contributia voievozilor romani la formarea si dezvoltarea culturii

16
CONTRIBUTIA VOIEVOZILOR ROMANI LA FORMAREA SI DEZVOLTAREA CULTURII NATIONALE Serban Ana-Maria Marius Gagiu clasa a XI-a B

Upload: anamserban

Post on 04-Jul-2015

3.998 views

Category:

Documents


99 download

TRANSCRIPT

Page 1: Contributia Voievozilor Romani La Formarea Si Dezvoltarea Culturii

CONTRIBUTIA VOIEVOZILOR ROMANI LA FORMAREA SI DEZVOLTAREA CULTURII NATIONALE

Serban Ana-Maria

Marius Gagiu

clasa a XI-a B

Page 2: Contributia Voievozilor Romani La Formarea Si Dezvoltarea Culturii

Biserica a avut un rol insemnat, caci a fost leaganul civilizatiei noastre. Pe langa faptul ca voievozii romani au purtat stindardul pentru apararea valorilor romanesti, ei au fost si buni crestini.

De-a lungul istoriei, Tarile Romane au avut o istorie incarcata de sacrificii pentru pastrarea identitatii de neam si de credinta.

Cum s-a materializat aceasta calitate a lor ? prin ctitoriile pe care le-au facut; prin politica de aparare a neamului

si a zonei geo-politice de atunci ; prin numeroase danii facute manastirilor din Sfantul Munte Athos.

Domnitorii romani au demonstrat Europei ca principalul inamic al ei,

Imperiul Otoman, poate fi invins, mai ales daca popoarele crestine sunt unite

cu adevarat .

Page 3: Contributia Voievozilor Romani La Formarea Si Dezvoltarea Culturii

STEFAN CEL MARE (1457-1504)Matei Miechowski- cronicar polon) :“Barbat glorios si victorios, care i-a biruit pe toti regii vecini….om fericit, caruiasoarta i-a harazit cu multa darnicie toate darurile.”

“Fost-au acestu Stefan-voda om nu mare lastatu, manios si degraba varsatoriu de sange (…)om intreg la fire, neleanesu si lucrul sau il stia a-lacoperi si unde nu gandiai acolo il aflai. La lucru

de razboaie mester, unde era nevoie insusi se vareaca vazandu-I ai sai, sa nu se indarapteze si pentru

aceia raru razboiu de nu biruia…..Pe Stefan Voda l-au ingropat Tara cu multa

jale si plangere in anastirea in Putna care erazidita de dansul. Atata jale era ca plangeau toti ca

dupa un parinte al lor, caci cunostiau toti ca s-auscapattoti de mult bine si de multa aparatura. Ceduupa moartea lui , pana astazi, iizic zveti Stefan

voda, nu pentru sufletul ce iaste in mana luiDumnezeu, ca el ina a fosto om cu pacate, ci pentrulucrurile lui cele vitejesti, carile niminea din domni,

nici mai inainte, nici dupa aceea, nu l-au ajunsu.”Grigore Ureche – Letopisetul Tarii Modovei)

Page 4: Contributia Voievozilor Romani La Formarea Si Dezvoltarea Culturii

Cei 47 de ani de domnie au reprezentat un permanent efort de a pastra Moldova integra si independenta, “o adevarata poarta a crestinatatii” cum ii placea sa spuna. Foarte bun crestin a manifestat o grija deosebita fata de Biserica. In timpul sau s-au dezvoltat arta (stilul moldovenesc) si cultura bisericeasca. Este cunoscut numărul mare de locaşuri de închinare ctitorite de acest domnitor. Ştefan ridica după fiecare luptă o biserică sau o mănăstire ca mulâumire adusă lui Dumnezeu, pentru ajutorul primit.

Cele mai renumite mănăstiri ctitorite sunt: Putna, Voroneţ, Dobrovăţ, Tazlău şi Căpriana.

A făcut numeroase danii şi aacordat privilegii ctitoriilorînaintaşilor săi:BistriţaNeamţProbota

Numărul bisericilor de mirconstruite în timpul domnieivoievodului întrece cu multpe cel al mănăstirilor.

Page 5: Contributia Voievozilor Romani La Formarea Si Dezvoltarea Culturii

Ştefan cel Mare a avut permanent alături Biserica şi s-a

considerat fiu al ei, care trebuie să o apere. Atunci când a greşit,

a ştiut să ceară ieratre lui Dumnezeu, prin Sfânta Taină a

Spovedaniei, înaintea Duhovnicului său, Daniil Sihastrul.

