Continuare respiratie Frecventa respiratiei creste:

Emotii Efort fizic Hipertiroidism In stari febrile In cursul bolilor infectioase acute In afectiunile peretilor toracici In bolile care reduce suprafata respiratorie In anemii Hemoragii Intoxicatii cu oxid de carbon In bolile inimii Ale rinichiului

Organismul cauta sa compenseze deficitul de O 2 prin cresterea frecventei respiratorii .

Frecventa respiratorie scade: Obstacole in caile respiratorii superioare sau inferioare. In tumorile mediastihale in pierderea elasticitatii cutiei toracice

Ritm : regulat:inspiratiile si expiratiile succedandu-se la intervale constante Atingerea centrilor nervosi de cause

toxice,autotoxice(hepatice,renale),infectioase,neuroreflexe In obstacole in caile respiratorii ,inspiratie prelungita si profunda insotita de un zgomot-

gomaj (trecerea aerului prin portiunea stramtata) In obstacole mai importante miscare paradoxala a peretilor toracici,depresiune in timpul

inspiratiei, tiraj

Dispneea :respiratie grea,sete de aer,miscari respiratorii fortate Intra in actiune alti muschi care in mod normal nu participa la procesul respiratiei:

Sternocleidomastoidianul Scalenii Dintatul mare Pectoralul mare

Dispneea cu accelerarea ritmului respirator (tahipnee cu polipnee): Frecventa respiratorie marita Amplitudine micsorata Respiratie superficiala dar ritmicaSe intalneste in: Bolile cardiace care tulbura hematoza Stari toxi-infectioase Procese intraabdominale care ridica baza plamanului (meteorism,ascita,sarcina)

Dispneea cu rarirea ritmului respirator (bradipnee): Frecventa scazuta 12-10-8 resp/min Creste amplitudinea Inspiratiile devin profunde

1

Se intalneste in caile respiratorii: Dispneea inspiratorie Dispneea expiratorie

Dispneea inspiratorie sau bradipneea inspiratorie Inspiratie grea,anevoioasa,fortata,constant cu participarea active a tuturor muschilor

necesari insotiti adesea de geamatIn caz de obstacol in caile resp. inf.:

In astm bronsic Bronsiolita capilara Emfizem pulmonar Lipsa de elascititate a plamanilor impiedica retractia fiziologica

Dispneea Cheyne-Stokes succesiune ciclica a unor perioade de resp accelerate intrerupte prin scurte perioade de apnee -miscarile resp. la inceput superficiale apoi din ce in ce mai ampleCresterea amplitudinii,cresterea frecventei pana la un maxim dupa care incep sa scada amplitudinea si frecventa perioada de apnee de 5,20 de secunde.Apare in caz de HT intracraniana(tumori si hemoragii cerebrale,meningite,arterioscleroza cerebrala).insuficienta circulatorie,uremia

Dispneea Kusmaul :bradipnee foarte accentuate,inspiratie profunda si zgomotoasa urmata de o pauza lunga si apoi o expiratie la fel de lunga ca si inspiratia Frecventa misc. resp. 10-8In caz de HTIC,infectii grave,coma diabetica,agonie

Dispneea Bouchut : inversarea timpului respiratiei normale:prelungirea inspiratiei fata de expiratie mult scurtata Ciclul resp:inspiratie lunga si fortata,pauza resp.,expiratie brusca,scurta,dupa care urmeaza fara pauza inspiratiei ciclului urmator.Respiratia de tip invers se repeta ritmic.Insotita de bataile aripilor nasului si cianoza

Dispneea Biot miscari respiratorii ritmice,de amplitutide normala,despratite de pause mai lungi de 10-30 de secunde. Se intalneste in:meningite,stari comatoase,agonie.

Dispneea dezordonata Dispneea de efort Dispneea de decubit apare in pozitie culcat,impune bv-ului pozitia sezand Dispneea de repaus-dispnee permanenta inclusive in ortopnee Dispneea accidentala:neasteptat-tulburari ac. de hematoza

Tensiunea arteriala

Tensiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali .

2

Val. determinata de forta de contractie a inimii de rezistenta intampinata de sange,resist determinate de elasticitate si calibrul sist vascular si vascozitatea sangelui. T.A scade in mod progresiv de la centru spre periferie Valoarea cea mai inalta in cursul sistolei cand alaturi de cant de sange existanta in arborele

vascular,inima mai pompeaza inca o cant de sange peste cel existent in vase TA sistolica sau maxima

Val cea mai mica in cursul diastolei cand forta de contractie a inimii,absenta,pt va fi determinate numai de actualizarea energiei potentiale de peretii vaselor,gratie elasticitatii lor vor cauta sa revina la calibrul lor anterior-dinaintea sistolei,- Tensiune diastolica sau minima

Pierderea elasticitatii vaselor,ateromatoza-depunerea de saruri minerale pe peretii lor determina urcarea TA maxime si scaderea TA minime

!!!!!!!!!!!!!!!!

Factorii care modifica peretii arterelor(renali,umorali,endocrine,neurovegetativi) produc modificari de TATA prezinta modificari in:-afectiuni cardiace,vasculare,renale,endocrine,hematologice,neuropsihice Metoda Riva-RocciNivelul TA variaza in raport cu sexul,varsta,orarul activitatii fiziologice in cursul zilei.In primii ani de viata 75-90mmHg-sistolica 50-60mmHg-diastolicaIn copilarie TA sistolica 90-110mmHg diastolica 60-65mmHgLa pubertate TA sistolica 100-120mmHg diastolica 65-75mmHgLa adulti TA sistolica 115-140mmHg diastolica 75-90mmHgPeste 50 ani TA sistolica pana la 150mmHg diastolica 90mmHg

La femei cu 5-10 mmHg mai mica decat la barbate cu exceptia perioadei pubertatiiNivelul Ta in cursul aceleiasi zile 10-20 mmHg in legatura cu gradul de activitate si temperatura mediului ambiant.Tensiunea cea mai coborata in cursul somnului,dimineata valoarea mai mica ridicansu-se spre searaCreste in timpul eforturilor fizice,dupa mese abundente,in cursul emotiilor.In timpul activitatii ,in camere supraincalzite sau in cursul zilelor calduroase TA scade.La frig datorita vasoconstrictiei generalizate TA cresteVariatiile fiziologice ale TA in cursul zilei nu depasesc 20 max 30mmHg.

Hipertensiune :in bolile vasculare,ale rinichilor,in tulburarile endocrine,menopauza,hipercorticism,boala Basedow,intoxicatie,saturnina sau o boala independenta-boala hipertensiva

Hipotensiune :endocardite,afectiuni valvulare stabilizate,insuficienta circulatorie periferica,prin relaxarea peretilor vasculari,in reducerea mesei sangvine(hemoragii,stari de deshidratare acuta,diaree,varsaturi accentuate,transpiratii abundente),tulburari endocrine(insuficienta glandelor suprarenale)

Variatiile independente ale TA maxime si minime

3

In sens divergent cresterea TA max ,scaderea TA minima:insuficienta aortica,boala Basedow,anemii accentuate,scleroza vaselor mari

In sens convergent scaderea TA maxime,Cresterea TA minime:in scleroza mitrala

Diureza

Eliminarea din organism a sust inutile provenite din metabolismul intermediar protidic. Pt a furniza datele necesare stabilirii diagnosticului si conducerii tratamentului asistentul va urmarii:

1. tulburarile de emisiune urinara2. cantitatea de urina emisa in 24 de ore3. caracterele calitative ale urinii

Tulburari de emisiune urinara: Nr emisiunilor in decurs de 24 de ore 5-6 la barbate;4-5 la femei Emisiunile urinare au loc cu predominanta ziua,noaptea emisiunile fiind reduse.!!!In cazuri patologice urmatoarele modificari

1. Polakiuria -frecventa anormal de mare a mictiunilor.Cantitatea de urina foarte mica-cateva picaturi,insa senzatia de mictiune apare frecvent.Se datoreaza actiunii iritative asupra mucoasei vezicale,a unor procese intravezicale sau de vecinatate:cistite,TBC,neoplasm vezical,calculoza vezicala,inflamatii pelvine,afectiuni uterice,uterite ac si cr ,prostatite,hiperexcitativitatea mucoasei vezicale,la nevropatii .

