contract ader 8.1.4./2013 ‘’sisteme integrate de ... · alimente de origine aniumalĂ Și...

Contract ADER 8.1.4./2013‘’SISTEME INTEGRATE DE TRASABILITATE ȘI CONTROL ALE UNOR ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ ȘI NONANIMALĂ

PENTRU IDENTIFICAREA UNOR FACTORI DE RISC POTENȚIAL CANCERIGENI ÎN RELAȚIA MEDIU, FERMĂ, PROCESARE,

TRANSPORT, CONSUM’’

Faza II (01.I.2014 ‐ 30.VI.2014)‘’INVESTIGAREA UNOR CONTAMINANȚI CHIMICI CU POTENȚIAL ONCOGEN IDENTIFICAȚI ÎN ACTIVITATEA I.1 PENTRU PRIMA CLASATA PRODUCȚIE AGROALIMENTARĂ’’

Contractor: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE–DEZVOLTARE PENTRUBIORESURSE ALIMENTARE – IBA Bucureşti

Parteneri: 1. ASOCIAȚIA „FORUMUL NAȚIONAL DE ONCOLOGIE COMPARATĂ”, FNOC2. ASOCIAȚIA „CORPUL EXPERȚILOR PENTRU SIGURANȚA ALIMENTARĂ”, CESA3. INSTITUTUL ONCOLOGIC „Prof.dr. Alex.Trestioreanu” București ‐ IOB 4. INCD PENTRU ECOLOGIE INDUSTRIALĂ, ECOIND5. INCD PENTRU PEDOLOGIE, AGROCHIMIE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI, ICPA 6. UNIVERSITATEA POLITEHNICA din București, UPB

1

Raportul WEB(Raport de fază II)

PLAN SECTORIAL – ADER 2020

Contractor: INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU BIORESURSE ALIMENTARE – IBA BUCUREȘTI

Obiectivul general: INDAL Numărul/codul proiectului

672/ADER 8.1.4.

Contract: ADER 8.1.4./2013 Act Adiţional: 1/2014

Anul începerii26.XI.2013

Anul finalizării 16.XII.2014 Durata (luni): 13

Denumirea proiectului: ‘’SISTEME INTEGRATE DE TRASABILITATE ȘI CONTROL ALE UNOR ALIMENTE DE ORIGINE ANIUMALĂ ȘI NONANIMALĂ PENTRU

IDENTIFICAREA UNOR FACTORI DE RISC POTENȚIAL CANCERIGENI ÎN RELAȚIA MEDIU, FERMĂ, PROCESARE,

TRANSPORT, CONSUM’’Denumirea fazei: ‘’INVESTIGAREA UNOR CONTAMINANȚI CHIMICI CU POTENȚIAL

ONCOGEN IDENTIFICAȚI ÎN ACTIVITATEA I.1 PENTRU PRIMA CLASATĂ PRODUCȚIE AGROALIMENTARĂ’’

Persoana de contact (Directorul proiect): Conf. dr. Nastasia Belc

Date contact (Tel/Fax, e-mail): 0745.039.655,[email protected]

2

Proiectul ADER 8.1.4./2013, Faza IIObiectiveleProiectului:

Investigarea potenţialului cancerigen al unor contaminanţi chimici în zonaBucureşti-Ilfov şi stabilirea corelaţiilor dintre aceştia şi incidenţa cancerului;

Investigarea gradului de contaminare cu contaminanţi cancerigeni în studiu încorelaţie cu incidenţa tipurilor de cancere în arealele luate în studiu;

Investigarea tipurilor de contaminanţi potenţial cancerigeni din mediu (apă şi sol) şia celor din producţia agricolă vegetală;

Identificarea vectorilor din producţia agroalimentară de transmitere a contaminanţilor potenţial cancerigeni în hrana umană; supravegherea şimonitorizarea unor contaminanţi cu potenţial cancerigen în unele produseagroalimentare;

Inventarierea unor studii, rapoarte, cercetări privind bune practici de minimizare a acumulării de contaminanţi potenţial cancerigeni în produse agroalimentare; elaborarea de ghiduri de bună practică.

