conturile consolidate

26

CONTURILE CONSOLIDATE

Aspecte generale privind grupurile şi conturile consolidate.

Măsurarea controlului şi a dependenŃei dintre societăŃile din cadrul grupului.

ModalităŃile şi tehnicile de consolidare. Etapele consolidării.

Perimetrul de consolidare şi metodele de consolidare.

Omogenizarea metodelor de evaluare şi de prezentare a conturilor la nivelul grupului.

Contabilizarea impozitelor amânate la nivelul conturilor consolidate.

Obiectivul conturilor consolidate este de a furniza o imagine fidelă asupra

patrimoniului şi situaŃiei financiare a ansamblului consolidat, constituit din societăŃile

aflate în perimetrul de consolidare. Conturile consolidate prezintă situaŃia financiară şi

rezultatele unui ansamblu de societăŃi cuprinse în perimetrul de consolidare ca şi cum

acestea ar forma o singură societate divizată în departamente sau sucursale, documentele

consolidate respectând în mod obligatoriu principiile generale ale contabilităŃii, în mod

special principiul prudenŃei, principiul permanenŃei metodelor şi cel al intangibilităŃii

bilanŃului.

Aplicarea uneia sau alteia dintre metodele de consolidare descrise are în vedere

măsura în care este admisă substituirea titlurilor de participare şi modul în care se

determină procentajul de control sau procentajul de interes în raport cu natura legăturilor

financiare legale sau contractuale existente în cadrul grupului. A compara metodele de

consolidare a conturilor înseamnă a stabili fundamentele teoretice ale acestei acŃiuni.

Nevoia utilizatorilor de a avea la dispoziŃie informaŃii pertinente despre activitatea

desfăşurată de grup a determinat apariŃia unor lucrări care au permis definirea unor

elemente fundamentale concretizate într-o teorie generală a consolidării conturilor. Ca

urmare a evoluŃiei consolidării conturilor de la empirism la demersul ştiinŃific se pot

prezenta astăzi trei concepŃii generale privind operaŃiunea de consolidare, care reprezintă

de altfel şi trei domenii

diferite, astfel:

27

� ConcepŃia economică. Această concepŃie derivă din traducerea expresiei englezeşti

„entity concept”. Acest punct de vedere teoretic conduce la consideraŃia următoare:

conturile consolidate trebuie să reflecte imaginea fidelă a unei entităŃi economice rezultată

dintr-un ansamblu de mijloace. Conturile consolidate sunt rezultatul cumulării

patrimoniului a două sau mai multor entităŃi economice care au două categorii de

acŃionari,: acŃionari care au un interes major „dominant” şi acŃionari minoritari, dar care au

acelaşi scop. În concluzie, conturile consolidate prezintă situaŃia financiară şi rezultatele

unei entităŃi, compusă dintr-un anumit număr de întreprinderi puse în relaŃie de un control

comun, fondat pe dreptul de vot al acŃionarilor acelor entităŃi. Aceste motive răspund

semnificaŃiei economice a noŃiunii de grup, conducând pe de o parte, la publicarea unui

bilanŃ care reuneşte într-un întreg activele şi pasivele societăŃilor consolidate, repartiŃia

proprietăŃii ocupând un loc secund, iar pe de altă parte, la publicarea unui cont de profit şi

pierdere consolidat care integrează totalitatea cheltuielilor şi veniturilor într-un ansamblu

de mijloace, performanŃa generală fiind apreciată ca aceea a unei entităŃi economice şi nu

ca o sumă disparată a rezultatelor.

� ConcepŃia proprietarului. Aceasta se traduce prin expresia engleză „property

concept” şi răspunde unei concepŃii mai restrictive decât concepŃia economică. Această

abordare, în mare parte juridică, constă în a pune la dispoziŃia proprietarilor din societatea-

mamă informaŃii privind starea patrimoniului societăŃilor controlate de aceasta, în înŃelesul

ansamblului de drepturi şi obligaŃii ataşate titlurilor pe care aceştia le deŃin. Acest concept

conduce la publicarea unui bilanŃ consolidat în care posturile sunt reduse la participaŃiile

deŃinute de acŃionari, ignorându-se astfel tot ceea ce nu revine acŃionarilor. Din acelaşi

motiv, conceptul juridic al contului de profit şi pierdere este de preferat unei accepŃiuni

economice, întrucât calculul rezultatului consolidat se reduce la a prelua în contul de

cheltuieli şi venituri nivelul participaŃiilor deŃinute de către acŃionari.

� ConcepŃia financiară traduce expresia engleză „parent company concept” şi se

apropie, ca şi concept, de teoria anterioară care privilegiază proprietarul acŃionar, în

detrimentul economicului. Această abordare insistă pe ideea că toate conturile consolidate

nu sunt altceva decât o extensie a cheltuielilor societăŃii mamă. Obiectivul propus este de

a indica acŃionarilor societăŃii-mamă valoarea contabilă a participaŃiilor deŃinute.

28

ParticipaŃia se reduce la ceea ce valorează drepturile ataşate acestor participaŃii. Această

concepŃie, care răspunde exclusiv acŃionarilor societăŃii-mamă, conduce la asimilarea

intereselor minoritare cu o datorie externă grupului.

ConcepŃia financiară, ca şi aceea a proprietarului, consideră grupul mai întâi de

toate un obiect de proprietate care trebuie supus partajului între acŃionari.

DiferenŃa între cele două concepŃii Ńine mai mult de prezentare, decât de modul de evaluare

al proprietăŃii. În timp ce concepŃia proprietarului impune publicarea unui bilanŃ

consolidat, în care posturile sunt reduse la procentajul de control şi procentajul de interes

deŃinute de acŃionari, concepŃia financiară se limitează la a indica acŃionarilor societăŃii-

mamă ce reprezintă titlurile deŃinute în situaŃia netă a societăŃilor consolidate Aspecte generale privind grupurile şi conturile consolidate Necesitatea şi obiectivele conturilor consolidate

ApariŃia grupurilor este legată de strategia de dezvoltare a entităŃii. Astfel, atunci

când prezenŃa pe pieŃele externe (străine) se intensifică sau când producŃia se diversifică

foarte mult, entităŃile pot să aleagă una dintre urmăoarele două posibilităŃi: fie îşi conservă

unitatea juridică şi creează departamente sau sucursale, fie creează noi societăŃi, care au

propria personalitate juridică, dar care se află sub controlul societăŃii-mamă.

Dezvoltarea externă prin constituirea de noi societăŃi sau prin preluarea controlului

asupra unor societăŃi deja existente stă la baza apariŃiei grupurilor de societăŃi. Grupul de

societăŃi este un ansamblu de societăŃi aparent autonome, dar care sunt supuse unei direcŃii

economice unitare asumate de una sau mai multe dintre ele.

Deşi organizarea societăŃilor pe activităŃi contribuie la o gestiune mai eficientă la

nivelul fiecărei activităŃi sau Ńări, totuşi, uneori, ea maschează realitatea economică. De

exemplu, societatea-mamă poate avea interesul să achiziŃioneze o întreprindere nerentabilă

a cărei gestiune este deficitară, dar care prezintă un potenŃial de producŃie interesant pe

termen lung. În cazul acesta, din punctul de vedere al creditorilor, dacă este analizată

independent, o asemenea entitate prezintă un risc destul de important, în timp ce o analiză

a acestei entităŃi în contextul ansamblului din care face parte s-ar putea să evidenŃieze o

imagine mai atractivă şi justă a situaŃiei sale reale.

Pentru a elimina această dificultate de apreciere de către terŃi a situaŃiei financiare

şi a rentabilităŃii entităŃilor unui grup, este necesară întocmirea conturilor consolidate

(conturilor de grup).

29

Complementare conturilor individuale (sociale), conturile consolidate, întocmite de

societatea-mamă, Ńinând cont de legăturile capital pe care le uri aceasta cu celelalte

societăŃi din cadrul grupului, prezintă informaŃii care permit o analiză a structurii

financiare şi a rentabilităŃii grupului.

Într-un context economic concurenŃial, în care principalul obiectiv al grupurilor

internaŃionale cotate îl reprezintă crearea de valoare pentru acŃionari, conturile consolidate

reprezintă un instrument esenŃial de informare pentru:

• creditori, deoarece permit aprecierea solvabilităŃii şi îndatorării societăŃilor

grupului în ansamblul lor; de asemenea, pe baza informaŃiilor din conturile consolidate,

băncile pot să verifice dacă politica stabilită la nivelul grupului este eficace şi operaŃiile

finanŃate sunt viabile, deşi situaŃia financiară individuală a unei filiale nu este tocmai

favorabilă;

• asociaŃii majoritari, care găsesc în conturile consolidate informaŃii care le

permit o apreciere cât mai corectă a valorii societăŃii-mamă;

• asociaŃii minoritari, deoarece reprezintă unicul mijloc de apreciere a modului în

care le sunt gestionate interesele.

