Acţiunea externă a Uniunii Europene Grant 2010 / 228-991

Acest proiect este finanţat de

Uniunea Europeană

Proiect implementat de

Hilfswerk Austria International

STUDIU CALITATIV

CONTRIBUŢIA REMITENŢELOR LA DEZVOLTAREAÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII

(Studii de caz)

Hilfswerk Austria International

Centrul de Investigaţii Sociologice şi Studii de Marketing „CBS-AXA”

STUDIU CALITATIV

CONTRIBUŢIA REMITENŢELOR LA DEZVOLTAREA ÎNTREPRINDERILOR

MICI ŞI MIJLOCII Studii de caz

Natalia Vladicescu și Alexandrina Gadarag

Publicaţie editată în cadrul proiectului „Remitenţele Dezvoltă Comunităţile în Moldova”, implementat de Hilfswerk Austria International,

în parteneriat cu Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Republica Moldova – CONTACT,

cu suportul financiar al Uniunii Europene.

Opiniile exprimate în această lucrare aparţin în exclusivitate autorilor şi nu reflectă necesar punctul de vedere al Comisiei Europene.

Acest proiect este finanţat de către Uniunea Europeană

Delegaţia Comisiei Europene în Republica Moldova

Str. Kogălniceanu 12,Chişinău, MD-2001, Republica Moldova

Tel.: (+373 22) 50 52 10 Fax: (+373 22) 27 26 22

Un proiect implementat de către Hilfswerk Austria International

Str. Alexandru cel Bun 85,Chişinău, MD-2012,Republica Moldova

Tel.: (+ 373 22) 21 25 41

www.migranti.md

2

STUDIU CALITATIV

334.72:336.56/.57

V 75

ISBN 978-9975-4362-5-0.

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Vladicescu, Natalia. Contribuţia remitenţelor la dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii : Studiu calitativ : (Studii de caz) / Natalia Vladicescu, Alexandrina Gadarag ; Hilfswerk Austria International, Centrul de Investigaţii Sociol. şi Studii de Marketing “CBS-AXA” - Chişinău : Policolor, 2013. -35 p. Apare cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. - 500 ex. ISBN 978-9975-4362-5-0.

3

STUDIU CALITATIV

Cuprins:

introducere 4Metodologie 6

i. principalele constatări ale studiului 81.1 Experienţa migraţiei de muncă 81.2 Criteriile şi factorii importanţi în alegerea domeniului de iniţiere,

de dezvoltare a afacerii 91.3 Remitenţele şi oportunităţile de dezvoltare a afacerilor 91.4 Bariere, provocări în dezvoltarea afacerilor 9

ii. studii de caz: Afaceri iniţiate, dezvoltate cu suportul remitenţelor 112.1 Agricultură şi zootehnie 112.2 Comerţ şi servicii 14

iii. studii de caz: Antreprenori care au participat la concursul de granturi din cadrul proiectului „remitenţele Dezvoltă Comunităţile din Moldova”, dar nu au beneficiat de finanţare 20

iV. Antreprenori ale căror microproiecte au beneficiat de suport financiar în cadrul proiectului „remitenţele Dezvoltă Comunităţile din Moldova” 23

4.1 Microproiectul „Instalarea tehnicii pentru prelucrarea fierului forjat” 234.2 Microproiectul „Apicultură. Procurarea laboratorului mobil

de extragere a mierii de albine” 244.3 Microproiectul „Construcţia, amenajarea şi utilarea unui atelier

pentru reparaţia tehnicii agricole 264.4 Microproiectul „Ferma de iepuri” 284.5 Microproiectul „Dezvoltarea afacerii: producerea făinii de porumb,

ambalarea şi comercializarea ei” 304.6 Microproiectul „Laborator mobil electrotehnic pe cabluri ETL-10” 314.7 Microproiectul „Creşterea şi comercializarea coacăzei şi a agrişului” 33

Concluzii şi recomandări 35

4

STUDIU CALITATIV

introDuCere

Fenomenul migraţiei populaţiei, în special emigraţia, este unul important pentru Republica Moldova, dat fiind amploarea şi impactul socioeconomic al acestuia. Republica Moldova este o ţară care furnizează forţă de muncă atât spre Est, mai ales în Federaţia Rusă, cât şi spre Vest, cu precădere în Italia, dar şi în alte ţări ale UE1. Conform datelor, în jur de 350 de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova2 se află la lucru peste hotare, ceea ce reprezintă aproximativ o treime din populaţia aptă de muncă. Datorită caracterului circulatoriu al procesului migraţionist, se estimează că în migraţia în scop de muncă sunt implicaţi în jur de 600 de mii de cetăţeni. Raportate la populaţia ţării, care este de 3,6 milioane3 de persoane, aceste cifre sunt semnificative. Studiile sociologice4 realizate în domeniu au constatat că principalele motive care i-au determinat pe cetăţenii Republicii Moldova să plece peste hotare a fost şi continuă să fie: lipsa unui loc de muncă (jumătate din cei plecați5 au invocat acest motiv), remunerarea neadecvată a muncii în raport cu costul vieţii. Reţelele sociale formate în ţara-gazdă, reunificarea membrilor familiilor sunt printre factorii care condiţionează plecarea peste hotare.

Migraţia forţei de muncă este pe agenda instituţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, dar şi a partenerilor externi. Or, consolidarea eforturilor comune în vederea fortificării beneficiilor şi a diminuării impactului negativ al migraţiei este un deziderat firesc. În ultimii anii, sectorul neguvernamental, cu sprijinul organizaţiilor internaţionale, s-a axat pe evaluarea impactului psihosocial al migraţiei asupra familiilor, în special a copiilor rămaşi fără îngrijire părintească. Beneficiile economice ale migraţiei sunt indiscutabile, remitenţele susţin semnificativ economia Republicii Moldova, mai ales bugetele gospodăriilor care primesc bani de peste hotare.

După estimările noastre, circa 1,5 milioane de cetăţeni trăiesc în gospodării care primesc remitenţe, iar pentru mai mult de jumătate dintre ele – remitenţele constituie principala sursă de venit6. În general, remitenţele sunt destinate consumului, cea mai mare parte fiind direcţionate spre cheltuielile curente şi procurare de bunuri de folosinţă îndelungată; spre investiţii în studiile copiilor, susţinerea financiară a acestora şi oferirea anumitor oportunităţi. Imobilele reprezintă, de asemenea, un domeniu atractiv pentru migranţii moldoveni: construcţia, reparaţia şi dotarea cu diferite facilităţi, procurarea de apartamente, în special în municipiul Chişinău, au concentrat o pondere semnificativă din remitenţe.

Numărul persoanelor care au investit remitenţele în deschiderea unor afaceri în Republica Moldova este mic, raportat la numărul persoanelor implicate în procesul de migraţie. Sunt mai mulţi factori care au determinat acest comportament. O parte din migranţi, având condiţii de trai precare înainte de plecare, şi-au orientat eforturile spre îmbunătăţirea acestora, prin procurarea spaţiului locativ, a obiectelor de uz îndelungat etc. Alții însă, cu potenţial financiar, au teamă să investească în Republica Moldova, unde mediul de afaceri este perceput ca fiind unul ostil şi axat pe protecţionism. De asemenea, în societatea noastră cultura şi educaţia antreprenorială este la un nivel scăzut, lucru ce se resimte, în special, în situaţiile de eşec în afacerile mici – insuccese, în mare, previzibile, datorate planului de afaceri incorect întocmit sau absenţei acestuia. Reflectarea exemplelor date în societate limitează intenţia unora de a investi banii câştigaţi peste hotare în deschiderea unei afaceri. Un alt aspect important privind barierele în iniţierea şi dezvoltarea afacerilor se referă la atitudinea negativă pe care o au majoritatea cetăţenilor faţă de businessmeni, cărora, deseori, li se atribuie calificative imorale şi distructive. La toate acestea se adaugă şi faptul că unele persoane nu ştiu în ce să investească, în ce domeniu să se lanseze astfel încât investiţia să fie mai puţin riscantă. Totodată, există şi persoane care au idei, dar nu au suficiente resurse pentru a le materializa.

1 BNS, Anul 2010. 2 BNS. 3 La Recensământul din 2004 au fost înregistrate 3.581.100 de persoane.4 OIM 2004, 2006, 2009 şi ILO/BNS, 2008.5 ILO/BNS, 2008.6 CBS-AXA/OIM, 2009.

5

STUDIU CALITATIV

În acest context, atât instituţiile statului, cât şi organismele internaţionale îşi canalizează eforturile în vederea diminuării caracterului consumatorist al remitenţelor şi orientării acestora spre investiţii antreprenoriale. Astfel, Guvernul Republicii Moldova a iniţiat Programul-pilot de atragere a remitenţelor în economie „PARE 1+1”, pentru perioada 2010-20127. În acelaşi context de mobilizarea a resurselor umane şi financiare pentru dezvoltarea economică durabilă a ţării se înscrie şi proiectul „Remitenţele Dezvoltă Comunităţile din Moldova” 8, în cadrul căruia a fost realizat acest studiu.

Desigur, acest deziderat este unul de durată şi s-ar resimţi în mai multe domenii, determinând, pe lângă injectarea unor resurse financiare în economia naţională şi reîntoarcerea unor migranţi, crearea oportunităţilor de angajare pentru alte persoane şi, în cele din urmă, contribuind la dezvoltarea economiei ţării şi la creşterea bunăstării populaţiei.

Acest raport reprezintă o abordare calitativă a modului cum au fost şi sunt investite remitenţele în iniţierea şi dezvoltarea unor afaceri în Republica Moldova. Analiza se axează pe două elemente de bază: prezentarea unor modele de investiţie a remitenţelor ca alternativă a modelului consumatorist, pe de o parte, şi ilustrarea provocărilor/dificultăţilor cu care se confruntă cei care gestionează afaceri în Republica Moldova, pe de altă parte.

7 http://www.odimm.md/index.php?option=com_content&view=article&id=70&Itemid=2088 Pentru mai multe detalii: http://migranti.md/2012/09/concurs-de-granturi-mici-in-cadrul-proiectului-remitentele-dezvolta-comunitatile-din-moldova/

6

STUDIU CALITATIV

MetoDologieAcest raport conține o analiză a studiului calitativ realizat în cadrul proiectului „Remitenţele Dezvoltă Comunităţile din Moldova”, implementat de Hilfswerk Austria International cu suportul financiar al Uniunii Europene.

scopul proiectului: Contribuirea la conexiunea procesului de migraţie cu dezvoltarea economică a Republicii Moldova şi utilizarea eficientă a efectelor/consecinţelor pozitive ale migraţiei în vederea dezvoltării comunităţilor rurale din zona-ţintă.

obiectivele specifice:

Mărirea impactului pozitiv al remitenţelor venite în Republica Moldova;

Îmbunătăţirea capacităţilor beneficiarilor de remitenţe şi ale comunităţilor locale din cele 4 raioane-ţintă de a iniţia activităţi generatoare de venituri;

Dezvoltarea afacerilor mici.

Durata proiectului:

• 1 aprilie 2011-30 iunie 2013 (27 de luni).

Aria de implementare:

• raioanele Teleneşti, Şoldăneşti, Orhei şi Rezina.

grupul-ţintă:

• Cetăţean al Republicii Moldova;• Migrat din Republica Moldova sau rudă de gradul întâi/doi – beneficiar de remitenţe;• Persoană cu vârstă cuprinsă între 20 şi 45 de ani la momentul aplicării la program;• Doritor de a lansa o afacere proprie în Republica Moldova sau de a dezvolta afacerea existentă;• Persoană care poate confirma, prin prezentarea documentelor justificative, că este/a fost migrat

de muncă sau este/a fost beneficiar de remitenţe.

scopul studiului sociologic calitativ:• Prezentarea exemplelor de investiţie a remitenţelor în dezvoltarea afacerilor în Republica

Moldova.

obiectivele specifice ale studiului:

• Identificarea contextului ce a determinat investiţia;• Stabilirea principalelor bariere în iniţierea şi dezvoltarea afacerilor; • Prezentarea unor experienţe pozitive de investire a remitenţelor şi a istoricului afacerilor

pentru microproiectele participante la concurs şi a finaliştilor.

studiul calitativ s-a axat pe 3 categorii de respondenţi, care au constituit subiecţii cercetării:

• Migranţi care au investit remitenţele în diferite sfere în Republica Moldova; • Participanţi la concursul de granturi mici în cadrul proiectului „Remitenţele Dezvoltă

Comunităţile din Moldova” care intenţionau să lanseze o afacere în Moldova sau să dezvolte o afacere existentă;

• Câştigătorii concursului (ai căror microproiecte au fost finanţate).

În vederea identificării respondenţilor din prima categorie, au fost contactate primăriile unde sunt înregistrate mai multe întreprinderi şi au fost selectate localităţile în care sunt antreprenori ce au muncit anterior peste hotarele ţării. În cazul celei de a doua categorii, listele participanţilor ne-au fost oferite de către reprezentanţii Asociației Obşteşti Hilfswerk Austria în Republica Moldova.

7

STUDIU CALITATIV

Perioada de colectare a datelor: mai-septembrie 2012. În martie 2013, au fost intervievaţi suplimentar persoanele ale căror microproiecte au fost recomandate spre finanţare. În urma evaluării a 33 de propuneri de microproiecte depuse în cadrul acestui concurs, au fost finanţate 7, şi anume:

„Apicultură. Procurarea laboratorului mobil de extragere a mierii de albine”;

„Creşterea şi comercializarea coacăzei şi a agrişului”;

„Construcţia, amenajarea şi utilarea unui atelier pentru reparaţia tehnicii”;

„Laborator mobil electrotehnic pe cabluri ETL-10”;

„Dezvoltarea afacerii: producerea făinii de porumb, ambalarea şi comercializarea ei”;

„Ferma de iepuri”;

„Instalaţii tehnice pentru prelucrarea fierului forjat”.

Colectarea informaţiilor a fost realizată în baza ghidului de interviu, axat pe două aspecte principale:1) migraţia şi acumularea de practici şi resurse;2) dezvoltarea afacerii în Republica Moldova.

