controlul financiar preventiv

5/6/2018 Controlul financiar preventiv - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/controlul-financiar-preventiv 1/48

Controlul financiar preventiv asupra actelor de gestiune a

patrioniului si fondurilor publice

Actele de gestiune se desfasoara cu respectarea unor norme de drept

public si privat.

Actiunea statului ± este impusa si conditionata de dispozitii legale

care prevad imperativ regulile de realizare a veniturilor si de utilizare

a acestora pentru necesitati de interes public.

Conform art. 23 din Legea nr. 500/2002 ³Controlul financiar

preventiv intern se executa asupra tuturor operatiunilor care afecteaza

fondurile publice si/sau patrimoniul public.

Reglementarea comunitara ± Regulamentul financiar nr. 2343/2002 al

Comisiei prevede ³Fiecare operatiune face obiectul cel putin al unei

verificari ex-ante.´

Ex-ante defineste controlul exercitat inainte de autorizare.

Legatura dintre actul de gestiune si controlul acestuia



Principiul dublei autorizari a cheltuielilor bugetare

Cheltuielile ce se efectuaza din bugete au la baza doua autorizari:

Autorizarea legala privind acte normative din care rezulta direct sauindirect o obligatie de plata in sarcina statului;

Autorizarea bugetara este creditul prin care se afecteaza fondurile banesti

necesare stingerii obligatiilor de plata.

Numai existenta simultana a celor doua autorizari face posibila

efectuarea cheltuielii.

Autorizarea legala a cheltuielilor

Conform art. 14 alin. (1) din legea 500/2002 ³Nici o cheltuiala nu poate fi

inscrisa in bugete´ si potrivit alin. (2) ³nici angajata si efectuata din aceste

bugete, daca nu exista baza legala pentru respectiva cheltuiala´.

Principiul autorizarii legale a cheltuielii poate fi exprimat prin sintagma

³numai ceea ce este autorizat de lege este permis´.



Autorizarea bugetara a cheltuielilor

Angajamentele legale, respectiv toate actele prin care statul sau unitatile

administrativ-teritoriale contracteaza o datorie fata de tertii creditori, sunt

precedate de angajamente bugetare, respectiv de rezervarea creditelor

necesare platii angajamentelor legale.

Autorizarea bugetara a cheltuielii o constituie creditul aprobat prin

legea bugetara anuala. Autorizarea bugetara este o consecinta a

autorizari legale.



Autorizarea bugetara a cheltuielilor (2)

Autorizarea bugetara este o conditie necesara pentru efectuarea

cheltuielii dar nu suficienta.

Simpla existenta a creditului in buget, chiar daca este afectat unei anumite

cheltuieli, nu constituie temei legal pentru efectuarea cheltuielii.

Aceasta cheltuiala trebuie autorizata, in primul rand legal, adica sa existe

baza legala pentru efectuarea cheltuielii.

Actul normativ fixeaza limita cheltuielii. Chiar daca exista credit

bugetar prevazut in buget (autorizare bugetara), acesta nu poate fi

utilizat decat in limita actului normativ, deoarece numai aceastacheltuiala are si autorizare legala.



Autorizarea bugetara a cheltuielilor (3)

Principiul autorizarii bugetare a cheltuielii este reglementat de art. 14 alin. (3)

si art. 4 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, conform carora:

³Nici o cheltuiala din fondurile publice nu poate fi angajata, ordonantata si platita

daca nu este aprobata, potrivit legii, si nu are prevederi bugetare´.

³Sumele aprobate la partea de cheltuieli prin bugetele prevazute la art. 1 alin. (2)

in cadrul carora se angajeaza, lichideaza, ordonanteaza si se efectueaza plati

reprezinta limite maxime care nu pot fi depasite´.

Regulamentul financiar nr. 1605/2002 al Consiliului prevede ca:

-Nici o cheltuiala nu poate fi efectuata in alt mod decat cu respectarea bugetului.

-Nici o cheltuiala nu poate fi angajata si nici ordonantata prin depasirea creditelor autorizate.

-Nici un credit nu poate fi inscris in buget daca nu corespunde unei cheltuieli

necesare.



Principiul specializarii bugetare

Autorizarea bugetara nu este globala. Aceasta impune o specializare a

creditului pe categorii de cheltuieli.

S pecializarea creditului este reglementata de art. 12 si art. 2 din Legea

nr. 500/2002, conform carora:

³«cheltuielile bugetare se inscriu si se aproba in buget pe categorii de

cheltuieli, grupate dupa natura lor economica si destinatia acestora,

potrivit clasificatiei bugetare´.

Regulamentul financiar nr. 1605/2002 al Consiliului ³ Creditele sunt

specializate pe titluri si capitole, capitolele sunt subdivizate in articole si

posturi.



