contributii la terapia durerii cronice din artrita juvenila prin mijloace fizice si de medicina...

of 69 /69
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” Iaşi Facultatea de Medicină TEZĂ DE DOCTORAT CONTRIBUŢII LA TERAPIA DURERII CRONICE DIN ARTRITA JUVENILĂ PRIN MIJLOACE FIZICE ŞI DE MEDICINĂ ALTERNATIVĂ REZUMAT Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. RODICA MARIETA CHIRIEAC Doctorand: LAURA MARINELA AILIOAIE Iaşi, 2011

Upload: lupu-andreea

Post on 19-Jan-2016

47 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Artrita

TRANSCRIPT

Page 1: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” Iaşi

Facultatea de Medicină

TEZĂ DE DOCTORAT

CONTRIBUŢII LA TERAPIA DURERII CRONICE DIN ARTRITA JUVENILĂ PRIN MIJLOACE FIZICE ŞI DE MEDICINĂ ALTERNATIVĂ

REZUMAT

Conducător ştiinţific:

Prof. univ. dr. RODICA MARIETA CHIRIEAC

Doctorand:

LAURA MARINELA AILIOAIE

Iaşi, 2011

Page 2: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa
Page 3: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Decizia Rectorului UMF „Gr.T.Popa”, Iaşi

Nr................................din.............................

Susţinerea publică a tezei

ziua: vineri, 16 martie 2012, ora 12

locul: Amfiteatrul „I. NICOLAU”, Spitalul de

Urgenţe pentru Copii “Sf. Maria”, Iaşi.

Page 4: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Aduc cele mai alese mulţumiri doamnei

Profesor Dr. Rodica Marieta Chirieac pentru îndrumările

valoroase şi sprijinul deosebit acordat pe tot parcursul realizării

prezentei teze de doctorat.

Page 5: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

3

Cuprins

PARTEA GENERALĂ

Capitolul I Argumentarea teoretico-ştiinţifică a lucrării

I.1 Actualitatea şi importanţa studiului

I.2 Scurt istoric privind durerea

I.3 Definiţia durerii şi a distresului

I.4. Importanţa şi clasificarea durerii

Capitolul II. Mecanismele fiziopatologice ale durerii

II.1 Durerea şi nocicepţia

II.2 Structuri anatomice responsabile pentru durere

II.3 Consecinţele nocicepţiei

Capitolul III. Durerea inflamatorie articulară

III.1. Introducere

III.2. Mediatorii implicaţi în inflamaţia articulară

III.3. Senzitivizarea periferică

III.4. Senzitivizarea centrală

III.5. Modularea durerii inflamatorii

III.6. Fenomenul de hipersensibilizare centrală – „înteţire”

Capitolul IV. Artrita juvenilă idiopatică

IV.1. Terminologie, criterii de clasificare şi diagnostic

IV.2. Forme de artrită juvenilă

IV.2.1. Artrita sistemică

IV.2.2. Oligoartrita

IV.2.3. Poliartrita factor reumatoid pozitiv

Page 6: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

4

IV.2.4. Poliartrita factor reumatoid negativ

IV.2.5. Artrita psoriazică

IV.2.6. Spondilartropatiile juvenile

Capitolul V. Metode nefarmacologice în terapia durerii cronice

reumatismale

V.1. Kinetoterapia şi reabilitarea

V.2. Terapia cu laser

V.3. Terapia vibroacustică şi meloterapia

V.4.Promovarea stării generale de sănătate

PARTEA PERSONALĂ

Actualitatea, importanţa studiului şi proiectarea cercetării personale

Capitolul VI. Importanţa exercitiului fizic şi a terapiei vibroacustice în

durerea cronică din artrita juvenilă

VI. 1. Scopul şi obiectivele studiului

VI.2. Material şi metodă

VI.2.1. Metoda documentării

VI.2.2. Anamneza

VI.2.3 Metode de evaluare a parametrilor clinico-biologici

VI.2.4. Pacienţii şi locul desfăşurării studiului

VI.2.5. Criterii de includere în studiu

VI.2.6. Criterii de excludere din studiu

VI.2.7. Examenul clinic general

VI.2.8. Examene paraclinice

VI.2.9. Bilanţul locomotor

VI.2.10. Protocolul de tratament administrat celor două grupuri

Page 7: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

5

VI.2.11. Evaluarea evoluţiei bolii pe baza scorului SDAI

VI.2.12. Prezentarea variabilei independente din studiu

VI.2.13. Contextul de aplicare a variabilei independente

VI.2.14. Analiza statistică

VI.3. Rezultate

VI.4. Discuţii

VI.5. Concluzii

Capitolul VII. Efectele biostimulării cu laser intravenos şi a

kinetoterapiei în artrita juvenilă

VII.1. Ipoteza cercetării

VII. 2. Scopul şi obiectivele studiului

VII.3. Material şi metodă

VII.3.1. Metoda documentării

VII.3.2. Metoda anamnestică

VII.3.3. Metode de evaluare a parametrilor clinico-biologici

VII.3.4. Pacienţii şi locul desfăşurării studiului

VII.3.5. Criterii de includere în studiu

VII.3.6. Criterii de excludere din studiu

VII.3.7. Examenul clinic general

VII.3.8. Examene paraclinice

VII.3.9. Alte teste şi măsurători luate în studiu

VII.3.10. Protocolul de tratament administrat celor două loturi

VII.3.11. Criterii pentru oprirea terapiei

VII.3.12. Evaluarea pacienţilor pe baza setului de date CSD

VII.3.13. Prezentarea variabilei independente din studiu

Page 8: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

6

VII.3.14. Contextul de aplicare a variabilei independente

VII.3.15. Analiza statistică din cadrul studiului

VII.4. Rezultate

VII.5. Discuţii

VII.6. Concluzii

Capitolul VIII. Biostimularea cu laser în durerea cronică din

spondilartropatiile juvenile

VIII.1. Introducere

VIII.2 Scopul studiului

VIII.3. Material şi metodă

VIII.4. Rezultate

VIII. 5. Discuţii

VIII. 6. Concluzii

Capitolul IX. Exemplificări din patologia studiată

IX.1. Introducere

IX.2. Programe de kinetoterapie

IX.3. Discuţii

IX.4. Concluzii

CONCLUZII FINALE

Impactul şi perspectivele pe care le deschide teza

Bibliografie

Lista lucrărilor ştiinţifice publicate în perioada elaborării tezei de doctorat

Curriculum Vitae

Page 9: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

7

CONTRIBUŢII PROPRII

ACTUALITATEA, IMPORTANŢA STUDIULUI ŞI

PROIECTAREA CERCETĂRII PERSONALE

Artrita Juvenilă Idiopatică (AJI) este una dintre cele mai frecvente boli

cronice întâlnite în perioada copilăriei şi adolescenţei. Cercetări recente pe plan

naţional şi internaţional au avut ca obiect de studiu bolile reumatismale în pediatrie

şi în mod special, AJI, deoarece milioane de copii şi adolescenţi din întreaga lume

sunt afectaţi anual de această boală, a cărei etiologie este insuficient precizată:

factori infecţioşi, condiţiile de mediu sau cele socio-economice precare,

predispoziţia genetică, stresul etc. [121].

Sindromul durerii cronice din AJI ocupă un loc deosebit, fiind cel mai adesea

cauzat de artrită. Chiar cu promovarea celor mai noi tratamente, inclusiv a

medicamentelor modificatoare de boală şi a noilor agenţi biologici, durerea cronică

este cel mai devitalizant aspect pentru pacienţi şi le afectează în mod fundamental

capacitatea funcţională zilnică şi calitatea vieţii.

Actualmente nu există un algoritm detaliat de îngrijire standardizat, care să fie

unanim acceptat, privind managementul durerii cronice în AJI. Durerea cronică la

aceşti pacienţi prezintă mecanisme fiziopatologice multifactoriale şi numai

tratamentul bolii în sine nu este suficient pentru a o controla [122].

Reumatismul cronic apărut la vârsta copilăriei are o frecvenţă egală cu cea a

diabetului zaharat de tip I. Aproximativ 3 din 1000 de copii prezintă o anumită

formă de AJI şi de aceea, este necesar ca AJI să fie oficial recunoscută ca o

prioritate naţională în cadrul programelor de îngrijire a sănătăţii [123].

Dacă la adult se cunosc peste 100 de forme de boli reumatismale, la copil

există câteva zeci de subtipuri de reumatism cronic, care se manifestă prin

inflamaţie la una sau mai multe articulaţii, sau numai prin durere persistentă.

Simptomele la copil se pot situa de la uşoare, manifestate printr-o stare de

discomfort şi dureri articulare, până la foarte serioase, ameninţătoare pentru viaţa

pacientului.

În timp ce durerea este un simptom al multor boli cronice, durerea persistentă

nu trebuie privită pur şi simplu ca un simptom. Durerea în sine poate deveni o

boală în cazul în care originea semnalelor dureroase nu reuşeşte să fie controlată

datorită deteriorării sistemului de alarmă al durerii, lăsând pacientul cu durere

persistentă. Oricare ar fi cauza, durerea cronică poate transcende durerea fizică

obişnuită. Durerea persistentă interferează cu viaţa de zi cu zi, cu celelalte relaţii şi

îşi pune o importantă amprentă asupra minţii, corpului şi spiritului copilului cu

artrită. Durerea şi problemele asociate (de exemplu, efectele secundare ale

medicamentelor, depresia şi anxietatea, mobilitatea limitată) pot fi cel mai bine

Page 10: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

8

gestionate cu ajutorul unui program complex de tratamente integrative, adaptate

fiecărui pacient, printr-o abordare "multi-modală" sau integrativă [121].

AJI nu este o boală simplă, ci un arhetip de boală holistică. Include forme

multiple, ce pot fi asociate cu alte boli sistemice şi deficienţe.

AJI a fost mult timp considerată o boală autolimitată la pubertate. Studiile

recente arată că 70% dintre pacienţii cu manifestări de tip poliartrită şi 50% din cei

cu forme oligoarticulare, continuă să aibă o boală activă la vârsta de adult tânăr

[74]. Alte cercetări multicentrice întreprinse pe termen lung au arătat că un procent

situat între 25% şi 50% din foştii bolnavi cu AJI necesită intervenţii chirurgicale

majore, inclusiv înlocuirea unor articulaţii mari, cum ar fi genunchiul sau şoldul,

iar 40% au dizabilităţi semnificative motorii sau oculare şi mari nevoi sociale

[125]. Evoluţia dizabilitantă va avea consecinţe extinse pe trei nivele, asupra

pacientului, familiei şi societăţii.

Deoarece abordarea interdisciplinară a managementului durerii este centrată

pe pacient, copii şi adolescenţii cu AJI trebuie să înveţe cum să gestioneze şi să

facă faţă durerii cronice, jucând un rol activ în planul tratamentului lor.

Alegerea unei terapii farmacologice se bazează astăzi în principal pe un

compromis între severitatea bolii, factorii de prognostic, eficacitatea dovedită a

medicamentului şi riscul reacţiilor adverse.

În plus, în ultimii ani a existat o tendinţă în modul de abordare a terapiei

farmacologice cu introducerea unui tratament agresiv precoce, deoarece vechile

recomandări în trepte s-au dovedit ineficiente în formele de AJI moderate şi severe

cu potenţial dizabilitant.

In pofida utilizării pe scară largă a medicamentelor remisive inclusiv a noilor

agenţi biologici cu eficacitate crescută, durerea cronică continuă să influenţe

negativ activitatea zilnică, calitatea vieţii copilului şi rămâne problema majoră la

bolnavii cu AJI.

Tratamentele convenţionale, pe lângă efectele benefice au şi efecte adverse,

uneori majore, iar de cele mai multe ori controlează doar temporar simptomele

bolii, fără să poată opri evoluţia naturală a acesteia.

De aceea, nu este surprinzător că părinţii acestor copii se află într-o mare

dilemă şi caută noi soluţii de tratament complementar sau alternativ, care sunt

văzute ca fiind "naturale" şi aduc speranţă.

Terapiile complementare şi alternative utilizate pentru tratamentul AJI

cuprind o serie de mijloace dintre care amintim: terapia prin masaj (chinezesc,

japonez, reflexogen etc.), acupunctura, muzica de relaxare şi terapia vibroacustică,

terapia cu laser sau lumină polarizată, chiropractica, biofeedback-ul, metodele

cognitiv-comportamentale, aromoterapia, plantele, vitaminele şi / sau suplimentele

alimentare, mineralele, produsele homeopate etc.

Medicina integrativă combină tratamentele din medicina convenţională cu

terapii complementare şi alternative pentru care există dovezi de înaltă calitate,

siguranţă şi eficacitate.

Page 11: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

9

Termenul de "îngrijire integrativă a sănătăţii" este în prezent utilizat pe scară

largă în diferite domenii de asistenţă medicală, inclusiv în cadrul ştiinţelor

biomedicale ale sănătăţii, a politicii şi domeniilor internaţionale de sănătate,

precum şi cel mai recent, în domeniul extins al medicinii complementare şi

alternative.

Medicina integrativă reafirmă, de asemenea, importanţa relaţiei dintre

practician, medic şi pacient, pune accentul pe starea de bine (wellness) în efortul de

vindecare şi se concentrează asupra întregii persoanei, folosind toate terapiile

adecvate pentru atingerea obiectivelor legate de menţinerea sănătăţii şi vindecarea

bolii.

Abordarea durerii cronice la copil şi adolescent este un domeniu

interdisciplinar care necesită cunoştinţe solide din diverse arii de cercetare

ştiinţifică ultramoderne ce privesc: studiul citokinelor, semnalizarea celulară,

biologia matricială şi vasculară, imunologia şi inflamaţia, dar şi medicina

integrativă. Specialiştii care tratează copiii cu AJI trebuie să îşi perfecţioneze

continuu cunoştinţele, să fie mereu informaţi despre ultimele descoperiri cu o

înţelegere biomedicală profundă, care se poate materializa numai printr-o cercetare

extinsă. Spre exemplu, în Statele Unite se cheltuiesc anual peste 128 bilioane de

dolari pentru artrită şi bolile asociate, precum artrita juvenilă, prin cheltuieli

medicale directe şi indirecte [126].

Durerea cronică din AJI îi consumă copilului o mare parte din energie. Acesta

trebuie să ducă o luptă nu numai fizică, ci şi mentală şi emoţională. Pentru a

învinge boala, copilul trebuie să câştige controlul asupra durerii.

Printr-o abordare holistică, prezenta teză îşi propune intervenţia precoce şi

susţinută în terapia durerii cronice cu cele mai moderne metode de tratament

kinetoterapeutic şi unele mijloace alternative: biostimularea laser, terapia

vibroacustică şi managementul stresului, împreună cu terapia farmacologică,

pentru a evita senzitivizarea periferică şi centrală, care-l poate marca pe copil

pentru tot restul vieţii.

Pentru familia copilului bolnav, se poate deschide calea ameliorării durerii

cronice uneori invalidante, printr-o colaborare fructuoasă între medic şi

kinetoterapeut, care vin să întâmpine toate necesităţile individuale ale copilului.

Când sunt adaptate fiecărui pacient în parte, metodele alternative şi

complementare pot ajuta la managementul bolnavului cu AJI, astfel:

permit pacienţilor să aibă un rol activ în gestionarea durerii şi astfel,

îmbunătăţesc starea psihologică a bolnavului, spre satisfacţia acestuia;

se adresează nevoilor fizice, emoţionale şi spirituale ale copilului sau

adolescentului cu durere cronică;

reduc durerea şi gestionează simptomele asociate (de exemplu, durerea şi

oboseala, anxietatea, insomnia şi depresia);

consolidează eficienţa şi minimizează efectele adverse ale

medicamentelor;

Page 12: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

10

reduc costurile de sănătate prin diminuarea vizitelor la medic şi a

încrederii în medicamentele antalgice;

îmbunătăţesc funcţionalitate musculară şi articulară, sporind capacitatea

de a efectua activităţile de zi cu zi;

consolidează starea de wellness şi calitatea vieţii copilului cu AJI.

Studiul clinic din prezenta teză de doctorat s-a desfăşurat în cadrul Clinicii

Pediatrie II, a Spitalului de Urgenţe pentru Copii ―Sf. Maria‖ Iaşi şi în Serviciul de

ambulator al cabinetelor Laser Clinic şi Ultramedical, Iaşi.

Începând cu data de 01.12.2007 şi până la data de 01.02.2011 s-a analizat

arhiva şi baza electronică de date a bolilor reumatismale cronice la copil şi

adolescent, studiindu-se 1817 foi de observaţie cu diagnosticul de artrită juvenilă

idiopatică, artrită reumatoidă, artrită cronică juvenilă, spondilartropatie juvenilă,

spondilartropatie nediferenţiată şi artrită psoriazică.

Au fost luaţi în studiu un număr de 231 de bolnavi, din care numai 227

pacienţi au răspuns solicitărilor noastre şi au rămas în studiu.

În următoarea etapă s-a procedat la constituirea a trei loturi de cercetare,

astfel:

un număr de 68 copii cu Artrită Juvenilă Idiopatică cu vârsta cuprinsă

între 8 şi 16 ani, subîmpărţi în două grupuri (grupul I de 34 pacienţi au

primit terapia vibroacustică cu dispozitivul Bodysonic tip BRS-2,

administrată în medie câte 20 de minute pe zi, timp de 10 zile consecutiv;

ulterior, câte o şedinţă pe săptămână timp de 12 săptămâni, împreună cu

medicaţia convenţională şi kinetoterapie individualizată; grupul II – 34

bolnavi – martor, cu terapie vibroacustică placebo). S-au studiat

beneficiile exerciţiului fizic individualizat şi ale terapiei vibroacustice

asupra durerii cronice reumatismale.

92 de pacienţi cu Artrită Juvenilă Idiopatică – formă poliarticulară activă,

oligoarticulară extensivă, sistemică şi psoriazică, au fost incluşi într-un alt

lot de studiu subdivizaţi în două (lot I – 47 bolnavi au primit laser

intravenos; lot II, 45 pacienţi au primit tratament convenţional) pentru a

observa efectele fotobiostimulării cu laser intravenos, kinetoterapiei şi

tratamentului convenţional pentru o perioadă de 12 luni de la iniţierea

terapiei cu laser intravenos.

şi un ultim lot de 67 pacienţi diagnosticaţi cu spondiloartropatie

juvenilă, subdivizaţi în două loturi (grupul I – 34 de pacienţi trataţi cu

laser la nivelul entezelor inflamate (adică, a locului unde ligamentele şi

tendoanele se inseră pe os); grupul II – 33 de pacienţi trataţi cu laser

placebo), pentru a aprecia efectele biostimularii locale cu laser,

comparativ cu laser placebo.

Page 13: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

11

CAPITOLUL VI

IMPORTANŢA EXERCITIULUI FIZIC ŞI A TERAPIEI

VIBROACUSTICE ÎN DUREREA CRONICĂ DIN ARTRITA

JUVENILĂ

VI. 1. Scopul şi obiectivele studiului

S-a studiat influenţa kinetoterapiei individualizate, precum şi a meloterapiei şi

terapiei vibroacustice în AJI, comparativ cu un lot martor, tratat clasic.

Prezentul studiu a avut următoarele obiective:

documentare ştiinţifică laborioasă şi de actualitate;

selectarea unui lot de subiecţi reprezentativ pentru scopul studiului;

stabilirea clară a criteriilor de includere şi de excludere din studiu;

includerea subiecţilor într-un program de cercetare standardizat;

evidenţierea disfuncţionalităţilor prin examen clinic şi paraclinic;

identificarea şi selectarea celor mai adecvate metode şi tehnici de

tratament şi particularizarea acestora în funcţie de fiecare pacient;

evidenţierea terapiei în funcţie de etapa de tratament;

stabilirea unor metode eficiente de cercetare a evoluţiei pacienţilor;

efectuarea măsurătorilor specifice coerent şi precis;

Pentru o bună desfăşurare a cercetării s-au folosit o serie de metode care au

asigurat fundamentarea ştiinţifică a temei şi care au folosit la prelevarea,

înregistrarea şi prelucrarea datelor, precum şi la interpretarea rezultatelor obţinute.

VI.2. Material şi metodă

VI.2.1. Metoda documentării

A fost necesară o documentare corespunzătoare din literatura de specialitate

privind kinetoterapia, meloterapia şi terapia vibroacustică în durerea reumatismală

la adult şi în AJI. S-au consultat reviste de specialitate, din cadrul bazelor de date

Medline, PubMed, Web site-uri speciale, studii de sinteză şi comunicări, precum şi

cărţi, care au constituit formele cele mai importante de informare.

VI.2.2. Anamneza

Anamneza, ca metodă de lucru, face parte dintre metodele de cercetare

complexe şi a fost folosită pentru a obţine datele necesare:

cunoaşterii pacientului şi a dinamicii evoluţiei bolii sale;

cunoaşterii condiţiilor şi a cauzelor favorizante, care au generat afecţiunea

sau sechelele corespunzătoare;

cunoaşterii antecedentelor personale şi heredocolaterale pentru un tablou

complet asupra bolnavului şi perspectivei evoluţiei sale.

Page 14: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

12

S-a realizat anamneza pacienţilor internaţi şi consultarea foilor de observaţie a

tuturor bolnavilor luaţi în studiu. Anamneza a relevat localizarea şi debutul durerii,

descrierea circumstanţelor care au declanşat boala. S-a precizat când şi cum apare

intensificarea durerilor, în repaus sau activitate, durata lor.

VI.2.3 Metode de evaluare a parametrilor clinico-biologici

La realizarea acestui obiectiv s-a avut în vedere ca măsurarea activităţii bolii

să fie strict definită, obiectivă şi clară. Un set standard de date denumit SDAI

(Simplified Disease Activity Index, Indexul Simplificat de Activitate a Bolii) [127]

a fost folosit pentru a măsura răspunsul la terapie şi a cuprins:

numărul de articulaţii tumefiate;

numărul articulaţiilor cu durere la palpare şi/sau mişcare, sau sensibile;

evaluarea globală a medicului;

evaluarea globală a pacientului sau susţinătorului legal a acestuia;

proteina C reactivă (CRP; normal <1.0 mg/dL).

