“conturile naţionale” - adriana ciuchea, ins

STATISTICA OFICIALĂ ÎN SLUJBA SOCIETĂŢII PAG. 1Bucureşti - România, 12 – 14 Iulie 2004

EUROPEAN UNION – PHARE RO/2001/IB ST-01 Proiect de înfrăţire între ROMÂNIA şi ITALIA

“Armonizarea statisticii din România cu Sistemul statistic European”

INTEGRAREA CONTURILOR NAŢIONALE

ÎN SISTEMUL STATISTIC ROMÂNESC

Adriana Ciuchea, INS

Informaţia statistică este, în prezent, unanim considerată ca fiind cel mai important instrument

de analiză macroeconomică prin care societăţile moderne îşi măsoară performanţele şi îşi ajustează

comportamentele viitoare.

Reprezentând o activitate ce vizează contextul general politic, social şi economic, statistica a

suferit, în regimul trecut, consecinţele generate de sistemul economic hipercentralizat, inclusiv limitarea

contactelor cu procesele evolutive înregistrate pe plan mondial în domeniul conceptelor şi practicilor

statistice.

Procesul istoric declanşat de evenimentele din decembrie 1989, implicând trecerea de la un

sistem economic supercentralizat la o economie de piaţă, a generat, în mod necesar, şi perfecţionarea

întregii activităţi statistice. În acestă perioadă de mare complexitate şi dificultate, statistica a fost

“chemată”, poate mai mult decât alte domenii, să se alinieze la noile concepte economice, metodologii

şi tehnici de lucru existente pe plan internaţional, să asigure baza informaţională necesară reflectării

fenomenelor specifice tranziţiei.

Realizarea acestui program a presupus luarea în considerare a unor multiple aspecte: condiţiile

specifice din ţara noastră, disponibilitatea resurselor umane, materiale şi financiare, formularea de

opţiuni în adoptarea diverselor soluţii, valorificarea experienţei ţărilor cu economie de piaţă.

Modernizarea sistemului statistic românesc a necesitat o strategie bine definită vizând, în

principal:

• perfecţionaea sistemului de indicatori statistici prin intermediul cărora să se caracterizeze

evoluţia economică şi socială;

• implementarea în practica statistică românescă a metodologiilor şi indicatorilor utilizaţi pe

plan internaţional;

Phare RO/2001/IB ST-01Twinning Project between Italy and Romania

“Compliance of Romanian statistics with European statistical system”

Conferinta Nationala: Statistica oficiala în serviciul societatiiBucuresti, 12-14 Iulie 2004 1

INTEGRAREA CONTURILOR NATIONALE ÎN

SISTEMUL STATISTIC ROMÂNESC

Adriana Ciuchea, INS




Modernizarea sistemului statistic Modernizarea sistemului statistic românescromânesc

v perfectionarea sistemului de indicatori statistici

v implementarea în practica statistica ametodologiilor si indicatorilor utilizati pe plan international

v investigarea statistica a unor noi domenii

v perfectionarea sistemului de culegere a datelor

v aplicarea nmetodelor moderne de prelucrare a datelor




Implementarea SEC în statisticaImplementarea SEC în statisticaromânescaromânesca

v studierea metodologiei SCN 68/ SEC 79

v identificarea surselor de date

v implementarea clasificarii unitatilor institutionale pe sectoare institutionale

v stabilirea corespondentei dintre indicatorii din sistemul financiar-contabil, bancar si administrativ si operatiunile prevazute în SEC




Etapele procesului de implementareEtapele procesului de implementarea SEC în Româniaa SEC în România

v Prima etapa:w corespunde perioadei 1989 - 1990w conversie a indicatorilor agregati din SPM în SEC -

ajustari si corectii ale sferei de cuprindere si continutului indicatorilor

w Tabelul economic de ansambluw Tabelul intrari-iesiri în preturi curente si constante

(preturile anului precedent)




