continuare 2 referat prevenirea si controlul criminalitatii feminine

7/28/2019 Continuare 2 Referat Prevenirea Si Controlul Criminalitatii Feminine

1/7

Prevenirea si controlul criminalitatii feminine

Sectiunea 1. Caracteristicile femeilor condamnate aflate inpenitenciarele din Romania

Statistica realizata in anul 2004 ne arata ca cele mai multe dintre femeile condamnate48,50 % sunt tinere, cu varste cuprinse intre 22 si 35 de ani, urmate de cele aflate la deplinamaturitate, cu varsta cuprinsa intre 36 si 45 de ani (25,22 %) si cele care au intre 46 si 55 de

ani (15, 21%). In ceea ce priveste tinerele cu varsta cuprinsa intre 18 si 21 de ani, ele au opondere de doar 6, 18%, iar cele care au peste 55 de ani doar 3,09%. Minorele reprezinta 1,80din totalul femeilor condamnate.

Cele mai multe femei care au varsta peste 55 de ani, 21,42 % dintre acestea au comisinfractiuni de fals, dar niciuna nu este condamnata pentru infractiuni care aduc atingere unorrelatii privind convietuirea sociala. Cel mai bine reprezentate la infractiunile care aducatingere unor relatii privind convietuirea sociala sunt grupele de varsta 18-21 de ani si 22-35de ani.

In ceea ce priveste stare civila, cele mai multe dintre femeile aflate in penitenciare, sianume 31,22& dintre acestea, traiesc in concubinaj, 28,70% sunt casatorite, 23,695 suntnecasatorite 23,69%, vaduve 8,61& si cele divortate 7,78%.

De asemnea, o alta statistica ne arata ca cele mai multe femei casatorite au comisinfractiuni contra autoritatii si infractiuni de fals, cele mai multe femei necasatorite suntcondamnate pentru trafic de stupefiante, iar cele mai multe femei care traiesc in concubinaj aucomis infractiuni contra proprietatii. Cele mai multe vaduve se gasesc in randul femeilorcondamnate pentru infractiuni contra persoanei...de regula uciderea sotului.

Din totalul femeilor aflate in penitenciare, peste 70% aveau copii, din care circa 2000erau minori.

n ceea ce prive te nivelul de instruire cel mai frecvent ntlnit n rndul femeilorcondamnate aflate n penitenciare este cel gimnazial 32,87%, urmat de cel liceal 29,95%.Analfabetele reprezint 18,27%, iar cele care aveau 1-4 clas 11,39. Cele cu studii

profesionale 5,23%, iar absolventele unei institu ii de nv mnt superior 2,39%. Ocupatia femeilor aflate in penitenciare ne arata faptul ca majoritatea femeilor 82,69

nu aveau nicio ocupatie la inceperea executarii pedepsei, 4, 86 erau muncitoare calificate intr-o meserie, 3,96% efectuau diverse munci necalificate intr-o meserie, 2,04% erau pensionare,


2/7

sub 1% patroane si 5, 83% aveau alte profesii inclusiv intelectuale(avocat, judecator, medic,contabil). \

Cele mai multe femei fara ocupatie aproape 90% se regaseau in randul femeilorcondamnate pentru trafic de stupefiante, procent explicabil prin faptul ca ele erau si

consumatoare de droguri. In clasamentul celor care nu aveau nicio ocupatie urmeaza femeilecondamnate pentru infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala siinfractiuni contra patrimoniului.

La polul opus se afla femeile condamnate pentru infractiuni contra autoritatii si infractiuni defals, unde circa o treime aveau o ocupatie inainte de condamnare.

In ceea ce priveste pedepsele care au fost aplicate femeilor condamnate pentruinfractiuni contra persoanei, trebuie precizat ca peste 1/3 au de executat pedepse cuprinseintre 15 si 25 de ani, iar cate intre 5 si 10 ani si 10 si 15 ani de inchisoare. In aceasta

categorie se regasesc si cele 3 femei condamnate la detentiune pe viata.