În cadrul studiului au fost intervievaţi 25 de antreprenori: 12 – din mediul urban şi 13 – din mediul rural.

limite, provocări ale studiului

Studiul a constatat reticenţă din partea proprietarilor de întreprinderi mici şi mijlocii față de împărtăşirea deschisă a istoriei afacerilor lor. Această rezervă se datorează, în mare parte, temerilor de consecinţe privind concurenţa neloială, posibilele probleme cu autorităţile sau riscuri legate de bunurile proprii etc. În discuţii informale, unii proprietari au evidenţiat faptul că le-a fost foarte dificil să lanseze afacerea, existând presiuni atât din partea instituţiilor statului, cât şi din partea unor persoane fizice, motiv pentru care preferă să nu abordeze subiectul dat. Alţii declară că nu pot activa în condiţiile Republicii Moldova respectând toate prevederile legii, pentru că presiunile fiscale şi controlul efectuat de diferite instituţii sunt orientate spre penalizarea antreprenorului.

prioritar, remitenţele au fost investite în:

domeniul imobiliar; comerţ; agricultură;

alte tipuri de servicii.

Persoanele care au investit în imobile, au procurat preponderent apartamente în municipiul Chişinău, pe care le dau cu chirie, activitate ce nu este încă reglementată. În marea majoritate, imobilele nu sunt oferite în baza unui contract. Investiţia în imobile este considerată ca fiind una cu riscuri minime, asigurând un venit stabil. De asemenea, unele persoane care au muncit peste hotarele ţării au investit în mijloace de transport, pe care le-au dat cu chirie sau lucrează personal pe anumite rute municipale, interurbane sau chiar internaţionale. O parte din muncitorii din construcţie au format echipe consolidate, au procurat unelte, utilaje şi prestează servicii atât în ţară, cât şi peste hotare, dar nu au un statut oficial. Prin urmare, aceste categorii de respondenţi nu au fost incluse în studiu, deoarece prestează servicii, dar nu se regăsesc în categoria plătitorilor de taxe. Desigur, aspectele enumerate necesită investigaţii mai profunde, iar factorii de decizie ar trebui să facă eforturi mai mari în crearea de oportunităţi pentru muncitorii noştri reveniţi acasă, astfel încât aceştia să fie motivaţi să-şi înregistreze activităţile pe care le desfăşoară.

Cu toate limitele elucidate, am reuşit să identificăm mai multe persoane care au acceptat să ne ofere informaţii pentru acest studiu.

8

STUDIU CALITATIV

i. prinCipAlele ConstAtări Ale stuDiului

1.1 experienţa migraţiei de muncă

Plecarea la muncă peste hotare a reprezentat pentru marea majoritate a celor intervievaţi unica soluţie în realizarea unor scopuri: procurarea sau reparaţia imobilelor, oferirea oportunităţilor de studii pentru copii etc. O bună parte din respondenţi erau tineri atunci când au ales să emigreze pentru prima dată, considerând plecarea la muncă peste hotare un pas important, o şansă de a-şi îmbunătăţi viaţa, de a se afirma în societate, unii dintre ei abandonând studiile. Lipsa unui loc de muncă sau remunerarea scăzută au fost motivele invocate de cei mai mulţi participanţi la studiu. Printre motive figurează şi spiritul antreprenorial, visul de a-şi iniţia sau dezvolta propria afacere. În unele cazuri, remitenţele continuă să alimenteze necesităţile întreprinderilor pe care le gestionează. Membrii familiilor acestora, rudele aflate la muncă peste hotare sunt cei care continuă să investească în dezvoltarea afacerilor din Republica Moldova.

Iniţial, muncile îndeplinite peste hotare au fost fără excepţie necalificate. Treptat însă, mai mulți intervievați au reuşit să se afirme în ţara gazdă, ajungând manageri sau chiar inițiind propriile afaceri.

Motivele revenirii în Republica Moldova sunt foarte diferite de la respondent la respondent, variind de la cele de ordin subiectiv (dorinţa de a fi alături de familie, de copii; dorul de casă, de pământul natal; încrederea că pot realiza ceva acasă) până la cele de ordin obiectiv (imposibilitatea de a-şi prelungi şederea legală în ţara în care munceau, probleme cu autorităţile din ţara respectivă, înrăutăţirea stării sănătăţii, scăderea veniturilor, dorinţa de a-şi continua studiile etc.

Experienţa migraţiei i-a marcat pe toţi respondenţii. Activităţile desfăşurate în ţara gazdă, chiar dacă nu au avut tangenţe directe cu afacerea pe care au iniţiat-o sau o desfăşoară în Republica Moldova, i-au influenţat la nivel de atitudini şi comportamente. Astfel, ei declară că au învăţat:

că afacerile mici şi mijlocii sunt foarte importante în economia unei ţări;

că afacerile de familie pot reuşi şi pot fi transmise prin moştenire din generaţie în generaţie;

că o afacere se dezvoltă treptat, trebuie să porneşti de la o idee bună şi să munceşti mult;

că este important să te implici total în afacere, să munceşti de rând cu angajaţii – astfel eşti dublu avantajat: pe de o parte, îţi monitorizezi afacerea şi angajaţii şi, pe de altă parte, îi stimulezi;

să-şi schimbe priorităţile, nu mai pun accent exagerat pe îmbrăcăminte, accesorii;

ce înseamnă să fii optimist, montat pozitiv şi să ai încredere în forţele proprii – „oamenii nu aşteaptă că cineva o să le facă ceva”;

faptul că, atunci când au o idee bună şi sunt insistenţi, pot obţine finanţare şi sprijin din partea unor instituţii sau persoane;

că banii trebuie investiţi, ca să producă noi resurse financiare;

importanţa tehnologizării şi modernizării proceselor la diferite etape ale activităţii antreprenoriale;

că trebuie să fie responsabili, punctuali şi să muncească cu dăruire;

să respecte proprietatea privată;

să aibă cerinţe mai mari faţă de angajaţi, care trebuie să se conformeze unor reguli stricte;

să se perfecţioneze permanent, să înveţe, să capete noi deprinderi care să-i ajute în

activitatea antreprenorială.

9

STUDIU CALITATIV

1.2 Criteriile şi factorii importanţi în alegerea domeniului de iniţiere, de dezvoltare a afacerii

existenţa practicii în domeniu, se referă cu precădere la afacerile iniţiate în sectorul agrar;

resurse disponibile (terenuri agricole, încăperi etc.);

identificarea necesităţii unui anumit serviciu;

caracterul inovativ al afacerii (vânzări on-line, terminale de plată etc.);

raportul necesităţi de investire şi resurse disponibile;

dorinţa de a produce ceva.

1.3 remitenţele şi oportunităţile de dezvoltare a afacerilor

Luând în calcul oportunităţile antreprenoriale ale respondenţilor intervievaţi şi experienţa de emigrare, putem desprinde 4 categorii principale:

persoane care au muncit peste hotare, au acumulat anumite resurse financiare şi/sau experienţe, au revenit în ţară din diferite motive şi, pentru a-şi asigura activitatea de mai departe, au iniţiat afaceri în Republica Moldova;

membri ai familiilor care gestionează afacerile, dar principalii investitori sunt alţi membrii ai familiei care continuă să se afle la muncă peste hotare;

afacerile în Republica Moldova au fost iniţiate anterior migraţiei, antreprenorii alegând să plece peste hotare pentru a le dezvolta ori pentru a achita anumite datorii sau credite luate în acest scop, dar activând în Republica Moldova nu le mai puteau restitui;

migranţii, membrii familiilor acestora care au iniţiat afaceri fiind stimulaţi de proiectele, programele existente („PNAET”, „PARE 1+1”, „Remitenţele Dezvoltă Comunităţile din Moldova” etc.).

1.4 Bariere, provocări în dezvoltarea afacerilor

Persoanele intervievate au identificat mai multe bariere în dezvoltarea afacerii:

a) resurse financiare limitate şi teamă, reticenţă față de împrumuturile bancare: Marea majoritate a celor intervievaţi au idei cum ar putea să-şi dezvolte afacerea, s-o modernizeze, să-şi diversifice activitatea, să îmbunătăţească modul de distribuire a produselor, însă nu au resurse pentru a materializa aceste idei. Unii încearcă să le identifice prin aplicarea la granturi, prin solicitarea unor credite mai avantajoase, prin împrumuturi de la prieteni etc., alţii aşteaptă momentul potrivit pentru ca banii câştigaţi de ei peste hotare să fie în siguranţă;

b) studii/cunoştinţe insuficiente privind iniţierea şi dezvoltarea unei afaceri;

c) alegere greşită a domeniului de activitate;

d) necunoaştere a subtilităţilor domeniului în care au iniţiat afacerea;

e) supraestimare a pieţei de desfacere;

f ) diversificare exagerată a domeniilor de activitate fără a avea resurse suficiente pentru acoperirea necesităţilor de investiţie;

g) experienţă insuficientă în contorizarea investiţiilor şi a veniturilor;

10

STUDIU CALITATIV

h) cooperare slabă cu alţi antreprenori din domeniu;

i) politica fiscală: Legislaţia în vigoare conține prevederi neclare, interpretabile, iar funcţionarii publici din start îi privesc cu suspiciune pe businessmeni, manifestând un comportament departe de a fi cooperant;

j) lipsă de experienţă în relaţiile cu instituţiile statului, dificultăţi de menţinere a contabilităţii întreprinderii, iar din acest motiv sunt preferate activităţile informale;

k) afacerile incipiente şi cele mici sunt dezavantajate inclusiv de politica fiscală, deoarece, pe acelaşi segment de piaţă, neplătitorii de TVA nu pot concura cu cei care achită TVA;

l) standarde echivoce şi dificultăţi în obţinerea autorizaţiilor de construcţii şi a celor de dare în exploatare a unei construcţii;

m) infrastructură slab dezvoltată (drumurile, serviciile de apă şi canalizare);

n) resurse umane insuficiente: Mai mulţi antreprenori au numit factorul uman ca fiind un important impediment în dezvoltarea afacerii. La acest capitol, au fost abordate câteva aspecte, cum ar fi:

pregătirea insuficientă a cadrelor;

lipsa de responsabilitate (întârzieri, absenţe nemotivate; un comportament inadecvat faţă de utilajele cu care lucrează, faţă de clienţi etc.);

dificultăţi de a găsi oameni oneşti (mulţi, deprinşi din perioada sovietică să sustragă bunuri/produse de la locul de muncă, continuă cu aceleaşi practici).

o) invidie şi atitudine ostilă din partea unor persoane din anturaj, încercări de perturbare sau sistare a activităţii;

p) piaţă de desfacere mică în Republica Moldova, cantităţi insuficiente pentru export;

q) cheltuieli de producere mari raportate la preţul de realizare a producţiei;

r) cunoştinţe limitate în strategii de marketing, de menţinere şi atragere a clienţilor;

s) dorinţă a celor ce investesc să-şi recupereze rapid banii, să obţină venituri mari imediat;

t) axare exagerată pe comerţ, prin deschiderea punctelor comerciale, deşi unii respondenţi au conştientizat acest aspect, remarcând că au încercat să identifice alte domenii pentru investiții;

u) vulnerabilitate faţă de escroci şi alţi profitori, neîncredere în instituţiile statului care ar putea să-i ajute;

v) nerespectare a prevederilor contractuale de către partenerii de afacere, iar mecanismele de sancţionare a acestora sunt anevoioase şi reclamă din partea celui afectat de nerespectarea contractului resurse financiare şi de timp;

w) riscuri mari privind investiţiile în Republica Moldova, venituri neînsemnate din afacerile mici în raport cu remunerarea muncii pe care o au aceştia în ţările gazdă;

x) lipsă a unei experienţe de management corporativ (cu referire la cei care gestionează afacerile rudelor).

11

STUDIU CALITATIV

ii. stuDii De CAz: AfACeri iniţiAte, DezVoltAte Cu suportul reMitenţelor

2.1 Agricultură şi zootehnie

Studiu de caz 1. Investiţie în agricultură

F., 46 de ani, creşterea cerealelor şi prestarea serviciilor în domeniul agricol

A iniţiat o afacere în domeniul agricol în 2007, până atunci lucrând contabil-şef la diferite întreprinderi. Şi-a dorit întotdeauna să-şi deschidă propria afacere, pentru a-şi asigura financiar familia, dar şi pentru a nu depinde de alte persoane. A ales agricultura pentru că s-a născut în sat şi a activat toată viaţa în mediul rural. O deranja mult faptul că suprafeţe importante de teren agricol din localitate nu erau prelucrate. Demararea afacerii a fost apreciat ca un proces dificil: „Am pornit de la 5400 lei capital statutar, tractor propriu T-150, vechi din 1984, şi multe datorii (bani de la rude, din credit). Anul agricol 2007 a fost unul secetos, iar împrumuturile trebuiau rambursate şi terenul pregătit pentru anul următor”. În scopul dezvoltării afacerii, a plecat la muncă peste hotare. A muncit 3,5 ani în Italia, iar banii câştigaţi i-a investit în tehnică agricolă.

Declară că a muncit din greu peste hotare, iar salariul de 1500 de euro lunar era practic în întregime transferat acasă şi investit în afacere. Periodic, a mai apelat după împrumuturi la rudele aflate la muncă peste hotare, dar şi la creditare. Comparativ cu 2007, în opinia antreprenorului intervievat, creditele au devenit mai accesibile, de la 26% la 10-15%.

Aflată peste hotare, a trebuit să muncească din greu, a trăit cu un mare dor de casă, de familie. A reuşit să-şi fortifice afacerea, însă şi-a pierdut familia – relatează femeia. Fostul ei soţ şi-a găsit, în perioada aflării ei peste hotare, o altă parteneră de viaţă.

Recunoaşte că peste hotare câştiga mai mulţi bani, însă munca pe care o face acum îi oferă mult mai multă satisfacţie. În Italia, a cunoscut o experienţă marcantă. A văzut că cetăţenii beneficiază de suport atunci când iniţiază o afacere, ceea ce a constituit un imbold pentru a căuta perspective de finanţare. Astfel a descoperit programele „PNAET” şi „PARE 1+1”. Este beneficiară a grantului „PARE 1+1” , grație căruia şi-a procurat o combină. La moment, întreprinderea pe care o conduce are în gestiune 250 ha de teren arabil (17 sunt proprii, restul au fost luate în arendă). Toată familia este antrenată în afacere. Feciorul şi-a deschis şi el o gospodărie ţărănească, este beneficiar al programului „PNAET”; cu suportul acestuia a reuşit să procure un tractor.

Este în proces de achiziţionare a unor depozite pentru cereale şi are planuri mari. A înţeles că trebuie să muncească mult pentru a reuşi. A apreciat la oamenii de afaceri din Italia faptul că muncesc cot la cot cu lucrătorii în subordine. A învăţat să fie corectă cu angajaţii, dar cere corectitudine şi din partea acestora.

Este o fire optimistă, realistă: „Nu am să devin milionară, dar nici nu e nevoie să plecăm peste hotare, trebuie să avem o viaţă bună aici şi să dezvoltăm mai mult ceea ce avem… Sunt ani când ai rezultate, în alţii – nu, dar nu poţi să investeşti un milion şi a doua zi să te dezici de agricultură”.