Etapele procesului de implementareEtapele procesului de implementarea SEC în România a SEC în România (continuare)(continuare)

v A doua etapa:w corespunde perioadei 1991 - 1992 w aplicarea stricta a principiilor metodologice ale SEC 79w demararea procesului de adaptare a surselor de date

statistice la necesitatile contabilitatii nationalew îmbunatatirea formularelor de bilant contabil al agentilor

economiciw perfectionarea clasificatiei bugetare si a darii de seama

privind executia bugetului public





v A treia etapa:w corespunde perioadei 1993 - 1997w rata înalta a inflatieiw demararea procesului de privatizarew introducerea Taxei pe Valoarea Adaugata (1 iulie 1993)w introducerea noului plan contabil (1 ianuarie 1994)w introducerea unor noi surse de date statistice:

- Ancheta anuala de întreprindere (1993)- Ancheta fortei de munca(1993)- Ancheta integrata în gospodarii (1993)





v A patra etapa:w începuta în 1998w trecerea de la metodologia SEC 79 la SEC 95w alegerea unui an de legatura - anul 1998 - pentru care

conturile nationale au fost elaborate conform ambelor metodologii

w elemente din SEC 95 incluse deja: utilizarea pretului de baza, a preturilor anului precedent pentru estimarile în preturi constante, includerea în FBCF a cheltuielilor cu prospectiunile geologice, elaborarea ERU si a TII





v A patra etapa (continuare):w îmbunatatiri aduse în vederea alinierii la SEC 95:

- reclasificarea unitatilor în sectoare institutionale- evaluarea impozitelor si contributiilor sociale pe baza

principiului dreptului constatat- elaborarea noilor secvente de conturi- evaluarea consumului final conform noilor concepte: cheltuiala pentru consum final si consum final efectiv

- includerea în FBCF a programelor de calculator si a bazelor de date

- tratarea adaosului de transport




Sfera de cuprindere a conturilorSfera de cuprindere a conturilornationale în Românianationale în România

v Conturi nationale anuale

v Conturi nationale trimestriale

v Conturi nationale regionale




Conturile nationale anualeConturile nationale anualev Varianta definitivaw elaborarea secventei complete de conturi nefinanciare ale

sectoarelor institutionale si a TEA (SEC 79)/TCEI(SEC 95)

w realizarea echilibrului resurse-utilizari si elaborarea TII în preturi curente si constante

w elaborarea de catre BNR a conturilor financiare si a TOF, începând cu anul 1993

w realizarea arbitrajului între indicatorii din TEA/TCEI si cei din TII

w surse de date statistice, financiar-contabile siadministrative detaliate

w disponibila la 2 ani de la încheierea anului de referinta




Conturile nationale anuale Conturile nationale anuale (continuare)(continuare)

v Varianta semidefinitivaw PIB prin metoda de productie si metoda cheltuielilor, în

preturi curente si constantew aceleasi surse de date ca la varianta definitiva; gradul de

detaliere este mai redusw disponibila la 1 an de la încheierea anului de referinta

v Varianta provizoriew PIB prin metoda de productie si metoda cheltuielilor, în

preturi curente si constantew surse de date infra-anuale; gradul de detaliere redusw disponibila la 75 de zile de la încheierea anului de

referinta




Conturile nationale trimestrialeConturile nationale trimestrialev necesitatea calcularii PIB nu numai annual, ci si

pe termen mai scurt

v estimarea PIB prin metoda de productie si a cheltuielilor, în preturi curente si constante

v surse de date infra-anuale

v publicarea PIB trimestrial a început în 1997; datele sunt disponibile la 75 de zile de la încheierea trimestrului de referinta

v revizuirea datelor pentru reconcilierea cu diferitele variante de conturi anuale




Conturile nationale regionaleConturile nationale regionalev Cuantificarea performantelor realizate de

fiecare unitate administrativ-teritoriala

v elaborarea CNR a început în anul 1994; datele sunt disponibile la 2 ani de la încheierea anului de referinta

v CNR se elaboreaza pe trei nivele administrative corespunzatoare NUTS:w NUTS 1 - total taraw NUTS 2 - 8 regiuni statisticew NUTS 3 - 41 judete plus Municipiul Bucuresti




Conturile nationale regionale Conturile nationale regionale (continuare)(continuare)CNR cuprind:

v estimarea agregatelor regionale pe ramuri de activitatew valoarea adaugata brutaw remunerarea salariatilorw calculul PIB regional

v realizarea conturilor regionale ale gospodariilor populatieiw contul de alocare a veniturilor primarew contul de distribuire secundara a venitului