Principiul specializarii bugetare (2)

De retinut:

Cu cat specializarea bugetara este mai detaliata si virarile de credite sunt

conditionate de autorizari prealabile ale unei autoritati bugetare, cu atat

organizarea bugetului este mai rigida si gestiunea este orientata spre resurse.

Reciproc, cu cat creditul este mai globalizat, iar interventiile unei autoritati

bugetare pe parcursul executiei sunt mai reduse, cu atat organizarea

bugetului este mai flexibila si gestiunea este orientata spre obiective.



Principiul specializarii bugetare (3)

Pentru ca o cheltuiala sa poata fi efectuata, trebuie sa existe credite la

subdiviziunea clasificatiei bugetare de la care urmeaza a se face cheltuiala.

Daca nu mai exista credite, dar exista posibilitatea suplimentarii creditelor

prin redistribuiri (virari) sau majorari de alocatii bugetare, cheltuiala poate fi

autorizata numai dupa majorarea creditelor.O cheltuiala nu poate fi efectuata decat daca exista autorizare legala.

Clasificatia bugetara nu constituie temei legal pentru efectuarea unei

cheltuieli cu o anumita destinatie.



Principiul anualitatii bugetare si actiunile multianuale

Anualitatea bugetara si necesitatea de a conferi bugetului caracterul unui plan

de perspectiva au impus diferentierea autorizarii bugetare in credite bugetare

si credite de angajament.

Creditul bugetar reprezinta o autorizare de plati, iar creditul de angajament

reprezinta o autorizare de angajamente care, in parte, poate genera plati si inexercitiile viitoare.

Bugetul nu mai este un act de planificare limitat strict la un exercitiu bugetar.

El cuprinde actiuni anuale si actiuni multianuale structurate in programe,

subprograme, obiective, etc.



Principiul anualitatii bugetare si actiunile multianuale (2)

Se disting urmatoarele situatii:

-autorizarea bugetara pentru angajamentele incheiate in timpul exercitiului si care

devin exigibile la plata tot in timpul exercitiului;

-autorizarea bugetara pentru angajamentele incheiate in execitiul curent caredevin exigibile in exercitii viitoare;

-autorizarea bugetara pentru angajamentele anterioare care au devenit exigibile la

plata in exercitiul curent.



Principiul anualitatii bugetare si actiunile multianuale (3)

Regulamentul financiar nr. 1605/2002 al Consiliului prevede ca:

1. Bugetul contine credite disociate, care dau nastere la credite de

angajament si de plati, si credite nedisociate;

2. Creditele de angajament acopera costul total al angajamentelor

juridice incheiate in timpul exercitiului in curs;3. Creditele de plati acopera cheltuielile care decurg din executarea

angajamentelor juridice incheiate in cursul exercitiului si/sau in cursul

exercitiilor anterioare.

S pecializarea autorizarii bugetare si creditele de angajament saucreditele bugetare pentru actiunile multianuale sunt legate de

gestiunea bugetara pe baza de programe, ceea ce inseamna

orientarea acesteia spre rezultate.

Ordonatoriii de credite raspund, potrivit legii, de organizarea evidentei

programelor, inclusiv a indicatorilor aferenti acestora.



Continutul controlului financiar preventiv

Continutul controlului financiar preventiv deriva, in cea mai mare parte, din

dubla autorizare bugetara, conform careia orice cheltuiala, pentru a putea fi

efectuata trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a) Sa existe o baza legala;

b) Sa existe credite aprobate prin buget- credite de angajament, in cazul actiunilor multianuale structurate in

programe

- credite bugetare, in cazul actiunilor multianuale si curente

c) Sa respecte destinatia creditelor ce urmeaza a fi utilizate, potrivit

clasificatiei bugetare si alocarii pe programe a resurselor.

Cheltuiala presupune o succesiune de acte juridice a caror efectuare este

conditionata de o serie de reguli procedurale si metodologice, de forma si

continut, precum si de exercitarea, in conditiile legii, a unor competente.



Continutul controlului financiar preventiv (2)

Ordonanta Guvernului nr. 119/1999, cu modificarile si completarile

ulterioare, precizeaza la art. 11 ³Controlul financiar preventiv consta in

verificarea sistematica a proiectelor de operatiuni din punct de vedere al:

- legalitatii si regularitatii;- incadrarii in limitele creditelor bugetare sau creditelor de angajament, dupa

caz, stabilite potrivit legii.(conformitate)

Conform Regulamentului financiar nr. 2343/2002 al Comisiei prevede la

art. 47 alin. (3) lit. a) ³controlul financiar preventiv este tinut sa constate

³regularitatea si conformitatea cheltuielii in raport cu dispozitiile aplicabile,

in special cele ale bugetului si ale reglementarilor pertinente, ca si ale tuturor actelor puse in executie de tratate si reglementari´.

Conformitatea presupune controlul incadrarii in credite, iar regularitatea

presupune o verificare din punct de vedere juridic si financiar.




