contributia voievozilor romani la formarea si dezvoltarea culturii

Download Contributia Voievozilor Romani La Formarea Si Dezvoltarea Culturii

Post on 04-Jul-2015

3.619 views

Category:

Documents

77 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

CONTRIBUTIA VOIEVOZILOR ROMANILA FORMAREA SI DEZVOLTAREA CULTURII NATIONALESerban Ana-Maria Marius Gagiu clasa a XI-a B

Biserica a avut un rol insemnat, caci a fost leaganul civilizatiei noastre. Pe langa faptul ca voievozii romani au purtat stindardul pentru apararea valorilor romanesti, ei au fost si buni crestini. De-a lungul istoriei, Tarile Romane au avut o istorie incarcata de sacrificii pentru pastrarea identitatii de neam si de credinta. Cum s-a materializat aceasta calitate a lor ?

prin ctitoriile pe care le-au facut; prin politica de aparare a neamului si a zonei geo-politice de atunci ; prin numeroase danii facute manastirilor din Sfantul Munte Athos. Domnitorii romani au demonstrat Europei ca principalul inamic al ei,

Imperiul Otoman, poate fi invins, mai ales daca popoarele crestine sunt unite cu adevarat .

STEFAN CEL MARE (1457-1504)Matei Miechowski- cronicar polon) : Barbat glorios si victorios, care i-a biruit pe toti regii vecini .om fericit, caruia soarta i-a harazit cu multa darnicie toate darurile.

Fost-au acestu Stefan-voda om nu mare la statu, manios si degraba varsatoriu de sange ( ) om intreg la fire, neleanesu si lucrul sau il stia a-l acoperi si unde nu gandiai acolo il aflai. La lucru de razboaie mester, unde era nevoie insusi se varea ca vazandu-I ai sai, sa nu se indarapteze si pentru aceia raru razboiu de nu biruia .. Pe Stefan Voda l-au ingropat Tara cu multa jale si plangere in anastirea in Putna care era zidita de dansul. Atata jale era ca plangeau toti ca dupa un parinte al lor, caci cunostiau toti ca s-au scapattoti de mult bine si de multa aparatura. Ce duupa moartea lui , pana astazi, iizic zveti Stefan voda, nu pentru sufletul ce iaste in mana lui Dumnezeu, ca el ina a fosto om cu pacate, ci pentru lucrurile lui cele vitejesti, carile niminea din domni, nici mai inainte, nici dupa aceea, nu l-au ajunsu. Grigore Ureche Letopisetul Tarii Modovei)

Cei 47 de ani de domnie au reprezentat un permanent efort de a pastra Moldova integra si independenta, o adevarata poarta a crestinatatii cum ii placea sa spuna. Foarte bun crestin a manifestat o grija deosebita fata de Biserica. In timpul sau s-au dezvoltat arta (stilul moldovenesc) si cultura bisericeasca. Este cunoscut num rul mare de loca uri de nchinare ctitorite de acest domnitor. tefan ridica dup fiecare lupt o biseric sau o m n stire ca mulumire adus lui Dumnezeu, pentru ajutorul primit.Cele mai renumite m n stiri ctitorite sunt: Putna, Vorone , Dobrov , Tazl u i C priana. priana.A f cut numeroase danii i a acordat privilegii ctitoriilor nainta ilor s i: Bistri a Neam Probota Num rul bisericilor de mir construite n timpul domniei voievodului ntrece cu mult pe cel al m n stirilor.

tefan cel Mare a avut permanent al turi Biserica i s-a considerat fiu al ei, care trebuie s o apere. Atunci cnd a gre it,a tiut s cear ieratre lui Dumnezeu, prin Sfnta Tain a Spovedaniei, naintea Duhovnicului s u, Daniil Sihastrul.

