CONTRACTUL DE VANZARE

Vanzarea este contractual care transfera proprietatea de la vanzator la cumparator, in

schimbul unei sume de bani;

Poate stramuta si un alt drept real, precum: un al drept real (dreptul de uzufrucut), un

drept de creanta, un drept de proprietate intelectuala sau drepturi succesorale; =>

transmiterea dreptului de proprietate tine numai de natura contractului devanzare-

cumparare (NU si de esenta acestuia);

Vanzarea este un act de dispozitie;

Nu pot fi transmise prin vanzare: drepturi personale nepatrimoniale, cele patrimoniale cu

caracter strict personal si nici cele constituite, prin vointa partilor sau a legii, cu caracter

intuitu personae (de ex, nu pot forma obiect al vanzarii, dreptul de abitatie al sotului

supravietuitor, dreptul de intretinere, etc).

CARACTERE JURIDICE ALE VANZARII

a) Caracter consensual – art. 1178 C.civ → “contractul se incheie prin simplul acord de

vointe al partilor daca legea nu impune o anumita formalitate pentru incheierea sa

valabila”

→ vanzarea este numai in principiu consensuala => exceptie, in anumite cazuri, expres prevazute

de lege, devine un contract solemn: drepturile reale asupra imobilelor cuprinse in cartea funciara

se dobandesc numai prin inscriere in cartea funciara, pe baza actului autentic notarial(art. 885 si

888);

→ ad probationem, in toate cazurile cand bunul are o valoare mai mare de 250 lei este ceruta

forma scrisa.

b) Contract sinalagmatic – art. 1171 → deoarece obligatiile nascute din acesta sunt

reciproce si interdependente (vanzatorul are oblgatia principala de a preda lucrul, iar

cumparatorul de a plati pretul);

→ caracterul sinalagmtic presupune interdependenta obligatiilor, in sensul ca prestatia uneia

dintre parti reprezinta cauza obligatiei asumate de cealalta parte => creeaza premisele unei

prezumtii de echilibru economic intre prestatiile partilor contractului de vanzare-cumparare.

c) Contract cu titlu oneros – art. 1172 → fiecare parte urmareste sa obtina un avantaj in

schimbul obligatiilor asumate;

→ inca din faza formarii contractului, atat vanzatorul cat si cumparatorul urmaresc obtinerea

unui echivalent material, in schimbul angajamentului propriu;

!!! caracterul oneros este in stransa legatura cu caracterul sinalagmatic al vanzarii

d) Contract comutativ – art. 1173 → la momentul incheierii sale, existenta drepturilor si

obligatiilor partilor este certa, iar intinderea acestora este determinata sau determinabila;

→ caracterul comuntativ NU este absolut => ca exceptie, vanzarea de drepturi litigioase –

caracter aleatoriu;

e) Translativa de proprietate → prin natura sa, contractul transmite acest drept real;

→ vanzarea este translativa de proprietate mai ales pentru ca transferul proprietatii se produce de

drept, acordul de vointe (contractul in sine) fiind sursa transferului (indiferent de momentul in

care se realizeaza transferul);

→ de regula, proprietatea se stramuta de drept cumparatorului din momentul incheierii

contractului, chiar daca bunul nu a fost predat ori pretul nu a fost platit inca – art. 1674;

Transmiterea imediata a dreptului de proprietate (la momentul incheierii vanzarii) opereaza

NUMAI DACA sunt intrunite urmatoarele conditii:

Vanzatorul este proprietarul lucrului vandut;

Obiectul contractului este un bun determinat individual;

Lucrul vandut exista;

Partile sau legea sa nu fi amanat tranferul dreptului de proprietate.

f) Dispozitiile privind obligatiile vanzatorului se aplica, in mod corespunzator, obligatiilor

instrainatorului in cazul oricarui alt contract avand ca efect transmiterea unui drept → in

cazul in care dispozitiile respectivului contract nu rezulta altfel – de mentionat ca,

dispozitiile in cauza nu constituie drept comun.

CONDITII DE VALIDITATE SPECIFICE

Art. 1179 – conditiile esentiale pentru validitatea contractului sunt: capacitate de a

contracta, consimtamantul partilor, obiect determinat si licit, o cauza morala si

licita (si atunci cand legea preve si “forma”)

1. Regula: capacitatea; exceptia: incapacitatea;

→ capacitatea = aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi si obligatii

civile prin incheierea actelor juridice civile – art. 37;

→ art. 1180 – poate contracta orice persoana care nu este declara incapabila de lege, iar art.

1652: pot cumpara sau vinde toti cei carora nu le este interzis prin lege => este consacrat

PRINCIPIUL CAPACITATII, potrivit caruia, in general, toate persoanele se bucura de

capacitatea de a vinde;

!!! vanzarea intre soti este valabila

→ ca exceptie, sunt incapabili de a vinde, in general, minorii care nu au implinit 14 ani si

interzisii judecatoresti → potrivit art. 43 alin. (3): persoana lipsita de capacitate de exercitiu

poate incheia singura actele anume prevazute de lege, acte de conservare, precum si actele de

dispozitie cu caracter curent si care se executa la momentul incheierii lor;

Vanzarea = act de dispozitie => capacitate deplina atat pentru vanzator cat si pentru cumparator,

la momentul incheierii contractului → act de dispozitie raportat la obiectul prestatiei partilor,

respectiv pretul si lucrul vandut;

Minorii intre 14 -18 (capacitate de exercitiu restransa) vor putea incheia vanzari personal

dar NUMAI cu incuviintarea parintilor sau, dupa caz, a tutorelui iar in toate cazurile

prevazute de lege, si cu autorizarea instantei de tutela;

!!! SANCTIUNEA nerespectarii cerintelor privind capacitatea de exercitiu a persoanei fizice este

NULITATEA RELATIVA a contractului (“chiar fara dovedirea unui prejudiciu” – art. 44)

!!! SANCTIUNEA nerespectarii cerintelor privind capacitatea persoanei JURIDICE la

contractare este NULITATEA ABSOLUTA – art. 206 alin. (3).