ObiectiveleFazei:

Experimentări de laborator privind detectarea contaminaților cu potențial oncogen pe eșantioane reprezentative de produse agroalimentare, stabilite conform activității I.3;

Experimentări de laborator privind calitatea solurilor în zonele de prelevare a eșantioanelor din punct de vedere al contaminării cu potențiali oncogeni;

Experimentări de laborator privind calitatea apei în zonele de prelevare a eșantioanelor din punct de vedere al contaminării cu potențiali oncogeni;

Studiu privind potențialul oncogen al substanțelor detectate prin experimentările de laborator;

Studiu privind incidența și mortalitatea, pe tipuri de cancere, la nivel național și zonal. 3

Proiectul ADER 8.1.4./2013, Faza IIZona studiata si probe prelevate

4

Localitati ‐ Judetul Ilfov: 1 Decembrie, Bragadiru, Berceni, Copăceni, Glina, Jilava, Măgurele, Popești‐Leordeni, Vidra‐ Judetul Giurgiu: Ulmi. Probe:20 probe de apa14 probe de apă din fântânile gospodăriilor2 probe de apă de suprafață1 proba din râul Sabar (Jilava)1 proba din Dâmbovița (Glina) Prelevare din Vidra2 probe de apă subterană (brută și filtrată) din Comuna Ulmi, județul Giurgiu. 32 de probe de sol din orizontul superior (0‐20 cm) al unor soluri cu folosinţă agricolă (culturi de câmp şi legume), din câmp, din grădini de legume sau din solarii;32 de probe de cereale si legume din câmp, grădini de legume și solarii; 2 probe de ouă din localitățile Buda (Bragadiru) și Crețești (Vidra)

Proiectul ADER 8.1.4./2013, Faza II

Rezultatescontate

Raport de cercetare privind identificarea principalilor contaminanți cu potențial oncogen înresursele de sol, apă și materii prime de origine vegetală cu posibil impact major în sănătateaoamenilor

Rezultateleobţinute

Studiu teoretic cu privire la gradul de acumulare al contaminanților cu potențialoncogen (pesticide, nitriți și nitrați, metale grele, dioxină, micotoxine) înprodusele alimentare analizate (salată, varză, spanac, ridichi, ceapă, roșii, grâuverde, grâu uscat, orz, ovăz și ouă);Raport de cercetare privind identificarea principalilor contaminanți cu potențialoncogen în resursele de apă, cu posibil impact major în sănătatea oamenilorRaport de cercetare privind identificarea principalilor contaminanți cu potențialoncogen în resursele de sol, cu posibil impact major în sănătatea oamenilorRaport de cercetare privind identificarea principalilor contaminanți cu potențialoncogen (metale grele) în materii prime de origine vegetală și dioxine și furani înouă, cu posibil impact major în sănătatea oamenilorRaport de cercetare privind identificarea principalilor contaminanți cu potențialoncogen (nitrați/nitriți și pesticide) în materii prime de origine vegetală, cuposibil impact major în sănătatea oamenilorRaport de cercetare privind potențialul oncogen al substanțelor detectate prinexperimentări de laboratorRaport de cercetare privind incidența și mortalitatea, pe tipuri de cancere, la nivelnațional și zonal 5

ADER 8.1.4./2013, Faza II: Calitatea apei în zonele de prelevare a eșantioanelor din punct de vedere al contaminării cu potențiali oncogeni

Apă subterană (puțuri)• pH‐ul a avut valori cuprinse în domeniul neutru, între 6,68 și 7,38;• concentrațiile de azotiți au variat de la 0,004 mg/l până la 0,031 mg/l; pânza freatică din Comuna Berceni are un conținut mai ridicat de azotiți de până la 1,63 mg/l;

• concentrațiile de azotați au variat între 22,1 mg/l și 361,4 mg/l; în majoritatea probelor concentrațiile de azotați au fost peste limita admisă, de 50 mg/l;

• diclormetanul a fost detectat în concentrații ce au fost cuprinse între 3,00 μg/l și 9,49 μg/l;

• dintre cei 16 compuși din clasa hidrocarburilor aromatice policiclice, pirenul și benzo(g,h,i)perilenul au fost detectați în concentrații foarte mici, sub valorile limită prescrise de normativele în vigoare.

• concentrațiile metalelor analizate au fost reduse, încadrându‐se în limitele admise în apa pentru irigație, apa potabilă, precum și în apa de suprafață; dintre metalele incluse în lista substanțelor prioritar periculoase, cel mai frecvent determinate au fost: cupru, bariu, nichel, seleniu, zinc, precum și borul.