Controlul de legalitate = control de conformitate + control de regularitate

Integrarea controlului preventiv in sfera raspunderii manageriale.

Pe fond, prin controlul financiar preventiv trebuie sa se urmareasca a

se impiedica ca un act al administratiei, cu consecinte de ordin financiar

sa capete o valoare juridica, daca nu se incadreaza in normele legale.

Desi in mod explicit, controlul financiar preventiv este definit ca un control

de legalitate, aceasta nu inseamna ca nu se efectueaza si un control al

aplicarii principiului bunei gestiuni financiare.

Obligativitatea aplicarii acestui principiu este prevazuta la art. 22 alin. (2) din

Legea nr. 500/2002 , fapt pentru care punerea sa in practica se face prinstabilirea unor norme procedurale privind initierea unor operatiuni.

In unele cazuri, aceste norme procedurale sunt stabilite prin lege (procedurile

de achizitii prin licitatii) alteori prin norme interne. (note de fundamentare)




Controlul financiar preventiv va verifica indeplinirea normelor procedurale si

prin aceasta aplicarea principiile unei bune gestiuni financiare, ale unui

management financiar sanatos, in special ale economiei si eficientei

cheltuielilor .

Nerespectarea prevederilor legale atrage raspunderea penala, civila sau

administrativa, dupa caz.Efectuarea unei cheltuieli fara ca aceasta sa aiba baza legala (autorizare legala)

constituie una dintre cele mai grave abateri bugetare.

Aceasta inseamna ca fondurile au fost utilizate cu alta destinatie decat cea

autorizata prin buget.

Efectuarea de cheltuieli fara ca acestea sa aiba autorizarea bugetara inseamna aangaja institutia publica in raporturi juridice din care deriva obligatii de plata,

fara a exista insa fondurile din care se poate efectua plata.



Competentele ordonatorilor de credite

Competentele ordonatorului de credite sunt reglementate la art. 22 din

Legea nr. 500/2002, astfel:

³Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si de a utiliza creditele

bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate (dubla

autorizare) pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor publicerespective si cu respectarea dispozitiilor legale.

Ordonatorii de credite sunt autorizati sa angajeze, sa lichideze si sa

ordonanteze cheltuieli pe parcursul exercitiului bugetar, in limita creditelor

bugetare aprobate, iar plata cheltuielilor se efectueaza de persoanele autorizate

care, potrivit legii, poarta denumirea generica de contabil.

Operatiunile specifice angajarii, lichidarii si ordonantarii cheltuielilor sunt in

competenta ordonatorilor de credite si se efectueaza pe baza propunerilor

compartimentelor de specialitate ale institutiei publice.



R aspunderea ordonatorilor de credite

Ordonatorii de credite raspund, potrivit legii, de:

- angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor in limita creditelor

bugetare repartizate si aprobate:

- realizarea veniturilor;

- angajarea si utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare;

- integritatea bunurilor incredintate institutiei pe care o conduc;- organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a

situatiilor financiare asupra situatiei patrimoniului aflat in administrare si

executiei bugetare;

- organizarea sistemului de monitorizare a programului de achizitii publice

si a programului de lucrari de investitii publice;

- organizarea evidentei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenti acestora;

- organizarea si tinerea la zi a evidentei patrimoniului, conform prevederilor

legale.



R olul ordonatorilor de credite

Potrivit art. 21 alin. (4) din Legea nr. 500/2002

³Ordonatori principali de credite vor repartiza, potrivit alin. (1), creditele

bugetare, dupa retinerea a 10% din prevederile aprobate acestora, pentru

asigurarea unei executii bugetare prudente, cu exceptia cheltuielilor de

personal si a celor care decurg din obligatii internationale, care vor fi

repartizate integral. Repartizarea sumelor retinute in proportie de 10% se facein semestru al doilea, dupa examinarea de catre Guvern a executiei bugetare

pe primul semestru.

Delegarea de competenta ± transfer de competenta catre persoane din

structura organizatorica care pot, in baza actului de delegare, sa angajeze

institutia prin acte juridice cu consecinte patrimoniale sau pot dispune

stingerea obligatiilor asumate de institutia publica respectiva prin aceste acte

juridice.

Sarcinile si responsabilitatile ordonatorului de credite si ale personalului din

subordinea sa sunt stabilite prin Regulamentul de organizare si functionare al

institutiei si fisa postului.



Atributiile contabilului

Plata cheltuielilor se efectueaza de persoanele autorizate care, potrivit legii,

poarta denumirea de contabil.

Executia bugetara se bazeaza pe principiul separarii atributiilor persoanelor care

au calitatea de ordonator de credite de atributiile persoanelor care au calitatea de

contabil.

Plata cheltuielilor este asigurata de seful compartimentului financiar-contabil inlimita creditelor bugetare deschise si neutilizate sau a disponibilitatilor aflate in

conturi, dupa caz.