2. Incapacitati speciale in Codul civil

Incapacitati de a CUMPARA: judecatorii, procurorii, grefierii, executorii,

avocatii, notarii publici, consilierii juridici si practicienii in insolventa nu pot

cumpara, direct sau prin persoane interpuse, drepturi litigioase care sunt de

competenta instantei judecatoresti in a carei circumscriptie isi desfasoara

activitatea – art. 1653;

Drept litigios = proces inceput si neterminat cu privire la existenta si intinderea

sa;

Sanctiunea nerespectarii prohibitiei NULITATEA ABSOLUTA

Ca exceptie, persoanele enumerate pot cumpara:

৹ drepturi succesorale ori cote-parti din dreptul de proprietate de la comostenitori sau

coproprietari;

৹ drepturi litigioase detinate a indestula o creanta ce s-a nascut inainte ca dreptul sa devina

litigios;

৹ drepturi litigioase destinate apararii altor drepturi ale persoanei ce stapaneste bunul;

Sunt de asemenea incapabili de a cumpara, direct sau prin persoane interpuse: mandatarii,

pentru bunurile pe care sunt insarcinati sa le vanda (→ nulitate relativa), cu exceptia

cazului cand a fost imputernicit in acest sens, parintii, tutorele, curatorul, administratorul

provizoriu, pentru bunurile persoanelor pe care le reprezinta(→ nulitate relativa),

functionarii publici, judecatorii sindici, practicienii in insolventa, executorii, precum si

alte asemenea persoane, care ar putea influenta conditiile vanzarii (→ nulitate absoluta).

Incapacitati de a VINDE: mandatarii, parintii, tutorele, curatorul, administratorul

provizoriu, functionarii publici, judecatorii sindici, practicienii in insolventa, executorii,

precum si alte asemena persoane nu pot nici sa vanda bunurile proprii pentru un pret care

consta intr-o suma de bani provenita fin vanzarea ori exploatarea bunului sau

patrimoniului pe care il administreaza ori a carui administrare o supravegheaza → art.

1655;

Actiunea in anulare este INADMISIBILA celor carora le este interzis sa cumpere ori sa

vanda => incapabilii nu pot sa ceara anularea vanzarii nici in nume propriu, nici in

numele persoanei ocrotite (pe principiul nimeni nu se poate prevala de propria culpa

pentru a obtine desfiintarea unui act juridic).

3. Particularitatile consimtamantului

→ art. 1182 – contractul se incheie prin negocierea lui de catre parti sau prin acceptarea fara

rezerve a unei oferte de a contracta => existenta consimtamantului este indispensabila si

esentiala pentru perfectarea contractului.

Cele mai cunoscute manifestari ale consimtamantului sunt:

A. Antecontractul de vanzare-cumparare

Reprezinta o promisiune de a vinde sau/si de a cumpara, un acord de vointe ce precede

incheierea unei vanzari si care are menirea de a conferi partilor certitudinea ca niciuna

dintre ele nu va capitula de la intentia realizarii contractului preconizat;

Fiecare parte a antecontractului are la dispozitie, doua actiuni pe care le poate folosi:

- Actiunea prin care solicita ca instanta sa pronunte o hotarare care sa tina loc de act

autentic si

- Actiunea in rezolutiunea antecontractului de vanzare-cumparare

→ art. 1279: promisiunea de a contracta trebuie sa contina toate acele clauze ale contractului

promis, in lipsa carora partile nu ar putea executa promisiunea;

→ promisiunea ce are ca obiect dreptul de proprietate asupra imobilului sau un alt drept in

legatura cu acesta se poate nota in cartea funciara, daca promitentul este inscris in cartea funciara

ca titularul dreptului care face obiectul promisiunii, iar antecontractul, sub sanctiunea respingerii

cererii de notare trebuie sa prevada termenul in care urmeaza a fi incheiat contractul;

→ cele mai intalnite manisfestari ale promisiunii de vanzare-cumparare sunt: promisiunea

unilaterala de vanzare sau de cumparare, promisiunea bilaterala de vanzare si de cumparare,

pactul de preferinta si promisiunea de porte-fort.

B. Pactul de optiune: promisiunea unilaterala de vanzare

O promisiune de vanzare este unilaterala atunci cand o singura parte contractanta se

obliga sa vanda un lucru (sau sa cumpere), cealalta parte rezervandu-si numai facultatea

de a-si manifesta ulterior consimtamantul de a incheia contractul de vanzare cumparare;

=>promisiunea este un contract unilateral deoarece creeaza obligatii numai pentru una din parti,

respectiv pentru promitent.

Noul cod civil a introdus o institutie mai eficienta: pactul de optiune → art. 1278: atunci cand

partile convin ca una dintre ele sa ramana legata de propria declaratie de vointa, iar cealalta sa o

poata accepta sau refuza, aceasta declaratie se considera o oferta irevocabila

→ pactul de optiune trebuie sa contina toate elementele contractului pe care partile urmaresc sa il

incheie astfel incat sa se poata accepta prin simpla manifestare de acceptare a beneficiarului

optiunii;

!!! intre data incheierii pactului si data exercitarii optiunii, sau a expirarii termenului de optiune,

bunul ce face obiectul pactului este INDISPONIBILIZAT

→ sumele platite in temeiul unei promisiuni de vanzare se prezuma a fi un avans din pretul

prevazut pentru vanzare;

PACTUL DE OPTIUNE = contract prin care o persoana numita promitent se obliga, fata de alta

persoana numita beneficiar, sa vanda (sau sa cumpere) un bun pentru un pret(determinat sau

determinabil), daca acesta din urma se va decide sa cumpere(sau sa vanda) intr-un anumit

termen.

→ ridicarea optiunii = acceptarea ofertei promitentului = acceptarea vanzarii de catre beneficiar

→ daca stramuta drepturi reale ce urmeaza a fi inscrise in cartea funciara, pactul de optiune

trebuie incheiat in forma autentica => nulitatea ABSOLUTA a contractului

Natura juridica a pactului de optiune: reprezinta pe fond o promisiune unilaterala de

vanzare (poate exista si pact de optiune la cumparare.

C. Promisiunea bilaterala de vanzare-cumparare

Ambele parti se obliga sa incheie in viitor un contract de vanzare-cumparare => nu exista

un promitent si un beneficiar anume (sau se poate intelege ca fiecare dintre parti pot fi, in

acelasi timp, si promitent si beneficiar);

In situatia in care promitentul-vanzator nu isi executa obligatia asumata in atecontract, soarta

lucrului este diferita dupa cum acesta se mai afla sau nu in patrimoniul promitentului-vanzator.

Astfel:

- A vandut lucrul unei alte persoane, vanzarea incheiata cu tertul este valabila, iar

vanzatorul nu poate fi obigat decat la daune-interese compensatorii;

- Daca lucrul se afla la promitentul-vanzator, la cererea promitentului-cumparator, instanta

il poate obliga pe vanzator, daca refuza, nejustificat sa incheie contractul promis, sa-si

respecte obligatiile asumate chiar si fara acordul lui;

!!! dreptul promitentului (vanzator sau cumparator) la actiune se prescrie in termen de 6 luni de

la data la care contractul trebuia(si putea) fi incheiat.