Cu toate că avantajele conturilor consolidate (conturilor de grup) sunt de

necontestat, trebuie menŃionat că acestea nu prezintă nici o informaŃie despre fluxurile

care intervin între societăŃile din cadrul grupului, deşi cunoaşterea fluxurilor interne

poate să fie utilă în cunoaşterea strategilor şi organizării grupului.

Reglementări privind conturile consolidate.

Deşi primele grupuri au apărut încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea,

reglementările cu privire la conturile consolidate au apărut mult mai târziu. Primele

reglementări contabile referitoare la conturile consolidate au apărut în Statele Unite ale

Americii. De fapt, în această Ńară, criza economică din perioada 1929-1933 a scos în

evidenŃă necesitatea unei proceduri mai formalizate de normalizare contabilă. Astfel,

Comisia Valorilor Mobiliare (SEC - Securities and Exchange Commission), organism

învestit cu puterea de a exercita controlul asupra comerŃului cu valori mobiliare, a cerut

societăŃilor de grup cotate la bursă, începând cu anul 1934, să adauge la conturile

individuale şi situaŃiile financiare consolidate.

În Marea Britanie, în anul 1939, bursa de la Londra a emis primele dispoziŃii cu

privire la conturile consolidate, dispoziŃii prin intermediul cărora societăŃile cotate erau

obligate să întocmească conturi consolidate.

30

În FranŃa, reglementările contabile referitoare la conturile consolidate tipar mult

mai târziu, respectiv în anul 1968. în acest an, Comisia operaŃiunilor bursiere (COB -

Commission de operation en bourse) cere societăŃilor ce fac apel public la economii să

publice situaŃii financiare consolidate. De asemenea, în lipsa unui cadru conceptual clar,

COB a considerat că este necesar ca situaŃiile financiare consolidate să fie însoŃite de

informaŃii complementare cu privire la metodele de consolidare şi de evaluare utilizate

pentru întocmirea acestor documente. Cu toate acestea, societăŃile franceze vor dispune de

un referenŃial contabil coerent cu privire la conturile consolidate o dată cu asimilarea

Directivei a VII-a europene în cadrul legislativ francez.

La nivel european, încercările de armonizare a reglementărilor contabile naŃionale

ale Ńărilor membre ale Uniunii Europene cu privire la conturile consolidate s-au concretizat

în publicarea Directivei a VII-a europene, în 1983.

Această directivă ce vizează întocmirea şi publicarea conturilor Consolidate

cuprinde referiri cu privire la: societăŃile ce au obligaŃia de a întocmii conturi consolidate,

societăŃile care intră în perimetrul de consolidare, eliminările din perimetrul de

consolidare, metodele de consolidare, controlul conturilor consolidate etc.

Actualmente, marile grupuri de societăŃi cotate la principalele burse de valori

folosesc fie referenŃialul contabil american (USGAAP- principiile contabile general admise

din SUA), fie referenŃialul internaŃional (standardele InternaŃionale de raportare financiară

elaborate de IASB - Consiliul Standardelor Contabile InternaŃionale).

În referenŃialul elaborat de IASB, există anumite standarde contabile şi de raportare

care vizează direct conturile consolidate:

Norma contabilă Aspecte ale consolidării vizate

IAS 21 „Efectele variaŃiei cursurilor monedelor

străine"

Conversia conturilor societăŃilor aflate în

străinătate

IAS 27 „SituaŃiile financiare consolidate şi

contabilizarea participaŃiilor în filiale"

Perimetrul de consolidare, consolidare prin

metoda integrării globale

IAS 28 „Contabilizarea participaŃiilor în cadrul

întreprinderilor asociate"

Consolidare prin metoda punerii în

echivalentă

IAS 29 „Prezentarea conturilor în economiile

hiperinflaŃioniste"

Conversia conturilor filialelor situate în Ńările

cu o puternică inflaŃie

IAS 31 „Informarea financiară relativă la

participaŃiile în cadrul întreprinderilor de tipul joint-

Consolidarea prin metoda integrării

proporŃionale

31

ventures (asocierilor în participaŃie)"

IFRS 3 „Grupările de întreprinderi" Determinarea şi tratamentul contabil al

fondului comercial pozitiv sau negativ

În România, primele norme cu privire la conturile consolidate au fost publicate în

anul 2000. Aceste norme au avut o aplicare destul de limitată deoarece, în urma unui ordin

al ministrului finanŃelor, au fost alese numai cinci societăŃi care, pentru anul 2001, trebuiau

să întocmească conturi consolidate. În urma ultimelor modificări şi completări ale

reglementărilor din domeniul contabilităŃii, începând cu situaŃiile financiare ale anului

2005, grupurile de societăŃi vor întocmi situaŃii financiare consolidate astfel:

• persoanele juridice care aplică standardele internaŃionale de raportare financiară

(IFRS) efectuează consolidarea în conformitate cu prevederile acestora;

• persoanele juridice care aplică Reglementările contabile simplificate,

armonizate cu directivele europene, pot proceda la întocmirea situaŃiilor financiare

consolidate; întocmirea acestora se efectuează în conformitate cu prevederile Normelor

privind consolidarea conturilor, aprobate prin Ordinul ministrului finanŃelor publice nr.

772/2000.

NoŃiunea de grup

Grupul este un ansamblu constituit din mai multe societăŃi, independente din punct

de vedere juridic, dar care sunt legate între ele prin participaŃii de capital ce conferă uneia

dintre ele, numită societatea-mamă, posibilitatea de a exercita un control asupra întregului

ansamblu şi de a face să prevaleze o unitate de decizie.

Din punct de vedere contabil, în viziune anglo-saxonă, grupul de societăŃi este

asimilat cu societatea-mamă şi cu filialele sale.

Societatea-mamă este o societate care exercită controlul exclusiv asupra uneia sau

mai multor societăŃi.

Filiala este o societate care se află sub controlul altei societăŃi (societatea-mamă).

Controlul exclusiv reprezintă puterea de a conduce politicile financiare şi de

exploatare (operaŃionale) ale unei întreprinderi astfel încât să se obŃină avantaje din

activitatea acesteia.

32

Standardul internaŃional de contabilitate IAS 27 „SituaŃiile financiare consolidate şi

contabilizarea participaŃiilor în filiale" menŃionează că o societate exercită controlul

exclusiv asupra unei alte societăŃi dacă deŃine, direct sau indirect, mai mult de jumătate din

drepturile de vot ale acesteia. De asemenea, chiar dacă deŃine mai puŃin de jumătate din

drepturile de vot, o societate poate exercita controlul exclusiv asupra unei alte societăŃi

dacă;

• posedă mai mult de jumătate din drepturile de vot, ca urmare a unui acord cu

ceilalŃi investitori;

• conduce politicile financiare şi operaŃionale ale întreprinderii, în virtutea

prevederilor statutare sau contractuale;

• poate să numească sau să revoce majoritatea membrilor consiliului de

administraŃie sau ai unui organ echivalent;

• dispune de majoritatea drepturilor de vot în consiliul de administraŃie sau alt

organ echivalent.

Într-o viziune mai largă, în grupul de societăŃi, pe lângă societatea-mamă şi filiale,

mai sunt incluse societăŃile sub formă de asocieri în participatie şi întreprinderile asociate.

SocietăŃile sub formă de asocieri în participatie sunt acele societăŃi asupra cărora se

exercită controlul comun. Controlul comun reprezintă o înŃelegere contractuală de

împărŃire a puterii de decizie la o asociere în participatie, între un număr limitat de

acŃionari sau asociaŃi, în virtutea unui acord contractual între aceştia.

O întreprindere asociată este o societate în care investitorul are o influenŃă

semnificativă (notabilă). InfluenŃa semnificativă reprezintă dreptul de a participa, direct sau

indirect, la politicile financiare şi de exploatare (operaŃionale) ale unei societăŃi, dar fără a

exercita controlul exclusiv sau comun asupra acestora. Se prezumă că se exercită o

influenŃă semnificativă atunci când se deŃin cel puŃin 20% din drepturile de vot ale unei

societăŃi. exceptând situaŃia când se demonstrează, în mod clar, că această influenŃă nu

există. Aceasta se manifestă prin:

• prezenŃa în consiliul de administraŃie sau într-un alt organ de conducere

echivalent;

• participarea la procesul de luare a deciziilor politice;

• tranzacŃii importante cu întreprinderea în cauză;

• schimbul de personal de conducere;

• furnizarea de informaŃii tehnice esenŃiale.

33

Măsurarea controlului şi a dependen Ńei dintre societ ăŃile din cadrul grupului Aspecte teoretice cu privire la procentajul de control şi procentajul de interes ComponenŃa ansamblului consolidat este determinată de tipurile de control, exclusiv şi

comun, şi influenŃa semnificativă exercitată de societatea-mamă asupra celorlalte societăŃi

din cadrul grupului. De fapt, controlul, exclusiv sau comun, şi influenŃa semnificativă

evidenŃiază o legătură de dependenŃă între două societăŃi. Deşi uneori această legătură

poate să fie de tip contractual, ea are la bază, înainte de toate, deŃinerea drepturilor de vot

care permit exercitarea controlului. Măsurarea puterii controlului se realizează cu ajutorul

procentajului de control.