Page 6: Contributia Voievozilor Romani La Formarea Si Dezvoltarea Culturii

Activitatea sa culturală a fost

îndrumată de Mitrolpoliţii Ţării: Teoctist

I şi Gheorghe. Astfel că, în mănăstirile

ctitorite de el, s-a desfăşurat o susâinută

activitate de copiere a unor manuscrise,

fie cărţi de slujbă, fie traduceri din Sfinţii

Părinţi:

Tetraevanghelul de la Humor, aflat

astăzi la Muzeul Naţional de Istorie din

Bucureşti, este cea mai reuşită operă de

caligrafie şi miniaturistică, impresionând

în mod deosebit prin portretul lui Ştefan

cel Mare. Marele Domnitor este

prezentat într-un moment de graţie:

stând în genunchi şi oferind Maicii

Domnului Tetraevanghelul.

Tot din timpul lui Ştefan se mai

păstrează şi numerose piese de

broderie şi argintărie, care se găsesc

astăzi la Muzeul Mănăstirii Putna.

Page 7: Contributia Voievozilor Romani La Formarea Si Dezvoltarea Culturii

Marele Domnitor a fost un adevărat protector al Muntelui Athos,

fapt confirmat de prezenţa sa în pomelnicele multor mănăstiri de aici, între care: Zografu, Grigoriu, Protaton, Vatoped, Constanmonitu sau Sfântul Pavel.

După ce a restaurat Mănăstirea Zoografu, a înzestrat-o şi cu o bolniţă, un far pentru corăbii şi o trapeză, dăruindui

cărţi de cult, o icoană cu Sfântul Gheorghe şi bani.

Pe 20 iunie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a

hotărât ca Marele Domnitor al Moldovei să fie trecut în rândul

Sfinţilor Bisericii, pomenirea făcându-se în ziua de 2 iulie a

fiecărui an. În calendarul religios, este trecut cu numele de

Binecredinciosul voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt.

Page 8: Contributia Voievozilor Romani La Formarea Si Dezvoltarea Culturii

CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(1688-1714)

“Brâncoveanu este cea mai shakespeareană dramă din câte a fost vreodată în toată lumea. Este un caz unic pe plan mondial, de nu aş zice pe plan cosmic. E de necrezut. Trecerea aceasta a unui mundan (în toată puterea termenului) la sublimul şi eroismul cel mai fantastic uluieşte şi ameţeşte. Vă desfid să îi găsiţi perechea, nici în rândurile martirilor din primele veacuri. Nici nu ne dăm seama cine este, ce înseamnă el pentru noi, la ce nivel ne ridică ... Brâncoveanu a murit ca un gentleman, un martir, un erou, un sfânt”.

(Nicolae Steinhardt)

Page 9: Contributia Voievozilor Romani La Formarea Si Dezvoltarea Culturii

26 de ani de domnie reprezintă pentru

Brâncoveanu o epocă de maximă

strălucire culturală şi artistică a ţării

sale.

S-au ridicat biserici – la Potlogi şi la

Mogoşoaia

S-au deschis şcoli – a înfiinţat

Academia din Bucureşti, o şcoală

superioară în care se preda în limba

greacă.

S-au tipărit cărţi în diferite limbi: Psaltirea, Sfânta Evanghelie,

Liturghier, cărţi de slijbă şi învăţătură

Au fost sprijiniţi şi încurajaţi oamenii de carte

S-au acordat ajutoare materiale multor aşezăminte bisericeşti

ortodoxe de la Sfântul Munte Athos (Mănăstirea Sfântul Pavel), pe

cheltuiala sa s-a ridicat Biserica Sfântul Nicolae din Constantinopol

(Cartierul Galata) şi biserica având hramul Sfântului Gheorghe, pe

malul stâng al Dunării, la Ismail.

Page 10: Contributia Voievozilor Romani La Formarea Si Dezvoltarea Culturii

Cel dintâi lucru pe care l-a făcut după instalarea lui ca domnitor a fost să continue tipărirea Bibliei de la Bucureşti, lucrare începută de predecesorul său, Şerban Cantacuzino.

În 1688, a apărut ptima Biblie completă în cea mai frumoasă limbă românească, de atunci, pe înţelesul tuturor românilor din Ţara Românească, din Dobrogea, din Moldova, din Oltenia, din Banat şi din Ardeal, Crişana şi

Maramureş.

Page 11: Contributia Voievozilor Romani La Formarea Si Dezvoltarea Culturii

A CREAT UN NOU STIL ÎN ARHITECTURĂ, STILUL BRÂNCOVENESC. MĂNĂSTIREA HUREZI (JUD. VÂLCEA), MĂNĂSTIREA SÂMBĂTA DE SUS (JUD. ALBA) ŞI BISERICA SF. GHEORGHE NOU DIN BUCUREŞTI SUNT CONSTRUITE ÎN ACEST STIL.

Page 12: Contributia Voievozilor Romani La Formarea Si Dezvoltarea Culturii

Către sfârşitul vieţii, datorită intrigilor duşmanilor săi, turcii au hotărât să îl înlăture de la Domnie.