D. Pactul de preferinta

Varietate a promisiunii unilaterale – are o aplicatie ce se restrange la contractele de

vanzare si la cele de inchiriere;

Poate fi definit, ca fiind promisiunea pe care si-o asuma una dintre parti ca, in cazul in

care se va decide sa incheie contractul avut in vedere de cealalta parte, sa acorde

preferinta acesteia din urma (beneficiar) la contractare, la pret egal;

Promitentul vanzator (sau cumparator) nu se oliga sa contracteze pur si simplu, ci numai

daca se va decide sa contracteze, atunci il va prefera pe beneficiar;

Dreptul beneficiarul de a contracta cu preferinta, este in principiu, transmisibil, cu

conditia sa nu aiba caracter intuitu personae;

Pactul de preferinta este o promisiune valabila intrucat nu este afetata decat de o conditie

sipla potestativa (nu depinde de vointa doar a promitentului ci si de o imprejurare

exterioara).

E. Promisiunea faptei altuia (conventia de porte-fort)

Este o varietate de antecontract ce contituie o conventie prin care o persoana (promitent)

se angajeaza fata de o alta persoana (beneficiar) sa determine pe un tert sa incheie un act

juridic promis sau sa ratifice unul incheiat in contul lui de catre promitent fara

imputernicirea sa prealabila;

→ art. 1283 alin. (3) → intentia promitentului de a se angaja personal NU se prezuma, ci trebuie

sa reiasa neindoielnic din contract sau din imprejurarile in care a fost incheiat;

→ angajamentul prmitentului este constitutiv al unei obligatii de rezultat;

→ in caz de refuz a ratificarii, promitentul si beneficiarul vor trebui sa isi restituie ceea ce au

executat intemeiul acelui act, promitentul fiind raspunzator cu daune-interese pentru

neindeplinirea oblgatiei pe care si-a asumat-o + repararea prejudiciului cauzat daca tertul refuza

sa se oblige;

!!! ca exceptie, promitentul NU raspunde daca asigura executarea obligatiei tertului, fara a

produce vreun prejudiciu creditorului – art. 1283 alin. (1) si (2);

In cazul in care tertul ratifica actul, promisiunea este indeplinitade catre promitent,

realizandu-se scopul mediat, adica statornicirea unui raport contractual intre tert si

beneficiarul promisiunii;

→ !!! particularitatea consta in aceea ca daca tertul va ratifica actul acesta se va perfecta

retroactiv, ab initio (din momentul incheierii sale);

Promisiunea de porte-fort apare deci ca o conventie accesorie fata de actul incheiat in

contul tertului, nu se confunda cu actul pentru a carui perfectare promitentul se obliga a

furniza consimtamantul tertului;

Aplicatii practice: in cazul incheierii in numele si pe seama unei persoane absente, a unui

incapabil, fara imputernicire legala sau conventionala, etc.

F. Dreptul de preemptiune al cumparatorului

Ca exceptie de la principiul fortei obligatorii a contractului, titularul dreptului de

preemptiune, prin vointa legii (sau prin conventie) are posibilitatea de a se substitui

persoanei cumparatorului;

Dreptul de preemptiune = preferinta unei persoane numita preemptor la cumpararea unui

bun, la pret egal, atunci cand proprietarul acestuia il vinde;

De regula, reprezinta o vointa legala;

NU este substituita vointa vanzatorului de a instraina, ci se ingradeste numai libertatea

acetuia de a-si alege persoana cumparatorului.

Exercitarea si incetarea dreptului de preemtiune:

→ art. 1732: vanzatorul este obligat sa notifice de indata preemptorului cuprinsul contractului

incheiat cu un tert;

→ preemptorul isi poate exercita dreptul de preemptiune prin comunicarea catre vanzator a

acordului sau de a incheia contractul de vanzare, insotita de consemnarea pretului la dispozitia

vanzatorului;

→ se exercita pentru bunuri mobile, in termen de cel mult 10 zile de la data comunicarii catre

preemptor a notificarii, iar pentru imobile in termen de cel mult 30 de zile de la data comunicarii;

→ art. 1730 alin. (3): titularul dreptului de preemptiune care a respins o oferta de vanzare nu isi

mai poate exercita acest drept cu privire la contractul ce i-a fost propus → oferta se considera

respinsa daca nu a fost acceptata in termenul prevazut

Efectele exercitarii:

Incheierea contractului de vanzare-cumparare dintre vanzator si preemtor;

Desfiintarea contractului incheiat anterior intre vanzator si tert.

→ art. 1733: vanzatorul raspunde fata de tertul de buna-credinta pentru evictiunea ce rezulta din

exercitarea preemptiunii;

!!! art. 1734 instituie o ordine de preferinta in caz de pluralitate de preemptori => ordnea

instituita este IMPERATIVA → aplicabila si drepturilor de preemptiune izvorate din contracte

incheiate inainte de intrarea in vigoare a actualului cod civil;

Dreptul de preemptiune este INDIVIZIBIL si NETRANSMISIBIL – art. 1739;

Vanzarea catre un tert a bunului asupra caruia exista un drept de preemptiune este

valabila sub conditia suspensiva a neexercitarii dreptului de catre preemptor;

De regula, se stinge prin moartea preemptorului, cu exceptia situatiei cand a fost

constituit pentru un anumit termen => daca a fost instituit pe un anumit termen si titularul

decedeaza inainte de expirarea acestuia, dreptul va subzista si dupa deces, fiind preluat de

succesorii sai in drepturi => !!!! termenul se reduce la 5 ani de la data constituirii;

Sanctiune = NULITATE RELATIVA a contractului;

→ titularii dreptului de preemptiune precum si succesorii lor in drepturi vor putea cere in justitie

anularea (NU si partile: vanzator, tert) deoarece sanctiunea a fost instituita pentru protejarea

celor dintai;

→ actiunea in anulare poate fi promovata indiferent de buna sau reaua-credinta a cumparatorului

=> dupa expirarea termenului de prescriptie al actiunii (3 ani) vanzarea se consolideaza;

→ nulitatea poate fi acoperita prin confirmare expresa sau tacita de catre cei indreptatiti sa ceara

pronuntarea ei de instanta de judecata.

