contructii hidro proiect

7/31/2019 contructii hidro proiect

http://slidepdf.com/reader/full/contructii-hidro-proiect 1/16

CuprinsDate generale

Denumirea lucrarii

Normative si standarde

Necesitatea si oportunitatea investitiei

Alimentarea cu apa

Studiile existente

Surse de apa

Surse subterane

Surse de apa de suprafata

Criteria de alegere a surselor de apa

Criterii de alegere a captarilor din surse de suprafata

Statia de tratare a apei

Calculul debitelor de apa

Determinarea debitelor caracteristice

Determinarea debitelor caracteristice ale necesarului de apa

Calculul debitului zilnic mediu al necesarului de apa

Calculul debitului zilnic maxim al necesarului de apa

Calculul debitului orar al necesarului de apa

Calculul cerintei de apa

Calculul debitului zilnic mediu al cerintei de apa

Calculul debitului zilnic maxim al cerintei de apa

Calculul debitului orar maxim al cerintei de apa



MEMORIU TEHNIC

Date generale

1. DENUMIREA LUCRARII: ALIMENTAREA CU APA A UNEI LOCALITATI CU

23.000 DE LOCUITORI

2. NORMATIVE SI STANDARDE:

STAS 1343/1-2006

STAS 1478 -90

3. NECESITATEA SI OPORTUNITATEA INVESTITIEI

Se va elabora documentatia de proiectare pentu lucrariile de alimentare cu

apa in sistem centralizat pentru o localitate cu un numar de 14.200 de locuitori,

la care sunt date urmatoarele elemente:

Localitatea este situata intr-o zona de deal cu clima temperat-

continentala, cu o populatie in prezent de 14.200 de locuitori. Localitatease sistematizeaza in integime cu o singura zona cu un singur regim de

constructive si grad de dotare.

Pentru zona prezenta cu caladiri cu parter avand instalatii interioare cu

apa rece si canalizare cu preparare locala a apei calde.

ALIMENTAREA CU APA

Inainte de a incepe executia, se vor confrunta planurile de istalatii cu apa,planurile celorlalte tipuri de instalatii in vederea rezolvarii cat mai rationale ale

intersectiilor. Dupa confruntarea tehnica se vor preciza daca este nevoie si

dimensiuniile goluriilor pentru trecerea conductelor. Se vor utiliza doar

material conform standardelor. Traseele si dimensiuniile conductelor sunt

conform prevederiilor prescrise din piesele desemnate. Fixarea si montarea

conductelor se va face ingropat in pat de nisip cu acoperire de pamant.

Distantele punctelor se vor determina in functie de materialul conductei,

diametrul si modul de protejare al acestora.



Conductele din otel zincate se vor imbina prin fitinguri zincate. Imbinarea

prin filet poate sa fie fixa sau demontabila. Nu se admit imbinari prin sudura.

Imbinarea armaturiilor prevazute in documentatie la conductele din metal se

va face prin intermediul flanselor. Executarea instalatiilor din conducte din

P.V.C. se va face in conformitate cu prescriptiile si tehnologiile indicate in

normative. Conductele montate in apa sau in medii agresive se vor izola

contra coroziunii cu 3 starturi de bitum si 2 randuri de hartie tip sulfat si

citomare in interior si izolatie intarita cu protectie exterioara din banda de

P.V.C.

Probele la care vor fi supuse instalatiile vor fi: proba de entanseitate la

presiune si proba de functionare. La conductele functionand sub presiune

verificarea se face hidraulic pe portiuni minime de 100 m la care vor fi montate

toate armaturiile . Umlerea tronsoanelor de proba cu apa se va face astfel incat

sa se asigure umplerea complete respective evacuarea aerului din conducta.

Presiunea de incercare va fi 2*P regim: pentru tronsoanele in care presiunea de

regim este mai mare de 5 kgf/cm patrat. Incercarea se va considera reusita

dupa intervalului de o ora de la realizarea presiunii de incercare , scaderea de

presiune nu poate fi mai mare de 10% din presiunea de incercare sis a nu apara

scurgeri vizibile de apa.