Barierele percepute în afacere se referă, în primul rând, la piaţa limitată de desfacere şi monopolul preţurilor. Din acest motiv, este foarte greu să-şi facă un plan de afaceri pe termen mediu şi lung.

Studiu de caz 2. Agricultură, zootehnie (eşec)

F., 40 de ani, studii superioare, angajat al APL, a muncit împreună cu soţul în Italia şi în Spania, timp de 3 ani

Soţul a plecat peste hotare în anul 2003, iar peste 9 luni a plecat şi ea. Soţul a muncit iniţial în agricultură, ulterior, timp de 3 ani, a fost şofer. Ea a lucrat menajeră şi dădacă. Şederea lor a fost ilegală, pe parcursul a 4 ani nu au putut reveni în ţară. Dorul de copii i-a determinat să se întoarcă în 2007. Înainte de plecare, au locuit în centrul raional, acum locuiesc în satul de baştină al soţului.

Activitatea micilor întreprinderi din străinătate i-a inspirat pentru dezvoltarea unei afaceri de familie în Republica Moldova. „Toată lumea se gândea la magazine, iar noi ne întrebam: „Bine, toţi vând, dar cine să cumpere?”. Atunci ne-am propus să producem ceva, dar nu ne-a reuşit”. Au investit în tehnică agricolă şi, ulterior, în creşterea vitelor.

12

STUDIU CALITATIV

Dar au renunţat la aceste activităţi. De jumătate de an, soţul e plecat din nou la muncă peste hotare. După eşecul cu afacerea, s-au gândit că ar fi fost mai bine să investească resursele în creşterea pomuşoarelor sau a viţei de vie.

Au acumulat în jur de 40 mii de euro: „Nu am renovat casa, cum o fac alţii. Am cumpărat un tractor nou, MTZ 82, unul mai mic şi agregate: de stropit ierbicide, cultivatoare, cositoare, remorcă şi alte utilaje”. Au construit şi un grajd pentru vite: „Am cumpărat vite şi aparat de muls. Am construit un grajd pentru vreo 20 de capete”. Regretă faptul că nu s-au orientat spre îmbunătăţirea condiţiilor de trai, deşi, iniţial, aveau o atitudine negativă faţă de cei care investesc resursele acumulate peste hotare în case. Au produs cereale şi lapte, însă s-au confruntat cu probleme în realizarea producţiei, preţurile, raportate la cheltuieli, fiind foarte mici: „Realizarea producţiei este o problemă foarte mare... Se munceşte mult, se investeşte mult, dar laptele îl dădeam la un preţ foarte mic la punctele de colectare… Am făcut brânză şi smântână în condiţii de casă, am mers la piaţă, dar acolo erau mulţi ca mine. Nu pot spune că e mare concurenţa, pur şi simplu nu este piaţă de desfacere. Trecând prin toate astea, am căzut în depresie… Am înţeles că la noi în ţară nu poţi face nimic…”

Vitele le-au vândut. Tehnica agricolă au „conservat-o”: le este teamă să o arendeze, pentru că nu există respect pentru proprietatea altora; speră să o poată utiliza copiii. Intenţionează şi ea să plece peste hotare, după ce-şi perfectează actele. Cu banii câştigaţi acolo, îşi doresc mult să-şi îmbunătăţească condiţiile de trai şi să investească în educaţia copiilor.

Este foarte pesimistă, dezamăgită de mersul lucrurilor în Republica Moldova. Nu ar mai investi în afaceri. Nu vede perspective în ţara noastră: „De multe ori, mergând la seminare legate de serviciu şi auzind: „investiţi, puneţi, convingeţi rudele care vin de peste hotare să investească, să facă”, mă doare sufletul. Le-aş recomanda celor care muncesc peste hotare să stea acolo, să lucreze şi să-şi asigure un viitor, o bătrâneţe mai bună…”

Studiu de caz 3. Investiţie în utilaje şi terenuri agricole

M., 37 de ani, a muncit 6 ani în Italia, din 1999 până în 2005, în domeniul agriculturii

Soţia şi acum e la muncă peste hotare, periodic mai pleacă şi el. Anterior, a lucrat la parcul de troleibuze din Chişinău. Raportat la necesităţi, salariul pe care îl primea era mic. Se descurcau foarte greu din punct de vedere financiar şi nu le puteau asigura copiilor un trai decent. Mai întâi a plecat soţia. Angajatorii acesteia l-au ajutat şi pe el să ajungă legal în Italia. A lucrat la vie, a participat la tot lanţul de lucrări. A rămas impresionat de micul business din Italia. Influenţat de experienţa de acolo, încearcă să reproducă activităţile în Republica Moldova: „Mi-a plăcut că au tehnologii avansate. Nu trebuie să dispui de multă forţă de muncă. Acolo nu se lucrează cu sapa, ci cu tehnică agricolă performantă. Am hotărât să aduc această tehnică acasă”.

În anul 2005, s-a reîntors în ţară şi a procurat pământ, tehnică. Ulterior, a mai fost în Italia pentru perioade de câteva luni, atât pentru a munci, dar, în special, pentru a procura tehnică şi utilaje. Soţia continuă să muncească în Italia, iar banii câştigaţi îi investesc în această afacere de familie. Pe lângă tehnica obişnuită pentru agricultura din Moldova, a încercat să aducă şi tehnică mai puțin răspândită la noi: „Am procurat stropitoare, freză pentru vie. Pentru fâneţe, am tehnică de cosit, de strâns fânul, de balotat, utilaje de făcut siloz etc. Am cumpărat anul trecut 9 ha de vie, acum vreau să cumpăr pari, să-i aduc din Italia. Am văzut cum se îngrijeşte via acolo şi vreau să fac la fel”.

La moment, are în jur de 25 ha, dintre care 11 ha de vie, 2,5 ha de livadă, iar restul reprezintă pământ arabil. Via procurată anul trecut se afla în paragină. Are nevoie de investiţii de circa 30 000 euro pentru procurarea pilonilor şi a sârmei, pentru aceste 11 ha. Îşi doreşte să ajungă până la 100 ha de vie. În urmă cu 2 luni, a luat un împrumut bancar de 70 mii de lei: 20 mii de la o bancă şi 50 mii de la altă bancă. A aplicat şi pentru programul „PARE 1+1”, speră că va reuşi să câştige acest grant.

Banii câştigaţi din lucrările agricole (din discuţiile informale în sezonul muncilor agricole, în jur de 5 mii lei pe zi) sunt reinvestiţi în agricultură. Planifică să deschidă o minifabrică de vinuri, a procurat teren pentru construcţia acesteia, a adus şi butoaie din Italia. Este îngrijorat în ceea ce priveşte relaţia cu instituţiile statului: „Gospodăria ţărănească datează din 2006, am înregistrat-o repede, dar când va veni timpul să plătim impozitele – va fi greu, deoarece nu am obţinut venituri anul acesta”.

13

STUDIU CALITATIV

Studiu de caz 4. Stână de capre

M., 34 de ani, a muncit 9 ani în Portugalia şi în Italia, din 2000 până în 2009

A fost peste hotare împreună cu soţia, care, practic, nu a lucrat, a născut şi a crescut copii. S-a reîntors în Republica Moldova cu intenţia de a dezvolta o mică afacere, care să-i aducă profit. Faptul că nu şi-au putut prelungi şederea legală în ţara gazdă, de asemenea, a fost un motiv important în decizia de a reveni în ţară.

În Moldova, lucrând în calitate de muncitor necalificat , avea un salariu foarte mic. Pentru a scăpa de sărăcie, în anul 2000, la vârsta de 23 de ani, a plecat peste hotare. Declară că în străinătate a îndeplinit tot felul de munci necalificate, însă cel mai mult a muncit în construcţie.

Cu timpul, au observat că veniturile scad, iar cheltuielile de întreţinere cresc. Pe de altă parte, în Moldova nu au încercat să facă nimic şi au hotărât să revină în ţară: „Dacă stai mult timp acolo, nu faci nimic acasă. La început, câştigam mai mulţi bani, pe urmă – tot mai puţini şi i-am zis soţiei să ne întoarcem acasă… Astfel, am revenit şi încercăm să ne aranjăm cumva”.

S-au gândit să investească banii câştigaţi peste hotare în ceva care le-ar putea asigura un venit. Ştiau cu certitudine că nu vor să investească în deschiderea unui magazin, considerând că sunt şi aşa prea multe afaceri de acest gen în localitate. Îşi doreau foarte mult să producă ceva, deranjaţi de faptul că toţi „vând şi cumpără”.

Spaţiu locativ nu au, locuiesc cu părinţii, cu care nu se prea înţeleg. Anul acesta au început să construiască o casă. Nu au vrut să investească toţi banii câştigaţi peste hotare în construcţia casei şi să nu-şi poată asigura minimul necesar pentru trai: „De exemplu, ţi-ai făcut o casă. Pe urmă, dacă nu ai nici un venit, rămâi flămând”.

Cum s-au întors, au procurat un tractor şi un lot de pământ (3 ha de vie şi 5 ha de teren arabil), căci nu aveau nimic. S-au gândit să crească animale: au ales caprele. Au procurat în jur de 200 de capete, o capră i-a costat de la 600 până la 1100 lei. În total, în iniţierea activităţii, au investit în jur de 20 mii de euro, fără a lua în calcul şi banii investiţi ulterior. Vinderea produselor lactate a fost o sursă constantă de venit. Caprele, în comparaţie cu vitele, nu necesită o îngrijire specială sau mai mult nutreţ.

Primul an de activitate a fost unul foarte complicat. Nu ştiau cum să îngrijească corect de animale, iar mai mult de jumătate din iezi au pierit. Au pierdut şi caprele cele mai productive, pentru că nu au fost mulse corespunzător. Ei recunosc că le-a lipsit instruirea şi informaţia în domeniu, deşi modalităţile pe care le aplică sunt tot din auzite: „Atunci nu ştiam nimic: ce să le dăm, când să le dăm. Acum însă le cumpărăm medicamente, le dăm o dată la 3 luni, le tratăm mai bine…”

Unii au profitat de necunoaşterea şi naivitatea lor. Astfel, au procurat şi capre care nu sunt destinate producerii laptelui. Pentru a-şi facilita munca, au cumpărat o pompă de muls, care s-a dovedit a fi ineficientă (de fapt, nu funcţiona), pentru care au plătit 700 euro (persoana care le-a vândut-o, a mai cerut 3000 lei, pentru o piesă; în perioada desfăşurării studiului, refuza să ia contact cu ei.

Le-a fost şi le este greu să găsească ciobani. Au avut mai multe situaţii neplăcute, aceştia fie că sunt neglijenţi şi nu-şi îndeplinesc obligațiunile, fie, după o perioadă, dispar, luând cu ei şi anumite bunuri: „Am avut probleme. Ciobanii se îmbătau şi dormeau. Au scăpat caprele pe ogoare, de aceea le-am plătit oamenilor pentru producţia agricolă pierdută”.

Au avut probleme şi cu unii consăteni nemulţumiţi de faptul că proprietarii au amplasat stâna în locul unei foste gunoişti neautorizate, pe care au reuşit să o lichideze. Toamna trecută, cineva le-a incendiat stâna.

Ei declară că foarte puţini oameni din sat vor cu adevărat să lucreze, marea majoritate a celor activi au plecat, în centrul raional sau în Chişinău.

Demararea acestei mici activităţi de familie i-a făcut să-şi piardă încrederea în oameni. Îi privesc cu suspiciune pe cei care se oferă să-i ajute. Pe parcursul primului an de activitate, au avut mai multe intenţii de a renunţa la activitate. Dar, acumulând treptat experienţă, speră că vor reuşi să-şi dezvolte afacerea. Principala barieră pe care o au la moment este piaţa de desfacere. S-au gândit în perspectivă şi la instalarea unor bancomate în supermarket-uri, grație căror cumpărătorii ar putea să-şi procure lapte proaspăt singuri, la fel ca în Europa. Deocamdată, nu au resurse financiare şi nici un concept clar privind această activitate.

14

STUDIU CALITATIV

2.2 Comerţ şi servicii

Studiu de caz 5. Afacere de turism dezvoltată în baza remitenţelor

M., 24 de ani, antreprenor, a iniţiat şi desfăşoară afaceri în domeniul Work&Travel, turism şi publicitate

A plecat peste hotare mai mult din curiozitate, să vadă o altă societate, tehnologii moderne. Doi ani consecutiv a fost în SUA prin programul Work&Travel. Prima experienţă de muncă a avut-o peste hotare, la 18 ani (în 2006): a spălat vase. După o săptămână, a fost promovat ca lucrător la bar, după care s-a orientat spre localurile de lux, în sfera deservirii. În anul 2009, a început să presteze servicii Work&Travel împreună cu un coleg. Ulterior, au deschis o agenţie de turism şi o companie specializată în publicitate. Mai organizează cursuri de instruire, de perfecţionare a limbii engleze pentru studenţii care urmează să beneficieze de programul Work&Travel.

Ar fi putut rămâne în SUA, însă şi-a dorit întotdeauna să facă ceva în Moldova. Declară că îi este foarte dificil să activeze în țară: „Dezamăgirile te vizitează peste o zi. Mai tot timpul simți pe umeri presiune, te gândeşti că în fiecare zi te vei ciocni de obstacole noi, de probleme noi. Gândul să laşi totul şi să pleci în străinătate te urmăreşte pretutindeni”. În activitate îl ajută foarte mult firea-i optimistă.

L-a marcat foarte mult experienţa din SUA, o consideră mai utilă decât studiile făcute la o universitate din Moldova. Atitudinea oamenilor şi şansele de dezvoltare l-au impresionat cel mai mult: „În primul rând, oamenii au o altă mentalitate, chiar din momentul în care aterizezi în SUA începi să gândeşti altfel, să vezi lucrurile altfel. Chiar dacă sunt preocupaţi de probleme, ei îţi zâmbesc, discută, sunt deschişi, au o altfel de educaţie, sunt obişnuiţi să degaje energie pozitivă, spre deosebire de moldoveni, care îşi exteriorizează problemele, îi împovărează şi pe cei din jur cu dificultăţile prin care trec. În SUA, am văzut că practic totul este posibil de realizat”.