In cazul institutiilor care nu au in structura lor compartiment financiar-contabil,

plata cheltuielilor se va efectua de catre persoana desemnata de ordonatorul decredite sa indeplineasca aceasta atributie in cadrul institutiei publice.



Conditii care trebuiesc indeplinite pentru efectuarea platii

Plata se efectueaza de conducatorul compartimentului financiar ±contabildaca:

- cheltuielile care urmeaza sa fie platite au fost angajate, lichidate si ordonantate;

- exista credite bugetare deschiserepartizate sau disponibil in contul de

disponibil;

- subdiviziunea bugetului aprobat de la care se efectueaza plata este cea corecta

si corespunde naturii cheltuielilor respective;

- exista toate documentele justificative care sa justifice plata;

- semnaturile de pe documentele justificative apartin ordonatorului de credite

sau persoanelor desemnate de acestea sa exercite atributii ce decurg din procesul

executarii cheltuielilor bugetare, potrivit legii;

-beneficiarul sumelor este cel indreptatit potrivit documentelor care atestaserviciul efectuat;

- suma datorata beneficiarului este corecta;

- documentele de angajare si ordonantare au primit viza de control financiar

preventiv;

- documentele sunt intocmite cu toate datele cerute de formular.



Cazuri in care nu se poate efectua plata

Nu se poate efectua plata:

- in cazul in care nu exista credite bugetare deschise si/sau repartizate

ori disponibilitatile sunt insuficiente;

- cand nu exista confirmarea serviciului efectuat si documentele nu sunt

vizate pentru ³Bun de plata´;

-cand nu exista viza de control financiar preventiv pe ordonantarea de

plata si nici autorizarea prevazuta de lege.

In cazul constatrii unei erori in legatura cu plata ce urmeaza sa fie

efectuata, conducatorul compartimentului financiar-contabil suspenda plata.Motivele deciziei de suspendare a platii se prezinta intr-o declaratie scrisa care

se trimite ordonatorului de credite si, spre informare, persoanei imputernicite

sa exercite controlul financiar preventiv.



Controlul financiar preventiv intern (propriu)

Organizare

Controlul financiar preventiv propriu este integrat in sfera raspunderii

manageriale.

Acest fapt este reglementat de art. 52 alin. (3) din Legea nr. 500/2002

³Operatiunile specifice angajarii, lichidarii si ordonantarii sunt in

competenta ordonatorilor de credite si se efectueaza pe baza avizelor

compartimentelor de specialitate.

Organizarea controlului preventiv intern intra in competenta ordonatorului

de credite si se bazeaza pe principiul separarii compartimentelor care

initiaza operatiunea de cei care o verifica.

Conform art. 13 alin. (14) si art. 15 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr.

119/1999, cu modificarile si completarile ulterioare, ³entitatile publice, prin conducatorii acestora, au obligatia de a organiza contrlul financiar

preventiv iar ³persoana care exercita controlul financiar preventiv propriu

nu trebuie sa fie implicata, prin sarcinile de serviciu, in efectuarea

operatiunii supuse controlului financiar preventiv propriu.



Controlul financiar preventiv intern (propriu) (2)

Compartimentele initiatoare ale operatiunilor raman responsabile pentru

realitatea, regularitatea si legalitatea operatiunilor pe care le-au initiat.

Viza de control financiar preventiv nu exonereaza de raspundere

compartimentele initiatoare.

Acest principiu fundamental in organizarea controlului financiar preventiv

Este reglementat de art. 14 alin. (3) si (4) din Ordonanta Guvernuluinr. 119/1999, cu modificarile si completarile ulterioare.

³In vederea acordarii vizei de control financiar preventiv propriu, proiectele

de operatiuni se prezinta insotite de documentele justificative corespunzatoare,

certificate in privinta realitatii si legalitatii prin semnatura conducatorilor

compartimentelor de specialitate care initiaza operatiunea respectiva.

Acestia raspund pentru realitatea, regularitatea si legalitatea operatiunilor ale

caror documente le-au certificat.

Obtinerea vizei de control financiar preventiv propriu pe documente care contin

date nerale sau inexacte nu exonereaza de raspundere pe sefii compartimentelor

de specialitate care le-au intocmit´.



Controlul financiar preventiv intern este organizat cu scopul obtinerii de catre

ordonator a garantiei ca agentii prin care isi realizeaza sarcinile respecta legea.

Faptul ca organizarea controlului preventiv intern este o obligatie legala a

ordonatorului, si nu un act de vointa al acestuia, deriva din caracterul public

al fondurilor sau patrimoniului.

Responsabilitatea pentru legalitatea, regularitatea si realitatea actelor de

gestiune consemnate in documente justificative nu poate fi transferata asupra

controlului, deoarece ar insemna o substituire de responsabilitati si ar conduce

la degradarea calitatii actului de gestiune publica.