Procentajul de control exprimă legătura de dependenŃă, directă sau indirectă, care

există între societatea-mamă şi o altă societate. El este exprimat în procentaj al drepturilor

de vot deŃinute de societatea-mamă. Pentru determinarea procentajului de control, se

însumează procentajul de control deŃinut direct de societatea-mamă şi procentajele de

control deŃinute de toate societăŃile controlate exclusiv de societatea-mamă.

Procentajul de control deŃinut de o societate este un element central al operaŃiilor de

consolidare, deoarece el permite definirea perimetrului de consolidare şi determinarea

metodei de consolidare.

DeŃinerea unei părŃi din drepturile de vot nu trebuie să fie confundată cu deŃinerea

unei părŃi din capital. Astfel, pot să existe decalaje între participarea la capital şi drepturile

de vot (de exemplu, atunci când există acŃiuni cu drept de vot dublu sau/şi acŃiuni cu

dividend preferenŃial dar fără drept de vot). De asemenea, trebuie menŃionat faptul că, în

timp ce drepturile de vot permit exercitarea unei anumite puteri în adunarea generală,

deŃinerea unei părŃi de capital evidenŃiază implicarea financiară a unei societăŃi în cadrul

altei societăŃi. Această implicare financiară se determină cu ajutorul procentajului de

interes.

Procentajul de interes exprimă cota-parte de capital deŃinută, direct sau indirect,

de societatea-mamă în fiecare societate consolidată. Acesta este egal cu suma procentajelor

de capital deŃinute, direct sau indirect, de societatea-mamă în societatea consolidată.

Procentajul de interes stă la baza repartizării capitalurilor proprii şi rezultatelor

societăŃilor consolidate în partea ce revine grupului şi partea ce revine celor care sunt din

afara grupului (minoritarilor). De asemenea, procentajul de interes este stă la baza

efectuării înregistrărilor de consolidare, deoarece permite efectuarea unei distincŃii între

elementele ce aparŃin grupului şi cele din afara sa.

34

Exemple practice de determinare a procentajului de control şi a procentajului de interes Legăturile de capital (financiare) dintre societăŃile unui grup pot să fie: simple

(directe şi indirecte) şi complexe (reciproce şi circulare). într-o formă simplificată, aceste

legături pot să fie prezentate astfel:

Legături (participa Ńii) simple Legături (participa Ńii) complexe ParticipaŃii directe ParticipaŃii

indirecte ParticipaŃii reciproce

ParticipaŃii circulare

SM SM SM SM

60% 40% 80% 90% 10% 90% 10%

70% FI F2 F3 F7 F8 F9

60%

F4

40%

F5

100%

F6

În cazul participaŃiilor directe, procentajul de control este egal cu procentajul

drepturilor de vot deŃinute de societatea-mamă, în timp ce procentajul de interes este egal

cu partea de capital deŃinută de societatea-mamă în cadrul filialei.

Procentajul de control al soc.

Procentajul de interes al soc. Societatea

SM SM

Tipul de dependenŃă

F1 60% 60% Control exclusiv-filială

F2 40% 40% InfluenŃă notabilă-

întreprindere asociată

Atunci când participaŃiile dintre societăŃile din cadrul grupului sunt indirecte,

procentajul de control este determinat palier cu palier. Controlul exclusiv este întrerupt

atunci când o întreprindere este controlată în comun sau este plasată sub o influenŃă

semnificativă. Pentru determinarea procentajului de interes, se multiplică procentajul de

capital deŃinut de fiecare societate.

35

Societatea Procentajul de control al soc.

SM

Procentajul de interes al soc.

SM Tipul de dependenŃă

F3 60% 80% Control exclusiv (filială)

F4 60% 80% x 40% = 32% Control exclusiv

(subfilială)

F5 40% 80% x 40% x 40% = 12,8%

InfluenŃă notabilă (întreprindere asociată)

F6 40% 80% x 40% x 40%x 100% = 12,8%

InfluenŃă notabilă (întreprindere asociată)

În cazul participaŃiilor reciproce dintre societăŃi, legislaŃia din fiecare Ńară poate să

prevadă anumite restricŃii. De exemplu, în FranŃa, o societate pe acŃiuni A nu poate să

deŃină acŃiuni la o altă societate B, dacă B deŃine la A o fracŃiune de capital mai mare de

10%. Pentru determinarea, procentajului de interes, presupunem următoarea situaŃie:

SM

90% 10%

F7

Procentajul de interes se calculează pe baza următoarelor formule:

• Procentajul de interes al grupului11 în societatea SM (PIGSM) = (100%-

b)/(100%-axb).

• Procentajul de interes al grupului în societatea F7 (PIGF7) = [(100%-

b)/(100%-axb)] x a; unde:

a) reprezinză procentajul de interes al societăŃii SM în societatea F7;

b) reprezintă procentajul de interes al societăŃii F7 în societatea A.

PIGSM = (100%-10%)/(100%-90%xl0%) = 98,9%

PIGF7 = (100%-10%)/(100%-90%xl0%)x90% = 88,2%

Procentajul de control al grupului în societatea F7 este egal cu procentajul de

control al societăŃii SM în societatea F7, respectiv 90%.

11 În exemplul prezentat, acŃionarii grupului sunt diferiŃi de acŃionarii societăŃii SM, deoarece o parte din acŃiunile societăŃii SM sunt deŃinute de societatea F1.

36

Modalit ăŃile şi tehnicile de consolidare. Etapele consolid ării

Consolidarea conturilor este o tehnică al cărei obiectiv este acela de a prezenta

poziŃia financiară, performanŃele şi evoluŃia poziŃiei financiare a unui ansamblu constituit

din societatea consolidantă (societatea-mamă) şi societăŃile consolidate (societăŃile asupra

cărora societatea-mamă exercită controlul exclusiv, controlul comun sau influenŃa

semnificativă). De fapt, consolidarea permite obŃinerea de situaŃii financiare unice pentru

un ansamblu de societăŃi, ca şi cum acestea ar forma o singură entitate.

3.3.1. ModalităŃi de consolidare

În practică, există două modalităŃi de realizare a consolidării, respectiv consolidarea

prin însumarea soldurilor (metoda clasică) şi consolidarea pe baza fluxurilor.

Consolidarea prin însumarea soldurilor se bazează pe utilizarea informaŃiilor din

conturile individuale întocmite de societăŃile consolidate la sfârşitul fiecărui exerciŃiu.

Aceste informaŃii sunt cumulate, după care sunt supuse anumitor operaŃii de modificare

(ajustări, retratări, eliminări) atât pentru exerciŃiul curent, cât şi pentru exerciŃiile

precedente. în final, centralizarea informaŃiilor va permite obŃinerea unei balanŃe

consolidate.

Etapele acestei modalităŃi de consolidare pot să fie rezumate astfel:

• cumulul valorilor din conturile individuale (active, datorii, capitaluri proprii,

cheltuieli, venituri);

• înregistrarea operaŃiilor de consolidare (ajustări, retratări, eliminări), Ńinându-se

cont atât de elementele exerciŃiului curent, cât şi de cele ale exerciŃiilor precedente;

• centralizarea operaŃiilor;

• prezentarea situaŃiilor financiare consolidate.

Această modalitate de consolidate este avantajoasă deoarece conturile individuale

ale fiecărei societăŃi consolidate sunt uşor de obŃinut. Dar, de asemenea, aceasta prezintă şi

riscul omiterii anumitor înregistrări de consolidare specifice exerciŃiilor anterioare

exerciŃiului pentru care se efectuează consolidarea.

Consolidarea pe baza fluxurilor este inspirată din contabilitatea generală

(financiară), care prevede închiderea conturilor la sfârşitul fiecărui exerciŃiu, preluarea

soldurilor acestora la începutul exerciŃiului următor şi înregistrarea operaŃiilor pe măsură

ce se efectuează.

37

Etapele acestei modalităŃi de consolidare pot să fie rezumate astfel:

• preluarea soldurilor iniŃiale (soldurile finale din balanŃa conturilor consolidate

întocmită la sfârşitul exerciŃiului precedent);

• înregistrarea fluxurilor de valori (active, datorii, capitaluri proprii, cheltuieli şi

venituri);

• înregistrarea operaŃiilor de consolidare (ajustări, retratări, eliminări), Ńinându-se

cont numai de elementele exerciŃiului curent;

• centralizarea operaŃiilor;

• prezentarea situaŃiilor financiare consolidate.

Această modalitate de consolidare nu mai necesită efectuarea anumitor operaŃii de

consolidare pentru exerciŃiile precedente, dar presupune o bună cunoaştere a fluxurilor

societăŃilor consolidate.