Exhaustivitatea conturilor nationaleExhaustivitatea conturilor nationalev Etape parcurse:w cunoasterea legislatiei ce vizeaza activitatea agentilor

economiciw identificarea tuturor fenomenelor care se produc în

economia si societatea românescaw identificarea acelei parti din economie ce poate fi

observata prin intermediul surselor de date existentew analizarea tuturor surselor de date disponibilew identificarea acelei parti din economie ce nu poate fi

observata prin intermediul surselor de date existentew studierea metodologiilor si practicilor din diverse tariw elaborarea metodologiei românesti de evaluare a

economiei neobservate




Exhaustivitatea conturilor nationale Exhaustivitatea conturilor nationale (continuare)(continuare)v Economia neobservataw primele estimari au fost realizate înca din anul 1991w metodologia a fost perfectionata ca urmare a extinderii

fenomenului si dezvoltarii de noi surse de date w sfera de cuprindere:

- sectorul informal: estimarea fraudei fiscale a întreprinzatorilor individuali si asociatiilor familialeprecum si a productiei realizate de unitati neînregistrate

- sectorul formal: estimarea fraudei fiscale la plata TVA sia “muncii la negru” pentru agentii economici înregistratiîn Registrul Fiscal si Registrul Statistic




Exhaustivitatea conturilor nationale Exhaustivitatea conturilor nationale (continuare)(continuare)

v Chiria imputataw primele estimari au fost realizate înca din anul 1990w impactul asupra PIB s-a accentuat semnificativ dupa

1989 ca urmare a:- cresterii ponderii locuintelor proprietate privata- majorarii chiriilor,consecinta a liberalizarii pieteiimobiliare

w începând cu anul 1997 estimarea chiriei imputate se face prin aplicarea metodei “stratificarii”, metoda recomandata de Eurostat




Exhaustivitatea conturilor nationale Exhaustivitatea conturilor nationale (continuare)(continuare)

v Industria casnicaw activitatatile de prelucrare a produselor agricole obtinute

în gospodariile proprii ale populatiei în vederea obtinerii de bunuri destinate consumului propriu sau vânzarii

w pondere importanta în consumul final al gospodariilor populatiei

w metodologia de estimare a fost stabilita în urma studiilor facute împreuna cu specialisti din diferite domenii de activitate




Continuarea procesului de perfectionare Continuarea procesului de perfectionare a conturilor nationalea conturilor nationalev Activitati ce au ca obiectiv îndeplinirea “acquis-

ului comunitar” în domeniul statistic:w alocarea SIFIM pe sectoare institutionale si ramuri de

activitatew extinderea sferei de cuprindere a FBCF (lucrari

recreative, literare si artistice originale, achizitii minus cedari de obiecte de valoare

w extinderea sferei de cuprindere a chiriei imputate (camine studentesti si de întreprindere, garaje)

w elaborarea Matricei de Contabilitate Sociala




Continuarea procesului de perfectionare Continuarea procesului de perfectionare a conturilor nationale a conturilor nationale (continuare)(continuare)

w Calcularea populatiei si a fortei de munca conform SEC95w crearea/modificarea de surse de datew îmbunatatirea calitatii indicilor de pretw revizuirea conturilor nationale pentru perioada 1989-1997

în vederea armonizarii cu SEC 95 si asigurarii continuitatii seriilor de date

w ajustarea sezoniera a datelor din conturile trimestrialew regionalizarea FBCF si elaborarea completa a tabelelor

regionale ale administratiilor publicew integrarea perfectionarilor ce vor fi aduse SCN 93 (SC93

rev.1 se prevede a fi aprobat în martie 2008)


• investigarea statistică a unor noi domenii precum nivelul de trai, calitatea vieţii, şomajul,

inflaţia, economia ascunsă;

• perfecţionarea sistemului de culegere a datelor prin reducerea înregistrărilor exhaustive şi

extinderea cercetărilor selective şi prin utilizarea surselor de date administrative sau

financiar-bancare;

• aplicarea metodelor moderne de prelucrare a datelor statistice, a pocedurilor de eşantionare

şi redresare a eşantioanelor, de interpretare şi extrapolare a rezultatelor cercetărilor

selective,etc.