Crede în dezvoltarea serviciilor on-line şi încearcă să le aplice în afacerile pe care le gestionează. Consideră că cea mai mare dificultate pentru antreprenorii din Republica Moldova este piaţa mică de desfacere, iar serviciile on-line îţi oferă această şansă. Oamenii de afaceri de la noi se confruntă cu mai multe probleme în relaţia cu instituţiile statului: atitudinea autorităţilor faţă de agenţii economici (percepuţi din start ca persoane gata de a încălca legislaţia), politica fiscală defavorabilă întreprinderilor nou-create şi celor mici, de exemplu: „O agenţie turistică se descurcă foarte greu dacă nu este plătitoare de TVA, deoarece este impozitată cu 3% din capitalul circulant. Deci nu s-au gândit deloc la noi, deoarece o asemenea afacere există în baza unui comision şi dacă achităm 3% din costul total, practic trebuie să dăm statului întreg profitul. Noi am soluţionat problema, ne-am înregistrat ca plătitori de TVA, dar nu îmi imaginez ce au făcut companiile care nu aveau acumulată suma respectivă şi nu au această posibilitate”.

Este mereu în căutarea a ceva nou, crede că afacerile inovative au şansă de dezvoltare, speră că va găsi o nişă de a se extinde în afara țării, unde există o piaţă largă de desfacere.

Studiu de caz 6. Afacere de familie – magazin, iaz

F., 48 de ani, gestionează întreprinderea deschisă de sora ei, care de mai mult de 10 ani munceşte în Rusia

Sora şi-a deschis acolo o întreprindere de prelucrare a lemnului, care injectează resurse financiare în satul de baştină. A încercat să desfăşoare mai multe activităţi în care erau implicaţi preponderent rudele.

Intervievata a muncit 20 de ani în calitate de educatoare la grădiniţa din sat. Din 2003, la rugămintea surorii, se implică în gestionarea afacerilor. Sora şi soţul lucrau la Moscova. În prezent, şi ea se află acolo împreună cu cei doi copii ai lor. Cu banii câştigaţi peste hotare, s-au gândit să facă ceva în satul de baştină, să creeze locuri de muncă. Astfel, treptat, au deschis un magazin, moară, brutărie, fermă de porci, au încercat să ia în arendă de la consăteni pământ, au un iaz – luat în arendă pentru o perioadă de 10 ani. Zona din jurul iazului este ameninţată de alunecări de teren, din această cauză au cumpărat acel lot de pământ de 3 ha şi au sădit o livadă de meri, vişini, caişi; au construit şi o căsuţă pentru odihnă.

La moment, moara şi brutăria nu funcţionează, deşi câţiva ani acestea au adus profit. Cauze sunt mai multe, însă principalul motiv de sistare a activităţii a fost pierderea contractului cu APL (asigurarea instituţiei preşcolare şi

15

STUDIU CALITATIV

şcolare cu pâine, chifle etc.), nu au câştigat licitaţia datorită unei diferenţe de 3 bani (puteau ceda 5 bani, dar nu au ştiut că ar fi posibil).

Au construit un grajd de 90 m2 pentru porci, dar au renunţat şi la această afacere, pentru că nu era una profitabilă: costurile pentru creşterea animalelor erau mai mari decât preţul de realizare a cărnii. Intenţionează să-l strice, iar cu materialele rămase să construiască în centrul satului un local pentru ceremonii: „Ne gândeam să construim în centrul satului o sală de nunţi, să fie şi pentru zilele de naştere. Va fi frumoasă, pentru că aşa ceva nu a mai existat în sat”.

Cele 3 fete ale sale se află peste hotare. Prima este în Italia, a plecat înainte de iniţierea afacerilor, datorită unor probleme personale. S-a recăsătorit acolo, are copil şi nu are de gând să se mai reîntoarcă în Moldova. Cea mijlocie, de asemenea, munceşte peste hotare, iar mezina a plecat în vizită, pentru o perioadă scurtă, se va întoarce să-şi termine studiile, dar intenţiile ei sunt orientate spre migraţie.

La moment, magazinul şi iazul sunt afacerile active. Magazinul lucrează până la ora 24, este o strategie de piaţă (în sat sunt mai multe magazine, dar acestea au program până la ora 19), dar şi una care urmăreşte să le asigure sătenilor confort, dat fiind faptul că mulţi lucrează până târziu: „Din propria experienţă, se mai întâmplă ca oaspeţii neanunţaţi să vină seara târziu şi atunci este important ca gospodinele să găsească ieşire din situaţie”. Acum face şi cursuri auto, pentru a-şi facilita deplasarea, deoarece anterior o ajutau fiicele şi soţul: „Trebuie să merg la iaz, la fermă, să verific dacă totul este în ordine şi nu pot să mă descurc fără maşină, vreau să nu depind de nimeni”.

Îi este foarte greu să estimeze câţi bani au fost investiţi, dat fiind faptul că o bună parte din venituri au fost reinvestite. Sora sa însă nu şi-a recuperat banii investiţi. Respondenta consideră că dacă aceasta s-ar afla pe loc, afacerile ar merge mai bine. Principala problemă reprezintă piaţa de desfacere şi resursele umane. Declară că oamenii nu prea vor să muncească, iar mulţi dintre cei care lucrează fură – o deprindere preluată, în opinia ei, din perioada sovietică: „Este greu, pentru că nu avem oameni de încredere, am descoperit cazuri de furt, i-am prins pe paznicii de la iaz vânzând peşte prin sat”.

Studiu de caz 7. Sală pentru ceremonii, bar

F., 22 de ani, părinţii sunt plecaţi la muncă în Irlanda

Tatăl a plecat cu intenţia de a acumula o anumită sumă de bani şi a demara o afacere în Republica Moldova. Se află în Irlanda şi munceşte legal de 10 ani, iar mama – de 8 ani (se află în ţară legal, dar munceşte la negru).

Au investit remitenţele într-un local: la nivelul întâi se află un bar, iar la nivelul doi – sala de nunţi. La moment, este deschis doar barul. Anul trecut a funcţionat şi o saună, care acum este închisă: s-a defectat o pompă şi nu o repară, pentru că cererea pentru acest serviciu este redusă, raportată la cheltuielile pe care trebuie să le suporte pentru întreţinere. Construcţia localului durează deja de 7 ani. În jur de 70% din investiții au fost banii câştigaţi peste hotare şi 30% – un credit, luat pentru 5 an, până nu-l restituie, părinţii vor continua să muncească peste hotare.

Toată familia este implicată în această afacere: fratele şi soţul respondentei au grijă de aprovizionarea barului cu produsele necesare, iar respondenta duce evidenţa contabilă a afacerii (a făcut studii de contabilitate, pentru a nu angaja un contabil şi a face economii).

S-au confruntat cu mai multe probleme în obţinerea autorizaţiei de construcţie, a actelor necesare pentru darea în exploatare a acesteia etc. Comparativ cu aşteptările lor, clienţi sunt puţini. Recomandă celor care investesc bani să analizeze mai bine ideea pe care o au, să cerceteze potenţialii clienţi şi necesităţile de investiţie. Dacă ar da timpul înapoi, nu ar mai investi în construcţia unui edificiu, ar prefera să procure câteva apartamente şi să le dea în chirie: „E mai uşor şi nu sunt atâtea riscuri”.

Se gândesc să deschidă în această încăpere şi o frizerie, să facă şi un bazin. La moment însă, principala preocupare este rambursarea creditului bancar.

16

STUDIU CALITATIV

Studiu de caz 8. Pizza, sală de fitness

M., 35 de ani, a plecat în SUA pentru 3 luni prin programul Work&Travel, a muncit 3,5 ani

Din banii câştigaţi, pe un teren oferit de părinţi, a construit un edificiu unde dezvoltă mai multe activităţi antreprenoriale. Are 14 angajaţi. Cota remitenţelor din banii investiţi în afacere reprezintă în jur de 30%.

După expirarea contractului din cadrul programului Work&Travel, a rămas să muncească în SUA. După trei ani şi jumătate a fost nevoit să se reîntoarcă în Republica Moldova. Recunoaşte că dacă nu apăreau probleme personale, nu revenea în ţară. Consideră SUA ca fiind ţara tuturor posibilităţilor, a viselor împlinite şi a minunilor. Iniţial, a muncit în menaj, construcţii, alimentaţie publică, servicii hoteliere etc. Peste un an, şi-a deschis o companie de prestări de servicii în diverse domenii. Când a fost nevoit să se reîntoarcă acasă, a lăsat compania în gestiunea unui coleg, iar ulterior a aflat că aceasta a falimentat.

În SUA, a învăţat că banii trebuie investiţi, ca să-ţi aducă alţi bani şi să-ţi poţi procura bunuri fără un efort financiar considerabil. Nu înţelege persoanele care muncesc peste hotare şi investesc totul în procurarea sau construirea unui imobil de locuit, amenajarea locuinţelor, procurarea automobilelor, iar ulterior nu-şi pot asigura existenţa.

Reîntors în țară, a avut două opţiuni de a investi remitenţele. Una se referea la construirea unei baze de odihnă în România, iar alta – la construcţia unui local în satul de baştină, situat la mai puţin de 30 km de Chişinău. A ales-o pe a doua, pentru că se consideră patriot.

Apreciază mediul de afaceri din SUA ca fiind mai favorabil comparativ cu cel din ţara noastră. Începând cu iniţierea afacerii: „am apelat, prin intermediul Internetului, la o asociație care deschide tot genul de companii. Am prezentat toate datele necesare şi într-o lună de zile mi-a venit pachetul cu documente: licenţă şi aşa mai departe”. În Moldova, a umblat în jur de o lună pentru a perfecta toate actele. Politica fiscală în SUA este una clară pentru toţi, nu are nuanţe interpretabile: „Calculele erau simple: venit, profit, bani care intră, bani care ies, 15% taxe federale şi 10% taxe pentru statul respectiv. Doar atât, fără a mă complica cu tot felul de mărunţişuri pe care le avem aici. Sistemul nostru e atât de complicat, că nici nu încerc să-i înţeleg esenţa. Pentru asta trebuie să mai angajez un contabil. Eu cred că nici ea nu le ştie pe toate şi mai comite greşeli, deoarece, într-adevăr, este totul foarte complicat”. În SUA, activitatea este mult mai flexibilă, fluxul de bani este mai mare.

Activitatea din Moldova îi permite să trăiască decent, însă consideră că profitul pe care îl are este inferior efortului pe care îl depune. A beneficiat totuşi de două granturi oferite de ODIMM prin programul „PNAET”. Pentru a-şi asigura venitul, a diversificat afacerea, pe lângă pizzerie, are o discotecă şi o sală de fitness. Pe parcurs, a renunţat la unele activităţi neprofitabile, cum ar fi frizeria. Barul îi aduce venit mai mult în perioada de vară, datorită terasei. Iarna se menţine mai mult pe sheyping. Iar discoteca oferă venituri cât de cât constante pe parcursul întregului an. Afacerile se compensează reciproc. Există şi o sală de gimnastică pentru copii, dar acum nu funcţionează din lipsa unui antrenor, dar nici cererea nu este prea mare. În general, resursele umane calificate lipsesc în mediul rural, ceea ce reprezintă un impediment pentru dezvoltarea afacerii. Încearcă să investească în pregătirea profesională a specialiştilor, însă şi infrastructura slab dezvoltată constituie o barieră: „Antrenoarea noastră de shaping locuieşte în satul vecin. Am investit mult în ea... I-am achitat cursurile. Deci ea vine la antrenament şi seara o duc acasă, pentru că nu dispune de transport. Trei zile în săptămână trebuie să o duc acasă – este un disconfort pentru mine…” În acelaşi timp, se consideră un norocos că s-a născut într-un sat din apropierea capitalei, menţionând că celorlalţi trebuie să le fie şi mai greu.

Se gândeşte să schimbe profilul afacerii într-o activitate „mai liniştită”: „Vreau să mă reprofilez. Nu ştiu în ce domeniu, dar în unul mai puţin gălăgios şi cu perspective mai bune”.

Recomandă celor care investesc bani să analizeze atent riscurile şi piaţa de desfacere, potenţialii clienţi: „Doar în utilajul din sala de fitness, fără a lua în considerație reparaţiile, am investit circa 24.000 euro. Cred că îmi trebuie vreo 4-5 ani să-mi întorc banii, dacă nu mai mult”.

17

STUDIU CALITATIV

Studiu de caz 9. Patiserie

M., 31 de ani, a muncit 5 ani în Marea Britanie

S-a întors în Moldova pentru că acolo oricum se simţea străin, iar problemele de sănătate datorate climei se accentuau. A deschis o patiserie, la sugestia soţiei. Se autoidentifică drept o experiență de succes.

A crescut într-o familie monoparentală cu trei copii, mama având grave probleme de sănătate. Un prieten, căruia îi este recunoscător, l-a adus să înveţe la liceul sportiv. După absolvirea liceului, ştia cu siguranţă că se va duce în Marea Britanie, unde deja se afla un prieten care a plecat pentru o competiţie sportivă şi nu s-a mai întors. A mers pe jos, având la el doar adeverinţa de naştere, drumul a fost foarte dificil, cu experienţe greu de imaginat.

În Marea Britanie, a făcut toate muncile posibile. Clima umedă nu i-a fost atât de prielnică din punctul de vedere al sănătăţii. După ce a stat o săptămână la pat, fără să se poată ridica, a hotărât să se reîntoarcă în ţară, să încerce să facă ceva acasă. Acolo s-a întâlnit cu actuala soţie, originară din Moldova. S-au gândit să procure apartamente, să le repare şi apoi să le vândă sau să procure loturi de teren etc. Soţiei îi place să coacă copturi şi i-a sugerat să investească în acest domeniu. Ideea ei a fost susţinută şi de o rudă de-a sa – coproprietar la un lanţ de magazine. Această investiţie era privită ca una de lungă durată, cu potenţial de dezvoltare, s-au extins şi ei odată cu reţeaua de magazine. Atunci când au deschis compania, au angajat 16 oameni, în prezent muncesc în jur de 100 de persoane. În perspectivă, se gândesc să dezvolte şi alte concepte pentru extinderea afacerii.

Au investit toţi banii care acumulați, au vândut şi apartamentul procurat la întoarcere de peste hotare, au mai împrumutat în jur de 30 mii de euro. Pe parcursul dezvoltării afacerii, a mai avut nevoie de suport financiar şi a apelat la cunoscuţi, rude, prieteni. Consideră că o bună parte din oamenii de afacere din Moldova aşteaptă să-şi scoată investiţia făcută cât mai repede: din cauza această cauză pierd mult. Exact acelaşi principiu îl aplică şi băncile care nu vor să-şi asume nici un risc: „Îţi iau umbrela când plouă şi ţi-o oferă atunci când este soare”.