SDAI reprezintă suma celor cinci parametri rezultaţi din: numărul de

articulaţii tumefiate (SJC), numărul de articulaţii cu durere la palpare sau mişcare

(TJC) pentru un total de 28 articulaţii, aprecierea globală a activităţii bolii efectuată

de către terapeut (PGA) [pe o scală vizuală analogă (VAS) 0–10 (0 cm = cea mai

bună starea de sănătate şi 10 = starea de sănătate cea mai rea posibilă)], aprecierea

globală a activităţii bolii efectuată de copil sau familie (MDGA) [pe o scală vizuală

analogă (VAS) 0–10 (0 cm = cea mai bună starea de sănătate şi 10 = starea de

sănătate cea mai rea posibilă] şi nivelul seric al proteinei C-reactive (CRP) [normal

<1 mg / dL].

Prin sumarea acestor parametrii rezultă formula pentru SDAI, după cum

urmează: SDAI = TJC + SJC + PGA + MDGA + CRP.

Valoarea numerică absolută a SDAI pentru o activitate uşoară a bolii este

apreciată între 5 – 20, în timp ce o valoare cuprinsă între 21 – 40 corespunde unei

activităţi moderate a bolii; iar, o valoare mai mare de 40 se asociază unei boli cu

activitate severă.

VI.2.4. Pacienţii şi locul desfăşurării studiului

În perioada 10.07.2007 – 11.07.2009 au fost luaţi în studiu un număr de 68

copii cu AJI – cu vârsta cuprinsă între 8 şi 16 ani. Pacienţii au fost distribuiţi dublu

orb randomizat în două loturi. Grupul I, 34 bolnavi, a primit terapie vibroacustică

(VA) prin Sistemul Bodysonic tip BRS-2 [128], administrată câte 20 de minute pe

zi, timp de 10 zile, consecutiv; ulterior, câte o şedinţă pe săptămână, timp de 12

săptămâni, împreună cu medicaţia convenţională şi kinetoterapie individualizată.

Grupul II (martor), constituit din 34 de bolnavi, a primit numai terapie

convenţională (medicaţie) şi kinetoterapie individualizată, precum şi terapie

vibroacustică placebo.

Page 15: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

13

Pentru a cuantifica activitatea şi evoluţia bolii s-a utilizat indexul simplificat

de activitate a bolii (SDAI) (Tabel VI.1).

S-a cercetat şi modul de reflectare a acestei metode asupra integrării psiho-

sociale şi a manifestărilor psiho-comportamentale (starea de anxietate, introversie,

oboseală cronică, dificultăţile de adaptare şi depresia) pentru copiii cu AJI.

La început, toţi pacienţii au fost rugaţi să deseneze un tablou cu o temă la

libera alegere. Un psiholog a evaluat bolnavii la început şi ulterior, la sfârşitul

studiului, interpretând în acelaşi timp şi desenele ataşate la foaia de observaţie.

Datele au fost analizate la iniţierea terapiei şi după 12 săptămâni. Toţi cei 68

de pacienţi au avut diagnosticul de AJI stabilit anterior de către medicul curant.

Tabel VI.1. Parametrii clinico-biologici iniţiali în cele două grupuri.

Grup I Grup II

Pacienţi (n) 34 34

Vârsta (ani; medie ± SD) 12,5±3.4 12,7±3,2 (NS)

Sex (% feminin) 58,8 61,7 (NS)

Poliartrită FR+(%)

Poliartrită FR -(%)

44,1

32,4

41,1 (NS)

41,3 (NS)

Oligoartrită extinsă (%) 23,5 17,6 (NS)

Durata bolii în luni (medie ± SD) 9,1 ± 2,2 luni 9,0 ± 2,6 (p-0,8559)

Caracteristicile activităţii bolii

Numărul articulaţiilor tumefiate (0–28) 25 ± 7,46 25,9 ± 8,2(p-0,3289)

Numărul articulaţiilor cu durere (0–28) 13,32± 4,64 13,8± 5,0 (p-0,3040)

Aprecierea globală a activităţii bolii –

de familie (cm; 0–10) 6,35 ± 1,28 6,2± 1,5 (p-0,8418)

Aprecierea globală a activităţii bolii –

de către medic (cm; 0–10) 6,29± 1,47 5,9 ± 1,3 (p-0,3441)

Proteina C-reactivă (CRP) (mg/dl;

normal <1.0) 4,54± 0,99 4,2± 1,2 (p-0,3036)

SDAI 55,50±4,72 56,3± 3,2 (p-0,2755)

Caracteristicile

comportamentale/psiho-

sociale/emotionale

Anxietate 82,3%(28) 79,4%(27) (NS)

Page 16: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

14

Introversie 76,4%(26) 85,2%(29) (NS)

Oboseală cronică 58,8%(20) 58,8%(20) (NS)

Dificultăţi de adaptare 55,8%(19) 52,9%(18) (NS)

Depresie 44,1% (15) 41,1% (14) (NS)

Legendă: SDAI (Simplified Disease Activity Index) – Indexul simplificat de activitate a

bolii; CRP – proteina C- reactivă; SD – deviaţia standard. NS – diferenţe nesemnificative

din punct de vedere statistic (p>0,05).

Diagnosticul a fost stabilit conform parametrilor propuşi de Reuniunea Ligii

Internaţionale a Asociaţiilor pentru combaterea Reumatismului (ILAR), din anul

1997 şi a ultimei revizuiri de la Edmonton – Canada (2001) [70].

Toţi pacienţii au început tratamentul în spital pentru o perioadă de 10 zile,

după care au fost externaţi pentru a continua tratamentul la domiciliu şi apoi,

reevaluaţi după 3 luni.

VI.2.5. Criterii de includere în studiu

La includerea în studiu pacienţii au trebuit să întrunească criteriile:

• să aibă un diagnostic corect de AJI;

• boala să nu fie controlată prin doze mari de corticosteroizi (max. 30

mg/kg/zi în bolus intravenos) inacceptabile pentru efectele secundare şi au avut

boală activă conform definiţiei de mai sus în ultimele 6 luni.

VI.2.6. Criterii de excludere din studiu

Criteriile de excludere din studiu: reumatism articular acut; prezenţa unor

afecţiuni cu fragilitate vasculară; infecţii active; malignităţi sau stări pre-maligne.

VI.2.7. Examenul clinic general

Examenul clinic general a fost efectuat iniţial împreună cu medicul curant şi a

constat în inspecţie, palpare, percuţie, ascultaţie şi bilanţ locomotor. Inspecţia din

poziţie ortostatică reprezintă practic examenul somatoscopic (Fig.VI.1 – 4).

VI.2.8. Examene paraclinice

Au cuprins: hemoleucograma; viteza de sedimentare a hematiilor (VSH);

proteina C-reactivă (CRP), pentru a evalua inflamaţia şi răspunsul faţă de terapie;

„reactanţii cu răspuns tardiv‖ – imunoglobulinele serice IgG, IgA, precum şi

factorul reumatoid; anticorpii anti-citrulin ciclic peptid (CCP), factorul reumatoid.

Studiile imagistice au cuprins: radiografia convenţională; rezonanţa magnetică

nucleară; echografia aparatului locomotor; CT şi termografia.

Examenul oftalmologic special prin lampa cu fantă a fost efectuat pentru

depistarea precoce a procesele oculare inflamatorii.

Page 17: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

15

Fig.VI.1. Inspecţie în poziţie ortostatică. Fig.VI.2. Inspecţia articulaţiilor

radiocarpiene.

Fig.VI.3. Inspecţia coloanei din profil. Fig.VI.4. Măsurarea distanţei index - sol.

VI.2.9. Bilanţul locomotor a cuprins: bilanţul articular şi bilanţul muscular.

Bilanţului articular pentru pacienţii cu AJI, la intrarea în studiu şi la sfârşit:

1. Numărul de articulaţii tumefiate (maxim 28 de articulaţii cercetate);

2. Numărul articulaţiilor active cu mobilitate redusă şi durere;

3. Aprecierea generală a medicului asupra bolii – VAS, gradată de la 0 la 10;

4. Aprecierea globală a părintelui sau a pacientului asupra stării generale de

sănătate – VAS (Fig.VI.5), gradată de la 0 la 10;

5. Proteina C reactivă (CRP).

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Starea deplină de sănătate Starea cea mai rea posibilă de sănătate

Fig.VI.5. Scala vizuală analogă de apreciere globală a sănătăţii.

Page 18: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

16

VI.2.10. Protocolul de tratament administrat grupurilor de studiu

Grupului I – format din 34 de pacienţi cu forme de AJI extensive şi

poliarticulare, i-a fost administrată următoarea schemă de tratament:

bolnavul a primit pe lângă terapia farmacologică administrată şi

kinetoterapie individualizată şi terapie vibroacustică (VA) (Fig.VI.6);

terapia VA s-a efectuat cu sistemul Bodysonic tip BRS-2, câte 20 minute

pe zi, timp de 10 zile; apoi, o şedinţă pe săptămână, timp de 12 săptămâni;

Fig.VI.6. Exemple de terapie vibroacustică.

În Grupul II – martor (34 pacienţi), au fost administrate medicamente

convenţionale şi terapie vibroacustică placebo.

VI.2.11. Evaluarea evoluţiei bolii pe baza scorului din sistemul SDAI

Prin SDAI, cuantificarea ameliorării bolii s-a definit prin următoarele date:

≥30% reducerea scorului în cel puţin 3 din cele 5 criterii, şi eventual,

≥30% creşterea scorului în nu mai mult decât unul din cele 5 criterii.

Starea de agravare (puseu acut) a bolii a fost definită prin următoarele date:

≥30% creştere a scorului în cel puţin 3 din cele 5 criterii şi (eventual),

≥30% reducere scorului în nu mai mult decât unul din cele 5 criterii; sau,

cel puţin 2 articulaţii rămase active.

VI.2.12. Prezentarea variabilei independente din studiu

Anumiţi factori nu pot fi cuantificaţi în interpretarea statistică din motive

obiective inerente cercetării desfăşurate, spre exemplu: nr. relativ mic de pacienţi;

intervalul mare de vârstă 8 – 16 ani; protocolul farmaceutic individualizat de

medicul curant, funcţie de starea clinică; imposibilitatea cunoaşterii corectitudinii

cu care pacienţii au urmat protocolul de tratament recomandat în ambulator.

VI.2.13. Prezentarea contextului de aplicare a variabilei independente

Variabilele independente interferă cu rezultatele studiului şi de aceea, în

evaluarea statistică finală, trebuie luate în calcul.

VI.2.14. Analiza statistică din cadrul studiului

Datele au fost analizate la începutul tratamentului şi după 12 luni de

tratament. Analiză statistică a urmărit comparaţia celor două grupuri, efectuată prin

testul t-student şi testul Fisher pentru un interval de încredere de 95%. Analiza

statistică a fost efectuată cu ajutorul softului Epi Info™ Version 3.5.1, 2008.

Page 19: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

17

VI.3. Rezultate Iniţial, parametrii clinici şi biologici nu au prezentat diferenţe statistic

semnificative între cele două grupuri (Tabel VI.1).

La sfârşitul studiului, terapia VA s-a dovedit o metodă nefarmacologică

eficientă în reducerea durerii cronice, a numărului de articulaţii tumefiate şi

dureroase, creşterea domeniului de mişcare, reducerea anxietăţii, oboselii cronice,

a problemelor de adaptare, a tendinţelor de introvertire şi depresive, în corelaţie

directă cu parametrii biologici, comparativ cu grupul martor (Tabel VI.2.).

Grupul I a avut o reducere statistic progresivă, în final statistic semnificativă

(p < 0.0001) a indexului SDAI, faţă de grupul martor (Tabel VI.2.).

La sfârşitul tratamentului, scorul SDAI s-a redus numeric de la 55,5 la 22,3

ameliorându-se procentual cu 60% în grupul I (Fig.VI.7a şi b), comparativ cu

numai 25% (adică de la 56,32 la 42,54) în grupul II (Fig.VI.8a şi b) (p < 0,05).

Tabel VI.2. Parametrii clinico-biologici la sfârşitul tratamentului.

Date Grup I Grup II

Pacienţi (n) 34 34

Numărul articulaţiilor tumefiate (0–28) 11,31±0,68 19,77±1,10(p= 0,0001)

Numărul articulaţiilor cu durere (0–28) 2,55±0,50 6,76± 2,85 (p= 0,0001 )

Aprecierea globală a activităţii bolii

[familie (0–10cm)] 3,79 ±1,51 6,32± 1,87 (p= 0,0001 )

Aprecierea globală a activităţii bolii

[medic (0–10cm)] 3,09±1,16 6,41 ± 0,89 (p= 0,0001)

Proteina C-reactivă (CRP) (mg/dl; normal

<1.0) 1,28±1,78 3,31± 2,19 (p= 0,0001)

SDAI 22±3,16 42,54±4,64 (p= 0,0001)

Caracteristicilecomportamentale/psiho-

sociale/emotionale

Anxietate 32,3%(11) 58,8%(20) (p=0,0177)

Introversie 20 %(6) 56,0%(19) (p=0,0028)

Oboseală cronică 20,6%(7) 44,1%(15) (p=0,0289)

Dificultăţi de adaptare 14,7%(5) 38,2%(13) (p=0,0042)

Depresie 8,8% (3) 29,4% (10) (p=0,0054)

Legendă: SDAI – Indexul simplificat de activitate a bolii; CRP – proteina C- reactivă; SD – deviaţia

standard. Diferenţe semnificative din punct de vedere statistic p < 0,05. Semnificative: 0,01 <p< 0,05;

Foarte semnificative: 0,001 < p < 0,01; Extrem de semnificative: p<0,001.

Page 20: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

18

Fig.VI.7a. Evoluţia scorului SDAI în grupul I.

60%

40% Nemodificat

Răspuns foarte bun

Fig.VI.7b. Ameliorarea procentuală (60%) a scorului SDAI la sfîrşitul tratamentului în

grupul I.

Fig.VI.8a. Evoluţia Scorului SDAI în grupul II.

25%

75%

Nemodificat

Răspuns foarte bun

Fig.VI.8b. Ameliorarea procentuală (25%) a scorului SDAI la sfârşitul tratamentului

în grupul II.

Page 21: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

19

Evoluţia manifestărilor psiho-comportamentale indică ameliorarea evidentă

pentru toate domeniile testate (anxietate, introversie, oboseală cronică, dificultăţi

de adaptare şi depresie) în grupul I, faţă de grupul II (de control) (Fig.VI.9 şi 10).

Fig.VI.9. Evoluţia manifestărilor psiho-comportamentale în grupul I

[înainte (albastru) şi după tratament (roşu)].

Fig.VI.10. Evoluţia manifestărilor psiho-comportamentale în grupul II

[înainte (albastru) şi după tratament (roşu)].

Page 22: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

20

VI.4. Discuţii

Managementul AJI cuprinde: suprimarea inflamaţiei şi a durerii, menţinerea

funcţiei articulare, tratamentul manifestărilor extraarticulare şi prevenirea

invalidităţii [130]. Tratamentul trebuie să fie realizat de o echipă pluridisciplinară.

Pentru succesul terapeutic privind durerea cronică, este esenţial să combinăm

perfect mijloacele clasice cu metodele complementare, într-un demers holistic.

Terapia vibroacustică (VA) este o tehnologie recent recunoscută, o intervenţie

mai complexă decât muzica singură (meloterapia) asupra organismului [132–135].

VA a redus în grupul I numărul articulaţiilor tumefiate şi cu durere, a conferit

pacientului un sentiment de conştientizare şi control asupra durerii, a diminuat

anxietatea de la 82,3% la 32,3%, faţă de grupul de control – de la 79,4% la numai

58,5%; a redus oboseala cronică, a diminuat introversia şi tendinţele depresive de

la 41,1% la 8,8%, faţă de numai 29,4% în grupul martor, cu diferenţe statistic

semnificative (p < 0,05). In grupul I, SDAI a indicat reducerea treptei de activitate

a bolii faţă de grupul de control cu diferenţe statistic semnificative (p < 0,01).

Pentru pacienţii din grupul I, terapia VA a fost înalt motivaţională, a avut

efecte de calmare, relaxare şi a ajutat copilul bolnav să depăşească mai uşor stresul

generat de boală, promovând independenţa, dezvoltarea creativităţii şi a

sentimentului de identitate şi auto-vindecare, aspecte ilustrate şi în desenele

elaborate pe parcursul studiului (Fig.VI.11 a, b, c, d).

a b

c d

Fig.VI.11. Desene realizate la începutul (a şi b) şi la finalul studiului (c şi d) - Grupul I.

Page 23: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

21

VI.5. Concluzii

1. Managementul corect al pacientului cu artrită juvenilă implică antrenarea

unei echipe pluridisciplinare pentru un tratament complex convenţional şi

holistic.

2. Meloterapia vibroacustică aplicată prin sistemul Bodysonic s-a dovedit o

metodă nefarmacologică eficientă în introducerea precoce a

kinetoterapiei, reducerea nivelului de durere, a numărului de articulaţii

tumefiate, creşterea domeniului de mişcare, reducerea problemelor de

adaptare, în corelaţie directă cu parametrii biologici, comparativ cu grupul

martor.

3. In grupul I, tratat cu kinetoterapie individualizată şi metoda vibroacustică,

scorul SDAI s-a redus la sfârşitul tratamentului de la 55,5 la 22.3,

ameliorându-se procentual cu 60%, comparativ cu numai 25% (de la

56,32 la 42,54) în grupul de control (p < 0,05).

4. Atunci când bolnavul recepţionează o muzică specială de relaxare, în

corpul său se eliberează endorfine endogene, care se comportă ca

analgezice sintetizate natural în concentraţii adecvate, cu rol în

echilibrarea sistemului imun, reducerea durerii şi inducerea remisiunii

bolii.

5. Terapia vibroacustică, ca metodă holistică, a conferit pacienţilor din

grupul I un sentiment de conştientizare a experienţei personale privind

durerea şi controlul acesteia, a diminuat anxietatea, oboseala cronică,

introversia şi tendinţele depresive, cu diferenţe statistic semnificative (p <

0,05) faţă de grupul martor.

6. Pacienţii din grupul I au manifestat o creştere permanentă a coeziunii

pentru membrii familiei, prieteni, comportament social favorabil şi

atitudine generală pozitivă faţă de situaţia lor, fraţi, prieteni, părinţi şi

personalul de îngrijire.

7. Terapia vibroacustică s-a dovedit o metodă holistică eficientă pentru

controlul durerii cronice şi derularea unor programe kinetoterapeutice mai

complexe în grupul I, faţă de lotul martor.

Page 24: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

22

CAPITOLUL VII

EFECTELE BIOSTIMULĂRII CU LASER INTRAVENOS ŞI

A KINETOTERAPIEI ÎN ARTRITA JUVENILĂ

VII.1. Ipoteza cercetării

Prezentul studiu porneşte de la ipoteza conform căreia tratând pacienţii cu

AJI, forme cu potenţial dizabilitant, cu medicaţie convenţională [142], dar şi cu

mijloace complementare şi alternative, s-ar putea obţine, în final, rezultate mai

bune privind ameliorarea durerii, introducerea precoce a kinetoterapiei, remisiunea

bolii, reducerea riscului de invaliditate locomotorie şi îmbunătăţirea calităţii vieţii.

Pacienţii au fost fie internaţi în Clinica Pediatrie II, sau supravegheaţi în ambulator

prin cabinetele Laser Clinic şi Ultramedical, Iaşi, în perioada 2006 – 2010.

VII. 2. Scopul şi obiectivele studiului

S-a studiat influenţa terapiei complementare cu laser aplicată pe cale

intravenoasă (ILBI) [143] în forme moderate şi severe de AJI, cu un laser cu

lungimea de undă 670 nm, mod continuu (CW) şi puterea de 3 mW la capătul

fibrei optice, comparativ cu un lot martor cu tratament clasic. Obiectivele au fost:

documentare ştiinţifică laborioasă şi de actualitate;

selectarea unui lot de pacienţi reprezentativi pentru scopul studiului;

stabilirea clară a criteriilor de includere şi de excludere din studiu;

includerea pacienţilor într-un program de cercetare standardizat;

evidenţierea disfuncţionalităţilor prin examen clinic şi paraclinic;

identificarea şi selectarea celor mai adecvate metode de tratament;

evidenţierea terapiei în funcţie de etapa de tratament;

stabilirea unor metode eficiente de cercetare a evoluţiei pacienţilor;

efectuarea măsurătorilor specifice coerent şi precis.

Pentru o bună desfăşurare a cercetării s-au folosit o serie de metode [144,145]

care au asigurat fundamentarea ştiinţifică a temei şi care au folosit la prelevarea,

înregistrarea şi prelucrarea datelor, precum şi la interpretarea rezultatelor obţinute.

VII.3. Material şi metodă

VII.3.1. Metoda documentării

Am consultat reviste de specialitate din cadrul bazelor de date Medline,

PubMed, Web site-uri speciale, studii de sinteză şi comunicări, precum şi cărţi,

care au constituit formele cele mai importante de informare.

VII.3.2. Metoda discuţiei cu familia şi pacientul (anamnestică)

S-a realizat anamneza pacienţilor internaţi şi consultarea foilor de observaţie a

tuturor bolnavilor luaţi în studiu.

Page 25: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

23

Anamneza a relevat localizarea şi modul de debut al durerii, descrierea

circumstanţelor care au declanşat boala. S-a precizat, când şi cum apare

intensificarea durerilor, în repaus sau activitate, durata lor.

VII.3.3. Metode de evaluare a parametrilor clinico-biologici

Evaluarea clinică a fost efectuată cu ajutorul setului de date Core Set Data

(CSD) pentru AJI: numărul de articulaţii active, numărul de articulaţii cu o gamă

limitată de mişcare, evaluarea globală a medicului asupra stării de sănătate a

copilului, evaluarea globală a pacientului / sau a familiei asupra stării de sănătate,

chestionarul CHAQ (Childhood Health Assessment Questionnaire) [146] de

evaluare a stării de sănătate şi valoarea VSH-ului.