Un obiectiv esenţial al procesului de perfecţionare a sistemului informaţional statistic din ţara

noastră l-a constituit introducerea în practica statistică a Sistemului Conturilor Naţionale.

Acest sistem, cu largă aplicabilitate în majoritatea ţărilor cu economie de piaţă, a fost creat în

anii 1940-1950 în ţările capitaliste dezvoltate ca răspuns la cerinţele organismelor guvernamentale de a

dispune de informaţii economice necesare elaborării politicilor pe termen mediu şi lung, a programelor

şi măsurilor de gestionare a resurselor şi reglare a fluxurilor specifice economiei de piaţă. Un prim

document standard a fost elaborat de către ONU în anii ’50, document înlocuit ulterior cu o

metodologie adoptată de Comisa de Statistică a ONU în 1968, aşa-numita “Carte albastră”. Sistemul

Conturilor Naţionale 1968 (SCN 68) a stat la baza elaborării, de către Comunitatea Europeană, a

Sistemului European de Conturi 1979 (SEC 79).

După 25 de ani a fost elaborat un nou Sistem de Conturi Naţionale, SCN 93, urmat de un nou

Sistem European de Conturi, SEC 95. Acestea au avut în vedere necesitatea adaptării conceptelor şi

metodologiilor la transformările care au avut loc în societate şi economie.

Sistemul actual de conturi naţionale este un sistem cuprinzător şi coerent de indicatori corelaţi,

în măsură să pună în evidenţă toate aspectele şi fazele procesului economic, toate tranzacţiile şi fluxurile

din economie.

1. Implementarea SEC în statistica românească

În procesul de introducere a SEC 79 - utilizat pe plan european la acea dată - s-a optat, nu pe

însuşirea treptată a acestuia, folosind în paralel conceptele vechiului Sistem al Producţiei Materiale

(SPM), ci pe renunţarea dintr-o dată la SPM, începând cu anul 1991, şi concentrarea resurselor spre

accelerarea introducerii SEC. Acestă decizie nu s-a limitat la considerente strict statistice, ea fiind mai

ales o modalitate de asigurare a unui sistem informaţional statistic capabil să ofere factorilor de decizie

macroeconomică elemente mult mai ample şi relevante în analiza şi proiectarea proceselor economice în

perioada de tranziţie. Astfel, primele conturi naţionale, elaborate pentru anii 1989-1990, au fost realizate


prin adaptarea informaţiilor existente, colectate şi prelucrate pentru a satisface cerinţele metodologice

ale SPM, la cerinţele metodologice ale SEC 79. Începând cu anul 1991 estimările au fost realizate

numai pe baza metodologie SEC. Pe parcursul anului 1991 au fost, de asemenea, revizuiţi indicatorii

produşi conform SPM pentru perioada 1980-1988 şi transformaţi în agregate SEC.

Se poate afirma cu certitudine că elaborarea conturilor naţionale şi calcularea principalelor

agregate specifice contabilităţii naţionale au avut implicaţii în întreg sistemul informaţional statistic.

Procesul de implementare a conturilor naţionale s-a materializat prin elaborarea, pentru prima

dată în România, a celor două tabele economice de sinteză ale contabilităţii naţionale – Tabelul Intrări-

Ieşiri şi Tabelul Economic de Ansamblu – şi prin calcularea unui nou indicator de sinteză - Produsul

intern brut.

Principalele activităţi desfăşurate în vederea implementării noului sistem au avut în vedere:

• studierea metodologiei SCN 68/SEC 79;

• identificarea surselor de date statistice, financiare-contabile şi administrative necesare pentru

elaborarea conturilor naţionale;

• implementarea clasificării unităţilor instituţionale în sectoare instituţionale;

• stabilirea corespondenţei dintre indicatorii din sistemul informaţional financiar-contabil,

bancar şi administrativ şi operaţiunile prevăzute de SEC;

• proiectarea unui chestionar (anexă la bilanţul contabil) cu indicatori care să corespundă

cerinţelor de calcul ale agregatelor din conturile naţionale;

• realizarea unei anchete statistice în scopul colectării de informaţii privind producţia,

consumul intermediar şi valoarea adăugată pe ramuri de activitate, în vederea construirii

Tabelului intrări-ieşiri;

• adaptarea clasificării naţionale a ramurilor de activitate economică la clasificările utilizate pe

plan internaţional;

• analizarea modului de tratare în contabilitatea naţională a unor fenomene specifice

economiilor în tranziţie, cum ar fi inflaţia puternică, privatizarea, etc..