Excretie abundenta de urina:colita renala,scleroza reala,diabetul zaharat si insipid.2. Ischiuria sau retentia de urina :incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul.Nu

trebuie confundata cu anuria(lipsa secretiei renale).Datorata unui obstacol in calea de eliminare a urinei:stricturi cicatriciante,calculi inclavati in uretra,hipertrofia prostatei,procese de vecinatate care comprima calea de evacuare a urinii,paralizii a vezicii urinare,a sfincterelor :mielita,tabes,poliomelita,traumatisme medulare,pareze trecatoare in cursul infectiilor grave:febra tifoida,meningite,encefalita,septicemia,dupa interventii chirurgicale intraabdominale,in coma.Distensie extrema a vezicii care se va bomba si va putea fi pusa in evidenta prin palpare deasupra simfizei pubiene.In anurie vezica ramane goala.

Nicturia , inversarea raportului,nr de mictiuni si a cantitatii de urina emisa in timpul zilei si in timpul noptii Cantitatea de urina ce se evacueaza in cursul noptii 25% din catitatea de urina evacuate in 24 de ore. Disuria: eliminarea se face cu mare greutate sau este dureroasa.In inflamatii acute ale uretrei,in obstacole mecanice cu localizare uretrala(stricture cicatriceale,edem al mucoasei uretrale,hipertrofia de prostate). Incontinenta urinara emisiuni urinare involuntare si incostiente:Apare in leziuni medulare ca mielita transversa,traumatisme medulare,spina bifida la sfarsitului accesului de epilepsie in unele infectii si intoxicatii grave.La copii-fara cauza organica :enureza nocturna

Determinarea cantitatii de urina/24 de ore

-volumul-determinari cantitative si calitative

4

Colectarea urinii inceputa si facuta dupa orar fix.La 8 si se termina in ziua urmatoare la aceeasi ora.Separat urina emisa intre orele 8-21 si 21-8.Urina emisa de bv-i in urinare va fi colectata in vase cilindrice gradare cu gat larg,curatite riguros si bine acoperite.Vor fi tinute la racoare pt a preveni descompunerea.Pt a impiedica fermentatia se adauga in urina colentata cateva cristale de timol.Notarea cantitatii de lichide ingerate.Cantitatea de urina emisa /24 h se face in foaia de temperature a bv-ului.Cantitatea de urina/24 h-se trece dimineata 1500ml.La barbati 1200-1800 mlLa femei 1000-1400 ml.Excretia de urina creste in emotii sau sub influenta frigului.

Poliurie crestere peste 3000ml.Oligurie scadere sub 1000ml.Anurie complet suprimata.

Poliuria trecatoare In periada de defervescenta a unor boli infectioase:pneumonia,hepatita acuta

virala,malaria Dupa crize sau colici renale,accese de angina pentorala,de epilepsie si isterie In perioade de compensare a starilor de insuficienta circulatorie In perioada de resorbtie a edemelor,transudatelor si exudatelor seroase

Poliuria durabila Scleroza renala si degenerescenta amiloida,cand rinichiul si-a pierdut capacitatea de

concentrare 5-6 l/24h In diabetul zaharat si insipid cand poliuria se datoreaza unor cause hormonale, eliminarea

cantitatii mari de glucoza prin urina necesita o mai mare cantitate de apa,in al II-lea caz lipsa de secretie a hormonului antidiuretic,hipofiza impiedica resorbtia tubulara a apei.Cantitatea de urina eliminate 10-30 l.

In pielite,pillonefrite,tuberculoza renala,cistite

Oliguria: Cause renale Cause extrarenale Afectiuni insotite de deshidratare a organismului,traspiratie abundenta,varsaturi

incoercibile,diaree accentuate In hemoragii abundente In perioada de formare a colectiilor seroase In cazuri de insuficienta circulatorie cu formare de edeme Colici renale prin reducerea secretiei renale pe cale reflexa Perioada acuta a unor boli infectioase(pneumonie,heptatita) In glomerulonefrite acute insotite de edeme Toate starile febrile-trecator

Anuria: Glomerulonefrite acute Nefroze toxice Nefropatia gravidica Arsuri intense

5

Stari de soc traumatic si chirurgical Traumatisme lombare Interventii chirurgicale in special asupra aparatului renal

Caracterele calitative ale urinei: Culoarea normala:galben deschisConcentratia urinii normale depinde de regimul diabetic.Un regim bogat in carne:acidifica urina care va avea o culoare mai inchisa,un regim vegetarian alcalinizeaza urina va avea o culoare deschisa.In poliurie culoarea urinii –foarte deschisa In diabetul zaharat sau insipid,cazuri de scleroza renala-urina emisa-complet incolora ca

apa.In stari de aligurie,ca febra,nefrite etc.-urina inchisa,galben bruna sau rosie bruna.In icter-bruna inchisSangele coloreaza urina in rosu deschis,rosu inchis sau rosu brun-dupa cantitatea pe care o contine.Urina sangvinolenta-tulburare,rosie verzuie asemanatoare cu o spalatura de carne.