Clasificarea clinico-funcţională prin sistemul CHAQ are în vedere nivelul de

afectare a capacităţii funcţionale în desfăşurarea activităţilor cotidiene, comparativ

cu copii de aceeaşi vârstă. Se acordă note de la 0 la 3 (0 = situaţia cea mai bună; 3

= situaţia cea mai rea) pentru următoarele 7 domenii de activitate: îmbrăcare,

ridicare, alimentaţie, deplasare, igienă, realizarea scopurilor, prehensiune). Scorul

total este de 21 şi reprezintă suma celor 7 domenii.

VII.3.4. Pacienţii şi locul desfăşurării studiului

În perioada 2006 – 2010 au fost studiaţi retroactiv şi prospectiv, un număr de

92 pacienţi cu AJI – formă poliarticulară activă, oligoarticulară extensivă,

sistemică şi psoriazică, timp de 12 luni de la iniţierea terapiei cu laser intravenos.

Toţi cei 92 de pacienţi luaţi în studiu au avut diagnosticul de AJI, stabilit

anterior de medicul curant în cadrul Spitalului de Urgenţe pentru Copii „Sfânta

Maria‖, Clinica Pediatrie II, UMF „Gr. T. Popa‖ Iaşi.

Vârsta pacienţilor s-a încadrat în intervalul 4 – 16 ani, cu o medie de 11,9 ani.

După ce a fost pus diagnosticul de certitudine, pacienţii au fost incluşi în

schema de tratament specifică, ce cuprindea:

Lot I – 47 pacienţi – tratament farmacologic, kinetoterapie şi laser intravenos.

Lot II – 45 pacienţi, care au primit tratament farmacologic, kinetoterapie şi

placebo laser (lot martor).

Toţi subiecţii au început tratamentul în spital pentru o perioadă de 7 – 14 zile,

în medie 7 zile, după care au fost externaţi pentru a continua tratamentul la

domiciliu, iar ulterior, au fost reevaluaţi la aproximativ 3 luni.

VII.3.5. Criterii de includere în studiu

La includerea în studiu pacienţii au trebuit să întrunească următoarele criterii:

• să aibă un diagnostic corect de AJI formă medie sau severă;

• pacienţii să fi avut, în antecedente, o cură de AINS măcar pentru 3 luni;

• mai mult de 5 articulaţii active inflamator şi mai mult sau egal cu 3

articulaţii cu limitarea mişcării plus durere şi/sau sensibilitate la palpare;

• boala să nu fie controlată prin doze mari de corticosteroizi.

Page 26: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

24

VII.3.6. Criterii de excludere din studiu

Criteriile de excludere: artrită monoarticulară sau oligoarticulară persistentă;

afecţiuni cu fragilitate vasculară; infecţii active; malignităţi sau stări pre-maligne.

VII.3.7. Examenul clinic general

A fost efectuat iniţial împreună cu medicul curant şi a constat în inspecţie,

palpare, percuţie, ascultaţie şi bilanţ locomotor (Fig. VII.1,2,3 şi 4).

Fig.VII.1. Inspecţie în poziţie ortostatică. Fig.VII.2. Inspecţie în decubit dorsal.

Fig.VII.3. Inspecţia MS în extensie. Fig.VII.4. Ascultaţia zgomotelor în articulaţii.

Bilanţul locomotor [144,145] a cuprins: bilanţul articular şi bilanţul muscular

(Exemple: Fig.VII.5, VII.6, VII.7).

Page 27: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

25

Fig.VII.5. Măsurarea gradului de libertate articulară cu Inclinometrul Dualer IQ.

Fig. VII.6. Evaluarea unghiurilor de mişcare în articulaţia genunchiului.

Fig.VII.7. Evaluarea unghiurilor de mişcare în articulaţia genunchiului (extensie).

VII.3.8. Examene paraclinice

A. Date de laborator

Hemoleucograma; VSH –ul; proteina C-reactivă (CRP); factorul reumatoid.

Tipajul HLA la bolnavii cu Entezită în Raport cu Artrita (ERA); terenul

genetic a fost confirmat la 80% din cazuri prin evidenţierea antigenului HLA B 27.

Studiul lichidului sinovial a adus elemente importante pentru diagnostic, mai

ales în formele oligoarticulare. Biopsia de sinovială a fost utilă în artritele cronice.

B. Studii imagistice au cuprins: radiografia convenţională; RMN; CT;

echografia aparatului locomotor (Fig.VII.8); şi termografia (Fig.VII.9).

Page 28: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

26

Fig. VII.8. Colecţie lichidiană cu îngroşare sinovială. Fig.VII.9. Captare termică de la

nivelul genunchiului.

C. Examenul oftalmologic

VII.3.9. Alte teste şi măsurători luate în studiu

În studiul pacienţilor cu AJI s-au folosit o serie de parametri, apreciaţi la

intrarea în studiu, după o lună de zile de la iniţierea terapiei, la 3 luni, 6 luni şi la

12 luni, după cum urmează:

1. Numărul de articulaţii active (tumefiate) – maxim 28 articulaţii cercetate;

2. Numărul articulaţiilor cu mobilitate redusă şi durere şi/sau sensibilitate;

3. Aprecierea generală a medicului asupra severităţii bolii s-a realizat pe o

scală vizuală analogă (Fig.VII.10), care era gradată de la 0 la 100 mm (0 =

lipsa bolii; 100 = boala cea mai severă).

Fig.VII.10. Scala vizuală analogă de apreciere generală a severităţii bolii [după 146].

4. Aprecierea globală a aparţinătorului sau a pacientului asupra stării

generale de sănătate s-a realizat pe o scală vizuală analogă (Fig.VII.11),

care era gradată de la 0 la 100 mm (0 = starea deplină de sănătate; 100 =

starea cea mai proastă posibilă a sănătăţii).

5. Proteina C reactivă (CRP).

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 cm

starea deplină de sănătate starea cea mai proastă posibilă de sănătate

Fig.VII.11. Scala vizuală analogă de apreciere globală a sănătăţii.

Page 29: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

27

VII.3.10. Protocolul de tratament administrat celor două loturi

Lotului I – format din 47 de pacienţi, i-a fost administrat următorul tratament:

a) la începutul studiului, fiecare bolnav a primit pe lângă terapia

farmacologică, kinetoterapie individualizată şi laser intravenos.

b) pentru terapia cu laser s-a folosit un dispozitiv care a emis în undă

continuă, 670 nm, cu o putere de emisie de 3 mW (Fig.VII.12).

c) durata unei şedinţe cu laser a fost de 15 minute, timp suficient pentru a

trece toată cantitatea de sânge a pacientului prin faţa fibrei optice.

d) un tratament complet a cuprins 7 şedinţe la copilul sub 9 ani şi 10 şedinţe

pe lună la copilul peste 10 ani, repetate de 3 ori pe an, timp de 12 luni.

Fig.VII.12. Fotobiostimulare laser – tehnica laser intravenos.

e) Metotrexat–ul s-a administrat pe cale orală sau parenterală, maxim 0,6

mg/kg corp/săptămână (≤20 mg/săptămână), asociat cu acid folic, 1mg/zi.

f) Corticosteroizi doar la nevoie, în doză de 30 mg/m2/zi, în 3 – 5 bolusuri,

Metilprednisolon; cazuri rare, Prednison, pe cale orală, până la 20 mg/la 2 zile.

g) Au fost acceptaţi şi pacienţii care nu au răspuns sau au renunţat la terapia

cu agenţi biologici – Enbrel; s-a permis medicaţie analgezică, locală (Crema

EMLA, preparate cu Lidocaină) sau sistemică.

În Lotul II – martor (45 pacienţi) au fost administrate medicamentele şi

mijloacele de terapie enunţate pentru lotul I, dar fără laser (placebo laser).

A fost semnat consimţământul informat (scrisoarea de acord) de către pacient,

părinţii acestuia sau tutorele legal, care atesta că înţeleg, sunt de acord şi vor urma

instrucţiunile protocolului studiului.

VII.3.11. Criterii pentru oprirea terapiei Tratamentul trebuie oprit dacă în timpul acestuia apar efecte secundare de

tipul: stare de rău, leziuni urticariene la terapia cu laser, agravarea bolii

reumatismale sau infecţii a căror cauză un poate fi dovedită.

VII.3.12. Evaluarea pacienţilor pe baza setului de date Core Set Data

Prin setul de date Core Set Data (CSD) vom aprecia starea de ameliorare a

simptomatologiei bolii, definită prin următoarele aspecte:

• reducerea scorului cu cel puţin ≥30% în cel puţin 3 din cele 7 criterii;

Page 30: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

28

• creşterea scorului de ≥30%, nu mai mult decât unul din cele 7 criterii.

Starea de agravare (puseu acut) a bolii este definită prin următoarele date:

• ≥30% creştere a scorului în cel puţin 3 din cele 7 criterii; şi (eventual),

• ≥30% reducere scorului în nu mai mult decât unul din cele 7 criterii; sau,

• cel puţin 3 articulaţii rămase active.

VII.3.13. Prezentarea variabilei independente din studiu

Pot interveni anumiţi factori care nu pot fi cuantificaţi în interpretarea

statistică a rezultatelor din motive obiective inerente cercetării desfăşurate.

VII.3.14. Contextul de aplicare a variabilei independente

Variabilele independente interferă cu rezultatele studiului şi de aceea, în

evaluarea statistică finală acestea trebuie luate în calcul.

VII.3.15. Analiza statistică din cadrul studiului

Datele au fost analizate la început, după o lună, 3, 6 şi 12 luni de tratament.

Analiză statistică s-a efectuat prin testul t-student şi testul Fisher pentru un interval

de încredere de 95%, cu ajutorul softului Epi Info™ Version 3.5.1,2008.

VII.4. Rezultate

Au fost studiaţi 92 de pacienţi cu forme moderate şi severe de AJI, care nu au

răspuns favorabil la medicaţia antiinflamatore, internaţi în Clinica Pediatrie II, în

perioada anilor 2006 – 2010, repartizaţi în două loturi, după terapia primită.

Analiza ne-a permis să remarcă faptul că iniţial, parametrii clinici şi biologici

nu au prezentat diferenţe statistic semnificative între cele două loturi (Tabel VII.1).

Table VII.1. Parametrii clinici şi biologici la începutul studiului.

Date demografice Lot I (n=47) Lot II (n=45)

Vârsta medie (ani ± DS) 11,9 ± 3.2 11,9 ± 3,1 (NS)

Sex (% feminin) 60,8 61,2 (NS)

Poliartrită FR + (%) 39,0 40,0 (NS)

Poliartrită FR - (%) 15,5 18,2 (NS)

Oligoartrită extensivă (%) 22,5 18,6 (NS)

Artrită sistemică (%) 16,0 17,2 (NS)

Artrită psoriazică (%) 7,0 6,0 (NS)

Durata AJI (ani; medie ± SD) 3,7 ± 2,3 3,6 ± 2,5 (NS)

Parametrii privind activitatea bolii

Numărul articulaţiilor inflamate 28,1 ± 1,6 27,2 ± 1,2 (NS)

Numărul articulaţiilor cu domeniul de

mişcare limitat 33,2 ± 4,4 31,5 ± 6,0 (NS)

Evaluarea globală a medicului asupra 78,3 ± 12,8 79,2 ± 15,1(NS)

Page 31: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

29

stării de sănătate1

Evaluarea globală a pacientului / sau

familiei asupra stării de sănătate1 77,9 ± 14,7 75,7 ± 17,3(NS)

CHAQ 17 ±8 18 ±9

VSH ((normal =15 mm/1h) 57 ± 1,9 59,3 ± 2,1 (NS)

CRP (mg/L; normal <10.0) 70,4 ± 3,9 73,2 ± 1,2 (NS)

FR = factor reumatoid; SD = deviaţie standard; NS = fără diferenţe statistic

semnificative (p>0,05); 1Valori de la 0 la 100 mm pe o scală analog vizuală (VAS) (0

– fără semne; 100mm, cea mai severă boală); VSH-viteza de sedimentare a hematiilor.

În ambele loturi se observă vârsta medie a pacienţilor de 11,9 ani şi

predominanţa sexului feminin (Fig.VII.13, VII.14).

60,8%

39,2% Sex masculin

Sex feminin

61,2%

38,8%Sex masculinSex feminin

Fig.VII.13. Repartiţia pe sexe în Lotul I. Fig.VII.14. Repartiţia pe sexe în Lotul II.

Analiza parametrilor CSD a demonstrat rezultate foarte bune privind

reducerea inflamaţiei în grupul 1, comparativ cu grupul de control (Fig.VII.15).

Evaluarea la o lună, 3l, 6l, 9l şi la 12l a scos în evidenţă faptul că în lotul de

pacienţi cu laser I.V. se constată o ameliorare progresivă a parametrilor CSD, astfel

că la 9 luni îmbunătăţirea este de 50,02%, iar la 12 luni de 71,18%. (Fig.VII.15).

20%

28,10%

43,12%

50,02%

71,18%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

1 Lună 3 Luni 6 luni 9 Luni 12 Luni

Fig.VII.15. Îmbunătăţirea în procente a setului de date Core Set Data în Lotul I.

Parametrii scorului CSD din lotul de pacienţi cu terapie convenţională au

arătat o îmbunătăţire de numai 3% în prima lună, apoi la 3 luni chiar un deficit de

Page 32: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

30

1%, după care o ameliorare progresivă la 6 şi 9 luni, cu un final de numai 38,81%

la sfârşitul celor 12 luni (Fig. VII.16).

3%

-1%

9%

19%

39%

-5%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

1 Lună 3 Luni 6 Luni 9 Luni 12 Luni

Fig.VII.16. Îmbunătăţirea în procente a setului de date Core Set Data în Lotul II.

În Lotul I, la cei 47 de pacienţi care au primit pe lângă terapia convenţională

şi tratament cu laser intravenos se constată o reducere statistic progresivă, în final

extrem de semnificativă (p < 0,0001) a indexului de activitate a bolii cuantificat

prin scorul CSD, faţă de grupul martor, pe toată durata studiului (Fig.VII.17).

38,81%

71,18%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

Lot I Lot II

Îmbunătăţirea (%) setului de date Core Set Data

Fig.VII.17. Îmbunătăţirea comparativă (%) a scorului CSD după 12 luni de terapie, în

cele două grupuri.

Pe tot parcursul studiului, în lotul I a fost probată eficienţa metodei

nefarmacologice în reducerea numărului de articulaţii tumefiate, cu durere la

palpare şi/sau mişcare şi îmbunătăţirea gamei de activităţi fizice (Fig.VII.18 a şi b).

Page 33: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

31

a b

Fig.VII.18. B. Elena, 4 ani (a) şi respectiv 5 ani (b), înainte şi după laser intravenos.

Analizându-se relaţia dintre parametrii clinici şi cei biologici după 12 luni de

tratament în cele două loturi, observăm o ameliorare statistic semnificativă în lotul

de bolnavi care au primit tratament cu laser intravenos, faţă de lotul cu terapie

convenţională (Tabel VII.2); acelaşi aspect se poate observa şi dacă studiem

separat evoluţia procentuală a fiecărui parametru de activitate a bolii în cele două

loturi (Fig.VII.19).

Table VII.2. Principalii parametri la sfârşitul studiului.

Parametrii privind activitatea

bolii

Lot I

(n=47) Lot II (n=45) p

1. Numărul articulaţiilor inflamate 5,2 ± 2,6 16,2 ± 1,2 0,0406

2. Numărul articulaţiilor cu

domeniul de mişcare limitat 8,1 ± 1,9 21,2 ± 3,3 0,0442

3. Evaluarea globală a medicului

privind starea de sănătate1 27,4 ± 2,8 51,5 ± 14,0 0,0364

4. Evaluarea globală a pacientului /

familiei privind starea de sănătate1 26,3 ± 4,9 50,7 ± 12,3 0,0240

5. CHAQ 3 ±2 6 ±3 0,0124

6. VSH (normal = 15 mm/1h) 14 ± 1,6 32,4 ± 3,1 0,0070

7. CRP (mg/L; normal <10,0) 10,1 ± 2,6 45,0 ± 2,2 0,0044 Statistic semnificativ: 0,01 < p < 0,05; Foarte semnificativ: 0,001 < p < 0,01; Extrem

de semnificativ: p<0,001.

Utilizarea terapiei cu laser de mică putere pe cale intravenoasă în forme

moderate şi severe de artrită, împreună cu kinetoterapia individualizată a scăzut

Page 34: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

32

nivelul de durere, a crescut forţa musculară, mobilitatea articulaţiilor afectate de

procesele inflamatorii, a prevenit riscurile distrucţiei osteoarticulare, invaliditatea

locomotorie şi complicaţiile farmacoterapiei, în mod semnificativ din punct de

vedere statistic (p <0,05) în lotul I, comparativ cu grupul de control.

81,475,6

65 66,2

75,4

33

85,682,3

38,5

66,6

45,3

34,940,4

32,6

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

1 2 3 4 5 6 7

Lot I

Lot II

%

Fig.VII.19. Îmbunătăţirea procentuală (%) a fiecărui parametru de activitate a bolii.

[Legendă: 1= numărul articulaţiilor inflamate; 2= numărul articulaţiilor cu domeniul de

mişcare limitat; 3= evaluarea globală a medicului privind starea de sănătate; 4= evaluarea

globală a pacientului / sau a familiei privind starea de sănătate; 5= CHAQ; 6= VSH (normal

= 15 mm/1h); 7= CRP (mg/L; normal <10,0)].

Din 47 de bolnavi luaţi în studiu în lotul I, 30 de pacienţi erau iniţial sub

corticoterapie pe cale sistemică (unii chiar de 9 luni), adică un procent egal cu

63,82%.

La sfârşitul studiului au rămas numai 7 pacienţi cu corticoterapie în lotul I,

ceea ce a însemnat un procent final de 14,89% din cazuri (Fig.VII.20).

Spre deosebire de această evoluţie favorabilă, numărul pacienţilor cu

corticoterapie s-a redus în lotul II de la 31 (adică un procent iniţial de 68,88%), la

20 de bolnavi în final, adică la 44,44% din cazuri (Fig.VII.21).

Corticoterapie

după laser I.V. in

Lot I (14,89 %)

Iniţial -

Corticoterapie în

Lot I (63,82%)

Procentul de pacienţi sub corticoterapie în Lot I, înainte şi după laser I.V.

Corticoterapie

după placebo

laser în Lot II

(44,44%)

Iniţial -

Corticoterapie în

Lot II (68,88%)

Procentul de pacienţi sub corticoterapie în Lot II (martor), inainte şi

după placebo laser.

Fig. VII.20. Pacienţi sub corticoterapie Fig.VII.21. Pacienţi sub corticoterapie în

în Lotul I. în Lotul II.

Page 35: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

33

VII.5. Discuţii

Scopul principal al tratamentului bolnavilor cu AJI include: inducerea

remisiunii bolii, reducerea durerii, prezervarea funcţiei articulare şi prevenirea

diformităţilor [147–149]. Pacienţii cu AJI necesită demersuri multidisciplinare pe

termen lung [150–155].

Introducerea agenţilor biologici [156] a adus o nouă speranţă, cu un impact

extraordinar asupra copiilor şi tinerilor care suferă de forme severe de AJI ce nu

pot fi controlate de medicamentele convenţionale modificatoare de boală [157].

Există un număr de cazuri cu AJI care nu răspund nici la Enbrel, nici la alţi

noi agenţi biologici [158]. Fotobiostimularea laser (ILBI)reprezintă o modalitate

modernă de terapie complementară sau alternativă, neinvazivă, nedureroasă şi

foarte eficientă în bolile reumatismale la adult, dar şi la copil [159–160].

Efectele laserului intravenos sunt biostimulative, analgezice, antialergice,

immunomodulatoare, antitoxice, vasodilatatoare, antiaritmice, antibacteriene,

antihipoxice, spasmolitice şi antiinflamatorii [161-165].

Cele mai bune efecte clinice cu ILBI administrat o singură dată pe zi au fost

atinse la pacienţii de sex feminin, cu FR pozitiv şi în faza precoce a debutului bolii

reumatismale [166]. Studii clinice controlate şi de laborator au arătat că

biostimularea cu laser poate diminua inflamaţia prin reducerea concentraţiilor de

PGE2 şi inhibarea ciclo-oxigenazei 2, în culturi de celule [167 – 169].

Se consideră că PGE2 este un parametru cuantificabil, care ar putea explica

reducerea durerii prin terapia cu laser la pacienţii cu artrită reumatoidă [170].

Terapia cu laser de putere scăzută este considerată de unii autori ca fiind una

dintre cele mai promiţătoare intervenţii nefarmacologice pentru fenomenele

inflamatorii din artrita reumatoidă [171, 172].

S-a remarcat un aspect interesant, şi anume: din totalul de 92 bolnavi luaţi în

studiu, un număr de 15 (16,30%) pacienţi au necesitat asocierea agenţilor biologici

(Enbrel) la tratamentul remisiv cu Metotrexat sau Salazopirină; din acest număr

doar 3 (3,26%) copii au aparţinut lotului I cu laser intravenos, iar restul de 12

(13,04%) bolnavi au aparţinut lotului II (p= 0,0312).

In prezent, există serioase îngrijorări la reacţiile adverse ale medicamentelor

antiinflamatoare nesteroidiene, cât şi asupra celor inhibitoare de ciclo-oxygenază 2,

folosite timp îndelungat în managementul artritei reumatoide [173,174].

In 2009, Administraţia pentru Alimentaţie şi Medicamente (FDA) din SUA a

emis un avertisment cu privire la dezvoltarea tumorilor maligne la pacienţii cu AJI

care au utilizat medicamente anti-TNF, o perioadă mai mare de 2,5 ani [175].

Terapia cu laser de intensitate mică este o procedură ieftină şi sigură,

comparativ cu terapiile farmacologice moderne [176].

Noua metodă de iradiere I.V. a sângelui cu laser [177–180] şi dezvoltarea

unor sisteme de emisie performante, deschid interesante perspective în terapia unor

boli sistemice metabolice şi inflamatorii mediate imun, atât la adult cât şi la copil.

