă, iar învingătorul a fost ales după îndelungi dezbateri, dintre lucrarea Moldovei şi cea a Slovaciei. A câştigat Slovacia, la o diferenţă minimă. Dar Moldova va avea şansa de a intra din nou în concurs şi a câştiga competiţia din anul viitor. Invităm copiii să urmărească în revista Natura anunţurile privind concursul de anul viitor şi, neapărat – să participe.

Cor. „N”

artistul Dunării la Viena

Dunărea la Porţile de Fier

Ianuarie 20092 GONG!ACTUALITATEA

În ultimul timp în Republica Moldova se depistează tot mai multe surse noi de emisii de dioxine şi furani de la arderea necontrolată a deşeurilor. Foto-grafia alăturată ilustrează doar un exemplu din cele zeci şi sute de cazuri existente, generate de agenții economici mici, amplasați

în afara localităților, pe traseele naționale sau locale care, fiind situați la o distanță mare de locurile de colectare centralizată a deşeurilor, soluționează astfel problema lor. Această practică a fost observată la unele stații de alimentare, vulcanizări, reparații auto, restaurante şi cafenele mici.

Arderea deschisă a deşeurilor menajere produce mulţi poluanţi, inclusiv: dioxine şi furani, poluare cu particule, hidrocarburi aromatice policiclice, compuşi organici volatili, monoxid de carbon acid clorhidric şi scrum, care practic se dispersează în mediu direct în locul arderii.

Agenții economici indicați practică acest gen de “gestionare” a deşeurilor pentru a reduce volumul lor sau în scopul economisirii mijloacelor necesare pentru plata serviciilor de evacuare sau transportare a

deşeurilor la gunoişte. În acest caz colectarea separată a deşeurilor reciclabile devine practic imposibilă. Pentru prevenirea şi combaterea acestor încălcări ale legislației de mediu este necesară o activă informare a populației, a agenților economici şi administrației publice locale privind cerințele legislației de mediu în domeniul dat şi aplicarea pârghiilor administrative corespunzătoare pentru încălcările comise.

Andrei ISAC, Expert POPLiceul a beneficiat de echipament

pentru aprecierea calităţii apelor prin metoda monitoringului biologic şi de ghiduri specializate pentru această activitate. Astfel, s-a constatat că apa din râuleţ este de foarte proastă cali-tate. O activitate similară a fost reali-zată şi în 2005. Comparând rezultatele acestor două monitorizări, s-a eviden-ţiat faptul că situaţia se agravează, apa e mai poluată.

Tot spre finele anului 2008, liceul nostru a fost vizitat de dl Carey Crane, preşedintele Consiliului Director al REC Moldova, şi dna Ina Coşeru de la REC Moldova. Cu acest prilej am desfăşurat o masă rotundă la care a participat Valentina Lupulciuc, primar al comunei Lipnic, Valentina Chirica, directorul Liceului teoretic „Ştefan cel Mare”, şi membrii cercului ecologic „Ecoplai”. Au fost puse în discuţie problemele ecologice care afectează râul Cubolta şi posibilităţile de soluţionare a acestora. Concluziile experţilor au fost că în cel mai scurt timp trebuie să fie stabilite sursele de poluare ale râului, să fie soluţionată în regim de urgenţă problema deversării apelor uzate în izvorul râului Cubolta de la staţia de epurare a spitalului orăşenesc Ocniţa, să fie lichidate

gunoiştile neautorizate în localitate. De asemenea, s-a stabilit că trebuie să fie amenajată, în cooperare cu organele locale de protecţie a mediului, o guno-işte autorizată pentru comuna Lipnic şi câteva localităţi învecinate şi să fie sensibilizată populaţia despre impor-tanţa protecţiei râului Cubolta.

De asemenea, oaspeţii de la Chişi-nău au vizitat izvorul râului Cubolta, unde, din păcate, au avut parte de un „peisaj ecologic” îngrozitor. Apele reziduale de la spitalul orăşenesc Ocniţa se varsă direct în izvorul râului, fapt ce necesită o soluţionare imedi-ată a problemei. Primarul comunei Lipnic s-a întâlnit de mai multe ori cu organele centrale şi locale de protecţie a mediului şi cu primarul oraşului Ocniţa, însă problema rămâne a fi nesoluţionată din lipsa mijloacelor financiare. Astfel, s-a constatat că aceasta trebuie să fie problema nr.1 din planul de management al râului Cubolta, care va fi elaborat în cadrul proiectului „Reabilitarea ecologică a râului Cubolta”, implementat de REC Moldova.

Angela CHISTRUGA, profesoară de biologie,

Liceul Teoretic „Ştefan cel Mare”; Ina COŞERU, REC Moldova

Reabilitarea ecologică a râului Cubolta

Apa râului Cubolta este poluată. Aceasta este concluzia la care au ajuns elevii din clasele a VII-a – a XI-a ai Liceului teoretic „Ştefan cel Mare” din Lipnic, membri ai cercului ecologic „Ecoplai”, care au participat, aproape de finele anului 2008, la un monitoring biologic al calităţii apei râului Cubolta. Această activitate a fost organizată de Centrul Regional de Mediu Moldova, în cadrul proiectului „Reabilitarea ecologică a râului Cubolta”.