Prezenta sangelui in urina se va cerceta provenienta(menstruatie,cancer uterin)Medicamentele schimba culoarea:furazolidonul in galben intens,rosu galben,rifampicina in rosu aprins de culoare sangelui,chinina ,acid salicilic in cafeniu,rosu,sau brun-negru,albastru de metilen in albastru verde

Aspectu l:urina normala-emisiune clara,transparenta dupa un timp poate deveni tulburare,se formeaza mai intai un nor asemanator fumului de tigara numit nubecula din coagulara mucinei spalate de urina din caile urinare.Nubecula se aseaza repede pe fundul vasului.Urina poate fi tulbure de la emisiune:pielite,cistite cornice(puroi,mucozitati,saruri minerale:se pot elimina odata cu urina mici calculi)

Mirosu l :miros asemanator cu al bulionului.Dupa procesul fermentatiei alkaline-miros amoniacal.In acidoza (DZ:inanitie,varsaturi abundente de lunga durata)de fructe coapte sau de chloroform datorita acetonei.

Reactia :stare normala-reactie acida,ph-sub 6,5.depinde de regimul alimentar.Regimul bogat in carne acidifica urina,regimul vegetarian scade aciditatea urinei.

Densitatea Determinarea densitatii:urodensimetru-un cilindru gradat de 70-100 cm 3 . v a t a hidrolitica pt stergerea urodensimetrului,hartie de filtru pt aspirarea spumei de la suprafata urinei,tavita renala pt aruncarea materialelor folosite.Densitatea in functie de cantitatea sibstantelor dizolvate.In regimul alimentar mixt 1015-1020.La ingerarea de cantitati mari de lichide 1001-1002.Regimul sec bogat in saruri 1030-1040.Cantitatea –culoarea-densitatea urinei in stransa interdependenta.

In caz de poliurie culoarea deschisa,densitatea mica Oligurie:culoare inchisa,densitate mare. Densitatea creste in caz de febra:eliminarea sustantelor de dezasimilare rezultate din arderile intense.In caz de DZ poliurie,culoarea deschisa,densitatea urinii foarte ridicata. In bolile renale cornice,rinichiul pierzand capacitatea de concentrare urina va avea densitatea scazuta.

Scaunul

6

Omul sanatos:zilnic 1 scaun,emisiunea usor,fara eforturi,culoare bruna,miros characteristic de putrefactie,fara gaze. Alcatuit din reziduri ramase in urma digestiei alimentelor,din cellule descuamate de pe suprafata tubului digestive si din glandele digestive,din produsi de excretie ale tubului digestive si ale glandelor anexe,un nr mare de microbe. Alimentele sunt in cea mai mare parte digerate complet si resorbite in intestinal subtire si numai la cantitatea redusa (aparein materii fecale sub forma de reziduri nedigerate)

Frecventa scaunelor :1-2 scaune/24hTranzit accelerat-scaune frecvente,diareeTranzit ntarziat-1 data la 3,4 zile-constipatieIleus –oprire a tranzitului

Diaree :scaune frecvente,consistenta scazuta,pastoase,semilichide,lichide.Contin resturi alimentare nedigerate. Determinata de :-exagerarea peristaltismului intestinal -al secretiei intestinale -scaderea resorbtiei Cauze:nervoase,inflamatoare,continut intestinal cu effect excitant(mechanic sau chimic)asupra peristaltismului si secretiei intestinale. Nr scaunelor n diaree:3-4 zilnic,enterite si enterocolite 20-30,dizenterie 80-100.