Dupa terminarea complete a retelei si a aductiunii inainte de

dezinfectarea acesteaia se efectueaza o incercare hidraulica generala pe

intreaga lungime a acestuia , in conditiile de functionare la parametrii

proiectati. Dupa proba de presiune se va spala conducta cu apa a carei viteza

de spalare va fi minim 1,5 m/s. Dezinfectarea se va face cu apa care contine 20-

25 mg CL activ. Instalatiile se vor clati dupa cum urmeaza: la 1 m liniar

conductele, la bucata armaturile, izolatii si sprijiniri (metru patrat),terasamente, etc (metru cub).

STUDIILE EXISTENTE

Planul de situatie a localitatii cu imprejurimile la scara 1:5000

In varianta de sursa subterana, zona de amplasare a frontului de captare

si date hidrologice sunt indicate pe planul de situatie. Din punct de

vedere chimic apa captata corespunde cerintelor din STAS 1342-89.

Din datele studiului hidrologic au rezultat urmatoarele:



Coeficientul mediu de permeabilitate k=(100+n) [m/zi], adica

k=100+20=120 m/zi

Inaltimea precipitatiilor este de 650 mm/an si inaltimea maxima este de

820mm/an.

Pozitia nivelului hidrografic este la 3m sub nivelul terenului

Statul de apa subterana este cu nivel liber

Grosimea stratului de apa este de 20.00 m

Panta piezometrica a stratului acvifer este I=0.008

Marimea caracteristica a particulelor stratului natural este

La un foraj de studiu de diametru D =275 mm, la masuratoriile de teren,

care aproximeaza pompa de pompare s-au obtinut urmatoarele date:q [/s] 3 10 16

S [m] 0.4 3.0 6.0Unde: q-debitul putului

s-denivelarea stratului acvifer

p-porozitatea stratului acvifer (p=0.25)

SURSE DE APA

1. SURSE DE APA SUBTERANE:

Panzele sau cursuriile de apa subterana, alimentate din apele

provenite din precipitatii, din apele care se scurg la suprafata (rauri, parauri),

din lacuri, din apele de condensare provenite de la mari adancimi

(condensarea facandu-se in partiile superioare ale scoartei terestre) sau din

ape infiltrate artificial, dupa modul lor de cantonare si scurgere in subteran pot

constitui:

- Straturi acvifere freatice

- Straturi de mare adancime

- Straturi alimentate prininfiltratii artificiale

- Izvoare.



2. SURSE DE APA DE SUPRAFATA:

Sursele de apa de suprafata sunt formate, mai ales, din apele curgatoare

(parauri, rauri si fluvii) si din lacuriile naturale si artificiale. In cazuri extreme, se

poate recurge si direct la apele meteorice, care pot constitui surse de apapentru consumatorii mai putin importanti.

Apa marilor si oceanelor poate constitui sursa de apa, si este tot mai

frecvent folosita.

CRITERII DE ALEGERE A SURSELOR DE APA

Pentru alegerea surselor de apa este necesar sa se intocmeasca schema

generala de gospodarire a apelor, in zona care intereseaza pentru alimentareacu apa potabila si industriala. In cadrul studiului de ansamblu al problemei,

stabilirea schemei de alimetare cu apa se face pe baza planului de amenajare

cu toate sursele de suprafata si subterane, care trebuie luate in considerare,

pentru a fi studiate.