Controlul are responsabilitatea sa, insa raspunderea nu poate fi stabilita decat

in raport cu sarcinile ce-i revin.

Controlul financiar preventiv intern (propriu) (3)



Definitia angajamentului legal,cuprinsa in Legea nr. 500/2002 la art. 2 alin. (3),

conform careia acesta este ³ « orice act juridic din care rezulta sau ar putea

rezulta o obligatie pe seama fondurilor publice a extins actiunea controlului

asupra tuturor actelor administrative, cu exceptia acelora care, prin natura lor,

nu produc sau nu pot produce efecte financiare sau patrimoniale.

Art. 53 alin. (3) precizeaza ca ³ operatiunile specifice angajarii sunt incompetenta ordonatorului de credite si se efectueazape baza avizelor

compartimentelor de specialitate ale institutiilor publice.

Implicarea compartimentului de specialitate juridica in controlul, sub

forma preventiva, al legalitatii actelor administrative, prin avizul consultativ

prealabil, atat exclusiv pentru anumite acte administrative cat si premergator

exercitarii vizei de control financiar preventiv.

Angajamentul legal



Angajamentul legal (2)

Legea nr. 514/2003 privind angajarea si exercitarea profesiei de consilier juridic

prevede ³ consilierul juridic in activitatea sa asigura consultarea si reprezentarea

autoritatii sau institutiei publice in serviciul careia se afla « avizeaza si

contrasemneaza actele cu caracter juridic´.

Ordonanta Guvernului nr. 119/1999, cu modificarile si completarile ulterioarePrevede la art. 174 alin. (6) ³In cazurile in care dispozitiile legale prevad avizarea

operatiunilor de catre compartimentul de specialitate juridica, proiectul de

operatiune va fi prezentat pentru control financiar preventiv propriu cu viza

sefului compartimentului juridic.

Persoanele in drept sa exercite controlul financiar preventiv propriu pot cereavizul compartimentului de specialitate juridica ori de cate ori considera ca

necesitatile o impun.



Avizul consultativ face parte din categoria actelor premergatoare

adoptarii actului juridic, a carui solicitare este obligatorie, dar care nu

implica obligativitatea conformarii.

Daca ordonatorul de credite nu se conformeaza avizului, atunci operatiunea

se efectueaza pe propria raspundere a acestuia.

Precizari cu privire la natura vizeiCu exceptia vizei asupra incadrarii in credite, cand acesta este un aviz

conform, in restul cazurilor viza de control preventiv este un aviz consultativ.

Conform art. 13 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 119/1999, cu

modificarile si completarile ulterioare, prevede ³ Entitatile publice, prin

conducatorii acestora, au obligatia de a organiza controlul financiar preventiv propriu si evidenta angajamentelor in compartimentul contabil´.

In functie de natura operatiunilor si, mai ales, de continutul concret al

operatiunii, compartimentele juridic si financiar-contabil isi exercita

atributiile de control separata sau conjugat prin dublu aviz.

Angajament legal (3)



Controlul financiar preventiv se bazeaza in amonte pe institutia certificarii

prin semnatura a realitatii, regularitatii si legalitatii, care nu este altceva decat

controlul ierarhic exercitat de sefii compartimentelor initiatoare.

Daca ordonatorul de credite identifica zone de risc in functionarea institutiei, poate decide exercitarea controlului preventiv si in aceste zone.

De retinut



Operatiuni privind gestiunea creditelor si

gestiunea fondurilor

PrecizariGestiunea creditelor

Gestionara creditelor este institutia publica.

Gestionarul creditelor este ordonatorul de credite. Functiile acestuia sunt

indeplinite de institutia publica prin compartimentele de specialitate.

Operatiunile specifice gestiuni creditelor sunt: angajarea, lichidarea si

Ordonantarea.

Gestiunea fondurilor

Este asigurata de Ministerul Finantelor Publice prin Trezorerie.

Gestionarul fondurilor este contabilul platitor. Functiile acestuia sunt

indeplinite de trezorerie.Operatiunea specifica gestiuni fondurilor este plata.

Separarea gestiunilor

Functiile ordonatorului de credite sunt separate de functiile contabilului ca

agent platitor.



Controlul preventiv al operatiunilor

In gestiunea creditelor

Vericarea se face de catre compartimentele de specialitate financiar-contabil si

juridic.

In gestiunea fondurilor

Verificarea se face de catre trezorerie.

Functia contabilului platitor si ale contabilului verificator (trezoreria) sunt

separate.



In executia cheltuielilor bugetare, elementele constitutive ale raportului

juridic de obligatie sunt:

- subiectii (institutia publica in calitate de debitor si tertul in calitate de

creditor);

- continutul (creanta creditorului si, in mod corelativ datoria debitorului);- obiectul ± prestatia de care este tinut debitorul de a plati. Plata se face in

baza titlului executor emis de creditor.