Activitatea sa cultural a fost ndrumat de Mitrolpoli ii rii: Teoctist I i Gheorghe. Astfel c , n m n stirile ctitorite de el, s-a desf urat o susinut activitate de copiere a unor manuscrise, fie c r i de slujb , fie traduceri din Sfin ii P rin i:

Tetraevanghelul de la Humor, aflat ast zi la Muzeul Na ional de Istorie din Bucure ti, este cea mai reu it oper de caligrafie i miniaturistic , impresionnd n mod deosebit prin portretul lui tefan cel Mare. Marele Domnitor este prezentat ntr-un moment de gra ie: stnd n genunchi i oferind Maicii Domnului Tetraevanghelul. Tot din timpul lui tefan se mai p streaz i numerose piese de broderie i argint rie, care se g sesc ast zi la Muzeul M n stirii Putna.

Marele Domnitor a fost un adev rat protector al Muntelui Athos, fapt confirmat de prezen a sa n pomelnicele multor m n stiri de aici, ntre care: Zografu, Grigoriu, Protaton, Vatoped, Constanmonitu sau Sfntul Pavel. Dup ce a restaurat M n stirea Zoografu, a nzestrat-o i cu o bolni , un far pentru cor bii i o trapez , d ruindui c r i de cult, o icoan cu Sfntul Gheorghe i bani. Pe 20 iunie 1992, Sfntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romne a hot rt ca Marele Domnitor al Moldovei s fie trecut n rndul Sfin ilor Bisericii, pomenirea f cndu-se n ziua de 2 iulie a fiec rui an. n calendarul religios, este trecut cu numele de Binecredinciosul voievod tefan cel Mare i Sfnt.

CONSTANTIN BRNCOVEANU (1688-1714)Brncoveanu este cea mai shakespearean dram din cte a fost vreodat n toat lumea. Este un caz unic pe plan mondial, de nu a zice pe plan cosmic. E de necrezut. Trecerea aceasta a unui mundan (n toat puterea termenului) la sublimul i eroismul cel mai fantastic uluie te i ame e te. V desfid s i g si i perechea, nici n rndurile martirilor din primele veacuri. Nici nu ne d m seama cine este, ce nseamn el pentru noi, la ce nivel ne ridic ... Brncoveanu a murit ca un gentleman, un martir, un erou, un sfnt. (Nicolae Steinhardt)

26 de ani de domnie reprezint pentru Brncoveanu o epoc de maxim str lucire cultural i artistic a rii sale. S-au ridicat biserici la Potlogi i la Mogo oaia S-au deschis coli a nfiin at Academia din Bucure ti, o coal superioar n care se preda n limba greac . S-au tip rit c r i n diferite limbi: Psaltirea, Sfnta Evanghelie, Liturghier, c r i de slijb i nv tur Au fost sprijini i i ncuraja i oamenii de carte S-au acordat ajutoare materiale multor a ez minte biserice ti ortodoxe de la Sfntul Munte Athos (M n stirea Sfntul Pavel), pe cheltuiala sa s-a ridicat Biserica Sfntul Nicolae din Constantinopol (Cartierul Galata) i biserica avnd hramul Sfntului Gheorghe, pe malul stng al Dun rii, la Ismail.

Cel dinti lucru pe care l-a f cut dup instalarea lui ca domnitor a fost s continue tip rirea Bibliei de la Bucure ti, lucrare nceput de predecesorul s u, erban Cantacuzino. n 1688, a ap rut ptima Biblie complet n cea mai frumoas limb romneasc , de atunci, pe n elesul tuturor romnilor din ara Romneasc , din Dobrogea, din Moldova, din Oltenia, din Banat i din Ardeal, Cri ana i Maramure .

A CREAT UN NOU STIL N ARHITECTUR , STILUL BRNCOVENESC. M N STIREA HUREZI (JUD. VLCEA), M N STIREA SMB TA DE SUS (JUD. ALBA) I BISERICA SF. GHEORGHE NOU DIN BUCURE TI SUNT CONSTRUITE N ACEST STIL.