Studierea surselor de apa posibile, urmareste sa se determine

caracteristiciile tehnice (cantitati de apa disponibile si calitatiile apei), pe baza

carora, facandu-se comparatiile economice intre solutiile de ansamblu alesistemelor alimentate din diferite surse, sa se poata alege sursa care satisface:

-debitul de apa necesar consumatorilor;

-calitatiile apei, pe cat posibil fara imbunatatiri artificiale, sau cu

un minim de tratari, pentru a le aduce la nivelul calitatiilor solicitate de

consummator;

-siguranta in exploatare, asigurarea in timp a debitelor minime sia constantei calitatii apei solicitate;

-eficienta economica maxima, tinand seama de costul minim pe

metru cub de apa furnizata si de efectul economic general, in cazul gospodaririi

apei pe utilizari complexe;

In repartizarea surselor de apa intre consumatorii industriali si consumul

centrelor populate, se vor rezerva, de regula, sursele de apa subterana, pentru

a fi utilizate la alimentarea cu apa potabila.



Corespunzator studiului tehnico-economic general al alimentarii cu apa,

se intocmeste un studiu preliminar hidrologic si hidrogeologic, in care se

stabilesc sursele care trebuie studiate in detaliu, prin studii definitive, care stau

apoi la baza proiectului de alimentare cu apa.

Zonele de protective sanitara au rolul de a stabili perimetrele in care se

impun conditii special, in vederea prevenirii impurificarii apei de catre diversi

factori exterior.

Pentru sursele de apa se instiutie trei perimetre:

Perimetru de regim sever, in interiorul caruia se interzice construirea de

locuinte sau alte constructii, nelegate de necesitatiile tehnologice ale

captarii, precum si accesul persoanelor straine de exploatarea

alimentarii cu apa; marimea perimetrului de regim sever se stabileste,

pentru fiecare caz, dupa conditiile hidrogeologice; zona de regim sever se

imprejmuieste si se supravegheaza prin paza permanenta; se interzic

trasee de canale in aceasta zona, care se protejeaza si de scurgeriile de

suprafata, prin santuri de garda, iar in zonele inundabile, prin indiguiri.

Perimetrul de restrictive, care este situat in jurul zonei de regim sever;

in acest perimetru trebuie mentinuta o stare de salubritate permanentcontrolata, interzicandu-se utilizarea terenului in scopuri care ar putea

inrautati calitatea apei si reduce debitul; terenul se marcheaza prin

borne cu inscriptie.

Perimetrul de observatie, care cuprinde o zona larga in jurul

perimetrului de restrictie, zona in care organele sanitare fac observatii

sistematice asupra starii sanitare a oameniilor (in special, in cazul

aparitiei unor boli contagioase, transmisibile prin apa).

Primele doua perimetre ale zonelor de protectie sanitara se fixeaza prin

proiectele de alimentare cu apa, pe baza studiilor de teren si in colaborare

cu organele sanitare si administrativ locale.



CRITERII DE ALEGERE A CAPTARIILOR DIN SURSE DE SUPRAFATA

Alegerea tipului de captare este o problema complexa, legata de

urmatoarele aspecte:

- conditiile de functionare ale SAA;

- gradul de asigurare impus

- caracteristicile cursului de apa: debite, nivele, etc.

- conditiile terenului din zona

- probleme economice

Nu exista reguli generale, care sa recomande un tip sau altul de captare.

Se pot da indicatii cu caracter orientativ, care ofera posibilitatea cel putin a

eliminarii solutiilor corespunzatoare.

Principalele tipuri constructive ale captarii din rauri sunt:

a. de mal

b. prin conducte gravitationale

c. cu baraj de derivatie

d. sub forma de cupae. prin infiltratie de mal

f. de sub albie

Captarea straturiilor subterane

Aceste ape au un regim cantitaiv mult mai dificil de controlat decat al

surselor de suprafata necesitand in aceste sens studii de teren mai atente.