- stingerea (incetarea) raportului juridic de obligatie se face prin plata.

In urma platii dispare obligatia din pasivul debitorului si creanta din activul

debitorului.

Raportul juridic de obligatie



Fazele cheltuielilor bugetare

Raportul juridic de obligatie parcurge patru faze distinte si succesive:

- crearea sa printr-un act juridic constitutiv de drepturi si obligatii

(angajament) în faza de angajare;

- constatarea creantei/datoriei printr-un act juridic individual i declarativ(titlul de creanta/datorie) - act de lichidare in faza de lichidare;

- emiterea titlului executor catre agentul pltitor (trezoreria) utilizand

ordonantarea de plata in faza de ordonantare;

- stingerea raportului juridic de obligatie prin plata (a efectua plata).

Raportul juridic de obligatie a impus in normele de contabilitate publica

urmatoarele reguli:

- nici o plata nu poate fi facuta daca nu exista un titlu executor;

- nici un titlu executor nu poate fi emis daca nu exista o creanta/datorie;

- nici o creanta/datorie nu se poate constitui in afara unui act juridic

constitutiv de drepturi si obligatii.



Fazele cheltuielilor bugetare (2)

� Nici o plata nu poate fi efectuata daca nu a fost ordonantata;

� Nici o ordonantare nu poate fi facuta daca nu exista o lichidare;

� Orice lichidare se face in baza unui angajament;

� Nici o plata nu poate fi efectuata daca nu a fost dispusa;

� Nici o plata nu poate fi dispusa daca nu exista o datorie;

� Nici o datorie nu poate exista daca nu exista un act juridic din carerezulta o obligatie de plata.

� Aceste reguli, impreuna cu cele aratate la dubla autorizare a cheltuielii,formeaza regulile de baza ale contabilitatii publice, prin care sereglementeaza gestiunea fondurilor publice.

� Respectarea acestor reguli constituie obiect al controlului financiar preventiv.



� Art. 75 alin.(1) din Regulamentul financiar nr. 1605/2002 ÄToate

cheltuielile fac obiectul uni angajament, unei lichidari, unei ordonantarisi unei plati.

� Angajamentul juridic si angajamentul bugetar.

� Angajamentul juridic este actul de origine al cheltuielii. Odata facut(prin vointa legiuitorului, a administratiei sau prin acord de vointa),

institutia publica este tinuta sa-l respecte. Pe langa angajamentul juridic (constitutiv de drepturi si obligatii), a fost definit siangajamentul bugetar.

� Angajamentul bugetar isi are izvorul in autoritatea bugetara.Acestangajament nu este un angajament juridic, ci o operatiunemenita saasigure:

� - respectarea obligatiilor institutiei ce decurg din angajamentele juridice;

� - respectarea obligatiei institutiei de a nu depasi autorizareabugetara (creditul).



Angajamentul juridic si angajamentul bugetar coeexista si suntinseparabile. Angajamentul juridic este un act creator dedrepturi si obligatii (din care rezulta o obligatie de plata), iar

angajamentul bugetar este o rezervare de credite. Prin urmare,daca se creeaza o obligatie de a plti, trebuie sa se rezerve sicreditele in baza carora sa se dispuna plata, ca urmare aexecutarii angajamentului juridic.



Exemple de angajamente juridice:1. incheierea unui contract pentru achizitia unor bunuri;

2. numirea unui functionar public. Actul administrativ esteordinul de numire. In executarea in concret a legii, odata cuordinul de numire emite ordinul de incadrare prin care seconstat obligatiile de plata care revin institutiei.3. legea

4. iesirea la pensie ± decizia de pensionare

� Angajamentele juridice au drept consecinta Äangajarea juridica a creditelor´



Angajamentul bugetar Conform art. 2 alin.(2) din Legea nr. 500/2002 Äangajamentul

bugetar ± orice act prin care o autoritate competenta, potrivit

legii, afecteaza fonduri publice unei anumite destinatii, inlimita creditelor bugetare aprobate´.

� Angajament bugetar punerea in rezerva a creditelor, pentru ca, atuncicand se executa un angajament juridic din care rezulta o obligatie de plata, sa existe credit in baza caruia sa se dispuna plata.

� Inexistenta creditului nu constituie temei legal pentru exonerareainstitutiei publice de la obligatia de a plati, daca aceasta rezulta dintr-un act juridic.

� Angajamentul bugetar consta in operatiunea de rezervare decredite necesare efectuarii ulterioare a platii care rezulta din

angajamente juridice.� Angajamentul bugetar individual atunci cand beneficiarul si suma

sunt perfect determinate ( se cunoaste beneficiarul platii sicuantumul obligatiei). Daca ordonatorul face un astfel de act juridic, trebuie sa faca si un angajament bugetar, adica sa rezervecreditul aferent sumei ce urmeaza a fi platita.