Page 36: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

34

VII.6. Concluzii

1. Durerea cronică reumatismală constituie o problemă importantă de

sănătate publică şi o ameninţare pentru calitatea vieţii bolnavului cu AJI.

2. Fotobiostimularea laser în AJI modulează răspunsurilor locale şi

sistemice, cu reducerea inflamaţiei, durerii şi promovarea remisiunii bolii.

3. Analiza parametrilor setului de date de bază (CSD), pentru formele

moderate şi severe de artrită, a demonstrat diferenţe statistic semnificative

(p <0,05) privind reducerea fenomenelor inflamatorii în lotul I, tratat cu

laser intravenos, comparativ cu lotul de control (placebo laser).

4. Evaluarea periodică la o lună, 3 luni, 6 luni, 9 luni şi în final, la 12 luni a

scos în evidenţă faptul că în lotul I s-a constatat o ameliorare progresivă a

parametrilor CSD; astfel că la 9 luni după iniţierea terapiei, îmbunătăţirea

a fost de 50,02%, iar la 12 luni de 71,18%.

5. În schimb, parametrii scorului CSD din lotul de pacienţi cu terapie

convenţională au arătat o îmbunătăţire de numai 3% în prima lună, apoi la

3 luni chiar un deficit de 1%, după care o ameliorare progresivă la 6 şi 9

luni şi o îmbunătăţire de numai 38,81% la sfârşitul celor 12 luni.

6. La cei 47 de pacienţi din lotul I, care au primit şi tratament cu laser

intravenos, s-a constatat o reducere statistic progresivă, în final extrem de

semnificativă (p < 0,0001) a indexului de activitate a bolii cuantificat prin

scorul CSD, faţă de grupul martor, pe toată durata studiului.

7. Numărul de articulaţii inflamate s-a redus de la 28 la 5 în lotul cu laser

intravenos, în timp ce în lotul martor, de la 27 numai la 16, cu diferenţe

statistic semnificative (p = 0,0406).

8. Terapia intravenoasă cu laser împreună cu kinetoterapia individualizată, a

scăzut nivelul de durere, a crescut forţa musculară şi mobilitatea în

articulaţiile afectate de procesele inflamatorii, prevenind astfel riscurile

distrucţiei osteoarticulare, invalidităţii locomotorii şi ale complicaţiilor

farmacoterapiei, semnificativ din punct de vedere statistic (p <0,05),

comparativ cu grupul de control.

9. La începutul studiului în lotul I erau sub corticoterapie pe cale sistemică

un procent de 63,82% din cazuri, iar la sfârşitul studiului au rămas numai

14,89% din cazuri, faţă de lotul de control, unde, de la 68,88% cazuri care

primeau cortizon, procentul s-a redus numai la 44,4% cazuri (p = 0,0276).

10. Lipsa de răspuns la terapia farmacologică a necesitat asocierea agenţilor

biologici (Enbrel) la tratamentul remisiv cu Metotrexat sau Salazopirină

pentru un număr de 15 (16,30%) pacienţi din cei 92 luaţi în studiu, din

care doar 3 copii (3,26%) au aparţinut lotului I, iar restul de 12 bolnavi

(13,04%) au fost din lotul martor (p= 0,0312).

11. Nu s-au înregistrat efecte secundare majore la terapia cu laser sau

medicamente (din cauza unor doze mult mai mici), în schimb în lotul II

34% dintre pacienţi au prezentat reacţii adverse la medicamente.

Page 37: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

35

CAPITOLUL VIII

BIOSTIMULAREA CU LASER ÎN DUREREA CRONICĂ DIN

SPONDILARTROPATIILE JUVENILE

VIII.1. Introducere

Spondiloartropatiile juvenile (JSpA) constituie boli inflamatorii cronice care

cuprind articulaţiile (artrită), predominant la membrele inferioare, zonele de fixare

a tendoanelor pe os (entezită) şi coloana vertebrală [181, 182].

Entezita constituie trăsătura caracteristică şi implică inflamaţia locului unde

tendoanele, ligamentele, sau capsulele articulare sunt ataşate pe os. [182].

Dactilita (inflamaţia unui deget), denumită şi „deget în cârnat‖, apare ca o

manifestare comună de inflamaţie tenosinovială în JSpA [183].

Termenul global acceptat este de entezită în raport cu artrita (ERA) [184,185].

Managementul JSpA are obiectivele: reducerea inflamaţiei articulare şi a

entezitei, diminuarea durerilor, menţinerea funcţiei articulare, prevenirea

distrugerii cartilajelor, ligamentelor, tendoanelor şi osului din articulaţie.

AINS sunt medicamentele de primă linie pentru JSpA [186].

Din cauza lipsei de eficacitate, medicamentele antireumatice modificatoare de

boală tradiţionale (Leflunomidă, Metotrexat şi Sulfasalazină) nu mai sunt

recomandate pentru gestionarea bolii axiale; în acelaşi timp, ar trebui evitaţi

corticosteroizi pe cale orală [187, 188].

Agenţii biologici inhibitori de TNF-alfa recomandaţi în ghidul de terapie a

formelor anchilozante [189,190] sunt scumpi [191] şi pot fi asociaţi cu efecte

adverse potenţial grave, inclusiv reacţii alergice la locul de injectare şi un risc

crescut de boli neuro-degenerative şi infecţii, inclusiv tuberculoză [186,192,193].

Terapia cu laser de mică putere a fost, în principal, dovedită a fi eficientă în

tratamentul pe termen scurt al durerii cauzate de artrita reumatoidă, artrită juvenilă,

osteoartrită, tendinopatii, dar şi în durerea articulară cronică [194–196].

VIII.2 Scopul studiului

Scopul prezentului studiu a fost de a evalua eficacitatea biostimulării cu laser

în reducerea durerii şi îmbunătăţirea funcţiei locomotorii la copiii cu JSpA.

VIII.3. Material şi metodă

În perioada martie 2008 – martie 2010, un număr de 67 de pacienţi

diagnosticaţi cu JSpA au fost incluşi într-un studiu dublu-orb randomizat, placebo

controlat de biostimulare cu laser de mică putere (LLLT), cu durata de 36

săptămâni, la Centrul de Cercetare şi Terapie a Durerii în Clinica Pediatrie II, din

cadrul Spitalului de Urgenţe pentru Copii ―Sf. Maria‖ din Iaşi, România.

Page 38: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

36

Pentru a fi eligibili la introducerea în studiu, toţi pacienţii au trebuit să

îndeplinească criteriile Ligii Internaţionale a Asociaţiilor de Reumatologie (ILAR)

pentru AJI şi a Grupului European de Studiu al Spondiloartropatiilor [197].

Familia şi pacienţii au fost informaţi asupra metodei de tratament, beneficiilor

şi riscurilor, au înţeles şi au semnat consimţământul informat (scrisoarea de acord).

La iniţierea studiului şi pe toată durata acestuia, pacienţii au continuat şi le-a

fost permis să primească medicaţia fixată de medicul curant, cu dozele stabile de

medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, corticosteroizi, sau medicamente

antireumatice modificatoare de boală şi agenţi biologici.

Criteriile de excludere au fost: dizabilitate mentală, limitări funcţionale

locomotorii clasa IV după Steinbroker, boli neoplazice, tuberculoză activă,

hipersensibilitate la lumină.

Cei 67 de pacienţi cu au fost distribuiţi în două loturi de studiu.

Un număr de 34 de pacienţi cu vârsta medie de 12,2 ani, diagnosticaţi cu

JSpA, au format Grupul I; aceştia au primit fotobiostimulare cu laser de mică

putere (LLLT) aplicată local, comparativ cu un grup de control, format din 33 de

pacienţi (Grupul II) care au primit placebo laser. În grupul I, protocolul de

tratament a constat în iradierea cu laser la o doză de 3 J/cm2 a punctelor entezitice

afectate la nivelul tendonului achilian, zona calcaneană, punctele rotuliene

(Fig.VIII.1), precum şi/sau la nivelul crestelor iliace şi spinelor iliace

anterosuperioare şi posterosuperioare; concomitent au fost trataţi cu 2 J/cm2

ganglionii limfatici loco-regionali, cu ajutorul unei sonde GaAlAs de 830 nm, la o

putere de 300 mW şi o frecvenţă de modulaţie de 10 Hz.

Fig.VIII.1. Punctele entezitice tratate cu laser Fig. VIII.2. Fotobiostimularea cu laser

[modificat după Tse (198)]. în entezita achiliană.

În cazurile noastre, iradierea cu laser a zonelor de inserţia a tendoanelor pe os

şi a structurilor periarticulare (Fig.VIII.2) a fost administrată la fiecare două zile,

12 şedinţe, care au fost repetate la fiecare 3 luni, pe o perioadă de 270 de zile.

Page 39: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

37

Mobilitatea coloanei vertebrale a fost testată printr-un examen efectuat global

şi segmentar; la nivel lombar s-a cercetat mobilitatea segmentului dorso-lombar şi

a articulaţiilor coxo-femurale [199–200].

Flexia lombară este de obicei deficitară în JSpA şi poate fi evidenţiază prin

testul Schober, efectuat astfel: se determină apofiza spinoasă a vertebrei sacrale

S1 (reper 1); se măsoară proximal 10 cm (reper 2).

Pacientul va fi rugat să execute ulterior flexia trunchiului, prin care, în

mod normal, distanţa dintre cele două repere va creşte cu mai mult de 5 cm. Se

va nota Schober = 10 / 15cm (Fig.VIII.3a şi b).

Fig.VIII.3a. Testul Schober [modificat după (200)].

Fig.VIII.3b. Aprecierea flexiei lombare.....Fig. VIII.4. Măsurarea pragului de

prin manevra Schober. presiune.

Durerea obiectivă a fost măsurată prin pragul de sensibilitate la presiune şi

toleranţa la durere exprimate în newtoni / secundă, de la nivelul regiunii dorso-

lombare, obiectivată cu Algometrul Commander (Fig. VIII.4).

Pragul de presiune este definit ca forţa minimă necesară pentru a cauza durere.

Algometrul Commander (DigiTrack) este o unitate digitală pentru a genera

presiune, indiferent că este ţinut în palmă sau cu vârful degetelor. Unitatea de

Page 40: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

38

procesare poate memora până la 40 de teste şi calculează media exprimată în

newtoni/secundă şi deficitul în procente la %.

S-a folosit o consolă Commander cu vârful de 1 cm2, care oferă informaţii

normative şi poate înregistra până la 4 repetări pentru fiecare parte în cadrul unui

test. Datorită fiabilităţii şi reproductivităţii, algometria a fost utilizată pentru

documentarea medicală a intensităţii durerii în ambele loturi de studiu.

Gradul de libertate articulară a fost determinat cu sistemul Inclinometru

Dualer IQ (ambele produse de JTECH Medical, SUA) prin care am măsurat flexia

plantară şi dorsiflexia, apreciindu-se limitarea indusă de contracţia musculară

secundară durerii.

Pentru măsurarea gradului de libertate articulară la nivelul regiunii plantare s-

a folosit înclinometria simplă în modul static (Fig.VIII.5).

Fig.VIII.5. Măsurarea flexiei plantare şi dorsiflexiei.

Analiza statistică a urmărit compararea parametrilor corespunzători celor două

grupuri cu ajutorul testului t-student şi a testului exact Fisher pentru un interval de

încredere de 95%.

VIII.4. Rezultate

Studiul datelor demografice şi al parametrilor clinico-biologici a relevat faptul

că vârsta medie a pacienţilor luaţi în studiu a fost de 12 ani, durata medie de

evoluţie a bolii de 5 ani, iar afectarea pe sexe a evidenţiat predominanţa sexului

feminin, fără diferenţe semnificative între cele două loturi (Tabel VIII.1).

Studiul moleculei HLA B27 nu a fost efectuat la toţi bolnavii grupurilor

cercetate; dar, din datele existente la foile de observaţie am constatat prezenţa

acesteia la 34% din pacienţii grupului I şi la 31% din cazurile grupului II, fără

diferenţe semnificative între cele două loturi.

Page 41: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

39

Tabel VIII.1. Parametrii clinici şi biologici la începutul studiului.

Grup I

(n = 34)

Grup II

(n = 33)

Vârsta medie (ani ± DS) 12,3 ±1,5 12,1 ± 1,2(NS)1

Sex (% feminin) 61 63 (NS)

HLA-B27+ (% pozitiv) 34 31 (NS)

Durata medie a bolii (ani± DS) 5 ± 1 5 ± 2(NS)

Parametri clinici

Durere de spate (L1-L2 )2 32,3± 1 31,4± 1(NS)

Numărul articulaţiilor tumefiate3 3,2 ± 4,6 3,8 ± 5,3 (NS)

Redoarea matinală (min) 93,7 ± 49,4 93,6 ± 50,1(NS)

Testul Schober (cm)4 12,5 ± 1,5 11,5 ± 1,5 (NS)

Flexia plantară (normal: 30 –50

grade)

12±3 14±6 (NS)

Dorsiflexia (normal: 15 grade) 9±4 10±5 (NS)

Evaluarea globală a medicului

asupra stării de sănătate5

56,5 ± 17,6 56,2 ± 15,5 (NS)

Evaluarea globală a pacientului /

sau a familiei asupra stării de

sănătate5

78 ± 16 76 ± 17 (NS)

CRP (normal<10mg/L)6 40,4 ± 0,9 41,2 ± 10,2(NS) 1NS = nu există diferenţe statistic semnificative (p>0,05); 2Newtoni/ 1,5 secunde; 3Scala

articulaţiilor inflamate (0= nici o inflamaţie; 1= uşoară; 2= moderată; 3= severă); 4Testul

Schober – flexia lombară (normal >15 cm); 5Scorurile sunt de la 0 la 100 mm pe o scală

analog vizuală (0, nu este prezentă; 100, boala cea mai severă). 6 proteina C reactivă.

Fotobiostimularea cu laser de mică putere, aplicată local pe punctele entezitice

în JSpA a ameliorat durerile cronice de spate, numărul de articulaţii tumefiate şi

dureroase, redoarea matinală, mobilitatea segmentului dorso-lombar, a articulaţiilor

coxo-femurale şi tibio-tarsiene bilateral, cu diferenţe semnificative comparativ cu

grupul placebo laser (Tabel VIII.2).

Grupul de pacienţi care au beneficiat de biostimulare cu laser a demonstrat o

îmbunătăţire evidentă nu numai a parametrilor privind durerea cronică asociată

spondilartropatiei juvenile, dar şi o creşterea a domeniului de mişcare (a funcţiei

articulare) şi a calităţii vieţii, precum şi ameliorarea simptomelor axiale ale bolii

(76,5%), comparativ cu grupul martor (placebo laser) (27,2%) [Tabel VIII.2;

Fig.VIII.6 şi 7].

Page 42: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

40

Tabel VIII.2. Evoluţia principalilor parametri după 270 de zile.

Grup I (n=34) Grup II (n=33) P

Total pacienţi cu

răspuns pozitiv (%)

26 (76,5%) 9 (27,2%) 0,0334

Durere de spate (L1-L2 )

Iniţial 32,3±1 31,4± 1 NS

Ziua a 270-a 79±4 39,1± 3 0,0539

Numărul articulaţiilor tumefiate

Iniţial 3,2 ± 4,6 3,8 ± 5,3 NS

Ziua a 270-a 1,0± 2, 3,9± 4 0,0429

Redoarea matinală (min)

Iniţial 93,7 ±

49,4

93,6 ± 50,1 NS

Ziua a 270-a 35± 20,2 88± 40 0,0002 Testul Schober

Iniţial 12,5 ±

1,5

11,5 ± 1,5 NS

Ziua a 270-a 20±2 13±1,0 0,0021 Flexia plantară

Iniţial 12±3 14±6 NS

Ziua a 270-a 40±13 16±15 0,0474

Dorsiflexia (normal: 15 grade)

Iniţial 9±4 10±5 (NS)

Ziua a 270-a 14±1 11±2 (NS) Evaluarea globală a medicului

Iniţial 56,5 ± 17 56,2 ± 15 NS

Ziua a 270-a 22± 12 50± 16 0,0095 Evaluarea globală a pacientului / sau a familiei

Iniţial 78 ± 16 76 ± 17 (NS) NS

Ziua a 270-a 29± 7 59± 12 0,0104 1NS = nu există diferenţe statistic semnificative (p>0,05); Semnificative: 0,01 <

p < 0,05; Foarte semnificative:0,001<p<0,01; Extrem de semnificative: p<0,001.

Page 43: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

41

Procent pacienţi

cu răspuns foarte

bun (76,5%).

Procent pacienţi

cu răspuns

nemodificat

(23,5%).

Răspunsul la tratament în Grupul I, după 270 de zile de la iniţierea terapiei.

Fig.VIII.6. Rezultatele privind răspunsul foarte bun (76,5% dintre pacienţi) după 270

zile de terapie cu laser în Grupul I.

Procent pacienţi

cu răspuns

nemodificat

(72,8%).

Procent pacienţi

cu răspuns bun

(27,2%).

Răspunsul la tratament în Grupul II, după 270 de zile de la iniţierea studiului.

Fig.VIII.7. Rezultatele finale (răspuns nemodificat la 72,8% dintre pacienţi) după 270

zile de terapie placebo laser în Grupul II.

Parametrii clinico-biologici în grupul I s-au o îmbunătăţit chiar din prima lună

de la iniţierea tratamentului şi au crescut în mod continuu, până la sfârşit.

Durerea lombară evaluată cu Algometrul Commander, care avea iniţial un

deficit mediu unilateral de 28% în grupul tratat cu laser s-a redus semnificativ (p =

0.0453) la 9% după cele 270 zile de terapie; în timp ce în grupul martor, deficitul s-

a ameliorat doar de la 27% la 23% din cazuri (Fig.VIII.8).

27%28%

23%

9%

0

5

10

15

20

25

30

Grup I Grup II

Fig.VIII.8. Reducerea procentuală a deficitului mediu unilateral a durerii lombare.

Page 44: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

42

In final, nivelul deficitului unilateral a scăzut cu 46,5% în grupul I,

comparativ cu numai 27,2% în grupul de control, iar procentul (%) de ameliorare a

amplitudinii totale a mişcării articulaţiei gleznei a crescut cu 96% în grupul LLLT,

comparativ cu numai 21,5% în grupul placebo laser (Fig.VIII.9).

0

20

40

60

80

100

120

21,5%

96%

Grup I

Grup II

Fig.VIII.9. Procentul de ameliorare a amplitudinii mişcării totale în articulaţia gleznei.

Evoluţia capacităţii de flexie lombară testată prin manevra Schober ne-a arătat

o creştere de la 12,5cm, la 20cm în grupul de pacienţi trataţi cu laser, faţă de o

creştere de la 11,5cm la numai 13 cm în grupul placebo laser (Fig. VIII.10).

12,5

20

11,513

0

5

10

15

20

Grup LLLT Grup placebo

I

n

d

i

c

e

S

c

h

o

b

e

r

g

cm

Fig.VIII.10. Evoluţia indicelui Schober în cele două grupuri.

La sfârşit, grupul I a demonstrat o îmbunătăţire evidentă privind durerea

asociată JSpA, dar şi o creşterea a domeniului de mişcare (a funcţiei articulare) şi a

calităţii vieţii, precum şi ameliorarea parametrilor biologici şi a simptomelor axiale

ale bolii (76,5%), comparativ cu grupul martor (placebo laser) (27,2%).

Fotobiostimularea cu laser s-a dovedit a fi o metodă alternativă eficientă

pentru managementul complex al durerii cronice în spondiloartropatiile juvenile.

iniţial final iniţial final

Page 45: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

43

VIII. 5. Discuţii

În JSpA complexitatea manifestărilor clinice, cu particularităţile evolutive

individuale, solicită eforturi multidisciplinare deosebite pentru instituirea unui

program terapeutic adecvat momentului, pentru reducerea inflamaţiei articulare şi a

entezitei, diminuarea durerilor, menţinerea funcţiei articulare, prevenirea

distrugerii cartilajelor, ligamentelor, tendoanelor şi a osului din articulaţie.

În ultimul deceniu, un număr tot mai mare de rezultate experimentale şi

modele clinice s-au adunat în literatura de specialitate, confirmând eficienţa LLLT,

în domeniul vizibil şi infraroşu apropiat (IR), asupra diferitelor culturi de celule,

ţesuturi vii şi boli inflamatorii mediate imun [194].

Administraţia pentru Alimentaţie şi Medicamente (FDA) din SUA a

recunoscut recent efectul pozitiv al terapiei cu laser în diferite forme de artrită,

precum şi manifestările reumatismale de tip bursită [201].

Cu toate controversele legate de utilizarea LLLT în medicină, cercetările

continuă pentru a descoperi care este segmentul ideal de tratat în boala

reumatismală (în special, dacă LLLT este mai adecvat pentru a fi utilizat în terapia

problemelor legate de nerv sau de articulaţie) [202], doza, lungimea de undă,

frecvenţa optimă a tratamentelor şi modulaţia cea mai eficientă a emisiei radiaţiei

laser (regim pulsat sau continuu), precum şi durata tratamentelor [203].

În ciuda lipsei unui consens general asupra utilizării şi a unor ghiduri specifice

pentru aplicaţiile LLLT, se sugerează că metoda este eficace în ameliorarea durerii

pe termen scurt în artrita reumatoidă, osteoartrită, dureri faringiene acute şi

cronice, tendinopatii, dureri cronice articulare şi de spate [202 – 207].

La sfârşitul celor 9 luni de la iniţierea terapiei, am constatat beneficiul acestei

metode complementare în ameliorarea durerilor cronice de spate, a numărului de

articulaţii tumefiate, redorii matinale, mobilităţii segmentului dorso-lombar, a

articulaţiilor coxo-femurale şi tibio-tarsiene bilateral, cu diferenţe semnificative (p

< 0,05) comparativ cu grupul placebo laser (Tabelul VIII.2).

Terapia cu laser poate fi un mijloc adjuvant eficient în tratamentul bolilor

reumatismale (artritei) şi a altor afecţiuni [208–209].

În cercetarea noastră, la cei 34 pacienţi pe care i-am tratat în mod

complementar cu laser s-a observat o îmbunătăţire a parametrilor clinici şi

biologici încă din prima lună, de la iniţierea tratamentului.