Clasificare:

Constructiile de captare se pot clasifica , dupa directia dispozitivului de

captare in:

-captari verticale-puturi a. sapate: -au forma rotunda in plan si pot fi cu

diametrul interior mare (peste 1,5m) sau mijlociu (intre 0,8-0,5m),

folosite la alimentari cu apa centralizate, sau mic (sub 0,8 m), folosite la



consumatori izolati b. forate: -din coloane tubulare, cu diametrul de 0,1-0,5m

c.infipte:- pentru debit mici si cu diametre intre 0,02-0,06m

-capatari orizontale –dremuri sau galerii

a. interceptoare; -daca sunt perpendicular sau oblice pe directia curentului

subteran; se aplica la starturi de grosime mica si situate la adancimi nu prea

mari

b.radiale: daca converg din mai multe directii spre camera colectoare central;

se aplica la straturi acvifere de mare adancime. Alegerea tipului de captare se face in functie de:

- Debitul care trebuie captat

- Caracteristicile stratului acvifer

- Considerente tehnico-economice.

Statia de tratare a apei

Cladirea statiei este amplasata in imediata vecinatate a rezervoarelor de

inmagazinare in amonte. Pentru asigurarea potabilitatii apei se vor realiza

trepte de filtrare, tratare chimica pentru reducerea CBO5 si CCO, deferizare,

denitrifiere, dezinfectarea cu ultraviolet si o usoara clorinare cu hipoclorit de

sodiu in rezervoarele de inmagazinare a apei cu t=30 min. Statia de tratare se va compune din treapta de prefiltrare (are in

componenta un filtru mecanic cu autocuratire de 50 µ), tratare cu KMnO4,

aerare cu duze de amestec , filtrare cu nisip curators si dezinfectarea cu

reactoare cu UV. Pentru reducerea numarului de bacterii si limita admisibila dinapa stocata, s-a ales solutia unei postclorari cu hipoclorit de sodiu in rezervorul

de inmagazinare a apei cu t=30 min, prin intermediul unei pompe dozatoare.

De asemenea , statia de tratare va mai avea in component instalatiile

hidraulice aferente, pompe de spalare a filtrelor , turbosuflanta pentru treapta

de aerare, pompa dozatoare pentru precum si instalatiei de ventilatie

realizata cu ventilatoare axiale.



Se va avea in vedere ca elementele componente ale statiei de tratare sa

fie livrate preuzinate.

Pe timp friguros, pentru prevenirea inghetului si pentru buna

functionare a pompelor dozatoare s-au prevazut doua aeroterme electrice deperete.

Principalele echipamente ale statiei de tratare a apei:

Filtru mecanic 50µ cu autocuratire

Unitate aerare-oxidare

Pompa dozatoare

Filtru nisip

Unitate dezinfectie UV

Pompa dozatoare NaOCl

Debitmetru cu impuls

Pompa spalare filter

Turbosuflanta

CALCULUL DEBITELOR DE APA

Localitatea are un numar de 23.000 de locuitori. In urmatoarele se va

calcula debitul characteristic necesarului de apa pentru alimentarea localitatii.

DETERMINAREA DEBITELOR CARACTERISTICE

Apa pentru consumul gospodaresc: ().

=

Apa pentru consumul public: ().

=

Apa pentru spalat strazi si stropit spatii verzi: se poate aprecia global ca

fiind 5% din consumul realizat de locuitorii ().

=5%∙



Coeficientul de variatie zilnica , rezultat din STAS 1343/1-95 este:

Pentru uzul gospodaresc k =1.20

Pentru spalat strazi si stropit spatii verzi k =1.20

Coeficientul de variatie orara , se adopta pentru fiecare tip de necesar

de apa. Cand nu sunt alte valori justificate pot fi adoptate valori din STAS

1343/1-2006.

Pentru zona gospodareasca =1.3

Pentru spalat strazi si stropit spatii verzi =2.0

Necesarul de apa, pentru nevoile proprii ale sistemului de alimentare cu

apa se poate calcula analitic, sau se poate exprima ca un spor al necesarului

global pentru celelalte consumuri, conform STAS 1343/1-2006.

Pentru sistemul de alimentare cu apa, la care sursa nu este apa potabila,

ca in cazul de fata, este necesar un coefficient de spor de =1.08.