Tehnici de consolidare

Consolidarea societăŃilor din perimetrul de consolidare se poate realiza direct sau

pe paliere.

Tehnica consolidării directe constă în consolidarea de către societatea-mamă a

tuturor societăŃilor reŃinute în perimetrul de consolidare, indiferent dacă societatea-mamă

deŃine, direct sau indirect, interese de participare în cadrul acestora. Utilizarea acestei

tehnici de consolidare presupune determinarea prealabilă a cotei de participare a societăŃii-

mamă în capitalurile proprii ale societăŃilor consolidate. Această tehnică furnizează direct

informaŃia financiară la nivelul grupului şi permite determinarea contribuŃiei fiecărei

societăŃi la rezervele şi rezultatul grupului. Dar totuşi trebuie menŃionat şi faptul că această

tehnică nu furnizează informaŃiile necesare pentru efectuarea de analize în interiorul

grupului (analize pe subgrupuri sau anumite zone).

SM

A B

C D F G

38

Pentru structura de grup prezentată, consolidarea directă constă în consolidarea

societăŃilor C, D,F şi G de către societatea M, chiar dacă aceasta nu deŃine direct în cadrul

acestora interese de participare.

Tehnica consolidării pe paliere constă în consolidarea succesivă a fiecărei

societăŃi de către societatea care-i deŃine titlurile. Această tehnică presupune efectuarea de

consolidări la fiecare nivel de integrare verticală.

Astfel, se obŃin informaŃii financiare pentru diferite segmente din cadrul grupului

(subgrupuri). în comparaŃie cu tehnica consolidării directe, consolidarea pe paliere necesită

un volum mai mare de muncă. De asemenea, consolidarea pe paliere este dificil de realizat

atunci când legăturile financiare dintre societăŃi sunt complexe.

SM

Subgrupul A Subgrupul B

C D F G

În cazul structurii de grup prezentate mai sus, consolidarea pe paliere presupune

consolidarea societăŃilor C şi D de către societatea A şi a societăŃilor F şi G de societatea

B, urmând ca după aceea conturile subgrupurilor A şi B să fie consolidate de societatea

SM.

După ce modalităŃile şi tehnicile de consolidare au fost alese, este necesar să se

stabilească maniera de organizare a consolidării: centralizată sau descentralizată.

Organizarea centralizată a consolidării presupune ca societatea-mamă să-şi

asume totalitatea operaŃiilor de consolidare.

Organizarea descentralizată a consolidării presupune ca fiecare societate

consolidată să-şi retrateze conturile individuale Ńinându-se cont de regulile de prezentare şi

de evaluare utilizate de grup. Conturile retratate ale fiecărei societăŃi sunt transmise

societăŃii-mamă care efectuează numai operaŃiile de consolidare propriu-zisă.

39

Etapele consolidării

Indiferent de maniera de organizare a consolidării, principalele etape ale procesului

de consolidare sunt următoarele:

1) determinarea perimetrului de consolidare şi stabilirea metodei de consolidare utilizate

pentru consolidarea fiecărei societăŃi reŃinute în perimetrul de consolidare;

2) efectuarea operaŃiilor de preconsolidare, operaŃii ce vizează:

• omogenizarea metodelor de evaluare şi de prezentare a conturilor la nivelul

întregului grup;

• contabilizarea impozitelor amânate;

• conversia conturilor societăŃilor aflate în străinătate.

3) efectuarea operaŃiilor de consolidare propriu-zisă, operaŃii care cuprind:

• cumulul conturilor individuale;

• eliminarea conturilor, operaŃiilor şi profiturilor interne;

• partajul capitalurilor proprii şi eliminarea titlurilor.

4) întocmirea situaŃiilor financiare consolidate: bilanŃ, cont de profit, tabloul fluxurilor de

trezorerie, situaŃia variaŃiei capitalurilor proprii şi notele exlicative.

Perimetrul de consolidare şi metodele de consolidare Definirea perimetrului de consolidare. Excluderile din perimetrul de consolidare

Perimetrul de consolidare este ansamblul constituit din societatea consolidantă

(societatea-mamă) şi societăŃile consolidabile, respectiv societăŃile asupra cărora societatea

consolidantă exercită, direct sau indirect, controlul exclusiv, controlul comun şi o influenŃă

semnificativă. Astfel, toate societăŃile controlate, exclusiv sau în comun, sau asupra cărora

se exercită o influenŃă semnificativă trebuie să fie consolidare de societatea-mamă,

eliminările din perimetrul de consolidare fiind destul de rare. Standardele internaŃionale de

contabilitate IAS 27 „SituaŃiile financiare consolidate şi contabilizarea participaŃiilor în

filiale", IAS 28 „Contabilizarea participaŃiilor în cadrul întreprinderilor asociate" şi IAS 31

„Informarea financiară relativă la participaŃiile în cadrul întreprinderilor de tipul joint-

ventures" menŃionează următoarele cazuri de excludere din perimetrul de consolidare:

• societăŃile care sunt supuse unor restricŃii severe pe termen lung, restricŃii care

afectează exercitarea controlului şi transferul de fonduri către societatea-mamă (societatea

40

consolidabilă este naŃionalizată sau această societate nu poate să transfere fonduri şi

beneficii către societatea-mamă, datorită unui control asupra circulaŃiei fondurilor);

• societăŃile ale căror titluri au fost achiziŃionate în vederea cedării ulterioare într-

un viitor apropiat (societăŃile al căror control intenŃionează să fie temporar). Trebuie

menŃionat faptul că această excludere din perimetrul de consolidare este permisă numai

atunci când există un angajament ferm de revânzare a titlurilor, încădin momentul

cumpărării lor. Insă, dacă titlurile sunt deŃinute de mai multe exerciŃii şi grupul are intenŃia

să le revândă, nu este posibilă excluderea din perimetrul de consolidare, deoarece

achiziŃionarea titlurilor nu s-a efectuat cu scopul cedării lor într-un viitor apropiat.

Deşi standardele internaŃionale de contabilitate nu menŃionează explicit, mai pot să

fie lăsate în afara perimetrului de consolidare şi acele societăŃi care sunt considerate

nesemnificative. Analiza societăŃilor considerate nesemnificative trebuie făcută cu mare

atenŃie, pentru a evita excluderile nejustificate. De exemplu, chiar dacă o societate luată

individual prezintă un caracter mai puŃin semnificativ, aceasta trebuie să fie consolidată,

dacă deŃine titluri la alte întreprinderi considerate semnificative.

Metodele de consolidare Stabilirea metodelor de consolidare şi prezentarea generală a acestora Alegerea metodei de consolidare este strâns legată de tipul de control pe care-1

exercită societatea consolidantă asupra societăŃilor consolidate. CorespondenŃa dintre

tipurile de control şi metodele de consolidare este următoarea:

Natura controlului Societatea

consolidată

Metoda de consolidare utilizată

Control exclusiv Filială Integrare globală

Control comun Asociere în

participaŃie

Integrare proporŃională13 Punere în

echivalentă14

InfluenŃă semnificativă întreprindere

asociată Punere în echivalenŃă

13 Tratament contabil de bază prevăzut de standardul IAS 31 „Informarea financiară relativă la participaŃiile în cadrul întreprinderilor de tipul joint-ventures (asocierilor în participaŃie)". 14 Tratament contabil alternativ permis de IAS 31 „Informarea financiară relativă la participaŃiile în cadrul întreprinderilor de tipul joint-ventures (asocierilor în participaŃie)".

41

Metoda integrării globale

Integrarea globală, care ilustrează perfect principiul prevalentei realităŃii economice

asupra aparenŃei juridice, este considerată o metodă de consolidare prin excelenŃă. Utilizată

pentru consolidarea societăŃilor controlate exclusiv, din punct de vedere tehnic, metoda

integrării presupune: cumularea pentru întreaga valoare a conturilor filialei (posturile

bilanŃiere şi cele ale contului de profit şi pierdere) la cele ale societăŃii consolidante

(societăŃii-mamă); eliminarea operaŃiilor şi conturilor reciproce; repartizarea capitalurilor

proprii ale societăŃii consolidate între societatea-mamă şi ceilalŃi asociaŃi ai filialei (asociaŃi

minoritari) şi eliminarea titlurilor16. Prin preluarea în totalitate a elementelor de activ,

datorii şi capitaluri proprii ale filiale, bilanŃul consolidat, obŃinut în urma integrării globale,

permite cunoaşterea componenŃei reale a activelor grupului şi a modului de finanŃare a

acestora. In plus, dacă la capitalul filialei, pe lângă societatea-mamă, au participat şi alŃi

asociaŃi, bilanŃul consolidat reflectă şi partea ce le revine acestora din capitalurile proprii şi

rezultatul filialei. De asemenea, pornindu-se de la premisa că activitatea unei filiale

reprezintă o continuare a activităŃii societăŃii-mamă, contul de profit şi pierdere prezintă

adevărata performanŃă realizată de grup.