6

, p peșantioanelor din punct de vedere al contaminării cu potențiali oncogeni

Apă de suprafață• diclormetanul determinat in râurile Dâmbovița (154,03 μg/l) și Sabar (27,82 μg/l)

depășeste valoarea standardului de calitate din normativul în vigoare privind protecția calității apelor de suprafață; în proba prelevată din râul Dâmbovița s‐a mai semnalat prezența și a 1,1,1‐tricloretanului, într‐o concentrație, totuși, în urme (0,41 μg/l);

• benzo(g,h,i)perilenul a fost detectat se situează sub valoarea admisă;• concentrațiile de cupru depășesc valoarea standardului de calitate admis de 1,3 μg/l; Exista o poluare difuză a acviferelor freatice cu azotați, produsă din cauza administrării

incorecte a produselor pentru fertilizare, cum ar fi azotați și compuși azotici care afecteaza, în special, fântânile individuale din zona investigată.

În apa din acviferul investigat nu au fost determinați compuși cancerigeni în concentrații care ar putea contamina solul și afecta produsele agricole cultivate și, implicit, consumatorii acestora.

Prezența diclormetanului în concentrații destul de ridicate, de până la 150 μg/l. Infiltrările din apa de suprafață ar putea explica prezența acestui compus și în apa subterană din zonă.

Apa din acviferele investigate poate fi utilizată pentru udarea/irigarea culturilor agricole, dar nu este recomandată pentru consumul uman.

Se recomandă avertizarea autorităților și locuitorilor Comunei Berceni de prezența în apa din fântâni a azotiților și monitorizarea concentrației acestora. De asemenea se recomandă instruirea populației privind posibilitățile de utilizare a apei din fântâni, cauzele pentru care nu poate fi consumată, precum și efectele dacă este consumată.

7

Proiectul ADER 8.1.4./2013, Faza II: Calitatea solurilor în zonele de prelevare a eșantioanelor din punct de vedere al contaminării cu

potențiali oncogeni

• Pentru fiecare probă s‐au determinat: conținutul de insecticide organoclorurate (αHCH, γHCH, δHCH, HCH total, ppʹDDE, opʹDDD, opʹDDT, ppʹDDD, ppʹDDT, DDT total), pH‐ul, humusul (%), C organic (%), Nt (%), raportul C/N, umiditatea (%), N‐NO2 (mg/kg), N‐NO3 (mg/kg), PAL(mg/kg), KAL (mg/kg), conținutul de microelemente (Pb, Cd, Cr, As, Ni), conținutul de HAP (mg/kg).Reziduuri de pesticide organoclorurate:‐ toate probele analizate au concentrații de HCH superioare valorilor normale (≤ 0,005 mg/Kg), dar mai mici decât pragul de alertă pentru o folosință sensibilă a solului (0,25 mg/Kg), conform Ordinului 756/1997 al MAPPM.

‐ conținuturile totale de DDT sunt normale, toate valorile sunt mai mici decât 0,15 mg/Kg, valoare normală maximă admisă de același act normativ.

pH intre 6,1 si 8,34, domeniu, în general, favorabil culturilor de legume.C organic, respectiv de humus, sunt diferite, de la valori mici‐mijlocii de 2,22%) humus până la valori mari și foarte mari, 10,32 % humus. 8

Proiectul ADER 8.1.4./2013, Faza II: Calitatea solurilor în zonele de prelevare a eșantioanelor din punct de vedere al contaminării cu