Constipatia :scaune rare 1 sc la 2-4 zileFecalele:consistenta obisnuita,volum redus,fara resturi alimentare digerabile.Cauze-functionale(accident sau habituale) -mecanice(stenoze in test. ,cancer al colonului) -tulburari in evac sigmoidiana -simptomatica:afectiuni pelvine,gastrointestinale,esofagiene,tulburari endocrine

Ileusu l ,cause:paralizia musculaturii peretilor intest,spasmul peretilor intestinali cand contractile intestinului sunt atat de puternice incat se imobilizeaza sub forma unor tuburi rigide:-ileus dinamic Ileusul mecanic:ocluzii,obstructii intestinale,strangulatii Tulburari in evacuarea gazelor:acumularea in cantitati foarte mari in intestine datorita absorbtiei insuficiente producerea exagerata ce urmare a consumului de alimente bogate in celuloza sau sub forma aerofagiei-Meteorism Eliminarea frecvFlatulenta

Orarul scaunelor :Eliminarea ritmic la aceeasi ora-dimineata.Senzatia de delegare.Pierderea orarului obisnuit-constipatie habituala.

Cantitatea :nu este constanta.Determinata de cantitatea alimentelor consummate,gradul lor de digestie,intensificarea procesului de absorbtie,viteza tranzitului intestinal.In conditiile unei alimentatii normale 150-200 gr de materii fecale. Cantitatea creste in afectiunile pancreasului,colonului,diaree din cursul colitelor cornice paradomidrice-cateva kg in dolico-megacolon-constipatie redusa-in dizenterie reduse 10-15 g insotite de fenesme si dureri abdominale. Consistenta ;pastoasa,omogena

7

In diaree foarte consistenta scazuta,enterocolite acute si cornice,febra tifoida. Constipatie:tari,consistente Forma :cilindrica,diametru 3-5 cm,lungime variabila.Aceasta forma o primesc,lungime variabila,portiuni a tubului digestive.Cand traverseaza regiunea ano-rectala. Patologie :forma de panglica sau creion,cand portiunea ano-rectala a tubului digestive-stramtata,in cancer rectal. Aspectul excrementeor de capra(bile dure de marimea maslinelor)in constipatia spastica. Masa fecala abundenta-constipatie atona Bile conglomerate multilobate-au stagnat mult timp in rect. Balega de vaca-in colite

Culoarea bruna data de stercobilina.Intensificarea culorii in functie de felul alimentelor consummate.Regim lactate-scaun de culoare mai deschisa,chiar galbena.Regim carnat-culoare brun inchisa.Alimente preparate din sange-in negru.Legume verzi-in verde.Murele,ciocolata,afinele-culoarea lor caracteristica.Galben-aurie in diaree.Culoare albicioasa ca argila-in icter mechanic si pancreatite cornice.Hipercolorat,bruna inchis in icter hemolitic.Culoarea neagra ca pacura,moale si lucios,HD.S.Amestecat si acoperit cu sange proaspat,rosu sau format numai din sange.Bismutul coloreaza scaunul in brun-negru.Fierul in negru-verzui.Bariul in alb.Carbunele in negru mat.

Mirosul -dat de substantele rezultate din procesul de fermentatie si de putrefactie din intestinul gros. Scaunele dure-miros mai putin pronuntatIn diaree cu transit foarte accelerat-cand se evacueaza rapid continutul intestinului subtire fara ca acesta sa fi trecut prin procese de ferm. si putrefactie-materiile fecale nu prezinta nici un miros. Miros acid-fermentatii exaggerate.Miros putred-putrefactie exagerata la nivelul colonului.Miros ranced-prezenta unei cantitati de grasimi nedigerate.

Scaune cu aspect deosebit : La febra tifoida-zeama de pepene sau supa de linte La lambliaza sau holera-zeama de orez Mucus,puroi,sange-colite ulceroase pseudo-membranoase,character rectal sau

intestinal.dizenterie Resturi alimentare nedigerate Grasimi nedigerate(steatoree)-absorbtia insuficienta a grasimilor. Paraziti intestinali.

In primele 2-3 zile dupa nastere copilul elimina un scaun verde-brun-inchis(mecociul)Aspectul si culoarea scaunului la sugari in functie de felul alimentatiei.Sugarul alimentat la san are scaunul colorat in galben auriu.Nr de scaune este de 3-4 pe zi pana lungimea a 6-9 cand se reduce la 2-3.Aspectul pasta moale, ,cu mici grunji albi sau galbui.Miros usor acru,reactie acida.