Să fi trecut câteva luni de la vizita unei pri-etene însoţită de puştiul ei, Dănuţ. Simpa-tic puşti: 7 ani, preocupat de jocurile pe cal-

culator, engleză şi...bani, aveam să aflu în ziua aceea. Încerc să-l determin, să intre în atmosfera casei, să se joace cu fetele mele, să-i atrag atenţia cu o jucărie, să răsfoiască o carte ilustrată. Nici gând să reuşesc. E mai stresat ca un politician. Nu pleacă la mai mult de trei paşi distanţă, de mama sa. Îl las unde-şi doreşte. Mă bucur de vizita prietenei, ne povestim, ştiti cum e, noi doamnele avem nevoie de comunicare, e ceva vital. Poate să treacă o zi de la utima întâlnire, tot aşa multe avem de împărtăşit. Reţete culinare, programa şcolară, politică, mondenităţi, toate trec pe ordinea de zi.

Un zgomot de plastic strivit mă face să tresar. Dănuţ luase poziţia struţului, cu picioarele fixate pe sticla în care fusese suc. Avea o tehnică, după ce o

făcuse una cu podeaua, îi aşeză dopul la locul lui. ,,Şi el are un gramaj, în cartier la noi este un centru de colec-tare de materiale reciclabile, peturile aduc bani”, explică micul stresat. Îşi pune cu grijă petul în rucsac, şi...minune, se linişteste subit.

Din ziua aceea o nouă regulă se înfiinţează în casa noastră: nimic nu se mai aruncă, se reciclează. Adunam saci întregi cu sticle turtite ce le ofer-eam premiu lui Dănuţ. Reuşeam să-l menţinem astfel docil. Nu-mi puteam scoate din minte ,,să adun plasticuri”. La semafor opream maşina cât mai aproape de trotuar în eventualitatea că acolo zace o sticlă turtită în trafic.

Îmi plimbam câinele şi adunam, adunam, precum un om al străzii, până într-o zi când într-o astfel de plimbare am întâlnit un bătrân nevoiaş ce tragea după el un căruţ mare încărcat cu...peturi. O mare dilemă mă cuprinde, acum ce fac, pe cine aleg, bătrânul ce avea nevoie de hrană sau puştiul ce-şi câştigă astfel banii de buzunar? Vor-besc cu bătrânul să aştepte, şi-i aduc tot ce aveam în casă pentru Dănuţ. Îl

rog să mă mai caute, am să mai adun pentru el acele materiale.

Ceva se întâmplase, pe stradă în permanenţă căutam cu privirile sticle din plastic.

Odată mă plimbam într-un mare parc, era seară, coşurile de gunoi erau înconjurate de....sticle de plastic. Am suferit, nu aveam în ce să le pun, le-aş fi dus acasă pentru bătrân.

Nevoia de bani a omului îl determină să facă ceva util mediului, dar noi? Noi ce facem să fim utili?

Încep să vorbesc cu vecinii să nu mai pună aceste sticle în sacii de gunoi. Mă privesc ca pe o nebună: “...dar ce credeţi că am timp să sortez gunoiul?”.

Sâmbăta şi duminica mă duc în pădurile de la marginea oraşului şi mă întorc acasă cu maşina plină de saci cu sticle de plastic. Eu sunt mulţumită că fac ceva util mediului, iar bătrânul care le duce la centru, că are ce pune pe masă.

Voi nu cunoaşteţi astfel de oameni nevoiaşi?

Daniela TOnTSCh

Arderea necontrolată a deșeurilor

Duc acasă peturi adunate de pe stradă

Dialog direct

Abonament pentru un prietenCum să procedez dacă vreau să abonez la revista „Natura” o persoană dragă din alt raion?Andrei Ciomâzgă, s. Napadova, Floreşti

Potrivit informaţiei oferite de Î.S. „Poşta Moldovei”, în orice oficiu poştal poţi să abonezi pe oricine doreşti la orice publicaţie periodică, indiferent de raion sau localitate, în afară de cele din stânga Nistrului. Rămâne doar să intraţi la oficiul poştal din sat sau oraş şi să completaţi o fişă de abo-nament, în care indicaţi adresa completă şi corectă a prietenului drag. La revista „Natura” vă puteţi abona în fiecare lună, iar publicaţia o veţi primi începând cu luna viitoare.