Etapele procesului de implementare a SEC în România

Având în vedere o multitudine de aspecte legate de acţiunile realizate, sursele de date

disponibile, particularităţile perioadei de tranziţie, multiplele modificări legislative şi, nu în ultimul rând,

gradul de formare a personalului implicat în acestă activitate, se poate aprecia că procesul de

implementare a conturilor naţionale în România a parcurs patru etape distincte, şi anume:


Prima etapă: corespunzătoare perioadei 1989-1990, când s-a realizat o conversie a indicatorilor

agregaţi din SPM în SEC, prin efectuarea unor ajustări şi corecţii a sferei de cuprindere şi conţinutului

indicatorilor. Pentru fiecare din aceşti ani au fost elaborate un Tabel intrări-ieşiri (TII), în preţuri

curente şi constante, şi un Tabel economic de ansamblu (TEA) în preţuri curente.

A doua etapă: corespunzătoare perioadei 1991-1992, în care s-a urmărit aplicarea strictă a

principiilor metodologice ale SEC 79 şi a fost demarat procesul de adaptare a surselor de date statistice

existente la necesităţile de realizare ale conturilor naţionale. Un impact pozitiv, în acest sens, l-au avut şi

îmbunătăţirile aduse formularelor de bilanţ contabil al agenţilor economici, pe de o parte, şi

perfecţionarea clasificaţiei bugetare şi o mai bună structurare a dării de seamă privind execuţia bugetului

public, pe de altă parte.

A treia etapă: care corespunde perioadei 1993 – 1997, şi care a fost caracterizată printr-o

problematică diferită legată de:

• rata înaltă a inflaţiei, care a atins cel mai ridicat nivel în anul 1993;

• demararea procesului de privatizare;

• introducerea Taxei pe Valoarea Adăugată, de la 1 iulie 1993;

• modificarea sistemului contabilităţii de întreprindere prin introducerea noului plan contabil,

la 1 ianuarie 1994;

• introducerea unor noi surse de date statistice: Ancheta anuală de întreprindere (1993),

Ancheta forţei de muncă (1993), Ancheta integrată în gospodării (1993).

A patra etapă: începută în anul 1998, şi pe care o parcurgem în prezent, are ca element

dominant trecerea de la metodologia SEC 79 la cea prevăzută de SEC 95.

Pentru a asigura legătura între seriile de date calculate conform vechii metodologii şi cele

estimate conform celei noi, anul 1998 a fost ales ca an de legătură, conturile naţionale pentru acest an

fiind elaborate pe baza ambelor metodologii. Este important de menţionat faptul că vechea

metodologie (care avea la bază SEC 79) utilizată la elaborarea conturilor naţionale româneşti includea

deja o serie de îmbunătăţiri prevăzute de SEC 95, cum ar fi:

• evaluarea producţiei şi a valorii adăugate brute la preţ de bază;

• includerea în formarea brută de capital fix a cheltuielilor cu prospecţiunile geologice;

• construirea tabelelor de resurse şi utilizări şi a Tabelului intrări-ieşiri simetric, în preţuri

curente şi constante;


• estimarea conturilor naţionale în preţuri constante pe baza preţurilor din anul precedent, şi

nu a unui an de bază.

Cele mai importante modificări aduse metodologiei româneşti de realizare a conturilor naţionale

în procesul de implementare a recomandărilor SEC 95 au avut în vedere:

• reclasificarea unităţilor în sectoare instituţionale;

• evaluarea impozitelor şi contribuţiilor sociale pe baza principiului dreptului constat;

• elaborarea noilor secvenţe de conturi pentru toate sectoarele instituţionale;

• evaluarea consumului final conform noilor concepte, acelea de cheltuială pentru consum

final şi consum final efectiv;

• modul de tratare a hranei şi echipamentului militarilor;

• includerea programelor de calculator şi bazelor de date în formarea brută de capital fix;

• tratarea adaosului de transport.