Durerea lombară evaluată cu Algometrul Commander, care avea iniţial un

deficit mediu unilateral de 28% în grupul I s-a redus semnificativ (p = 0.0453) la

9% după cele 270 zile de terapie, în timp ce în grupul martor, deficitul s-a

ameliorat doar de la 27%, la numai 23% (Fig.VIII.8).

Efectele benefice ale terapiei cu laser în domeniul roşu şi infraroşu apropiat

asupra reducerii intensităţii durerii sunt documentate prin studii care atestă că

acestea sunt explicate printr-o combinaţie de răspunsuri celulare şi tisulare prin

creşterea beta – endorfinelor, blocarea depolarizării fibrelor nervoase aferente – C,

scăderea nivelurilor de bradikinină şi normalizarea funcţionării canalelor ionice

Page 46: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

44

[213–215]. Terapia cu laser oferă un plus de valoare modalităţilor standard utilizate

în prezent pentru tratamentul durerii şi inflamaţiei copilului cu JSpA [216].

Spondilartrita este adesea o boală cu manifestări sistemice, iar terapia de

fotobiostimulare cu laser de mică putere, chiar dacă este aplicată local, are o

acţiune sistemică [217].

În studiul nostru, grupul de pacienţi care au beneficiat de fotobiostimulare cu

laser a demonstrat o îmbunătăţire evidentă nu numai a parametrilor privind durerea

cronică asociată spondilartropatiei juvenile, dar şi o creşterea a domeniului de

mişcare (a funcţiei articulare) şi a calităţii vieţii, ameliorarea parametrilor biologici

şi a simptomelor axiale ale bolii (76,5%), comparativ cu grupul martor (placebo

laser) (27,2%) [Tabelul VIII.2; Fig.VIII.6 şi 7]. Schema de tratament trebuie să fie

individualizată pentru fiecare pacient. [218].

În cazurile noastre, iradierea cu laser a zonelor de inserţia a tendoanelor pe os

şi a structurilor periarticulare (Fig.VIII.2) a fost administrată la fiecare două zile,

un număr de 12 şedinţe, care au fost repetate la fiecare 3 luni, timp de 270 zile.

Cercetarea noastră a arătat că tratamentul cu laser în spondilartropatiile

juvenile poate fi eficace în atenuarea durerii şi a altor simptome ale bolii.

Sperăm că studiile clinice viitoare din comunitatea medicală vor accepta

potenţialul fotobiostimulării laser ca un remediu pentru artrita juvenilă [219, 220]

şi pentru alte boli [143].

VIII. 6. Concluzii

1. Fotobiostimularea cu laser aplicată la nivelul punctelor entezitice s-a

dovedit o opţiune valoroasă în tratamentul durerii cronice din JSpA.

2. Originalitatea studiului constă în utilizarea fotobiostimulării laser pentru

iradierea zonelor dureroase din JSpA, cu monitorizarea obiectivă a durerii

şi gradului de libertate articulară folosind instrumente digitale.

3. Grupul de pacienţi care au beneficiat de fotobiostimulare locală cu laser a

demonstrat o îmbunătăţire evidentă nu numai a parametrilor privind

durerea cronică asociată JSpA, dar şi ameliorarea parametrilor biologici,

cu o creştere a domeniului de mişcare şi a calităţii vieţii (în 76,5% din

cazuri), comparativ cu grupul placebo laser (la numai 27,2%) [(p <0,05)].

4. Fotobiostimularea cu laser aplicată local în spondiloartropatia juvenilă ne-

a oferit prilejul să demonstrăm beneficiul sistemic al acestei metode

complementare prin ameliorarea stării generale, a durerilor la distanţă de

zona aplicată, a reducerii numărului de articulaţii tumefiate, redorii

matinale, creşterea mobilităţii coloanei vertebrale, cu diferenţe

semnificative comparativ cu grupul placebo laser.

5. Sperăm ca studiile clinice viitoare din comunitatea medicală vor accepta

potenţialul fotobiostimulării laser ca un remediu pentru artrita juvenilă şi

alte boli asociate cu durere cronică, verificând această metodă pe un

număr mai mare de cazuri.

Page 47: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

45

CAPITOLUL IX

EXEMPLIFICĂRI DIN PATOLOGIA STUDIATĂ

IX.1. Introducere

IX.2. Programe de kinetoterapie

IX.3. Discuţii

IX.4. Concluzii

Ultimul capitol are o importanţă deosebită pentru practica în domeniu,

fiind o construcţie ce oglindeşte viaţa reală a cazurilor clinice, ceea ce subliniază

odată în plus, contribuţiile terapiei fizice la obţinerea unor rezultate benefice pentru

evitarea dizabilităţilor locomotorii.

Se consolidează ideea tratamentului prelungit la domiciliu.

CONCLUZII FINALE

1. Durerea cronică reumatismală este o problemă majoră de sănătate

pentru copil şi adolescent, constituind o ameninţare pentru calitatea

vieţii.

2. Managementul corect al durerii din artrita juvenilă presupune

antrenarea unei echipe pluridisciplinare pentru un tratament precoce

complex, convenţional şi holistic.

3. In pofida utilizării pe scară largă a medicamentelor remisive, inclusiv

a noilor agenţi biologici, un procent important din pacienţi continuă

să prezintă semne de boală activă manifeste, în special, prin durere

persistentă.

4. Până în prezent nici o medicaţie sau combinaţie farmacologică nu şi-

au demonstrat eficacitatea în inducerea completă şi definitivă a

remisiunii bolii la majoritatea cazurilor.

5. Terapia vibroacustică aplicată bolnavilor cu AJI a conferit un

sentiment de conştientizare a experienţei personale privind durerea şi

controlul acesteia, a redus numărul de articulaţii inflamate, a diminuat

anxietatea, oboseala cronică şi depresia, cu diferenţe statistic

semnificative (p < 0,05) faţă de grupul martor.

Page 48: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

46

6. Meloterapia vibroacustică aplicată prin sistemul Bodysonic s-a

dovedit o metodă nefarmacologică eficientă, agreată de pacienţi şi a

permis derularea unor programe complexe de kinetoterapie,

prevenind dizabilităţile funcţionale, comparativ cu grupul de control.

7. Pacienţii care au beneficiat de terapie vibroacustică au manifestat o

atitudine generală pozitivă faţă de situaţia lor, fraţi, prieteni, părinţi şi

echipa pluridisciplinară, în comparaţie cu lotul martor.

8. Parametrii setului de date de bază (CSD) care au monitorizat timp de

12 luni evoluţia bolnavilor cu forme moderate şi severe de AJI trataţi

cu laser intravenos, s-au îmbunătăţit cu 71,18%, comparativ cu numai

38,81% în lotul de control.

9. Terapia cu laser intravenos, împreună cu kinetoterapia individualizată

aplicate precoce, au scăzut nivelul de durere, au crescut forţa

musculară şi mobilitatea articulară, au redus medicaţia şi riscurile

farmacoterapiei, prevenind în mod semnificativ riscurile distrucţiei

osteoarticulare şi ale invalidităţii (p <0,05), comparativ cu grupul de

control.

10. Fotobiostimularea laser, ca metodă modernă de terapie cuantică

complementară, neinvazivă, nedureroasă, cu efecte adverse minime,

acţionează benefic prin modularea răspunsurilor locale şi sistemice,

cu reducerea inflamaţiei, durerii şi promovarea remisiunii bolii.

11. Iradierea cu laser la nivelul entezelor poate fi considerată o opţiune

valoroasă în tratamentul durerii cronice din spondiloartropatiile

juvenile.

12. Pacienţii care au beneficiat de fotobiostimulare locală cu laser au

demonstrat o îmbunătăţire evidentă a parametrilor biologici, durerii

cronice asociate spondilartropatiei, domeniului de mişcare şi a

calităţii vieţii (76,5%), comparativ cu grupul placebo laser (27,2%).

13. Originalitatea prezentului studiu a constat în utilizarea într-o manieră

integrativă a următoarelor metode complementare: meloterapia

vibroacustică, fotobiostimularea cu laser intravenos în forme

moderate şi severe de artrită juvenilă, precum şi aplicarea locală a

fasciculului laser la nivelul entezelor în spondilartropatii, cu

monitorizarea obiectivă a durerii şi a gradului de libertate articulară

cu ajutorul unor instrumente digitale.

14. Sperăm că studiile clinice viitoare din comunitatea medicală vor

accepta potenţialul meloterapiei vibroacustice şi al fotobiostimulării

cu laser la copil şi adolescent, ca un remediu pentru durerea cronică

din artrita juvenilă şi alte boli inflamatorii mediate imun.

15. Eforturile cercetărilor clinice printr-o colaborare multicentrică

internaţională aduc speranţa unui viitor mai bun.

Page 49: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

47

IMPACTUL ŞI PERSPECTIVELE PE CARE LE DESCHIDE TEZA

1. Rezultatele studiului au adus informaţii valoroase cu privire la

managementul pluridisciplinar al durerii cronice reumatismale din artrita

juvenilă idiopatică, prin integrarea unor metode complementare şi

alternative care să completeze armonios arsenalul terapeutic actual cu noi

valenţe şi posibilităţi.

2. Prezentul studiu atrage atenţia asupra obligativităţii monitorizării

obiective cu instrumente digitale a eficienţei terapiei în durerea cronică la

copil, în contextul actual al medicinii bazate pe dovezi.

3. Subliniind importanţa kinetoterapiei şi a metodelor complementare şi

alternative de tratament în durerea cronică din artrita juvenilă, prezenta

teză de doctorat poate stimula preocupările medicilor reumatologi, de

familie şi ale altor categorii de specialişti, inclusiv kinetoterapeuţi, pentru

a implementa programe individuale care să faciliteze o mai bună îngrijire

şi o eficienţă deosebită în inducerea precoce a remisiunii bolii

reumatismale, înainte ca aceasta să-şi manifeste agresivitatea locomotorie

şi oculară.

4. Datele prezentate în teză sperăm să fie utile pentru tânăra generaţie în

proiectarea şi realizarea unor noi cercetări, care să ofere o mai bună

cunoaştere a problematicii complexe privind managementul artritei

juvenile, impactului durerii cronice asupra viitorului adult, familiei şi

societăţii.

Page 50: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

48

BIBLIOGRAFIE

1. Kimura Y, Walco GA. Treatment of chronic pain in pediatric rheumatic disease, Nature Clinical

Practice Rheumatology, 2007, 3: 210–218.

2. Ailioaie C. Artrita Juvenilă Idiopatică în Boli reumatismale şi kinetoterapia la copil, Goţia Stela,

Ailioaie C, Ailioaie LM, Ed. Tehnopress, Iaşi, 2004: 11–12.

3. Ailioaie C. Artrita Juvenilă Idiopatică în Boli imune şi alergice la copil, Ed. Tehnopress, Iaşi,

2003, 9–78.

4. Ravelli A, Martini A. Juvenile idiopathic arthritis. Lancet, 2007; 369 (9563), 767–778.

5. MMWR 2007; 56 (01):4-7. Data Source: 2003, Medical Expenditure Panel Survey. Available at:

http://www.arthritis.org/ja-fact-sheet.php.

6. Silver KJ. Chronic Pain and the Family. A new guide, Harvard University Press, Cambridge,USA,

2004, 1–20; 75–86.

7. Ailioaie C. Managementul durerii cronice la copilul cu artrită. Lucrare de Disertaţie, Masterat:

Terapia durerii şi stresului. U.M.F.‖Gr.T.Popa‖, Iaşi, 2008, 17–24.

8. Suresh S. Chronic Pain Management in Children and Adolescents. Available at:

http://www.childsdoc.org/spring2002/chronicpain.asp

9. Merskey H, Bogduk N. Classification of chronic pain. Descriptions of chronic pain syndromes and

definitions of pain terms, Second Ed., IASP Press, Seatttle, USA, 1994, 207–213.

10. Franck LS, Greenberg CS, Stevens B. Pain assessment in infants and children. Pediatric Clinics of

North America, 2000, 47 (3): 487–512.

11. Sabatino AD. Pain (the fifth vital sign) and pain management, 2006. Available at:

http://www.ocalaregional.com/CPM/PAIN%20Management%2006.pdf

12. Pain Management. Staff Development & Education. Part 5: Pediatric Pain Management, 2008.

Available at: http://www.med.umich.edu/pain/pediatric.htm

13. Mungiu CO. Algeziologie generală. Ediţia a II-a (revăzută şi adăugită), Edit DAN, Iaşi, 2007, 14–

18.

14. Sengupta JN. Visceral pain: the neurophysiological mechanism.Handb Exp Pharmacol.

2009;(194):31-74.

15. Ailioaie C. Aspecte actuale în artrita cronică la copil. Ed. Vasiliana’98, Iaşi, 1999:15–20.

16. Pain and nociception. http://psychology.wikia.com/wiki/Pain_and_nociception

17. What's New? IASP Pain Terminology. Available at: http://www.iasp-

pain.org/AM/Template.cfm?Section=Home&Template=/CM/HTMLDisplay.cfm&ContentID=663

2

18. Berry HP, Chapman CR, Covington CE, Dahl LJ, Katz AJ, Miaskowski C, McLean JM. Pain:

Current Understanding of Assessment, Management and Treatments. Ed. National Pharmaceutical

Council, INC, 2001.

19. Mungiu C.O. Algeziologie specială. Ediţia a II-a (revăzută şi adăugită), Edit DAN, Iaşi, 2000.

20. Medulla spinalis – Substantia grisea. Available at: http://en.wikipedia.org/wiki/Image:Medulla

spinalis – Substantia grisea - English.svg.

21. Hăulică I. Fiziologie umană, ediţia a II-a, Ed. Medicală, Bucureşti, 1996.

22. Mc Mahon SB. Mechanisms of cutaneous, deep and visceral pain. In: Textbook of Pain, Third

edition, Ed. Wall & Melzak, 1994; 129 -151.

23. Wilkins KL, McGrath PJ, Finley GA, Katz J. Phantom limb sensations and phantom limb pain in

child and adolescent amputees. Pain, 1998; 78: 7–12.

24. Falk KM. Pain Management. National Center of Continuing Education, Inc., 2008. Available at:

http://www.nursece.com/onlinecourses/9004.html

25. Mc Pherson LM. Chronic pain management: A disease based approach. Pharmacotherapy Self-

Assessment Program, 5th Edition. Available at: http://www.iasp-pain.org/terms-p.html#Pain.

Accessed September 15, 2007.

Page 51: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

49

26. Sherry DD, Jung LK. Juvenile Idiopathic Arthritis Treatment & Management. Updated: May 26,

2011. http://emedicine.medscape.com/article/1007276-treatment

27. Connelly M, Schanberg L. Opioid Therapy for the Treatment of Refractory Pain in Children with

Juvenile Rheumatoid Arthritis. Nat Clin Pract Rheumatol. 2006; 2(12): 636-637.

28. Golianu B, Krane JO, Galloway SK, Yaster M. Pediatric acute pain management, Pediatr Clin N

Am, 2000; 47(3): 559-587.

29. Goodman JE, McGrath PJ. The epidemiology of pain in children and adolescents: A review. Pain,

1991, 46: 247–264.

30. Bursch B, Collier J, Joseph M, Kuttner L, McGrath P, et al. Pediatric Chronic Pain. A Position

Statement from the American Pain Society, Available at:

http://www.ampainsoc.org/advocacy/pediatric.htm

31. Campo JV, Comer DM, Jansen-McWilliams L, Gardner W, Kelleher KJ. Recurrent pain,

emotional distress, and health service use in childhood. Journal of Pediatrics, 2002; 141: 76–83.

32. Ailioaie C. Terapia durerii din artrita juvenilă idiopatică, Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat, Iaşi,

2005;109 (4), Supl.2: 197 – 201.

33. Kidd LB., Urban AL. Mechanisms of inflammatory pain. Br J Anaesth 2001; 87: 3- 11.

34. Lovell DJ, Walco GA. Pain associated with juvenile rheumatoid arthritis. Pediatr Clin North Am,

1989; 36:1015– 27.

35. Bingham B, Ajit S, Blake D, Samad T. The molecular basis of pain and its clinical implications in

rheumatology. Nature Clinical Practice Rheumatology, 2008; 5: 28-37.

36. Processus et "Opérations" de traitement de l'information. Available at:

http://psychobiologie.ouvaton.org/textes/p04.30-frametraitementinformation.htm

37. Thompson K, Varni WJ, Hanson V. Comprehensive assessment of pain in juvenile rheumatoid

arthritis: an empirical model. J Pediatr Psychol, 1987; 12: 241–255.

38. Ilowite N, et al. Assessment of pain in patients with juvenile rheumatoid arthritis: relation between

pain intensity and degree of joint inflammation. Ann Rheum Dis, 1992; 51: 343–46.

39. Malleson P et al. Predictors of pain in children with established juvenile rheumatoid arthritis.

Arthritis Rheum, 2004; 51: 222–227.

40. Pediatric chronic pain: a position statement from the American Pain Society.

http://www.ampainsoc.org/advocacy/pediatric.htm

41. Franck SL, Greenberg SC, Stevens B. Pain assessment in infants and children. Pediatr Clin N Am,

2000; 47(3): 487-512.

42. Firestein SG. Rheumatoid Arthritis: Pathogenesis. ACP Medicine Online, Dale DC; Federman

DD, Eds. WebMD Inc., New York, 2000.

43. Firestein SG, Corr M. Common Mechanisms in Immune Mediated Inflammatory Disease. J

Rheumatol, 2005; 32 Suppl 73:8-13.

44. Firestein SG. Pathogenesis of rheumatoid arthritis: how early is early? Arthritis Research &

Therapy, 2005; 7:157-159.

45. De Grauw JC, van de Lest CH, van Weeren PR. Inflammatory mediators and cartilage biomarkers

in synovial fluid after a single inflammatory insult: a longitudinal experimental study. Arthritis

Res Ther. 2009;11(2):35.

46. Kuis W, Heijnen C J, Hogeweg J A, Sinnema G, Helders P. How painful is juvenile chronic

arthritis? Archives of Disease in Childhood, 1997; 77:453.

47. Ilowite TN, Walco AG, Pochaczevsky R. Assessment of pain in patients with juvenile rheumatoid

arthritis: relation between pain intensity and degree of joint inflammation. Ann Rheum Diseases,

1992; 51: 343-346.

48. Bradley AL. Recent approaches to Osteoarthritis Pain. J Rheum 2004; 31, Suppl. 70: 54-60.

49. Bursch B, Collier J, Joseph M, Kuttner L, McGrath P, et al. Pediatric Chronic Pain. A Position

Statement from the American Pain Society, http://www.ampainsoc.org/advocacy/pediatric.htm

50. Schaible HG, Grubb DB. Afferent and spinal mechanisms of joint pain. Pain, 1993; 55:5-45.

51. Stucky CL, Gold SM, Zang Xu. Mechanisms of pain, PNAS, 2001, 98 (21):11845-46;Available

at: www.pnas.org/cgi/doi/10.1073/pnas.211373398

Page 52: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

50

52. The Anatomy and Physiology of Pain. Date of Last Update: 2006/10/24.

http://www.anaesthetist.com/icu/pain/Findex.htm#pain3.htm

53. Susankova K, Tousova K, Vyklicky L, Teisinger J, Vlachova V. Reducing and oxidizing agents

sensitize heat-activated vanilloid receptor (TRPV1) current. Mol Pharmacol. 2006; 70(1):383-94.

54. Song Ok-Sun, Carr DB. Pain and Memory. Pain Clinical Updates, IASP, 1999, VII (1): 1-7.

Available at: http://www.iasp-pain.org/AM/AMTemplate.cfm?Section = Home & TEMPLATE

=/CM/ContentDisplay.cfm&CONTENTID=2531. Accessed Nov. 22, 2008.

55. Woolf CJ, Chong MS. Preemptive analgesia - treating postoperative pain by preventing the

establishment of central sensitization. Anesth. Analg. 1993; 77: 362-379.

56. Gudin AJ. Expanding Our Understanding of Central Sensitization. Available at

http://www.medscape.com/viewarticle/481798

57. Herndon CM, Hutchison RW, Berdine HJ, et al. Management of Chronic Nonmalignant Pain with

Nonsteroidal Antiinflammatory Drugs. Pharmacotherapy 2008;28(6):788–805.

58. Inturrisi EC, Recent findings in NMDA receptor research and its impact on the treatment of

chronic pain. Posted: 01/03/2008. http://www.medscape.com/viewarticle/567856 Accessed Nov.

22, 2010.

59. Neurostimulation and the Nervous System Theories of Pain

http://www.burtonreport.com/InfSpine/NSPainTheories.htm

60. Melzack R, Wall PD. Pain Mechanisms: A New Theory. Science, 1965; 9:159-971.

61. Rheumatism. http://w http://en.wikipedia.org/wiki/Rheumatism

62. Chkirate B, Aitouamar H, Bentahila A, Rouichi A, Belhadi Mouhid A. Actualités dans les

rheumatismes inflammatoires de l'enfant. Rev Maghr Pediatr 2001; XI: 3–8.

63. Prieur A.M. L'arthrite (chronique) juvenile n'est pas l'arthrite rheumatoide juvenile. Rev.Rhum.

(Ed.Fr.) 1996, 63, (1): 1–5.

64. Giannini EH, Ruperto N, Ravelli A, Lovel JD, Felson TD, Martini A. Preliminary definition of

improvement in juvenile arthritis. Arthritis Rheum 1997, 40 (7):1202–09.

65. Felson DT, Anderson JJ, Boers M, Bombardier C, Furst D, et al. ACR Preliminary Definition of

Improvement in Rheumatoid Arthritis. Arthritis & Rheumatism, 1995, 6 (38): 727 – 735.

66. Prieur AM, Deslandre CJ. „Les arthrites juvéniles idiopatiques: Aspects nosologiques actuels‖. La

Presse Médicale 2000; 29: 499–501.

67. Prieur AM. Formes systémique d'arthrites juvéniles idiopathiques. Aspects évolutifs. La Presse

Médicale 2000; 29: 503–9.