Consideră că migranţii care muncesc în străinătate vor continua această activitate, pentru că le oferă un venit acceptabil fără mari riscuri. Celor care se hotărăsc totuşi să investească în Moldova, le recomandă să apeleze la cei care au experienţă în acest sens. Crede că statul ar trebui să se preocupe ca aceste servicii să fie cunoscute şi accesibile: „Când am venit în ţară, cineva mi-a propus o afacere la cheie, care m-ar fi costat 60 mii de euro. Erau toţi banii pe care îi aveam, iar pentru a dezvolta afacerea, trebuia să mă duc să muncesc undeva încă vreo 5 ani”.

În opinia sa, banii trebuie investiţi astfel ca să aducă alţi bani: de exemplu, procurarea de apartamente şi darea lor cu chirie, procurarea de automobile şi prestarea serviciilor de transport etc. Percepe locuinţa, automobilul ca o necesitate, dar acestea nu trebuie să-ţi înghită banii care pot fi investiți ca să-ţi aducă profit.

Studiu de caz 10. Magazin de materiale de construcţie

M., 32 de ani, a muncit împreună cu soţia în Portugalia, timp de 6 ani

A lucrat preponderent în domeniul construcţiilor, iar soţia – ca menajeră, apoi într-un centru comercial şi într-un restaurant. Descoperind capacităţile sale organizatorice, s-a gândit să se reîntoarcă în ţară şi să iniţieze o afacere. A optat pentru deschiderea unui magazin de materiale de construcţii, deoarece cunoaşte domeniul dat.

Magazinul a fost inaugurat în anul 2006, în incinta unor clădiri vechi care au fost pe parcursul anilor reconstruite şi la care s-au adăugat anexe noi. Comercializează materiale de construcţii şi prestează servicii de livrare a acestora, având la dispoziţie trei camioane. Magazinul are două diplome acordate de compania „Supraten”, pentru că propune clienţilor săi cea mai largă gamă de produse ale firmei respective. Deserveşte 10-12 sate, pe o rază de 25 km.

Dificultăţile cu care s-a confruntat au ţinut în special de resursele umane, precizând faptul că fluctuaţia era destul de mare: „Cele mai mari probleme le-am avut cu angajaţii. În primii 4 ani, nu am avut un lucrător care să muncească mai mult de 3-4 luni. Veneau la lucru o săptămână, nu le plăcea şi plecau”. Nu găseau personal care să accepte orarul stabilit şi să-şi asume anumite responsabilităţi. O altă problemă evidenţiată ţine de faptul că instituţiile statului nu informează corect şi suficient agenţii economici despre regulile şi condiţiile pe care ar trebui aceştia să le respecte: „Inspectoratul Fiscal nu-ți oferă suficiente informaţii, iar alte instituţii nu-ţi explică ce trebuie să faci, de te simţi ca un peşte mic în ocean”.

18

STUDIU CALITATIV

Nu-şi doresc să-şi extindă afacerea respectivă, ci intenţionează să se orienteze spre iniţierea unei afaceri noi, în alt domeniu, care nu ar avea tangenţe cu actuala: „Sunt multe lucruri pe care nu le găseşti în Moldova sau, dacă sunt, ajung greu la noi în localitate”. Motivele principale sunt concurenţa şi numărul tot mai mare de magazine de materiale de construcţie deschise în satele vecine. Este nemulţumit de faptul că moldovenii nu încearcă să caute noi idei de afaceri, să întreprindă noi activităţi şi să presteze noi servicii în localitatea natală, ci au tendinţa de a plagia şi de a face ceea ce fac toţi: „Ştiţi cum este omul la noi – dacă pune unul curechi, toţi pun curechi; dacă pune unul ceapă, atunci toţi pun ceapă”.

A văzut în Portugalia un model de organizare corectă a muncii: se respectă programul de lucru, personalul îşi asumă responsabilităţi, există voinţă de realizare profesională etc. Într-o anumită măsură, le reproşează multor moldoveni faptul că aşteaptă să fie ajutaţi de cei din jur fără a încerca să-şi rezolve singuri problemele şi că nu au deprinderea de a munci independent.

Studiu de caz 11. Prelucrarea lemnului şi sudarea obiectelor din fier

M., 36 de ani, timp de 5 ani a fost plecat în Italia, lucrând legal ca sudor la o fabrică (a confecționat rafturi pentru depozitarea hainelor); în Italia a făcut cursuri de sudor

A lucrat profesor la şcoala din satul natal. Salariul plătit cu întârziere şi nevoia de a-şi întreţine tânăra familie l-au determinat să plece în străinătate. Motivul principal al revenirii sale în Moldova a fost legat de dorinţa de a-şi educa cei trei copii, deşi avea actele în ordine încă pentru doi ani.

Reîntors acasă, s-a apucat de prelucrarea lemnului şi sudarea obiectelor din fier. A cheltuit pentru procurarea utilajului 15 000 de euro. Cota banilor câştigaţi peste hotare şi investiţi în afacere reprezintă 30%. Iniţial, nu avea deschisă o întreprindere individuală, ceea ce îi crea multe probleme: „Atunci când venea timpul să plătesc taxele pentru serviciile prestate, aveam probleme. Acum încerc să fac totul conform legii, ca să evit problemele”. Activează din anul 2008, având doi angajaţi. Este de părere că a reuşit doar datorită faptului că avut o atitudine serioasă faţă de munca pe care o face şi faţă de clienţii săi: „Dacă ai promis persoanei că pe data de 10 comanda va fi gata, atunci pe 9 trebuie s-o telefonezi, să nu aştepţi să te telefoneze ea”.

Comparând atitudinea statului italian cu cea a statului moldovenesc, menţionează că primul are un comportament mai grijuliu faţă de întreprinderile mici: în primul an de activitate, acestea nu sunt impozitate, iar în Moldova întreprinderea este impozitată chiar din prima zi. Deviza după care se conduce este următoarea: „Munca peste hotare este la fel ca cea din curtea vecinului. Acolo încerci să fii gospodar, dar gospodar trebuie să fii la tine acasă”.

Experienţa acumulată l-a ajutat să-şi organizeze propria afacere: în primul rând, a căpătat mai multe profesii (sudor, lemnar, a învăţat a lucra cu excavatorul); şi-a schimbat atitudinea faţă de muncă şi faţă de oameni.

Studiu de caz 12. Magazin de materiale de construcţie

M., 52 de ani, s-a aflat peste hotare în jur de 8 ani

După închiderea uzinei unde lucra, a devenit şomer. Veniturile instabile l-au determinat să plece să câştige bani în Grecia, împreună cu soţia. Au plecat ca turişti, cu vize pentru 10 zile. Din cauza şederii ilegale în ţara gazdă, a fost arestat. Ulterior, i s-a legalizat şederea. Muncile pe care le-au realizat au fost foarte diverse: culegerea portocalelor, ajutor pe lângă casă la persoane particulare, construcţii. Revenirea în ţară a fost grăbită de neperfectarea la timp a actelor necesare şederii în Grecia şi de dificultăţile legate de găsirea unor locuri de muncă.

Ideea de a iniţia o afacere în domeniul comercializării materialelor de construcţii îi aparţine feciorului mai mare. Părinţii au contribuit cu bani, iar fiul se ocupă cu gestionarea businessului. Fiind jurist de profesie, şi-a asumat toată munca administrativă ce se referă la încheierea contractelor, luarea creditelor, contabilitate, înţelegerea cu firmele de distribuire a materialelor de construcţie.

Pentru a deschide magazinul dat, au luat în arendă un spaţiu adecvat. Pe viitor, îşi propun să cumpere un lot de pământ şi să construiască o clădire mai încăpătoare. Activează de 3 ani. Consideră afacerea o sursă stabilă de venit pentru strictul necesar.

19

STUDIU CALITATIV

Studiu de caz 13. Magazin, casă de nunţi, bar

M., 36 de ani, beneficiar de remitenţe

Afacerea sa este deschisă cu ajutorul surorii, care lucrează peste hotare de 10 ani şi care până la momentul de faţă trimite bani pentru menţinerea acesteia. Sora a lucrat în Elveţia şi Franţa, iar acum lucrează în Italia – are grijă de o persoană în etate.

În 1996, a deschis un magazin micuţ în altă zonă a satului. Activitatea acestuia a încetat, pentru că nu era profitabil, dar, din punct de vedre juridic, întreprinderea nu a fost închisă. Cu 5 ani în urmă, încurajat financiar de sora sa, a hotărât să deschidă o alimentară, deoarece în acea regiune a satului nu exista nici un magazin. Ulterior, au hotărât să deschidă un bar, iar peste 2 ani – şi o sală de nunţi.

La moment, afacerea este în stagnare, banii obţinuţi sunt utilizaţi doar pentru a acoperi cheltuielile (plata impozitelor, plata serviciilor comunale). Sala de nunţi este cea mai rentabilă, deoarece este dată în arendă şi nu sunt cheltuieli în ceea ce priveşte serviciile comunale. Întrucât au puțini clienţi, barul activează concomitent cu alimentara.

Nemulţumirile sunt generate de faptul că în Moldova foarte des apar legi noi, iar agenţii economici nu sunt informaţi despre schimbările efectuate şi, deseori, se trezesc cu amenzi usturătoare: „La noi, azi apare o lege, iar mâine – alta. Doar nu stau cu Monitorul Oficial în faţă toată ziua, că nu-s boier, noi lucrăm zi de zi… O altă problemă este impozitul – prea mare în comparaţie cu venitul acumulat: „Toate aceste plăţi ar trebui să fie în funcţie de venituri, dacă fac 5 lei atunci – 1 leu îl dau statului, dar nu fac 5 lei şi îi dau 10 lei”.

Consideră că este mai rezonabil să se investească în agricultură, deşi recunoaşte că în acest domeniu riscurile sunt destul de mari. A sădit o mică livadă de nuci. Speră să-i aducă venituri mai mari decât magazinul, barul şi sala de nunţi: „Am sădit 80 de copaci de nuci, am pământul dăruit de tata-socru. Am studiat problema dată şi văd că aduce profit”.

20

STUDIU CALITATIV

iii. stuDii De CAz: Antreprenori CAre Au pArtiCipAt lA ConCursul De grAnturi Din CADrul proieCtului „reMitenţele DezVoltă CoMunităţile Din MolDoVA”, DAr nu Au BenefiCiAt De finAnţAre

Studiu de caz 1. Servicii on-line

M., 38 de ani, mediul rural, a muncit în mai multe ţări, atât din Est, cât şi din Vest

A plecat peste hotare pentru că nu şi-a putut găsi un loc de muncă în Moldova. A lucrat în multe ţări: în Rusia – în domeniul construcţiilor; în Turcia – ca muncitor la fabrica de mobilă; în Cehia – în construcţii; în Marea Britanie – ca muncitor la o fabrică care producea obiecte din plastic, muncitor pe un teren de golf etc. A migrat fără acte şi fără contract de muncă, în fiecare din aceste ţări cerea azil politic şi, astfel, îşi legaliza şederea pe o anumită perioadă de timp.

Banii câştigaţi peste hotare au fost investiţi în construcţia unui imobil în care locuieşte cu familia. Reîntors în Moldova, a ştiut cum să utilizeze cunoştinţele şi abilităţile căpătate peste hotare şi a reuşit să-şi organizeze o mică afacere care să-i aducă venit. Datorită posedării limbii engleze şi a cunoaşterii sistemului de programare, a încercat să creeze site-uri care îi aduc un venit stabil în fiecare lună. A deschis o firmă şi, la momentul dat, este un agent care livrează mărfuri la domiciliu în raionul Rezina, fiind partener al firmei Dostavka.md.

Activează de un an, şi-a organizat foarte bine lucrul. De obicei, livrează coletele doar sâmbăta şi duminica, căci ştie că atunci oamenii sunt acasă şi nu va fi nevoit să vină de mai multe ori. Are un traseu bine stabilit, pentru ca să nu piardă mult timp şi combustibil. La început, când erau mai puţine comenzi, utiliza transportul public, dar când numărul acestora a crescut – şi-a procurat o maşină proprie. Banii pentru procurarea maşinii i-a împrumutat de la prieteni, motivând că nu ar fi fost în stare să ramburseze un credit bancar, considerând cele 20% pe care le cere banca o cifră prea mare.

Îşi doreşte o nouă afacere legată de terminalele de plată; a aplicat la mai multe proiecte pentru a obține finanţare în acest domeniu.

Studiul de caz 2. Producerea legumelor ecologic pure

M., 26 de ani, mediul rural

A lucrat în Italia timp de 2 ani, fiind plecat de la 18 ani, abandonând studiile universitare. Până a învăţat limba italiană, a îndeplinit mai multe munci necalificate. Apoi a lucrat în agricultură, mai întâi ca muncitor ordinar, apoi ca specialist în tratarea şi prevenirea bolilor la plante.

Simţindu-se străin peste hotare şi propunându-şi să realizeze ceva în Moldova, a revenit în ţară. În anul 2009, a deschis propria afacere în domeniul agrar. A instalat un sistem de irigare prin picurare modern, pe atunci unicul în Moldova, care permitea folosirea raţională a apei. A apelat la programul „PNAET”, care acordă credite tinerilor antreprenori; a beneficiat de 250 mii de lei, 40% dintre care au fost oferiți ca grant. Produce legume ecologic pure în sere, fără utilizarea produselor chimice. Pe perioada sezonieră, angajează 3 persoane, iar munca începe la sfârşitul lunii februarie.

Pe viitor, pentru dezvoltarea afacerii, vrea să producă legume în extrasezon, atunci când acestea sunt mai puţine, iar preţurile sunt mai mari. Un alt scop este de a vinde producţia grădiniţelor de copii, deoarece sunt ecologic pure.

Banii câştigaţi peste hotare nu au fost investiţi în afacerea propriu-zisă, dar au fost utilizaţi pentru a se autoinstrui. A fost în Polonia, pentru un schimb de experienţă, aici a deprins practici de creştere a legumelor. Consideră că, datorită acestei experienţe, este cu 2 paşi înainte faţă de alţi antreprenori din domeniu.

În perioada de iarnă, îşi propune să coopereze cu mai mulţi prieteni în vederea lansării unui centru de business sau a unui incubator de afaceri: doresc să se ocupe de producerea seminţelor şi a materialului săditor, să ofere consultanță celor care vor să iniţieze o afacere: „Vreau să promovez ceea ce am început… În Moldova se merită de investit în agricultură, doar dacă iei în consideraţie toţi factorii”.

21

STUDIU CALITATIV

Studiu de caz 3. Agricultură

M., 30 de ani, a muncit în Rusia

A început să plece ocazional în Rusia, pentru a câştiga bani, încă de la vârsta de 17 ani. Împreună cu soţia, s-au gândit că e mai bine să ai angajaţi decât să fii angajat şi şi-au propus să deschidă o afacere proprie.