OBIECTUL CONTRACTULUI DE VANZARE-CUMPARARE

Art. 1225: obiectul contractului il reprezinta operatiunea juridica, precumvanzarea,

locatiunea, imprumutul si alte asemenea, convenita de parti, astfel cum aceasta reiese din

ansamblul drepturilor si obligatiilor contractuale;

Obiectul contractului = operatia juridica pe care partile au inteles sa o realizeze, iar

obiectul obligatiei = prestatia pe care trebuie sa o execute;

!!! bunurile in sine NU constituie obiect al actului juridic civil => pot fi privite numai ca obiect

derivat al actului;

Vanzarea este contract bilateral => obiectul contractului este dublu:

1. Obligatia principala a vanzatorului are ca obiect predarea lucrului;

2. Obligatia cumparatorului este plata pretului.

Prestatiile = actiunile sau inactiunile de care sunt tinute partile (conduita).

A. Lucrul vandut. Cerinte:

a) POSIBIL – imposibilitatea poate sa fie materiala sau juridica si se apreciaza in raport cu

momentul incheierii actului juridic;

→ daca in momentul incheierii unui contract sinalagmatic obiectul era posibil, dar ulterior

executarea devine imposibila din cauza unui caz fortuit sau de forta majora → se va pune

problema riscului contractului;

→ daca executarea devine imposibila din culpa partii → se va angaja raspunderea sa civila;

→ art. 1227 – daca la momentul incheierii, una din parti se afla in imposibilitatea de a-si executa

obligatia, contractul este totusi valabil.

b) SA EXISTE SAU SA POATA EXISTA – este cea mai importanta, de ea depinzand si

celelalte cerinte;

→ daca bunul a pierit total in momentul incheierii contractului, vanzarea este NULA

ABSOLUT, intrucat obligatia vanzatorului este lipsita de obiect, ceea ce implica si lipsa cauzei

angajamentului cumparatorului;

→ daca bunul a pierit in parte, cumparatorul poate cere anularea vanzarii sau reducerea

corespunzatoare a pretului – art. 1659;

→ contractele pot purta si asupra unor bunuri viitoare – art. 1228 (res futura) => cumparatorul

dobandeste proprietatea la momentul realizarii bunului;

!!! bunul este considerat realizat la data la care devine apt de a fi folosit potrivit destinatiei in

vederea careia a fost incheiat contractul.

c) SA FIE IN CIRCUITUL CIVIL – pana la proba contrara, toate lucrurile se prezuma a fi

in circuitul civil;

→ bunurile aflate in circuitul civil = pot fi dobandite sau instrainate prin acte juridice civile,

indiferent ca ar fi vorba despre bunuri care pot circula neingradit sau despre bunuri care pot

circula in conditii restrictive;

→ art. 627 si 628 ofera posibilitatea ca, prin vointa partilor si in conditiile strict reglementate,

anumite bunuri sa fie scoase temporar din circuitul civil.

d) DETERMINAT SAU DETERMINABIL – art. 1225, 1179 si art. 1226;

→ bunurile sunt determinate prin individualitatea lor;

→ bunurile certe se determina prin prezentarea caraterelor individuale, indicandu-se natura lor

(teren, casa, autoturism), pozitia sau alte elemente de identificare;

→ bunurile determinate generic (res genera) indeplinesc cerinta prin stabilirea precisa a calitatii,

cantitatii, valorii (bun determinat) sau prin stabilirea numai a unor critetii de determinare (bun

determinabil);

→ bunurile dintr-un gen limitat – cumparatorul dobandeste proprietatea la momentul

individualizarii de catre vanzator a lucrurilor vandute – daca bunul nu sau, genul limitat nu se

realizeaza => contractul nu produce niciun efect (daca nerealizarea este culpa vanzatorului,

aceasta este tinut sa plateasca daune-interese);

→ daca bunul se realizeaza numai partial, cumparatorul poate, la alegere sa ceara desfiintarea

vanzarii sau reducerea pretului (valabil si pentru genul limitat realizat partial);

→ in cazul in care cumparatorul si-a asumat riscul nerealizarii bunului sau genului limitat, el

ramane obligat la plata pretului;

!!! determinarea obiectul de catre un tert trebuie sa se faca in mod corect, diligent si echidistant

→ in caz contrar, instanta va stabili elementul nedeterminat de parti – art. 1232;

→ cerinta trebuie indeplinita in toate cazurile sub sanctiunea NULITATII ABSOLUTE a

contractului – art. 1225 alin. (2).

e) LICIT SI MORAL – cand obiectul este ilicit sau imoral, sanctiunea care intervne este

NULITATEA ABSOLUTA;

→ obiectul este ilicit cand este prohibit de lege, sau contravine ordinii publice si bunelor

moravuri.

f) PROPRIETATEA VANZATORULUI – pentru a se realiza transferul proprietatii,

vanzatorul trebuie sa fie titularul dreptului instrainat;

→ art. 17 alin. (1): nimeni nu poate transmite sau contitui mai multe drepturi decat are el insusi

=> calitatea de proprietar a vanzatorului = cerinta pentru validitatea obiectului;

Art. 1638 pune in discutie vanzarea lucrului altuia: daca la data incheierii contractului asupra

unui bun individual determinat, acesta se afla in proprietatea unui tert, contractul este valabil =>

calitatea de proprietar a vanzatorului nu mai este legata strict de momentul incheierii

contractului, fiind suficient sa fie indeplinita la momentul transferului dreptului catre cumparator

(care poate fi momentul incheierii contractului sau un moment ulterior, instituit prin lege sau

vointa partilor). Se evidentiaza doua situatii:

1. Transferul proprietatii se realizeaza in momentul incheierii contractului => daca

vanzatorul nu are calitatea de proprietar, contractul este sanctionat cu nulitatea (relativa

ceruta de cumparator; absoluta pentru bunuri proprietate publica)

→ daca partile au fost de rea-credinta = vanzare cu cauza ilicita = nula absolut

2. Transferul proprietatii (si a lucrului vandut) este amanat la un moment ulterior incheierii

contractului, daca vanzatorul nu a devenit proprietarul lucrului, contractul este sanctionat

cu rezolutiunea;

Pot fi incheiate valabil de catre un neproprietar: vanzari de bunuri viitorare, vanzari de gen, de

bunuri individual determinate sub conditia dobandirii ulterioare a lucrului etc.