68. Petty R.E. Growing Pains: The ILAR Classification of Juvenile Idiopathic Arthritis. J Rheum

2001, 28, (5): 927.

69. Petty RE, Southwood TR, Baum J, et al. Revision of the proposed classification criteria for

juvenile idiopathic arthritis: Durban, 1997. J Rheumatol. 1998; 25:1991–1994.

70. Petty RE, Southwood TR, Manners P, Baum J, Glass DN, Goldenberg J, He X, Maldonado-Cocco

J, Orozco-Alcala J, Prieur AM, Suarez-Almazor ME, Woo P; International League of Associations

for Rheumatology classification of juvenile idiopathic arthritis: second revision, Edmonton, 2001.

J Rheumatol. 2004;31(2):390–2.

71. Laxer MR. Juvenile Idiopathic Arthritis: Insights Into Classification, Outcomes, and

Treatment.Available at: http://www.medscape.com/viewarticle/520063

72. Merino R, de Inocencio J, Garcia-Consuegra J. Evaluation of revised International League of

Associations for Rheumatology classification criteria for juvenile idiopathic arthritis in Spanish

children (Edmonton 2001). J Rheumatol. 2005;32:559–561.

73. Guellac N, Niehues T: Interdisziplinäre S2-Therapieleitlinie der Juvenilen Idiopathischen

Arthritis. Klin. Padiatr, 2008; 220, 392— 402.

74. Kimura Y, Walco GA, Sugarman E, Conte PM, Schanberg LE. Treatment of pain in juvenile

idiopathic arthritis: a survey of pediatric rheumatologists. Arthritis Rheum. 2006 Feb 15;55(1):81–

5.

75. McCann L, Wedderburn L, Hassan N. Juvenile idiopathic arthritis. Arch Dis Child Educ Pract Ed

2007;91:29–36.

Page 53: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

51

76. Wallace CA, Levinson JE. Juvenile rheumatoid arthritis: outcome and treatment for the 1990s.

Rheum Dis Clin North Am. 1991;17:891–905.

77. Lovell DJ, Giannini EH, Reiff A, et al. Etanercept in children with polyarticular juvenile

rheumatoid arthritis. Pediatric Rheumatology Collaborative Study Group. N Engl J Med.

2000;342:763–769.

78. Hashkes PJ, Laxer RM. Medical treatment of juvenile idiopathic arthritis. JAMA. 2005;294:1671-

1684.

79. Heyman R, Prieur AM. Les formes systémiques d’arthrite juvénile idiopathique : diagnostic et

pronostic. Médecine thérapeutique / Pédiatrie, 2006; (9), 1: 16-22.

80. Prieur AM, Chedeville G. Prognostic factors in juvenile idiopathic arthritis. Curr Rheumatol Rep

2001; 3(5): 371-8.

81. Ailioaie C, Burdea M, Tansanu I. Consideraţii evolutive asupra Artritei cronice juvenile formă

sistemică la debut. Progrese recente în pediatrie, Societatea română de pediatrie, Ed. Curtea

Veche, Buc, 1996, 603.

82. Ailioaie C, Ailioaie LM. Progrese şi perspective în artrita cronică la copil. Rev. Med. Chir. Soc.

Med. Nat, Iaşi, 2004; 108, (Supl nr. 1): 415–23.

83. Dewint P, Hoffman AE, Rogge S, Joos R, Union A, Dehoorne J, Delanghe J, et al. Effect of age

on prevalence of anticitrullinated protein/peptide antibodies in polyarticular juvenile idiopathic

arthritis, Rheumatology, 2006, 45(2):204–208.

84. Packham JC, Hall MA, Pimm TJ. Long-term follow-up of 246 adults with juvenile idiopathic

arthritis: predictive factors for mood and pain. Rheumatology (Oxford) 2002;41:1444–9.

85. Gensler L, Davis CJ. Recognition and Treatment of Juvenile-onset Spondyloarthritis. Curr Opin

Rheumatol. 2006;18(5):507–511.

86. Tse S, Laxer R. Juvenile spondyloarthropathy. Curr Opin Rheumatol 2003; 15: 374–379.

87. Van der Linden S, Valkenburg HA, Cats A. Evaluation of diagnostic criteria for ankylosing

spondylitis A proposal for modification of the New York criteria. Arthritis Rheum 1984; 27:361–

368.

88. Prieur AM, Listrat V, Dougados M. Evaluation of the ESSG and the Amor criteria for juvenile

spondyloarthropathies (JSA): study of 310 consecutive children referred to one pediatric

rheumatology center. Arthritis Rheum 1990; 33:D195.

89. Colbert RA. Early axial spondyloarthritis. Curr Opin Rheumatol. 2010 September ; 22(5): 603–

607. doi:10.1097/BOR.0b013e32833c7255

90. Colbert RA. Classification of juvenile spondyloarthritis: enthesitis-related arthritis and beyond.

Nature Reviews Rheumatology 6, 477-485 (August 2010) | doi:10.1038/nrrheum.2010.103

91. Ailioaie C. Artrita juvenilă idiopatică, Editor Goţia Stela în: Pediatrie. Boli respiratorii, boli cu

mecanism imun, hepatologie, Ed. Vasiliana’98, Iaşi, 2008:113–136.

92. Ailioaie LM, Ailioaie C, Chiran AD. Laser therapy in neurophatic pain, Proceedings of the

Annual Symposium on Mathematics applied in Biology & Biophisics, Iaşi, 2004, Tom XLVII, v.

2, p. 303 – 308.

93. Ailioaie LM, Ailioaie C, Chiran DA. Laser photobiostimulation in pediatrics: new introspections.

Photodiagnosis and Photodynamic Therapy. Volume 5, Supplement 1 (August 2008), page S18.

94. Zebracki K, Holzman K., Bitter KJ., Feehan K. Brief Report: Use of Complementary and

Alternative Medicine and Psychological Functioning in Latino Children with Juvenile Idiopathic

Arthritis or Arthralgia. J. Pediatr. Psychol. 2007; 32 (8): 1006-1010. doi: 10.1093/jpepsy/jsm033

95. Jordan A, McDonagh EJ. Juvenile idiopathic arthritis: the paediatric perspective, Pediatr Radiol

2006; 36: 734–742.

96. Lipsky EP. Interleukin-6 and rheumatic diseases. Arthritis Research & Therapy 2006, 8 (Suppl 2)

: S4. http://arthritis-research.com/content/pdf/ar1918.pdf

97. Ailioaie LM, Elemente de kinetoterapie în artrita cronică la copil. In Gotia S, Boli reumatismale şi

kinetoterapia la copil. Ed. Tehnopress, Iaşi, 2004, 305-61.

98. Cassidy JT, Petty RE. Chronic arthritis in childhood. In: Cassidy JT, Petty RE, Laxer RM,

Lindsley CB, editors. Textbook of pediatric rheumatology. 5th ed. Philadelphia: Elsevier

Saunders; 2005:206-60.

Page 54: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

52

99. Emery HM, Bowyer SL. Physical modalities of therapy in pediatric rheumatic diseases. Rheum

Dis Clin North Am 1991;17:1001-1014.

100. Scull SA. Juvenile rheumatoid arthritis, in Tecklin JS (ed). Pediatric Physical Therapy.

Philadelphia, JB Lippincott Co, 2nd ed, 1994: 337-362.

101. Barnes LW. Physical therapy management of juvenile arthritis, in Banwell F, Gall V (eds).

Physical Therapy Management of Arthritis. New York, Churchill Livingstone, 1988: 159-194.

102. Braverman D, Schulman R. Massage techniques. Phys Med Rehabil Clin N Am. 1999;10:631-

650.

103. Zeitlin D, Keller SE, Shiflett SC, Schleifer SJ, Bartlett JA. Immunological effects of massage

therapy during academic stress. Psychosom Med, 2000; 62:83-84.

104. Ailioaie C. Low Level Laser Therapy in Pediatrics. Rev. Med Chir Soc Med Nat, Iaşi, 2003;

107(3), Supl.1:1 – 11.

105. Ailioaie C. Terapia complementară cu laser de putere scăzută în artrita juvenilă idiopatică.

Algeziologie şi analgezie, Ed. Gr.T.Popa, Iaşi, 2005: 69 –71.

106. Ailioaie C, Ailioaie LM. Low Level Laser Therapy as a Medical Treatment Modality in Pediatrics

– Invited Educational Lecture. International Proceedings Division – Monduzzi Editore,

Proceedings of the 4th Congress of the World Association for Laser Therapy ***book***, Editor

(s): Hanaoka K, Kubota J, Arita H, 2002: 1-6, Tokyo, Japan, ISBN: 88-323-2627-2.

107. Loo M. Pediatric Acupuncture Modalities and Treatment Protocols, Electric stimulator, Magnets

and Laser, In Pediatric Acupuncture, Churchill Livingstone, 2002, p.96-111.

108. Weber MH, Fussgänger-May T, Wolf T. The intravenous laser blood irradiation – introduction of

a new therapy. Dt Ztschr f Akup, 2007; 50:12-23.

109. Gasparyan L. Laser irradiation of the blood. Laser Partner. 2003. Available at:

http://www.laserpartner.org/lasp/web/en/2003/0058.htm

110. Buylin VA, Moskvin SV. Low-intensity laser therapy of various diseases. Moscow: Technika

Firm; 2001.

111. Ailioaie C, Ailioaie LM, Chiran AD. Intravenous laser blood irradiation in chronic joint pain in

children. Photodiagnosis and Photodynamic Therapy, 2008; 5 (1): S36. Available at:

http://www.pdpdt-journal.com/issues/contents?issue_key=S1572-1000(08)X7001-2.

112. Chiran DA, Ailioaie LM, Ailioaie C. Intravenous laser blood irradiation in a particular case of

juvenile polyarthritis. Photodiagnosis and Photodynamic Therapy, 2008; 5(1): S18-S19.

113. Ailioaie LM, Ailioaie C, Chiran DA. Terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace

complementare şi alternative. Revista Română de Pediatrie, Ed. Medicală AMALTEA, Bucureşti,

2011, vol. LX, Nr. 2: 105 – 112.

114. Loewy J. Music therapy in pediatric pain management: assessing and attending to the sounds of

hurt, fear and anxiety. In: Loewy J, Editor. Music therapy and pediatric pain. Cherry Hill, NJ:

Jeffrey Books; 1997, 45–56.

115. Wigram LA. The effects of vibroacoustic therapy on clinical and non-clinical populatons.

[doctoroal dissertation, St. George's Medical School, London University 1996]. Online document

at: http://www.wfmt.info/Musictherapyworld/modules/archive/stuff/papers/Wigram.pdf

116. Ailioaie LM, Ailioaie C, Chiran DA, Bîgu O. Importanţa exerciţiului fizic şi a meloterapiei în

durerea reumatismală la copil. Kinetoterapia viitorului – Viitorul kinetoterapiei. Ed. „Vasile

Goldiş‖ University Press, Arad, 2008:13-17. ISBN: 978-973-664-287-6.

117. Tsao J, Zeltzer L. Complementary and alternative medicine approaches for pediatric pain: a

review of state-of-the-science. eCAM 2005, 2(2):149–59.

118. Wallace CA. Current Management of Juvenile Idiopathic Arthritis. Best Practice &Research,

Clinical Rheumatology, 2006, 20(32):279-300.

119. Avcin T. On the Challenges in Treating Juvenile Idiopathic Arthritis in the Age of Biologic

Therapy. Update on Pediatric Rheumatic Diseases from American College of Rheumatology

(ACR), 2008 Annual Scientific Meeting. http://www.medscape.com/viewarticle/585954.

120. Combe B, Landewé R, Lukas C, et al. EULAR recommendations for the management of early

arthritis: Report of a task force of the European Standing Committee for International Clinical

Studies Including Therapeutics (ESCISIT). Ann Rheum Dis 2007;66:34–45.

Page 55: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

53

121. Cassidy JT. Juvenile rheumatoid arthritis. In ED Harris Jr, et al. eds., Kelley's Textbook of

Rheumatology, 7th ed., Philadelphia: Elsevier Saunders, 2005; vol. 2, 1579–1596.

122. Beukelman T, Patkar NM, Saag KG, Tolleson-Rinehart S, Cron RQ, Dewitt EM, et al. American

College of Rheumatology recommendations for the treatment of juvenile idiopathic arthritis:

Initiation and safety monitoring of therapeutic agents for the treatment of arthritis and systemic

features. Arthritis Care Res (Hoboken). Apr 2011;63(4):465-82. [Medline].

123. Femke HM Prince, Marieke H Otten, Lisette WA van Suijlekom-Smit Clinical Review Diagnosis

and management of juvenile idiopathic arthritis. BMJ 2010;341:doi:10.1136/bmj.c6434

(Published 3 December 2010)

124. Stanley CL, Ward-Smith P. The Diagnosis and Management of Juvenile Idiopathic Arthritis. J

Pediatr Health Care. 2011;25(3):191-194. © 2011 Mosby, Inc.

125. http://www.emedicine.com/oph/byname/uveitis-juvenile-idiopathic-arthritis.htm.

126. MMWR, 2007; 56 (01):4–7. Data Source: Medical Expenditure Panel Survey. Available at:

http://www.arthritis.org/ja-fact-sheet.php.

127. Smolen JS, Breedveld FC, Schiff MH, Kalden JR, Emery P, et al. A simplified disease activity

index for rheumatoid arthritis for use in clinical practice. Rheumatology (Oxford), 2003;

42(2):244–57.

128. Healing Vibration BRS-2. Available at: http://www.h-garden.com/english.html.

129. Bălteanu V, Ailioaie LM. Compendiu de kinetoterapie. Tehnici şi metode. Ed. Tehnică, Ştiinţifică

şi Didactică CERMI, Iaşi, ISBN 973-667-110-0, 2005:35-63.

130. Goldmuntz EA., White PH. Juvenile idiopathic arthritis: A review for the pediatrician. Pediatrics

in Review 2006; 27(4), e24-e32.

131. Weldin C, Eagle C. An historical overview of music medicine, In: Applications of Music

Medicine, Washington, DC: National Association for Music Therapy, 1991; 7–27.

132. Hooper J. An introduction to vibroacoustic therapy and an examination of its place in music

therapy practice. Br J Music Ther, 2001, 5: 69–77.

133. Skille O. Vibroacoustic therapy: Music therapy. Am Asoc Music Ther, 1989; 8: 61–77.

134. Lehikoinen P. The physioacoustic method. In: Wigram T, Dileo C, eds. Music Vibration and

Health, Cherry Hill, NJ: Jeffrey Books, 1997; 209–216.

135. Wigram T. The effect of amplitude modulation of the pulsed sinusoidal low frequency tone used

as a stimulus in Vibroacoustic (VA) therapy: In: Wigram T, Dileo C, eds, Music Vibration and

Health. Cherry Hill, NJ: Jeffrey Books, 1997; 133–42.

136. Patrick G. The effects of vibroacoustic music on symptom reduction: inducing the relaxation

response through good vibrations. IEE Eng Med Biol Mag, 1999;18: 97–100.

137. Alexjander S, Deamer D. The infrared frequencies of DNA bases: science and art. Engineering in

Medicine and Biology Magazine, IEEE, 1999; 18(2): 74 – 79.

138. Kawane K, Ohtani M, Miwa K, Kizawa T, Kanbara Y, et al. Chronic polyarthritis caused by

mammalian DNA that escapes from degradation in macrophages. Nature, 2006; 443: 998–1002.

139. Boyd-Brewer C. Vibroacoustic Therapy: Sound Vibrations in Medicine, Alternative &

Complementary Therapies, 2003; 9(5): 257–263. doi:10.1089/107628003322490706.

140. Lathom-Radocy WB. Psychological Aspects of Care of Other Health-impaired Children:

Developmental Issues and Psychosocial Needs. In W. B. Lathom-Radocy (Ed.), Pediatric Music

Therapy Springfield, IL: Charles C. Thomas Publisher LTD, 2002; 224–238.

141. Farlow AP. Music Therapy and Pediatric Pain, Fort Wayne, Indiana, 2001, 23–38.

142. Chang HJ, Burke AE, Glass RM. Juvenile Idiopathic Arthritis. JAMA, 2010; 303(13):1328.

143. Ailioaie C, Ailioaie LM. Laser Photobiostimulation and Safety in Pediatric Diseases, Chapter

XXXII. In: Lasers in Medicine, Science and Praxis, Cakovec, Croatia, Printery Publishing House,

2009, 467–504.

144. Nica AS. Compendiu de medicină fizică şi recuperare. Ed. Universităţii de Medicină şi Farmacie

„Carol Davila‖, Bucureşti, 1998; 47–68.

145. Chiriac M. Testarea manuală a forţei musculare. Oradea: Ed. Universităţii din Oradea; 2000; 59–

73.

Page 56: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

54

146. Nugent J, Ruperto N, Grainger J, Machado C, Sawhney S, et al. The British version of the

Childhood Health Assessment Questionnaire (CHAQ) and the Child Health Questionnaire (CHQ).

Clin Exp Rheumatol, 2001; 19 (4 Suppl 23):S163-7.

147. Beukelman T, Patkar NM, Saag KG, et al. 2011 American College of Rheumatology

Recommendations for the Treatment of Juvenile Idiopathic Arthritis: Initiation and Safety

Monitoring of Therapeutic Agents for the Treatment of Arthritis and Systemic Features. Arthritis

Care & Research 2011, (63), 4: 465–482. Available at:

http://www.rheumatology.org/practice/clinical/guidelines/ACR_2011_jia_full_manuscript.pdf

148. Kulas DT, Schanberg L. Juvenile idiopathic arthritis. Curr Opin Rheumatol, 2001; 13(5):392–8.

149. Schanberg LE, Anthony KK, Gil KM, Maurin EC. Daily pain and symptoms in children with

polyarticular arthritis. Arthritis Rheum, 2003; 48 (5):1390–7.

150. Murray KJ, Lovell DJ. Advanced therapy for juvenile arthritis. Best Pract Res Clin Rheumatol,

2002; 16(3): 361–78.

151. Ilowite NT. Current treatment of juvenile rheumatoid arthritis. Pediatrics, 2002; 109 (1):15–28.

152. Bader-Meunier B, Wouters C, Job-Deslandre C, et al. Guidelines for diagnosis and treatment of

oligoarticular and polyarticular juvenile idiopathic arthritis. Arch. Pediatr 2010; 17(7): 1085—

1089.

153. Silverman E, Mouy R, Spiegel L, Jung LK, Saurenmann RK, Lahdenne P, et al. Leflunomide or

methotrexate for juvenile rheumatoid arthritis. N Engl J Med 2005;352:1655–66.

154. Brooks CD. Sulfasalazine for the management of juvenile rheumatoid arthritis. J Rheumatol,

2001; 28(4):845–53.

155. Len CA., Terreri MT., Puccini RF, Wechler R, Silva EK, Oliveira LM, Barbosa C, Halario MO.

Development of a tool for early referral of children and adolescents with signs and symptoms

suggestive of chronic arthropathy to pediatric rheumatology centers. Arthritis and Rheumatism,

2006;.55: 373–377.

156. Lee TL. Current Management of Juvenile Idiopathic Arthritis. Medical Bulletin, 2006; vol.11

(11): 17-19.

157. Goldmuntz AE, White HP. Juvenile Idiopathic Arthritis: a review for the pediatrician. Pediatrics

in Review, 2006 (27), 4: c24-c32.

158. Gartlehner G, Hansen RA, Jonas BL, Thieda P, Lohr KN. Biologics for the treatment of juvenile

idiopathic arthritis: a systematic review and critical analysis of the evidence. Clin Rheumatol,

2008; 27(1):67–76.

159. Ailioaie C, Ailioaie LM. Beneficial Effects of Laser Therapy in the Early Stages of Rheumatoid

Arthritis Onset. (Original Articles). Laser Therapy, SUA - Official Journal of the World

Association for Laser Therapy (WALT), 1999; 11(2): 79–87.

160. Ailioaie C, Ailioaie LM, Chiran DA, Cura C, Azoicăi A. Fotobiostimularea laser în urgenţe

reumatologice la copil. Consfătuirea ―Zilele Pediatriei Ieşene‖, Iaşi, 2009.

161. Timofeyev VT, Poryadin GV, Goloviznin MV. Laser irradiation as a potential pathogenetic

method for immunocorrection in rheumatoid arthritis. Pathophysiology, 2001; 8(1):35-40.

162. Ihsan FR. Low-level laser therapy accelerates collateral circulation and enhances microcirculation.

Photomed Laser Surg 2005; 23(3):289-94.

163. Xian-Qiang Mi, Ji-Yao Chen, Zi-Jun Liang, Lu-Wei Zhou. In Vitro Effects of Helium-Neon Laser

Irradiation on Human Blood: Blood Viscosity and Deformability of Erythrocytes. Photomed Laser

Surg, 2004; 22(6): 477–82.

164. Mikhailov V. Intravenous Laser Blood Irradiation. Publishing House «Commercial technology»

ISBN 5-86541-043-1, Greece, 2007, 114.

165. Shtelmakh NP, Sidorov AP, et al. The efficacy and mechanisms of laser therapy in joint diseases.

Local therapy in Rheumatic Diseases, All-USSR Conf. 7-9 Dec., Moscow, 1998; 92–93.

166. Zvereva KV, Gladkova ND, Grunina EA, Logunov PL. The choice of the method for intravascular

laser therapy in rheumatoid arthritis. Ter Arkh, 1994; 66(1):29–32.

167. Yu W, Naim JO, Lanzafame RJ. Effects of photostimulation on wound healing in diabetic mice.

Lasers Surg Med, 1997; 20:56–63. [PubMed]

Page 57: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

55

168. Honmura A, Ishii A, Yanase M, et al. Analgesic effect of GaAlAs diode laser irradiation on

hyperalgesia in carrageenin induced inflammation. Lasers Surg Med, 1993; 13:463–469.

[PubMed]

169. Sakurai Y, Yamaguchi M, Abiko Y. Inhibitory effect of low–level laser irradiation on LPS–

stimulated prostaglandin E2 production and cyclooxygenase–2 in human gingival fibroblasts. Eur

J Oral Sci, 2000; 108:29–34 [PubMed].