8

Daca sugarul este alimentat pe cale artificiala scaunele vor fi de culoare galben deschis,de consistenta mai crescuta.Nr evacuarilor mai mic 1-2/zi.Mirosul scaunului fud,reactia este alcalina sau neutru.Dupa adaugarea de faina in alimentatia sugarului,scaunele iau o culoare mai inchisa,bruna iar evacuarile se reduce la 1-2/24h.

Caracterele patologice ale scaunului sugarului : Scaunele muco-grunjoase:consistenta semilichida,neomogena cu particule solide,coloratie galben-verzuie cu mult mucus(filamente si flocoane)formate dintr-o substanta filanta,gelatinoasa,incolora,galbena sau verde. Caracteristica principala prezenta grunjilor albi sau galben-verzui. Nr evacuarilor:5-10/24h Scaunele lichide sau semilichide :emise in jet,character spumos-prezenta unor procese fermentative in intestine.Baza lor o constituie apa.Nr evacuarilor 10/24 h-putand ajunge la 30. !!!! Scaunele mucoase -continut bogat in mucus. Saune muco-purulente. Scaune muco-sangvinolente. Mucus se noteaza cu x Puroiul se noteaza cu P Sangele se noteaza cu S. Scaunul grunjos cu Z.

Varsaturile

Evacuarea prin gura a continutului stomacului voma-act reflex cu centrul in bulbul rahidian.Centrul bulbar primeste excitatii nu numai de la peretii gastrici ci si de la restul organelor intraabdominale(intestine,peritoneu,apendice,uter)sau din faringe,varful paladin,meninge,etc.Influentat direct prin cresterea presiunii intracraniene:meningite,encefalite,hemoragii cerebrale,tumori,abcese cerebrale etc,prin excitare chimica pe cale sangvina:eter,chloroform,morfina,uree,toxine microbiene(scarlatina,difterie,pneumonie) Frecventa :Notata pe foaia de temperature cu un cerc.In stenoza pilorica-varsaturile dupa mese .In graviditate si tabes-incoercibileIn intoxicatii alimentare,boli infectioase acute-ocazionale. Orarul:

Varsaturile matinale:dimineata pe stomacul gol-apar la alcoolici si gravide Varsaturile postprandiale:imediat dupa alimentare sau chiar in timp ce bv-ul consuma

alimentele-la nevropatii Varsaturile tardive la 2-6 h dupa consumul alimentelor.In ulcer si cancer cu stenoza

piloricaSimptomele premergatoare:

Precedate de greata,salivatie abundenta,ameteli,tahicardie,dureri de cap,transpiratii reci,stare generala alterata. Alteori:fara efort,nu sunt precedate de stare de greata-acestea au origine centrala si se datoresc cresterii presiunii LCR,cresterii tensiunii intracraniene.

9

Cantitatea -variabila.In cazul varsaturilor alimentare toata cantitatea alimentelor consummate.In stenoza pilorica cantitatea varsaturilor foarte abundenta,mult mai mare decat cantitatea alimentelor consummate,secretia exagerata a glandelor stomacale si resturi de la alimentele anterioare. Miros :miros fad.Acru-in hiperclorhidrie.Fecaloid-in reflux a continutului intestinal in stomac(ileus)Unt rances in fermentatie stomacala Continutulvarsaturilor :

Varsaturi alimentare alimente consumate cu cateva ore mai inainte.In stenoza pilorica alimentele consumate cu cateva zile sau saptamani in urma

Varsaturi mucoase ,apoase in gastrite si cancer.La etilici si gravide-varsaturi matinale. Varsaturi biliarecontin bila-culoare galben-verzuie sau verde inchis,cu gust amar.Bila

ajunge din duoden in stomac prin regurgitare.In colecistopatii se noteaza cu culoare verde.

Varsaturile fecaloide:culoarea galben-muradara,miros fecaloid.In ocluzii intestinale prin regurgitarea cantitatii intestinale in stomac.Uneori varsaturile compuse numai din maretii fecale.!!!