2. Sfera de cuprindere a conturilor naţionale în România

Sistemul de conturi naţionale româneşti este un sistem complex, constituit din următoarele

componente:

• conturile naţionale anuale;

• conturile naţionale trimestriale;

• conturile naţionale regionale.

Conturile naţionale anuale

Construirea conturilor naţionale anuale presupune realizarea mai multor versiuni ale acestora:

Varianta definitivă, care presupune:

• elaborarea secvenţei complete de conturi nefinanciare ale sectoarelor instituţionale

prevăzute de SEC şi a tabelului de sinteză a sectoarelor instituţionale, Tabelul Economic de

Ansamblu (SEC 79)/Tabelul Conturilor Economice Integrate (SEC 95);

• elaborarea, începând cu anul 1993, a conturilor financiare ale sectoarelor instituţionale şi a

Tabelului Operaţiunilor Financiare. Acestă activitate este realizată de către Banca Naţională

a României;


• realizarea echilibrului resurse-utilizări, în preţuri curente şi constante (ale anului precedent),

pentru 105 produse;

• elaborarea Tabelului Intrări-Ieşiri, în preţuri curente şi constante, pe 105 ramuri x 105

produse;

• realizarea arbitrajului între indicatorii sectoarelor instituţionale şi cei ai ramurilor de

activitate. Ca rezultat, cele două tabele de sinteză ale conturilor naţionale nefinanciare sunt

realizate în deplină concordanţă.

Pentru elaborarea variantei definitive a conturilor naţionale se utilizează surse de date anuale

detaliate (surse statistice, financiar-contabile, administrative).

Varianta definitivă a conturilor naţionale anuale este disponibilă la 2 ani de la încheierea anului

de referinţă.

Varianta semidefinitivă, care constă în calcularea PIB în preţuri curente şi constante prin

metoda de producţie şi metoda cheltuielilor. Datele sunt publicate la un an de la încheierea anului de

referinţă. La baza calculelor stau aceleaşi surse de date utilizate pentru varianta definitivă, dar gradul de

detaliere este mai redus.

Varianta provizorie, care constă în calcularea PIB în preţuri curente şi constante prin metoda

de producţie şi metoda cheltuielilor. Datele sunt publicate la 75 de zile de la încheierea anului de

referinţă. La baza calculelor stau surse de date infra-anuale, precum şi o serie de estimări.

Conturile naţionale trimestriale

Modificările structurale semnificative şi extrem de rapide din economia românească, după 1989,

au evidenţiat necesitatea măsurării acestor modificări şi calcularea unor agregate macroeconomice, în

special al PIB, nu numai anual, ci şi pe termen mai scurt. Pentru a satisface aceste cerinţe, INS a început

să publice estimări privind PIB trimestrial, în preţuri curente şi constante (preţurile trimestrului

corespunzător al anului precedent), începând cu anul 1997.

Având în vedere faptul că sursele de date infra-anuale sunt limitate ca volum şi grad de detaliere,

PIB trimestrial se calculează numai prin două metode: metoda de producţie şi metoda cheltuielilor.

Conturile trimestriale sunt supuse mai multor revizuri din necesitatea reconcilierii lor

permanente cu diferitele variante de conturi anuale.


Conturile naţionale regionale

Statistica economică regională joacă un rol important în formularea, implementarea şi evaluarea

politicilor regionale. Ea este utilizată în special pentru evaluarea disparităţilor regionale şi eligibilităţii

regiunilor pentru anumite obiective.

Ca şi în alte ţări, dezvoltarea economico-socială înregistrează în România niveluri şi ritmuri

diferite de la o regiune la alta, ceea ce impune calcularea unor indicatori care să permită cuantificarea

performanţelor realizate de fiecare unitate administrativ - teritorială şi evidenţierea diferenţelor

existente.

Având în vedere aceste considerente, în anul 1994, în cadrul INS, a fost demarat procesul de

elaborare a conturilor regionale.

Conturile regionale se realizează pentru trei nivele administrative, corespunzătoare

Nomenclatorului Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS), şi anume: NUTS 1 – total ţară, NUTS 2 – 8

regiuni statistice şi NUTS 3 – cele 41 de judeţe plus Municipiul Bucureşti.