Braconaj la încheierea sezonului de vânătoare

A fost prins un grup de vânători la mistreţi în trupul de pădure Horăşti, ocolul silvic Făleşti al Întreprinderii Silvice Glodeni, în urma unui raid efectuat de colabo-ratorii Inspectoratului Ecologic de Stat. S-a constatat că vânătoarea a fost organizată cu grave încălcări: în cotorul biletului la autorizaţia pentru recoltarea mistreţului nu au fost incluşi toţi cei 16 participanţi la vânătoare şi nu au fost informaţi,

sub semnătură, despre regulile de vânătoare şi securitate. În plus, conform autorizaţiei nr.777, eliberată dlui Gruşca Nicolae, brigada de vânători era în drept să recolteze un mistreţ, care a şi fost depistat în una din unităţile lor de transport. Doar că cotorul doveditor de recoltare a mistreţului nu a fost îndeplinit, fapt ce le-ar fi permis vânătorilor să iasă repetat la vânătoare.

În altă unitate de transport a fost găsit şi un căprior împuşcat. Au negat că l-ar fi vânat vreunul din ei şi nu au oferit nici o explicaţie. Luând în considerare cazul dat de braconaj, colaboratorii Inspectoratului Ecologic de Stat au întocmit tuturor vânătorilor-participanţi 16 procese-verbale, stabilindu-se un prejudiciu cauzat mediului în mărime de 10.000 lei. Toate cele 16 arme de vânătoare au fost ridicate şi transmise Ministerului Afacerilor Interne.

În România, pungile din plastic nu vor mai putea fi distribuite gratuit în magazine. Un proiect de lege prevede introducerea unei taxe de 0,2 lei pentru pungile tip sacoşă, confecţionate din materiale care nu sunt biodegradabile, anunţă Realitatea Tv. Astfel, toţi agenţii economici care

vor introduce pe piaţă pungi din plastic vor fi taxati, începând de la 1 ianuarie 2009, cu 0,2 lei bucata, aceste companii vor fi obligate şi să afişeze într-un loc vizibil valoarea eco-taxei.

Punga din plastic este ambalajul care devine deşeu în cel mai scurt timp. Potrivit unui studiu, un român folo-seşte aproape zilnic o pungă, dar nu mai mult de 20 de minute. Totodată, un procent considerabil din numărul pungilor din plastic utilizate ajunge în spaţiile verzi, în canalizări, în ape sau pe stradă.

“Dacă în 2006 puteam vorbi despre punerea pe piaţă a peste 1.300.000 tone de ambalaje, care mai apoi devin deşe-uri, azi vorbim despre o creştere cu cel puţin 30% a acestora. Dacă ne referim

la pungile de plastic, numărul acestora se ridică anual în România la circa cinci miliarde de bucăţi”, a explicat ministrul Mediului din România.

Vom avea, oare, în R. Moldova, vreo iniţiativă în sensul reducerii impac-tului acestor adevărate bombe cu ceas întârziat? Am plasat, acum o săptămâ-nă, această informaţie pe un forum de la noi – www.mama.md şi am rămas surprinsă de opinia participanţilor. Reproducem câteva, fiind în aşteptarea reacţiilor, părerilor, gândurilor dvs., dragi cititori.

„Pentru mine tema cu pungile de plastic aruncate e destul de dureroa-să. Trăiesc în suburbie, aici cultura curăţeniei nu prea există. Sunt familii foarte conştiincioase de acest fapt, dar la marea majoritate le este în cot de curăţenie. Chiar în jurul punctelor de vânzare, sau baruri, e un teren destul de mare acoperit cu de toate, şi pungi, şi ambalaje de la produse, ţigări, şi multe altele. Deşi agenţii economici sunt obligaţi să păstreze curăţenia în raza de 50 m de la punctul lor.

Apoi, într-o bună dimineaţă poți să te trezeşti cu o pungă plină de gunoi în poartă, aruncată de vreun “suflet bun”. Iar primăvara de o “plăcere” poţi să te

plimbi prin sat, ca să vezi mulţimea de pungi aruncate”.

“În privinţa pungilor de la magazin, sunt de acord să fie un preţ mai mare, numai aşa o să aducem sacoşe de acasă. Noi o parte din pungi le păstrăm în garaj, în caz de ceva, le reutilizăm. O parte le dăm la foc, deşi poluăm aerul în alt mod. Dar nici nu pot să le arunc undeva, ştiind că vântul o să le poarte pe câţiva km”.

“Am auzit că în Europa deja au trecut la pungi de unică folosinţă ce se reciclea-ză uşor şi în timp scurt. Pentru noi cred că ar fi cel mai bine sistemul de mărire de preţuri sau scumpirea pungilor”.

“Eu am 3 torbe din stofă, iar recent am găsit prin sertare şi o “setcă” de pe timpuri! Sunt compacte şi uşoare, aşa că le port în geantă mai tot timpul! Am învăţat-o şi pe mama să poarte o torbiţă din stofă în geantă, pentru cumpărături! Punga din stofă e chiar mult mai comodă la transportare decât porcăria aceea din plastic, care îţi taie palmele până ajungi cu ea acasă! Iar torba din stofă pot s-o pun pe umăr şi am mâinile libere cu care, de exemplu, pot să mă ţin de bară în transport sau să ţin copilul de mână!”

Lilia CURChI

Gata cu pungile din plastic distribuite gratuit