B. Pretul,obiect al obligatiei cumparatorului

Pretul = suma de bani care reprezinta echivaletul datorat de cumparator in schimbul

lucrului transmis de vanzator;

Este obiectul prestatiei cumparatorului si corespunde valorii lucrului vandut;

In lipsa unui pret, vanzare este nula absolut, deoarece obligatia cumparatorului nu are

obiect, iar obligatia vanzatorului este lipsita de cauza;

Conditii:

a) STABILIT IN BANI – este de esenta contractului de vanzare-cumparare – art. 1660

→ NU este necesar ca pretul vanzarii sa fie stabilit integral in bani (pot fi si servicii, intretinere,

etc), ci numai ca suma de bani sa contituie prestatia principala a cumparatorului.

b) DETERMINAT sau DETERMINABIL – de regula, este determinat de parti, cu ocazia

incheierii contractului;

→ art. 1664: pretul vanzarii este suficient determinat daca poate fi stabilit potrivit imprejurarilor;

→ vanzarea este valabila si atunci cand partile au convenit asupra unei modalitati prin care pretul

poate fi determinat ulterior, dar nu mai tarziu de data platii si care nu necesita un nou acord de

vointa al partilor => determinabil;

→ poate fi determnat si de un tert desemnat de parti – trebuie sa actioneze in mod corect, diligent

si echidistant – daca nu au determinat pretul in termenul stabilit de parti sau, in lipsa in 6 luni de

la data incheierii contractului, la cererea partii interesate, presedintele judecatoriei de la locul

incheierii contractului va desemna un expert pentru determinarea pretului – art. 1662 alin. (2);

→ contractul are ca obiect bunuri pe care vanzatorul le vinde in mod obisnuit se prezuma ca

partile au avut in vedere pretul practicat in mod obisnuit de vanzator;

!!! daca pretul nu a fost determinat in termen de un an de la data incheirii contractului, vanzarea

este NULA ABSOLUT.

c) REAL si SERIOS – pretul real (sincer) este un pret datorat, pe care partile nu l-au stabilit

in mod fictiv, ci in scopul de a-l plati in realitate; serios, adica sa nu fie derizoriu (infim);

→ in cazul in care pretul este fictiv => contractul este anulabil (a fost stabilit fara intentia de a fi

platit);

→ pretul este derizoriu, atunci cand este intr-atat de disproportionat fata de valoarea bunului,

incat este evident ca partile nu au dorit sa consimta la o vanzare – art. 1665;

→ seriozitatea pretului = chestiune de fapt = lasata la aprecierea instantei.

C. Pretul lezionar si vanzarea pe un euro

In contractul de vanzare se prezuma ca prestatiile partilor sunt echivalente;

Pretul este lezionar cand exista o disproportie vadita intre valoarea de circulatie a lucrului

si pretul efectiv achitat de cumparator (de regula, in sensul ca valoarea lucrului este

considerabil mai mare);

→ existenta leziunii se apreciaza in functie de natura si scopul contractului;

→ art. 1222: partea al carei consimtamant a fost viciat prin leziune poate cere la alegerea sa,

anularea contractului sau reducerea obligatiilor sale cu valoarea daunelor-interese la care ar fi

indreptatita;

→ actiunea in anulare este admisibila numai daca leziunea depaseste jumatate din valoarea pe

care o avea, la momentul incheierii contractului, prestatia promisa sau executata de partea lezata

– trebuie sa subziste pana la data cererii in anulare → instanta poate mentine contractul daca

cealalta parte ofera, in mod echitabil, o reducere a propriei creante sau, dupa caz, o majorare a

propriei obligatii;

→ leziunea poate conduce la doua sanctiuni alternative: nulitatea si reductiunea;

→ dreptul la actiune in anularea sau reducerea obligatiilor se prescrie in termen de un an de la

data incheierii contractului;

Vanzarea pe pretul simbolic de un euro (poate fi in principiu, valabila) – de ex, daca

obiectul vanzarii este un bun individual determinat, iar pretul instrainarii este un euro,

contractul este evident, anulabil, dar poate fi valabil, in virtutea conversiunii ca si donatie

deghizata;

Daca insa obiectul vanzarii este un patrimoniu (drepturi si obligatii luate impreuna) a

carui valoare corespunde pretului de un euro, vanzarea este valabila.

CAUZA

Art. 1179 cauza licita si morala este o conditie de validitate a contractului dar si motivul

incheierii contractului – cauza este o conditie de fond care reprezinta motivul de a

contracta;

Pentru a fi valabila cauza trebuie sa existe, sa fie licita si morala – art. 1235;

Existenta cauzei valabile SE PREZUMA pana la proba contrara → cauza neprevazuta

expres nu conditioneaza valabilitatea contractului;

Lipsa cauzei atrage nulitatea RELATIVA, cu exceptia cazul cand contractul a fost gresit

calificat si poate produce alte efecte juridice;

Cauza este ilicita cand este contrara legii si ordinii publice;

Cauza este imorala cand este contrara bunelor moravuri;

→ cauza ilicita sau imorala = nulitate absoluta, daca este comuna ori, daca cealalta parte a

cunoscut-o sau dupa caz, trebuia sa o cunoasca.

FORMA AD VALIDITATEM si AD PROBATIONEM

Art. 885: drepturile reale asupra imobilelor cuprinse in cartea funciara se

dobandesc…numai prin inscrierea lor in cartea funciara, pe baza actului sau faptului care

a justificat inscrierea – in baza inscrisului autentic notarial, a hotararii judecatoresti

ramase definitiva, a certificatului de mostenitor;

Sanctiunea nerespectarii formei la incheierea contractului de vanzare-cumparare ce au ca

obiect terenuri de orice fel = nulitatea ABSOLUTA;

Ad probationem, in toate cazurile cand bunurile au o valoare mai mare de 250 este ceruta

forma scrisa => nerespectarea atrage imposibilitatea partilor contractante de a proba

existenta contractului si a clauzelor sale;

Proba cu martori este inadmisibila intotdeauna cand pentru dovedirea unui act juridic

legea cere forma scrisa, cu exceptii prevazute de lege.

PUBLICITATEA IMOBILIARA

Deplina eficacitate a contractului depinde de cunoasterea si respectarea lui de catre terti,

de vocatia dreptului sau a actului de a fi opozabil celorlalti;

Cartea funciara este cea care descrie imobilele si arata drepturile reale ce au ca obiect

aceste bunuri. Drepturile reale inscrise in cartea funciara sunt drepturi tabulare;

Forma ceruta pentru inscrierea in cartea funciara a conventiilor care stramuta sau

constituie drepturi reale care urmeaza a fi inscrise in cartea funciara este forma autentica

=> nerespectarea = nulitate absoluta;

Ca exceptie, drepturile reale se dobandesc fara inscriere in cartea funciara cand provin

din mostenire, accesiune naturala, vanzare silita, expropriere pentru cauza de utiltate

publica, precum si in alte cazuri expres prevazute de lege;

Transferul dreptului de proprietate asupra unui teren se realizeaza numai in momentul

inscrierii in cartea funciara.