Elaborarea conturilor regionale în România se referă la:

• Estimarea agregatelor regionale pe ramuri de activitate:

- Valoarea adăugată brută;

- Remunerarea salariaţilor;

• Calculul produsului intern brut regional (PIBR);

• Realizarea conturilor regionale ale gospodăriilor populaţiei:

- contul de alocare a veniturilor primare;

- contul de distribuire secundară a venitului.

3. Exhaustivitatea conturilor naţionale

Încă din primii ani ai perioadei de tranziţie, contabilii naţionali români au avut în vedere, în

permanenţă, nu numai asigurarea surselor de date necesare elaborării conturilor naţionale şi asimilării

metodologiilor internaţionale în domeniu, cât şi aspectele legate de calitatea şi exhaustivitatea

indicatorilor. Principalele etape parcurse în acest sens au fost:

• cunoaştere economiei prin analizarea legislaţiei care guvernează activitatea agenţilor

economici şi a modului în care aceştia răspund cerinţelor economiei de piaţă şi prin

identificarea tuturor fenomenelor care se produc în economia şi societatea românească;


• identificarea acelei părţi a economiei care poate fi observată direct prin intermediul unor

surse de date statistice, financiar-contabile sau administrative;

• analizarea surselor de date disponibile în vederea determinării gradului în care acestea

permit evaluarea fenomenului analizat;

• identificarea acelei părţi a economiei care, deşi trebuie să fie luată în considerare de către

contabilitatea naţională, nu poate fi observată cu ajutorul surselor de date existente,

reprezentând aşa-numita economie neobservată;

• studierea metodologiilor şi practicilor din diverse ţări în ceea ce priveşte estimarea acelor

activităţi economice care scapă oricărei forme de înregistrare (statistică, financiară sau

administrativă) şi a posibilităţilor de adaptare a acestora la condiţiile specifice României;

• elaborarea metodologiei româneşti de evaluare a economiei neobservate care să aibă în

vedere atât posibilităţile existente cât şi îmbunătăţirile ce trebuie aduse pentru a reduce, cât

mai mult posibil, acea parte a economiei ce nu poate fi măsurată.

Economia neobservată

Primele estimări ale economiei neobservate au fost realizate de către INS încă din anul 1991.

Metodologia iniţială a fost perfecţionată an de an atât ca urmare a identificării de noi domenii în care ea

apărut şi s-a dezvoltat, cât şi ca o consecinţă a apariţiei de noi surse de date necesare estimărilor.

În prezent, sfera de cuprindere a economiei neobservate este destul de amplă acoperind

următoarele componente:

• sectorul informal, prin estimarea fraudei fiscale a întreprinzătorilor individuali şi asociaţiilor

familiale precum şi a producţiei realizate de unităţi neînregistrate (croitori, coafori, mecanici,

zugravi, profesori care dau meditaţii, etc.);

• sectorul formal, prin estimarea, pentru agenţii economici înregistraţi în Registrul Fiscal şi în

Registrul Statistic, a fraudei fiscale la plata TVA precum şi a muncii “la negru”.

Chiria imputată

In contextul preocupărilor legate de creşterea sferei de cuprindere a contabilităţii naţioanle,

estimarea valorii serviciilor de chirie aferente locuinţelor ocupate de proprietari (chiria imputată) a

reprezentat un domeniu abordat de către contabilii naţionali încă din primele momente ale

implementării SEC.


Importanţa acestor estimări şi impactul pe care îl au asupra nivelului şi evoluţiei PIB s-a

accentuat după anul 1989 ca urmare a creşterii semnificative a ponderii locuinţelor aflate în proprietate

privată şi a majorării chiriilor ca urmare a liberalizării pieţei imobiliare.

Metodologia de estimare a chiriei imputate s-a îmbunătăţit permanent ca urmare a modificării

surselor de date şi a necesităţii alinierii la standardele internaţionale.

Începând cu anul 1997, urmând recomandările Eurostat, estimarea chirie imputate s-a realizat

prin aplicarea metodei “stratificării” care presupune utilizarea a două tipuri de informaţii, şi anume:

stocul de locuinţe şi valoarea medie a chiriei.

Industria casnică

Problematica identificării, comensurării şi reflectării în conturile naţionale a activităţilor de

prelucrare a produselor agricole obţinute în gospodăriile proprii ale populaţiei în vederea obţinerii de

bunuri destinate consumului propriu sau vânzării s-a înscris în aria largă a preocupărilor contabililor

naţionali privind asigurarea exhaustivităţii conturilor naţionale.