Timp de 2 ani, s-a ocupat de creşterea trandafirilor şi a gladiolelor pe o suprafaţă de 60 ha, dar, din cauza apariţiei pe piaţă a unor concurenţi mai mari, a renunţat la această afacere. După asta, la îndemnul unui prieten, a hotărât să crească ciuperci; pentru afacerea respectivă a luat trei credite. Deşi obţinea venituri zilnice, nu cunoştea anumite strategii de piaţă, îi lipsea experienţa şi nu gestiona corect banii, de aceea afacerea nu era una profitabilă.

Actualmente, are o livadă de meri, are viţă de vie Arcadia şi Codreanca, înregistrându-şi o gospodărie ţărănească. În livadă muncesc 3 persoane, iar în perioadele de vârf angajează lucrători sezonieri. Pe lângă livadă, a mai procurat o fermă şi are 220 de ovine şi 60 de caprine. Are amenajată o încăpere pentru producerea brânzei şi a construit un beci pentru păstrarea acesteia.

Consideră creşterea animalelor o afacere profitabilă: anul acesta a produs 5 tone de lapte, dar nu a acoperit toate necesităţile clienţilor; astfel, pentru anul viitor, preconizează să producă 10 tone de lapte.

Studiu de caz 4. Prelucrarea lemnului

M., 30 de ani, a muncit în Marea Britanie timp 1 an şi 3 luni

A plecat pentru prima dată peste hotare la vârsta de 20 de ani. Acum merge la muncă, de obicei în domeniul construcţiilor, pentru perioade scurte de timp, în diferite ţări.

Este tâmplar. A deschis o gospodărie ţărănească pentru prelucrarea şi producerea articolelor din lemn. După ce acestei activități i-a fost retras statutul de gospodărie ţărănească, a deschis o societate cu răspundere limitată. Regretă că a oficializat afacerea, pentru că aceasta îi aduce numai probleme şi, practic, nici un beneficiu. Este nemulţumit de faptul că trebuie să prezinte declaraţii şi să plătească anumite taxe, chiar dacă întreprinderea nu mai funcţionează de 2 ani. În perioadele mai productive, a avut 5-8 angajaţi.

La moment, este dezamăgit. A investit în amenajarea unui atelier în jur de 15 mii de euro, într-un edificiu vechi şi prea mare ca suprafaţă (nu a reuşit să-l aducă la o stare bună): pentru camera de uscare a lemnului – 5 mii de euro, pentru 2 utilaje de prelucrare a lemnului – 7 mii de euro, iar alte instrumente şi ustensile l-au costat în jur de 5 mii de euro. Intenţionează să vândă edificiul pentru a-şi acoperi o parte din datorii. Dar declară că nu v-a renunţa la această activitate, va păstra utilajele şi va deschide un atelier mai mic. Activitatea a fost afectată de dezvoltarea afacerilor cu termopane, ceea ce a determinat o scădere semnificativă a cererilor pentru uşi şi ferestre din lemn. Nici asamblarea mobilei nu mai este rentabilă, pentru că există o concurenţă cu cea adusă din Ucraina, care este foarte ieftină, deşi calitatea este una îndoielnică.

S-a împrumutat de la bancă, în diferite etape; declară că nu va mai recurge la credite bancare, pentru că sunt exagerat de scumpe. Pentru un credit de 15 mii USD, luat pentru 36 luni, i s-a calculat 4720 dolari SUA. Regretă că nu a investit banii într-o afacere peste hotarele ţării, intuieşte că ar fi avut mai multe oportunităţi şi aceasta ar fi fost mai rentabilă.

Studiu de caz 5. Atelier de servicii auto

M., a muncit în Marea Britanie, mediul urban

În anul 2006, a plecat în Marea Britanie prin intermediul programului Work&Travel, pe o perioadă de 6 luni. A muncit în agricultură, după care a avansat ca manager, având în subordinea sa 19 angajaţi. A revenit în Moldova din cauza că îşi dorea să-şi finiseze studiile şi să-şi realizeze ideile: „O cauză a fost obţinerea studiilor superioare, iar a doua – că trebuie să facem ceva aici, deoarece peste hotare, oricum, nu este la fel de bine ca la noi”.

Este proprietarul unui atelier de servicii auto, deschis în 2009, cu banii câştigaţi peste hotare. Mai întâi, şi-a procurat un teren cu clădiri vechi, pe care le-a reparat, după care şi-a procurat utilajele necesare. Circa 20% din

22

STUDIU CALITATIV

banii investiţi în afacere au fost cei câştigaţi peste hotarele ţării. Nu a recurs la credite, dar, pe viitor, dacă va hotărî să-şi dezvolte afacerea, va lua neapărat un credit. La moment, are 2 angajaţi: „Oamenii, ca de obicei, mai întârzie la lucru; nu poţi să-i disciplinezi în nici un fel, pentru că dacă nu le convine ceva, a doua zi nici nu se prezintă la serviciu”.

Principala problemă cu care se confruntă în dezvoltarea afacerii sale este legată de găsirea specialiştilor care să lucreze permanent şi să se conformeze programului. În decursul mai multor ani, s-a confruntat cu o fluctuaţie mare, cu lipsa de responsabilitate faţă de muncă din partea angajaţilor.

Anterior, şi-a dorit să deschidă o bază de păstrare a alimentelor, avea instalate frigiderele, dar, din cauza crizei mondiale din 2009, nu a riscat să-şi deschidă această afacere.

Îşi doreşte o nouă afacere în domeniul agrar, deschiderea unei uscătorii de fructe, care vor merge la export. A aplicat la mai multe proiecte, pentru a iniţia afaceri în acest domeniu are nevoie de un grant.

23

STUDIU CALITATIV

iV. Antreprenori Ai Căror MiCroproieCte Au BenefiCiAt De suport finAnCiAr În

CADrul progrAMului „reMitenţele DezVoltă CoMunităţile Din MolDoVA”

4.1 Microproiectul „instalarea tehnicii pentru prelucrarea fi erului forjat”

– „Zmuvinadorvic-Metal” SRL (Negureni, Teleneşti)

Lui Victor Zmuncilă îi place să muncească, iar studiile în domeniul picturii îl ajută să facă din fi er opere de artă. A muncit periodic în Rusia.

În anul 2002, a plecat, pentru prima dată, la muncă în Rusia, cu scopul de a câştiga bani pentru necesităţile cotidiene ale familiei, dar şi pentru a acumula un capital în vederea iniţierii unei afaceri.

Prima sa activitate în calitate de mic antreprenor a fost grădinăritul, pe care a practicat-o timp de 4 ani. Ulterior, a considerat necesar să-şi aleagă o activitate care să-i placă şi, totodată, să-i aducă venit. A ales prelucrarea fi erului forjat, deoarece cunoaşte bine meseria pe care a deprins-o de la tatăl său. Are acasă un atelier mic, în viitorul apropiat preconizează să deschidă unul mai mare. Cu ajutorul fi nanciar al fratelui său, care munceşte în Rusia, a procurat o clădire, pe care recent a reparat-o şi a amenajat-o, având drept scop extinderea afacerii respective.

În anul 2012, a activat în bază de patentă, a schimbat statutul fi rmei în SRL, pentru a avea posibilitatea de a angaja noi lucrători. Viitorii angajaţi sunt pregătiţi de către respondent, care le transmite deprinderile profesionale pe care le posedă.

Investiţiile în afacere au constituit 700 mii lei, dintre care 370 mii lei sunt bani personali, câştigaţi din munca efectuată peste hotare. Nu a apelat la credite bancare, deoarece consideră că rata dobânzii, estimată la 25%, este prea mare, precum şi condiţiile oferite de bancă nu sunt convenabile: „Am vrut să iau credit pentru un an de zile și să-l întorc timp de 2 luni, să-mi anuleze celelalte procente; dar la ei nu contează în cât timp îl întorci, procentul oricum e același”.

Speră să deschidă un nou atelier de ferestre, de pavele presate. Însă are încredere şi în creşterea afacerii cu fi er forjat. Pentru ca aceasta să prospere, mai are nevoie de utilaje noi şi performante. Consideră că astfel va creşte productivitatea. În ceea ce priveşte clienţii, declară că există cerere, dat fi ind faptul că lucrează calitativ; mereu are comenzi pentru câteva luni înainte; le oferă reduceri clienţilor permanenţi. Efectuează lucrări preponderent în regiune, dar a avut comenzi din diferite colţuri ale Moldovei.

Victor Zmuncilă se mândreşte cu lucrările sale, acestea nu sunt puține la număr în localitate. Spune că preferă să utilizeze elemente naţionale în lucrările sale, acestea dau un farmec special. În imaginile de mai jos, sunt prezentate câteva lucrări realizate pentru o gospodărie din localitatea Negureni.

Localitatea Negureni este centru de comună. Se afl ă la o distanţă de 19 km de or. Teleneşti şi aproximativ la 70 km de capitala ţării. Conform recensământului din anul 2004, populaţia localităţii este de 2860 locuitori.

Victor Zmuncilă, în fața primăriei Negureni, lângă una dintre lucrările sale din fi er forjat

24

STUDIU CALITATIV

4.2 Microproiectul „Apicultură. procurarea laboratorului mobil de extragere a mierii de albine”

– „Făgăraş de aur” SRL (Șipca, raionul Șoldăneşti)

Ștefan, 29 de ani, a muncit 5 ani în Marea Britanie

După absolvirea Universităţii Agrare de Stat din Moldova, în 2005, intenţiona să-şi continue studiile la un program de doctorat. Salariile din Republica Moldova erau foarte mici, nu avea un loc de trai şi nici bani, aşa că a ales munca în străinătate. A plecat în Marea Britanie ca student; după o perioadă – a reuşit să se angajeze în domeniul industriei uşoare.

S-a reîntors în Republica Moldova pentru că-şi dorea o familie, o casă şi o atmosferă mai caldă, viaţa de acolo era una monotonă. I-a fost greu să se readapteze la condiţiile din țară. Îşi apreciază CV-ul ca fi ind unul bun. Pe parcursul a 6 luni, cât a încercat să-şi găsească un loc de muncă, a avut mai multe oportunităţi. Însă condiţiile oferite de angajatori şi lipsa unor reguli clare de joc au fost principalele bariere pentru încadrarea lui pe piaţa muncii din Republica Moldova. Acest lucru l-a determinat să-şi deschidă propria afacere. Difi cultăţi au fost foarte multe, în special la etapa iniţială; s-a gândit să renunţe de mai multe ori, însă şi-a spus că dacă nu reuşeşte în 3 ani să pună pe picioare o afacere, va emigra împreună cu familia în Canada.

A ales apicultura, pentru că este din sat. Consideră că este o nişă puţin dezvoltată la moment, dar cu un potenţial mare. Apicultura îi place, e o îndeletnicire transmisă din generaţie în generație: şi bunicul, şi tatăl au fost apicultori. De aceea, cunoaşte domeniul şi optează pentru modernizarea acestui, ridicarea lui la un alt nivel. Un alt aspect a fost dorinţa de a revigora viaţa în satul de baştină. În paralel cu afacerea, se implică în proiecte comunitare, oferă suport informaţional, logistic APL-ului pentru a atrage în localitate resurse fi nanciare sub formă de granturi.

Primul său contact cu un potențial fi nanţator a fost cel cu Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM). Amabilitatea cu care a fost primit de angajaţii ODIMM şi oportunităţile oferite de această instituţie l-au inspirat şi i-au oferit pârghii de dezvoltare a afacerii. A benefi ciat de un curs antreprenorial de 10 zile în cadrul programului „PARE 1+1”, iar ulterior a fost benefi ciar şi al proiectului „PNAET”. Această experienţă l-a determinat să caute noi oportunităţi de fi nanţare; este permanent în căutarea acestora, pentru a-şi moderniza şi extinde afacerea. Declară că orice proiect câştigat îi oferă noi capacităţi şi viziuni. Apreciază mult cursurile antreprenoriale, dar şi seminarele, conferinţele care se axează pe lucruri practice, pe stabilirea unor noi relaţii. A evidenţiat că seminarele şi discuţiile din cadrul proiectului „Remitenţele Dezvoltă Comunităţile din Moldova” au fost binevenite, în special pentru cei care nu au experienţă. Pentru el, utilă a fost experienţa din 22 martie de la

îi place, e o îndeletnicire transmisă din generaţie în generație: şi

25

STUDIU CALITATIV

Rezina: a interacţionat direct cu angajaţi de la Protecţia Muncii, de la Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă şi cu alţi funcţionari publici, care au răspuns la întrebările antreprenorilor şi le-au oferit sfaturi utile.

Consideră că este difi cil să faci afaceri în Republica Moldova, pentru că, deseori, persoanele, instituţiile cu care colaborează nu sunt responsabile şi punctuale. Astfel, este greu să-ţi prognozezi activităţile pe termen scurt şi mediu. Are 4 angajaţi. Experienţa din Moldova l-a învăţat să-şi creeze cât mai multe relaţii sociale, să depăşească anumite principii de corectitudine, pentru a-şi atinge scopul. Totodată, crede că de unul singur nu poţi face afaceri prospere, piaţa cere cantităţi mari şi este necesară o cooperare între producători, crearea cooperativelor. Astfel, şi-a convins fratele, care muncea în Cehia, să se reîntoarcă în ţară şi să investească în apicultură. La moment, sunt 5 antreprenori care cooperează, patru dintre aceştia sunt foşti migranţi.

În opinia respondentului, concetățenilor săi le lipseşte, în primul rând, organizarea şi iniţiativa. Informarea privind oportunităţile oferite de diferite proiecte este la un nivel redus. Cei care au muncit peste hotare au pierdut contactul cu realitatea din ţara de origine şi le este greu să se readapteze; mulţi renunţă în primii 2 ani, alegând să plece din nou peste hotare. Îşi ghidează activitatea după convingerea că trebuie să oferi un produs calitativ la costuri de producere cât mai mici: „Dorim un cost minim și calitate maximă, dar avem nevoie de tehnologii avansate”. De aceea, intenţionează să modernizeze afacerea şi să investească în noi tehnologii. Îşi propune să procure în viitorul apropiat un laborator.

Ştefan consideră că există cerere pentru produsele apicole de calitate, atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă, dar acestea trebuie asigurate cu cantităţi industriale şi cu oameni bine instruiţi în domeniu. Îşi doreşte ca afacerea pe care o conduce să devină una model. În acest sens, conlucrează cu savanţi de la Academia de Ştiinţe a Moldovei (AŞM) şi cu membri ai Asociaţiei Naţionale a Apicultorilor (ANARM).