potențiali oncogeniTotal azot (Nt) sunt contrastante, de la valori scăzute (0,133%) până la valori excesive (0,675%). N mineral (N‐NO2 și N‐NO3) ‐ de la valori normale pentru solurile legumicole (50 mg/Kg N‐NO3) până la valori excesive, care întrec de peste 8 ori conținuturile maxime admise pentru solurile legumicole ‐ Vidra (S7), Jilava (S17) și Berceni (S23).Forme mobile de P și K – de la 36 mg/Kg P și 200 mg/Kg K până la valori excesive de 490 mg/Kg P și 725 mg/Kg K (Vidra, Copăceni, Jilava și Berceni). În general, probele cu concentrații ridicate de N au și conținuturi excesive de P și K, fapt care dovedește o suprafertlizare a solului cu îngrășăminte minerale și/sau organice.Metale grele ‐ valori normale pentru As, Cd, Cr și Pb, cu o singură excepție de 105 mg/Kg Pb pentru proba S8‐Vidra, valoare care este dublă față de pragul de alertă pentru o folosință sensibilă a solului. Conținuturile de Ni sunt ușor crescute față de valoarea normală (20 mg/Kg), dar fără a atinge pragul de alertă pentru o folosință sensibilă a solului.Hidrocarburi aromatice polinucleare (HAP) sunt foarte mici, inferioare cu mult limitei maxime a domeniului normal (≤ 0,1).Solurile analizate au conținuturi diferite în elemente chimice, de la valori scăzute până la valori excesive. Se detașează unele conținuturi foarte mari de N‐NO3, P și K. Solurile nu sunt poluate cu compuși organici (reziduuri de pesticide organoclorutrate, HPA) și nici cu metale grele.

9

Proiectul ADER 8.1.4./2013, Faza II: Calitatea produselor agroalimentare din zonele de prelevare a eșantioanelor din punct de vedere al

contaminării cu potențiali oncogeni – Metale grele

S‐au determinat valorile conținutului de plumb, cadmiu, crom total și arsen din probe alimentare crude (cereale și legume) recoltate din județul Ilfov și comuna Ulmi (județul Giurgiu).Cereale:‐ conținutul de plumb și cadmiu (singurele reglementate la nivelul Uniunii Europene)

se situează sub valorile maxim admise, în toate cazurile, cu excepția probelor de ovăz și orz recoltate din comuna Berceni;

‐ conținutul de plumb al probei de orz este de 60 de ori mai ridicat decât nivelul maxim admis de Regulamentul CE 1881/2006.

Salata, spanac, varza, ridichi, ceapa și usturoi verde: ‐ conținutul de cadmiu se situează peste valoarea maximă admisă în toate cazurile, cu

excepția probei de varză;‐ probele de salată creață și normală, recoltate din comuna Berceni, au un conținut îngrijorător de mare de plumb și cadmiu, valorile înregistrate fiind chiar și de 100 de ori mai mari decât valoarea maximă admisă.

Roșii: în momentul recoltării probelor, acestea nu erau în stadiul de legumă coaptă (s‐au analizat frunze și pătlăgele verzi).

10

Proiectul ADER 8.1.4./2013, Faza II: Calitatea produselor agroalimentare dinzonele de prelevare a eșantioanelor din punct de vedere al contaminării cu

potențiali oncogeni ‐ Dioxine și furani

• Au fost analizate pentru determinarea conţinutului în dioxine şi furani două probe de ouă, prelevate din gospodării individuale din judeţul Ilfov: Buda (Bragadiru) şi Creţeşti (Vidra).

• Determinarea dioxinelor şi furanilor din probele de ouă luate în studiu, s‐a realizat în Laboratorul de Cromatografie, din cadrul IBA Bucureşti, prin cromatografie de gaze de înaltă rezoluţie, cuplată cu spectrometrie de masă de înaltă rezoluţie.

• Concentraţia totală a dioxinelor şi furanilor, exprimată în echivalenţi toxici OMS‐PCDD/F‐TEQ, în cazul celor două probe de ouă analizate, s‐a încadrat în limita maxim admisă impusă de Regulamentul (UE) Nr. 1259/2011 (OMS‐PCDD/F‐TEQ: 2,5 pg/g grăsime).

• În cazul probei de ouă prelevate din Buda (Bragadiru ‐ gospodărie individuală), concentraţia totală a dioxinelor şi furanilor, exprimată în echivalenţi toxici OMS‐PCDD/F‐TEQ, a fost de 2,16 pg/g grăsime, iar în cazul probei de ouă prelevate din Creţeşti (Vidra ‐ gospodărie individuală) concentraţia totală a dioxinelor şi furanilor, exprimată în echivalenţi toxici OMS‐PCDD/F‐TEQ, a fost de 2,21 pg/g grăsime.