EFECTELE CONTRACTULUI DE VANZARE CUMPARARE

1. TRANSFERUL PROPRIETATII: intotdeauna de drept;

→ art. 1650: vanzatorul transmite sau, dupa caz, se obliga sa transmita cumparartorului

proprietatea unui bun;

→ transferul proprietatii se produce de drept, prin acordul de vointe, contractul in sine fiind sursa

transferului – automat si ex lege → chiar si in cazul in care partile amana prin vointa lor

transferul proprietatii la o alta data decat cea a incheierii contractului, acest transfer se va realiza

tot automat;

Vanzatorul NU are o obligatie de transfer al proprietatii, aceasta realizandu-se fara

interventia partilor;

→ transferul dreptului de proprietate se face instantaneu => stramutarea proprietatii este un efect

legal al contractului, iar vanzatorul are doua obligatii principale: predarea lucrului si garantarea

cumparatorului;

Momentul transferului dreptului de proprietate:

a) Transferul la momentul incheierii contractului → transferul imediat – art. 1674:

proprietatea se stramuta de drept cumparatorului din momentul incheierii contractului

chiar daca bunul nu a fost predat ori pretul nu a fost platit inca;

b) Amanarea transferului dupa incheierea contractului, poate fi opra legii sau acordului de

vointe (deoarece momentul nu este de ordine publica).

Riscul pieirii forutite a lucrului vandut:

→ in lipsa unor reglementari privind suportarea riscurilor in contractele de vanzare, vor fi

aplicabile regulile generale privind transferul riscurilor;

→ art. 1274: cat timp bunul nu a fost predat, riscul contractului ramane in sarcina debitorului

obligatiei de predare, chiar daca proprietatea a fost transferata dobanditorului. In cazul pieirii

fortuite a bunului, debitorul obligatiei de predare pierde dreptul la contraprestatie, iar daca a

primit-o este obligat sa o restituie;

Transmiterea riscurilor nu este legata de transferul dreptului de proprietate, ci de

operatiunea materiala a predarii bunului vandut;

Transmiterea proprietatii nu transfera automat si riscurile;

→ creditorul pus in intarziere preia riscul pieirii fortuie a bunului, neputandu-se libera chiar daca

ar demonstra ca bunul ar fi pierit si daca obligatia de predare ar fi fost executata la timp;

Pana in momentul predarii bunurilor, indiferent de natura acestora, individual determinate

sau de gen, daca acestea pier si nu mai pot fi intrebuintate potrivit cu natura lor sau cu

detinatia data de parti, vanzatorul este obligat sa procure cumparatorului alte bunuri, fara

a avea dreptul la supliment de pret;

→ regulile referitoare la risc se aplica contractelor incheiate dupa intrarea in vigoare a actulului

cod civil.

2. OBLIGATIILE VANZATORULUI

a) Obligatia de predare a lucrului vandut

→ predarea lucrului vandut = punerea efectica a bunului vandut la dispozitia cumparatorului,

impreuna cu tot ceea ce este necesar, dupa imprejurari, pentru exercitarea libera si neingradita a

posesiei;

→ obligatia de a preda un lucru individual determinat o cuprinde si pe aceea de a conserva bunul

pana la predare, fiind accesorie obligatiei de predare;

→ vanzatorul este obligat sa predea titlurile si documentele privitoare la proprietatea sau

folosinta bunului;

→ fructele bunului vandut se cuvin cumparatorului din ziua dobandirii proprietatii – art. 1692;

→ predarea simbolica, specifica vanzarilor comerciale = nu se transmit bunurile in materialitatea

lor ci se predau doar titlurile reprezentative sau alte documente care atesta proprietatea acestora,

starea si locul unde se gasesc;

→ predarea lucrului individual determinat se face la locul unde bunul se afla in momentul

incheierii contractului => predarea bunului vandut = PORTABILA;

→ daca bunul nu poate di lozalizat, predarea trebuie sa se faca potrivit regulilor generale – la

domiciuliul debitorului-vanzator – fiind, deci, CHERABILA;

Normele sunt supletive

→ cumparatorul (in lipsa unui termen) poate cere predarea bunului de indata ce pretul este platit

– trebuie predat in starea in care se afla la momentul incheierii contractului → cumparatorul are

obligatia ca imediat dupa preluare sa verifice starea bunului;

→ cheltuielile de predare a lucrului vandut, respectiv cantarirea, numararea. Masurarea sunt in

sarcina vanzatorului (iar cele de ridicare in sarcina cumparatorului);

In caz de neexecutare totala sau partiala a obligatiei de predare (datorata culpei vanzatorului),

cumparatorul are trei posibilitati:

- Sa invoce exceptia de neexecutare, in sensul ca poate refuza executarea propriei obligatii;

- Poate cere executarea in natura a contractului (cuprinde si dreptul la repararea sau

inlocuirea bunului, precum si orice alt mijloc pentru a remedia o executare defectuoasa);

- Poate cere rezolutiunea vanzarii;

→ art. 1530: creditorul are dreptul si la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care

vanzatorul i l-a cauzat si care este consecinta directa si necesara a neexecutarii fara justificare

sau, dupa caz, culpabile a obligatiei;

→ vanzatorul beneficiaza de un drept de ipoteca legala, pentru pretul datorat;

→ art. 1726 alin. (3): daca vanzarea are ca obiect bunuri fungibile supuse unui pret curent, iar

contractul nu a fost executat din culpa vanzatorului, cumparatorul are dreptul de a cumpara

bunuri de acelasi gen pe cheltuiala vanzatorului, prin intermediul unei persoane autorizate =>

cumparatorul are dreptul de a pretinde diferenta dintre suma ce reprezinta cheltuielile

achizitionarii bunurilor si pretul convenit cu vanzatorul, precum si daune-interese, daca este

cazul.

b) Obligatia de garantie contra evictiunii

→ pe langa predarea efectiva (materiala) a lucrului, vanzatorul trebuie sa-i garanteze

cumparatorului si exercitarea deplinca a dreptului dobandit dupa incheierea contractului;

→ obligatia de garantie are dubla infatisare: garantare de linistita folosinta a lucrului (garantie

contra evictiunii) si, pe de alta parte, de utila folosinta a lucrului (garantia contra viciilor);

Evictiunea consta fie in pierderea proprietatii lucrului (in tot sau in parte), fie in tulburarea

cumparatorului in exercitarea prerogativelor sale de proprietar.