Ştefan activează în localitatea Şipca – sat situat la 3 km de oraşul Şoldăneşti şi la 120 km de municipiul Chişinău. Actualmente, în sat locuiesc circa 900 de persoane. Din cei 300 de locuitori apți de muncă, fi ecare al patrulea este plecat peste hotare. Alţi aproximativ 50 lucrează în Şoldăneşti. Problema cea mai stringentă a satului este, în opinia reprezentanţilor APL, lipsa locurilor de muncă1.

1 http://www.canalregional.md/libview.php?id=3569&idc=377&l=ro

26

STUDIU CALITATIV

4.3 Microproiectul „Construcţia, amenajarea şi utilarea unui atelier pentru reparaţia tehnicii agricole”

– SC „MCN-Curchi” SRL , s. Mitoc, raionul Orhei

Efi m, 45 de ani, a lucrat în Polonia, dar din cauza că nu avea un serviciu stabil, a revenit în ţară. În prezent, este susţinut fi nanciar de către fratele său, plecat de 10 ani în Spania, şi de către soacră, care lucrează în Italia.

Până în anul 2005, a avut în proprietate un magazin, ulterior a hotărât să se mute cu traiul în centrul raional. Dat fi ind faptul că afacerea nu mai mergea, a decis să plece la muncă peste hotare. Întreprinderea însă nu a lichidat-o, peste un timp a reorganizat-o. Şi-a procurat două microbuze, pe care le-a plasat pe o rută internaţională. La moment însă, afacerea nu este atât de profi tabilă, deoarece cei care pleacă peste hotare preferă, din ce în ce mai mult, alte tipuri de transport, apreciate ca fi ind mai confortabile decât microbuzul. În străinătate a învăţat să fi e, în primul rând, punctual – lucrul trebuie realizat în termenii stabiliţi: clientul trebuie să rămână mulţumit de serviciile prestate de tine.

Ziua în care a afl at din ziarul local despre programul de granturi mici din cadrul proiectului „Remitenţele Dezvoltă Comunităţile din Moldova” a coincis cu ziua sa de naştere. Una dintre condiţiile concursului presupunea ca aplicantul să aibă 20-45 de ani. A fost foarte încântat să afl e că poate participa chiar dacă are deja 45 de ani şi afi rmă că această oportunitate a fost unul dintre cele mai frumoase cadouri primite de ziua sa de naştere.

Şi-a propus să iniţieze o afacere nouă, una de familie, din cauza că rudele de peste hotare vor să revină în ţară: „Ne-am gândit să lansăm împreună o afacere, ca să poată veni toată lumea acasă”. Ideea amenajării unui atelier de reparaţie a tehnicii agricole a fost inspirată de faptul că are cunoştinţe în domeniul mecanicii, dar şi de realitatea cotidiană – o bună parte din utilajele agricole folosite în perioada sovietică sunt defecte şi stau abandonate. Afi rmă că agricultura are nevoie de tehnologii noi, însă utilajele agricole sunt foarte scumpe şi cererea pentru reparaţia vechilor utilaje este semnifi cativă, în special în perioada de cultivare şi recoltare.

În jur de 90% din banii investiţi în afacere sunt câştigaţi peste hotare: 90% din suma totală sunt oferiţi de către fratele său, iar 10% – de către soacră. Până în toamna lui 2012, în amenajarea teritoriului s-au investit peste 15000 euro. Lotul l-a procurat cu banii proprii, cu 7 ani în urmă, încă de atunci era sigur că terenul este foarte potrivit. Amplasarea acestuia pe un drum internaţional, pe tronsonul Orhei-Bălţi, este apreciată de respondent ca fi ind strategică.

a hotărât să se mute cu traiul în centrul raional. Dat fi ind faptul că afacerea nu mai mergea, a decis să plece la muncă

timp a reorganizat-o. Şi-a procurat două microbuze, pe care

apreciate ca fi ind mai confortabile decât microbuzul. În străinătate a învăţat să fi e, în primul rând, punctual – lucrul trebuie realizat în termenii stabiliţi: clientul trebuie să

Ziua în care a afl at din ziarul local despre programul de

27

STUDIU CALITATIV

La moment, se specializează în reparaţia roţilor mari, un serviciu care practic lipseşte în regiune: pentru reparaţia roţilor de la utilajele agricole fermierii sunt nevoiţi să facă zeci de kilometri până la Chişinău sau Bălţi.

Este mulţumit de sprijinul informaţional şi logistic pe care l-a avut din partea programului de granturi mici, dar şi a reprezentanţilor APL. Consideră că primarul încurajează cetăţenii să investească în localitate şi încearcă să promoveze, să încurajeze antreprenorii în acest sens.

O parte din utilajele solicitate în cadrul grantului i-au fost deja livrate, o altă parte urmează să ajungă. Este foarte mulţumit de modul cum au cooperat cu fi nanţatorii în vederea selectării companiei care le-a furnizat. De asemenea, apreciază faptul că angajaţii vor benefi cia de o instruire de 7 zile din partea companiei care le pune la dispoziție utilaje.

Consideră experienţa în cadrul proiectului „Remitenţele Dezvoltă Comunităţile din Moldova” ca o nouă lansare în domeniul afacerilor. În cadrul proiectului a cunoscut mai mulţi oameni, informaţii şi şi-a format noi deprinderi. Cele mai utile achiziții dobândite la seminarele, training-urile la care a participat sunt cele legate de utilizarea tehnologiilor informaţionale. În urma lor, şi-a elaborat un site prin intermediul căruia intenţionează să-şi promoveze afacerea.

Respondentul îşi dezvoltă afacerea pe teritoriul satului Mitoc, localitate situată la 4 km de or. Orhei şi la o distanţă de 37 km de municipiul Chişinău, cu o populaţie de aproximativ 3800 de locuitori.

28

STUDIU CALITATIV

4.4 Microproiectul „ferma de iepuri”

– „Casa iepurilor” SRL, s. Mândreşti, raionul Teleneşti

Roman, 24 de ani, a muncit 1 an şi 8 luni în Portugalia

Salariul de 2000 lei pe care îl propuneau angajatorii după absolvirea colegiului de transport era perceput de respondent ca fi ind unul foarte mic faţă de necesităţile de zi cu zi. În anul 2010, a hotărât să plece peste hotare. Cetăţenia română i-a facilitat plecarea în Portugalia, angajându-se la o companie de construcţie a podurilor de fi er. Munca pe care o îndeplinea solicita un efort fi zic semnifi cativ.

Dintotdeauna şi-a dorit să-şi lanseze o afacere în Moldova. Iniţial, s-a gândit să deschidă un magazin de haine aduse din Europa, care i se păreau mult mai calitativă şi ieftine comparativ cu ceea ce oferă piaţa de aici. După o analiză a taxelor şi a cheltuielilor de import, a înţeles că nu va fi o afacere profi tabilă. Apoi s-a gândit la creşterea viţeilor, dar în fi nal a decis să deschidă o fermă de iepuri. Ideea i-a fost dată de un prieten, dar a ales acest business şi din considerentul că îi plăcea ocupaţia respectivă încă din copilărie.

Amenajarea teritoriului pentru ferma de iepuri a început-o în anul 2011. A aplicat la programul de granturi mici „Remitenţele Dezvoltă Comunităţile din Moldova”, la sugestia unor prieteni care au găsit informaţia în Internet.

În luna august 2012, şi-a înregistrat întreprinderea – „Casa Iepurilor” SRL. Declară că a calculat toate necesităţile de investiţii, însă mai puţin s-a axat pe cheltuielile necesare pentru acte, cont bancar şi alte proceduri legate de iniţierea unei afaceri. Datorită acestor cheltuieli subestimate, a fost nevoit să mai împrumute bani.

În afacere a investit deja peste 30000 euro, dintre care 23000 sunt câştigaţi peste hotare, iar 7000 –

împrumutaţi de la prieteni. Afacerea este la începu de cale, a reuşit doar să procure 53 de iepuri, pe care îi îngrijeşte singur. Pentru viitor, are câteva înţelegeri cu un restaurant şi două magazine din Teleneşti, care s-au angajat să-i cumpere carnea.

Remarcă faptul că mai multe persoane din anturaj l-au sfătuit să nu investească în această afacere, pentru că este profi tabilă, dar şi riscantă, datorită tehnologiei de creştere şi a sensibilităţii iepurilor la diferiţi factori care pot produce îmbolnăvirea lor. Cu toate acestea, Roman este sigur de reuşită şi respectă cu stricteţe regulile de igienă şi alimentaţie a iepurilor.

29

STUDIU CALITATIV

El spune că a deprins mai multe abilităţi peste hotare: „Am învăţat, în primul rând, câteva meserii – zidar, sudor etc”., care actualmente îl ajută să-şi amenajeze teritoriul necesar creşterii iepurilor.

Consideră că multor angajaţi din Republica Moldova le lipseşte responsabilitatea şi respectul faţă de proprietatea privată, deseori se munceşte necalitativ. Îşi doreşte o fermă modernă, curată, amenajată, pentru ca cei care o vizitează să rămână impresionaţi de ea.

Comuna Mândreşti, unde îşi desfăşoară activitatea Roman, se afl ă la 8 km de oraşul Teleneşti şi la 90 km de Chişinău. Populaţia comunei numără 4833 de oameni, conform recensământului din 2004.

30

STUDIU CALITATIV

4.5 Microproiectul „Dezvoltarea afacerii: producerea făinii de porumb, ambalarea şi comercializarea ei”

– SC „Venera” SRL

Ion, 32 de ani, a lucrat peste hotare 6 ani (2003-2009)

Întreaga familie a fost plecată peste hotare ca să poată returna datoria apărută în urma unui credit bancar, iar părinţii continuă să se afl e acolo. În anul 2010, a obţinut cetăţenie română, acest lucru îi permite să plece şi să se reîntoarcă în Republica Moldova fără restricţii.

Ion este absolvent al Facultăţii de Drept, a urmat şi un program de masterat în domeniu. Activează ca profesor în cadrul Facultăţii de Studii Europene. Recunoaşte că activitatea didactică este remunerată necorespunzător, însă îi oferă posibilităţi de dezvoltare, satisfacţia de a contacta cu persoane din diferite medii, de a-şi spori reţeaua socială.Intenţionează să relanseze întreprinderea lansată de părinţii săi în anul 1995, care avea ca domeniu de activitate prelucrarea produselor cerealiere, începând cu cele furajere şi terminând cu producerea pâinii. Au avut în posesie o moară de cereale, după care au deschis şi o brutărie. Activitatea a fost stopată timp de 5 ani din cauza că a scăzut semnifi cativ cererea pentru serviciile de morărit şi întreprinderea nu aducea profi t. Pentru deschiderea brutăriei, au contractat un credit de 700 mii lei, pentru un termen de 5 ani, care însă

nu a redresat situaţia, ci a complicat-o mai tare. Întreprinderea, care urma să livreze utilaj pentru brutărie, a depăşit termenele cu 6 luni, perioadă în care erau obligați să înceapă restituirea creditului. A plecat în Italia mai întâi tatăl, apoi mama, ulterior el şi sora. Au restituit băncii pentru creditul contractat aproape un milion de lei. În brutărie au fost investiţi 25 000 euro: cheltuieli de transportare, instalare şi amenajare. Părinţii, fi ind peste hotare, continuă să investească în această afacere. Ion însă, după ce a fost achitat creditul, s-a întors în Republica Moldova. A văzut anunţul despre lansarea programului de granturi mici în ziarul raional, s-a regăsit în toate criteriile stipulate. Un imbold l-a avut şi din partea autorităţilor, care, în opinia intervievatului, au simplifi cat şi modernizat serviciile şi modul de interacţiune cu statul: „Contabilul transmite informaţiile Inspectoratului Fiscal în variantă electronică. Acum nu mai e nevoie să mergi la bancă și să faci transferuri pentru anumite servicii, deci s-a redus mult birocraţia. Și serviciul cadastral și-a îmbunătăţit activitatea. Dacă înainte trebuia să stai în rând două zile ca să autorizezi un lot de pământ, acum a-i scris cererea și-ţi zic la ce oră să vii după răspuns”.În cadrul programului de granturi mici, a solicitat utilaj pentru prelucrarea şi ambalarea făinii de porumb, pe care intenţionează să o producă, ambaleze şi comercializeze. Consideră că va fi o afacere profi tabilă, mai ales că o parte din materia primă poate fi asigurată din propria producţie. Încearcă să încheie în prealabil contracte de achiziţionare a porumbului cu agricultorii din localităţile învecinate, pentru a se asigura cu materie primă, dar şi pentru a evita cheltuielile suplimentare de transport etc. Se gândeşte să relanseze şi activitatea brutăriei, să se axeze pe produse culinare, care sunt mai puţin răspândite sau inexistente pe piaţa din Republica Moldova. A vrut să aplice la programul de granturi mici cu un proiect vizând producerea de uleiuri vegetale din: porumb, nuci, pomuşoare. A considerat însă că cea mai rentabilă afacere este ambalarea făinii de porumb, dat fi ind faptul că producerea uleiurilor, care sunt foarte benefi ce, n-ar avea o piaţă sufi cientă, încă nu există o cerere mare din partea populaţiei pentru aceste produse, iar promovarea lor necesită timp.Consideră că ar fi bine să existe fonduri de creditare a antreprenorilor, care să ofere şi o perioadă de graţie de 1-2 ani, să i se acorde omului de afaceri posibilitatea de a reuşi să obţină profi t din activitatea pe care a iniţiat-o. În opinia respondentului, în Republica Moldova sunt prea multe sărbători, „ocazii„ datorită cărora oamenii nu muncesc. O parte din cetățeni încearcă să profi te de pe urma celorlalţi şi acest lucru se resimte în economia naţională. Apreciază faptul că sunt susţinute proiectele orientate spre producere. În acelaşi timp, consideră că, în comparaţie cu ţările din UE, avem foarte mult de lucrat la capitolul servicii, în special în ceea ce ţine de calitatea deservirii clienţilor: „La noi, persoana vine la serviciu cu problemele de acasă, ceea ce este exclus în Europa; acolo ai parte de o deservire plăcută și ești petrecut cu bunăvoință, indiferent dacă ai procurat ceva sau nu”. Totodată, e de părere că oamenii trebuie să fi e mai responsabili în raport cu statul. O bună parte din populaţie se eschivează de la plata impozitelor, muncind la negru sau activând peste hotarele ţării, dar se aşteaptă la indemnizaţii şi pensii mari, la infrastructură dezvoltată – aceste lucruri sunt imposibil de realizat fără contribuţia cetăţenilor. Ţahnăuţi este un sat din cadrul comunei Ţareuca, situat la o distanţă de 10 km de oraşul Rezina, la 12 km de staţia de cale ferată Şoldăneşti şi la 110 km de Chişinău. Conform datelor recensământului din anul 2004, populaţia satului constituie 1449 de persoane.

nu a redresat situaţia, ci a complicat-o mai tare. Întreprinderea, care urma să livreze utilaj pentru brutărie, a depăşit

31

STUDIU CALITATIV

4.6 Microproiectul „laborator mobil electrotehnic pe cabluri etl-10”

– „Erstelab„ SRL, Orhei

Roman, 34 de ani, a muncit în Italia, în anul 2003; majoritatea banilor investiţi în afacere aparţin surorii, care lucrează de 3 ani în Dubai, Emiratele Arabe Unite.