Săptămâna Patimilor – martie 1714 – după ce i-a fost confiscată mare parte din avere, Constantin Brâncoveanu a fost dus la Constantinopol, împreună cu fiii săi: Constantin, Radu, Ştefan, Matei şi sfetnicul Ianache. Au fost închişi în celebra închisoare a celor şapte turnuri, Edicule

Turcii le-au promis eliberarea în schimbul renunţării la credinţa creştină şi trecerii la

islamism. Constantin Brâncoveanu a respins propunerea. Consecinţa: el, împreună cu fiii săi şi sfetnicul Ianache au fost decapitaţi, de faţă fiind soţia sa, Doamna Maria, fiicele şi ginerii săi, aduşi cu forţa să asiste la sângerosul spectacol. Era chiar în ziua de 15 august 1714, de Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.

După decapitare, capetele au fost purtate de

turci în vârful suliţelor, prin tot

Constantinopolul, trupurile fiind aruncate înstrâmtoarea Bosfor.

Capetele au fost găsite şi îngropate de nişte

pescari într-o mănăstire grecească din InsulaHalki.

De-abia în 1720, Doamna Maria a reuşit să le

aducă în ţară şi să le îngroape în ctitoria

soţului său, Biserica Sfântul Gheorghe Nou dinCapitală.

La 20 iunie 1992, Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe

Române l-a canonizat pe domnitor ca sfânt,

având data de prăsnuire pe 16 august.

Page 13: Contributia Voievozilor Romani La Formarea Si Dezvoltarea Culturii

NEAGOE BASARAB (1512-1521) Adevarat print al Renasterii, Neagoe Basarab a marcat prin domnia

sa in Tara Romaneasca o epoca de inflorire culturala si artistica, al carei ecou s-a facut simtit in tot secolul al XVI-lea. In anul 1512, Neagoe primeste scaunul Tarii Romanesti. Noul voievod a intarit puterea centrala a statului, infrangand opozitia interna a marii boierimi. In spiritul ideii de consolidare a autoritatii domniei, Neagoe Basarab a impus legislatia si procedura juridica unice pe tot cuprinsul tarii. A perfectionat aparatul administrativ, cautand sa aseze in slujbe doar pe cei cu merite. A acordat atentie armatei, Tara Romaneasca ajungand sa dispuna in timpul sau de o oaste de 40.000 de pedestrasi si calareti. S-a ingrijit de dezvoltarea economica a tarii. A sprijinit comertul, aparand interesele supusilor sai in relatiile cu cei din afara. A ingaduit negutatorilor brasoveni, in conditii de reciprocitate sa-si desfasoare activitatea in cuprinsul Tarii Romanesti.Problemele culturii si artelor au detinut un loc de prima importanta in activitatea lui Neagoe Basarab, pe care vestitul carturar din Constantinopol, Manuil Corintios, il numea “mare voievod si imparat si autocrat a toata Tara Romaneasca”. Intuind rolul deosebit pe care il are raspandirea cartii, Neagoe sprijina activitatea tipografului Macarie.

Page 14: Contributia Voievozilor Romani La Formarea Si Dezvoltarea Culturii

La porunca domnitorului s-a ridicat frumoasa biserica episcopala de la Curtea de Arges, margaritar de pret al arhitecturii romanesti. Tot la porunca lui s-au facut si alte constructii ori au fost reinnoite monumete la Targoviste, Cotmeana, Nucet, Snagov, Ostrov. Cultivand si dezvoltand initiative ce depaseau hotarele tarii, Neagoe Basarab a sprijinit prin bani si danii cultura popoarelor balcanice aflate in grea stare sub dominatia otomana. Neagoe Basarab este autorul primei si in acelasi timp a uneia dintre cele mai importante scrieri vechi romanesti, “Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Theodosie”. Lucrarea de educatie politica si morala, destinata sa-l obisnuiasca pe fiul sau cu greutatile si raspunderile domniei, cuprinde experienta de viata, gandirea profunda, intelepciunea, prudenta in fapte si orientarea politica, patriotica a unui mare carmuitor.Domnitorul Neagoe Basarab a decedat la 15 septembrie 1521. Mormantul lui, ca si al familiei sale, se afla in frumoasa ctitorie, necropola domneasca de la Curtea de Arges.

Page 15: Contributia Voievozilor Romani La Formarea Si Dezvoltarea Culturii

” Judecă pe fiecare cu dreptate după faptele lui , că de aceea eşti domn care trebuie să fie ca un izvor nesecat ce dă tuturor aceeaşi apă , iar nu unora dulce , iar altora amară “ sau ” Iubeşte adevărul , căci mincinoşii sunt urâţi de Dumnezeu ! “ 

îl povăţuia domnitorul – cărturar pe fiul său.

Page 16: Contributia Voievozilor Romani La Formarea Si Dezvoltarea Culturii

Toti acesti mari domnitori, prinactivitatile lor, au fost adevăratepilde de conducători creştini, atâtpentru contemporani, cât mai alespentru posteritate.

Va multumim pentru atentie !