Varsaturile purulente:continutul stomacului amestecat cu puroi,in gastrita flegmonoasa sau numai din puroi cand un abces a organelor invecinate se deschid in stomac

Varsaturi sangvinolente si de sange pur(hematemeza imbolnavirii ale stomacului,ale unor org invecinate.Sangele poate proveni din stomac,in ulcerul si cancerul stomacal,gastrita cronica,intoxicatii cu substante caustice sau din org invecinate:plamani,esofag,gingii,nas,fiind inghitit ,apoi eliminate prin varsatura secunda.Hemoragiile gastro-duodenale sunt insotite de stare generala alterata determinate de anemia ac. post-hemoragica.Caracteristici:emeteli,paloare exagerata,sete foarte accentuate,palpitatii ,paloare exagerata.

Expectoratia

Eliminarea sputei din caile respiratorii print tuse. Fiziologie :mucoasa cailor respiratorii secreta o cantitate mica de mucus necesara protejarii suprafetei interne a organelor respiratorii fata de uscaciune si de efectul nocivl a aerului si prafului. In conditii patologice se aduna in caile respiratorii o cantitate variabila de sputa care actioneaza ca un corp strain si provoaca actul tusei. Adunarea sputei timp de 24 de ore. Cantitatea -depinde de intensitatea si intinderea proceselor lor patologice de la nivelul cailor respiratorii . In bronsita catorala,pneumonie,tuberculoza incipienta cantitatea sputei 50-100ml/24h. Evacuarea din caile respiratorii a unui abces pulmonar,a unui epiem thoracic sa a unui chist hidatic poate determina o cantitate mai mare de sputa.Eliminarea acestor colectii massive de puroi sau exudat din caile respiratorii poarta numele de VOMICA. Cantitatea de sputa se noteaza in Foaia de temperature cu culoarea rosie. Aspect:

10

Sputa mucoasa,lichid vascos,adherent,bine aerat de culoare alba-cenusie,mai mult sau mai putin transparent.In inflamatia bronhiilor si in astmult bronsic.In ast numeroase dopuri mici,opalescente,asemanatoare unor perle-sputa perlata.

Sputa purulenta-constist cremoasa sau lichida de culoare galben-verzuie,omogena.in supuratii pulmonare,in caz de deschidere a unei colectii fiurulente din vecinatatea plamanului,in pre bronhie.

Sputa seroasa-lichid transparent,usor rozat,acoperit cu un strat gros de sputa.In sitaza si edemul pulmonar.

Sputa pseudomembranoasa-formata din exudat cu foarte multa fibrina,sub forma de membrane albe.Uneori membranele iau borma bronhiilor reproducand cele mai fine ramificatii ale lor.In bronsita difterica,difteria laringiana si in bronsita pseudomembranoasa.

Hemoptizia cand sputa este formaata din sange.Sangele expectorat:lichid,bine aerat cu multe bule de aer,la suprafata acoperita cu un strat gros de spuma.In caz de TBC pulmonar,cancer pulmonar,unele imbolnaviri ale inimii si ale organelor hematopoietice.Hemoptizie hematemeza.Hematemeza –sangele coagulat brun inchis,contine mucozitati si resturi alimentare,are reactie acida.

Sputa muco-purulenta -amestec de puroi+mucus.Cantitatea mare recoltata intr-un borcan se separa in 4 straturi superios-spumos,stratul seros cu portiuni muco-purulente,stratul seros fara portiuni muco-purulente de culoare verzuie si stratul inferior-grunjos format din puroi.Caracteristic pt bronsiectazie si gangrene pulmonara.Sputa sangvinolenta ,mucoasa purulenta sau seroasa amestecata cu sange.Sputa ruginie sau caramizie-in pneumonie.Sputa sero-sangvinolenta-in edem pulmonar.Spura rozata,gelatinoasa din cancerul pulmonar.Sputa brun inchisa,vascoasa,aderenta din infarctul pulmonar.Sputa bruna,fetida din gangrene pulmonara

Culoarea: Sputa mucoasa-alba,alba-cenusie. Sputa muco-purulenta:galbuie-verzuie. Spute purulente:galbene-verzuie Icterul coloreaza sputa intr-o noanta verde datorita impregnarii cu bilirubina.

Mirosul :-nu are miros Miros fetid in dilatatia bronsica,cavernele tuberculoase In cangrena pulmonara-fetiditate penefranta insuportabila In supuratii pulmonare-mirosul pamantului sau al paiului umed.