→ vanzatorul este de drept obligat sa il garanteze pe cumparator impotriva evixtiunii care l-ar

impiedica total sau partial in stapanirea netulburata a bunului vandut, cnf art. 1695. Conditii:

- Pretentiile tertului sunt intemeiate pe un drept nascut anterior incheierii vanzarii si care

nu a fost adus la cunostinta cumparatorului;

- Evictiunea provine dintr-o fapta imputabla vanzatorului, chiar daca aceastea s-au ivit

ulterior vanzarii.

→ obligatia de garantie contra evictiunii exista si fata de subdobanditori, chiar daca acestia sunt

cu titlu particular si cu titlu gratuit;

→ obligatia de garantie a vanzatorului este o oblgatie patrimoniala, ceea ce face ca, si dupa

moartea acestuia, obligatia sa se transmita succesorilor universali sau cu titlu universal;

→ art. 1697: obligatia de garabtie contra evictiunii este indivizibila in cazul pluralitatii de

debitori (vanzatori); evictiunea poate proveni din fapta unui tert dar ea poate rezulta chiar si din

fapte persoanale (ale vanzatorului);

!!! in cazul vanzarii silite prin licitatie publica a imobilului orice cerere de evictiune, totala sau

partiala, privind imobilul adjudecat este DEFIITIV STINSA;

Garantia contra evictiunii provenind de la vanzator – chiar daca faptele s-au ivit ulterior

vanzarii:

→ faptul personal al vanzatorului = orice fapt ori act, anterior sau ulterior vanzarii, dar taiunuit

de catre vanzator sau succesorii sau universali ori cu titlu universal, de natura a-l tulbura pe

cumparator de linistita folosinta a lucrului, indiferent saca este o tulburare de fapt sau o tulburare

de drept;

→ NU orice tulburare atrage obligatia de garantie, ci numai tulburarile care se intemeiaza pe UN

DREPT – cumparatorul se poate apara prin invocarea unei exceptii personale, numita exceptie de

garantie;

→ art. 1698: partile pot conveni sa-l exonereze pe vanzator de obligatia de garantie contra

evictiunii, dar, ca exceptie, obligatia negativa a vanzatorului de a nu-l tulbura pe cumparator

ulterior vanzarii prin faptul sau personal ori de cea provenita din cauze pe care, cunoscandu-le in

momentul vanzarii, le-a ascuns cumparatorului, NU POATE FI INLATURATA

CONVENTIONAL;

Garantia contra evictiunii rezultand din fapta tertului – vanzatorul este obligat sa il apere

pe cumparator, iar daca nu reuseste, va fi obligt sa suporte consecintele evictiunii;

→ numai daca pretentiile tertului sunt intemeiate pe un drept nascut anterior datei vanzarii si

care nu a fost adus la cunostinta cumparatorului. Conditii:

- Sa fie vorba despre o tulburare de drept;

- Cauza evictiunii sa fie anterioara vanzarii;

- Cauza evictiunii sa nu fi fost cunoscuta de cumparator.

Efectele obligatiei de garantie contra evictiunii:

→ in caz de evictiune totala cumparatorul poate cere rezolutiunea vanzarii si daune-interese;

→ in caz de evictiune partiala cumparatorul poate opta intre rezolutiunea contractului si

mentinerea acestora cu primirea de despagubiri pentru pierderea suferita;

→ actiunea in garantie pentru evictiune a cumparatorului impotriva vanzatorului se prescrie in

termenul general de prescriptie (care curge de la data producerii evictiunii).

Garantia pentru evictiune are caracter supletiv => partile pot stipula o garantie

conventionala, ce are insa anumite limite peste care partile nu pot sa treaca → chiar daca

partile au stabilit ca vanzatorul nu va datora nicio garantie, acesta raspunde totusi de

evictiunea cauzata prin faptul sau personal ori de cea provenita din cauza pe care,

cunoscandu-le la momentul vanzarii, le-a ascuns cumparatorului.

→ in privinta clauzelor de agravare legea nu prevede limitari;

→ atunci cand cumparatorul a pastrat bunul cumparat platind tertului evingator o suma de bani

sau dandu-i un alt bun, vanzatorul este liberat de urmarile garantiei prin:

- Rambursarea catre cumparator a sumei platite cu dobanda legala calculata de la data plati

ori,

- Prin plata valorii bunul dat precum si in ambele cazuri a tuturor cheltuielilor aferente

→ art.1705: Cumparatorul chemat in judecata de tert care pretinde ca are drepturi asupra lucrului

vandut TREBUIE sa-l cheme in cauza pe vanzator → in caz contrar cumparatorul fiind

condamnat printr-o hotarare intrata in putearea lucrului judecat, pierde derptul de garantie daca

vanzatoru dovedeste ca existau motive suficiente pentru a se respinde cererea;

→ daca nu exista o hotarare judecatoreasca in cauza, cumparatorul care a recunoscut dreptul

tretului pierde dreptul de garantie, afara de cazul in care dovedeste ca nu existau motive

suficiente pentru a impedica evictiunea.

Obligatia de garantie contra viciului lucrului vandut – vanzatorul trebuie sa asigure si

posesiunea utila a lucrului vandut – trebuie sa aiba calitatile necesare pentru a putea fi

folosit normal, potrivit naturii sale sau destinatiei date de parti;

→ art.1707: descoperirea defectelor lucrului dupa incheierea vanzarii atrage raspunderea

vanzatorului => vanzatorul raspunde in cazul in care bunul vandut este impropriu sau daca i se

micsoreaza intrebuintarea sau valoarea incat daca le-ar fi cunoscut cumparatorul nu ar fi

cumparat sau ar fi dat un pret mai mic;

!!! Nu opereaza in cazul vanzarilor silite;

Conditii:

a) VICIUL SA FIE ASCUNS – nu putea fi descoperit, fara asistenta de specialitate, de

catre un cumparator prudent si diligent => vanzatorul nu datoreaza garantie pentru

viciile aparente;

→ NU poate fi considerat ascuns nici viciul pe care vanzatorul dovedeste ca l-a adus la cunostita

cumparatorului in momentul incheierii contractului;

b) SA FI EXISTAT IN MOMENTUL PREDARII LUCRULUI

→ art.1707 garantia este datorata daca viciul sau cauza lui exista la data predarii bunului =>

datoreaza garantie si pentru viciul care apare ulterior predarii dar daca isi are cauza producerii

anterior acestuiu moment;

c) SA FIE GRAV → afectat de vicii in asa masura incat sa devina impropriu

intrebuintarii la care este destinat sau sa micsoreze intratat valoarea de intrebuiintare,

incat cumparatorul, in cunostinta de cauza, nu ar fi cumparat sau ar fi cumparat la un

pret mai mic;

!!! Gravitatea viciului = situatie de fapt = ramane sa fie apreciata de instanta;

EFECTELE RASPUNDERII VANZATORULUI PENTRU VICII

→ art. 1710, cumparatorul poate cere instantei:

- Inlaturarea viciilor de catre vanzator, sau pe cheltuiala acestuia;

- Inclocuirea bunului vandut cu un bun de acelasi fel, insa lipsit de vicii;

- Reducerea corespunzatoare a pretului;

- Rezolutiunea vanzarii.