11


potențiali oncogeni ‐ nitrați, nitriți și pesticide organoclorurate

Având roluri diferite, nu există o corelație directă între conținutul de nitrați/nitriți și conținutul de pesticide. Există cazuri însă, în care, conținutul speciilor analizate este alarmant de mare, mai ales dacă se acceptă faptul că, toxicitatea acestor specii se însumează și, chiar mai mult, de multe ori, efectul este chiar mai intens. Cereale: rezultatele sunt doar parțial concludente, deoarece conținutul de nitrați/nitriți și pesticide al acestora din plantă poate fi net diferit de conținutul din spice. În acest sens, studii ulterioare vor trebui să fie întreprinse pentru determinarea conținutului acestor specii din spic și, mai ales, din boabele utilizate direct în alimentația omului și animalelor. De asemenea, trebuie menționat și faptul că, în multe cazuri, paiele rezultate ajung în furaje și, astfel, in alimentele de origine animala.Rosii: la momentul prelevării probelor (mai 2014) acestea nu erau ajunse la maturitate. Analizele au fost realizate fie pe frunze, fie pe planta întreagă (frunze+rod).

12

Proiectul ADER 8.1.4./2013, Faza I

Salata, spanac, varza, ridichi, ceapa și usturoi verde: conținutul de nitrați/nitriți, dar și pesticide se încadrează perfect în limitele prezentate în literatura de specialitate (există cazuri în care au fost raportate concentrații ale acestor specii chiar și de 2‐5 ori mai mari decât cele obținute pe plantele analizate.Din păcate, însă, în multe cazuri, conform normativelor europene sau naționale (din UE, Japonia sau SUA) reiese faptul că aceste alimente ating limita de atenționare maximă și, prin urmare, ar trebui acordată o atenție deosebită a ceea ce consumăm.

13


potențiali oncogeni ‐ nitrați, nitriți și pesticide organoclorurate

Berceni Glina Copaceni

Proiectul ADER 8.1.4./2013, Faza I

“Omul” ajunge să se polueze cu alimente de origine nonanimală sau animalăconsumate direct de la producător sau în urma procesării. La toate acestea se vor însuma toate poluările posibile în urma transportului și depozitării tuturor alimentelor. Potrivit studiilor, între 60‐99% din totalul cancerelor apar din cauza factorilor de mediu chimici, fizici și biologici.Incidenţă în România. Situaţia privind formele majore de cancer este întrucâtva diferită faţă de cea pe plan mondial sau a UE, astfel:

14

Proiectul ADER 8.1.4./2013, Faza II: Potențialul oncogen al substanțelor detectate prin experimentări de laboratorIncidența și mortalitatea, pe tipuri de cancere, la nivel național și zonal

Formacancer Total,% Barbati,% Femei,%pulmonar 14,78 21,59 6,53colorectal 13,02 13,35 12,63desân 11,49 10,50 25,22decoluterin 5,51 ‐ 12,20uter ‐ ‐ 4,32ovar ‐ ‐ 5,20devezicăurinară 4,86 7,30 ‐depancreas 3,91 3,92 3,90deesofag 0,98 ‐ ‐glandatiroidă 1,00 ‐ ‐prostata ‐ ‐ ‐stomac ‐ 6,28 3,83faringe ‐ 3,99 ‐rinichi ‐ 3,75 ‐laringe ‐ 3,57 ‐buze/cavitateorală ‐ 3,52 ‐ficat ‐ 3,44 ‐

Mortalitate. Valorile procentuale pentru mortalitate prin cancer, din total cazuri, la ambele sexe, sunt, în multe cazuri, apropiate de cele înregistrate la nivelul UE.

15


Formacancer Total,% Barbati,% Femei,%Romania UE Romania Romania UE

pulmonar 20,87 20,97 27,79 10,56 14,64colorectal 11,76 11,91 11,18 12,62 12,32desân 6,72 7,17 16,74 16,32decoluterin 3,96 1,03 9,85 2,35ovar 5,26 5,37devezicăurinară 3,05 3,18 4,09depancreas 5,77 6,17 5,35prostata 6,99stomac 6,98 4,58 7,68 5,93 4,12ficat 5,87 3,80 6,30 5,22 2,96vezicabiliara 1,37 1,79mielommultiplu 0,87 1,79

Raport mortalitate/incidenţă. Calculul raportului dintre valorile mortalităţii şi cele aleincidenţei reprezintă, probabil, cea mai semnificativă ilustrare a situaţiei canceruluidin România şi a celui la nivel UE sau mondial, în special, în ceea ce priveştedepistarea în faze incipiente sau a eficienţei tratamentelor aplicate.