Pentru sistemul de alimentare cu apa din prezentul proiect, se

apreciaza conform STAS 1343/1-2006, ca fiind de 1.10.

DETERMINAREA DEBITELOR CARACTERISTICE ALE NECESARULUI DE APA

A.) CALCULUL DEBITULUI ZILNIC MEDIU AL NECESARULUI DE APA

Apa pentru gospodarii.

∑

⁄

Apa pentru spalat strazi si stropit spatii verzi.



B.) CALCULUL DEBITULUI ZILNIC MAXIM AL NECESARULUI DE APA


∑

⁄


C.) CALCULUL DEBITULUI ORAR MAXIM AL NECESARULUI DE APA


∑ ⁄


CALCULUL CERINTEI DE APA

Calculul debitului mediu al cerintei de apa:

⁄ Calculul debitului zilnic maxim al cerintei de apa:

⁄

Calculul debitului orar al cerintei de apa:

⁄



Unde:

- reprezinta coeficientul de majorare al necesarului de apa, care tine seama

de pierderile tehnice admisibile din sistemul de alimentare cu apa.

- reprezinta coeficientul de servitude, pentru acoperirea necesitatii proprii

ale sistemului de alimentare cu apa (sau coeficient de spor).

Conform stasului romanesc, STAS 1343/1-2006 rezulta ca kp=1.15, pentru

retele de distributie mai noi de 5 ani si =1.35 pentru retele de distributie

existente la care se efectueaza retehnologizari.

Conform STAS =1,02, pentru sursa subterana fara statie de tratare si

=1,05-1,08, pentru sursa subterana sau de suprafata cu statii de tratare.

CALCULAREA DEBITELOR DE DIMENSIONARE SI VERIFICARE A SCHEMEI

DE ALIMENTARE CU APA

Toate elementele schemei de alimentare cu apă, de la captare până la rezervor,

vor fi dimensionate la debitul de calcul; pentru tronsonul captare - rezervor

va fi adoptată valoarea cea mai mare dintre cele 2 expresii.

- reprezintă debitul zilnic maxim al cerinţei de apă în regim de restricţii

(reprezintă debitul zilnic mediu al cerinţei de apă, din care se scade apa, pentru

stropit străzi şi spălat pieţe).

- reprezinta debitul de refacere al rezervei de incediu

TIPURI CONSTRUCTIVE DE CAPTĂRI ŞI CRITERII DE ALEGERE A ACESTORA Alegerea tipului de captare este o problemă complexă, legată de următoareleaspecte: condiţiile de funcţionare ale sistemului de alimentare cu apă; gradul de asigurare impus; caracteristicile cursului de apă: debite, nivele, etc.;



condiţiile terenului din zonă; problemele economice.Principalele tipuri constructive ale captărilor din râuri sunt prezentate în

schema de mai jos:

de mal; prin conducte gravitaţionale; cu baraj de derivaţie; sub formă de cupă (cu bazin); prin infiltraţie de mal; de sub albie.Un alt factor, care poate stabili tipul de captare îl constituie adâncimea apei

în faţa prizei.Aceasta trebuie să asigure:

captarea debitului prelevat, conform asigurării de calcul; oprirea intrării în priză a aluviunilor grosiere, respectiv debitul solid de

fund; prevenirea efectelor negative ale gheţii şi zaiului, adică evitarea captării

straturilor superficiale; împiedicarea intrării plutitorilor în priza, respectiv o gardă

corespunzătoare deasupra prizei; spălarea hidraulică a zonei de acces la priză.Pentru ţara noastră, în funcţie de condiţiile climatice, sunt avute în vedere

următoarele adâncimi minime de apă, care trebuie asigurate în faţa prizei: 0.5m peste fundul râului, pentru evitarea pătrunderii aluviunilor de fund;

poate scădea la 0.2m, la râurile de munte; Pentru evitarea efectului gheţii se recomandă o acoperire deasupra

prizei cu 0.1m mai mare decat grosimea maximă a podului de gheaţa Pentru evitarea captării zaiului se consideră că este necesară o înălţime

de apă de 1m deasupra prizei; se poate reduce, de la caz la caz, dacă seiau măsuri speciale;