Metoda integrării propor Ńionale

Folosită pentru consolidarea societăŃilor aflate sub control comun, metoda integrării

proporŃionale presupune o integrare a conturilor individuale ale societăŃii consolidate la

conturile societăŃii consolidante proporŃional cu procentajul de interes. Astfel, bilanŃul şi

contul de profit şi pierdere consolidate prezintă o imagine, economică şi financiară mult

mai redusă decât în cazul integrării globale. Deoarece în bilanŃul consolidat nu este

evidenŃiată partea ce revine celorlalŃi asociaŃi din capitalurile proprii şi rezultatul filialei,

această viziune mult mai redusă privilegiază proprietarul, respectiv societatea consolidantă.

Din punct de vedere tehnic, această metodă presupune:

• cumularea conturilor societăŃii consolidate la conturile societăŃii-mamă

proporŃional cu procentajul de interes (cota de participare a societăŃii-mamă la capitalul

societăŃii aflate sub control comun);

• eliminarea operaŃiilor şi conturilor reciproce proporŃional cu procentajul de

interes;

16 Eliminarea titlurilor deŃinute de societatea-mamă reprezintă esenŃa consolidării. Acestea se elimină în contrapartidă cu cota-parte din capitalurile proprii ale filialei ce revine societăŃii-mamă.

42

• eliminarea titlurilor de participare deŃinute de societatea consolidantă în

contrapartidă cu cota-parte din capitalurile proprii ale societăŃii consolidate.

Metoda punerii în echivalenŃă

Considerată mai degrabă o metodă de evaluare decât o metodă de consolidare17,

punerea în echivalenŃă presupune ca titlurile de participare deŃinute la o întreprindere

asociată să fie contabilizate, în momentul achiziŃionării, la costul lor. Ulterior, costul

acestora este ajustat în funcŃie de evoluŃia capitalurilor proprii ale întreprinderii asociate.

Astfel, în bilanŃul consolidat, aceste titluri sunt prezentate la postul „Titluri puse în

echivalenŃă"18, iar în contul de profit şi pierdere consolidat, partea ce revine societăŃii

consolidante din r17ezultatul societăŃii aflate sub influenŃă semnificativă se reflectă la

„Cota-parte din rezultatul societăŃilor puse în echivalenŃă".

Prezentarea practică a metodelor de consolidare ■ ■ ■

Exemplu (prezentarea metodelor de consolidare).

BilanŃurile şi conturile de profit şi pierdere ale societăŃilor SM şi A, la 31.12.N, se

prezintă astfel:

BilanŃul la 31.12.N

17 Punerea în echivalenŃă este o metodă de evaluare a titlurilor de participare ce se poate utiliza şi la nivelul conturilor individuale. 18 În planul de conturi prevăzut de reglementările contabile din Ńara noastră se regăseşte contul 264 „Titluri puse în echivalenŃă".

Elemente bilanŃiere SM A

A. ACTIVE IMOBILIZATE

Imobilizări corporale 800 500 Titluri A (200 acŃiuni x 1 OOOum/acŃiune) 200

TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 1.000 500 B. ACTIVE CIRCULANTE Stocuri 400 200 ClienŃi 450 150 Casa şi conturi la bănci 150 150 TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 1.000 500 C. CHELTUIELI ÎN AVANS D. DATORII CE TREBUIE PL ĂTITE ÎNTR-O PERIOADA DE UN AN Furnizori 400 100 Alte datorii (creditori diverşi) 200 100

TOTAL DATORII CE TREBUIE PL ĂTITE 600 200 INTR-O PERIOADA DE UN AN

E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV 400 300

43

Elemente bilanŃiere SM A

OBLIGA łII CURENTE NETE (B+C-D-I) F. TOTAL ACTIV MINUS DATORII

1.400

800

CURENTE (A+E) G. DATORII CE TREBUIE PL ĂTITE ÎNTR-O

■ ■'

PERIOADA MAI MARE DE UN AN (Credite bancare termen lung) H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI

100

80

I. VENITURI ÎNREGISTRATE IN AVANS J. CAPITAL ŞI REZERVE Capital

800 800 acŃiuni

500 500 acŃiuni

Rezerve 300 100 Rezultatul exerciŃiului 200 120 TOTAL CAPITALURI 1.300 720

Contul de profit şi pierdere la 31.12.N

INDICATORI SM A

Venituri din exploatare Cheltuieli de exploatare REZULTATUL DIN EXPLOATARE Venituri financiare Cheltuieli financiare REZULTATUL FINANCIAR (PIERDERE) REZULTATUL ORDINAR IMPOZITUL PE PROFIT REZULTATUL EXERCI łIULUI

3.226 2.940 286 20 40

(20) 266 66 200

8.060 7.800 260 50 150

(100) 160 40 120

Pentru consolidarea societăŃii A de către societatea SM, presupunem următoarele

situaŃii:

A) Societatea SM deŃine 200 de acŃiuni A cu drept de vot dublu, restul de 300 de

acŃiuni fiind acŃiuni ordinare (o acŃiune = un vot);

B) Societatea SM controlează în comun societatea A împreună cu un alt al acŃionar,

neexistând acŃiuni privilegiate (o acŃiune = un vot);

C) Societatea A este controlată de un alt acŃionar care deŃine 280 de acŃiuni,

neexistând acŃiuni privilegiate (o acŃiune = un vot).

A) Societatea A deŃine 200 de acŃiuni cu drept de vot dublu

Pentru consolidarea societăŃii A de către societatea SM, se determină procentajul de

control (procentajul drepturilor de vot) şi procentajul de interes (cota de participare la

capitalurile proprii):

44

• procentajul de control al societăŃii SM în cadrul societăŃii A este de

57,14%(200x2vomri/acŃiune)/(200 acŃiunix2voturi acŃiune + 300 acŃiuni x 1 vot/acŃiune);

• procentajul de interes este de 40% (200.000/500.000). Deoarece procentajul de

control este de 57,14%, societatea A va fi consolidată de societatea SM prin metoda

integrării globale.

• Cumulul conturilor (conturile societăŃii A se vor cumula pentru întreaga valoare

la conturile societăŃii SM).

• cumulul conturilor bilantiere:

3.000.000 % = % 3.000.000 1.300.000 21x Imobilizări 101 Capital/SM 800.000

corporale 101 Capital/A 500.000 200.000 261 Titluri A 106 Rezerve/SM 300.000 600.000 3xx Stocuri 107 Rezerve/A 100.000 600.000 411 ClienŃi 121 Profit şi pierdere/SM 200.000 300.000 5xx Casa şi conturi la 121 Profit şi pierdere/A 120.000

bănci 162 Credite bancare pe termen lung 401 Furnizori 462 Creditori diverşi

180.000 500.000 300.000

• cumulul conturilor din contul de profit şi pierdere

11.356.000 % = % 11.356.000 10.740.000 6xx Cheltuieli de

exploatare 7xx Venituri din exploatare 11.286.000

190.000 66xCheltuieli financiare 691 Cheltuieli cu

76x Venituri financiare 70.000

106.000 impozitul pe profit

200.000 Rezultat/SM ■

120.000 Rezultat/A

• Partajul capitalurilor proprii ale societăŃii A şi eliminarea titlurilor deŃinute de

societatea SM la societatea A:

45

• partajul capitalurilor proprii ale societăŃii A 19

u.m.

Elemente Total Partea ce revine grupului (40%)

Partea ce revine minoritarilor (60%)

Capital Rezerve 500.000 100.000

200.000 40.000 300.000 60.000

Capitaluri proprii (mai puŃin rezultatul)

600.000 240.000 360.000

Eliminarea titlurilor A subscrise la constituirea societăŃii 20

-200.000 -200.000

400.000 40.000 360.000

Rezultat 120.000 48.000 72.000

• eliminarea titlurilor deŃinute de societatea SM la societatea A (înregistrare la

nivelul bilanŃului):

720.000 % = % 720.000 500.000 101 Capital/A 261 Titluri de participare A 200.000 100.000 106 Rezerve/A Rezerve consolidate . 40.000 120.000 121 Profit şi pierdere/A Rezultat consolidat Interese

minoritare21 48.000 432.000

• de asemenea, la nivelul contului de profit şi pierdere se înregistrează partajul

rezultatului societăŃii A între SM şi minoritari:

% Rezultatul grupului Rezultat ce revine minoritarilor (participaŃiilor minoritare)

= Rezultat/A 120.000 48.000 72.000

• înregistrarea rezervelor societăŃii SM la rezerve consolidate şi a rezultatului

societăŃii SM la rezultat consolidat:

• înregistrarea rezervelor societăŃii SM la rezerve consolidate:

106 Rezerve/SM = Rezerve consolidate 300.000 19 Partajul capitalurilor proprii se efectuează proporŃional cu procentajul de interes. 20 Titlurile sunt eliminate în contrapartidă cu cota-parte din capitalurile proprii. Deoarece aceste titluri sunt finanŃate de grup în totalitate, acestea se elimină în contrapartidă cu cota-parte din capitalurile proprii ce revine grupului. 21 Interesele minoritare reprezintă un post bilanŃier care apare în bilanŃul consolidat în cazul integrării globale.