170. Barberis G, Gamron S, Acevedo G, Cadile I, Juri H, Campana V, Castel A, Onetti CM, Palma JA.

In vitro synthesis of prostaglandin E2 by synovial tissue after helium-neon laser radiation in

rheumatoid arthritis. J Clin Laser Med Surg, 1996; 14(4):175–7.

171. Ottawa Panel Evidence Based Clinical Practice Guidelines for Electrotherapy and Thermotherapy

Interventions in the Management of Rheumatoid Arthritis in Adults. Phys. Ther, 2004; 84:1016–

1043.

172. Li LC. What else can I do but take drugs? The future of research in nonpharmacological treatment

in early inflammatory arthritis. J Rheumatol Suppl 2005; 72:21–24. [PubMed]

173. Topol EJ. Arthritis medicines and cardiovascular events: ―house of coxibs‖. JAMA, 2005;

293:366–368. [PubMed]

174. Ailioaie C, Ailioaie LM, Chiran DA, Moraru E. Actualităţi în tratamentul artritei juvenile. Editor

Moraru E. In: „Actualităţi în patologia pediatrică: alergologie-imunologie, hepatologie şi nutriţie,

vaccinologie‖. Ed. ―Gr. T. Popa‖ ISBN: 978-606-544-025-8, Iaşi, 2010; 150–159.

175. Hashkes PJ, Uziel Y, Laxer RM. The safety profile of biologic therapies for juvenile idiopathic

arthritis. Reviews. Nat. Rev. Rheumat, 2010; 6: 561–571.

176. White J, Kaesberg-White K. Laser Therapy and Pain Relief. Dynamic Chiropractic, 1994; 12: 21.

Available at: http://www.chiroweb.com/mpacms/dc/article.php?id=41529

177. Zalesskaya AG., Sambor EG., Kuchinskii AV. Effect of intravenous laser irradiation on the

molecular structure of blood and blood components. Journal of Applied Spectroscopy; 73 (1):115-

122, DOI: 10.1007/s10812-006-0045-9

178. About Laser Blood Irradiation – A General Overview. Revised on 26.11.2009. Available at:

http://www.bio-quant.eu/en/clinical-reports/about-laser-blood-irradiation-a-general-overview.html

179. Blood irradiation therapy. This page was last modified on 3 February 2011.

http://en.wikipedia.org/wiki/Blood_irradiation_therapy

180. Weber MH. The intravenous laser blood irradiation – Introduction of a New Therapy. Chapter

XLV. In: Lasers in Medicine, Science and Praxis, Cakovec, Croatia, Printery Publishing House,

2009; 673–751.

181. Ailioaie C, Ailioaie LM. Spondilartropatiile juvenile. In:„Managementul durerii cronice

reumatismale la copil‖, Editura PIM, Iaşi, ISBN 978-606-520-179-8, 2008; 146–155.

182. Kataria KR, Brent HL. Spondyloarthropathies. Am Fam Physician, 2004; 69 (12):2853–2860.

183. Price MS. Undifferentiated and Juvenile-Onset Spondyloarthritis. Finding a Diagnosis. Sep 28,

2010.

http://www.associatedcontent.com/article/5830286/undifferentiated_and_juvenileonset.html?cat=

5

184. Hofer M. Spondylarthropathies in children-are they different from those in adults? Best

PractResClinRheumatol, 2006; 20: 315–28.

185. Kunjir V, Venugopalan A., Chopra A. Profile of Indian Patients with Juvenile Onset Chronic

Inflammatory Joint Disease Using the ILAR Classification Criteria for JIA: A Community-based

Cohort Study. J Rheumatol 2010; 37(8): 1756-1762. doi:10.3899/jrheum.090937

186. Elyan M, Khan MA. Spondyloarthropathies: Update on Diagnosis and Therapy. August 1, 2008.

Available at:

http://www.musculoskeletalnetwork.com/juvenilearthritis/article/10162/1264083?pageNumber=1

187. Khan MA. Update on spondyloarthropathies. Ann Intern Med, 2002; 136:896–907.

188. Braun J, Sieper J. Ankylosing spondylitis. Lancet, 2007; 369:1379–1390.

189. Zochling J, van der Heijde D, Burgos-Vargas R, et al. ASAS/EULAR recommendations for the

management of ankylosing spondylitis. Ann Rheum Dis. 2006; 65:442-452.

Page 58: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

56

190. Spondylitis Association of America. Guidelines for the use of anti-TNF therapy in patients with

ankylosing spondylitis. http://www.spondylitis.org/ physician_resources/guidelines.aspx.

Accessed July 8, 2008.

191. Ungar WJ, Costa V, Hancock-Howard R, Feldman BM, Laxer RM. The cost-effectiveness of

biologics in polyarticular-course juvenile idiopathic arthritis patients unresponsive to disease

modifying anti-rheumatic drugs. Arthritis Care Res, 2011; 63(1):111-9. doi: 10.1002/acr.20337.

192. Horneff G. Treatment Options With Biologics for Juvenile Idiopathic Arthritis. CME Released:

06/17/2011. http://www.medscape.org/viewarticle/744481

193. Ruperto N, Lovell DJ, Quartier P: Long-term safety and efficacy of abatacept in children with

juvenile idiopathic arthritis. Arthritis Rheum,2010, 62: 1792—1802.

194. Bjordal JM, Couppe C, Chow RT, et al. A systematic review of low level laser therapy with

location-specific doses for pain from chronic joint disorders. Aust J Physiother, 2003; 49 (2): 107–

16.

195. Ailioaie LM, Ailioaie C, Chiran DA, Sanduloviciu M. Photobiostimulation and Self-organization

Phenomena at Cellular Level in Medical Conditions. 8th International Congress of the World

Association of Laser Therapy – WALT. Bergen, Norway, 25-28 September, 2010; 15–18.

196. Ailioaie C, Ailioaie LM. Low level laser as a complementary therapy in juvenile arthritis. Editor

Mungiu C. In: „Algesiology and Analgesy‖, Gr. T. Popa, University Publishing House, Iaşi, 2005;

69–73.

197. Burgos R, Rudwaleit M, Sieper J. The place of juvenile-onset spondyloarthrpathies in the Durban

1997 ILAR classification criteria of juvenile idiopathic arthritis. J Rheumatol, 2002; 29: 869–74.

198. Tse S, Anderson M, Whitney K. Enthesitis-Related Arthritis (ERA): A Guide for Teenagers, 5

May 2010. Available at:

http://www.aboutkidshealth.ca/En/HealthAZ/ConditionsandDiseases/InflammatoryConditions/Pag

es/Enthesitis-Related-Arthritis-ERA-A-Guide-for-Teenagers.aspx

199. Examenul clinic al bolnavului reumatic. Available at:

http://www.scritube.com/medicina/Examenul-clinic-al-bolnavului-135322216.php

200. Evaluarea amplitudinii de mişcare. Available at: http://www.scritube.com/medicina/Evaluarea-

amplitudinii-de-misc84413.php

201. Cooper D. Radiation Treatment for Bursitis. Jan 16, 2011.

http://www.brighthub.com/health/arthritis/articles/103191.aspx

202. Bjordal JM, Johnson MI, Iversen V, Aimbire F, Lopes-Martins RA. Low-Level Laser Therapy in

Acute Pain: A Systematic Review of Possible Mechanisms of Action and Clinical Effects in

Randomized Placebo-Controlled Trials. Photomedicine and Laser Surgery, 2006; 24 (2): 158.

203. Brosseau L, Welch V, Wells GA, De Bie R, Gam A, et al. Brosseau, Lucie. ed. "Low level laser

therapy for treating rheumatoid arthritis". Cochrane Database of Systematic Reviews, 2005; (4):

CD002049.

204. Huang Y, Chen A, Carroll J, Hamblin M. Biphasic Dose Response in Low Level Lightherapy.

Dose-Response. 2009;7 (4): 358.

205. Jamtved G, Dahm KT, Christie A, Moe RH, Haavardsholm E, et al. Physical Therapy

Interventions for Patients with Osteoarthritis of the Knee: an Overview of Systematic Reviews.

Physical Therapy, 2007; 88 (1): 123–136.

206. Chow RT, Johnson MI, Lopes-Martins RA, Bjordal JM. Efficacy of low-level laser therapy in the

management of neck pain: a systematic review and meta-analysis of randomised placebo or active-

treatment controlled trials. Lancet. Nov 2009. doi:10.1016/ S0140-6736(09)61522-1.

207. Tumilty S, Munn J, McDonough S, Hurley DA, Basford JR, Baxter GD, Low Level Laser

Treatment of Tendinopathy: A Systematic Review with Meta-analysis. Photomedicine and Laser

Surgery, 2010; 28 (1): 3.

208. Low level laser therapy. Available at: http://en.wikipedia.org/wiki/Low_level_laser_therapy.

209. William KJ. Therapeutic Laser in the Management of Arthritis. Applying laser therapy to the

arthritis patient by using a combination of application techniques can provide considerable relief

in many cases. Practical Pain Management, April 2010, 68–70.

Page 59: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

57

210. Gartner C. Low reactive-level laser therapy in rheumatology: a review of the clinical experience in

the authors laboratory. Laser Therapy, 1992; 4(3): 107–115.

211. Glazewski JB. Application of low intensity lasers in rheumatology. The results of four year

observation in 224 patients, Proc. SPIE, 1996; Vol. 2929: 80–91.

212. Stergioulas A, Stergioulas M, Aarskog R, Lopes-Martins RA, Bjordal JM. Effects of Low-Level

Laser Therapy and Eccentric Exercises in the Treatment of Recreational Athletes With Chronic

Achilles Tendinopathy. Am J Sports Med, 2008; 36(5):881–7.

213. Stadler I, et al. In vitro effects of low level laser irradiation at 660 nm on peripheral blood

lymphocytes. Lasers Surg Med, 2000; 27(3):255–61.

214. Byrnes KR, et al. Cellular invasion following spinal cord lesion and low power laser irradiation.

Lasers Surg. Med, 2002; S14: 11.

215. Martin R. Laser accelerated inflammation and healing, Pract Pain Manag, Nov/Dec 2003; 3(6):

20–25.

216. Harjacek M, Kelava T, Lamot L. The therapeutic value of low-energy laser (LLLT) for enthesitis

in children with juvenile spondyloarthropathies. Pediatric Rheumatology, 2008; 6 (Suppl 1):

P64doi:10.1186/1546-0096-6-S1-P64.

217. Ailioaie C, Ailioaie LM. Low Level Laser Therapy in Chronic Pain in Juvenile – Onset

Spondyloarthritis. 8th International Congress of the World Association of Laser Therapy –

WALT. Bergen, Norway, 25-28 September, 2010; 7–10.

218. Ailioaie LM, Ailioaie C, Chiran DA, Ailioaie R, Moraru E. Aportul medicinii integrative în

controlul durerii cronice din artrita juvenilă. Editor Moraru E. In: „Actualităţi în patologia

pediatrică: alergologie-imunologie, hepatologie şi nutriţie, vaccinologie‖. Ed. ―Gr. T. Popa‖

ISBN: 978-606-544-025-8, Iaşi, 2010; 137–149.

219. Ailioaie C, Ailioaie LM, Chiran DA. Intravenous laser blood irradiation in the managenent of

juvenile idiopathic arthritis. Proceedings of the International Conference of the World Association

of Laser Therapy.Editor Heidi Abrahamse, WALT South Africa, Sun City, October 19-22, 2008;

97–100.

220. Ailioaie LM, Ailioaie C. Effects of Intravenous Laser Blood Irradiation and Physical Therapy in

Juvenile Arthritis. 18th International Congress of the World Association of Laser Therapy –

WALT. Bergen, Norway, 25-28 September, 2010; 11–14.

221. Ailioaie LM. Kinetoterapia în durerea cronică din artrita juvenilă. Ed. PIM, ISBN 978-606-13-

0303-8, 2011; 19–22.

Page 60: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

58

LISTA LUCRĂRILOR ŞTIINŢIFICE PUBLICATE ÎN PERIOADA

ELABORĂRII TEZEI DE DOCTORAT

LUCRĂRI ŞTIINŢIFICE ISI PUBLICATE IN EXTENSO IN BAZE DE

DATE INTERNAŢIONALE (PROCEEDING CONGRES) ÎN

STRĂINĂTATE Prim autor

1. Ailioaie L.M, Ailioaie C. Effects of Intravenous Laser Blood Irradiation and

Physical Therapy in Juvenile Arthritis. The 8th International Congress of the

World Association of Laser Therapy (WALT), 25 – 28 September 2010, Bergen,

Norway. International Proceedings Medimond ScienceMed Journal, 2010, Vol.1,

nr. 1, pag. 11 – 14. ISSN 2039-4632.

2. Ailioaie L.M, Ailioaie C, Chiran D.A, Sanduloviciu M. Photobiostimulation and

Self-organization Phenomena at Cellular Level in Medical Conditions. The 8th

International Congress of the World Association of Laser Therapy (WALT), 25 –

28 September 2010, Bergen, Norway. International Proceedings Medimond

ScienceMed Journal, 2010, Vol.1, nr. 1, pag. 15 – 18. ISSN 2039-4632.

Coautor

3. Ailioaie C, Ailioaie L.M, Chiran DA. Intravenous laser blood irradiation in the

management of juvenile idiopathic arthritis. Proceedings of the International

Conference of the World Association of Laser Therapy. Editor Heidi Abrahamse,

WALT South Africa, Sun City, October 19-22, 2008: 97–100. ISBN 978-88-7587-

470-4.

4. Ailioaie C, Ailioaie L.M. Low Level Laser Therapy in Chronic Pain in Juvenile-

Onset Spondyloarthritis. The 8th International Congress of the World Association

of Laser Therapy (WALT), 25 – 28 September 2010, Bergen, Norway.

International Proceedings Medimond ScienceMed Journal, 2010, Vol.1, nr. 1, pag.

7 – 10. ISSN 2039-4632.

LUCRĂRI ŞTIINŢIFICE PUBLICATE IN EXTENSO IN REVISTE B+

Prim autor

1. Ailioaie L.M, Ailioaie C, Chiran DA. Terapia durerii cronice din artrita juvenilă

prin mijloace complementare şi alternative. Revista Română de Pediatrie, Ed.

Medicală AMALTEA, Bucureşti, 2011, vol. LX, Nr. 2: 105 – 112.

2. Ailioaie L.M, Ailioaie C., Chirieac R.M., Chirieac A. Effects of physical and

vibroacoustic therapy in chronic pain in juvenile arthritis. Revista Română de

Reumatologie, Ed. Medicală AMALTEA, Bucureşti, 2011, Vol. XX, Nr.3: 198 –

202.

Page 61: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

59

CAPITOL DE CARTE ŞTIINŢIFICĂ PUBLICATĂ ÎN EDITURĂ

ACREDITATĂ CNCSIS

1. Ailioaie L.M. Kinetoterapia în durerea cronică din artrita juvenilă. Ed. PIM, Iaşi,

ISBN 978-606-13-0303-8, 2011, 120 pagini.

2. Ailioaie L.M, Ailioaie C, Chiran DA, Ailioaie R, Moraru E. Aportul medicinii

intrgrative în controlul durerii cronice din artrita juvenilă. In: Editor E. Moraru

„Actualităţi în patologia pediatrică: alergologie-imunologie, hepatologie şi

nutriţie, vaccinologie‖. Ed. ―Gr. T. Popa‖ ISBN: 978-606-544-025-8, Iaşi, 2010;

137–149.

3. Ailioaie C, Ailioaie L.M. Managementul durerii cronice reumatismale la copil,

Ed. PIM, Iaşi, ISBN 978-606-520-179-8, 2008; 320 pagini.

4. Ailioaie C, Ailioaie LM. Managementul non-farmacologic al durerii cronice

musculo-scheletale la copil şi adolescent. În: Editor Goţia Stela ―Durerea acută şi

cronică la copil‖, Ed. Vasiliana’98, Iaşi, ISBN 978-973-116-174-7, 2009, 286 –

347.

CAPITOL DE CARTE ŞTIINŢIFICĂ PUBLICATĂ ÎN EDITURĂ

INTERNAŢIONALĂ PRESTIGIOASĂ

Coautor

1. Ailioaie C, Ailioaie LM. Laser Photobiostimulation and Safety in Pediatric

Diseases, Chapter XXXII. In: ―Lasers in Medicine, Science and Praxis‖, Editor

Zlatko Simunovic, President of European Medical Laser Association, Cakovec,

Croatia, Printery Publishing House, 2009, 467–504.

LUCRĂRI ŞTIINŢIFICE PUBLICATE IN ABSTRACT IN

REVISTE INTERNAŢIONALE Prim autor

1. Ailioaie L.M., Ailioaie C., Chiran D.A. Principles of Laser Safety in Pediatrics.

Abstracts from 6th International Congress of the World Association of Laser

Therapy, October 25–28, 2006, Lemesos, Cyprus, Photomedicine and Laser

Surgery, August 1, 2007: 315-367.

2. Ailioaie L.M., Ailioaie C., Chiran D.A. Laser safety in the treatment of pediatric

diseases. EMLA Laser Health Journal, 2007; 2: 57.

3. Ailioaie L.M., Ailioaie C., Chiran D.A. Laser safety for biostimulation in

children. The 12-th International Congress of the European Medical Laser

Association (EMLA) in conjunction with the World Association of Laser Therapy

(WALT), ELA (European Laser Association), CSULM-CLS JEP (Czech Society

for Use of Laser in Medicine). Prague, Czech Republic, 20th – 22nd September

2007. http://www.laserponcture.net/francais/prague-programme.pdf.

Page 62: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

60

4. Ailioaie L.M, Ailioaie C, Chiran D.A. Laser photobiostimulation in pediatrics:

new introspections. 13th International Congress of EMLA (European Medical

Laser Association) in conjunction with EMLA Finland and MAL (Medical

Acupuncture and Laser) in cooperation with ASLMS (American Society for Laser

Medicine and Surgery), 23 – 24 August, Laser Helsinki, 2008. Photodiagnosis and

Photodynamic Therapy. Volume 5, Supplement 1 (August 2008), pageS18.

http://www.pdpdt-journal.com/issues/contents?issue_key=S1572-1000(08)X7001-

2

Coautor

5. Ailioaie C, Chiran D.A, Ailioaie L.M. Laser Phototherapy in Leg Ulcers.

Abstracts from 6th International Congress of the World Association of Laser

Therapy, October 25–28, 2006, Lemesos, Cyprus, Photomedicine and Laser

Surgery. August 1, 2007: 315-367.

6. Ailioaie C, Chiran D.A, Ailioaie L.M. Laser Blood Irradiation in Idiophatic

Arthritis. Abstracts from 6th International Congress of the World Association of

Laser Therapy, October 25–28, 2006, Lemesos, Cyprus. Photomedicine and Laser

Surgery. August 1, 2007: 315-367.

7. Ailioaie C, Ailioaie LM, Chiran D.A. Treatment of asthma and allergic rhinitis

with low level laser and singulair in children. EMLA Laser Health Journal, 2007;

2:56 – 57.

8. Ailioaie C, Ailioaie L.M, Chiran D.A. Management of chronic pain in pediatric

rheumatic diseases by intravenous laser biostimulation. The 12-th International

Congress of the European Medical Laser Association (EMLA) in conjunction with

the World Association of Laser Therapy (WALT), ELA (European Laser

Association), CSULM-CLS JEP (Czech Society for Use of Laser in Medicine).

Prague, Czech Republic, 20th – 22nd September 2007.

http://www.laserponcture.net/francais/prague-programme.pdf

9. Ailioaie C, Ailioaie L.M, Chiran D.A. Intravenous laser blood irradiation in

chronic joint pain in children. Laser Helsinki 2008 13th International Congress of

EMLA (European Medical Laser Association) in conjunction with EMLA Finland

and MAL (Medical Acupuncture and Laser) in cooperation with ASLMS

(American Society for Laser Medicine and Surgery), 23 – 24 August 2008.

Photodiagnosis and Photodynamic Therapy. Volume 5, Supplement 1 (August

2008), page S36. http://www.pdpdt-

journal.com/issues/contents?issue_key=S1572-1000(08)X7001-2

10. Chiran D.A, Ailioaie L.M, Ailioaie C. Intravenous laser blood irradiation in a

particular case of juvenile polyarthritis. Laser Helsinki 2008 13th International

Congress of EMLA (European Medical Laser Association) in conjunction with

EMLA Finland and MAL (Medical Acupuncture and Laser) in cooperation with

ASLMS (American Society for Laser Medicine and Surgery), 23 – 24 August

2008, Photodiagnosis and Photodynamic Therapy,Volume 5, Supplement 1

(August 2008), pages S18-S19.

http://www.pdpdt-journal.com/issues/contents?issue_key=S1572-

1000(08)X7001-2

Page 63: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

61

ALTE LUCRĂRI ŞTIINŢIFICE PUBLICATE IN EXTENSO ÎN ŢARĂ

Prim autor

1. Ailioaie L.M, Ailioaie C. New trends concerning the early assessment of juvenile

idiopathic arthritis, Analele Universităţii Dunărea de Jos, Fascicola II.

Matematică. Fizică. Mecanica teoretică, XXV, Galaţi, 2007; 211–218.

2. Ailioaie L.M, Ailioaie C, Chiran D.A. Importanţa educaţiei la vârsta a treia pentru

o îmbătrânire activă. Revista Română de Kinetoterapie, Ed. Universităţi din

Oradea, ISSN 1224-6220, 2007, 19: 5 – 12.

3. Ailioaie L.M, Ailioaie C, Chiran D.A, Bălteanu V. Îmbătrânirea, sănătatea şi

activitatea fizică. Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat., ISSN 0048-7848, Iaşi, 2007,

Vol. 111, nr.1, Supl.2, 238 – 241.

4. Ailioaie L.M, Ailioaie C, Chiran D.A, Moraru E, Mungiu OC. Aportul

termogrfiei în monitorizarea artritei juvenile. Medicina modernă, 2009, vol. XVI,

supliment nr.1, p.154 – 157.