Referitor la infractiunile contra patrimoniului, peste 2/3 din femeile condmanatepentru infractiuni contra patrimoniului au de executat pedepse cuprinse intre 1 si 3 ani si 3 si 5ani de inchisoare, iar intre 5 si 10 ani de inchisoare.

Cele mai scurte pedepse au fost aplicate femeilor condamnate pentru infractiuni careaduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala, peste dintre acestea avand deexecutat pedepse pana la 3 ani de inchisoare.

In concluzie, femeia condamnata aflata in penitenciarele din Romania are varstacuprinsa intre 22 si 45 de ani, traieste in concubinaj si are mai multi copii decat medianationala, are cel mult 8 clase si este fara ocupatie, domiciliaza preponderent in mediul urban,fiind de regula infractoare primara si are de executat pedepse cu inchisoarea intre 3 si 10 ani.

Sectiunea a II-a. Prevenirea criminalitatii

Prevenirea criminalitaii este recunoscuta ca scop al criminologiei si obiectiv principalal politicii penale. In sens restrans, prevenire vizeaza mai ales acele comportamente careprezinta un grad de pericol suficient de mare ca sa necesite o reactie prin mijloace de dreptpenal. Astfel, obiectul prevenirii este constituit dintr-un ansamblu de factori care determinasau favorizeazas comiterea faptei penale.

In literataura de specialitate, prevenirea criminalitatii, la fel ca si definirea ei sunsubiecte extrem de disputate. Totusi, Maurice Cusson a formulat o definitie a criminalitatii:prevenirea delincventei constituie ansamblul actiunilor non-coercitive asupra cauzelordelictelor cu scopul specific de a reduce probabilitatea savarsirii lor sau gravitatea acestora.

Din aceasta definitie rezulta patru idei care definesc prevenirea, si anume:


3/7

- ceva neconventional se savarseste

- acesta poate fi oprit printr-o interventie umana

- o mare parte a activitatii preventive se plaseaza in afara sistemului penal

- interventia trebuie sa se produca inainte ca fapta sa fie savarsita

Sectiunea a 3-a. Strategii de prevenire a delincventei

Societatea romaneasca plateste scump criminalitatea, mai ales pe cea cu violenta, inurma careia nu numai ca se pierd vieti omenesti, dar se produc si traume psihice greu de

depasit , cu consecinte care nu pot fi evaluate. In plus in cazul criminalitatii feminine se ridicasi`problema copiilor care, ramasi pentru perioade lungi fara mama si, in multe cazuri, fara tataau toate sansele ca, lipsiti de familie, de afectiune si educatie, sa devina, la randul lor,infractori.

Prevenirea trebuie sa acopere o marja larga de practici, de la politice de preveniresociala la prevenirea situationala, de la prevenirea traditionala orientata catre criminalitate lacea numita victimologica.

Din perspectiva delincventei feminine exista 3 strategii mai importante de prevenire

care sunt prezentate in literatura de specialitate, si anume:

-strategia primara( prevenirea primara)

-strategia secundara (care actioneaza la nivelul situational)

-strategia tertiara ( care vizeaza cu precadere prevenirea recidivei)

Tinta principala a prevenirii sau strategiei primare o reprezinta publicul in general,

obiectivul primordial fiind acela de a se crea conditiile unei socializari armonioase a unei particat mai mari a societatii.

Moedlul situational vizeaza potentialii infractori si eventualele victime, urmarindlimitarea situatiilor criminogene ce favorizeaza trecerea la act si se bazeaza pe ideea catrecerea la actul criminal este atat rezultat motivatiilor persoanei care il savarseste , cat si alcaracteristicilor situationale. Prin masurile propuse, se urmareste identificarea timpurie asituatiilor criminogene si modificarea acestra, iar tinta principala este .


4/7

In urma analizei modelului situational in criminologie putem concluziona ca o crima estecomisa ca urmare a influentei a cel putin trei factori: motivatia individului, tinta disponibila sisituatia particulara sau oporutnitatea. Ca urmare, crima nu reprezinta numai produsuldelincvent al factorilor care tin de fiinta umana, ci este si rezultatul unor situatii oportune care

propun o alegere rationala.