46

• înregistrarea rezultatului societăŃii SM la rezultatul consolidat

(înregistrarea la nivelul bilanŃului):

121Profit şi pierderi/SM = Rezultat consolidat 200.000

• înregistrarea rezultatului societăŃii SM la rezultatul grupului

(înregistrarea la nivelul contului de profit şi pierdere):

Rezultatul grupului = Rezultat/SM 200.000

• Prezentarea situaŃiilor financiare consolidate (bilanŃ şi cont de profit şi

pierdere).

1. BilanŃul consolidat al grupului format din societăŃile SM şi A se prezintă

astfel22:

Elemente bilantiere


Imobilizări corporale 1.300 TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 1.300 B. ACTIVE CIRCULANTE Stocuri 600 ClienŃi 600 Casa şi conturi la bănci 300 TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 1.500 C. CHELTUIELI IN AVANS

D. DATORII CE TREBUIE PL ĂTITE INTR-O PERIOADA DE

UN AN Furnizori 500 Alte datorii 300 TOTAL DATORII CE TREBUIE PL ĂTITE INTR-0 800 PERIOADA DE UN AN

E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV OBLIGA łII

CURENTE NETE (B+C-D-I) 700 F. TOTAL ACTIV MINUS DATORII CURENTE (A+E) 2.000 G. DATORII CE TREBUIE PL ĂTITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN (Credite bancare pe termen lung) 180 H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI

I. VENITURI ÎNREGISTRATE IN AVANS

J. CAPITAL ŞI REZERVE

Capital (Capital SM) 800

22 În prezentarea bilanŃului consolidat, s-a Ńinut cont de modelul de bilanŃ prevăzut de OMF nr. 772/2.000 de aprobare a Normelor privind consolidarea conturilor.

47

Elemente bilantiere

Rezerve (Rezerve consolidate) 340 Rezultatul exerciŃiului (Rezultat consolidat) 248 Interese minoritare 432

TOTAL CAPITALURI 1.820

Contul de profit şi pierdere consolidat

INDICATORI

Venituri din exploatare 11.286 Cheltuieli de exploatare 10.740 REZULTATUL DIN EXPLOATARE 546 Venituri financiare 70 Cheltuieli financiare 190 REZULTATUL FINANCIAR (PIERDERE) (120) REZULTATUL ORDINAR 426 IMPOZITUL PE PROFIT 106 REZULTATUL SOCIET ĂłILOR INTEGRATE 320 REZULTATUL SOCIET ĂłILOR ASOCIATE

REZULTATUL ANSAMBLULUI CONSOLIDAT, din care 320 Rezultatul grupului (Rezultatul consolidat) 248 Rezultatul ce revine participaŃiilor minoritare 72

B) Societatea SM controlează în comun societatea A împreună cu un alt al

acŃionar

În această situaŃie, procentajul de control este de 40%, iar procentajul de interes tot

de 40%. în consecinŃă, societatea A va fi consolidată prin metoda integrării proporŃionale.

• Cumulul conturilor (conturile societăŃii A se vor cumula proporŃional cu

procentajul de interes):

• cumulul conturilor bilantiere:

2.400.000 % = % 2.400.000 1.000.000 21x Imobilizări 101 Capital/SM 800.000 200.000 corporale 261

Titluri A 101 Capital/A

106 Rezerve/SM 200.000 300 000

480.000 510.000 210.000

3xx Stocuri 411 ClienŃi 5xx Casa şi conturi la bănci

106 Rezerve/A 121 Profit şi pierdere/SM 121 Profit şi pierdere/A 162 Credite bancare pe termen lung

40.000 200.000 48.000 132.000

401 Furnizori 462 Creditori diverşi

440.000 240.000

48

• cumulul conturilor din contul de profit şi pierdere

• Partajul capitalurilor proprii ale societăŃii A şi eliminarea titlurilor deŃinute de

societatea SM la societatea A23.

• partajul capitalurilor proprii ale societăŃii A

Elemente Total Partea ce revine

grupului (40%)

Capital Rezerve 500.000 100.000

200.000 40.000

Capitaluri proprii (mai puŃin rezultatul)

600.000 240.000

Eliminarea titlurilor A subscrise la constituirea societăŃii

-200.000 -200.000

400.000 40.000 Rezultat 120.000 48.000

• eliminarea titlurilor A (înregistrare la nivelul bilanŃului):

288.000 200.000 40.000 48.000

% 101 Capital/A 106 Rezerve/A 121 Profit şi pierdere/A

= % 261 Titluri de participare A Rezerve consolidate Rezultat consolidat

288.000 200.000 40.000 48.000

• de asemenea, la nivelul contului de profit, se înregistrează trecerea rezultatului

A la rezultatul grupului:

Rezultatul grupului = Rezultat/A 48.000




106 Rezerve/SM = Rezerve consolidate 300.000

23 În cazul integrării proporŃionale nu se mai evidenŃiază partea din capitalurile proprii care revine minoritarilor.

6.490.000 % = % 6.490.000 6.060.000 6xx Cheltuieli de exploatare 7xx Venituri din exploatare 6.450.000 100.000 66x Cheltuieli financiare 76x Venituri financiare 40.000 82.000 691 Cheltuieli cu

impozitul pe profit

200.000 Rezultat/SM 48.000 Rezultat/A

49

• înregistrarea rezultatului societăŃii SM la rezultatul consolidat

(înregistrarea la nivelul bilanŃului):

121Profitşipierdere/SM = Rezultat consolidat 200.000

• înregistrarea rezultatului societăŃii SM la rezultatul (înregistrarea la

nivelul contului de profit şi pierdere):


• Prezentarea situaŃiilor financiare consolidate (bilanŃ şi cont de profit şi pierdere) 1. BilanŃul consolidat al grupului format din societăŃile SM şi A:

Elemente bilantiere u.m

A. ACTIVE IMOBILIZATE Imobilizări corporale TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE B. ACTIVE CIRCULANTE Stocuri ClienŃi Casa şi conturi la bănci TOTAL ACTIVE CIRCULANTE C. CHELTUIELI ÎN AVANS D. DATORII CE TREBUIE PL ĂTITE ÎNTR-O PERIOAD Ă DE UN AN Furnizori Alte datorii TOTAL DATORII CE TREBUIE PL ĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE UN AN E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV OBLIGA łII CURENTE NETE (B+C-D-I) F.TOTAL ACTIV MINUS DATORII CURENTE (A+E) G. DATORII CE TREBUIE PL ĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN (Credite bancare pe termen lung) H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI I. VENITURI ÎNREGISTRATE ÎN AVANS J. CAPITAL ŞI REZERVE Capital (Capital SM) Rezerve (Rezerve consolidate) Rezultatul exerciŃiului (Rezultat consolidat) TOTAL CAPITALURI

1.000 1.000

480 510 210

1.200

440 240

680

520

1.520

132

800 340 248

1.388

50

2. Contul de profit şi pierdere consolidat al grupului format din societăŃile SM şi A:

INDICATORI um

Venituri din exploatare 6.490 Cheltuieli de exploatare 6060 REZULTATUL DIN EXPLOATARE 430 Venituri financiare 40 Cheltuieli financiare 100 REZULTATUL FINANCIAR (PIERDERE) (100) REZULTATUL ORDINAR 330 IMPOZITUL PE PROFIT 82 REZULTATUL SOCIET ĂłILOR INTEGRATE 248 REZULTATUL SOCIET ĂłILOR ASOCIATE REZULTATUL ANSAMBLULUI CONSOLIDAT, din care 248 Rezultatul grupului (Rezultatul consolidat) 248 Rezultatul ce revine participaŃiilor minoritare -

C) Societatea A este controlată de un alt acŃionar care deŃine 280 de acŃiuni

Procentajul de control este de 40%, iar procentajul de interes este tot de 40%.

Deoarece există un al acŃionar care deŃine controlul asupra societăŃii A, societatea SM

exercită asupra societăŃii SM doar o influenŃă semnificativă (notabilă), ceea ce înseamnă că

metoda de consolidare folosită este punerea în echivalenŃă.

În cazul punerii în echivalenŃă, nu mai are loc cumulul conturilor celor două

societăŃi, ci doar o evaluare a titlurilor în funcŃie de evoluŃia capitalurilor proprii ale

societăŃii A după data achiziŃiei titlurilor. De fapt, la nivelul bilanŃului, „Titlurile A" sunt

înlocuite cu titlurile puse în echivalenŃă, iar la nivelul contului de profit şi pierdere, partea

ce revine societăŃii SM din rezultatul societăŃi A se evidenŃiază cu ajutorul contului „Cota-

parte din rezultatul societăŃilor puse în echivalenŃă".