Inainte ca proiectul de act sa devina act juridic (prin semnaturaordonatorului), trebuie verificat daca exista credite.Daca exista

credite, se face angajamentul bugetar si se autorizeazaangajamentul juridic.

� Orice angajament juridic este precedat de un angajament bugetar.

� Viza prealabila, in ceea ce priveste disponibilitatile de credit, asupra

angajamentului juridic si angajarea bugetara concomitenta.� Angajarea bugetara concomitenta este o angajare bugetara

prealabila, deoarece angajamentul, in momentul acordarii vizei, estein faza de proiect, nu are forta juridica,deoarece nu a fost incasemnat.

� Ordonanta Guvernului nr. 119/1999, cu modificarile si completarile

ulterioare, prevede la art. 11 ÄControlul financiar preventiv constain verificarea sistematica a proiectelor de operatiuni din punct devedere al incadrarii in limitele creditelor bugetare sau a creditelorde angajament´.



O operatiune pentru care s-a refuzat viza de control financiar preventiv se poate efectua de ordonatorul de credite pe propria

raspundere, numai daca prin aceasta nu se depaseste creditul bugetar aprobat.

� Entitatile publice au obligatia de a organiza evidenta angajamentelor.

� Un credit angajat nu mai poate fi modificat decat daca se modifica

angajamentul juridic care la generat.� Un angajament juridic poate fi majorat ( majorarea obligatiei de

plata care rezulta din actul juridic) numai daca exista creditbugetar neangajat.

� O diminuare a angajamentului juridic (diminuarea obligatiei deplata care rezulta din actul juridic) trebuie urmata de o diminuare

a angajamentului bugetar.

� Acesta este principiul fundamental al contabilitatiiangajamentelor si al rolului acesteia in gestiunea creditelor. R estuloperatiunilor care decurg din executarea angajamentelor(lichidare si plata) sunt reflectate in contabilitatea patrimoniala aordonatorului si in cea a trezoreriei.



Ordonantarea nu are reflectare contabila, ea fiind un act dedispozitie - titlu executor pentru contabilul platitor

� Diferenta dintre soldul contului Äcredite bugetare aprobate si soldulcontului Äangajamente bugetare´ reprezinta, la un moment dat,creditele bugetare in limita carora se mai pot face angajamente juridice.

� Diferenta intre soldul contului Äangajamente bugetare´ si platile

efectuate reprezinta angajamente juridice neajunse la scadenta.

� O deosebita importanta in functionarea mecanismului decizional pebaza soldurilor celor doua conturi este stabilirea, la inceputulfiecarui exercitiu, a angajamentelor juridice care produc efecte(generand plati) in execitiul curent

� Aceasta inseamna inregistrarea in debitul contului Äangajamentebugetare´ a tuturor obligatiilor ce deriva din aceste angajamentepentru a face rezervarea creditelor cum ar fi:

� -obligatiile care deriva din angajamentele juridice facute in cadrulactiunilor multianuale,in exercitiul precedent si care sunt exigibile laplata in exercitiul curent;



- obligatiide plata care deriva din angajamente juridice care trebuiau stinsein cursul exercitiului precedent, dar care, din diferite motive, nu au ajuns infaza de plata;- obligatii de restituiri a avansurilor acordate si neacoperite prin prestatii;- obligatiile de plata ce rezulta angajamente juridice care produc efecte si inexercitiul curent, fara a fi insa de natura angajamentelor apartinandactiunilor multianuale, cum ar fi: salariile, serviciile de furnizare de energie,agent termic, telefonie.

� Angajamentul bugetar este global atunci cand cel putinunul dintre elementele necesare identificariiangajamentului bugetar individual (titularul creantei sisuma) este necunoscut.

� Angajamentul bugetar global acopera suma totala a

angajamentelor juridice individuale pana la 31 decembrie.� Angajamentul bugetar global reprezinta o forma de

planificare in gestiunea interna a creditelor.



Angajamentele bugetare globale si angajamentele bugetareindividuale nu sunt nici complementare si nici substituibile.Angajamentul global este format din angajamente bugetare

individuale, constituite pe masura individualizarii actelor juridice acoperite de angajamentul global. (cheltuielile cusalariile, angajament bugetar global privind achizitiile))

� Procedura vizei prealabile asupra angajamentului juridic si angajarea bugetara concomitenta devine o procedura de viza prealabila asupraangajamentului juridic prin verificarea acoperirii acestuia de unangajament global, urmata de angajarea bugetara individuala, deoareceangajamentul bugetar individual este reflectarea angajarii juridice a

creditelor.



Controlul financiar preventiv al angajamentelor

� Controlul bazei legale

� Nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in buget si nici angajata siefectuata, daca nu exista baza legala pentru respectiva cheltuiala.