`Pe de alta parte, studiile efectuate in penitenciare evidentiaza faptul ca problemelecare caracterizeaza experientele de viata ale multora dintre femeile aflate in penitenciare pot fidefinite prin doua cuvinte: excludere sociala, cu tot ce presupune aceasta( educatie scoalara

precara, lipsa unei ocupatii stabile, venit scazut, locuinte necorespunzatoare, familiidezorganizate, probleme de sanatate etc. ele favorizand recurgerea la delincventa. De aicirezulta ca modelul social contine multe masuri care pot contribui la prevenirea criminalitatiifeminine.

Subsectiunea I. un posibil model de prevenire a criminalitatii

feminine

In prezent, multe familii sunt puternic afectate de lipsa posibilitatilor materiale de intretinre inconditii decente, de inflatie, somaj si celelalte probleme generate de perioada de tranzitie, iarmodificarile care au avut loc in societate

O masura potrivita oricarei strategii de prevenire a criminalitatii feminine ar fi imbunatatireaserviciilor de asistenta a familiei. In acest sens trebuie avute in vedere unele actiuni, cum ar fi:

-implementarae masurilor de asistenta la nivelul comunitatii de catre structurile locale aleAgentiei Nationale de Protectie a Familiei

-crearea unor centre locale de sprijin, consiliere si consultanta pentru femeile cu o situatieeconomica precara, mame singure, mame cu multi copii aflati in intretinere etc.

-elaborarea unor programe coerente la nivel national de prezentare si promovare a drepturilorfemeii si pentru intelegerea responsabilitatilor egale ale sotilor /parintilor fata de educatiacopiilor

Scoala este de asemenea un mod de prevenire a criminalitatii feminine, intrucat are menirea sapregateasca tinerii/tinerele pentru rolurile viitoare, si trebuie sa ocupe un rol fundamental insocializarea acestora, sub aspectul teransmiterii sistemului de valori recunoscute si a normelorde conduita in societate.


5/7

Subsectiunea a II-a. prevenirea tertiara(prevenirea recidivei)

Nu este importanta numai prevenirea savarsirii de infractiuni, ci este importanta

si prevenirea recidivei, adica impiedicare repetarii faptei penale de catre acelasi autor.

Strategia tertiara vizeaza cu precadere prevenirea recidivei, iar tinta este constituita din

persoane care au comis deja infractiuni.\

\

Acest tip de prevenire, se realizeaza prin masuri de resocializare si reintegrare

sociala post-penala a persoanelor care au comis fapte infractionale si au fost

condamnate pentru aceasta.

Masuri care ar trebui sa faca parte din strategia de prevenire a recidivei in cazulfemeilor care au comis fapte penale si care au de executat pedepse privative de libertate:

1. Infiintarea de penitenciare speciale pentru femei in toate regiunile geografice ale tarii

Aceasta masura trebuie impusa deoarece in cazul in care femeile executa pedeapsa in

penitenciare mixte, riscul ca acesrtea sa inceapa o relatie cu barbatii detinuti si apoi sa isirecapete imaginea de sine negativa este evident, in Romania existand un singur penitenciar

pentru femei, la targsor, o sectie la Rahova,, iar in alte 28 de penitenciare se afla grupuri defemei, intr 10-80 de femei.

2. Programe specifice adaptate caracteristicilor femeilor delincvente

Aceste programe trebuie sa includa munca, educatia si programe speciale pentru reducerea

criminalitatii

3. Munca\

Crearea unor conditii pentru o pregatire profesionala corespunzatoare, in profesii care aucautare pe piata fortei de munca.

4. Educatie


6/7

5. Pregatirea personalului care lucreaza in penitenciarele pentru femei

Un studiu realizat in sistemul penitenciarelor din Romania releva un aspect ingrijorator prin

consecintele pe care le ppoate avea asupra muncii cu femeile condamnate. Astfel, angajatiipenitenciarelor sunt mai degraba sceptici fata de posibilitatea reintegrarii sociale a persoanelorprivate de libertate.


7/7

continuare 2 referat prevenirea si controlul criminalitatii feminine

Documents