• Partajul capitalurilor proprii şi înlocuirea titlurilor cu titluri puse în echivalenŃă

• partajul capitalurilor proprii ale societăŃii A:

Elemente Total Partea ce revine grupului (40%)

Capital Rezerve

500.000 100.000

200.000 40.000

Capitaluri proprii (mai puŃin rezultatul) 600.000 240.000 Eliminarea titlurilor A subscrise la constituirea societăŃii

-200.000 -200.000

400.000 40.000 Rezultat 120.000 48.000

51

• înlocuirea titlurilor A cu titluri A puse în echivalenŃă:

264 Titluri A puse în = % 288.000 echivalenŃă (720x40%)24 261 Titluri de participare A 200.000 Rezerve consolidate 40.000 Rezultat consolidat 48.000

• de asemenea, la nivelul contului de profit se înregistrează cota-parte ce revine

societăŃii SM din rezultatul societăŃii A:

Rezultatul grupului = Cota-parte din rezultatul societăŃilor puse în echivalenŃă

48.000




106 Rezerve/SM = Rezerve consolidate 300.000

• înregistrarea rezultatului societăŃii SM la rezultatul consolidat (înregistrarea

la nivelul bilanŃului):

121 Profit şi pierdere/SM = Rezultat consolidat 200.000

• înregistrarea rezultatului societăŃii SM la rezultatul grupului

(înregistrarea la nivelul contului de profit şi pierdere):


• Prezentarea situaŃiilor financiare consolidate (bilanŃul şi contul de profit şi pierdere):

24 Titlurile puse în echivalenŃă sunt evaluate la o valoare egală cu cota-parte ce-i revine societăŃii SM din capitalurile proprii ale societăŃii A.

52

1. BilanŃul consolidat al grupului format din societăŃile SM şi A:

Elemente bilantiere u.m


Imobilizări corporale 800 Titluri A puse în echivalenŃă 288 TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 1.088 B. ACTIVE CIRCULANTE Stocuri 400 ClienŃi 450 Casa şi conturi la bănci 150 TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 1.000 C. CHELTUIELI ÎN AVANS

D. DATORII CE TREBUIE PL ĂTITE INTR-O PERIOADA DE UN AN Furnizori 400 Alte datorii 200 TOTAL DATORII CE TREBUIE PL ĂTITE INTR-O 600 PERIOADA DE UN AN

E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV OBLIGA łII CURENTE NETE (B+C-D-I) 400 F. TOTAL ACTIV MINUS DATORII CURENTE (A+E) 1.488 G. DATORII CE TREBUIE PL ĂTITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN (Credite bancare pe termen lung) 100 H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI

I. VENITURI ÎNREGISTRATE IN AVANS J. CAPITAL ŞI REZERVE

Capital (Capital SM) 800 Rezerve (Rezerve consolidate) 340 Rezultatul exerciŃiului (Rezultat consolidat) 248 TOTAL CAPITALURI 1.388

2. Contul de profit şi pierdere consolidat al grupului format din societăŃile SM şi A

INDICATORI u.m

Venituri din exploatare 3.226 Cheltuieli de exploatare 2.940 REZULTATUL DIN EXPLOATARE 286 Venituri financiare 20 Cheltuieli financiare 40 REZULTATUL FINANCIAR (PIERDERE) (20) REZULTATUL ORDINAR 266

IMPOZITUL PE PROFIT 66 REZULTATUL SOCIET ĂłILOR INTEGRATE 200 REZULTATUL SOCIET ĂłILOR ASOCIATE (Cota-parte din rezultatul societăŃilor puse în echivalenŃă)

48

REZULTATUL ANSAMBLULUI CONSOLIDAT, din care 248 Rezultatul grupului (Rezultatul consolidat) 248 Rezultatul ce revine participaŃiilor minoritare -

53

3.1. Omogenizarea metodelor de evaluare şi de prezentare a conturilor la

nivelul grupului

Metodele de evaluare şi de prezentare utilizate de societăŃile din cadrul grupului

pentru propriile conturi individuale pot să fie diferite de cele aplicate la nivelul conturilor

consolidate. Deoarece prin intermediul conturilor consolidate se urmăreşte o reprezentare

omogenă a ansamblului format din societăŃile reŃinute în perimetrul de consolidare,

conturile individuale ale societăŃilor ce utilizează metode diferite de cele aplicate la nivelul

conturilor consolidate trebuie să fie retratate (rectificate) prin intermediul înregistrărilor

contabile. înregistrările contabile de retratare a conturilor individuale vizează, în principal,

omogenizarea metodelor de amortizare, a duratelor de amortizare, a metodelor de evaluare

a stocurilor etc. Principiul omogenizării se aplică tuturor întreprinderilor consolidate,

indiferent dacă asupra acestora se exercită controlul, exclusiv sau comun, sau influenŃa

semnificativă.

Exemplul 1

Pentru evaluarea amortizării unui utilaj, societatea F utilizează metoda liniară, în

timp ce pentru întocmirea conturilor consolidate se utilizează metoda accelerată. La 31.12.

N, se cunosc următoarele informaŃii:

Metoda de amortizare 1.01.N Amortizare

N 31.12.N

Amortizarea accelerată Amortizarea liniară DiferenŃă

400 230 170

80 70 10

480 300 180

Omogenizarea metodei de amortizare presupune majorarea amortizării filialei de la

300 lei la 480 lei. DiferenŃa de 180 lei îşi are originea în exerciŃiile precedente, 170 lei şi

exerciŃiul curent, 10 lei. Pentru efectuarea înregistrărilor contabile de omogenizare, se tine

cont de faptul că diferenŃa de amortizare aferentă exerciŃiilor precedente afectează

capitalurile proprii (rezervele sau rezultatul reportat), în timp ce amortizarea aferentă

exerciŃiului curent afectează rezultatul. De asemenea, înregistrările de omogenizare se vor

efectua distinct pentru bilanŃ şi pentru contul de profit şi pierdere. Astfel, înregistrările de

omogenizare sunt următoarele:

54

• înregistrare ce se efectuează la nivelul bilanŃului:

%. = 281 Amortizarea instalaŃiilor, 180000 106 Rezerve/F mijloacelor de transport, 170000 121 Profit şi animalelor şi plantaŃiilor 10000 pierdere/F

• înregistrare care se efectuează la nivelul contului de profit şi pierdere:

681 Cheltuieli de exploatare = Rezultat F (rezultat 180000 privind amortizările şi global)25 provizioanele

Aceste înregistrări de omogenizare implică, de asemenea, şi înregistrarea de

impozite amânate. Dar mecanismul impozitelor amânate la nivelul conturilor consolidate

va fi explicat într-un capitol ulterior.

Exemplul 2

O imobilizare corporală achiziŃionată pe data de 27.12.N-2 şi înregistrată la un cost

de 20.000 se amortizează liniar pe o durată de cinci ani în conturile filialei, în timp ce, la

nivel de conturi consolidate, imobilizarea se amortizează liniar în patru ani.

Amortizarea la Amortizarea Ia DiferenŃă DiferenŃă cumulată Anul nivel de filială nivelul grupului (3) = (2) - (1)

(1) (2)

N-1 4000 5000 1000 1000 N 4000 5000 1000 2000 N+l 4000 5000 1000 3000 N+2 4000 5000 1000 4000 N+3 4000 -4000 0 TOTAL 20000 20000 0 0

• înregistrări de omogenizare ce se efectuează în anul N-1 • înregistrare ce se efectuează la nivelul bilanŃului:

121 Profit şi pierdere/F = 281 Amortizarea instalaŃiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaŃiilor

1000

• înregistrare care se efectuează la nivelul contului de profit şi pierdere

681 Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele

= Rezultat F 1000

25 Este un cont care nu apare în situaŃiile financiare consolidate. Acesta se foloseşte la înregistrările de retratare în corespondenŃă cu conturile de cheltuieli şi venituri. în exemplul prezentat, o creştere a cheltuielilor cu amortizarea presupune o diminuare a rezultatului exerciŃiului, diminuare care s-a evidenŃiat prin înregistrarea efectuată la nivelul bilanŃului.

55

• înregistrări de omogenizare ce se efectuează în anul N

• înregistrare ce se efectuează la nivelul bilanŃului26:

% 106 Rezerve/F 121 Profit şi pierdere/F

= 281 Amortizarea instalaŃiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaŃiilor

2000 1000 1000



= Rezultat F 1000

• înregistrări de omogenizare ce se efectuează în anul N+l înregistrare ce se efectuează la nivelul bilanŃului:

% 106 Rezerve/F 121 Profit şi pierdere/F


3000 2000 1000



= Rezultat F 1000

• înregistrări de omogenizare ce se efectuează în anul N+2


% 106 Rezerve/F 121 Profit şi pierdere F


4000 3000 1000



= Rezultat F 1000

• înregistrări de omogenizare ce se efectuează în anul N+3 în acest an, la nivelul

conturilor individuale ale filialei, se înregistrează o amortizare de 40.000.000 u.m., în timp

ce la nivelul conturilor consolidate imobilizarea este amortizată încă de la sfârşitul anului

N+2. în consecinŃă, la nivelul bilanŃului consolidat trebuie efectuată o înregistrare de

omogenizare prin care se majorează rezultatul în corespondenŃă cu diminuarea capitalurilor

proprii (rezervelor). în plus, din contul de profit şi pierdere trebuie să se elimine cheltuiala

cu amortizarea.