16


Formacancer

Total,% (2012) Barbati,% Femei,%România UE glob România UE glob România UE glob61,26 48,01 58,20 66,92 49,45 62,65 54,41 46,28 53,25

colorectal 55,33 44,01 51,00glandatiroidă

20,56 9,71 13,34 42,06 14,08 8,52 16,47 8,18 11,80

prostata 44,53 19,83 27,66testicol 18,53 5,09 18,73stomac 82,60 71,62 75,98faringe 74,05 44,07 63,30rinichi laringe 62,36 43,22 53,15 78,95 41,13 53,87buze/cavitateorală

54,20 32,99 48,38

ficat 127,82 93,53 95,28 122,42 88,79 93,99 138,82 104,23 98,42melanom 32,47 19,25 23,90 29,51 16,35 21,61limfomHodgkin

45,19 22,89 40,15 30,05 20,24 36,47

creier/sistemnervos

91,50 74,82 71,19

• Au fost analizate şi sintetizate datele privind incidenţa şi mortalitatea prin cancer în România, princomparaţie cu situaţia pe plan mondial şi al Uniunii Europene; analiza a vizat perioada 1980‐2012.

17


Formadecancer

Totalincidenta,%

Totalmortalitate,%

IncidentainRomania,%

MortalitateinRomania,%

Romania UE Femei Barbati Barbati pulmonar 14,78 20,87 20,97 6,53 21,59 27,79colorectal 13,02 11,76 11,91 12,63 13,35 11,18desân 11,49 6,72 7,17 25,22 decoluterin 5,51 3,96 1,03 12,20 uter 4,32 ovar 5,20 devezicăurinară

4,86 3,05 3,18 7,30 4,09

depancreas 3,91 5,77 6,17 3,90 3,92 5,35deesofag 0,98 glandatiroidă 1,00 prostata 10,50 6,99stomac 6,98 4,58 3,83 6,28 7,68faringe 3,99rinichi 3,75laringe 3,57buze/cavitateorală

3,52

ficat 5,87 3,80 3,44 6,30

• Raport mortalitate/incidenţă. Calculul raportului dintre valorile mortalităţii şi cele aleincidenţei reprezintă, probabil, cea mai semnificativă ilustrare a situaţiei canceruluidin România şi a celui la nivel UE sau mondial, în special, în ceea ce priveştedepistarea în faze incipiente sau a eficienţei tratamentelor aplicate. Similar situaţieimenţionate la nivel mondial sau al UE, există câteva forme de cancer foarte agresive cuvalori ale mortalităţii foarte apropiate de cele ale incidenţei: plămân, pancreas, ficat,esofag, creier/sistem nervos; pentru România, multe dintre valorile rapoartelormortalitate/incidenţă sunt mult mai ridicate în raport cu cele la nivel UE şi chiarmondial.

• Pentru zona Bucureşti şi cea înconjurătoare, care fac obiectul predilect al studiuluireprezentat de contractul ADER 8.1.4. valorile medii ale incidenţei pentru perioada2011/2012 se cifrează la 12.720 cazuri, ceea ce corespunde la 16,15% din total cazuriînregistrate pe plan naţional, valoare care depăşeşte semnificativ procentulreprezentat de populaţia zonei faţă de populaţia totală a României.

• Pentru România, rapoartele dintre mortalitate şi incidenţă, pentru multe forme decancer, se menţin peste nivelul UE sau mondial.

• În aceste condiţii, este obligatoriu ca specialiştii ‐ medici, cercetători, dar şi populaţia înansamblul ei şi, bineînţeles, toate instituţiile şi organismele de decizie şi coordonare, la nivelnaţional sau multinaţional, să identifice, să promoveze şi să pună în aplicare metode şimecanisme de control ale cancerului, în mod deosebit, dezvoltarea metodelor de prevenţie,context în care alimentul are un rol central. 18

Proiectul ADER 8.1.4./2013, Faza II: Potențialul oncogen al substanțelor detectate prin experimentări de laborator. Incidența și mortalitatea, pe tipuri

de cancere, la nivel național și zonal

contract ader 8.1.4./2013 ‘’sisteme integrate de ... · alimente de origine aniumalĂ Și...

Documents