La momentul actual, lucrează în sectorul bancar, se ocupă de evidenţa contabilă a mai multor întreprinderi, oferă consultanţă antreprenorilor. Este absolvent al Facultăţii de Economie, promoţia 2000. Din anul 2001, a început să lucreze în domeniul bancar, iar în anul 2003 a plecat la muncă peste hotare, cu intenţia de a acumula resurse fi nanciare pentru iniţierea unei afaceri. I-a fost greu, şi-a găsit de lucru abia peste 3 luni de şedere în ţara gazdă, a muncit la negru. Îi lipseau foarte mult familia şi prietenii.

Are şi a avut de-a lungul timpului mai multe idei de afacere. Declară că lipsa resurselor fi nanciare proprii şi a unor obiecte pe care le-ar putea gaja pentru un credit au reprezentat un impediment important în materializarea acestor idei. Şi-a dorit să aplice la Programul „PNAET”, dar nu se încadra în categoria de vârstă stipulată. A văzut în ziar anunţul privind lansarea de granturi mici şi a hotărât să aplice la proiectul „Remitenţele Dezvoltă Comunităţile din Moldova”: nu a avut nici o difi cultate, l-a ajutat mult experienţa în elaborarea şi aplicarea planurilor de afaceri.

Ideea unui laborator mobil electrotehnic pe cabluri ETL-10 îi aparține unui prieten, fost coleg de clasă, care cunoaşte domeniul şi a atestat lipsa unui asemenea serviciu în regiune. Astfel, cei doi au stabilit un parteneriat – de partea tehnică urmează să se ocupe prietenul său, care posedă cunoştinţe şi relaţii în domeniu, pe când partea economico-fi nanciară va fi asigurată de respondent.

Microbuzul din imagine v-a fi utilat cu echipamentul necesar pentru laboratorul electrotehnic în Ucraina.

În opinia respondentului, instituţiile statului ar trebui să fi e mai fl exibile şi mai receptive la noile tehnologii: „La noi, sunt probleme cu normativele tehnice, unele dintre care au rămas valabile de pe timpul Uniunii Sovietice. Dacă dorim să aducem utilaje din Germania, de exemplu, atunci standardizarea ne costă foarte mult”. Declară că utilajul adus din Rusia, Ucraina sau România nu implică procedura de standardizare, doar în Republica Moldova există această problemă legată de echipamentele moderne care nu sunt certifi cate pe piaţa internă. Susține că în Internet găseşti utilaje şi mai mici ca dimensiuni, şi la un preţ mai accesibil, însă este difi cil a le importa dacă nu fi gurează în Nomenclator, iar procedura de înregistrare este costisitoare şi durează. Din aceste considerente, s-a optat pentru tehnica din Ucraina, luându-se în considerare şi parametrii tehnici necesari.

32

STUDIU CALITATIV

Deoarece asemenea servicii sunt dezvoltate preponderent în municipiul Chişinău, Roman speră ca afacerea să fi e una de succes. În alte regiuni ale ţării, aceste servicii practic lipsesc şi întreprinderile, instituţiile sunt nevoite uneori să aştepte câteva zile pentru a li se soluţiona problema.

Cei doi parteneri prognozează să angajeze minimum 4 persoane califi cate, cu studii specializate în domeniu, pe care deja le-au identifi cat. Declară că viitorii angajaţi sunt băieţi tineri, profesionişti, care vor avea un loc de muncă în Moldova şi nu vor fi nevoiţi să plece la muncă peste hotare. Pentru lucrări de terasament însă vor angaja muncitori necalifi cați. Pe termen mediu, intenţionează să deschidă un ofi ciu, de aceea vor lua la lucru şi un operator.

Persoana intervievată consideră că în Moldova se investeşte excesiv în imobile, în procurarea şi reparaţia acestora; le recomandă celor care au acumulate resurse să le investească în activităţi ce le-ar putea asigura venituri. Roman consideră că multor tineri le lipseşte curajul de a investi. Acest proiect le-a inspirat curaj şi încredere în forţele proprii. Consideră că sunt multe sfere în care ar putea investi tinerii, migranţii, iar programele implementate nu sunt valorifi cate sufi cient, pentru că unii nu ştiu despre ele, iar alţii sunt pur şi simplu lenoşi. A participat la un concurs al planurilor de afaceri pentru tineri, la proiectul „PARE 1+1”, dar abia după acest proiect a conştientizat câte posibilităţi de dezvoltare există. Important este să încerci şi să nu aştepţi. În perspectivă, se gândesc să achiziţioneze şi un laborator optic, pentru că domeniul tehnologiilor informaţionale se dezvoltă tot mai mult şi oferirea unei game mai largi de servicii ar constitui un avantaj în conlucrarea cu clienţii, care, datorită specifi cului serviciilor prestate, vor fi în special persoane juridice.

Roman îşi desfăşoară activitatea în Orhei, oraş situat în partea centrală a Republicii Moldova, la 48 km spre nord de Chişinău. Este centru administrativ al lui Orhei. Are o populaţie de cca 30 mii de locuitori (conform datelor recensământului din 2004).

33

STUDIU CALITATIV

4.7 Microproiectul „Creşterea şi comercializarea coacăzei şi a agrişului”

– Gospodăria Ţărănească „Găină Petru Dinu”, s. Chiţcanii Vechi, raionul Teleneşti

Aliona nu a fost la muncă peste hotare, dar soţul ei a lucrat în Rusia şi fi ul său a fost 2 ani consecutiv, în perioada vacanţei de vară.

Ideea creşterii şi comercializării coacăzei şi a agrişului îi aparţine fi ului. Au văzut anunţul despre desfăşurarea proiectului „Remitenţele Dezvoltă Comunitatea din Moldova” în ziarul local. Ulterior, a afl at mai multe informaţii de la un reprezentant al APL. S-a înscris pentru participare în proiect feciorul, dar întrucât acesta nu avea încă 20 de ani, a aplicat ea.

Creşterea zarzavaturilor şi a verdeţurilor este o tradiţie în localitate. Dat fi ind faptul că au în proprietate pământ, încearcă să scoată profi t din agricultură, cultivând pătrunjel, sămânţă de ceapă şi altele. Feciorul respondentei, discutând cu nişte prieteni, a tras concluzia că creşterea pomuşoarelor este o îndeletnicire mai puţin răspândită în Republica Moldova şi ar putea fi o afacere de succes. A analizat cu părinţii această oportunitate, s-au informat despre soiuri, despre punctele de achiziţie a butaşilor, despre piaţa de desfacere etc. Astfel, în toamna lui 2011, au plantat 25 ari cu coacăză neagră, iar în toamna lui 2012 – 17 ari cu agriş.

Aliona a lucrat ca profesoară doar câţiva ani, iar din cauza salariului mic, a renunţat la această meserie şi, împreună cu soţul, a început să valorifi ce pământul avut în proprietate.

Respondenta vorbeşte cu entuziasm despre afacerea pe care o dezvoltă, remarcând că investiţia este de durată, iar primele rezultate nu întârzie să apară: „Anul acesta, așteptăm prima roadă de coacăză, la anul – pe cea de agriș. Credem că roada de coacăză va fi foarte bună, deoarece are multă fl oare. Sperăm ca măcar 70-80% să ajungă până la recoltare”.

Suportul programului de granturi mici oferit de Reprezentanţa Asociaţiei Obşteşti Hilfswerk Austria le va spori certitudinea că investiţia făcută este protejată. În cadrul proiectului, ei au solicitat plasă antigrindină – un strat protector al culturilor nu numai de grindină, dar şi de razele solare ultraviolete, precum şi de îngheţurile de primăvară. Plasa are termen de valabilitate de 10-15 ani, iar stâlpii sunt o investiţie pentru o durată şi mai mare.

Toate rezervele acumulate din munca soţului şi fi ului în Federaţia Rusă au fost investite în procurarea butaşilor. Astfel, au fost nevoiţi să ia un împrumut de 20 mii lei, care au mers la construcţia unei fântâni pentru irigarea plantaţiei. De asemenea, din resursele proprii, au mai investit în procurarea unui minitractor şi în alte utilaje de prelucrare a pământului.

Privitor la aplicarea la programul de granturi mici, spune că nu s-a confruntat cu nici un fel de probleme, a căutat informaţie în Internet, a discutat cu reprezentanţii echipei de proiect: „Totul era foarte clar, mi se oferea informaţia de care aveam nevoie”. A remarcat că persoanele din anturajul ei erau foarte

Plantația de agriș

34

STUDIU CALITATIV

sceptice privind corectitudinea oferirii granturilor, mulţi nici astăzi nu cred că a obţinut fi nanţarea. Le recomandă tuturor să participe la seminare, proiecte. În opinia respondentei, această cultură a participării, a implicării trebuie promovată în Republica Moldova, pentru că, deocamdată, mulţi percep această experienţă ca o pierdere de timp, nu au încredere în reuşită.

Participarea în cadrul programului de granturi mici „Remitenţele Dezvoltă Comunităţile din Moldova” i-a determinat să identifi ce noi surse de fi nanţare. La momentul de faţă, feciorul său participă la programul „PNAET” şi speră să obţină fi nanţare pentru dezvoltarea afacerii. În viitorul apropiat, intenţionează să mai procure pământ şi să se specializeze în producerea de pomuşoare. Anul acesta vor să mai planteze 22 ari de agriş, iar în perspectivă – să cultive şi căpşună. Acum toţi membrii familiei sunt implicaţi în agricultură, nimeni nu mai pleacă peste hotare. Intervievata speră că activitatea iniţiată le va oferi oportunitatea ca ea, soţul şi cei doi fi i să muncească în Moldova. Aliona declară că la ei în familie banii nu se ţin în casă, ci se investesc, în seminţe sau îngrăşăminte, principiul de care se conduc fi ind: Investim un leu și câștigăm doi.

Plantaţiile de coacăză şi agriş sădite de familia Găină se afl ă pe teritoriul comunei Chiţcanii Vechi, cu 2400 de locuitori, situată la 18 km de raionul Teleneşti şi la 69 km de Chişinău. Agricultura a rămas ocupaţia de bază în Chiţcani. Aici se plantează culturi cerealiere, este răspândit grădinăritul, pomicultura şi viticultura. În localitate sunt 11 agenţi economici, 160 gospodării ţărăneşti, 14 antreprenori ce activează în baza patentei. Pieţele de realizare a producţiei sunt amplasate în oraşele Chişinău, Orhei, Bălţi1.

1 Planul Strategic de Dezvoltare Locală a comunei Chiţcanii Vechi pentru anii 2010-2013

35

STUDIU CALITATIV

ConCluzii şi reCoMAnDări

Ponderea afacerilor iniţiate în baza remitenţelor este nesemnificativă. Domeniile în care au fost investite acestea sunt foarte diferite, în mediul rural predomină totuşi comerţul şi agricultura.

Migranţii necesită un suport informaţional şi de consultanţă din partea specialiştilor bine instruiţi, promovaţi şi parţial finanţaţi de instituţiile statului. Migranţii ar trebui ghidaţi cum să conlucreze cu instituţiile statului şi, totodată, să li se evalueze gradul de risc al investiţiei. Aceasta ar putea fi şi o pârghie prin care statul să direcţioneze o parte din remitenţe spre sectoarele necesare economiei ţării.

Întreprinderile mici au nevoie de susţinere şi abordare fiscală privilegiată, în special în perioada de lansare. Antreprenorii mici nu-şi pot permite salarizarea unui contabil, practicile de impozitare şi de menţinere a relaţiilor cu statul sunt complicate, neclare. O taxă unică, dar în parametri pe care aceştia ar fi în stare să o achite, ar stimula activitatea oficială a micilor antreprenori.

Cooperarea între antreprenori oferă, în mare parte, avantaje de dezvoltare a afacerii, un acces mai mare pe piaţa locală şi internaţională. În domeniul agricol, cooperarea între producători este o necesitate stringentă. Oamenii trebuie informaţi despre riscurile activităţii individuale, trebuie învăţaţi cum să coopereze, în baza căror reguli şi principii, astfel încât să conştientizeze avantajele colaborării.

Este necesară o amplă campanie de comunicare, care să se axeze pe îmbunătăţirea imaginii oamenilor de afaceri şi, totodată, să promoveze respectarea proprietăţii private şi a responsabilităţii, a disciplinei de muncă.

O condiție nu mai puțin importantă este promovarea în mass-media şi în alte surse de informare a experienţelor pozitive de investire a remitenţelor, ilustrarea modelelor concrete prin care migranţii, rudele acestora au reuşit să iniţieze afaceri de succes.

Ar fi oportună şi o campanie de promovare a proiectelor, programelor ce oferă şanse pentru cei care iniţiază sau doresc să-şi dezvolte afacerea, sporind, astfel, încrederea populaţiei în aceste programe, prin prezentarea studiilor de caz.

Funcţionarii publici trebuie să-şi schimbe atitudinea faţă de antreprenori, iar legislaţia – să nu lase loc de interpretări; să se identifice o modalitate de conlucrare reciproc avantajoasă şi, în cazul nerespectării anumitor prevederi de către una dintre părţi, să existe mecanisme clare de sancţionare.

Instituţiile bancare ar fi bine să lanseze campanii de informare, să-i promoveze pe antreprenorii care au reuşit să-şi dezvolte afaceri de succes cu suportul creditelor, aceste acţiuni fiind în unison cu un pachet de servicii atractive pentru antreprenori.

O conlucrare a autorităţilor cu comunităţile de moldoveni de peste hotare, cu diaspora ar spori oportunităţile de investire în Republica Moldova. Ar fi utilă informarea sistematică a migranţilor privind proiectele de atragere a remitenţelor, precum şi sectoarele care necesită a fi dezvoltate.

Modernizarea şi tehnologizarea proceselor de producţie să reprezinte priorităţi guvernamentale, iar cei care realizează investiţii în acest domeniu să beneficieze de suport, cum ar fi amânarea perceperii unor taxe etc.

36

STUDIU CALITATIV