C tre sfr itul vie ii, datorit intrigilor du manilor s i, turcii au hot rt s l nl ture de la Domnie. S pt mna Patimilor martie 1714 dup ce i-a fost confiscat mare parte din avere, Constantin Brncoveanu a fost dus la Constantinopol, mpreun cu fiii s i: Constantin, Radu, tefan, Matei i sfetnicul Ianache. Au fost nchi i n celebra nchisoare a celor apte turnuri, Edicule Turcii le-au promis eliberarea n schimbul renun rii la credin a cre tin i trecerii la islamism. Constantin Brncoveanu a respins propunerea. Consecin a: el, mpreun cu fiii s i i sfetnicul Ianache au fost decapita i, de fa fiind so ia sa, Doamna Maria, fiicele i ginerii s i, adu i cu for a s asiste la sngerosul spectacol. Era chiar n ziua de 15 august 1714, de S rb toarea Adormirii Maicii Domnului. Dup decapitare, capetele au fost purtate de turci n vrful suli elor, prin tot Constantinopolul, trupurile fiind aruncate nstrmtoarea Bosfor. Capetele au fost g site i ngropate de ni te pescari ntr-o m n stire greceasc din InsulaHalki. De-abia n 1720, Doamna Maria a reu it s le aduc n ar i s le ngroape n ctitoria so ului s u, Biserica Sfntul Gheorghe Nou dinCapital . La 20 iunie 1992, Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Romne l-a canonizat pe domnitor ca sfnt, avnd data de pr snuire pe 16 august.

NEAGOE BASARAB (1512-1521)Adevarat print al Renasterii, Neagoe Basarab a marcat prin domnia sa in Tara Romaneasca o epoca de inflorire culturala si artistica, al carei ecou s-a facut simtit in tot secolul al XVI-lea. In anul 1512, Neagoe primeste scaunul Tarii Romanesti. Noul voievod a intarit puterea centrala a statului, infrangand opozitia interna a marii boierimi. In spiritul ideii de consolidare a autoritatii domniei, Neagoe Basarab a impus legislatia si procedura juridica unice pe tot cuprinsul tarii. A perfectionat aparatul administrativ, cautand sa aseze in slujbe doar pe cei cu merite. A acordat atentie armatei, Tara Romaneasca ajungand sa dispuna in timpul sau de o oaste de 40.000 de pedestrasi si calareti. S-a ingrijit de dezvoltarea economica a tarii. A sprijinit comertul, aparand interesele supusilor sai in relatiile cu cei din afara. A ingaduit negutatorilor brasoveni, in conditii de reciprocitate sa-si desfasoare activitatea in cuprinsul Tarii Romanesti. Problemele culturii si artelor au detinut un loc de prima importanta in activitatea lui Neagoe Basarab, pe care vestitul carturar din Constantinopol, Manuil Corintios, il numea mare voievod si imparat si autocrat a toata Tara Romaneasca . Intuind rolul deosebit pe care il are raspandirea cartii, Neagoe sprijina activitatea tipografului Macarie.

La porunca domnitorului s-a ridicat frumoasa biserica episcopala de la Curtea de Arges, margaritar de pret al arhitecturii romanesti. Tot la porunca lui s-au facut si alte constructii ori au fost reinnoite monumete la Targoviste, Cotmeana, Nucet, Snagov, Ostrov. Cultivand si dezvoltand initiative ce depaseau hotarele tarii, Neagoe Basarab a sprijinit prin bani si danii cultura popoarelor balcanice aflate in grea stare sub dominatia otomana. Neagoe Basarab este autorul primei si in acelasi timp a uneia dintre cele mai importante scrieri vechi romanesti, Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Theodosie . Lucrarea de educatie politica si morala, destinata sa-l obisnuiasca pe fiul sau cu greutatile si raspunderile domniei, cuprinde experienta de viata, gandirea profunda, intelepciunea, prudenta in fapte si orientarea politica, patriotica a unui mare carmuitor. Domnitorul Neagoe Basarab a decedat la 15 septembrie 1521. Mormantul lui, ca si al familiei sale, se afla in frumoasa ctitorie, necropola domneasca de la Curtea de Arges.

Judec pe fiecare cu dreptate dup faptele lui ,