5. Ailioaie LM, Ailioaie C, Chiran D.A, Moraru E. Mijloace de terapie

complementară şi alternativă în artrita juvenilă. Al IX-lea Congres Naţional de

Pediatrie cu participare Internaţională, Iaşi, 21 – 24 Oct. 2009. Lucrările

congresului. Referate generale. Editura „Gr. T. Popa‖ U.M.F. Iaşi, 2009, p.315–

319.

Coautor

1. Ailioaie C, Ailioaie L.M, Chiran D.A, Ailioaie M. Diagnosticul precoce în artrita

juvenilă. Revista Română de Kinetoterapie, Ed. Universităţi din Oradea, ISSN

1224-6220, 2007, 20:58 – 69.

2. Ailioaie C, Ailioaie L.M, Chiran D.A, Ailioaie M. Fotobiostimularea laser şi

kinetoterapia în durerea reumatismală la copil. Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat,

ISSN 0048-7848, Iaşi, 2007, Vol. 111, nr.1, Supl.2, 238 – 241.

3. Ailioaie C, Ailioaie L.M, Chiran D.A, Ailioaie M. Metode noi de diagnostic în

artrita juvenilă idiopatică. In: Ed. Mungiu O.C. „Drugs and pain‖, „Gr. T. Popa‖

Publishing House, ISBN 978-973-7682-13-0, Iaşi, 2007, 97–101.

4. Chiran D.A, Ailioaie L.M, Ailioaie C. Calitatea vieţii copilului cu artrită cronică,

Revista Română de Kinetoterapie, Ed. Universităţi din Oradea, ISSN 1224-6220,

2007, 19: 110 – 118.

5. Ailioaie C, Ailioaie L.M, Goţia S, Mihălcuţ I, Chiran A.D. Comparative study

between methotrexate and sulphasalazine in the therapy of juvenile arthritis. In:

Ed. Mungiu O.C. „Drugs: use, abuse and dependency‖, Editura „Gr.T. Popa‖, Iaşi,

ISBN 978-973-7682-49-9, 2008: 26–28.

6. Ailioaie C, Ailioaie L.M, Chiran D.A, Bîgu O. Recuperarea articulaţiei radio-

carpiene în artrita juvenilă. In: Kinetoterapia viitorului – Viitorul kinetoterapiei.

Ed. „Vasile Goldiş‖ University Press, Arad, ISBN: 978-973-664-287-6, 2008:18–

24.

7. Ailioaie C, Ailioaie LM, Chiran D.A, Moraru E. Tratamentul durerii cronice

reumatismale la copil şi adolescent. Al IX-lea Congres Naţional de Pediatrie cu

Page 64: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

62

participare Internaţională, Iaşi, 21 – 24 Oct. 2009. Lucrările congresului. Referate

generale. Ed. „Gr. T. Popa‖ U.M.F. Iaşi, 2009, p.283–289.

8. Ailioaie C, Ailioaie L.M, Chiran D.A, Melinte A, Moraru E. Mecanisme

patogenice, implicaţii clinice şi terapeutice în durerea reumatismală cronică la

copil. Medicina modernă, 2009, vol. XVI, supliment nr.1, p.41–44.

9. Ailioaie C, Ailioaie L.M, Chiran DA, Călinescu A, Moraru E. Etanercept şi

kinetoterapia în managementul multidiciplinar al durerii din artrita juvenilă

idiopatică. Medicina modernă, 2009, vol. XVI, supliment nr.1, p. 157 – 160.

GRANTURI

1. MEMBRĂ ÎN ECHIPĂ: GRANT EDUCAŢIONAL INTERNAŢIONAL:

―Managementul durerii cronice la copilul şi adolescentul cu artrită juvenilă. Curs

educaţional multidisciplinar pentru medicii rezidenţi şi de familie‖. Finanţat de

Asociaţia Internaţională pentru Studiul Durerii (International Association for the Study of

Pain) Seattle, SUA. Durata: 2007 – 2008.

2. MEMBRĂ ÎN ECHIPA DE CERCETARE: Grant CNCSIS: “Program de

pregătire complementară a kinetoterapeutului pentru recuperarea medicală la

domiciliu în vederea integrării in sistemul actual al asigurărilor de sănătate”. Director:

Prof. Dr. Veronica Bălteanu, Universitatea „A.I.Cuza‖ Iaşi. Durata: 2006 – 2008; Domeniul:

Kinetoterapie.

PARTICIPĂRI LA CONGRESE INTERNAŢIONALE, INTERNE ŞI ALTE

MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE

Participări la Congrese şi conferinţe internaţionale

1. Al 6-lea Congres Internaţional al Asociaţiei Mondiale pentru Terapie cu Laser

(WALT) 25–28 Octombrie, 2006, Lemesos, Cipru.

2. Al 12-lea Congres Internaţional al Asociaţiei Medicale Europene (EMLA) în

conjuncţie cu Asociaţia Mondială pentru Terapie cu Laser (WALT), 20 – 22

Septembrie 2007, Praga, Republica Cehă.

3. Al 13-lea Congres Internaţional al Asociaţiei Medicale Europene (EMLA) în

conjuncţie cu EMLA – Finlanda şi MAL (Acupunctură Medicală şi Laser), în

colaborare cu Societatea Americană pentru Laseri în Medicină şi Chirurgie

(ASLMS), 23- 24 August 2008, Helsinki, Finlanda.

4. The Living Matrix, Conference NES, London, King’s College, 13-15 Martie 2009.

Page 65: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Contribuţii la terapia durerii cronice din artrita juvenilă prin mijloace fizice şi de medicină

alternativă – Rezumat – Laura Marinela Ailioaie.

63

5. Al 8-lea Congres Internaţional al Asociaţiei Mondiale pentru Terapie cu Laser

(WALT) 25 – 28 Septembrie 2010, Bergen, Norvegia.

6. Al 5-lea Congres Internaţional pentru Terapie cu Laser şi Acupunctură (EGLA),

25 –27 Iunie, 2010, Göttingen, Germania.

7. Participare la Cursul vocaţional de masaj chinezesc Tui Na, Mai – Iunie 2011,

Beijing Massage Hospital, Beijing, China.

Participări la conferinţe şi manifestări naţionale

8. Conferinţa Ştiinţifică Internaţională – Perspective ale Educaţiei Sociale şi

Emoţionale, 31 mai – 3 iunie, Oradea, Băile Felix, 2007.

9. Zilele Medicamentului. Ediţia a XVII-a – Durerea articulară la copil, 3 – 5 Mai,

Iaşi , 2007.

10. Third National Conference on Applied Physics, June 16-16, Galati, 2007.

11. Simpozionul Naţional ―Posibilităţi şi limite în diagnosticul şi tratamentul

imunodeficienţelor primare în Romania şi Moldova‖ Clinica Pediatrie II şi U.M.F.

„Gr. T. Popa‖ Iaşi, 12 -13 Oct. 2007.

12. Zilele Medicamentului. Ediţia a XVII-a,15 – 17 Mai, 2008, Iaşi.

13. Al 9-lea Congres Naţional de Pediatrie cu participare Internaţională, Iaşi, 21-24

Octombrie 2009.

14. Conferinţa Naţională – Zilele Pediatriei ieşene ‖N.N. Trifan‖ Ediţia a XXII-a,

Iunie 2009.

15. Zilele Medicamentului. Ediţia a XVIII-a, Mai, 2009, Iaşi.

16. Conferinţa Naţională – Zilele Pediatriei ieşene ‖N.N. Trifan‖ cu participare

Internaţională, Ediţia a XXIII-a, Noiembrie 2010, Iaşi.

17. Zilele Medicamentului. Ediţia a XIX-a, Mai, 2010, Iaşi.

18. Zilele Medicamentului. Ediţia a XX-a, Aprilie, 2011, Iaşi.

19. Conferinţa Naţională – Zilele Pediatriei ieşene ‖N.N. Trifan‖ cu participare

Internaţională, Ediţia a XXIV-a, 2011, Iaşi.

Page 66: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Curriculum vitae Europass

Informaţii personale Căsătorită – soţ: Conf. univ. Dr. Constantin Ailioaie, Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T.Popa” – Iaşi; 1 fiu - Medic rezident, absolvent al Facultăţii de Medicina – Iasi, 2008 si Licenţiat şi in Kinetoterapie (Facultate absolvită: FEFS - Iasi, Secţia de Kinetoterapie, 2006).

Nume / Prenume AILIOAIE, Laura – Marinela

Adresă(e) Vasile Alecsandri 9, 700054, Iasi, Romania

Telefon(oane) +40 232 218 005 Mobil: +40 740 47 55 36

Fax(uri) -

E-mail(uri) [email protected]

Naţionalitate(-tăţi) Română

Data naşterii 06.09.1961

Sex Feminin

Experienţa profesională Profesor stagiar - Sc. gen Belcesti / sept 1984- sept 1985. Cercetător (cf. repart guv la absolvire) - ICPCPAM - Balotesti, Bucuresti/ sept 1985- febr 1987. Cercetător - Grupul de Cercetare al Univ. „Al.I.Cuza”-Iasi / febr 1987- sept 1990. Stagiu cercetare cu o Bursa DAAD la Univ. Bayreuth - Germania / sept 1990 - sept 1991. Asist. univ. drd. - Univ. „Al.I.Cuza” Iasi / oct. 1991 - 1993. Lector universitar doctor - Univ. „Al.I.Cuza” Iasi / 1993 - până in prezent.

Perioada 1993 - până in prezent. – Lector universitar doctor - Univ. „Al.I.Cuza” Iasi

Funcţia sau postul ocupat Lector Universitar Doctor / Universitatea „Al. I. Cuza” Iasi.

Activităţi şi responsabilităţi principale

Lector la Secţia de Masterat: Metode fizice aplicate in recuperarea medicală.

Numele şi adresa angajatorului Ministerul Invăţământului, Universitatea „Al. I. Cuza” Iasi, Facultatea de Fizica

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Didactică şi de cercetare

Educaţie şi formare Licenţiată in Biofizică / 1984 / Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi

Doctor in Biofizică / 1998 / Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi Dublu licenţiată şi în Kinetoterapie [absolventă şi a celei de a doua facultăţi:

Facultatea de Kinetoterapie (2004)], Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi. Doctorandă in Reumatologie (al doilea doctorat - 2007) / Universitatea de Medicină şi

Farmacie „Gr.T.Popa” – Iaşi Absolventă Master în Educaţie Nutriţională Profilactică (2009) - Facultatea de

Medicină, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T.Popa” – Iaşi

Page 67: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Perioada 2007 – până în prezent: Doctorandă in Reumatologie (al doilea doctorat) / Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T.Popa” – Iaşi. 2007 - 2009 Diplomă de Master în Educaţie Nutriţională Profilactică - Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T.Popa” – Iaşi. 2000- 2004: Licenţiată în Kinetoterapie, Facultatea de Kinetoterapie, Universitatea „Al. I. Cuza” Iasi 1994-1998: Diplomă de Doctor în Biofizică, Universitatea „Al. I. Cuza” Iasi. 1980-1984: Diplomă de Licenţă în Fizică, Universitatea „Al. I. Cuza” Iasi.

Calificarea / diploma obţinută

Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale

dobândite

Cursuri de specializare in străinătate:

1990 - 1991: Stagiu de cercetare si specializare cu o bursa DAAD la Universitatea Bayreuth, Germania, in domeniul Instabilităţilor şi al fenomenelor de autoorganizare în sisteme complexe.

1998 si 1999 - LASER FLORENCE - 1998, si respectiv, 1999: Lasers and Computers in Human Science - Cursuri internaţionale de lasero-terapie în domeniul flebologiei, cosmetologiei, refacerea suprafeţelor şi al reabilitării medicale.

2000 - Cursurile internaţionale de lasero-terapie organizate de WALT (World Association for Laser Therapy) la Atena, în Grecia – Mai, 2000.

2008 si 2009 - Cursuri internationale de meta-medicină şi nutri-energetică, Londra, Anglia, 2008 şi 2009.

Cursuri internaţionale pentru terapie cu laser intravenos şi laseracupunctură, 25–27

Iunie 2010, Göttingen, Germania.

Aptitudini şi competenţe personale

Cursuri predate/Seminarii/Laboratoare organizate: Aplicaţii ale fizicii medicale in recuperarea reumatologica, Elemente de fiziopatologie, Noţiuni teoretice şi practice de kinetologie, Biofizică generala, Metode fizice nedistructive utilizate în medicină şi biologie, Bionică şi neurobiofizică, Biomembrane şi bioenergetică, Studiul fenomenelor de autoorganizare în sisteme fizice complexe, Biofizică medicală şi sisteme biologice complexe, Biomecanică celulară şi tisulară, Biofizica Sistemelor I+II, Neliniaritate şi autoorganizare în sisteme complexe, Biofizică moleculară şi supramoleculară, Sinergetică, Hemoreologie, Probleme actuale ale fizicii sistemelor autoorganizate, Oscilaţii biochimice şi bioritmuri celulare, Electrofiziologie celulara.

Activitatea de cercetare ştiinţifică: a) Domenii de competenta/ numar de lucrari publicate peste 75 lucrări ştiinţifice comunicate şi publicate în rezumat şi in extenso în ţară şi străinătate. b)

Cărţi publicate 1. Ailioaie C, Ailioaie L.M. Laser Photobiostimulation and Safety in Pediatric Diseases,

Chapter XXXII. In: “Lasers in Medicine, Science and Praxis”, Editor Zlatko Simunovic, President of European Medical Laser Association, Cakovec, Croatia, Printery Publishing House, 2009, 467–504.

2. Ailioaie L.M., Ailioaie C., Chiran D.A., Ailioaie R., Moraru Ev. Terapia durerii cornice din artrita juvenilă prin mijloace complementare şi alternative. In: Editor Moraru Ev. “Actualităţi în patologia pediatrică: alergologie-imunologie, hepatologie şi nutriţie, vaccinologie”. Ed. “Gr. T. Popa”, ISBN: 978-606-544-025-8, Iaşi, 2010, 137–149.

3. Ailioaie C, Ailioaie LM. Managementul non-farmacologic al durerii cronice musculo-scheletale la copil şi adolescent. În: Editor Goţia Stela “Durerea acută şi cronică la copil”, Ed. Vasiliana’98, Iaşi, ISBN 978-973-116-174-7, 2009, 286 – 347.

4. Ailioaie C, Ailioaie L.M. Managementul durerii cronice reumatismale la copil, Editura PIM, Iaşi, ISBN 978-606-520-179-8, 2008; 320 pagini.

5. Veronica Bălteanu, Ailioaie L.M. – “Compendiu de Kinetoterapie. Tehnici şi Metode”. Editura Tehnică, Ştiinţifică şi Didactică CERMI (acreditată CNCSIS), Iaşi, 150 pag, 2005. ISBN 973-667-110-0.

6. Goţia Stela, Ailioaie C., Ailioaie L.M. – „Boli reumatismale şi kinetoterapia la copil” – Editura Tehnopress (Editură acreditată CNCSIS), Iaşi, 362 pag, 2004. ISBN 973-702-022-7.

7. Viorel Melnig, Ailioaie L.M. – Lucrări de laborator de biofizică generală – partea I, 2002, 212 pag. – Editura Universităţii „AL. I. CUZA” Iaşi.

Page 68: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Aptitudini şi competenţe personale

8. Ailioaie L.M., Ailioaie C.– „Biofizica locomoţiei umane. Aparatul locomotor la copil: aspecte clinice şi metode de investigaţie ”- 2000, 229 pag. - Editura VASILIANA ’98, Iaşi, ISBN: 973-99587-6-3.

9. Ailioaie L.M., Ailioaie C. – „Sângele – ţesut viu. Elemente de hematologie pediatrică” - 2000, 164 pag. - Editura FUANDAŢIEI AXIS, Iaşi, ISBN: 973-98600-5-2.

10. Ailioaie L.M. – Studiul unor fenomene de autoorganizare şi rolul lor în lumea vie. 1999, 320 pag. - Editura BIT, Iaşi. ISBN 973-9327-10-9.

11. Ailioaie L.M. – Introducere în biofizica sistemică: ■ Sistemul cardiovascular; ■ Sistemul respirator. 1999, 165 pag. Editura Vasiliana'98, Iaşi - ISBN 973-72231-3-4.

12. Ailioaie L.M., Ailioaie C.– „Biofizică moleculară şi supramoleculară. Aspecte din patologia metabolismului apei şi mineralelor la copil”, 1999, 145 pag. Editura VASILIANA ’98, Iaşi, ISBN: 973-98696-2-12.

13. Ailioaie L.M., Ailioaie C. – ”Biofizică sistemică: Analizatorul auditiv; Analizatorul vizual; Sistemul nervos central. Investigaţii şi particularităţi în patologia acestor sisteme la copil”, 1999, 312 pag. - Editura VASILIANA ’98, IAŞI, ISBN: 973-98696-2-9.

14. Ailioaie L.M. Kinetoterapia în durerea cronică din artrita juvenilă. Ed. PIM, Iaşi, ISBN 978-606-13-0303-8, 2011, 120 pag.

c) Contracte de cercetare stiintifica (numar total si listarea a doua titluri din ultimii cinci ani) Membra in Grant A (2006-2008) - Domeniul: Kinetoterapie. Titlul: PROGRAM DE PREGATIRE COMPLEMENTARA A KINETOTERAPEUTULUI PENTRU RECUPERAREA MEDICALA LA DOMICILIU IN VEDEREA INTEGRARII IN SISTEMUL ACTUAL AL ASIGURARILOR DE SANATATE.

Membra in Grantul internaţional: Multidisciplinary Educational Course for Romanian Pediatric Residents and Family Physicians on Chronic Pain Management in Children and Adolescents with Juvenile Idiopathic Arthritis. Instituţia: International Association for the Study of Pain, Seattle, USA. Durata: 2007 – 2008. d) Citari ISI ale articolelor (excluzand autocitarile)/Numar citari > 10 Exemplu, 4 citări in cartea: The Laser Therapy Handbook, Autori: Jan Tuner & Lars Hode. Prima Books AB, 2004, Suedia.

p 486, citarea [981]: Ailioaie Laura, Ailioaie C., Self-organizing phenomena at membrane level and low level laser therapy of rhinitis. In: A window on laser medicine world. Longo L., ed. Proc. SPIE, 1999, Vol 4166: 309-315.

p 486, [985]: Ailioaie C, Ailioaie L, Topoliceanu F. Self-organizing phenomena at membrane levels and LLLT of rhinitis. Proc. SPIE. 2000; 4166.

p 497, [1204]: Ailioaie C, Ailioaie L. Low level laser therapy in children’s allergic purpura. Laser-Partner. 2002; 1 (2). www.laserpartner.org

p 497, [1205]: Ailioaie C, Ailioaie L. The treatment of bronchial asthma with low level laser in attack-free period of children. Proc. SPIE. 2000; 4166: 303-308.

Limba(i) maternă(e) Precizaţi limba(ile) maternă(e) Romană

Limba(i) străină(e) cunoscută(e)

Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere

Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversaţie

Discurs oral Exprimare scrisă

Limba engleză C2 Utilizator

experimentat C2

Utilizator experimentat

C2 Utilizator

experimentat C2

Utilizator experimentat

Limba franceză C1 Utilizator

experimentat C1

Utilizator experimentat

B2 Utilizator

Independent B2

Utilizator Independent

Limba germană A2 Utilizator

elementar A2

Utilizator elementar

A2 Utilizator elementar

A2 Utilizator

elementar

(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

Page 69: Contributii La Terapia Durerii Cronice Din Artrita Juvenila Prin Mijloace Fizice Si de Medicina Aternativa

Competenţe şi abilităţi sociale

capacitate de muncă în echipă,

flexibilitate,

capacitate de acţiune,

o înaltă măsură de orientare spre calitate şi pacienţi,

empatie,

muncă independentă,

simţ de răspundere,

rezistenţă psihică, abilităţi şi competenţe consolidate printr-o experienţă de peste 25 ani de lucru în cercetare, cu studenţii, pacienţii, în stagii de perfecţionare în străinătate, precum şi cu cei pe care i-am calificat ca Tehnicieni Maseuri.

Competenţe şi aptitudini organizatorice

Experienţă in învăţământul superior / Implicare in activităţi de expertiză şi evaluare ale CNCSIS, etc / Activităţi "peer review"/ organizare de Conferinţe / Alte activităţi. peste 25 ani de cercetare si învăţământ superior 1998 - Teza de doctorat cu titlul: “FENOMENE DE AUTOORGANIZARE ŞI ROLUL ACESTORA ÎN

PRODUCEREA UNOR INSTABILITĂŢI . 2004 – Am absolvit şi mi-am susţinut a doua licenţă în domeniul KINETOTERAPIEI - Universitatea

“Al.I.Cuza”, obţinând media 9,91 la Examenul de Licenţă, cu teza: ”RECUPERAREA TENDINOPATIILOR ACHILIENE, CA ACT MEDICAL MODERN”.

2002 – Am participat la Tokio, Japonia ca Profesor invitat cu Conferinţa: Low Level Laser Therapy as a Medical Treatment Modality in Pediatrics, la cel de-al 4-lea Congres Mondial al Asociaţiei Mondiale pentru Lasero-terapie, WALT2002.

Membră EMLA (European Medical Laser Association), aleasa reprezentanta României in Comitetul de Studii Clinice şi Direcţii ale Aplicaţiilor Practice privind Terapia cu Laser - Viena, din oct. 2000, pentru 5 ani.

Membră in Comitetul de organizare a Conferinţelor europene ale EMLA si ale WALT (World Association for Laser Therapy) in ultimii 5 ani.

Competenţe şi aptitudini tehnice

Verificare şi reparare diverse aparate în domeniul recuperării medicale.

Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului

O bună stăpânire a Word-ului, precum şi a limbajelor de programare şi a aplicaţiilor grafice: Corel Draw, Photoshop, utilizate cu studenţii pentru lucrările de cercetare, licenţă sau disertaţie conduse.

Competenţe şi aptitudini artistice

Pasionată de grafica pe calculator, terapia vibroacustică şi prin muzică, medicina holistică şi integrativă, metamedicină.

Alte competenţe şi aptitudini

Permis(e) de conducere Permis de conducere categoria B.

Informaţii suplimentare