→ la cererea vanzatorului, instanta, tinand seama de gravitatea viciilor si de scopul oentru care

contractul a fost incheiat poate dispune o alta masura decat cea solicitata de cumparator;

→ vazatorul de buna-credinta este obligat sa restituie cumparatorului doar pretul si cheltuielile

facute cu prilejul vanzarii, in timp ce vanzatorul de rea-credinta este obligat si la plata de daune-

interese, in toate cazurile;

→ se aplica si viciilor descoperite dupa intrarea in vigoare a actulului cod civil, dar incheiate sub

imperiul reglementarilor anterioare;

Cumparatorul care a descoperit viciile ascunse ale lucrului este obligat sa le aduca la

cunostinta vanzatorului intr-un TERMEN REZONABIL, stabilit potrivit cu imprejurarile,

sub sanctiunea DECADERII din dreptul de a cere rezolutiunea contractului;

→ cumparatorul lucrului afectat de vicii, care nu au fost remediate prin aducerea la cunostinta

vanzatorului, are de ales intre doua actiuni principale: actiunea in rezolutiune (= actiune

REDHIBITORIE) SI ACTIUNEA ESTIMATORIE – au caracter patrimonial, sunt actiuni

personale, sunt supuse prescriptiei extinctive → !!! NU se pot exercita concomitent;

→ dreptul la actiune (fie redhibitorie, fie estimatorie) se prescrie in termenul general de

prescriptie extinctiva; => in caz de vicii ascunse prescriptia incepe sa curga de la data implinirii

unui an de la data predarii;

Obligatia de garantie contra viciilor are caracter supletiv => partile pot sa limiteze, sau

chiar sa inlature, agraveze, prin conventia lor aceasta obligatie, printr-o clauza expresa;

→ in favoarea vanzatorului opereaza o prezumtie de buna-credinta => dovada cunoasterii viciilor

de catre acesta trebuie facuta de catre cumparator

!!! daca vanzatorul a fost de rea-credinta, clauza care inlatura sau limiteaza raspunderea pentru

vicii este nula in privinta viciilor pe care vanzatorul le-a cunoscut ori trebuia sa le cunoasca la

data incheierii contractului;

→ clauzele de agravare nu comporta limitari.

OBLIGATIILE CUMPARATORULUI

Cumparatorul are doua obligatii principale: sa plateasca pretul si sa preia lucrul vandut;

Obligatia de plata a pretului

a) Locul si momentul platii – la locul unde bunul se afla in momentul incheierii contractului

si de inadata ce proprietatea este transmisa => plata PORTABILA in momentul

transmiterii proprietatii lucrului vandut (si NU la inchierea contractului);

→ art. 1722: cand cumparatorul se teme de o eventuala evictiune, el poate suspenda plata

pretului pana la incetarea tulburarii sau pana cand vanzatorul ofera o garantie corespunzatoare

=> ca exceptie nu poate suspenda plata daca a cunoscut pericolul evictiunii in momentul

incheierii contractului sau daca in contract s-a prevazut ca plata se va face chiar in caz de

tulburare

→ plata se poate face integral sau in rate;

→ plata = chestiune de fapt => dovada platii se face prin orice mijloc de proba.

b) Dobanda pretului vanzarii – cand intarzie plata pretului, cumparatorul este tinut sa

plateasca dobanzi asupra pretului. Dobanda este datorata:

- Din ziua dobandirii proprietatii, daca bunul produce fructe civile sau naturale

- Din ziua predarii, daca bunul nu produce fructe, insa ii procura alte foloase.

c) Sactiunea neplatii pretului – vanzatorul are la dispozitie trei mijloace:

- Sa invoce exceptia de neexecutare care ii permite sa refuze predarea bunului vandut;

- Sa ceara executarea silita a obligatiei de plata;

- Sa ceara rezolutiunea potrivit regulilor generale, precum si daune-interese.

→ in cazul vanzarii bunurilor mobile, cumparatorul este de drept in intarziere cu privire la

indeplinirea obligatiilor sale daca, la scadenta, nici nu a platit pretul si nici nu a preluat bunul;

→ daca bunul este imobil si s-a stipulat ca in cazul in care nu se plateste pretul la termenul

convenit, cumparatorul este de drept in intarziere, acesta din urma poate plati si dupa expirarea

prtului, pana la primirea declaratiei de rezolutiune din partea vanzatorului

→ art 1726: atunci cand cumparatorul unui bun mobil nu isi indeplineste obligatia de preluare

sau de plata, vanzatorul are facultatea de a depune lucrul vandut intr-un depozit, la dispozitia si

pe cheltuiala cumparatorului, sau de a-l vinde;

→ pentru garantarea obligatiei de plata a pretului, in cazurile prevazute de lege, vanzatorul

beneficiaza de un privilegiu sau, dupa caz, de o ipoteca legala asupra bunului vandut

d) Simulatia pretului – pretul datorat de cumparator va fi cel realmente convenit de parti, si

NU cel simulat, declarat in actul autentic (cu conditia ca si contractul secret sa respecte

conditiile de fond cerute de lege);

Obligatia de a prelua lucrul vandut

→ este obligat sa preia lucrul vandut la termenul stabilit in contract

Obligatia de a suporta cheltuielile vanzarii

→ art. 1666: cheltuielile pentru incheierea contractului de vanzare sunt in sarcina

cumparatorului;

→ masurarea, cantarirea si cheltuielile de predare sunt in sarcina vanzatorului, iar cele de

preluare si transport de lalocul executarii sunt in sarcina cumparatorului, daca nu s-a convenit

altfel;

→ cheltuielile aferente operatiunilor de plata a pretului sunt in sarcina cumparatorului;

Regulile sunt supletive si vizeaza numai raporturile dintre parti.