� Controlul de conformitate� Nici o cheltuiala nu poate fi angajata si nici efectuata daca nu exista

credite si daca destinatia creditului este alta decat cea a cheltuielii pecare o implica angajamentul juridic individual.

� Daca nu exista credite si legea permite suplimentarea creditelor prindiferite proceduri atunci, mai intai se parcurg acele proceduri.

� Finalitatea controlului preventiv de conformitate o constituieangajamentul bugetar individual ± rezervarea creditelor in bazacarora se poate dispune ulteror plata, ca urmare a executariiangajamentului juridic individual.



- controlul de regularitate vizeaza respectarea normelor procedurale.Prin obligativitatea parcurgerii unor astfel de proceduri se garanteaza o bunagestiune a resurselor bugetare, deoarece contractul este rezultanta unei proceduri concurentiale.

� Controlul financiar preventiv intern este o actiune suplimentara, princare ordonatorul se asigura ca angajamentele juridice pe care le face

indeplinesc conditiile prevazute de lege.

� In raport de modul de reglementare, exista doua tipuri de organizare acontrolului financiar preventiv al angajamentelor:

� - organizarea este o optiune a ordonatorului, fapt pentru care controlul preventiv poate fi si selectiv, bazat pe analiza riscurilor;

� - organizarea este o obligatie stabilita prin lege.� Procedura de exercitare a controlului financiar preventiv al

angajamentelor se poate reglementa prin norme interne emise deordonatorul de credite.



Lichidarea

� Lichidarea este operatiunea prin care se constata realitatea faptelorpe care se intemeiaza creanta creditorului si cuantificarea acesteicreante.

� Lichidarea fiind o operatiune de determinare sau verificare arealitatii faptelor pe care se intemeiaza dreptul creditorului si dedeterminare sau verificare a sumei datorate, toate acestea trebuieconsemnate in documente justificative a caror descriere, inregistraresi arhivare este reglementata prin acte normative.

� Structura si circuitul acestor documente are semnificatia stabilirii

competentelor in efectuarea operatiunilor si in asumarearesponsabilitatii pentru realitatea si legalitatea operatiunilorconsemnate in acestea.

� Prin lichidare se constata si se individualizeaza creanta creditoruluisi, in mod corelativ, datoria debitorului.



Ordonantarea. Controlul financiar preventiv al ordonantarii

� Ordonantarea este operatiunea prin care se emite un titlu executor aspraagentului platitor, pentru ca acesta sa plateasca unui tert care detine untitlu de creanta asupra agentului care emite titlul executor.

� Pentru ca o plata in beneficiul tertului creditor (beneficiarul platii) sa poata fi dispusa (ordonantata) agentului platitor, prin emiterea unui ordinde a plati, aceasta trebuie sa fie datorata si sa existe credit bugetar.

� Plata este datorata atunci cand sunt indeplinite urmatoarele conditii:

� - dreptul de creanta al tertului creditor rezulta dintr-un angajament juridic opozabil institutiei;

� - creanta tertului creditor a fost constatata si individualizata, ceea ceinseamna ca s-a facut lichidarea careia îi corespunde certificarea avand

semnificatia Äbun de plata´;

� - creanta este exigibila.



Plata poate fi efectuata numai daca exista credit bugetar, ceeace inseamna ca:- exista un angajament bugetar prin care s-a facut rezervarea,

corespunzator angajamentului juridic din care decurge obligatiade a plati;- angajamentul bugetar corespunde subdiviziunii clasificatiei

bugetare de la care se poate efectua plata.

� Ordinul de plata transmis de ordonatorul de credite agentului platitor trebuie sa contina urmatoarele informatii:

� - pozitia bugetara de la care urmeaza a se face plata;

� - angajamentul juridic din care rezulta obligatia de plata;

� - angajamentul bugetar aferent angajamentului juridic;

� - suma ce urmeaza a fi platita;

� - identitatea beneficiarului platii, cuprinzand si referinte bancare;

� - obiectul platii.



Avand in vedere condititiile ce trebuie indeplinite pentru ca plata sa poata fi efectuata, inainte ca ordonatorul de credite sasemneze (exercitarea competentei de a dispune), controlul

preventiv trebuie sa constate daca:

� - ordinul de a plati este emis in baza unui angajament juridic din carerezulta o obligatie de plata;

� - au fost intocmite de cei in drept documentele justificative prin care seatesta Äserviciul facut´ sau Äfaptele pe care se intemeiaza dreptul decreanta al creditorului´;

� - suma datorata a fost determinata in conformitate cu conditiile prevazutede angajamentul juridic si certificata prin semnatura ca fiind Äbun de plata´;

� - creantele creditorului sunt exigibile;

� - beneficiarul platii este titularul creantei si referintele bancare aleacestuia sunt corect trecute in ordinul de a plati;

� - un angajament bugetar a fost facut;

� -plata se incadreaza in plafonul de credite.

controlul financiar preventiv

Documents