Pentru România, evaluarea industrie casnice are o deosebită importanţă, devoltarea acesteia

fiind legată de tradiţiile existente precum şi de lipsa îndelungată a unor produse de pe piaţă, înainte de

anul 1989. Ponderea importantă pe care continuă să o aibă industria casnică în consumul final al

gospodăriilor populaţiei în prezent este legată, pe de o parte, de restituirea terenurilor agricole foştilor

proprietari şi, pe de altă parte, de veniturile reduse pe care le realizează ţăranii, producerea în cadrul

gospodăriei a unor produse fiind mult mai ieftină decât achiziţionarea lor din comerţ.

Metodologia de calcul a industriei casnice a fost stabilită în urma studiilor făcute în colaborare

cu specialişti din diferite domenii pentru a putea cunoaşte atât structura activităţilor ce se desfăşoară în

gospodăriile populaţiei, particularităţile acestora, cât şi tipul de informaţii ce pot fi obţinute şi folosite

pentru calculul industrie casnice.

4. Continuarea procesul de perfecţionare a contabilităţii naţionale

În procesul de implementare a SEC 95 în statistica românească au fost parcurse până acum mai

multe etape importante. Cu toate acestea alinierea nu este încă totală. De aceea, în faţa contabililor

naţionali, în următorii ani, stau o serie de obiective vizând alinierea la cerinţele “acquis-ului comunitar”

în domeniul statistic până în anul 2007.

Activităţile viitoare legate de continuarea procesului de aliniere la SEC 95 vor fi orientate către

rezolvarea următoarelor probleme:


• alocarea serviciilor de intermediere financiară indirect măsurate pe sectoare instituţionale şi

ramuri de activitate;

• extinderea gradului de acoperire a formării brute de capital fix prin includerea următoarelor

componente: lucrările recreative, literare şi artistice originale şi achiziţiile minus cedările de

obiecte de valoare;

• extinderea sferei de cuprindere a chiriei imputate prin includerea de estimări privind

căminele studenţeşti şi de întreprindere şi garajele;

• elaborarea Matricei de Contabilitate Socială;

• calcularea populaţiei şi a forţei de muncă conform metodologiei SEC 95;

• modificarea sau crearea de noi surse de date care să asigure necesarul de informaţii pentru

elaborarea conturilor naţionale;

• înbunătăţirea calităţii indicilor de preţ utilizaţi la deflatarea conturilor naţionale;

• revizuirea conturilor naţionale anuale, trimestriale şi regionale pentru anii 1989-1997, în

vederea armonizării lor cu metodologia SEC 95 şi a asigurării continuităţii seriilor de date;

• ajustarea sezonieră a datelor din conturile naţionale trimestriale;

• perfecţionarea şi aplicarea metodologiei de regionalizare a formării brute de capital fix;

• elaborarea completă a tabelelor regionale ale administraţiilor publice.

Pe lângă aceste obiective, este necesar să ţinem cont şi de faptul că SCN 93/ SEC 95 va trebui

să ţină pasul cu fenomenele economice noi care se cer măsurate şi contabilizate. Necesitatea revizuirii

rezidă în importanţa menţinerii relevanţei acestor metodologii în condiţiile modificărilor care s–au

produs în economie şi societate în ultimii 10 ani.

Procesul de revizuire a SCN 93 a demarat deja când, la propunerea Grupului de Lucru

Intersecretarial pe Conturi Naţionale (ISWGNA) la cea de a 34-a sesiune a Comisiei de

Statistică (4-7 martie 2003), a fost elaborată o listă de probleme ce vor fi supuse revizuirii. La

stabilirea acestei liste au fost avute în vedere următoarele criterii:

• aspectele revizuite să nu producă modificări fundamentale ale SCN;

• să fie determinate de noul mediu economic;

• modificările să fie consistente cu SCN 93 şi cu alte manuale.

Calendarul stabilit al revizuirii prevede ca aceasta să se încheie în martie 2008 prin aprobarea, de

către Comisia de Statistică a ONU, a SCN 93 rev.1.

“conturile naţionale” - adriana ciuchea, ins

Documents