Pentru evitarea pătrunderii plutitorilor şi blocării prizei cu frunze serecomandă înălţimi între 0.20 – 0.50m, funcţie de zona pe care ostrăbate râul în amonte şi de frecvenţa plutitorilor;

Astfel, adâncimea râului constituie un criteriu de alegere a tipului decaptare.

Turbiditatea apei captate poate fi şi ea determinate pentru alegerea tipuluide captare.

În cazul nostru captarea apei pentru localităţile şi platforma industrială se vaface din sursă de suprafaţă iar tipul captării este captare de mal cu grătar.



CAPTARE DE MAL Construcţia de captare a apei constă, de fapt, din două lucrări diferite: camera de captare propriu-zisă; staţia de pompare

Camera de captare constă dintr-o culee de pod, goală înăuntru; în interiorulei se găseşte un perete transversal separator, care formează douăcompartimente: de captare şi de aspiraţie. În aceasta din urmă sunt coborâteconductele aspiratoare ale staţiei de pompare. În lungime, camera de captarese împarte în două compartimente,care pot lucra independent unul de celălalt.

În despărţitura pentru captare, apa râului ajunge prin ferestrele de intrare,dispuse în înălţime în două rânduri: ferestrele de jos lucrează la nivelurile joaseale râului, cele de sus de nivelurile înalte, când straturile inferioare ale apei dinrâu pot fi relativ foarte impurificate cu aluviuni de fund. Toate ferestrele sunt

înzestrate, în interiorul camerei de captare, cu vane laminare sau în formă deşubere, iar la partea exterioară cu grătare cu spaţii mari (pe cât posibil,demontabile), construite din bare verticale, cu spaţii de 50-150 mm şi uneori,chiar mai mari.

În peretele separator se montează plase fixe, pentru reţinerea suspensiilormari din apa brută. Manipularea plaselor, a vanelor şi a altor utilaje se face depe un planşeu de serviciu, executat la nivelul pământului. Pe acest planşeu seconstruieşte o cabină, foarte comodă, pentru exploatarea camerei de captare.Planşeul de serviciu are un balcon care permite executarea operaţiilor decurăţare a grătarelor, a ferestrelor de intrare, în locuirea lor, etc.

Staţia de pompare se amplasează în afara zonei alunecărilor posibile aleterenului, în timpul executării lucrării. Condiţiile topografice pot impune, deasemenea instalarea staţiei de pompare la o distanţă relativ mare.

În general însă, din punctul de vedere al asigurării unei bune funcţionări aconstrucţiei de captare, este necesar ca, tinzând la o scurtare a conducteloraspiratoare, să se scurteze distanţa dintre construcţia de captare şi staţi a depompare.

Captările de mal trebuie dotate cu dispozitive de curăţare a depunerilor dininterior (hidroelevatoare sau pompe de nămol).

Platforma circulabilă a captării de apă trebuie realizată la nivelurile maximecu o asigurare de 1 %, având o gardă de cel puţin 0,70 m.

Conductele de aspiraţie care pleacă spre staţia de pompare trebuie să fie

duble; ele se dimensionează la viteze maxime de 1,00 m/s în cazul conductelor

comune la mai multe pompe şi de maxim 1,50 m/s la conducte separate pentru

fiecare pompă.



În cazul conductelor de aspiraţie sau de refulare la captările la care sunt deaşteptat tasări în perioada de exploatare, se prevăd compensatoare unghiulare,care permit deplasările relative ale construcţiei faţă de mal, fără a deranjafuncţionarea conductelor.

Schema captării de mal cu grătar



Schema alimentării cu apă

contructii hidro proiect

Documents