Formatiuni macroscopice: Cheaguri de fibrina mulate dupa arborizatia bronhiilor. Spirale Curshmann(filter subtiri ,mucoase,rasucite,in forma de spirale,foarte

compacte,lungi de 1-2 cm,caracteristice pr sputa bv-ilor de ast bronsic

Greutatea corporala si inaltimea

11

Cunoasterea greutatii corporale e importanta pt aprecierea starii de nutritie a bv-vului,pt stabilirea dozei terapeutice de medicamente,pt stabilirea necesitatii calorice a organismului,pt urmarirea evolutiei bolilor.

Se va renunta la cantarirea bv-vilor: Cu infarct miocardic Tromboflebite Traumatisme Stari de soc

Cantarirea sistematica a sugarilor-unde curba ponderala-indiciu asupra starii de nutritie si dezvoltarea copilului. Cantarirea bv-ilor adulti-balante antropometrice. Bv-ul sta de obicei in picioare. Pe unele balante-postamentul de pe talerele unde stab v-ul prevazut cu un scaun pt a usura cantarirea bv-ilor in stare grava. Inainte de cantarire se va verifica balanta lasand sa oscileze varful indicator mobil pana cand se opreste la vf-ul indicator fix al punctului 0. Daca nu este reglata ea va putea fi echilibrata cu ajutorul sistemului de corectie. Cantarirea-intotdeauna dimineata pe nemancate dupa ce bv-ul a avut scaun si a urinat avand aceeasi haina de spital si acelasi cantar.Pt cantariri mai exacte se va scadea greutatea imbracamintei si incaltamintei. Determinarea inaltimii-cu taliometrul. La copii mici se cantaresc la internare,apoi de 2 ori pe saptamana si la externare. In unele afectiuni si tratamente este necesara cantarirea zilnica edeme(insuficienta cardiaca,afectiuni renale edematoase) in caz de ciroza ascitogena. Bv-ii aflati in tratamentul cu ACTA sau cortizon,diuretice cu ocazia stabilirii tolerantei fata de hidrati de carbon la diabetici. In vederea determinarii metabolismului bazal,greutatea stabilita précis

Scurgerile patologice ale organelor genitale feminine

Cantitatea redusa de lichid secretat de gonadele mucoasei genitale-proces de aparare a aparatului genital fata de infectii . In conditii fiziologice nu se scurge din vagin,nu pateaza lenjeria-leucoree fiziologica. Cand devine mai abundenta se exteriorizeaza sub forma de scurgeri iritante-leucoree patologice. Cantitatea :de la catima ml pana la sute de ml.In inflatatia cronica cantitatea mica in afectiunile acute gonococice-scrugerea abundenta. 200-400ml hidroree.

Culoarea: alba-pastoasa leucoreea femeilor tinere galben-verzuie: -gonococie, rosie apoasa sau cafenie

12

-tumorile organelor genitale rosie aprins-formata din sange .

Aspectul scurgerilor: Muco purulenta sau purulenta galbuie sau galben verzuie cu miros penetrant,respingarot

metrite gonococice sau dupa avorturi septice Scurgerea seroasa,fluida 400ml/24h in caz de fibron uterin,viciu de poz a

uterului,salpingile,tulburari ovariene sau nerfropatii Scurgerea sangvonolenta,purulenta,in cantitati mai reduse in inflamatii ale uterului Scurgerea rosie-preponderent din sange:avort,polipi ai colului sau endometrite

hemoragige,daca sangerarea apare in afara perioadelor menstruale.

Ritmul scurgerilor :se accentueaza in preajma menstruatiei.la mijlocul ciclului menstrual secretii de lichid clar ca gelatina-hipersecretie foliculara. Scurgerile hemoragicemenstruatii prelungite,menoragie,intre perioadele menstrualemetroragie.Spontana-fibrom uterinProvocata-cancerul uterin.

TEST:-Dispnee:-Cheyne-Stokes -Kusmaul -Biot

-T.A:-cazurile in care apare -sistolica,diastolica -cum scade elasticitatea peretelui

-Diureza:-Ischiuria,retentia de urina-Scaunele:-cum se noteaza-Diferenta dintre hemoptizie si hematemeza-Diferenta dintre menoragie si metroragie

13