26 Deoarece conturile individuale transmise în fiecare an de filială societăŃii-mamă nu Ńin cont de corecŃiile aferente exerciŃiilor precedente, diferenŃele aferente exerciŃiului N-1 trebuie să fie contabilizate, din nou. în exerciŃiul N, prin intermediul contului de rezerve.

56


106 Rezerve/F = 121 Profit şi pierdere/F 4000


Rezultat F = 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele

4000

Exemplul 3

Societatea-filială F a capitalizat, în exerciŃiul N-2, cheltuieli de constituire în

valoare de 40.000.000 u.m., care se amortizează liniar în patru ani. în schimb, la nivelul

conturilor consolidate, cheltuielile de constituire sunt considerate cheltuieli ale exerciŃiului

în care acestea au fost efectuate.

• înregistrări de omogenizare ce se efectueaz ă în exerciŃiul N-2


% = 201 Cheltuieli de constituire 4000 2801 Amortizarea cheltuielilor 1000 de constituire

■ , , .

121 Profit şi pierdere/F 3000


Cheltuieli" % 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele Rezultat F

4000 1000 3000

• înregistrări de omogenizare ce se efectuează în exerciŃiul N-l ■ înregistrare ce

se efectuează la nivelul bilanŃului:

50.000.000 % = % 5000 20.000.000 2801 Amortizarea

cheltuielilor de 201 Cheltuieli de constituire 4000

constituire 121 Profit şi pierdere/F 1000 30.000.000 106 Rezerve


Rezultat F = 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele

1000

•

57

înregistrări de omogenizare ce se efectuează în exerciŃiul N ■ înregistrare ce se efectuează

la nivelul bilanŃului:

50.000.000 % = % 5000 30.000.000 2801 Amortizarea

cheltuielilor de 201 Cheltuieli de constituire 4000

constituire 121 Profit şi pierdere/F 1000 20.000.000 106 Rezerve/F

pierdere: înregistrare care se efectuează la nivelul contului de profit şi Rezultat F = 681 Cheltuieli de exploatare privind

amortizările şi provizioanele 1000

înregistrări de omogenizare ce se efectuează în exerciŃiul N+l înregistrare ce se efectuează la nivelul bilanŃului: 106 Rezerve/F = 121 Profit şi pierdere/F 10.000.000 înregistrare care se efectuează la nivelul contului de profit şi pierdere: Rezultat F = 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi

provizioanele 1000

Exemplul 4

Filiala F evaluează stocurile de mărfuri prin utilizarea metodei primul intrat - primul ieşit,

în timp ce la nivel conturilor consolidate se utilizează metoda ultimul intrat - primul ieşit.

La 31.12.N, se cunosc următoarele informaŃii:

Conturi consolidate (1) Conturile filialei F (2) DiferenŃă

(3) = (1) - (2) Stoc final 25.000 lei 24.000 lei 1000 Prin intermediul înregistrărilor contabile de omogenizare, la nivelul conturilor consolidate

trebuie să se majoreze stocul final de mărfuri şi rezultatul. De asemenea, trebuie să se

diminueze cheltuielile privind mărfurile. Astfel, înregistrările contabile de omogenizare

sunt următoarele:

■ înregistrare ce se efectuează la nivelul bilanŃului: 371 Mărfuri = 121 Profit şi pierdere /F 1000

■ înregistrare ce se efectuează la nivelul contului de profit şi pierdere

Rezultat F = 607 Cheltuieli privind mărfurile 1000

58

3.2. Contabilizarea impozitelor amânate la nivelul conturilor consolidate

La nivelul conturilor individuale, impozitul pe profit şi cheltuiala cu impozitul pe

profit pot să fie determinate şi contabilizate fie pe baza metodei impozitului exigibil

(curent), fie pe baza metodei impozitului amânat. însă în conturile consolidate aplicarea

metodei impozitului amânat este obligatorie.

Omogenizarea metodelor contabile la nivelul grupului generează înregistrarea de

impozite amânate. La înregistrarea acestor impozite amânate, în conturile consolidate,

trebuie să se Ńină cont de următoarele reguli:

• dacă retratarea de omogenizare a generat o majorare a rezultatului sau rezervei,

trebuie să se înregistreze un impozit amânat de pasiv (datorie de impozit amânat) în

corespondenŃă cu diminuarea rezultatului sau a rezervelor;

• dacă retratarea de omogenizare a generat o diminuare a rezultatului sau

rezervei, trebuie să se înregistreze un impozit amânat de activ (creanŃă de impozit amânat)

în corespondenŃă cu majorarea rezultatului sau a rezervelor.

Exemplul 1 (continuare)

Pentru înregistrarea impozitului amânat, considerăm o cotă de impozit pe profit de

25%. înregistrările contabile de omogenizare (cele de la nivelul bilanŃului şi contului de

profit şi pierdere) au generat o diminuare a rezervelor şi a rezultatului. în consecinŃă, se

înregistrează o creanŃă de impozit amânat în corespondenŃă cu majorarea rezervelor şi a

rezultatului.

• înregistrarea impozitului amânat la nivelul bilanŃului: 4412 Impozit pe profit amânat = %

106 Rezerve/F 121 Profit şi pierdere/F

45000 42.500 2500

• înregistrarea impozitului amânat la nivelul contului de profit şi pierdere:

Rezultat F = 791 Venituri din impozitul pe profit amânat

2500

De asemenea, impozitul amânat aferent retratării de omogenizare se mai poate

determina Ńinându-se cont de următorul raŃionament32. Astfel, în urma înregistrărilor de

omogenizare, valoarea bilanŃieră (valoarea contabilă) a imobilizărilor la nivelul conturilor

32 Abordarea bilanŃieră reŃinută de standardul IAS 12 „Impozitul asupra beneficiului".

59

consolidate este mai mică cu 1.800.000 mii u.m. decât valoarea imobilizărilor din bilanŃul

filialei. Deoarece valoarea imobilizărilor din conturile individuale ale filialei este luată în

calcul la determinarea impozitului pe profit, aceasta este asimilată cu baza fiscală a

activului respectiv.

Atunci când valoarea contabilă a unui activ este mai mare decât baza sa fiscală,

apare o diferenŃă temporară impozabilă, deoarece beneficiile economice generate de

recuperarea activului şi care se vor impozita în viitor depăşesc valoarea deducerilor ce vor

fi permise în scopuri fiscale. In situaŃia inversă, atunci când valoarea contabilă a unui activ

este mai mică decât baza sa fiscală, diferenŃa temporară care apare este deductibilă.

În exemplul prezentat, între baza fiscală a activului şi valoarea sa contabilă

apare o diferenŃă temporară deductibilă, ceea ce înseamnă că, la nivelul conturilor

consolidate, trebuie să se înregistreze o creanŃă de impozit amânat în valoare de

450.000.000 u.m. (1.800.000.000 u.m. x 25%).

Exemplul 2 (continuare)

• înregistrarea impozitului amânat în N-1


4412 Impozit pe profit amânat = 121 Profit şi pierdere/F 250



250

• înregistrarea impozitului amânat în exerciŃiul N

• înregistrarea ce se efectuează la nivelul bilanŃului:

4412 Impozit pe profit amânat = % 106 Rezerve/F 121 Profit şi pierdere/F

500 250 250



250

• înregistrarea impozitului amânat în exerciŃiul N+l • înregistrare ce se efectuează la nivelul bilanŃului:


750 500 250

60


Rezultat F = 791 Venituri din impozitul pe profit amânat 250

• înregistrarea impozitului amânat în exerciŃiul N+2 • înregistrare la nivelul bilanŃului:


1000 750 250



250

• înregistrarea impozitului amânat în anul N+3 • înregistrarea la nivelul bilanŃului:

4412 Impozit pe profit amânat = 106 Rezerve/F 1000

121 Profit şi pierdere/F = 4412 Impozit pe profit amânat

1000

• înregistrare la nivelul contului de profit şi pierdere:

6912 Cheltuieli cu impozitul pe profit amânat

= Rezultat F 1000

Bibliografie: 1. Săcărin.M., Contabilitate aprofundată, Editura Economică, 2004. 2. Standardele InternaŃionale de Contabilitate, Editura Economică, Bucureşti,

2005. 3. O.M.F.P. 1752/2005- pentru aprobarea reglementărilor contabile armonizate cu

Directivele Europene.

conturile consolidate

Documents